P. 1
Sisteme In Format Ice de Gestiune - Note de Curs Pt Anul III ate - Licenta

Sisteme In Format Ice de Gestiune - Note de Curs Pt Anul III ate - Licenta

|Views: 153|Likes:

More info:

Published by: Georgiana Alina Juncu on Mar 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/19/2015

pdf

text

original

SISTEME INFORMATICE DE GESTIUNE

Note de curs
2010-2011

Lect.univ.dr. Romică ADAM

CUPRINS
1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational ......................................... 1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor ................................................................................. 1.2. Unitatea economica – sistem cibernetic ........................................................................................ 1.3. Rolul si locul sistemelor informationale ....................................................................................... 1.4. Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic ....................................................................... 1.5. Tipuri de sisteme informatice ........................................................................................................ 1.6. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne ........................................................... 1.7. Structura generala a unui sistem informatic de gestiune ............................................................... 2. Metodologii de realizare a sistemelor informatice ...................................................................... 2.1. Metode de abordare a sistemelor informationale .......................................................................... 2.2. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informationale ........................................................ 2.3. Etapele de realizare a sistemelor informatice de gestiune ............................................................ 2.4. Principiile proiectarii si realizarii sistemelor informatice de gestiune .......................................... 3. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice .................................................... 3.1. Tipuri de analize de fezabilitate .................................................................................................... 3.2. Fezabilitatea economica ................................................................................................................ 3.3. Tehnici de reprezentare si programare calendaristica a planurilor. Diagramele Gantt si PERT .. 3.4. Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice ................................... 3.5. Modalitati de obtinere a software-ului .......................................................................................... 3.6. Selectarea furnizorilor de hardware si software ............................................................................ 3.7. Continutul planului de baza al proiectului .................................................................................... 4. Analiza sistemului informational existent ................................................................................... 4.1. Tehnici de culegere a datelor ........................................................................................................ 4.2. Studiul sistemului informational existent ..................................................................................... 4.3. Structurarea cerintelor sistemului. Modelarea proceselor ............................................................ 4.4. Tehnica Yourdon & DeMarco ...................................................................................................... 5. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic ........................................................................ 5.1. Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic ........................................................... 5.2. Codificarea datelor. Cerintele si functiile codificarii .................................................................... 5.3. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice ....................................................................... 5.4. Modelarea conceptuala a datelor. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta ............................. 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate ............................................................................................. 5.6. Dependentele functionale .............................................................................................................. 5.7. Modelarea logica a datelor. Trecerea de la MCD la MLD ........................................................... 5.8. Normalizarea datelor ........................................................................................................................... 6. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice .......................................................................... 6.1. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor .............................................................................. 6.2. Proiectarea schemei bazei de date ................................................................................................. 6.3. Sisteme de baze de date orientate obiect ....................................................................................... 6.4. Proiectarea formularelor si a rapoartelor ....................................................................................... 6.5. Modelul unui sistem informatic contabil integrat ......................................................................... 6.6. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiar-contabil ......... 7. Realizarea si testarea programelor .............................................................................................. 7.1. Caracteristici de calitate a datelor ................................................................................................. 7.2. Testarea produselor program ........................................................................................................ 7.3. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente ....................................................... 7.4. Securitatea si protectia informatiei ............................................................................................... 8. Implementarea, exploatarea si intretinerea sistemului informatic ......................................... 8.1. Implementarea sistemului informatic …………………………………………………………… 8.2. Strategii de implementare a sistemelor informatice ...................................................................... 8.3. Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice ........................................................................ 3 4 4 5 9 11 13 17 17 18 21 22 23 23 24 25 27 28 30 31 32 32 34 37 40 41 41 44 46 49 54 55 58 59 67 67 68 70 74 77 79 81 81 81 83 84 87 87 89 90

1

Curs 1

Capitolul 1. Sistemul informatic, parte componenta a sistemului informational
In contextul evolutiei tehnologiilor informationale si a comunicatiilor, nu mai exista astazi practic domeniu de activitate care sa nu recurga la utilizarea calculatoarelor - intr-un sens foarte restrans, sau sa nu aibe implementate diferite sisteme infornatice pentru executarea operatiunilor de baza sau pentru sprijinirea deciziilor. Scopul acestei discipline este insusirea metodologiilor si tehnicilor de realizare si implementare a sistemelor informatice intr-o unitate economica.

1.1. Elemente fundamentale de teoria sistemelor Sistemul poate fi definit ca o entitate alcatuita din doua sau mai multe componente sau subsisteme, care interactioneaza intre ele pentru atingerea unui scop (obiectiv). Orice sistem este caracterizat prin faptul ca este legat de mediul ambiant, ca are o anumita structura, functioneaza dupa anumite reguli si urmareste un anumit scop. Orice sistem se constituie din intrari, prelucrari si iesiri. Pentru o unitate economica, intrarile sunt reprezentate de resursele economice pe care intreprinderea le utilizeaza in activitatile sale; prelucrarile sunt procesele prin care intrarile sunt transformate in iesiri; iar iesirile sunt reprezentate de bunurile si serviciile obtinute de intreprindere si pe care le schimba cu mediul sau. Exemplu. Pentru sistemul de productie dintr-o intreprindere, intrarile sunt reprezentate de materii prime si materiale, care sunt supuse procesului de prelucrare, in urma caruia rezulta produsele finite, ca iesiri din acest sistem. Forma de reprezentare conventionala a sistemului este urmatoarea:

Se poate spune ca, orice subsistem de ordin superior este compus dintr-o multime de subsisteme de ordin inferior, sau cu alte cuvinte orice sistem este un subsistem al unui sistem mai mare: S1 < S2 < S3 …. < Sn, Cu cat complexitatea sistemului este mai mare, cu atat scade posibilitatea de a-l descrie mai riguros. Oricat de independent ar fi un sistem, in realitate nu poate fi vorba decat de o independenta relativa, deoarece el este integrat, impreuna cu celelalte sisteme, cu care se afla in interactiune, intr-un sistem mai mare. La studierea unui sistem trebuiesc analizate in principal urmatoarele aspecte: • mediul in care acesta functioneaza • partile componente ale sistemului • relatiile care se manifesta in cadrul sistemului • intrarile si iesirile sistemului • obiectivul(ele) sistemului

2

El are anumite date de intrare.Ce este un sistem informatic ? Ce este si cu ce se diferentiaza acesta fata de celelalte sisteme ? Care sunt diferentele dintre program informatic | aplicatie informatica | sistem informatic ? Dar intai ce este comun ? La prima vedere cuvantul informatic. Un program informatic este un cod executabil scris intr-un anumit limbaj de programare. Unitatea economica – system cybernetic 3 .de la mai simplu. vorbim de locul unde acesta este implementat. putem spune ca un alt aspect comun este acela ca pot fi considerate sisteme. de aplicatiile si programele informatice utilizate. Plecand de la aspectele enumerate. Unitatea economica . intreprinderea contine mai multe subsisteme componente: departamente. conform definitiei sistemului) in vederea culegerii. compartimente etc.sistem cibernetic Intreprinderea ca sistem. care sunt prelucrate si se obtin astfel rezultatele.r. prin care se executa un anumit set de instructiuni. cu diferite functiuni. asupra carora o sa mai revenim. Dupa aceste definitii foarte simpliste. servicii. prelucrarii si stocarii datelor necesare fundamentarii anumitor decizii. care prelucreaza un volum mai mare de date. La randul sau. in vederea obtinerii unor raporte. pe care le prelucreaza (dupa un anumit algoritm . Cand vorbim de sistem informatic. de personalul de specialitate si de modul in care acesta opereaza pentru culegerea si prelucrarea datelor. poate fi considerata un subsistem al societatii. Sistemul informatic este un ansamblu de componente. care reprezinta mediul sau. la complex) in vederea obtinerii unor rezultate.2. putem descrie un sistem informatic ca avand urmatoarele componente: • hardware • software • personal de specialitate • metodologii si tehnici de lucru • bazele de date 1.2.1. Putem vorbi de o aplicatie informatica atunci cand aceasta este structurata pe mai multe module de calcul. care presupune ca mediul in care acestea exista este calculatorul. Diferenta majora este din punctul de vedere al complexitatii. care interactioneaza intre ele (n. de tehnica de calcul folosita. intrucat toate trei au anumite date de intrare. situatii sau actualizarea unor date. Resurse: materiale financiare umane informatii Atribute manageriale si tehnologice: planificare organizare conducere controlt tehnologie Iesiri: Produse/ servicii profit / pierdere INTRARI PROCESE DE TRANSFORMARE IESIRI Management Fig.

poate fi privita ca un sistem cibernetic (fig.1.sistemul operational .). inregistrarea in contabilitatea cronologica. Informatiile reprezinta iesirile unui sistem informational si sunt rezultatul proceselor de prelucrare a datelor. ci se afla intotdeauna intr-o continua faza de modificare si realizare. Se poate spune ca un sistem informational nu este niciodata finalizat. servicii Fig. Din punct de vedere sistemic. Ele pot juca un rol capital in succesul unei intreprinderi. Datele reprezinta un set de caractere acceptate ca intrare intr-un sistem informational.O unitate economica.3): . 1. inregistrarea in contabilitatea analitica si sintetica etc. Acest lucru inseamna ca intreprinderea este un sistem cibernetic.1. potrivit procedurilor de prelucrare (analiza contabila si emiterea articolului contabil. care formeaza fluxuri intre posturile contabile de prelucrare (compartimetele: contabilitate materiale. In cadrul acestor posturi se efectueaza operatii de prelucrare a datelor.3. fixe etc. Datele sunt consemnate pe suporturi (documente justificative. o unitatea economica poate fi considerata ca un ansamblu format din trei sisteme (fig. Structura organizatorica si functionala a unui sistem economic 4 . Atunci cand se constata. deci o abatere de la obiectivul propus. deciziile vor avea de suferit. care mai este denumit si sistemul condus sau sistemul de baza . dari de seama Mediu SISTEM INFORMATIONAL Informatii externe Resurse SISTEM OPERATIONAL Produse. pentru obtinerea si mentinerea avantajelor fata de concurenti.) 1.2. Proiectantii sistemelor informationale contabile trebuie sa determine ce informatii sunt necesare conducerii si cat de rapid trebuie ele oferite. Daca informatiile sunt insuficiente sau eronate. de exemplu. Rolul si locul sistemelor informationale Sistemele informationale au devenit o componenta esentiala a oricarei organizatii.sistemul informational Obiective. denumit si sistemul decizional . o scadere a volumului vanzarilor.3. contabilitate mijl. managementul firmei trebuie sa identifice cauzele si sa ia masurile corective necesare.sistemul de conducere. prin furnizarea informatiilor de care are nevoie conducerea si exploatarea lor eficienta. contabilitate produse finite. discuri magnetice). Sarcini SISTEM DE CONDUCERE Rapoarte.). care sunt memorate si prelucrate.

La nivel operational sistemul informational sprijina luarea deciziilor pentru desfasurarea activitatilor curente ale firmei.controlul. Avand in vedere ca sistemul de conducere are ca obiective principale: .Sistemul operational reprezinta resursele umane. informatii referitoare la productie (stoc de materii prime. informatiile oferite de sistemul informational sprijina luarea deciziilor privind planificarea activitatilor ce vor fi desfasurate in firma pe termen mediu. intrucat acesta este grefat pe structura organizatorica a intreprinderii. a obligatiilor de plata . Sistemele informatice ocupa un loc din ce in ce mai important in gestiunea intreprinderilor. privesc intreaga activitate desfasurate in intreprindere. Cu alte cuvinte. materiale si financiare si intregul ansamblu organizatoric care asigura realizarea efectiva a obiectivelor stabilite de sistemul de conducere. Sistemul de conducere este format dintr-un ansamblu de specialisti care cu ajutorul unor metode specifice controleaza. in scopul sprijinirii proceselor decizionale si operationale. iar in plan managerial transforma deciziile in performante. la desfacere. evaluarea performantelor realizate.starea financiara actuala . prelucrare si transmitere a informatiilor.valoarea rezultatelor financiare necesare stabilirii modului de repartizare a profitului . Sistemul informational reprezinta un ansamblu de fluxuri informationale. La nivel strategic sistemul informational sprijina luarea deciziilor de catre conducere. Acestea sunt rezultate pe termen lung. cu termene de scadente. permit cunoasterea situatiei existente. Informatiile pe care le ofera un sistem informational la o unitate economica. dirijeaza si supravegheaza functionarea intregului sistem in scopul indeplinirii obiectivelor stabilite.modul de utilizarea a capacitatilor de productie. de mijloace si metode de culegere. Determinarea necesarului de informatii din unitate depinde de modalitatea de distribuire a autoritatii si responsabilitatii. cresterea profitabilitatii prin furnizarea de informatii corecte. sub o forma direct utilizabila. a celei trecute si permite anticiparea evolutiei viitoare. Informatiile se refera la: . Un sistem informational trebuie sa sprijine activitatea desfasurata in cadrul firmei la toate nivelurile decizionale. materiale. Sistemul de conducere primeste informatii despre sistemul operational si actioneaza prin decizii asupra acestuia. putem spune ca fluxul informational este compus din informatii strategice. situatia mijloacelor fixe. la momentul oportun. corectarea eventualelor dereglari. in vederea luarii deciziilor pe toate treptele organizatorice ale conducerii si asigurarii unei bune a functionari a sistemului operational. Misiunea sistemului informational se poate concretiza in imbunatatirea activitatii. In procesul conducerii sunt solicitate tot mai multe informatii care sa puna in valoare toate resursele 5 . El reprrezinta o interfata intre sistemul de conducere si sistemul operationale precum si intre unitatea economica si mediul extern. Intelegerea structurii organizatorice din intreprindere este foarte imporanta in procesul dezvoltarii unui sistem informational. el asigura transformarea factorilor de productie (intrarile). tactice si operative. materiale). situatia necesarului de mijloace de plata. realizata in functie de structura organizatorica.stabilirea obiectivelor si politicilor de dezvoltare si . La nivel tactic. adica urmarirea modului de implementare a strategiilor. Dezvoltarea economica a intreprinderilor este determinata de realizarea sistemelor informatice. in bunuri si servicii (iesirile). aprovizionare cu materii prime. cu scopul atingerii obiectivelor firmei.

stocare si prelucrare automata a datelor.4. De la aplicatii informatice simple. In ceea ce priveste raportul dintre sistemul informatic si sistemul informational. productie. Sistemul informatic este inclus in cadrul sistemului informational si are ca obiect de activitate. se poate aprecia ca sistemul informatic tinde a egala sfera de cuprindere a sistemului informational. Putem elabora astfel o alta definitie a sistemului informatic. aprovizionare. in sensul ca noile tehnologii informationale si de comunicatii ofera suportul de culegere. ca fiind o parte componenta a sistemului informational. 1. financiar. 1. in masura sa gestioneze eficient masa de informatii existenta si sa ofere solutii pentru atingerea obiectivului esential : eficienta gestionarii resurselor. Sistem informational neformalizat Sistem informational formalizat Sistem informational asistat de calculator Sistem informational manual Sistem informational automatizat Sistem informatic Fig. verificare. in general procesul de culegere. Fluxul informational dintr-o unitate economica Se observa ca serviciul contabilitate poate fi considerat punctul central al activitatii economice. iar sursele de informatii sunt: serviciile desfacere. personal. financiare. sporadice informatizarea intrepriderilor a evoluat catre sisteme informatice complexe. transmitere. care asigura prelucrarea eficienta a datelor cu ajutorul echipamentelor de calcul. prelucare si interpretare a informatiilor in format electronic. Modelul traditional al fluxului informational dintr-o unitate economica se poate prezenta ca in figura 1.5. ramanand a se executa manual doar activitatile neformale.materiale. Relatia sistem informational .sistem informatic 6 . umane si spirituale pentru realizarea in conditii optime a obiectivelor propuse.4: Conducere Contabilitate Desfacere Personal Productie Financiar Aprovizionare Fig.

transmiterea. utilizatori finali beneficiari ai serviciilor oferite de sistemele informatice etc. software de aplicatii etc. echipamente de calcul si personal de specialitate. putem defini sistemul informatic ca fiind un ansamblu tehnico-organizatoric de metode. . programe utilitare. de reflexie si creatie. Din fig. operatori) si nespecialisti (consultanti.totalitatea elementelor necesare pentru introducerea datelor. procedee.5 se observa ca informatizarea poate cuprinde obiectiv numai acele parti ale sistemului informational care sunt formalizabile.metodologiile – principiile. comunicarea rezultatelor .resursele materiale (hardware-ul) . administratori baze de date.baza de date – ansamblul datelor stocate in vederea prelucrarilor prin programele de aplicatii. proiectele si procedurile aplicate in sistemele informatice pentru a fi realizate sarcinile stabilite 7 . proiectanti de sisteme. programatori.Putem insa afirma ca in timp ce un sistem informational se naste si se dezvolta odata cu organizatia in care exista. stocarea programelor si rezultatelor obtinute.personalul – intregul personal care intr-un fel sau altul folosesc sistemul informatic: specialisti (analisti de sistem. stocarea si prelucrarea informatiilor in vederea fundamentarii si elaborarii deciziilor Dupa cum rezulta si din definitie. verificarea. prin care se asigura culegerea. 1. prin definirea unor functii de transformare a intrarilor in iesiri. prelucrarea datelor. Analizand resursele care sunt antrenate pentru obtinerea unui scop.resursele logice (software-ul) – totalitatea programelor ce asigura functionarea si exploatarea controlata a sistemului: sistemele de operare. ingineri de sistem. putem spune ca sistemul informatic este format din urmatoarele componente principale: . un sistem (subsistem) informatic este realizat la un moment dat prin actiuni complexe. . pachete de programe. sisteme de gestionare a bazelor de date.) .

Aceasta metoda presupune existenta unei retele de calculatoare si dispunerea de terminale in diferite puncte din intreprindere (sectii.Curs 2 1.sa fie flexibil.observarea mediului care genereaza datele . Cresterea relativa a volumului datelor prelucrate depinde direct de performatele tehnice ale echipamentelor de calcul si de metodele si procedeele utilizate.inregistrarea datelor (prin scrierea lor din documentele sursa sau prin captarea lor sub diferite forme cu ajutorul unor echipamente speciale) Metodele de colectare a datelor pot fi grupate in directe (culegerea la sursa) si indirecte (culegerea traditionala a datelor). bon de consum etc). calificarea personalului si exploatarea curenta a sistemului. care sa permita culegerea datelor la locul producerii lor si transmiterea acestora in vederea unei prelucrari centralizate. achizitionarea echipamentului. simbol cont.sa permita o vehiculare rapida a datelor la toate nivelele de conducere si executie . cumuleze aceste documente pe loturi (de regula pe o luna de zile). b) Pregatirea datelor presupune executarea acelor operatii asupra datelor pentru a facilita prelucrarea ulterioara: .4. trebuie sa aibe urmatoarele calitati: . Ciclul prelucrarii datelor intr-un sistem informatic Obiectivele sistemului informational urmaresc cresterea relativa a volumului datelor prelucrate.) pentru ca datele sa poate fi incluse in submultimile corespunzatoare .clasificarea datelor implica atribuirea de coduri de identificare (cod material.sa redea datele intr-un mod ierarhizat si rational. birouri). Sintetic. iar forma de prezentare sa fie accesibila si corespunzatoare Procesul de prelucrare a datelor intr-un sistem informatic. Metoda traditionala este o metoda costisitoare si succeptibila de numeroase erori si presupune realizarea unui numar mare de activitati. transmiterea acestor loturi de documente personalului specializat in introducerea datelor pe calculator (operatori de date).gruparea datelor presupune acumularea intrarilor similare pentru a fi prelucrate unitar. numar gestiune etc. cuprinde cinci faze: a) culegerea (colectarea) datelor b) pregatirea datelor c) prelucrarea datelor d) intretinerea colectiilor de date (actualizarea bazei de date) e) obtinerea informatiilor de iesire a) Faza de culegere a datelor cuprinde doua activitati fundamentale: . 8 . reducerea timpului de raspuns sau a nivelului cheltuielilor generate de sistemul informational. cele mai multe fiind realizate manual: inregistrarea datele pe documente (factura. Metodele de culegere a datelor la sursa isi propun automatizarea activitatii de colectare a datelor prin utilizarea echipamentele de citire a codurilor de bare. Costul sistemului informational este determinat de cheltuielile cu proiectarea sistemului. se poate spune ca un sistem informational eficient. Performatele se masoara prin volumul maxim de date exprimat in caractere prelucrate un unitatea de timp. adica sa poata fi usor modificat la aparitia unor noi situatii . magazie. a scannerele de imagini si scanerele pentru recunoasterea optica a caracterelor (OCR).

Daca dam ca exemplu tranzactiile cu materiale.datelor acumulate intr-o anumita perioada. ca urmare a decalajului dintre timpul de culegere si de obtinere a informatiilor.calcule matematice . un sistem bazat pe prelucrari in timp real preia datele privind o tranzactie (aprovizionare cu materiale) imediat ce aceasta are loc (primirea facturii de la furnizor). sortarea datelor.compararea . prin care se extrag datele ce vor fi supuse prelucrariloe urmatoare In functie de metoda de culegere a datelor folosite. In cazul in care conducerea solicita o informatie privind stocul unui material.prelucrarea pe loturi (batch processing) . O comparatie intre cele doua tipuri de prelucrari este realizata in tabelul de mai jos: Caracteristica Prelucrarea datelor Prelucrarea pe loturi Datele tranzactionate sunt colectate. Dezavantaje: necesitatea existentei a numeroase proceduri de control privind controlul continutului bazei de date.filtrarea. sunt prelucrate la sfarsitul perioadei. dupa ce Cateva secunde dupa lotul de date a fost prelucrat producerea tranzactiei d) Faza de intretinere a colectiilor de date.sintetizarea presupune comasarea informatiilor .actualizarea datelor .protectia datelor De ex. o tranzactie de cumparare de materiale va fi memorata intr-o tabela de cumparari a bazei de date. Avantaje: utilizarea mai eficienta a resurselor informatice si un mai bun control asupra datelor. le prelucreaza si actualizeaza imediat stocul acelui material. ea poate fi furnizata imediat printr-o simpla consultare a bazei de date.supune unei examinari simultane doua sau mai multe tipuri de date intre care exista o logatura logica . presupune: . transcrise si apot prelucrate periodic Dupa prelucrarea lotului Prelucrarea in timp real Datele tranzactionate sunt prelucrate imediat ce ele au fost produse Actualizarea fisierelor Timpul de raspuns Dupa prelucrarea tranzactiei Mai multe ore sau zile. inainte ca ele sa fie supuse procesului de prelucrare. pentru prelucrarea datelor din tranzactii putem avea : .).- verificarea datelor cuprinde o mare varietate de proceduri privind controlul corectitudinii datelor (semnarea documentelor. iar pe baza acestei tabele va fi actualizata tabela de stocuri (incrementarea stocului cu 9 ..memorarea (stocarea) datelor .prelucrarea in timp real presupune prelucrarea datelor imediat dupa ce a avut loc o tranzactie. poate sa includa o varietate de activitati. grupate. Dezavantaje: nu se poate obtine o informatie la zi despre activitatea intreprinderii. .indexarea datelor . sortate. prin care datele acumulate in loturi sunt ordonate dupa diverse criterii c) Prelucrarea datelor. datele sa fie complete etc. impotriva accesului neautorizat sau a distrugerii accidentale a datelor. Prelucrarea pe loturi este recomandata doar pentru acele aplicatii care nu necesita actualizarea bazei de date pe masura ce au loc tranzactii si atunci cand sunt solicitate rapoarte doar la intervale bine definite. cum sunt: . lucru care inseamna implicit cheltuieli suplimentare.

daca plata nu sa efectuat). Este ultima faza a ciclului de prelucrare a datelor si urmareste obtinerea si furnizarea informatiilor de iesire catre utilizatori. de regula. regulatoare.SI pentru cercetarea stiintifica si proiectare tehnologica. 10 . Observatii: . Trecerea la societatea informationala va imparti practic intreprinderile in organizatii moderne ("conectate" . sunt furnizate prin documente.SI pentru conducerea activitatilor economico-sociale. O alta distinctie intre organizatiile moderne si cele traditionale este cu privire la metodele de munca folosite. In functie de domeniul de utilizare: . Asigura automatizarea calculelor tehnico-ingineresti.cantitatea cumparata) si tabela de furnizori (incrementarea datoriilor catre acesta. 1. astazi accentul se pune din ce in ce mai mult pe deschiderea acestor sisteme informatice pentru a e-interactiona cu mediul de afaceri inconjurator. temperatura etc). Astfel. Informatiile de iesire pot fi regasite sub forma de documente. gestiunea stocurilor si livrarilor. Se caracterizeaza prin aceea ca datele de intrare sunt asigurate prin intermediul unor dispozitive automate care transmit sub forma de semnale (impulsuri electronice) informatii despre diversi parametrii ai procesului tehnologic (presiune . prelucrate si memorate simultan. Tehnologiile informationale si comunicatiile vor avea un impact major asupra organizatiilor prin prisma mutatiilor în ceea ce priveste noile forme de lucru si activitatile pe care acestea le pot genera. . Se executa in acest fel controlul si comanda automata a procesului tehnologic. a retelelor de calculatoare si utilizarea pe scara larga a softwarelului colaborativ Groupware.unele date pot fi colectate. o serie de companii au investit masiv pentru dezvoltarea unor sisteme si procese care sa permita integrarea operatiunilor proprii cu partenerii de afaceri si oferirea unor servicii mai bune clientilor finali. pentru interpretarea acestora de catre om . Mai mult ea include utilizarea pe scara larga a Internetului.SI pentru conducerea proceselor tehnologice. iar datele de iesire sunt furnizate de catre sistem tot sub forma de documente.anumite date externe. ajung direct la manageri fara sa mai fie supuse prelucrarii Daca in trecut sistemele informatice ale societatilor s-au dezvoltat in jurul unor necesitati legate in principal de gestiunea resurselor intreprinderii (Enterprise Resource Planner -ERP) planificarea productiei. Specific acestor SI este faptul ca datele de intrare. multe locuri de muncă tradi ionale vor dispare. evidenta contabila si financiara.5. rapoarte sau raspunsuri la intrebari. evidenta resurselor umane. care modifica automAt parametrii procesului tehnologic. Succesul in afaceri implica in primul rand apel la tehnologia informatica si extinderea relatiilor de afaceri in afara limitelor teritoriului national. O organizatie moderna va solicita in primul rand OUTSOURCING-ul. Noile tehnologii informationale au schimbat si vor schimba structura locurilor de muncă în societate. si vor fi înlocuite de către informatică şi comunica ii electronice. iar datele de iesire se transmit sub forma de semnale unor organe de executie. proiectarea asistata de calculator si alte facilitati necesare specialistilor din domeniile respective.care utilizeaza noile tehnologii) si organizatii traditionale. Tipuri de sisteme informatice Sistemele informatice se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. fara sa mai parcurga alte operatiuni de iesire . e) Obtinerea informatiilor de iesire.

servicii de protectie a datelor 11 . Arhitectura retelelor de calculatoare se stabileste in functie de specificul fiecarei unitati. Din punct de vedere fizic (aria de cuprindere) .au ca atribut principal faptul ca intereseaza totate ramurile si activitatile ce au loc in economia nationala (SI statistice. Dupa modul de organizare a datelor .bazele de date pot fi exploatate de mai multi utilizatori simultan . 2.nivel superior de portabilitate a datelor .prelucrari (regasiri) de date cu un inalt nivel de complexitate .SI locale Din punct de vedere fizic integrarea se realizeaza printr-o retea de calculatoare care sa asigure distribuirea colectiilor de date memorate la unitatile ce sunt in relatii ierarhice. Excel etc) . cum ar fi: colectie de date. C++. nume de operatie (open. putem avea sisteme informatice in care aplicatiile au fost scrise in: . Lotus.SI pt conducerea ramurilor. Uneori o singura linie de program scrisa cu un astfel de limbaj.- SI pentru activitati speciale.resursele hardware (imprimantele in special) pot fi exploatate simultan de mai multi utilizatori . concepte de nivel logic. Foxpro.SI distribuite: .partajarea datelor intre mai multi utilizatori . poate echivala cu sute de linii de program scrise in limbaj masina.SI cu organizare in fisiere . medicina etc. Cu ajutorul unui limbaj inalt. subramurilor si activitatilor la nivelul economiei nationale . Limbajele orientate pe gestiunea bazelor de date presupun posibilitatea manipularii bazele de date cu mari dimensiuni prin intermediul conexiunilor logice stabilite. . Oracle.nivel logic superior (corelatii.SI cu organizare in baza de date 4.limbaje orientate pe calcul tabelar (ex. structuri 1:n) . Dupa tipul software-ului folosit in scrierea programelor. Din punctul de vedere al nivelului ierarhic ocupat de sistemul economic in cadrul societatii . write etc). Avantajele folosirii unor astfel de limbaje: . Avantajele folosirii unui sistem informatic distribuit: .limbaje orientate pe gestiunea bazelor de date (Dbase.limbaje de nivel inalt (ex. Pascal.SI pentru conducerea organizatiilor economico-sociale cu structura de grup . programatorul se face mai usor inteles de catre calculator.programele pot fi pastrate intr-o singura copie (pe server) si sunt folosite de oricare din utilizatorii retelei .SI functionale generale . financiar-bancare etc) 3. Informix etc) Un limbaj de programare este un sistem de conventii adoptate pentru realizarea unei comunicari intre programator si calculator. Un limbaj de nivel inalt manipuleaza concepte apropiate de limbajul natural. Visual Basic etc) . SI speciale sunt destinate unor domenii specifice de activitate ca de ex. Quatro Pro.posibilitati de comunicare si schimb de informatii intre utilizatori 5.SI pt. conducerea activitatii la nivelul unitatii economice. in vederea furnizarii necesarului de informatiii pentru fiecare dintre acestea. : informarea si documentarea tehnico-stiintifica.

Nu toate limbajele au instructiuni privind prelucrarea datelor in retea. Pe de alta parte. poate sa conduca la obtinerea unor aplicatii cu un timp de raspuns la interogari ridicat. odata ales un limbaj si incarcate bazele de date si construite aplicatiile ce efectueaza prelucrarea acestor date. Pornind de la premisa ca sistemele informationale trebuie sa sprijine indeplinirea tuturor functiilor intreprinderii (marketing. Un alt factor important la alegerea limbajului de programare se refera la prelucrarea distribuita sau locala a datelor.sisteme partial integrate .6.SI autonome . Alte tipuri de informatii sunt: informatiile tehnice. Multe informatii dintr-o unitate economica se suprapun in mai mult decat una dintre aceste categorii. 80% sunt informatii economice. productie. productie Subsistem de resurse umane Subsistem pt. se pot identifca mai multe tipuri de sisteme informationale functionale. 6.Alegerea de catre programator a limbajului de prelucrare a datelor este foarte importanta. din care 47% sunt informatii contabile.etc. dupa forma de coordonare a activitatilor de informatica: . oficii de calcul) . activitatea comerciala Fig. Sistemul informational contabil al intreprinderii moderne Un studiu efectuat relata ca.1.sisteme total integrate . resurse umane. informatii de personal. structura unui sistem informatic pentru conducerea unei unitati economice.specifice unei activitati economice (aplicatii pentru rezolvarea unui pachet omogen de lucrari) . Pe de o parte.sisteme informatice coordonate de componente informatice proprii (centre. trecerea la un alt sistem este extrem de dificila si implica un efort de programare suplimentar (pentru conversia datelor). etc. intr-o unitate economica din totalul informatiilor. alegerea unui limbaj de programare neadecvat volumului de date ce urmeaza a fi prelucrate. Potrivit criteriului functional. Din punct de vedere al complexitatii si al gradului de integrare: .6. poate arata astfel: Subsistem de marketing Sistem informatic Subsistem financiarcontabil Subsistem pt. care se refera la fluxurile fizice ale materialelor si resurselor necesare. Structura functionala a unui sistem informatic la nivel de unitate economica 12 . informatii de marketing.pentru gestionarea intregii activitatii a unei unitati economicosociale 1.sisteme informatice coordonate prin terti (outsourcing) 7.). statii. pe langa efortul scrierii de la zero a aplicatiilor de prelucrare.

formarea si perfectionarea personalului Activitatea de contabilitate la nivelul unitatii economice se structureaza in doua componente: .Livrarea catre clienti a productiei contractate .Fundamentarea necesarului si comenzilor de aprovizionare . fonduri.evaluarea randamentului personalului angajat . resurse umane). cheltuieli si venituri) . desfasurata in cadrul unor compartimente corespunzatoare. selectia si angajarea de personal .recrutarea.Contabilitatea financiara (sintetica) concretizata in urmarirea existentului si miscarii elementelor patrimoniale (imobilizari stocuri.Cooperarea cu alte societati comerciale din tara si strainatate in vederea promovarii produselor pe terte piete Sistemul informational pentru productie vizeaza ingineria asistata de claculator. dezvcoltarea intregului potetial al angajatilor si controlul tuturor politicilor si programelor relative la personal. creante si datorii. credite.Studierea caracteristicilor specifice ale pietelor de desfacere in vederea realizarii relatiilor valutar-financiare si de distribuire a produselor proprii . colectarea si inregistrarea datelor privindvanzarile.Un obiectiv important pentru firme il reprezinta integrarea acestor categorii de sisteme informationale. capital. are in vedere elementele specifice fiecarei subactivitati. furnizarea de informatii necesare desfasurarii activitatii curente Sistemul informational pentru activitatea de marketing presupune: .Urmarirea ritmicitatii livrarilor in scopul onorarii contractelor incheiate. Sistemul informational pentru gestiunea resurselor umane presupune planificarea necesarului de personal. furnizarea diferitelor rapoarte privind activitatea de aprovizionare • Subactivitatea de desfacere. Activitatea comerciala.atribuirea sarcinilor de munca .Preluarea si inregistrarea comenzilor primite de la clienti . dupa cum urmeaza: • Subactivitatea de aprovizionare tehnico-materiala propune rezolvarea urmatoarelor aspecte specifice: .intretinerea cartilor de munca si a altor documente . presupune: . mijloace finanicare. proiectarea asistata de calculator.Studierea caracteristicilor tehnico-economice. colectarea si inregistrarea datelor privind facturile primite de la furnizori. furnizate de alte societati comerciale din tara sau strainatate .Contabilitatea de gestiune (analitica) Intreaga activitate de contabilitate asigura: inregistrarea cronologica si sistematica a tuturor operatiilor economice 13 . planificarea si promovarea vanzarilor .intocmirea documentelor de plata privind drepturile salariale . calculul si planificarea necesarului de materiale pentru productie. software. Sistemul informational pentru activitatea comerciala urmareste in special furnizarea de informatii care sa permita realizarea unei aprovizionari ritmice cu materii prime si materiale. productia asistata de calculator . inclusiv a tehnicilor de comercializare a produselor concurente. O asemenea integrare ofera posibilitatea partajarii resurselor informationale ale firmei (date. respectiv" .Urmarirea derularii contractelor de aprovizionare. echipamente. determinand cresterea eficientei activitatii.Contractarea necesarului de aprovizionat .

creditorii – de cele mai multe ori bancile. Nu intamplator informatizarea intreprinderilor a inceput cu contabilitatea.componenta productie-stocuri-imobilizari .- prelucrarea datelor in concordanta cu principiile si metodele contabilitatii sintetizarea intregii activitati financiar-contabile prin intermediul instrumentelor de baza ale contabilitatii (balanta si bilantul contabil). informatii despre situatia firmei (datorii. stocarea si accesarea si transmiterea datelor si informatiilor despre procesele contabile ce au loc organizatie. procesarea. Un prim criteriu il reprezinta structurarea pe cele laturi specifice contabilitatii (dualismul contabil) respectiv: . de invatamant – care de asemenea solicita date contabile Dupa criteriul circuitelor contabile putem spune ca SIC este compus din: . atunci componentele SIC sunt: .cumparatorii – care sunt interesati sa cunoasca: pretul produselor.coponenta terti .componenta operatii diverse Daca vom avea in vedere criteriul etapelor procesului de productie.trezorerie Dupa natura elementelor patrimoniale.angajatii unitatii . situatia lor financiara .care ofera informatii contabile utilizatorilor externi Informatia contabila este ceruta de sase mari categorii de utilizatori: . termene de plata etc.subsistemul contabilitatii financiare .componenta imobilizari . nu numai ca se intereseaza dar si verifica majoritatea datelor contabile alte unitatii . performantele lor. putem avea: . alte informatii non-contabile . sunt interesati sa cunoasca disponibilitatile de plata ale unitatii respective.aprovizionare .stocuri . Sistemul informational contabil face parte din sistemul informational. institutii de cercetare.componenta trezorerie 14 .productie .) .organisnele guvernamentale. El poate fi definit ca fiind un set de resurse umane si de capital care se ocupa cu colectarea.care ofera informatii contabile utilizatorilor interni .actionarii – care urmaresc situatia economico-financiara a firmei in vederea incasarii de dividende .susbsistemul contabilitatii de gestiune/manageriale .componenta incasari-plati . Informatiile furnizate de contabilitate constituie fundamentul procesului decizional pe diferite nivele ierarhice.componenta capitaluri .furnizorii.terti . care livrand marfurile pe credit.componenta cumparari-vanzari . In cadrul sistemului informational contabil exista posibilitatea structrarii acestuia folsind diferite criterii.vor sa cunoasca salariul mediu. fiind o componenta cu mare pondere.desfacere .componenta stocuri . ce parte din profit li se cuvine.

anulare. obtinere. de investitii si cele financiare ce au loc in cadrul unei intreprinderi influenteaza direct nivelul trezoreriei. transferari 3. diminuare. compensari.investitii. In cadrul acestor operatii delimitam urmatoarele circuite contabile: 1.capitalurile proprii: Capital. Subventii si Provizioane reglementate . consum. operatii speciale 5. transferari 4. compensari. operatii speciale 6. cedare. In aceste conditii trezoreria este afectata in mod direct de: .de datoriile financiare contractate Circuitele contabile avute in vedere se refera la: . plati. compensari-regularizari. transfer. rambursare) si alte imprumuturi. compensari.activele imobilizate . politica de dividende si deciziile de finantare. compensari. incasare. transferuri .- componenta venituri si cheltueili componenta extra-bilantiera Circuitele contabile specifice operatiilor de exploatare In categoria operatiilor de exploatare sunt incluse cumpararile. stocuri: achizitie.datoriile financiare: Imprumuturi de la institutiile financiar-bancare (contractare. Circuitele contabile specifice operatiilor de finantare de finantare privesc in special structura capitalurilor intreprinderii prin prisma echilibrului dinrte capitalurile proprii si cele imprumutate. inclusiv salariatii. vanzare. alti terti: creare debit-creanta. care in final va schita fluxul de disponibilitati la nivel de intreprindere (cash-flow) 15 . vanzare. imobilizarile necorporale si cele financiare. terti-bugetul statului: inregistrari de datorii. suplimentare.amortizarile si provizioanele aferente activelor imobilizate . terti-furnizori: receptie. venituri si cheltuieli: conform operatiilor de mai sus si din activitatile de investitii sau finantare Circuitele contabile specifice operatiilor de investitii Circuitul investitional se refera la ansamlul de operatii ce privesc imobilizarile corporale. operatii speciale 2. vanzarile. Rezerve.constituire. terti-personal si organisme speciale: inregistrari datorii. operatii speciale 7.de aportul actionarilor . plati-incasari. In cadrul acestor circuite delimitam operatii ce privesc: . conducand la aparitia fluxurilor de intrare si de iesire de disponibilitati. tertii. Circuitele contabile specifice operatiilor de trezorerie Activitatile de exploatare. veniturile si cheltuielile. plati. terti-clienti: facturare. scoatere din folosinta.

respectiv al specificatiilor de procese. Metodologii de analiza si proiectare a sistemelor informatice 2.1.1. In mod general. orientate spre sistem: .orientate spre functii . .sistemul informational/informatic este abordat prin prisma datelor si prelucrarilor. Ex. Conceptele au fost introduse mai intai in programarea structurata si apoi in proiectare.acorda prioritate datelor fata de prelucrari a) Metoda descompunerii functionale (orientate-functii) presupune descompunerea fiecarei functii in subfunctii.se bazeaza pe aplicarea teoriei sistemelor in analiza intreprinderii . b) Metoda fluxurilor de date (orientate-proces) are un mare grad de asemanare cu descompunerea functionala si este deseori descrisa ca “analiza structurata”. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor foloseste liniile pentru reprezentarea fluxurilor de date si a cercurilor pentru procese. Metode de abordare a sistemelor informationale Exista mai multe metode de abordare privind realizarea sistemului informatic.metoda descompunerii functionale .metode ale fluxurilor de date . Dintre autorii remarcabili care au abordat descompunerea functionala enumeram pe: DeMarco.Curs 3 Capitolul 2.orientate spre procese . pana cand se obtin forme usor de transpus in intructiunile limbajelor de programare. Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea 16 . nefundamentate sistemic . sunt descrise incluse fluxurile datelor si transformarile la nivel inferior prin intermediul dictionarului de date.orientate spre date.propuse si utilizate in anii 1980 .metode empirice. Warnier. Constantine. bazate pe diagramele entitaterelatie. Jakson.metode sistemice. ele pot fi grupate astefel: . Yourdon. care sunt studiate si modelate independent si reunite cat mai tarziu cu putinta .metode orientate-obiect Metodele sistemice . Prin aceasta metoda sunt definite cu claritate evenimentele din lumea reala la care sistemul trebuie sa raspunda si interactiunile dintre utilizator si sistem. De asemenea. PRODUSE Date despre produse Comenzi vanzare Clienti Prelucrare comenzi Date vanzari VANZARI Fig 2. urmate de analiza.metoda analizei informationale .

care in lucrarea Object-Oriented Methods: A Foundation. fie prin schimbarea etapelor acestora. Diferite activitati pot avea caracterisitici diferite care sa necesite moduri diferite de abordare. iar o clasa este o grupare logica a obiectelor care au aceeasi structura si un comportament similar. ii citam pe autorii James Martin si James Odell.c) Metode orientate spre date presupune sa se identifice obiectele lumii reale si apoi descrierea lor cu ajutorul atributelor. ceea ce in literatura de specialitate se trateaza sub numele de modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. implementare) la peste douazeci.un consortiu american format din peste 800 de companii ce produc si distribuie aplicatii la orientate obiect) a hotarat unificarea celor mai utilizate si mai apreciate metode de analiza si proiectare. Limbajul de modelare unificat (UML) utilizeaza simbolisitici grafice in simbioza cu adnotarile textuale care conduc la: . proiectare. sau de gradul de detaliere abordat. o problemea este mult mai importanta. prin realizarea unui standard in domeniul construirii sistemelor software. OMG (Object Management Group . Un obiect apartine unei clase. respectiv a unui LIMBAJ DE MODELARE UNIFICAT . 17 . Un obiect este o abstractizare a datelor elementare si poate fi descris astfel: Obiect = Identitate + Comportament + Stare Datele si prelucrarile prin care este implementat comportamentul obiectului sunt incapsulate si sunt inaccesibile celorlate obiecte.UML (Unified Modeling Language). fiecare obiect poate participa la compunerea altor obiecte mai complexe. Modele ale ciclurilor de viata ale sistemelor informatice Mutatiile din domeniul tehnologiilor informationale si al metodelor de abordare s-au reflectat si in ciclul de viata al dezvoltarii sistemelor. in functie de locul in care a fost studiata implementarea metodei respective. ele vor exista intotdeauna si trebuie sa existe intotdeauna.2. Indiferent de numarul si numele etapelor ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. De asemenea. : analiza. si anume ordinea si felul in care se parcurg etapele respective. se poate constata ca numarul fazelor/etapelor variaza de la trei (ex.schimbarea instantanee a nivelului de abstractizare a prezentarii cu ajutorul instrumentelor . Prin parcurgerea materialelor de specialitate. Provocarea consta in selectia si integrarea acestor metode”. ce se organizeaza si coopereaza intre ele.o intelegere mai rapida si completa a domeniului problemei . spunea “Exista multe metode de realizare a sistemelor. In incheiere. fie prin modificarea opticii de parcurgere a lor. sistemul informatic este perceput ca o structura de obiecte autonome.automatizarea activitatilor In cadrul metodelor orientate obiect. La 17 noiembrie 1997. Aceasta metoda are la baza modelarea datelor cu ajutorul diagramelor entitate-relatie (Peter Chen -1976). Metodele orientate obiect Metodele de analiza si proiectare orientate obiect au aparut dupa anul 1990 preluand cele mai bune idei ale programarii structurate pe care le-a combinat cu concepte noi. 2.

2.1.produsele realizate într-o fază servesc ca punct de plecare ptr. Facilită ile acestui model sunt viabile în condi iile în care se au în vedere urmatoarele aspecte: .2. dezvoltări ulterioare. prin care se introduc conceptele de sistem si componente (subsisteme).orice fază să fie încheiată prin trecerea cu succes a unor verificări de sfîrşit. 18 . aplicandu-se teste explicite la un sistem ierarhic petntru cresterea controlului asupra modului in care se desfasoara etapele. toate concurand pentru atingerea obiectivului final şi anume realizarea unui produs program eficient.2.2: Studiul de fezabilitate Validare Analiza cerintelor planificareaValidare Proiectarea de ansamblu Verificare Proiectarea de detaliu Verificare Elaborarea si testarea Test unitar Implementarea Test de sistem Exploatarea si intretinerea Revalidare Fig. calitatea şi exactitatea lor fiind determinate . acest model poate fi reprezentat ca in figura 2.2. Modelul in cascada 2.2. .2. Schematic. Modelul V Este o varianta a modelului in cascada. Modelul cascada Ciclul de via ă este prezentat ca o secven ă de faze intermediare cu obiective precise.

2. Modelul in spirala 19 .3.4. 2.5. 2. care vor concura la obtinerea componentelor necesare sistemului final.3.2. Modelul in spirala Fig.Fig. 2. Modelul V 2. Modelul incremental 2. Fig. Modelul incremental Este o alta forma a celui in cascada. Definirea cerintelor si analiza se efectueaza la nivelul intregului sistem. ele fiind urmarite pe activitati. dupa care se efectueaza descompunerea proiectului in subproiecte.4.

2.3. in asa fel incat avantajele obtinute sa conduca cu cheltuieli cat mai reduse si in timp cat mai scurt la obtinerea unor sisteme corespunzatoare calitativ. Etapele de realizare a sistemelor informatice Proiectarea sistemelor informatice de gestiune contabila se realizeaza separat pentru fiecare unitate economica.conversia de la vechiul sistem la noul sistem .analize de prefezabilitate tehnica. dupa cum urmeaza: .instruirea utilizatorilor pentru exploatarea noului sistem . metodologia de proiectare si realizare a sistemelor informatice se desfasoara prin parcurgerea urmatoarelor etape: 1. economica.modelele sunt diferite.in selectarea modelului un rol important il are echipa ce efectueaza aceasta operatiune.proiectarea bazelor de date 5. Se realizeaza astfel o succesiune bine definita de etape si faze care reprezinta stadii succesive de dezvoltare a sistemului informatic. operational si informational ale fiecarei organizatii.test final pentru acceptarea noului sistem 7. analiza de sistemului informational existent . proiectarea conceptuala (de ansamblu) a sistemului .descrierea detaliata a noului sistem 4. ca ordine. in modul de parcurgere a etapelor. elaborarea si testarea programelor .proiectarea formularealor si a rapoartelor .luarea deciziei asupra modului de realizare a softului de aplicatii . exploatareasi intretinerea noului sistem informatic 20 .construirea unei versiuni operationale a sistemului 6. implementarea sistemului .Dupa descrierea principalelor modele ale ciclului de viata al dezvoltarii sistemelor. se pot trage anumite concluzii. Structurarea procesului de proiectare si realizarea se face din considerente practice legate de complexitatea si diversitatea activitatilor si operatiilor implicate. in functie de tehnologiile folosite in procesul de realziare a sistemelor. indeosebi.realizarea modelului conceptual al noului sistem .integrarea cerintelor si realizarea unui model al noului sistem 3. identificarea cerintelor si a fezabilitatii sistemului: . In opinia celor mai multi autori.determinarea a ceea ce nu functioneaza in vechiul sistem si identificarea obiectivelor noului sistem .modelele depind de marimea proiectelor. dar si in ceea ce priveste modalitatea de abordare a sistemului (in intregime sai pe parti componente) . operationala.diferentele dintre modele constau .colectarea informatiilor despre cerintele noului sistem .studierea si documentarea sistemului curent si depistarea problemelor cu care se confrunta . proiectarea de detaliu a noului sistem . saltul considerabil inregistrandu-se in mediile orientate-obiect . dar si domeniilor carora le apartin sistemele . in tipul modelului selectat Aplicarea in practica a acestor modele se face in functie de particularitatile sistemului informatic ce urmeaza a fi proiectat si de conditiile concrete de realizare. in functie de particularitatile sistemelor de conducere.stabilirea comitetului coordonator a proiectului noului sistem si a echipei de proiectare 2.complexitatea sistemului se va reflectam in mare masura. referindu-ne la experienta ei de lucru cu diverse modele . juridica si a programarii in timp .proiectarea interfetelor si a dialogurilor .

stabilirea si mobilizarea resurselor umane si financiare pentru realizarea sistemului .adoptarea si transpunerea in practica de catre beneficiar a tuturor masurilor cu caracter organizatoric necesar desfasurarii proiectarii si introducerii in exploatare a sistemului .specificarea unor caracteristici de calitate care sa fie validate si controlate pe parcursul realizarii sistemului 4. presupune: . presupune: .definirea cerintelor informationale la care urmeaza sa raspunda sistemul . realizarea.pregatirea personalului din compartimentele functionale pentru angajarea in activitatea de informatica 3. implementarea si exploatarea curenta a sistemelor informatice . fundamentarea realizarii sistemelor informatice pe criterii de eficienta economica.- punerea in functiune a noului sistem evaluarea performantelor noului sistem si a modului de satisfacere a ceintelor inregistrarea tuturor modificarilor aparute in sistem 2. Principii de baza in proiectarea si realizarea sistemelor informatice Proiectarea si realizarea sistemelor informatice are la baza urmatoarelor principii generale: 1.participarea beneficiarului cu specialistii proprii la elaborarea conceptiei si realizarii efective a sistemului informatic . 21 . asigurarea calitatii solutiei adoptate.definirea obiectivelor si performantelor viitorului sistem .compararea cheltuielilor cu efectele economice directe si indirecte obtinute in urma implementarii 2.evaluarea cheltuielilor necesare pentru conceperea.integrarea si valorificarea cat mai completa a echipamentelor de calcul de diverse tipuri existente deja in dotarea beneficiarului.4. presupune: . participarea nemijlocita a beneficiarului la conceperea si realizarea sistemului. adoptarea de solutii in concordanta cu resursele disponibile.corelarea permanenta a proiectarii SI si caracteristicile echipamentelor de tehnica de calcul existente sau prevazute a intra in dotare . Acest principiu presupune: .aplicarea celor mai eficiente metode si tehnici de proiectare .

O persoana va vedea schimbarea ca buna sau rea. ce va contine : . in functie de modul cum ea este afectata. daca se concretizeaza in cresterea profitului sau a realizarilor sau daca se reduc costurile. sau daca un proiect deja inceput mai poate fi continuat. alte resurse si costurile necesare pentru a fi implementat ? . Factorii de conducere.descrierea cerintelor sistemului . care raspunde de : .1. Studiile de fezabilitate trebuie sa aiba la baza o documentatie. vad in schimbare ceva pozitiv. in functie de marimea si natura sistemului de implementat. Fezabilitatea legalitatii urmareste sa se determine daca se pot inregistra conflicte intre sistemul propus si posibilitatea organizatiei de a nu avea anumite conflicte fata de obligatiile 22 . ai echipelor de control intern. Analizele de fezabilitate in realizarea sistemelor informatice Analizele de fezabilitate au rolul de a asigura informatiile obiective necesare pentru a cunoaste daca un proiect de realizare a unui sistem informational poate fi demarat sau nu.cuantificarea tuturor costurilor materiale si beneficiilor aferente . Trebuie sa raspunda la urmatoarele intrebari fundamentale: .ofera unitatea conditii persoanelor care vor proiecta. Schimbarile formale pot afecta granitele compartimentelor si relatiilor de lucru dintre executanti si personalul de conducere.are unitatea fondurile necesare pentru elaborarea si implementarea sistemului ? 3. Unul dintre membrii echipei va fi manager de proiect. 4.o lista a costurilor si beneficiilor necuantificabile 3. daca este desfiintat postul sau sau daca are o influenta nefasta.elaborarea planurilor detaliate ale proiectelor .descrierea solutiilor sistemului propus . Fezabilitatea tehnica. banii. Tipuri de analize de fezabilitate 1. Schimbarile neformale au o mare importanta deoarece: fiecare sistem nou sau transformare a altuia existent are rolul de a-l imbunatati si firesc de a-l face mai eficient. Cei afectati insa nu pot vedea schimbarea in acelasi fel. specialisti. reprezentanti ai utilizatorilor finali. Fezabilitatea exploatarii . Echipele de studiu trebuie sa includa in structura lor reprezentanti ai conducerii. de exemplu.Curs 4 Capitolul 3. implementa si exploata sistemul propus ? 2.gasirea celor mai buni membri ai echipei proiectului. Proportiile si durate studiilor de fezabilitate variaza.este posibil ca noul sistem sa fie utilizat de catre persoanele carora le este adresat ? Noul sistem informatic poate sa conduca atat la schimbari formale cat si neformale.definirea problemei (o scurta descriere a proiectului si explicarea a ceea ce-si propune el sa realizeze) .elaborarea unor studii de fezabilitatev generala .justifica sistemul propus timpul. Fezabilitatea economica . in timp ce un angajat poate sa vada aceeasi schimbare ca fiind rea.poate fi elaborat si implementat sistemul planificat in organizatia respectiva folosind tehnologia existenta ? .

poate fi proiectat si implementat sistemul in timpul alocat ? 3.2.documentaita programelor .calculatoare si echipamente periferice . etc) • INTRETINERE/SIGURANTA 23 .testarea sistemului . memorii etc. Cheltuielile spre deosebire de beneficii pot fi stabilite cu mai multa usurinta.consultanta • PREGATIREA LOCURILOR DE MUNCA .costul achizitionarii soft-ului de aplicatii .documentatie despre sistemele utilizate .documentatia utilizatorilor • PERSONAL . Fezabilitatea economica Determinarea fezabilitatii economice presupune estimarea cu mare atentie a costurilor si beneficiilor sistemului propus. deciziile.birouri pentru analisti.utilitare .materiale pentru stocarea datelor (diskete. controlul umiditatii si prafului. protectii impotriva focului si a apei .spatii aditionale (sala serverului etc.aer conditionat.rearanjarea mobilierului si a celorlate echipamente existente • CONVERSIA . legile si alte acte normative si juridice. cheltuielile initiale si cele de exploatare au urmatoarea structura : • ECHIPAMENTE . linii telefonice.securitatea fizica (accesul in sistem) . programatori.) .proiectarea si modificarea formularelor ..instruiri • FURNITURI DE BIROU .sisteme de gestiune a bazelor de date . analisti de sistem si programatori etc . De asemenea.formulare preimprimate .upgrade hard disk-uri.echipamente pentru comunicatii (retele.mobilier si alte instalatii fixe .exploatari paralele .fixarea si legarea echipamentelor periferice . • SOFTWARE . benzi magnetice etc) .instalatii de iluminat • CHELTUIELI DE INSTALARE . raspunde la urmatoarea intrebare : . modem-uri.conversia fisierelor si a datelor .alte furnituri specifice (hartie autocopiativa. Fezabilitatea programarii.taxe de transport – aprovizionare . sistemul trebuie sa respecte toate statutele.legale. regulamentele.sisteme de operare .procesoare de texte etc • DOCUMENTATIE . 5. controlori etc) . accesorii speciale) . In rezumat.recrutarea si intruirea personalului specializat in calculatoare: operatori calculatoare.

se pot folosi diferite culori pentru a scoate in relief anumite activitati. 2004 Feb. GESTIUNEA STOCURILOR Ian.3.3.copii de siguranta si pastrarea lor . Nume activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proeictare baze de date Documnetatie utilizator Programare Testare Instalare Mai 2004 Iunie 2004 24 . Dintre beneficiile aduse de un nou sistem amintim : . 4.cresterea performatelor de prelucrare si imbunatatirea conditiilor de lucru ale angajatilor 3. Lungimea barelor este proportionala cu timpul alocat activitatilor reprezentate. Aceasta tehnica este recomandata pentru descrierea proiectelor simple sau a unor subcomponente ale proiectelor mari. Diagramele Gantt Diagramele Gantt reprezinta o modalitate de reprezentare grafica a proiectului.servicii mai bune prestate clientilor . crt. Martie Aprilie 2004 2004 2004 Nr.taxe legale . ci indica data inceperii si cea a finalizarii acestora.imbunatatirea procesului de luare a deciziei .cresterea capitalului circulant prin reducerea stocurilor si a soldurilor clientilor. 8. 7. si pentru monitorizarea modului in care se efectueaza activitatile in comparatie cu cele planificate. 3. Diagramele Gantt nu indica ordinea activitatilor.economii aduse de reducerea numarului personalului .• .taxe de consultanta Beneficiile generate de instalarea noului sistem pot fi clasificate ca beneficii cuantificabile si necuantificabile. Ca reprezentare grafica se folosesc barelor orizontale prin care sunr prezentate activitatile planificate.costuri de exploatare mai mici .1.cresterea productivitatii muncii . 1. 2. 5.un control mai bun . inclusiv UPS – uri FINANCIAR . 6.intretinere hard/soft .asigurari .instalatii de putere suplimentare. prin facturari mai rapide si printr-o prognoza a incasarilor si platilor cat mai corecta . De asemenea. Tehnici de reprezentare si programare calendarisitica a planurilor 3.

Caracterstica esentiala a acestui tip de diagrama este fapul ca scoate in relief ordinea in care se executa activitatile. 8. 6. reprezentand indeplinirea uneia sau mai multor activitati si/sau initierea uneia sau mai multora activitati in continuare. Unele actiuni pot avea mai multi predecesori si nu pot incepe pana nu au fost realizate toate actiunile anterioare. 2. Nodurile retelei simbolizeaza evenimentele sau reperele proiectului. zile. Dupa ce au fost determinate toate activitatile si relatiile de precedenta. 1.3. 3. Aceasta inseamna ca. Diagramele PERT Diagramele PERT (Program Evaluation Review Techique) sunt o modalitate de reprezentare grafica a activitatilor unui proiect si a relatiilor dintre ele.2. 4. Sagetile reprezinta sarcinile sau activitatile care presupun anumite resurse si un anumit timp de executie. Pentru fiecare activitate se estimeaza timpul de realizare in ore. Dupa aceasta. prin prezentarea predecesorilor si succesorilor.3 4 4 6 5. saptamani sau luni. poate fi schitata reteaua PERT. 5. Nr. dupa care se stabilesc relatiile de precedenta dintre actiuni.7 25 . atunci intai trebuie sa demareze actiunea A si dupa terminarea ei se continua cu B.3. secventele de activitati ale unui proiect sunt prezentate sub forma unei retea de sageti si noduri. Primul pas in aplicarea diagramelor PERT consta in determinarea tuturor actiunilor persoanelor din proiect. Astfel. Unul din primele aspecte ale tehnicii PERT consta in analiza retelei prin prisma timpilor necesari fiecarei activitati si ai proiectului in intregime. se continua cu determinarea drumului critic al retelei – calea activitatilor de la evenimentul de inceput pana la cel de sfarsit care ar necesita volumul maxim de timp consumat. Denumire activitate Colectarea cerintelor Proiectare ecrane Proiectare rapoarte Proiectare baze de date Documentatie utilizator Programare Testare Instalare Durat a 3. Orice intarziere in executia unei actiuni este “critica” intrucat se reflecta imediat asupra intregului proiect.5 sapt 6 sapt 6 sapt 3 sapt 5 sapt 5 sapt 3 sapt 1 sapt Start planificat 05/01/200 4 01/02/200 4 01/02/200 4 16/03/200 4 08/04/200 4 08/04/200 4 16/05/200 4 08/06/200 4 Sfarsit planificat 31/01/2004 15/03/2004 15/03/2004 07/04/2004 15/05/2004 15/05/2004 07/06/2004 15/06/2004 Predeces ori 0 1 1 2. daca actiunea A este urmata de B. 7. crt.

propuneri privind resursele materiale si financiare necesare acestor obtinerii configuratii Se recomanda elaborarea unui numar de trei variante. Diagramele PERT indica elementele respective doar prin mentionarea datelor in interiorul dreptunghiurilor. Diagrama PERT Utilizarea diagramelor PERT sau Gantt este preferata in functie de aspectele urmarite : .1. 3.determinarea cerintelor . de la cea mai modesta forma pana la cea mai performanta .4. de la celalalt capat al spectrului. dar poate sa prezinte in paralel activitatile respective .elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a SI presupune: .5 sapt 31/01/2003 Testare 6 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 7 16/05/2004 3 sapt 07/06/2004 Proiectare rapoarte 3 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 Fig.structurarea cerintelor .prezentarea solutiilor potentiale de implementare (hard si soft) ce ar putea fi folosite pentru asigurarea performantelor dorite . respectiv cele doua extremitati si varianta de mijloc. se poate caracteriza prin: 26 . Elaborarea si selectarea variantelor de realizare a sistemelor informatice Parcurgerea etapei de analiza a sistemului a presupus urmatoarele faze: . efortul depus si tehnologiile implicate .Documentatie utilizator 5 08/04/2004 5 sapt 15/05/2004 8 Instalare Proiectare ecrane 2 01/02/2004 6 sapt 15/03/2004 4 Proiectare baze de date 3 sapt 07/04/2004 1 sapt 15/06/2002 08/06/2004 16/03/2004 Programare Colectarea cerintelor 1 05/01/2003 3. pentru a surprinde un spectru posibil de solutii. PERT nu. PERT vizualizeaza dependenta unor activitati de altele .Gantt vizualizeaza durata activitatilor. 3.elaborarea mai multor variante in functie de cerintele urmarite.este cea mai conservatoare in ceea ce priveste costurile.Unele forme ale diagramei Gantt vizualizeaza si diferenta de timp in cazul celui mai timpuriu start sau al celui mai intarziat final. printr-un sistem care difera foarte putin de cel existent Varianta 2. Varianta 1 reprezinta partea de jos a spectrului si poate fi caracterizata astfel: .Gantt evidentiaza suprapunerea unor activitati in timp.ofera tot ceea ce a solicitat utilizatorul.

- orientarea spre functionalitate costurile nu constituie problema cea mai importanta se ofera cele mai performante sisteme. La elaborarea variantelor trebuie sa se analizeze: . si deci integrarea poate fi usor realizata .daca sistemul va fi realizat cu forte proprii .cu forte proprii .aplicatiile pot fi concepute a.realizatorul softului trebuie sa inteleaga in profunzime modul cum lucreaza unitatea. varianta de mijloc – este varianta de compromis.posibilitatea de a esua. bazate pe cele mai avansate tehnologii Varianta 3. Avantaje: .solicita costuri deosebite.aceasta varianta presupune incheierea unui contract care sa consemneze responsabilitatea contractantului de a rezolva cerintele utilizatorului in cazul in care n-au fost onorate clauzele contractuale.activitatile desfasurate sunt atat de complexe incat singura modalitate de a satisface cerintele o constituie elaborarea propriului soft de aplicatii. sa raspunda exact cerintelor unitatii . calitatea analizei sistemului jucand un rol important in performantele softului realizat . Modalitati de obtinere a software-ului Softul necesar sistemului poate fi obtinut pe urmatoarele cai: .modurile de implementare a sistemului informatic .la cheie modificat a) Softul realizat cu forte proprii Se poate apela la aceasta varianta in cazul in care: .loialitatea angajatilor fata de propriul sistem este mult sporita Dezavantaje: .nu exista pe piata programe care sa satisfaca cerintele dorite. pentru elaborarea unui pachet-program de aplicatii. .softul elaborat poate sa utilizeze si componente din programele deja existente la client.5.i.pachetele proprii sunt mult mai compatibile cu alte softu-ri existente in unitate. timp si control exigent b) Softul realizat la comanda Presupune procurarea softului prin angajarea din afara unitatii a unor programatori sau a unei companii de soft.munca de elaborare este foarte mare si costisitoare .criteriile de selectare a software-ului si harware-ului .la comanda . prin adaptarea. la primele incercari de utilizare. Aceasta varianta se caracterizeaza prin: .limitele organizatiei 3.unitatea poate functiona conform solutiei dorite si nu cum este prezentata prin pachetele la cheie .elobararea aplicatiilor dureaza mult timp (luni sau ani de zile) . 27 .beneficiarii sistemului informatic sunt in faza incipienta a utilizarii calculatoarelor . completarea si combinarea lor . este mai mare .la cheie .

Pot fi mai ieftine si solicita mai putin timp decat softul realizat cu forte proprii Dezavantaje: .Unitatea poate lucra conform stilului pe care si-l doreste si nu cum se impune prin programul la cheie . fiind necesare schimbari in modul de lucru sau chair revizuirea stilului de afaceri a unitatii .unitatea nu are nevoie de prea multi analisti sau programatori.c) Softul la cheie Softul la cheie realizat de catre companii specializate de software. Avantaje: . 28 . ca si cand ele ar fi elaborate cu forte proprii. Unii producatori de soft combina softul cu hardul si la vand ca pachete.evaluarea pachetelor disponibile pe piata inseamna consum de timp si bani . Fiecare situatie trebuie luata in calcul separat. raspunzand cerintelor unitatilor.costul este mult mai redus fata de celelalte variante.Raspunde mai bine cerintelor unitatii decat softul la cheie . nu exista o cale anume.cerintele firmei nu opt sa se regaseasca perfect in ceea ce ofera pachetul-program. sau chiar nu este nevoie de ei pentru a intretine softul. este vandut pe piata pentru o mare diversitate de utilizatori cu cerinte similare.cumparatorul minimizeaza riscul prin testarea softului inainte. deoarece costul elaborarii si intretinerii se imparte la numerosi utilizatori . catalogata ca fiind cea mai buna.exista riscul ca realizatorul softului sa dea faliment sau sa nu mai fie de gasit si astfel sa nu se mai poate efectua actualizarea. apar pachete-program tot mai performante.practic nu exista timp de asteptare pana la utilizarea lui . care sunt mai putin costisitoare pe de o parte .multi furnizori nu accepta modificarea programelor lor .documentatia lor este mai buna . Aceasta combinatie este numita si sistem la cheie Producerea softului la comanda presupune o munca anevoioasa si de aceea scumpa. Avantaje: .nu ofera posibilitatea specialistilor unitatii sa intervina in caz de esec . Ca urmare.nu de putine ori modificarea programelor este mai dificila decat scrierea lor initiala . Odata cu trecerea timpului.programele ultrageneralizate nu sunt la fel de eficiente ca programele proprii ale unitatii .modificarile pot genera erori logice de control si alte efecte neasteptate Care metoda este mai buna ? Datorita situatiilor si conditiilor diferite. d) Modificarea softului la cheie Modificarile pot fi facute de catre cel care a livrat softul si este considerata o cale foarte eficienta de a satisface cerintele utilizatorilor. iar pe de alta parte s-a ajuns la concluzia ca nu este cazul “sa se reinventeze roata”. scriind programe care deja se comercializeaza pe piata. si prin chestionarea altor utilizatori ai aceluiasi pachet .utilizatorul poate sa aleaga pachetul care se raspunda cel mai bine propriilor cerinte .modificarile substantiale pot fi la fel de scumpe ca si programele scrise de client . Dezavantaje .documentatia despre schimbari poate di incompleta sau inexistenta . tot mai multe organizatii se indreapta spre pachetele la cheie.

cerintele de securitate si protectie .cost .cresterea economica proiectata si eventualele schimbari 29 . furnizorii pot fi grupati in: . utilitare.compatibilitatea cu alte sisteme . daca softul la cheie nu poate fi realizat cu forte proprii.6.garantia sistemului In cererea de oferta catre furnizori.companii pentru inchirierea calculatoarelor sau oferirea lor in sistem leasing .producatori de calculatoare .capacitatea de interconectare . Cele mai comune criterii de selectarea a unui sistem de calcul pot fi: . a) Selectarea hardware-ului Raspunsul la intrebarea “ce tip de calculator trebuie sa achizitionam ?” ar fi “acel calculator care sa satisfaca toate cerintele si care sa ofere.furnizorii de software – elaboreaza si vand aplicatii.producatori de echipamente periferice . Progrsul tehnologic atat de rapid in acest domeniu. programe de uz general.furnizori de echipamente si furnituri de birou . varianta apelarii la persoane din afara pentru a-l scrie este mult mai scumpa decat softul la cheie.facilitatile de intrare/iesire . Multi specialisti considera ca. dupa ce-si evalueaza propriile cerinte. precum si servicii cat mai bune si diversificate”. cand el raspunde exigentelor unitatii sau cand el poate fi usor modificat.furnizorii de sisteme la cheie – procura echipamente de la producatori si le revand in combinatie cu softul de aplicatie adecvat .programul de realizare a implementarii .viteza de prelucrare a microprocesorului . Serviciile sunt mai ieftine decat daca s-ar apela la propriile calculatoare. cu un cost redus.intretinere usoara . Selectarea furnizorilor de harware si software Dupa tipul serviciilor si bunurilor oferite.restrictii de costuri .capacitatea de a lucra cu softul dorit . softul la cheie tinde sa fie cea mai buna solutie.De regula. faca ca un sistem cumparat astazi sa devina depasit peste doi sau cinci ani. 3.principalele echipamente si aplicatii existente in firma . SGBD-uri si alte tipuri de programe pentru toate tipurile de calculatoare . softul la cheie are slabe sperante de a fi achizitionat. prin analiza. siguranta in functionare. Odata cu cresterea marimii si complexitatii sistemului sau a cerintelor lui.capacitatea de memorarea si posibilitatea de extensie .birourile de servicii – acele firme care asigura servicii de prelucrare a datelor cu propriile echipamente contra unor tarife. Concluzie: solutia trebuie sa vina de la fiecare unitate. si dupa ce cunoaste softul existent pe piata. insa securitatea datelor nu mai este la fel de bine asigurata.specificatii privind hardul si softul necesar si care ai fi dorite . unitatea trebuie sa precizeze: .

Softul este compatibil cu ceea ce exista in unitate ? .Asigura instruirea necesara ? . selectia variantei ce urmeaza a fi impementate. 2.modul in care vor fi rezolvate problemele unitatii d) analiza desfasurarii calendaristice – variante ale planificarii calendaristice in stransa concordatna cu modul de alocare a resurselor 4. Prezentarea generala a proiectului Se ofera o prezentare sintetica a proiectului.este un furnizor cu multa experienta si este bine consolidat pe piata ? Mai are sistme asemanatoare instalate la alte firme? . prin experienta lui ? . se elaboreaza planul de baza al proiectului. Continutul planului de baza al proiectului Dupa parcurgerea activitatilor mentionate anterior. justificarea lui. Probleme ale managementului a) prezentarea rolurilor membrilor echipei in cadrul proiectului b) planul comunicarii – detalii privind procedurile de comunicare dintre conducerea unitatii si echipa de proiectare 30 . a activitatilor executate. softul si intretinerea ? . Studiile de fezabilitate a) analizele economice – se ofera o justificare economica a sistemului. 0 Pentru evaluarea sistemului (pachetului) trebuie sa se urmareasca urmatoarele probleme? . ce limite au observat la el? .Ofera incredere calitatea personalului furnizorului. flexibil si usor de intretinut ? La evaluarea furnizorului se vor avea in vedere urmatoarele criterii: .Are o reputatie pentru siguranta sistemelor oferite ? . a situatiilor de iesire 3.Pachetul este prietenos utilizatorului ? .pachetul selectat raspunde specificatiilor obligatorii din cerere ? . unitatea trebuie sa aiba in vedere aspectele din studiile de fezabilitate si cerintele sistemului. prin analizele cost beneficiu b) analizele tehnice c) analizele operationale .Poate asigura furnizorul hardul.Cat de puternic va fi sprijinul ulterior si cat de eficient ? 3. finalizate prin cea mai importanta dintre ele.7. necesarul de resurse si planificarea calendaristica. care va avea urmatoarea structura: 1.ati utilizatori au fost multumiti de sistem ? Ce probleme au avut. din care sa rezulte aria de intindere a proiectului.b) Evaluarea ofertelor si selectarea sistemului La evaluarea ofertelor primite de la furnizori.Cat de lunga este garantia si care sunt conditiile de garantare ? .Care este situatia financiara a furnizorului . Descrierea sistemului a) descrierea sistemului existent b) variantele – o sumara descriere a variantelor de configuratie a sistemului c) descrierea configuratiei selectate si prezentarea detaliata a datelor de intrare.sistemul va putea fi folosit pe toata durata lui de utilizare ? va avea nevoie de modificari ? .Cat de eficient este softul ? Cat timp ia in executie ? De cata memorie principala si secundara ar fi nevoie ? .Softul este modularizat. respectiv.

manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. impotriva aparentelor. lipsiti de tenacitate etc. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: .participarea personala la intocmirea activitatilor . Analiza sistemului informational existent 4. corespondenta firmei. In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: .Curs 5 Capitolul 4.chestionarul .conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate .1.se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale.aria de cuprindere a acestuia .observarea directa . la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: . fara spirit analitic. Tehnici de culegere a datelor Analiza sistemului informational existent are scopul de a efectua un studiu complex asupra activitatilor si fluxurilor informationale. slab pregatiti profesional. regulamentul de ordine interioara.nu se considera nimic cunoscut dinainte .din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. care pot fi superficiali.nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . a volumului de informatii prelucrate. a documentelor utilizate. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem.studierea documentatiei existente .orice informatie trebuie sustinuta prin date certe .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii . in vederea stabilirii cerintelor generale ce vor fi asigurate prin intermediul noului sistem informatic. regulamentul de organizare si functionare.sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general.complexitatea si particularitatile sistemului informational . diagramele fluxurilor de date. 31 . planuri de conturi. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare.inventarierea documentelor sistemului informational . de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc). .din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment. a ariei de cuprindere a sistemului informational. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni.

aria de cuprindere a acestuia .chestionarul .se realizeaza prin deplasarea analistilor de sistem in compartimentele functionale. la culegerea datelor colectivul de analiza poate intimpina doua categorii de dificultati: .studierea documentatiei existente .nu se porneste cu idei preconcepute in privinte solutiilor de imbunatatirea a sistemului informational contabil . Alegerea unui anumit procedeu de culegere a datelor depinde de: .inventarierea documentelor sistemului informational . lipsiti de tenacitate etc.observarea directa .in timpul culegerii datelor nu se elaboreaza solutii .Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. Observarea directa se foloseste pentru o analiza cat mai 32 .nu se considera nimic cunoscut dinainte . pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate.orice informatie trebuie sustinuta prin date certe . pentru a surprinde sfera si particularitatile activitatilor desfasurate de fiecare compartiment.interviul Folosirea unui procedeu nu exclude folosirea concomitenta sau ulterioara si a unui alt procedeu. impotriva aparentelor.complexitatea si particularitatile sistemului informational . Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora. de multe ori nu stiu sau mai curand raspund ce cred sau cum ar vrea sa functioneze sistemul pe care il conduc).conditiile de lucru si experienta personalului implicat Observarea directa a activitatilor desfasurate . In vederea culegerii cu succes a datelor se recomanda sa se tina seama de urmatoarele principii: . inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. In analiza unui sistemu informational contabil se utilizeaza mai multe procedee sau metode de culegere a datelor: . fara spirit analitic. .participarea personala la intocmirea activitatilor . Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat.sa se tina seama in permanenta de obiectivele analizei In general. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational.din partea sistemului (conducatorii compartimentelor cand sunt intrebati in detaliu cu privire la sistemul existent. slab pregatiti profesional. care pot fi superficiali.din partea analistor din cadrul colectivului de analiza.

pentru a raspunde in scris cu privire la anumite elemente necesare studiului sistemului informational Interviul – consta in studiul sistemului informational prin dialog direct intre analisti si personalul din compartimentele implicate. regulamentul de ordine interioara. diagramele fluxurilor de date. Studiul sistemului informational existent Studiul sistemului informational existent presupune o cunoastere detaliata a : a) structurii organizatorice a unitatii b) activitatilor si mijloacelor de calcul folosite c) fluxului informational rezultat d) determinarea volumului de date din sistemului informational e) identificarea cheltuielilor de functionare a sistemului informational existent a) Studiul structurii organizatorice vizeaza urmatoarele aspecte: cunoasterea obiectivelor activitatii de baza descrierea operatiilor tehnologice. inclusiv timpul de raspuns al compartimentelor implicate in rezolvarea lucrarilor cu caracter complex. Prin acest procedeu se verifica gradul de utilizare a documentelor tipizate si alte tipuri de documente care se vehiculeaza in sistem. Procedeul permite obtinerea de date certe cu privire la volumul activitatilor si gradul de dificultate in realizarea acestora. Participarea la executare activitatilor din sistemul informational consta in executarea efectiva a anumitor lucrari complexe in paralel cu personalul compartimentelor respective. corespondenta firmei. a documentelor utilizate. planuri de conturi. a posibilitatilor de perfectionare a organizarii si functionarii. a timpului necesar realizarii fiecarei operatiuni. Acest procedeu este eficient deoarece reprezinta modalitatea principala de investigare a aspectelor pozitive si a neajunsurilor sistemului informational analizat. al functiilor si numarului de personal incadrat. al sarcinilor ce-I revin.obiectiva a modului de efectuare a operatiilor de prelucrare. Inventarierea documentelor utilizate in sistemul informational contabil – consta in identificarea si descrierea tuturor documentelor din sistemul informational. metode de evidetierea valorilor materiale si cea de calculatie a costurilor Fiecare compartiment si post din organigrama este privit sub aspectul legalitatii si oportunitatii.2. 4. Studierea documentatiei existente poate include: bugetem. a fluxului de productie determinarea modului de ierarhizare a sectoarelor de productie si a compartimentelor functionale referiri la forma de contabilitate. regulamentul de organizare si functionare. Chestionarul este un procedeu care are la baza o lista de intrebari adresate personalului din compartimentele functionale. avand in vedere avantajele prelucrarii automate a datelor. manuale de referinta si alte materiale privind procedurile manuale si cele executate pe calculator. b) Studiul activitatilor si a dotarii cu tehnica de calcul vizeaza: natura si specificul activitatilor desfasurate documentele utilizate in cadrul fiecarei activitati si compartimentele functionale implicate dotarea cu tehnica de calcul si gradul de utilizare a acesteia 33 .

- Studierea documentelor utilizate in unitate are in vedere determinarea informatiilor privitoare la: felul documentelor utilizate frecventa si termenul intocmirii temeiul legal al emiterii acestora numarul de exemplare utilizate pentru fiecare document stabilirea fluxului informational al fiecarui document daca documentul este sub forma tipizata sau nu ce decizii se iau be baza datelor din document care sunt informatiile din documentele existente care raman nevalorificate ce echipamente de calcul sunt folosite pentru intocmirea fieacarui document determinarea gradului de incarcare a compartimentului cu documente Analiza are menirea sa puna in evidenta gradul de automatizare a executarii lucrarilor sistemului informational contabil. de la aparitia (emiterea) lui pana la arhivare sa stabileasca compartimentele implicate in emiterea documentelor. corelata cu numarul de posturi din statul de functiuni sau cu acela al personalului efectiv incadrat pe compartiment. maxim si mediu de documente intocmite pe perioada frecventei . mediu de randuri completate pentru fiecare fel de document pe perioada frecventei . in scopul precizarii datelor neutilizate.evolutia probabila a numarului mediu din fiecare fel de document in urmatorii 5 ani Concomitent cu descrierea acestor documente se vor urmari si sistemul de coduri utilizat in unitate pentru a fi preluate in viitorul sistem informatic. c) Studiul fluxurilor informationale are ca obiective: sa stabilieasca activitatile in detaliu si circulatia privind fiecare fel de document si exemplar. prelucrarea datelor si valorificarea rezultatelor prelucrarii datelor prezentarea intr-o forma grafica cat mai sugestiva.nr. inutile. Analiza documentelor sub aspectul volumului de date. limitele mijloacelor de calcul folosite si posibilitatile de integrare a acestora in sistemele de calcul mult mai evoluate.denumirea documentului . pentru a fi eliminate din sistemul informational determinarea gradului de utilizare a documentelor tipizate verificarea oportunitatii datelor din documentele utilizate. nevalorificate in totalitate sau neincluse in continutul documentelor determinarea gradului de incarcare si solicitare a fiecarui compartiment implicat in cadrul functionarii intregului sistem integrarea sistemului informational specific cu alte sisteme informationale externe d) Studiul volumului datelor in sistemul informational contabil Informatiile pentru stabilirea volumului de date din sistemul informational contabil se culeg odata cu studiul documentelor si al circulatiei acestora.nr.frecventa intocmirii . permite se se puna in evidenta : 34 . uzand de semne conventionale. stationari prelungite in cadrul compartimentelor).nr. facand astfel sa existe o compatibilitate a datelor preluate. Analiza volumului datelor se realizeaza prin intocmirea unui tabel cuprinzand elementele cantitative de date despre fiecare document cum ar fi: . a prelucrarilor la care sunt supuse datele din documente in cadrul compartimentelor unde circula identificarea deficientelor de circulatie a documentelor (fluxuri informationale paralele. de exemplare pentruu fiecare fel de document .

volumul de ansamblu al documentelor.tipul configuratiei echipamentelor de calcul necesare viitorului sistem informatic . e) Studiul costurilor de functionare a SIC – asigura determinarea categoriilor de cheltuieli efectuate in scopul comensurarii efortului financiar al unitatii pentru intretinerea sistemului.numarul si capacitatea unitatilor periferice . al datelor continute. echipa de analiza poate formula recomandari privind: . etc. articole) volumul de munca necesar gradul de incarcare-solicitare a personalului incadrat gradul de folosire a tehnicii de calcul Pe baza evaluarilor facute prin studierea volumului datelor din sistemul informational. 35 . exprimat in numa de randuri (inregistrari.

compartiment.sursa datelor de prelucrat . plati etc) este de a scoate in relief urmatoarele aspecte: . Structurarea cerintelor sistemului.destinatia datelor prelucrate .Diagrame ale fluxului de date fizic In practica cele mai multe produse de proiectare automata a sistemelor informatice (produsele CASE). folosesc patru simboluri de baza pentru a reprezenta sistemele informationale si anume : Obiect Entitate externa Sageata Flux de date Dreptunghi deschis la dreapta Dreptunghi cu colturi rotunjite Sageata care poate lua diverse forme Linii paralele Simbolul Gane & Sarson Patrat ingrosat Simbolul Yourdon & DeMarco Patrat Loc de memorare / pastrare Cerc Proces (prelucrare) a) Diagrama de context este diagrama de pe cel mai inalt nivel al sistemului informational.operatiunile de prelucrare prin care trec datele . o anumita activitate – vanzari.legatura existenta intre prelucrari si activitatea de memorare a datelor Diagrama fluxurilor de date poate fi utilizata in doua moduri: pentru documentarea unui sistem existent sau pentru schitarea unuia in curs de proiectare. Scopul diagramelor fluxurilor de date (DFD). intreaga unitate. apeleaza la doua tehnici de construire a DFD: Gane&Sarson si Yourdon & DeMarco. pentru o anumita componenta organizatorica sau functionala (sectie. DFD pot fi clasificate in : . Modelarea proceselor Toate metodologiile folosite in realizarea unui sistem apeleaza la operatiunea de modelare logica a datelor si a prelucrarilor sub forma diagramelor fluxurilor de date (DFD). din si spre entitatile externe sistemului analizat. birou. prin care se descriu fluxurile datelor in si din sistem. Aceste tehnici. 36 .Diagrame ale fluxului de date logic .Curs 6 4. cumparari. in general.Diagrame de context . incasari.3.

Prin ea se reprezinta ce activitati efectueaza sistemul. compartiment) sau un echipament (calculator) din sistem cate contribuie la transformarea datelor.2 DFDL incasare client Dupa cum se observa. un loc (sectie. fara sa specifice cum. precum si fluxul datelor in si din aceste entitati. Din aceasta cauza diagrama fluxului de date fizice (DFDF) specifica unde.Plata CLIENT Depunere Proces de incasare BANCA Fig. din aceasta diagrama nu putem sti cum este efectuata "plata". DFDL pentru exemplul anterior ar putea arata astfel: Plata CLIENT Incasare Validare incasari Depunere Pregatire depunere bani Contabilizare Inregistrare vanzare BANCA Jurnal_vanzari Fig. 4. unde sau de catre cine sunt executate activitatile. 37 . sub forma de cec. cum si de cine este realizat acest proces al sistemului. O entitate interna poat fi o persoana. precum si intrarile sau iesirile de date in/din procese. 4. Descrierea activitatii de incasare a unui client Entitatile externe cele mai relevante: Client si Banca Fluxurile de date ale sistemului cu mediul sau: Plata si Depunere b) Diagrama fluxului de date logice (DFDL) este o reprezentare simbolizata a unui sistem.1. prin care se evidentiaza procesele sistemului. bani lichizi ? etc. c) Diagramele fluxului de date ale sistemului fizic – sunt o reprezentare schematica a sistemului prin care sunt scoase in evidenta entitatile interne si externe ale sistemului.

Diagramele fluxului de date prezinta atat datele stocate in sistem. dar de exemplu. nu stim cu exactitate ce face Vanzatorul. Concluzie: a. dar nu sunt folosite .(DST). 38 .date ce sunt actualizate identic in mai multe locuri. De asemenea. cu repetitie zilnica.date care intra in prelucrari. cat si procesele de prelucrare prin care trec acestea.fluxuri de date redundante . saptamanala sa. De exemplu. DFDF incasare client In DFDF cercurile definesc entitatile interne. Aceste aspecte pot fi evidentiate prin intermediul diagramele starilor de tranzitii.m. DFD nu scot in evidenta factorul timp. se recomanda ca inainte de demararea procesului de construire a diagramei. dar poate fi reluat si ulterior daca se considera utila descompunerea. El poate inceta in orice moment. se observa unde merg banii si cum sunt pastrate informatiile privind incasarile. indicand relatiile existente intre datele sistemului si procesele de prelucrare. sa se inceapa cu crearea unei liste a entitatilor externe si a intrarilor/iesirilor cu aceste entitati. b. c. e. nu rezulta daca un flux de date apare constant. Deci. Atunci cand se intentioneaza realizarea unor diagrame ale fluxurilor de date mai complexe. in timp ce DFDF descriu infrastructura sistemului. DFDL permit reprezentarea activitatilor sistemului.Bani CLIENT Vanzator Monetar + Bani Foaie de varsamant + Bani Casier Contabilitate BANCA Registru de casa Jurnal_vanzari Fig.. Procesul de descompunere a analizei unui sistem este foarte subiectiv.d. nu reiese ca un proces este executat intr-un moment sau altul. 4. In figura de mai sus : Client Plateste la Vanzator Vanzator Jusitificare-Vanzari la Casier etc. o importanta deosebita avand-o DFD logice. Prin analiza DFD finale pot rezulta urmatoarele concluzii : . DST – reliefeaza modul in care procesele unei diagrame a fluxului de date si stari diferite in timp ale aceluiasi proces sunt ordonate in timp. d. f. ambele fiind necesare pentru intelegerea completa a sistemului. DST sunt forme de redare a logii folosite indeosebi in analiza si proiectarea orientata-obiect.3.

Diagrama de context pentru procesul de vanzare-cumparare: CLIENTI Comenzi vanzare Comenzi aproviziona FURNIZORI Documente de BANCA Prelucrare stocuri vanzari si cunmparari de marfuri Date vanzari MANAGEMENT Diagrama fluxurilor de date pentru vanzarea produselor PRODUSE Date despre Comen zi Prelucrare comenzi Clienti Date vanzari VANZARI 39 .o diagrama de nivel 0 indicand principalele subsisteme ale sistemului . indicand principalele functii (aplicatii) ale fiecarui subsistem . Tehnica Yourdon & DeMarco Tehnica Yourdon & DeMarco sugereaza ca un sistem sa fie reprezentat prin urmatorul set de diagrame: . indicand detaliile fiecarei functii sai ale fiecarei aplicatii Ex.pana la 7 diagrame de nivel 1.pana la 49 de diagrame de nivel 2.4.4.o diagrama de context .se recomanda ca nici o diagrama sa nu cuprinda mai mult de 7 procese de prelucrare (cercuri) .

structurate sub forma bazei informationale de intrare. in copul definirii bazei informationale de intrare. Varianta de abordare a proiectarii generale pe baza principiului IESIRI – INTRARI presupune parcurgerea urmatoarelor faze: 1. in vederea determinarii nucleului informational. intr-o succesiune logica. formalizarea datelor de intrare. Aceasta varianta este recomandata in cazul realizarii de sisteme informatice mari si mijlocii caracterizate printr-o complexitate a obiectivelor avute in vedere si a iesirilor informationale solicitate.Curs 7 Capitolul 5. concretizata in codificarea datelor si adaptarea documentelor de intrare 5. 5. INTRARI-IESIRI sau MIXT. independenta de sistemul de calcul. proiectarea bazei informationale 4. indicatori. a) Varianta de abordare pe baza principiului IESIRI . asupra acelorasi baze informationale. Dezavantajul acestei metode rezida in imposibilitatea obtinerii de noi situatii de iesire sau indicatori. proiectarea listelor sau situatiilor de iesire 3. proiectarea structurala si functionala si a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul furnizarii unui continut complet al bazei informationale de intrare determinat strict pe baza ieisirilor solicitate. grafice etc) ale caror atribute formeaza baza informationala de iesire. de aria de cuprindere a noului sistem si de resursele existente.1. care reprezinta de fapt iesirile noului sistem. situatii.inventarierea tuturor documentelor si determinarea atributelor de intrare si a corespondentelor dintre acestea . Tehnici de proiectare conceptuala a sistemului informatic Variantele de abordare a proiectarii generale se bazeaza pe aplicarea principiilor: IESIRI – INTRARI. care analizata prin prisma tuturor posibilitatilor de prelucrare.INTRARI.proiectarea bazei informationale de intrare . in esenta. Obiectivele sunt concretizate in iesirile sistemului (liste. debuteaza cu precizarea obiectivelor noului sistem informatic. Proiectarea conceptuala a sistemului informatic Proiectarea conceptuala (generala) asigura definirea de ansamblu a sistemului informatic. Baza informationala de iesire este analizata in raport de modul de obtinere a atributelor de iesire (calculate sau preluate). definirea obiectivelor sistemului informatic 2. in raport cu cerintele unitatii economice. Abordarea proiectarii generale pe baza acestui principiu presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . deoarece acesta varianta poate genera numai atributele existente in baza informationala de intrare sau alti indicatori rezultati ca urmare a aplicarii unor algoritmi de calcul. conduce la determinarea bazei informationale de iesire.definirea obiectivelor sistemului informatic . Aceasta varianta asigura. analiza atributelor informationale de iesire.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizate in: 40 . de sistemul de operare si de sistemul de gestiune a datelor si presupune folosirea unor variante de abordare in functie de complexitatea obiectivului stabilit. b) Varianta de abordare pe baza principilui INTRARI – IESIRI presupune ca in raport de obiectivele noului sistem informatic sa se determine multimea intrarilor necesare.

reproiectarea bazei informationale initiale si stabilirea structurii finale a acesteia . folosind avantajele celor doua variante prezentate.codificarea atributelor . starea si dinamica fenomenelor si proceselor economice care fac obiectul de prelucrare a datelor din sistemul proiectat. Continutul si forma listelor/situatiilor de iesire.. ceea ce implica cheltuieli mari de realizare a bazei informationale de intrare si o supradimensionare a acesteia. Aceasta varianta este utilizabile in cazul proiectarii sistemelor informatice de dimensiuni mici.codificarea atributelor bazei informationale de intrare . Iesirile informationale ale sistemului reprezinta rezultatele prelucrarii solicitate de catre beneficiar si apar sub doua forme: scrise pe imprimanta sau afisate pe ecranul calculatorului.costurile si termenele de realizare a sistemului informatic etc.formalizarea atributelor de intrare si iesire concretizata in: . De asemenea.proiectarea initiala a bazei informationale .complexitatea obiectivelor unitatii economice . • Sub aspectul modului de utilizare. ceea ce implica timp mare de realizare.volumul atributelor de intrare-iesire . aceasta varianta prezinta avantajul flexibilitatii continutului bazei informationale de intrare in conditiile aparitiei de modificari ale iesirilor informationale.proiectarea functionala si structurala a sistemului informatic Aceasta varianta prezinta avantajul determinarii unei baze informationale de intrare complete. Varianta solicita o analiza complexa a tuturor activitatilor si subactivitatilor desfasurate in cadrul compartimentelor functionale. se stabilesc de unitatea beneficiara impreuna cu colectivul care realizeaza sistemul informatic.proiectarea structurala si functionala a sistemului informatic Optiunea pentru utilizarea unei variante de abordare a proiectarii generale se va face in functie de : . Listele/situatiile de iesire reflecta cerintele informationale ale conducerii unitatii economice sau compartimentelor functionale si trebuie sa reflecte prin continutul lor. In aceasta viziune.proiectarea bazei informationale de iesire si stabilirea iesirilor prezente si previzibile .dimensiunea sistemului informatic .proiectarea iesirilor sistemului informatic structurate in baza informationala de iesire . costuri ridicate de proiectare si o sporire a complexitatii prelucrarilor sistemului informatic. caracterizate prin dinamismul iesirelor solicitate in functie de varietatea obiectivelor. c) Varianta MIXTA de abordare a proiectarii generale are in vedere obiectivele sistemului informatic definite de unitatea economica beneficiara. Aceasta varianta duce la determinarea bazei informationale independent de subsistemele informatice ce vor fi proiectate. intrarilor si colectiilor de date a) Definirea iesirilor sistemului Prin “iesirile” unui subsistem informatic vom intelege totalitatea informatiilor furnizate de acesta beneficiarilor interni si externi. cu posibilitati de flexibilitate si extensibilitate in viitor. dar are si dezavantajul ca baza informationala este supradimensionata.adaptarea documentelor de intrare . varianta presupune parcurgerea urmatoarelor faze: . cu mentiunea ca unele atribute nu vor fi utilizate in mod efectiv in prelucrarile ulterioare ale sistemului informatic.definirea obiectivelor sistemului informatic . se pot distinge: 41 . Definirea iesirilor.adapatarea documentelor de intrare necesare noului sistem .

frecventa si termenele de obtinere . Intre numarul entitatilor din cadrul bazei informationale a sistemului informatic si tipurile de documente de intrare utilizate pentru crearea si actualizarea colectiilor de date. nivelul stocurilor de materiale.adaugarea in documentele existente a unor rubrici rezervate special pentru coduri in masura in care acestea nu au fost curpinse in documente . au un continut informativ mai ridicat.numarul de exemplare. fiind utilizate pentru luarea deciziilor privind desfasurarea in continuare a activitatii (ex. produse finite etc. lista produselor livrate si nefacturate) .liste cu caracter operativ = contin date cu un nivel de prelucrare mai redus. Modificarea de continut a documentelor de intrare vizeaza urmatoarele aspecte: . banda magnetica etc.) .) . anumite anomalii si de a permite efectuarea unor interventii prompte (ex.v.titlul situatiei . prin intermediul transmisiilor unei retele locale de calculatoare. in timp util.liste cu caracter periodic = contin date ce se refera la o perioada mai mare de timp.natura si lungimea fiecarui indicator . al continutului si al formei cu restrictiile impuse de sistemul proiectat si de structura bazei informationale. rolul lor fiind de a sesiza.directe (on-line).liste de stare = prezinta gradul de indeplinire a obiectivelor si evidentiaza disponibilitatile de resurse la un anumit moment. se refera la o perioada mai mare de timp si permit alaturi de analiza acestora si o eventuala pronosticare a tendintelor de viitor.suportul tehnic Din punct de vedere tipologic. destinatie. exista o corespondenta directa definita prin urmatoarele variante: a) un tip de entitate se constituie pe baza unui singur tip de document de intrare b) un tip de entitate se poate constitui pe baza mai multor tipuri de documente de intrare c) mai multe tipuri de entitati se pot constitui dintr-un singur tip de document de intrare.indirecte (off-line).precizarea grupelor de total si subtotal . prin intermediul suportilor magnetici (disc flexibil..d. iesirile catre alte sisteme informatice pot fi: .volumul estimat prin numarul de linii intr-o anumita perioada de timp . Documentele de intrare destinate crearii si actualizarii colectiilor de date in conditiile in care nu corespund integral d.regruparea si modificarea rubricilor aferente atributelor astfel incat acestea sa se gaseasca in acelasi loc in documentele de acelasi tip Alaturi de modificarile de continut se intreprind asupra documentelor de intrare si modificari de forma impuse de necesitatea cresterii facilitatilor de prelucrare a datelor 42 .liste cu caracter statistic = servesc analizelor tehnico economice. b) Definirea intrarilor sistemului Prin definirea intrarilor sistemului vom intelege totalitatea datelor primare necesare obtinerii informatiilor de iesire ale sistemului.indicatorii prezenti in fiecare coloana si modul de ordonare si grupare a acestora . vor fi modificate pentru realizarea acestor deziderate. balanta sintetica sau analitica) Pentru fiecare situatie de iesire va trebui sa se stabileasca in detaliu: . rezultate dintr-o prelucrare mai complexa si rezuma sau caracterizeaza evolutia unui proces sau fenomen economic (ex. • Din punct de vedere al intervalului de timp la care se refera: . Definirea intrarilor trebuie sa includa toate elementele necesare realizarii tehnice ulterioare a documentelor de intrare si sa ofere solutii pentru preluarea datelor in sistemul informatic.p.

judetul in care s-a nascut persoana respectiva. In aceasta viziune.stabilirea regulilor de completare si utilizarea a documentelor de intrare . De ex. 5. codul este o colectie ordonata de simboluri care asigura identificarea si utilizarea unui atribut al bazei informationale. Codificarea se impune deoarece: 43 . Cerintele si functiile codificarii Prin codificare se intelege activitatea prin care se stabileste o corespondenta biunivoca intre o multime de elemente si o multime de simboluri astfel constituite incat sa permita identificarea unica a elementelor. optimizarea structurii bazei informationale 5. codul numeric personal s-a construit astfel incat sa permita identificarea unica a oricarei persoane.stabilirea frecventei si termenelor de introducere a datelor in colectiile de date Aceste specificatii vor fi avute de asemenea in vedere pentru proiectarea noilor circuite informationale in cadrul noului sistem. cetatean roman. stabilirea corespondentelor dintre entitati 4. c) Stabilirea globala a colectiilor de date Determinarea structurii bazei informationale se realizeaza in cadrul urmatoarelor activitati: 1.precizarea numarului de exemplare si a circuitului fiecarui exemplar . codurile aferente atributelor bazei informationale pot asigura confidentialitatea si integritatea valorii atributelor. P1 P2 P3 C2 C1 C3 Fig. oferind informatii privind: sexul. cat si in manualul de utilizare a sistemului informatic ce va fi definitivat in faza de proiectare.Alaturi de definitivarea formei si continutului se mai impune : . Codificarea datelor. 1 67 08 31 04 008 9 Codul se formeaza utilizand simboluri . exprimarea unor caracteristici ale acestora.cifre sau litere . anul.combinate sau determinate dupa reguli specifice. reprezentarea structurii bazei informationale 5. si eventual.2. luna si ziua nasterii.2. ceea ce confera colectiilor de date o anumita protectie si securitate in timpul prelucrarii. definirea entitatilor bazei informationale 2. Codificarea datelor Necesitatea codificarii datelor este impusa de cerintele de grupare si ierarhizare a atributelor in prelucrarea colectiilor de date. definirea atributelor specifice entitatilor 3. De asemenea.

44 . sa se poata verifica corectitudinea simbolurilor care intra in structura codurilor. 2. denumirile se compun dintr-un numar mai mare de caractere decat simbolurile.exprima necesitatea utilizarii unui tip de cod pe toata perioada de existenta a bazei informationale.se refera la necesitatea utilizarii unui numar cat mai mic de caractere pentru reprezentarea elementelor codificate. functia de caracterizare . a continutului semantic a fiecarui atribut. functia de control . functia de manipulare a atributelor codificate . reducerea timpului de prelucrare. subgrupe etc. concizia codului . codul asigura realizarea urmatoarelor functii: 1. nu pot fi folosite ca atare pentru realizarea ierarhizarii datelor pe grupe. unica si stabila in timp. pe baza caruia. in general. 4. cu posibilitatea realizarii in timp a extensiilor impuse de cresterea volumului datelor supuse codificarii. unicitatea codului . stabilitatea si supletea in timp a codului . 3.asigura exprimarea intr-o forma concisa. a. Functiile codului Prin constructia sa. personalul unitatii economice beneficiare sa asimileze intr-un timp cat mai scurt noul sistem de coduri. Codurile trebuie sa fie usor se inteles si aplicat. ocupand un volum sporit de suport si necesitand un timp marit de prelucrare Cerintele codificarii 1.presupune existenta unui caracter de control care se ataseaza in ultima pozitie din dreapta structurii codului. 2.se refera la facilitatea operatiilor de codificaredecodificare precum si la detectarea si corectarea erorilor. 3. Astfel se asigura reducerea timpului de manipulare a codului. comoditatea utilizarii codului . 4. eliminarea eventualelor erori si folosirea eficienta a spatiului de memorie.i. fapt pentru care si erorile sunt cu mult mai reduse in conditiile folosirii simbolurilor. functia de identificare .faciliteaza introducerea eficienta in memorie a acestora.- regulile de scriere a denumirilor sunt mult mai complexe si mai greu de respecat in comparatie cu utilizarea unor simboluri restranse.permite identificarea rapida si cu usurinta a elementului codificat datorita unicitatii codului. prin intermediul unor metode (artimetica sau geometrica) si algoritmi specifici. denumirile.presupune existenta unei valori unice atribuite elementului codificat (corespondenta biunivoca).

este indicat a se stabili dimensiunea maxima a acestuia. imediat disponibil.coduri elaborate manual . iar in cadrul acestor grupe se acorda coduri seriale pentru fiecare element: Clasa 3 Conturi de stocuri si productie in curs de executie 30 Stocuri de materii prime si materiale 300 Materii prime 301 Materiale consumabile 3011 Materiale auxiliare 3012 Combustibili 3013 Materiale pentru ambalat 3014 Piese de schimb … 45 .autodetectoare de erori .alfanumerice 3.autocorectoare de erori 5. Tipuri de coduri utilizate in sistemele informatice Codurile utilizate in prelucrarea automata a datelor se pot grupa dupa mai multe criterii: 1. in planuri de conturi pentru conturile de stocuri si productie in curs de executie s-au atribuit codurile 30-39. dupa lungimea codului: .cu lungime variabila 4. stabilind o corespondenta (in ordine crescatoare) intre elementele acestora si multimea numerelor naturale. 1412 … etc.coduri cu semnificatie mnemonica . iar in interiorul grupelor elementele sunt codificate serial. Ex.elementare: .complexe .coduri elaborate automat Codurile secventiale se formeaza prin atribuirea unii sir de caractere fiecarui element al multimii.coduri secventiale pe grupe sau clase .1410. marca salariatialor: …. ceea ce va asigura si estimarea dimensiunii fizice a codului. dupa modul de detectare si corectare a erorilor . Codurile secventiale pe grupe sau clase se formeaza prin rezervarea unui set maxim de simboluri pentru pentru fiecare grup de elemente caracterizat prin particularitati comune.fiecarui element supus codificarii i se asociaza un cod crescator.Curs 8 5.cu lungime fixa .numerice .coduri juxtapuse 2. De exemplu.coduri cu semnificatie descriptiva . Dupa structura simbolului .coduri secventiale . dupa natura simbolurilor utilizate: .3. dupa modul de elaborare (atribuire): .alfabetice .coduri ierarhizate . Pentru a avea o lungime fixa a codului. . 1411.

: TV Samsung: TV Sony TV alb-negru 223 222 210 Codurile juxtapuse se utilizeaza pentru elemente ce apartin mai multor multimi si se construiesc prin concatenarea codurilor ierarhizate si/sau a codurilor elementare. Codurile ierarhizate se utilizeaza pentru atributele pentre care exista relatii de incluziune a. 46 ..ciment MBL .mobila ALIM . ASE . Grupa de produse 1 Aparate radio Treapta 1 1 2 Televizoare 2 TV alb-negru TV color 2 Goldstar Sony 3 3 Casetofoane 4 Aparate video Treapta 2 1 Samsung Treapta 3 Structura concreta a acestui cod ierarhizat se determina practic in functie de doi factori: .Academia de Studii Economice UAIC .Codurile cu semnificatie mnemonica se formeaza fie din consoanele unui cuvant.numarul de trepte ale codului . Acest tip de cod este utilizat in special la nomenclatoarele industriale.Universitatea Al. In categoria codurilor complexe sunt cuprinse codurile ierarhizate si codurile juxtapuse.Otel beton O10 mm OB 12 . fie prin prescurtarea (abrevierea) denumirii elementului codificat. acestea sa poata fi reprezentate prin intermediul unei structuri arborescente.produse industriale AGRIC .i.produse alimentare IND .Otel beton O12 mm . fiind extensibil la unele caracteristici tehnice.produse agricole Codurile cu semnificatie descriptiva se formeaza prin combinarea initialelor denumirilor elementelor ce se codifica cu caractersiticile tehnico-economice ale acestora exprimate cifric. De exemplu: CIM . Ioan Cuza Codurile complexe se folosesc pentru elementele care pot sa apartina mai multor multimi distincte.numarul maxim de aparitiii ale fiecarui atribut in cadrul treptelor Ex. De exemplu: OB 10 . ele fiind structurate in asa fel incat sa reflecte apartenenta multipla.

Codificarea manuala este utilizata pentru orice tip de cod. Fazele realizarii codificarii sunt : . Fiec codul 5237. codul va specifica: sectia.pregatirea activitatii de codificare . Metode de determinare a cifrei de control la codurile detectoare de erori. Determinarea cifrei de control se poate realiza prin urmatoarele metode: a) metoda aritmetica b) metoda geometrica a) Determinarea cifrei de control prin metoda aritmetica are la baza urmatoarea relatie de calcul: n Cc = Z − ∑ CiPi i =1 unde: Cc = cifra de control Z = cifra zecilor imediat superioara sumei produselor dintre cifra codului Ci si ponderea Pi reprezentata de valori alese conventional Ci = cifra i a codului Pi = ponderea i Exemplu.codificarea atributelor bazei informationale .presupune analizarea continutului si structurii bazei informationale si examinarea codurilor existente .echipa ---------. marimea unitatii economice. dimensiunea bazei informationale.consta in stabilirea codurilor corespunzatoare pentru fiecare atribut. . Cifra de control se calculeaza astfel: 47 . tipologia codurilor utilizate.|----|-----.Intocmirea nomenclatoarelor de coduri . pentru a elimina ambiguitatile si redundantele.Intretinerea codurilor . Fazele realizarii codificarii Fazele realizari codificarii sunt dependente de specificul sistemului informatic. atelierul. iar ponderile alese pentru calculul cifrei de control sunt 1 si 2.atelier -------|---------. .consta in actualizarea nomenclatoarelor de coduri.consta in intocmirea unor liste in care sunt precizate codurile si denumirea completa a atributelor la care se refera. echipa si marca: 2431231 T1 T2 T3 T4 9 9 9 9999 | | | | ---.De exemplu : la codificarea personalului unei unitati. in timp ce codificarea automata se aplica numai la codurile pentru care se poate defini un algoritm de atribuire programabil pe calculator.|---------sectie -----|------|---------.marca Atribuirea codurilor poate fi realizata manual sau automat.

si cerintele tehnice ale suporturilor de stocare si a programelor de aplicatie care le acceseaza. ales conventional. Modelarea datelor la acest nivel se realizeaza cu ajutorul modelului entitate-asociere (EA) sau variante ale acestuia.din care se definesc bazele de date. Cel mai folosit model este modelul relational. in plus. Cea mai mare parte a sarcinilor descrierii fizice a datelor au fost preluate astazi de SGBD-uri. • modelul logic al datelor presupune inglobarea cerintelor functionale ale utilizatorilor in modelul conceptual definit anterior si luarea in considerare a unui model de organizare a datelor. independent de cerintele functionale ale utilizatorilor si de cerintele de natura tehnica care privesc stocarea si accesul la date.Ci 5 2 3 7 Pi 1 2 1 2 ______________________________________ n ∑ CiPi i =1 = 5+ 4+ 3+ (1+4) = 17 Cc = 20 . la un numau par/impar (X). prin care se descriu datele asa cum sunt ele in realitate. iar proiectantii sunt mai putin preocupati de aceste aspecte.de regula. modelul relational al datelor .4. Dupa ce sunt descrise complet intrarile si iesirile sistemului.17 = 3 Codul complet va fi : 5 2 3 7 3 b) Metoda geometrica consta in stabilirea cifrei de control prin intermediul uneia sau mai multor cifre obtinute ca rest al impartirii sumei dintre cifrele codului si puterile crescatoare ale lui 2. Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Cele mai multe metode de analiza si proiectarea a sistemelor informatice prevad urmatoarele niveluri de abstractizare in descrierea datelor: • modelul conceptual al datelor. 48 . Modelarea conceptuala a datelor. modelul conceptual al datelor este transpus intr-un format logic . Modelul Entitate-Asociere-Corespondenta Modelul EAC prezinta caracteristicile si structura datelor independent de modul in care acestea sunt memorate in calculator. • modelul fizic al datelor ia in considerare. Expresia de calcul este: n ∑ CiPi i =1 X unde Q = câtul impartirii Cc = restul împăr irii =Q + Cc 5 2 3 7 23 22 21 24 ______________________________________ 90 + 132 : 19 = 6 rest 18 16 + 12 + 14 = 132 Ci 5.

Daca diagramele fluxurilor de date (DFD) indica atat procesele de prelucrare cat si entitatile de date (redate fie sub forma fluxurilor de date, fie a locurilor de stocare), diagramele entitaterelatie (DER) trateaza doar entitatile de date si are rolul de de a scoate in evidenta entitatile de date si relatiile care exista intre acestea. Concepte de baza ale modelului: - Entitatea - Atributul - Asocierea Entitatea constituie unitatea functionala ireductibila din cadrul structurii bazei informationale, reprezentata printr-un ansamblu de atribute, care are o existenta de sine statatoare si poate fi identificata in raport cu celelalte obiecte de acelasi tip. Exemple: angajat, produs, utilaj, client, factura etc.
ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar
Nume entitate

Atribute

Entitatea este definita printr-un nume unic, de un numar mare de realizari, de un grup de atribute, precum si de o multime de legaturi cu alte entitati, care redau asocieri de tipul 1-1, 1-n, m-n. Obiectele lumii reale care sunt descrise in modelul EA, pot fi simple, compozite si complexe.
BON DE CONSUM
Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Obiect

Bon de consum Nr. bon Data bon Sectia Gestiunea

Material eliberat Cod material Cantitate eliberata Pret unitar

Fig. 5. Reprezentarea obiectelor compuse sub forma de tipuri de entitati

Obiectele simple sunt acele obiecte carora in modelul conceptual al datelor le va corespunde cate un tip de identitate (ex. ANGAJAT)

49

Obiectele compozite se caracterizeaza prin faptul ca ele contin una sau mai multe caracteristici multivaloare si va determina ca in modelul conceptual optimizat al datelor, sa-i corespunda mai multe tipuri de entitati (atributele multivaloare se vor regasi intr-un tip de identitate distinct) Obiectele compuse grupeaza in structura lor obiecte simple intre care exista o anumita legatura. Chiar daca in modelul EA initial pentru un obiect compus s-a definit un singur tip de entitate, ulterior acesta se va descompune in tipuri de entitati de sine statatoare corespunzatoare obiectelor elementare care intra in structura obiectului compus.
CARTE

CARTE

COTA
TITLU EDITURA AN APARITIE

COTA Obiect
TITLU EDITURA AN APARITIE AUTOR NATIONALITATE

AUTOR NUME NATIONALITATE

Tipul de entitate CARTE definit initial, s-a descompus apoi in doua entitati de sine statatoare. AUTOR este de fapt un obiect al problemei de modelat si lui trebuie sa-i corespunda un tip de entitate distinct; mai mult o carte poate avea mai multi autori, deci atributul AUTOR - din tipul entitate CARTE definit initial - este multivaloare si deci, trebuie sa se regaseasca intr-un tip de entitate separat. Atribut = o caracteristica sau proprietate a unei entitati.
Vasilescu Gheorghe
Valori ale atributelor

Ionescu Marian 15/03/1965 7000000

Realizari ale entitatii

ENTITATEA

ANGAJAT Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Atribute

Prin intermediul atributelor, entitatea poate fi descrisa d.p.d.v. informational. Atributele sunt reflectate printr-un continut concret denumit valoare care reda nivelul real al procesului si fenomenului cuantificate prin intermediul entitatii. Ex. Stare civila = (necasatorit, casatorit, vaduv, divortat) Zile lucratoare = (luni, marti, .. , vineri) Atributele bazei informationale pot fi clasificate in:
50

-

-

d.p.d.v. structural: - atribute elementare - sunt componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse in alte atribute (ex. CODMAT, UM, PRET) - atribute decompozabile - sunt componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare (DATA_NAST poat fi descompusa in atribute elementare: zi, luna, an) dupa valorile pe care le pot avea atributele pot fi: - obligatorii - atributele nu pot lua valoare NULL (ex. marca, datanasterii) - optionale - sunt atribute care pot sa nu prezinte nici o valoare in cadrul unei entitati (ex. telefon, e_mail) monovaloare - atribute care prezinta o singura valoare in cadrul unei entitati (ex. nr_matricol, CNP) - multivaloare - atributele care prezinta mai multe realizari in cadrul aceleiasi entitati (ex. functia, sectia, studii) d.p.d.v. al stabilitatii in timp: - atribute constante – isi mentin valoarea neschimbata pe toata existenta bazei informationale, fiind invariabile in timp (COD_FURNIZOR, COD_PRODUS, COD_UM) - atribute variabile – isi schimba valoarea pe parcursul existentei bazei informationale, fiind variabile in timp in functie de semantica atributului (SOLD_FINAL, RULAJ_DEBITOR)

-

Identificatorul entitatii – un atribut sau un grup de atribute care primesc valori unice pentru fiecare realizare a entitatii respective si pot servi astfel pentru identificarea fara echivoc a acestora. Pentru simplitate se recurge frecvent la coduri, care sunt atribute construite special a.i. sa raspunda cerintelor de identificare (ex. marca salariat). In reprezentarea grafica, identificatorul entitatii se subliniaza:
Identificator

ANGAJAT

ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar

Nume
Prenume

Data nasterii
Salariu lunar

Asocierea exprima legatura stabilita intre entitati si rolul pe care il joaca fiecare entitate participanta la legatura.
CLIENT
Cod client Nume Adresa
0,n

EMITE

1,1

COMANDA
Nr. comanda Data comanda Produs Cantitate

Fiecare entitate participanta la asociere joaca un anumit rol. Astfel, entitatea CLIENT joaca rolul emite (clientul A emite comanda B) si entitatea COMANDA joaca rolul este emisa (comanda B este emisa de clientul A).
51

• y (cardinalitate maximala) reprezinta numarul maxim de aparitii ale corespondentei ce pot exista pentru o realizare a entitatii. Cardinalitate minimala 1 indica faptul ca toate realizarile entitatii trebuie sa participe la o realizare a asocierii. 1.1 ARE 1. 0. ex.Asociere ANGAJAT Marca Nume Prenume Data nasterii Salariu lunar Data_incadrarii INCADRAT_L A COMPARTIMENT Cod compartiment Den compartiment O asociere poate prezenta unul sau mai multe atribute proprii cu rol de a caracteriza legatura stabilita intre entitatile participante la asociere.rol Data deschiderii Orice contribuabil aflat in evidenta administratiei financiare are deschis un singur rol.6 CUPRINDE 0. Cardinalitate maximala n indica faptul ca mai mai multe realizari ale unui anumit tip participa la o asociere (valoarea lui n poate fi precizata). 52 .1. 1. Cardinalitate minimala 0 indica faptul ca pot exista realizari ale entitatii care sa nu participe la nici o asociere. BON CONSUM Nr bon Data bon Gestiune Sectie 1. CONTRIBUABIL Cod-identificare Nume Adresa 1. Cardinalitatea cuplului entitate-asociere reprezinta cuplul de valori intregi (x.1 ROL Nr.n. Valorile uzuale pentru exprimarea cardinalitatii sunt: 0.1.y) astfel incat: • x (cardinalitate minimala) exprima numarul minim de realizari ale legaturii (asocierii) ce pot exista pentru o realizare a entitatii.n. Exista clienti care nu au emis nici o comanda. si orice comanda a fost emisa de un client.n MATERIAL Cod material Denumire Unitate de masura Cantitate Un bon de consum poate servi la eliberarea a cel mult 6 materiale. Cardinalitate maximala 1 indica faptul ca numarul de roluri deschise unui contribuabil la administratia financiara nu poate fi mai mare de 1.

Curs 9 5.5. Modelarea restrictiilor de integritate Restrictiile de integritate definesc cerintele pe care datele trebuie sa le respecte pentru a fi coerente in raport de realitatea pe care o reflecta. Restrictiile de integritate privesc: - valorile pe care le pot lua atributele entitatilor si asocierilor - valorile identificatorilor entitatilor - rolurile jucate de entiati in asocierile la care participa - asocierile stabilite intre entitati Fie urmatorul Model EA
DISP_LIVRARE

PRODUS
1,n

Nr_doc Data_doc

CUPRINDE
Cantitate

0,n

Cod produs Denumire UM Pret TVA Data fabricatiei
1,n

GESTIUNE
1,n

Cod_gestiune Nume gestionar

DEPOZITA T Stoc

Pentru acest model pot fi definite urmatoarele restrictii de integritate privitoare la realizarile atributelor: - data documentului sa fie anterioarea datei curente sau egala cu aceasta - cota de TVA poate fi 0% sau 19% - codul gestiunii poate lua valori in multimea M={1,2,3} - unitatile de masura sunt KG si BUC - data fabricatiei sa fie dupa 31.12.2000 RI pot fi: - statice - conditii care trebuie sa se verifice permanent ex. Data fabricatiei > 31.12.2000 - dinamice - privesc evolutia in timp a datelor ex. Pentru o entitate STUDENT si atributul FEL_STUDENT acesta in timp poate lua valorile BURSIER/NEBURSIER Restrictiile de integritate le putem clasifica in - restrictii de domeniu - restrictii structurale - restrictii de integritate pe roluri

a) Restrictiile de domeniu sunt conditii impuse asupra ansamblului de valori acceptate pentru un atribut in cadrul tipului sau. Restrictiile pot viza realizarilor unui/unor atribute apartinand aceleiasi entitati sau asocieri, caz in care se numesc restrictii intraentitate sau a unui/unor

53

atribute apartinand unor entitati si/sau asocieri diferite, caz in care se numesc restrictii interentitati. Restrictiile de domeniu se pot exprima cu privire la: 1. continutul unui singur atribut al unei entitati sau asocieri: UM = {KG, BUC} TVA = {0,19} Cantitate > 0 Data_doc apartine intervalului [01/01/01 - 31/12/01] 2. corelatiile ce trebuiesc sa se respecte intre valorile valorile mai multor atribute sau asocieri: ex. Daca Cod_gestiune=1 atunci Cod_produs = {1000,1001,…1999} (in gestiunea 1 se stocheaza doar produsele avand codurile in multimea 1000 - 1999) Daca cod_produs = 17 atunci UM = KG 3. corelatiile ce trebuie sa existe intre atributele apartinand mai multor entitati sau asocieri diferite Exemplu: Data_stoc > Data_omologarii Cantitate <= Stoc 4. corelatii realizate pe baza unor valori obtinute prin operatii de sintetizare (numarare, insumare, calculul mediei etc) a unui ansamblu de entitati. Exemplu: valoarea medie a pretului <= 100.000 b) Restrictiile structurale se refera la identificarea entitatilor - valorile luate de identificatorul entitatii trebuie sa fie unice si nenule c) Restrictiile de integritate pe roluri Plecand de la rolurile jucate de entitati in cadrul asocierilor, putem defini o serie de restrictii de integritate si anume: - egalitate - incluziune - excluziune de roluri Restrictia de incluziune de roluri - daca o entitate E1 joaca rolul r1 in asocierea A1, atunci va trebui sa joace si rolul r2 in asocierea A2. Rezulta ca rolul r1 include rolul r2. Restrictia de egalitate de roluri - presupune ca restrictia de incluziune intre roluri sa fie reciproca. Restrictia de ecluziune de roluri - specifica faptul ca un rol r1 jucat de o entitate E1 in asocierea A1 exclude existenta rolului r2 jucat in asocierea A2. 5.6. Dependente functionale Conceptul de dependenta functionale (DF) este fundamental in analiza structurii datelor. Studiul dependentelor functionale stabilite intre atribute ne permite obtinerea unei reprezentari formalizate a structurilor de date. O dependenta functionale pune in relatie doua atribute: determinatul si determinatul.
Determinant Determinat

Exemplu: cod_localitate localitate CNP nume_persoana
54

Numar_matricol

nume_student

Aceste DF subliniaza faptul ca unei realizari a codului numeric personal ii va corespunde intotdeauna aceeasi realizare a atributului nume persoana, unui anumit cod de localitate ii corespunde intotdeauna numele unei anumite localitati, iar numarul matricol determina in mod unic studentul. Rezulta ca determinantul reprezinta atributul/grupul de atribute din stanga DF care prin valoarea sa determina valoarea luata de atributul/atributele cu rol de determinat. DF este o legatura (relatie) stabilita intre atributel apartinand acleluiasi tip de entitate. Dependenta functionala simpla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala notata A B, daca fiecarei valori a lui A ii corespunde o singura valoare a lui B. Spre exemplu pentru un angajat se poate defini urmatoarea dependenta functionala: Marca Nume care exprima faptul ca unui angajat (identificat print-un numar de marca) ii corespunde un singur nume. Relatia inversa: Nume Marca nu este adevarata, deoarece pot exista mai multe persoane cu acelasi nume dar cu numere de marca diferite. Pentru un angajat mai pot fi definite si alte dependente functionate: Marca Prenume Marca Data nasterii Marca Functie Determinantul poate fi compus din unul sau mai multe atribute. Ex. Pretul unitar de aprovizionare este determinat de felul materialului si de numele furnizorului, deoarece acelasi material se poate aproviziona la preturi diferite de la furnizori diferiti. Cod material, Cod furnizor Pret aprovizionare Dependenta functionala multipla Intre doua atribute A si B exista o dependenta functionala multipla, notata A B Daca o valoare a lui A determina mai multe realizari a lui B De exemplu, atributul codul sectiei (COD-SECT) determina mai multe realizari pentru atributul codul atelierului (COD_ATEL), deoarece o sectie are mai multe ateliere. COD_SECT COD_ATEL

Dependenta functionala simpla este un caz particular al dependentei fucntionale multiple. Proprietatile dependentelor functionale e) Dezvoltarea Daca X Y atunci X,Z Y Ex. Cod client Den Client Cod client, Localitate Den_client

f) Tranzitivitate
55

Z g) Aditivitatea Daca X Y si X Ex.Daca X Ex. Localitate Judet Z.Z atunci X Y si X Z Ex. Adresa client Adresa client h) Proiectia Daca X Y. Y si Y Z. Adresa client Daca exista dependenta functionala: cod_material. acelasi material putand fi aprovizionat la preturi diferite de la furnizori diferiti. atunci X Z Judet Cod client Cod client localitate. cod_furnizor pret_aprovizionare rezulta ca pretul nu depinde numai de codul materialului ci si de furnizor. Cod client Den client. 56 . Cod client Cod client Den client. Adresa client Den client. Cod client Cod client Cod client Den client. atunci X Y. Dependenta functionala X Y se numeste DF completa daca Y este dependent functional de X fara sa fie dependent functional de nici una din componentele lui X. Dependenta functionala X Y se numeste DF partiala daca Y este dependent functional atat de X cat si de o parte a lui X.

tuplu . spre o solutie informatica care sa corespunda cerintelor regasite in formulare si rapoarte.cheie candidata 57 . datafactura. Totodata. care este un model universal. cheia primara se subliniaza cu linie continua. datafactura. Modelarea logica a datelor.relatie (tabel). cu un nume distinct.atribut . care se transforma in cheie externa (secundara). Modelul logic al datelor se poate prezenta in doua variante. atributul respectiv este transferat si devine camp al relatiei care provine din entitatea cu cardinalitate maxima 1.Curs 10 5. #cod_client) b) grafic. Concret. . o asociere devine o legatura intre relatii.domeniu .Modelul Conceptul al Datelor.# Exemplu: Factura_livrare(nrfactura. relatia provenind din entitatea pentru care cardinalitatile sunt 1-1 "absoarbe" identificatorul celeilalte entitati. iar pentru evidenta legaturilor – linii orientate. urmat de atributele sale intre paranteze. cod client ) sau Factura_livrare(nrfactura. Identificatorul entitatii devine cheie primara a relatiei. 2.7.cardinalitate . utilizand pentru relatie simbolul din MCD pentru entitate. a carei cheie primara este constituita prin concatenarea identificatorilor entitatilor participante la asociere. atributele proprii asocierii devin campuri in relatia nou determinata.valoare .gradul relatiei . FACTURA_LIVRARE CLIENT cod_client nume_client sediu nrfactura datafactura cota_TVA cod_client 2. cota_TVA. Regulile de trecere de la MCD la MLD 1. Trecerea de la MCD la MLD Modelarea logica a datelor are ca obiectiv trecerea de la MCD . 3. o entitate devine o relatie. cota_TVA. Atributele relatiei vor deveni structura relatiei. Daca se intampla ca asocierea sa aiba proprietate specifica. Pentru sistemele informatice financiar contabile transpunerea bazei informationale intr-o baza de date se asigura in cele mai bune conditii prin intermediul modelului relational. Modelul relational Modelului relational foloseste urmatoarele concepte specifice: . si anume: a) scriind numele relatiei. o restrictie de integritate multipla devine o relatie. iar cheia externa – cu linie punctata sau se marcheaza cu semnul diez .

ale carui realizari sunt omogene dar distincte intre ele. compusa din cinci atribute denumite C1.- cheie primara cheie externa. pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. celelalte chei candidate care au ramas devin chei alternate. O cheie primara este o cheie candidata care a fost selectata pentru a juca rolul de identificator unic a unei realizari intr-o tabela. Odata selectata o cheie primara.tabelul are un nume .numarul de atribute determina gradul relatiei. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic. . Cheia externa .C2.corespondetele dintre tabele (relatii) sunt asigurate in mod implicit prin intermediul cheilor (atributelor) de legatura Sa presupunem urmatoarea relatie abstracta T. Normalizarea datelor Normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor.fiecare rand reprezinta un tuplu (realizare) .reducerea timpului de raspuns a sistemului Bazele de date care nu au fost proiectate prin aplicarea regulilor de normalizare.C4. Tabelul este caracterizat prin urmatoarele elemente: . Cheile alternate – sunt cheile care pot candida sa devina chei primare. Pot apare trei tipuri de anomalii: 58 .ocuparea optima a spatiului de memorie .produsul dintre cardinalitate si grad determina dimensiunea relatiei .numarul total de tupluri formeaza cardinalitatea relatiei .C5 si sa identificam conceptele amintite mai sus: C1 1 1 2 1 Z Z Z Z C2 1 2 3 4 C3 5 6 7 8 C4 Y X X X C5 Cheia candidata – o cheie candidata este unul sau mai multe atribute care ar putea identifica unic o realizare a unei relatii.eliminarea redundatelor si anomaliilor manifestate in procesul actualizarii datelor si pe de alta parte asigura performante de ordin fizic cum ar fi: . potential pot corupe datele. In exemplul nostru pot fi chei primare C3 si C4.este un atribut al unei relatii care poate lua valori egale cu ale unui atribut declarat cheie primara intr-o alta relatie.la intersectia unei linii (tuplu) cu o coloana (domeniu) din tabelul asociat relatiei.ordinea tuplurilor este arbitrara si poate fi modificata fara restrictii . se gaseste o valoare specifica atributului . prezinta riscul ca in exploatarea aplicatilor sa apara diverse anomalii care.fiecare coloana este identificata distinct printr-un nume ce desemneaza un atribut. 5. Se poate spune ca normalizarea este un proces care pe de o parte asigura: . Ele sunt disponibile in dezvoltarea aplicatiei ca o alternativa in cautarea informatiei in entitati. motiv pentru care ele se numesc domenii . Doua chei candidate au fost imediat identificate: C3 si C4.C3. Un rol important in alegerea cheii primare il are contextul relatiei.8.

in prelucrari pot apare urmatoarele anomalii: • anomalie la inserare: • introducerea datelor privitoare la un nou camin (de ex. in principal valorile pentru atributele din cheie Anomalia de stergere rezulta din faptul ca stergand un tuplu al unei relatii. • Daca studentul Popescu Vasile se muta din caminul C1 in C3. se pierd datele despre caminul C1 Aceasta inseamna ca relatia CAMINE nu a fost bine definita si ea trebuie supusa procesului de normalizare. una care sa contina toate informatiile despre camin si o a doua care se contina informatiile despre studenti: CAMINE Camin C1 C2 C3 Taxa camin 500000 550000 450000 59 . Camin.• anomaliile la adaugare anomaliile la stergere anomaliile la modificare Anomalia de adaugare rezulta din faptul ca nu pot fi incluse noi informatii intr-o relatie deoarece nu se cunosc si alte informatii cerute pentru adaugarea unui nou tuplu la acea relatie. Taxa camin. Acest lucru reprezinta o risipa de spatiu de memorie si o anomalie la introducere. La fiecare nou tuplu apare o multiplicare a informatiei existente. definita sa retina modul de repartizare a studentilor in cadrul caminelor: STUDENT Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George CAMIN C1 C2 C2 C3 TAXA CAMIN 500000 550000 550000 450000 Astfel definita. C4). in caz contrar aparand inconsistente. Intuitiv. pentru care s-a fixat taxa de cazare (de ex.000 lei) . ori de cate ori va fi cazat un student in acest camin. De 600. • • EXEMPLU Fie relatia CAMINE. nu se poate pana cand nu este repartizat primul student in camin • Ce s-ar intampla daca vom avea inca un student cazat in caminul C2 ? Se vor multiplica in tabel valorile pentru Student. odata cu stergerea anumitor informatii se pierd si informatiile utile. • anomalie la stergere: • la stergerea informatiei privind studentul Popescu Vasile se pierde informatia privind taxa de cazare la caminul C1 • anomalie la modificare: • majorarea taxei pentru studentii din caminul C2 va impune modificarea tuturor tuplurilor implicate. putem veni cu o solutie mai buna spargand tabela in doua. fara sa stim nimic de normalizare. existente in tuplul respectiv Anomalia de modificare rezulta din faptul ca este dificil de modificat o valoare a unui atribut atunci cand ea apare in mai mult decat intr-un tuplu al relatiei.

Tehnica celor cinci forme normale Am spus noi.2002 10. ca normalizarea vizeaza atributele apartinand relatiilor.2002 01.tabela contine grupuri de date care sunt redundante – se repeta pentru aceeasi valoare a unui atribut .cu cheia primara camin si relatia STUDENTI Student Popescu Vasile Ionescu Adrian Popovici Iulian Andreescu George Camin C1 C2 C2 C3 In care atributul camin este cheie externa. cheia externa nu trebuie sa aiba neaparat proprietatea de a identifica unic un tuplu intr-o tabela. stergere si modificare trebuiesc rezolvate in etapa de proiectare a structurii bazei de date si nu dupa ce baza de date a fost incarcata cu date reale si au fost scrise aplicatii pentru ea. Anomalii de inserare.2002 01.02.2002 06.atributul Disciplina – nu contine valori elementare ci valori decompozabile 60 .2002 Nota 7 9 9 10 8 Ce observam? .02. sa vedem daca mai apar anomaliile enuntate anterior.02. pe care le analizeaza si le organizeaza astfel incat sa se amelioreze structura bazei de date. Dupa cum se poate observa. are urmatoarea structura: NOTE_EXAMENE Nume_student Aelenei Catalin Aelenei Catalin Anchidin Lucian Anchidin Lucian Ionescu Lucian …. Dupa aceasta proiectare a tabelelor.02. Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Grupa 531 531 532 532 541 Disciplina Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Patrut Bogdan Finante Publice – Sambotin Neculai Proiectare sistemelor informatice financiar contabile – Adam Romica Data 05. inlaturandu-se treptat o serie de anomalii de ordin logic si fizic. Sa presupunem tabela denumita NOTE_EXAMENE ce contine notele obtinute in sesiunea de examene de studentii de la profilul Economic: NOTE_EXAMENE Nume_student Specializarea Grupa Disciplina Data Nota Care incarcate cu date.02.

respectiv atributele Examen si Profesor. Data 05. atributul Disciplina contine valori decompozabile.02.2002 Nota 7 9 9 10 8 61 . care pe de o parte are un efect deosebit asupra reducerii spatiului de memorie necesar si pe de alta parte da posibilitatea stabilirii cheilor candidate. Simbotin S Adam R. SPECIALIZAREA Cod_specializ CIG MK EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Ionescu Lucian Specializarea Contabilitate si informatica de gestiune Marketing Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Iar tabela noastra initiala va deveni: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 1705 Cod_specializ CIG CIG CIG CIG MK Grupa 531 531 532 532 541 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP PSIFC Profesor Adam R.02. i-l codificam tot printr-un cod cu semnificatie mnemonica si definim atributul Cod_examen Se obtin astfel urmatoarele tabele: STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1705 …. O tabela este in FN1 daca toate atributele sale contin valori elementare si nu contine grupuri repetitive. Simbotin S Adam R. 1.2002 10.Definitii: • valori elementare – componente informationale ireductibile ce nu mai pot fi descompuse • valori decompozabile . contine date redundante si anomalii la actualizare.2002 06.02.componente informationale reductibile care pot fi descompuse in atribute elementare Tabela NOTE_EXAMENE nu este o tabela normalizata. Astfel • pentru Nume_student introducem atributul Matricola_student – care are o valoare numerica unica pentru fiecare student (acest cod este de tip secvential – se atribuie din registrul matricol existent la facultate) • Specializarea o codificam printr-un cod cu semnificatie mnemonica: “Contabilitate si Informatica de Gestiune” CIG. Tabela noastra nu este in FN1.2002 01.02.2002 01. si definim atributul Cod_specializ • Examen. care sa permita identificarea unica a unei realizari.02. deoarece. De asemenea pentru a putea exploata cu usurinta tabela apelam si la codificarea datelor.

deci nu se poate identifica unic o singura inregistrare. Simbotin S Nota 7 9 9 10 … Cheia primara = (Matricola_student. Cod_specializ . Pentru a afla nota obtinuta la un examen avem nevoie de ambele atribute. Nota . Cheia primara = Matricola_student 2. STUDENTI Matricola_student 1670 1671 1672 Nume_student Aelenei Catalin Anchidin Lucian Asaftei Ana Maria Cod_specializ CIG CIG CIG Grupa 531 531 532 ….dependente functionale: Matricola_student Nota Profesor Cod_examen 62 .atribut cheie: Matricola_student .atribute non-cheie: Nume_student. Vom separa grupul Cod_specializ si Grupa atasandu-l la relatia Studenti si vom obtine: NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Profesor Adam R. Simbotin S Adam R.. Exista grupuri care se repeta. O entitate este in forma normala doi (FN2) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale unu si daca toate atributele non-cheie sunt dependente functional de cheia primara Cheie primara Atribut 1 Atribut i Tabela STUDENTI: este in FN2 .dependente functionale: Matricola_student Nume_student Cod_specializ Entitatea NOTE_EXAMENE: .atribut cheie: Matricola_student + Cod_examen . Cod_examen) De ce si Cod_examen ?? Fiindca Matricola_student contine valori care se repeta.Care este cheia primara ? Cand cheia primara este formata din mai mult de un atribut se poate spune ca acea tabela nu este normalizata Tot nu am inlaturat redundantele.atribute non-cheie: Profesor.

Acest lucru conduce la descompunerea entitatii in alte doua relatii. A B C 63 . Profesor depinde functional doar de atributul Cod_examen si nu de intreaga cheie primara.B. o entitate ste in forma normala trei (FN3) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale doi si nu contine dependente tranzitive. O entitate este in forma normala 4 (FN4) daca aceasta realizeaza proprietatile formei normale trei si nu contine dependente multiple O dependenta multipla exista atunci cand pentru trei atribute A. In plus. 3. C ale unei relatii avem: pentru fiecare valoarea a lui A exista o multime bine definita de valori a lui B si alta bine definita de valori a lui C. Profesor este dependent partial de cheia primara Anomalii: . Multimea valorilor lui B este independenta de multimea valorilor lui C. Dependentele tranzitive simple apar sub forma: Cheie_primara Atribut_i Atribut_k 4.nu pot sa introduc datele despre un profesor si disciplina pana nu exista un student care a dat examenul .daca ar exista doar un singur student care a dat examenul la o disciplina. Simbotin S Cod_examen PSIFC FP PSIFC FP Nota 7 9 9 10 … Se observa ca anomaliile din prima forma au fost eliminate in noile relatii.Nota depinde functional de atributul cheie. fara sa aiba legatura cu datele despre studenti. prin separarea totala a datelor despre examene decele despre studenti pot fi adaugate si sterse disciplinele de examen. EXAMENE Cod_examen PSIFC FP … NOTE_EXAMENE Matricola_student 1670 1670 1671 1671 Examen Proiectare sistemelor informatice financiar contabile Finante Publice Profesor Adam R. stergerea acestuia ar elimina informartiile despre profesor si disciplina Obiectivul celei de-a doua forme de normalizare este de a extrage dependentele functionale partiale.

Reprezentarea legaturilor. insa prima forma normala este obligatorie. VECHIME) Din acest exemplu. TELEFON. respectiv sa duca la aparitia dependentelor tranzitive. Forma normala cinci (FN5) . Fiecare legatura din diagrama entitate-relatie trebuie sa fie reprezentata in modelul relational al datelor. In structura acestor seturi de relatii pot exista unele relatii redundante. COD_SECTIE. Sa presupunem ca exista doua relatii ce se afla in FN3 si care reprezinta punctele de vedere pe care le au doi utilizatori diferite ai bazei de date. cum ar fi existenta a doua sau mai multe relatii care descriu acelasi tip de entitate. cu conditia sa nu existe intre atributul B si C o dependenta functionala. Observatie. Reprezentarea entitatilor. NUME. I.5. ADRESA) ce apartineau celor doua relatii. care sa genereze prin fuziune o dependenta tranzitiva: A B C II. 2. Normalizarea relatiilor. atat pe baza perspectivelor utilizatorilor cat si a transformarii uneia sau mai multor diagrame entitate-relatie in seturi de relatii. NUME. ce ar trebui sa fuzioneze si sa se renomalizeze pentru extragerea eventualelor redundante. ar putea fuziona. o relatie este in FN5 daca este in forma a patra si daca din relatiile descompuse pot fi reconstruite informatiile prin intermediul jonctiunii (intervine asa-zisa dependenta de jonctiune si daca in urma jonctiunii se pierd tupluri atunci baza de date nu este in FN5) Observatie Nu in toate cazurile se impune parcurgerea tuturor etapelor de normalizare. acum apar o singura data. COD_SECTIE. VECHIME) Intrucat cele doua relatii au aceeasi cheie primara (MARCA). ele pot fuziona intr-o singura relatie. 3. De exemplu. ADRESA. inclusiv cheia primara. TELEFON) ANGAJAT2 (MARCA. rezulta ca unele atribute (NUME. ADRESA. rezultand o singura relatie sub forma: ANGAJAT (MARCA. Fiecare tip de entitate din diagrama entitate-relatie este reprezentata ca o relatie in modelul relational al datelor. ADRESA. acesta fiind avantajul fuzionarii relatiilor. avem urmatoarele doua relatii: STUDENT1 (MATRICOLA. ele descriu aceeasi entitate. ANGAJAT1 (MARCA. In timpul modelarii logice a datelor s-au creat diferite relatii. care au aceeasi chei primara A. O a doua problema ce poate sa apara in timpul integrarii este cand avem legaturi de tip clasasubclasa. Adica daca avem doua relatii . Optimizarea structurii bazei informationale Procesul de transformare a diagramelor entitate-relatie in relatii se deruleaza in patru pasi: 1. NUME. Fuziunea poate de conduca si la situatii prin care sa contravina celei de-a treia forme normalizate. SECTIE) 64 . Normalizarea va duce la o buna structurare a relatiilor si la inlaturarea anomaliiilor de ordin logic si fizic. 4. si in care avem: A B si A C. Fuziunea relatiilor. NUME.

inexistent printre sinonime.cazati in oras). De exemplu: NR_MATRICOL MATRICOLA COD_STUDENT Rezolvarea acestei probleme consta in folosirea unui singur nume de atribut. III. in locul fuzionarii se creeaza chiar a trei relatie pentru a rezolva o astfle de situatie. pret de livrare. insa continutul este altul. CAMERA_CAMIN) In timp ce STUDENT1 contine atributele valabile tuturor studentilor. pret cu tva sau fara tva etc. dar aceeasi semnificatie. Omonimele apar cand doua sau mai multe atribute au nume identice. De exemplu. DOMICILIU_ORAS) Asadar.STUDENT2 (MATRICOLA. SECTIE) INTERN (MATRICOLA. CAMERA_CAMIN) EXTERN (MATRICOLA. sau apelarea la un alt nume . Sinonimele intervin atunci cand doua sau mai multe atribute au nume diferite. CNP) IV. dar care sa deserveasca scopului de identificare unica (de ex. ar trebui create legaturi de tip clasa si subclasa pentru astfel de entitati: STUDENT (MATRICOLA. de ex. PRET poate sa insemne pret de productie. 65 . In acest caz . NUME. A patra problema apare in cazul omonimelor. uneori chiar cu un continut diferit. relatia STUDENT2 contine un atribut caracterisitic doar studentilor interni (pot exista studenti interni -cazati in camin si externi . O a treia problema se iveste in cazul sinonimelor. MATRICOLA.

portabilitatea programelor propriu-zise .securitatii datelor .facilitatilile de implementare.portabilitatea SGBD . impune luarea in considerare a SGBD-ului cu ajutorul caruia va fi implementata si exploatata BD.Curs 11 Capitolul 6.schimbarea SGBD-ului implica reproiectarea BD . prin restrictiile impuse de acestea .1. privind: . Portabilitatea datelor se refera la posibilitatea de a folosi o serie de date utilizate in cadrul unui sistem informatic de catre un alt sistem informatic. Alegerea solutiei optime de gestiune a datelor Modelele obtinute in urma analizei sistemului economic sunt modele conceptuale.timpul necesar pentru pregatirea utilizatorilor si trecerea la exploatarea curenta a BD • analiza comparativa a SGBD-urilor disponibile si/sau posibile de achizitionat. nu isi poate exprima cerintele in mod clar Trecerea la proiectarea structurii BD. care nu stapaneste SGBD-ul in cauza. adica de SGBD. O caracteristica esentiala a acestor modele este faptul ca sunt independente de instrumentul care la face sa devina operationale. Proiectarea de detaliu a sistemelor informatice 6. Independenta analizei de un anumit SGBD. este foarte importanta.tipurilor de aplicatii . sub aspectul .portabilitatea datelor. deoarece orientarea pe conceptele proprii unui SGBD poate prezenta urmatoarele dezavantaje: . cateva din criteriile enuntate mai sus: • Portabilitatea SGBD-ului .timpului de raspuns .posibilitatea de a utiliza un SGBD de pe un sistem de calcul pe altul. adica modele ale datelor despre sistem. Pentru realizarea unot programe portabile este necesar ca programele sa contina cat mai putine elemente legate de echipament. intretinere si exploatare a bazei de date • stabilirea cerintelor de ordin economic. Portabilitatea cuprinde doua aspecte si anume: . Alegerea SGBD-ului Procesul de alegere a unui SGBD presupune realizarea urmatoarelor activitati: • stabilirea cerintelor utilizatorilor.conceptele tehnice ale SGBD pot influenta negativ activitatea de analiza.usurintei de utilizare • stabilirea cerintelor de ordin tehnic privind realizarea BD: . in functie de caracteristicile pe care la prezinta aceste SGBD-uri • alegerea propriu-zisa a SGBD-ului ce va fi utilizat la realizarea BD Sa explicam acum. 66 .confidentialitatii datelor . ceea ce inseamna ca proiectarea structurii BD reprezinta transpunerea modelelor conceptuale in termenii unui model al datelor suportat de un anumit SGBD.utilizatorul neinformatician.incadrarea in bugetul alocat pentru realizarea BD . Structura BD reprezinta de fapt un model al datelor exprimat in concepte specifice unui anumit SGBD.

baza de date combinata (distribuita) care intruneste toate caractersiticile functionale ale celorlalte tipuri 6. de fundamentare a unor decizii strategice. Din punctul de vedere al prelucrarii datelor. de tranzactii sau statistice si reflecta o stare trecuta a fenomenelor si proceselor economice. C:\STUDENTI) si a numelui fiecarui tabel din baza de date. Tabele de date intermediare sau de lucru . potrivit unor cerinte furnizate de utilizator in vederea obtinerii unor situatii.timpul cat mai redus pentru actualizare.tabele de baza . care sa permita un acces cat mai rapid la orice informatie. pentru un sistem informatic pot fi avute in vedere 4 tipuri de baze de date: .sunt obtinute pe baza unor operatii de sortare. complexitatea prelucrarilor si aria geografica a sistemului informatic proiectat.tehnicile de organizare si regasire a datelor. caracteristici. .tabele intermediare . Datele cantitativ-valorice din aceste colectii au un grad ridicat de sintetizare si agregare. Astfel.• Facilitatilile de implementare.tabele statistice . cautare si raspuns la cererile de informare Alegerea variantei optime a bazei de date utilizate presupune selectarea realizarii unei singure baze de date sau a mai multora in functie de volumul datelor. de previziune. tabelelor se clasifica in: . Tabelele pentru tranzactii au un caracter temporar si un continut format din totalitatea modificarilor care pot interveni pe parcursul unui interval de timp asupra continutului informational din colectiile de date de baza.baze de date functionale realizate pentru fiecare functie a unitatii economice . in sensul ca fiecare data are o anumita stabilitate in cadrul colectiei.baze de date specifice unui compartiment functional .baza de date centrala sau unica pentru intregul sistem .tabele istorice • Tabelele de baza – sunt colectiile de date ce au un continut omogen. Aceste colectii de date in sistem vor fi stocate pe suporti magnetici externi. evenimente preluate din unul sau mai multe documente primare. a dispozitivului si directorului unde va fi stocata (ex. Proiectarea schemei bazei de date Descrierea structurii generale a bazei de date se face prin urmatoarele faze: a) atribuirea specificatorului bazei de date si a setului de tabele b) descrierea campurilor specifice tabelelor c) descrierea relatiilor dintre tabele Atribuirea specificatorului bazei de date presupune stabilirea numelui bazei de date.modalitatea de descriere a datelor . Tabelele de date statistice au un rol de orientare. fapt pentru care ele pot si pastrate ditinct pe perioade mari de timp.tabele pentru tranzactii . Tabelele de date istorice au un rol de arhivare a continutului unor colectii obiect. • • • • Descrierea campurilor specifice tabelelor se face prin urmatoarele elemente: . Ele formeaza fondul de baza al sistemelor informationale si au un caracter permanent. fuziune. in functie de existenta obiectului de referinta.identificatorul campului 67 .2. Aceste colectii de date sunt utilizate pentru actualizarea colectiilor obiect si nomenclatoarelor. si care reflecta stari. intretinere si exploatare a bazei de date sunt reflectate prin: . selectare din una sau mai multe colectii obiect.

Format – modul de afisare a datelor pe ecran . In Access. 4. 2. Proiectarea dictionarului se poate face manual. bold etc) . video clipuri . fara optiuni de formatare a textului (italic.obiect OLE – permite stocarea de documente. se folosesc nume scurte. sau automat prin intermediul sistemului de gestiune a bazelor de date. Single.lungimea campului .numarul de zecimale ..tipul poate fi: . Long Integer.lungimea max.numar cu incrementare automata – Autonumber – atribuie valori intregi secventiale .Conditia de validare va fi specificata in functie de semantica si continutul economic al atributului respectiv.caracter – Text – dimensiunea: 1-255 caractere (implicit este de 50 caractere) . Yes/No. Campurile Memo constau numai din text. prin trecerea continutului nucleului bazei informationale in dictionarul atributelor. redactat manual: Nr.Input Mask – controleaza introducerea datelor in cadrul campului . 64 de caractere alfanumerice.data calendaristica Date / Time – Stabilirea proprietatii Default Value = Date() face ca Access sa introduca automat data curenta (=Now() – ora si data) .Validation Rule – permite validarea datelor introduse la nivel de camp si la nivel de inregistrare Dscrierea acestor elemente cu privire la atributele colectiilor de date. On/Off .numeric – Number care poate include mai multe tipuri: Byte.cheia de indexare . Exemplu de dictionar al atributelor.cheia primara nu poate avea valoare nula in cadrul duratei de existenta a bazei de date 68 . inclusiv spatiile inglobate – Recomandare: pentru flexibilitate in programare. 3. imagini. Integer. Double .logic – Yes / No stocheaza numai valori True/False. pline de continut semantic si fara spatii . sunete.daca limita de 255 caractere pentru un camp este insuficiente se recomanda tipul Memo ce permite memorarea a 64 Kb (cca 16 pagini de text). 1. Tinand cont de particularitatile SGBD Access apar urmatoarele particularitati: .tipul campului .identificatorul . … Denumirea atributului Cod material Denumire material Cod UM Cantitate Identificator COD_MAT DEN_MAT COD_UM CANTIT Tipul N C N N Lungimea 13 20 3 4 Conditii de validare 1000<COD_MAT<1 5000 COD_UM < 100 CANTIT > 0 La proiectarea cheii primare se au in vedere urmatoarele aspecte: . avem urmatoarele proprietati pentru un camp: .Default Value – reprezinta valoarea initiala la adaugarea unei noi inregistrari . foi de calcul.conditiile de validare Un tabel Access poate avea max 255 campuri. crt.memo – Memo – comentarii .nu se face distinctie intre literele mari si literele mici (totusi Access stocheaza literele asa cum au fost introduse): Marca = MARCA = marca . poarta denumirea de proiectare a dictionarului atributelor.

In contrast cu dezvoltarea modelului relational din anii 1970. Astfel atunci cand un utilizator sterge sau modifica o inregistrare din tabelul primar. dar cineva a sters intre timp clientul cu codul 101 din tabela CLIENTI. Sisteme de baze de date orientate obiect Istoria cercetarilor si dezvoltarii bazelor de date orientate obiect (BDOO) este relativ recenta si inca incompleta. integrarea constructiilor orientate obiect in bazele de date nu s-a realizat pe o singura cale si nici nu a beneficiat de un model general acceptabil. In mod normal. toate inregistrarile din tabelul asociat sunt de asemenea sterse sau modificate.. Daca in tabelul FACTURI exista inregistrari pentru clientul 101. dar este foarte util pentru indexarea unui cam de tipul Nume_salariat. Pentru campurile cheie primara Primary Key o astfel de configurare este inutile. Descrierea relatiilor dintre tabele implica reflectarea corespondentelor dintre entitatile bazei informationale sub forma cardinalitatii de tipul 1:1 sau 1:n. pentru a impune. deoarece Access insista deja asupra faptului ca nu trebuie lasate necompletate. Majoritatea sistemelor de baze de date orientate obiect au folosit rezultatele cercetarilor din alte domenii si au fost influentate de modelul relational si de catre limbajele de programare. In general se indecseaza un camp atunci cand: . introducerea datelor in campul respectiv. Integritatea referentiala Atunci cand se declara o relatie. Acum aceasta verificare este preluata automat de catre Access. verificarea integritatii referentiale se realziaeaza prin intermediul unor rutine care cuprind sute de linii de cod.campul cuprinde valori ca gama larga de variatie .3. exista posibilitatea de a-I cere programului Access sa pazeasca integritatea referentiala a datelor implicate. Tabelul din partea “unu” a relatiei trebuie sa aiba o cheie primara. cheia externa trebuie sa fie de acelasi tip si sa aiba aceeasi dimensiune ca si cheia primara. 6. la tabela respectiva In Access pentru a sublinia faptul ca un camp nu trebuie lasat necompletat. se stabileste pentru proprietatea Required valoarea Yes. Indecsii asigura mecanismul de regasire rapida a datelor. Alte camuri pot fi indexate cu optiunea No Duplicates (fara duplicate) sau cu optiunea Duplicates OK care nu va avea aceleasi performante ca un index unic. Relatiile se formeaza prin precizarea unei legaturi intre un camp (sau o combinatie de campuri) dintr-un tabel si campurile corespunzatoare din alt tabel. iar tabelul din partea “mai multi” trebuie sa contina un camp similar. Indexul cheie primara (Primary Key) prevede cate un pointer unic catre fiecare inregistrare si reprezinta ordinea de afisare prestabilita pentru tabele. integritatea referentiala a fost extinsa pentru a permite realizarea operatiilor de actualizare si stergere in cascada.campul va fi folosit in mod semnificativ in criteriile de selectie sau sortare. integritatea referintiala a bazei de date a fost compromisa. Proprietatea Required este utila pentru campurile cheie externa Foreign Key. In Access. 69 .pentru fiecare cheie primara se poate crea un index unic in vederea optimizarii accesului direct. Intr-o baza de date care cuprinde mai multe tabele.

tipuri si clase 5. Un obiect se distinde de alt obiect prin numele sau si valorile atributelor clasei de care apartine. clasa. nu si proceduri. o serie de caracterisitici sunt deja general acceptate. ca proceduri atasate. Ex. Obiectul este identificat printr-un nume cu rol de identificator unic. identitatea obiectelor 3. Obiectul este considerat independent din punct de vedere operational si dispune de proprietatile si comportamentul definite pentru clasa. Prin contrast. transformarea reprezentarii conceptuale intr-um model in vederea executiei cu calculatorul. Metodele sunt gata de actiune in momentul in care primesc o cerere de acces. iar aceasta proprietate le permite un comportament activ. obiecte complexe 2. Acesta este procesul de instantiere. Mesaje receptionate Atribute (valori) OBIECT Mesaje trimise 70 . Datele tuturor obiectelor sunt. un obiect este creat prin instantierea clasei. incapsulate impreuna cu metodele. deci. Obiectele au o specificatie in raport cu obiectele din lumea reala: ele sunt create pe baza unui model proiectat in prealabil. Exista doua faza ale procesului de transformare a obiectelor din lumea reala in obiecte artificiale: 1. Clasa reprezinta un model de definire a unei familii de obiecte cu proprietati similare. Ideea de baza o constituie posibilitatea activarii automate a metodelor. Cu toate ca exista opinii diferite in privinta modelelor propuse pentru BDOO. definirea conceptelor din lumea reala (reprezentarea conceptuala) 2. suprapunere. Nici o data nu poate fi accesata decat prin metodele care ii este atasata (incorporata). care implementeaza procedurile de prelucrare a datelor. o clasa dispune de o metoda de implementare invizibila utilizatorilor. Cerintele obligatorii formulate pentru un sistem de baze de date orientate obiect sunt: 1. O clasa incorporeaza (incapsuleaza) datele si definitiile prelucrarilor aferente cu ajutorul metodelor si atributelor. In programe obiectele sunt elemente operationale.Un sistem de baze de date traditional memoreaza numai date. in sensul ca fiecare obiect reactioneaza la stimuli in momentul receptionarii mesajelor de la si/ transmiterea mesajelor catre alte obiecte. In programarea BDOO. sistemele de baze de date orientate obiect memoreaza numai obiecte. Un obiect consta din date insotite de metode. mostenire de clasa sau de tip 6. Datele sunt memorate complet independent de proceduri. Ea descrie aceste proprietati in termenii atributelkor si metodelor. Toti cercetatorii agreaza ideea ca tehnologia BDOO va deveni una dintre cele mai importante in informatica de gestiune. Datele pot fi accesate cu ajutorul unui sistem de gestiune a bazelor de date relational. in momentul accesului la date. Pentru fiecare metoda definita. incapsularea 4. supraincarcare si legarea intarziata Obiecte complexe Prin obiect se intelege o strucutra de date prevazuta cu stare si comportament specifice clasei din care face parte.

pentru care se transmit automat valorile parametrilor. Un mesaj trimis unui obiect este asociat cu o metoda data. Fiecare obiect esre asignat unui identificator unic. s. in faza de modelare a programelor. tehnica folosita pentru referirea obiectelor este similara limbajelor de programare. relatiile dintre doua inregistrari de reprezinta cu metoda pointerilor. metoda adecvata este regasita dinamic. aceea de clasa. acestea pot fi partajate pentru toate instantele clasei. De exemplu. Clasa este o concretizare. modificarea are loc asupra tuturor instantelor clasei. identificatorul ramane mereu acelasi. definirea claselor. generat de sistemm. in BDOO. Asocierile dintre tuplurile diferitelor relatii (tabele) care sut reprezentate prin memorarea cheii unei relatii ca atribut al altei relatii. la randul lor.a.identifier (oid). Mostenirea este o legatura realizata intre doua clase oarecare. In limbajele de programare. obiecte noi complexe precum si alte elemente operationale pentru programele create. valori specifice pentru atribute si raspund de manipularea acestora. In momentul primirii mesajului. Aceasta proprietate poarta numele de polimorfism. In concluzie. 2. In cazul definirii lor pentru o clasa. utilizarea mostenirii si metodelor. implementarea obiectului cu folosirea mecanismelor de instantiere si transmitere a mesajelor.daca metoda nu exista este accesata superclasa de unde poate fi identificata metoda cautata. Aceasta reprezinta partea de programare propriu-zisa. atunci cand valoarea atributului unei clase este modificata. Identitatea obiectelor In sistemele de baze de date relationale un tuplu dintr-o relatie este identificat printr-o combinatie de atribute care alcatuieste cheia. Mostenirea se utilizeaza pentru dfinirea unor noi clase in functie de cele deja definite. Obiectele au. numit object . iar natura acestora se va specifica in modelul clasa-relatie si nu in modelul obiectului.Mesajele sunt structuri de control specifice limbajelor de programere pentru bazele de date orientate catre obiect. modelul obiectual realizeaza o fuziune dintre date si prelucrarile asociate intr-o singura notiune. el foloseste proprietatile pentru prelucrarea mesajului. In sistemle de baze de date orientate obiect. Legaturile din interiorul uneiclase poarta numele de legaturi de utilizare.. 71 . Acest mecanism este implementat in diverse moduri on functie de limbajul utilizat si are un impact semnificativ asupra eficientei executiei. Clasa derivata este un caz particular al clasei pe care o mosteneste. prin care se arata actiunile efectuate de catre sistemele de baze de date orientate obiect.d.m. In felul acesta se obtin clase derivate sau subclase. Cand un obiect primeste un mesaj. Aspectele specifice unei clase derivate se definesc prin: . a modelulio prin care se pot defini clase noi. Distinctia dintre un identificatori de obiect (ID-object) si o adresa (pointer) consta in aceea ca identificatorul este foarte apropiat de locatia fizica a obiectului. O metode definiste informatia solicitata (parametrii) de fiecare mesaj si prelucrarea efectuata de catre obiecte in momentul receptionarii unui mesaj. Metodele se utilizeaza la nivel de clasa in scopul definirii diverselor mesaje.redefinirea unor metode existente Unul din aspectele specifice mostenirii consta in aceea ca orice instanta din clasa de nivel inferior mosteneste proprietatile clasei de nivel superior (superclasa) si poate fi considerata o instanta a acesteia.adaugarea unor atribute noi . Acesta este motivul pentru care Dezvoltarea programelor orientate obiect are doi pasi importanti: 1. care pot fi prelucrate de catre fiecare clasa. Chiar daca atributele obiectului se schimba.adaugarea unor metode noi . Atributele si metodele pot fi definite pentru o clasa sau pentru un obiect particular. fiind modificabile cu ajutorul metodelor.

o operatie dintr-o subclasa poate avea acelasi nume cu o operatie a superclasei de care apartine. Aceasta permite un anumit polimorfism. (persoana. Atunci cand o baza de date suporta incapsularea. Tipurile de date abstracte constituie mecanismul pentru itegrarea programelor cu datelor. Intr-un sistem care admite notiunea de incapsulare.display() si student. la care exista o proprietate suplimentara. Fiecare student este o persoana. iar fiecare instanta a clasei student este de asemenea o instanta a clasei persoana. In sistemele de baze de date orientate obiect.display(). prenume si anul. Suprapunere.) Intr-un sistem de baze de date orientate obiect. iar mostenirea se foloseste pentru partajarea caracteristicilor fizice ale unei clase. sistemul cauta in clasa obiectului respectiv definita corespunzatoare din momentul apelului. Conceptul de incapsulare consta in faptul ca baza de date orientata obiect este folosita ca depozit si pentru programele care actioneaza asupra datelor. clasa persoana are proprietatile nume si prenume. cand clase persoana si vagon au atributul greutate. De exemplu. utilizatorii acceseaza si manipuleaza strucutrile relationale fara se se refere la indecsi. De exemplu. cand o operatie este invocata asupra unui obiect. Mostenirea clasei sau tipului Mostenirea. In modelele de date semantice accentul este pus la memorarea structurii. in limbajele de programare orientate obiect. un student poate fi considerat un tip special de persoana. mutarea si redimensionarea sunt prezentate cu ajutorul casetelor de dialog si imaginilor. 72 . in cazul interfetelor grafice de tip Windows. casetele de dialog si pictogramele sunt prezentate pe ecran sub forma de ferestre. Operatia din subclasa se suprapune pe definitia operatiei din superclasa. se utilizeaza pentru partajarea operatiilor intre clasele care au aceleasi caracterisitici comportamentale. Caracteristicile Window. zone tampon sau structuri de fisiere. Clasa student (o subclasa a clasei persoana) poate avea proprietatile nuje.Incapsularea In bazele de date relationale. Pentru a identifica faptul ca o clasa mosteneste proprietatile altei clase se utilizeaza sintaxa: Student is a persoana Aceasta sintaxa inseamna ca toate operatiile definite pentru clasa persoana sunt definite si pentru subclasa student. astfel incat accesul si modificarea structurii memorate pentru acel obiect sunt posibile numai prin intermediul interfetei. iar daca acea definitie nu exista va fi cautata in superclasele corespondente pana cand este gasita. fata de mostenirea specifica limbajelor de programare orientate obiect. Intr-un sistem care permite legarea intarziata. care permite suprapunerea. anul. un obiect al bazei de date se caracterizeaza prin operatiile aplicate asupra sa si mai putin prin proprietatile sale fizice. un obiect poate fi vazut ca fiind alcatuit dintr-o interfata si o implementare. Astfel. De exemplu. cum sunt deschiderea. Exista si situatii in care supraincarcarea ofera posibilitatea suprapunerii (overriding) unei definitii a unei proprietati cu definitia altei proprietati. supraincarcarea si legarea intarziata Se poate afirma ca un sistem suporta supraincarcarea (overloading) daca este posibil ca pentru clase ediferite sa existe proprietati cu nume identic. trebuie combinata prin descriere si memorare atat caracteristicile structurala cat si cele comportamentale ale aplicatiei. asupra carora exercita prelucrari. considerate ca tipuri speciale de ferestre. in sensul ca operatiile aplicate asupra ferestrelor pot fi aplicate si asupra casetelor de dialog ori pictogramelor.

Diagrama de structura este o reprezentare grafica prin care se descrie arhitectura fizica a modulelelor sistemului. formularele.Schimbarea tipului unui camp. Diagrama de structura este folosita pentru a arata modul in care un sistem se descompune in programe. Pentru proiectarea programelor. 1. Descompunerea aplicatiei se poate face dupa criteriul functionalitatii. care furnizeaza rezultate ale prelucrarilor. formulare. care efectueaza diverse operatii asupra datelor colectionate. precum si declaratiile de variabile din cadrul modulelor . reorganizarea si salvarea datelor si se realizeaza prin intermediul unei secvente logice de module. comenzile macro si modulele. care folosesc numele campului respectiv .000. implica modificarea formatului de reprezentare a datelor in interogari. la care se adauga altele ce urmeaza a fi completate in rubrici special rezervate. Ele apar sub forma unor machete ecran care contin anumite date predefinite. Din punct de vedere al fluxului datelor pot fi: module de intrare. Un exemplu de formular proiectat in mediul Windows arata astfel: SC ALFA SRL Informatii client: Cod client: Nume client Adresa: Banca Cont bancar: Total vanzari: Total incasari: Limita credit: 144 SC XXX Srl Str … BCR 2511. actualizarea si afisarea datelor. actualizarea. programatorii vor respecta sistemul de cerinte si restrictii impus de etapele parcurse anterior pentru realizarea sistemului informatic.exista posibilitatea ca problemele mai subtile sa ramana neobservate perioade lungi de timp.modificarea relatiilor dintre tabele poate determina efecte neasteptate asupra interogarilor.000 lei 25. implica modificari in toate interogarile. listarea. motiv pentru care elementele rezultate se mai numesc si module functionale.010101 150. poate duce la o serie de probleme cum ar fi: . Formularele reprezinta interfata utilizator a bazei de date si reprezinta ferestrele primare folosite pentru introducerea. Proiectarea formularelor si a rapoartelor Exploatarea structurii fizice a bazei de date presupune elaborarea procedurilor necesare pentru crearea. modul in care acestea sunt legate intre ele.000 lei 130. rapoarte. Dictionarul atributelor si schema bazei de date proiectate in etapa anterioara trebuiesc bine verificate.000. pana in momentul in care niste modificari efectuate intr-o anumita parte a bazei de date sa determina aparitia unor efecte colaterale nedorite in cadrul programului.Curs 12 6.Schimbarea numelui unui camp. sau la situatia in care spatiul pe ecran alocat in formular si rapoarte este necorespunzator . si implicit asupra formularelor sau rapoartelor bazate pe interogarile respective .000.000. module de prelucrare.modificarea dimensiunii unui camp poate duce la invalidarea relatiilor cu tabelele asociate. prin prisma transmiterii controlului sau a transferului de date.000 lei OK Cancel Listare Detalii Sold la zi: 20. care manipuleaza datele de intrare. deoarece orice revenire asupra lor dupa scrierea procedurilor de prelucrare.000 lei 73 . rapoartele.4. module de iesire. precum si structura interna a programelor .

apelare alta aplicatie etc) oferirea informatiilor ajutatoare (HELP) despre orice camp despre intregul formular posibilitati de control al accesului restrictionarea accesului utilizatorilor autorizarea unor categorii de utilizatori la anumite tipuri de date facilitati oferite la introducerea datelor sa nu se solicite introducerea de date deja existente in sistem sau usor de calculat trecerea automata la campul urmator. intr-o maniera prietenoasa. Referirea unui formular se face de ex. Evenimentele definesc ceea ce se intampla la utilizarea acestuia. rapoartele si chiar datele. atunci cand s-a introdus un anumit numar de caractere alinierea automata a datelor introduse controlarea tipului caracterelor introduse tehnici de validare introduse testarea daca datele sunt de un anumit tip testarea lipsei datelor in anumite campuri verificarea incadrarii valorilor in anumite intervale verificarea numarului de caractere introduse In SGBD Access. si sunt caracterizate de anumite proprietati si de anumit evenimente la care raspund si interactioneaza. O colectie este un grup de obiecte de acelasi tip. formularele.casete cu date grupate a) b) c) d) e) f) g) Criterii de evaluare a performantelor interfetelor din programele de introducere a datelor deplasarea pe ecran/formular (deplasarea de la un camp la altul ) posibilitati de editare (adaugare. se pot pune in evidenta acele informatii sub diferite forme: .diferentieri prin fonturi . un formular poate fi afisat in trei moduri diferite: • Modul Design (Proiectare) este utilizat pentru a schimba prezentarea si proprietatile unui formular. a datelor ce trebuiesc introduse de catre utilizator de la tastatura. cu posibilitatea de a-l corecta sau ajuta in situatiile neclare. interogarile.marcaj clipitor / intermitent . Obiectele sunt de un anumit tip. inclusiv tabelele. cu expresia Forms![frmclienti] 74 . pentru a informa utilizatorul de importanta si semnificatia anumitor date ce urmeaza a fi introduse.Formularele de introducere a datelor. modificare a datelor dintr-un formular) facilitati de iesire transmiterea continutului ecranului in baza de date a aplicatiei trecerea la un alt ecran/formular iesirea temporara intr-un mediu de lucru ajutator (vizualizare ceas. colectia Form este formata din toate formularele deschise intr-o baza de date. stergere. Proprietatile definesc modul de utilizare a unui obiect. Obiectele sunt organizate in colectii.culori diferite . au ca obiectiv solicitarea.subliniere . De exemplu. sau pentru a modifica controalele dintr-un formular • Modul Datasheet (Foaie de date) • Modul Form (Formular) afiseaza un formular in curs de utilizare In Access aproape orice este tratat ca un obiect.marcaj sonor . De asemenea.

de definere a proprietatilor acestora si de programare a raspunsurilor la evenimentele lor.Activate.controleaza tipul operatiilor cu date care sunt permise in cadrul formularului: .Filter – aplica un filtru asupra datelor specificate in RecordSource . amintim: .AllowDeletions . compatibile cu alte aplicatii Windows Referirea unui control din cadrul formularului se face prin: Forms![frmclienti]![nume_client].Check Box . Toate controalele dintr-un formular sunt reunite intr-o colectie denumita Controls (Controale).Text Box – casete de text – locul unde utilizatorul poate introduce date .Command Button – buton de comanda – executia unei comenzi .MaxMinButtons – indica prezenta butoanelor de minimizare/maximizare • Proprietatile Data .etichete – contin un text ce nu poate fi modificat de utilizator . formularul poate fi folosit numai pentru introducerea unor inregistrari noi . Fiecare obiect dintr-un formular este denumit element de control (control).daca este .AutoCenter – centrare automata/sau nu in cadrul ecranului . AfterInsert – la adaugarea unei inregistrari Crearea unei aplicatii Access este tocmai procesul de creare a obiectelor.Open si Load – au loc cand este deschis un formular .permite stergerile de inregistrari b) Evenimente • Evenimente dedicate administrarii formularului insusi: .List Box .BeforeUpdate. 75 . Dintre obiectele de tipul controls mai importante. dar nu pot modifica inregistrarile existente .Click.ActiveX Controls – alte obiecte Windows. AfterUpdate – la editarea unei inregistrari .DataEntry . interogarea etc.Labels .BeforeInsert.butoane de validare – selectarea mai multor variante de rapsuns .DefaultView – modul de afisare a formularului: Single/Continuous/Datasheet .Option Button – butoane de optiune – pentru selectarea uneia din mai multe posibile .ScrollBars . DblClick – au loc cand mouse-ul interactioneaza cu formularul • Evenimente pentru administrarea inregistrarilor .Caption – titlul formularului .UnLoad si Close – au loc cand este inchis un formular . campuri calculate si alte obiecte ce pot grupa datele pe ecran intr-o maniera logica si cu multe informatii ajutatoare.stabileste daca fromularul are bare de derulare orizontale/verticale .Caption Principalele proprietati si evenimente ale formularelor (in Access) a) Proprietati: • Proprietatile Format – controleaza aspectul formularului: .) .lista de optiuni – afisare optiunilor sub forma de lista .AllowEdits – daca este No. GotFocus si Deactivate. ce pot prelucra imagini video.RecordSource – se specifica care este locul de memorare al datelor afisate (tabela.Un formular poate sa contine casete text. LostFocus – au loc la activarea / dezactivarea formularului .Image – imagine – afisarea unei imagini . audio. butoane de comanda. utilizatorii pot vedea.daca este Yes.

Page.care asigura evidentierea proceselor economice interne care genereaza miscarea si transformarea patrimoniului unitatii in raport de specificul operatiilor economice desfasurate . raportul este proiectat in primul rand pentru tiparire (poate fi afisat si pe ecran).5. au fost stabilite in faza proiectariii de ansamblu a sistemulu informatic. sistemul informatic financiar contabil integrat se compune din urmatoarele subsisteme: . In aceasta faza. se realizeaza situatiile de iesire definite in faza anterioara. Pset 6.2. Activate. NoData. o colectie de grafice sau analize financiare complexe. ca nu sunt adaugate informatii de prisos si ca iesirile sunt redate in cea mai placuta forma. cand apare un delimitator de paginim cand apare o eroare sau cand nu exista date introduse in inregistrarea de baza a raportului: Open si Close.analiza economico-financiara. Evenimentele Format si Page pot fi folosite pentru adaugarea unor grafice in raport. cu reflectarea factorilor ce au influientat pozitiv sau negativ rezultatele activitatii si care au produs modificari la nivelul absolut sau relativ a indicatorilor economico-financiari. care asigura comparabilitatea rezultatelor obtinute intre doua perioade de gestiune. DeActivate. aferente contabilitatii financiare si contabilitatii de gestiune interna. Utilizatorului trebuie sa analizeze si sa se pronunte daca i se ofera ceea ce a cerut. Circle.previziunea financiara.contabilitatea financiara (sintetica) si de gestiune interna (analitica) . analistul trebuie sa elaboreze un model demonstrativ al raportului si sa intrebe utilizatorul daca informatiile reflectate in acel model sunt acceptabile. activare. totaluri. deoarece asigura conducerea si controlul tuturor proceselor economice generatoare de informatii pentru toate celelalte componente ale sistemului 76 . care urmareste prefigurarea cu anticipatie a nivelului cheltuielilor de productie si a costurilor ocazionate de activitatile economice desfasurate . folosint metode ale raportului cum ar fi Line. Pe langa aceasta deosebire de destinatie. care are principal scop fundamentarea si elaborarea bugetului de venituri si cheltueili . contabilitatea financiara si de gestiune reprezinta componenta centrala a sistemului. Tipurile de rapoarte ce pot fi generate si ce informatii obligatorii trebuie sa contina acestea. In cadrul sistemului informatic financiar-contabil integrat. Raportul ofera posibilitatea prelucrarii datelor in scopul obtinerii unor rezultate sintetice: subtotaluri. In Access: Raportul are cateva evenimente pentru a trece la actiune in timpul operatiilor de deschidere. Evenimentele raportului furnizeaza mijloacele de organizare a datelor din raport pregatire pentru tiparire. Error. dezactivare si inchidere. Caracteristici generale ale unui sistem informatic contabil integrat Sistemul informatic contabil integrat are la baza conceptul organizarii contabilitatii in doua circuite. Rapoartele In timp ce formularul este proiectat in primul rand pentru lucrul pe ecran. pe cand raportul nu modifica niciodata datele. Din punct de vedere structural. a proiectarii de detaliu. In proiectarea iesirilor. diferenta majora este ca formularul este proiectat avand in vedere accesul aleator la date. tinand cont de limitele si performantele SGBD-ului utilizat si de cerintele utilizatorilor. Modelul unui sistem informatic contabil integrat 1.normarea costurilor de productie si antecalculatie.

In acest sens baza de date contabila va fi creata numai de utilizatori autorizati pe baza unor documente de intrare adaptate acestui scop. publicarea si pastrarea informatiilor cu privire la situatia patrimoniului si rezultatele obtinute de unitate Tot in conformitate cu Legea contabilitatii.).intocmirea bilantului contabil . prelucrarea integrata a unor operatii contabile specifice (calculul amortizarii. iar in cadrul fiecarui compartiment implicat sa existe cel putin un calculator.inventarierea patrimoniului . aceste obiective presupun existenta unei baze de date contabile de tip distribuit.intocmirii documentelor justificative pentru orice operatie care afecteaza patrimoniul societatii . registrul inventar si cartea mare. Realizarea completa a obiectivului general si a obiectivelor specifice presupune existenta si functionarea unei retele locale de calculatoare la nivelul unitatii. decontarea costurilor de productie. astfel incat acestea sa evidentieze in mod automat toate operatiile contabile eferente unei perioade de gestiune a unitatii economice. De asemenea. 3. salariilor. la care sa poata avea acces diferentiat. pastrarea si controlul datelor inregistrate in contabilitate.informatic. Realizarea acestui obiectiv impune trecerea de la aplicatii informatice specializate in realizarea unor sectiuni ale contabilitatii (evidenta stocurilor si comenzilor in curs de executie.controlul asupra operatiilor patrimoniale efectuate . inclusiv pentru legaturile informationale cu exteriorul (Ministerul Finantelor. inclusiv exploatarea concomitenta a tuturor aplicatiilor informatice componente ale acestui sistem. constituie cresterea calitatii si operativitatii informatiilor contabile in vederea reflectarii veridice a proceselor economice. Obiectivele sistemului informatic contabil integrat Obiectivul general al s. Proiectarea sistemelor informatice financiar contabile trebuie sa aiba in vedere in primul rand asigurarea respectarii normelor contabile privind stocarea. la un sistem informatic caracterizat prin integrarea tuturor activitatilor desfasurate. a fluxurilor de valori materiale si banesti a rezultatelor exercitiului financiar. care sa conduca la cresterea gradului de prelucrare a informatiilor din baza de date prin posibilitatile multiple de corelare si sintetizare a datelor. Obiectivele specifice ale sistemului contabil integrat au in vedere realizarea tuturor prelucrarilor intr-un cadru unitar.). in functie de responsabilitatile aferente fiecarui compartiment functional.i. dimensionarea veniturilor etc. 2. alte societati comerciale etc). persoanele implicate in exploatarea acestei baze de date.i. evidenta creantelor si obligatiilorr etc. au obligatia: .inregistrarii in contabilitate a operatiunilor patrimoniale . unitatile economice sunt obligate sa utilizeze registrele de contabilitate: registrul jurnal. institutii. cat si pentru conducerea unitatii economice. 77 . 81/91 modificata si republicata. evidenta mijloacelor fixe. urmata de prelucrarea multipla. Situatiile de iesire ale sistemului informatic contabil integrat Unitatile patrimoniale conform legii contabilitatii nr.furnizarea.c.

care sa contina urmatoarele elemente de identificare. realizarea confidentialitatii datelor din sistemul informatic . a situatiilor financiare sau a altor documente. in functie de modificarile intervenite in legislatie .stabilirea tipului de suport pentru pastrarea datelor de intrare. inteligibile si complete.verificarea prin teste de control a programului informatic utilizat Astfel. care sa fie numerotate in ordine cronologica. dupa caz: 78 . cu posibilitatea de reintegrare in sistem a datelor arhivate h) sa nu permita inserari. Ministerul Finantelor a stabilit ca sistemele de prelucrare automata a datelor la nivelul fiecarei unitati patrimoniale trebuie sa asigure conditiile necesare efectuarii controlului legal. sistemele de prelucrare automata a datelor in domeniul financiar-contabil trebuie sa raspunda la urmatoarele criterii considerate minimale: a) sa asigure concordanta stricta a rexulatatului prelucrarilor informatice cu prevederile actelor normative care le reglementeaza b) sa precizeze tipul de suport care asigura prelucrarea datelor in conditii de siguranta c) sa precizeze cu claritate sursa.solutionarea eventualelor erori care pot sa apara in functionarea sistemului b) In privinta controlului extern: .cuprinderea in procedurile de prelucrare a reglementarilor in vigoare si a posibilitatii de actualizare a acestora. la care poate avea acces atat beneficiarii cat si organele de control d) sa asigure listele operatiunilor efectuate pe baza de documente justificative.jurnalul de origine in care se regasesc inregistrarile contabile . continutul si apartenenta fiecarei date. copii de siguranta pentru programe si informatii k) sa asigure listari clare. in antet sau pe fiecare pagina.numarul documentului justificativ sau contabil (atribuit de emitent) j) sa asigure confidentialitatea si protectia informatiilor si a programelor prin parole. Astefel. Fiecare data inregistrata in contabilitate trebuie sa se regaseasca in continutul unui document scris.6. Criterii minimale privind programele informatice utilizate in domeniu financiarcontabil Prin normele metodologice pentru intocmirea si utilizarea formularelor contabile privind activitatea financiara si contabila. la elaborarea si adaptarea programelor informatice vor fi avute in vedere urmatoarele: a) In privinta controlului intern: .verificarea totala sau prin sondaj a operatiunilor economico-fianciare inregistrate in contabilitate. cod de identificare pentru accesul la informatii.6.data efectuarii inregistrarii contabile a operatiunilor . astfel incat acestea sa fie efectuate in concordanta stricta cu prevederile actelor normative care le reglementeaza . precum si orice eliminari sau adaugiri ulterioare e) sa asigure reluarea automata a soldurilor conturilor obtinute anterior f) sa asigure conservarea datelor pe o perioadade timp care sa respecte prevederile art.numarul paginii sau numarul curent al inregistrarii in jurnalul de origine .gestionarea pachetelor de produse-program. modificari sau eliminari de date pentru o perioada inchisa i) sa asigura urmatoarele elemente constitutive ale inregistrarilor contabile: . asigurarea protectiei lor impotriva unor accese neautorizate.cunoasterea adecvata a functiilor sistemului de prelucrare a datelor de catre personalul implicat si respectarea acestora . 82/1991 g) sa precizeze procedurile si suportul magnetic extern de arhivare a produselor-program.verificarea completa sau prin sondaj a modului de functionare a procedurilor de prelucrare prevazute in sistemul informatic . intercalari. intermediare sau de iesire . a datelor introduse. 25 din Legea Contabilitatii nr. interzicandu-se inserari.

precum si clauze privind eliminarea posibilitatilor de modificare a procedurilor de prelucreare a datelor de catre utilizatori. clauze privind intretinerea si adaptarea produselor livrate. cu acelasi numar si continut diferit de informatii sa permita suprimarea unui cont care nu are inregistrari pe parcursul a cel putin doi ani (exercitii financiare). 79 . prin contractele de livrare a programelor informatice.l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) tipul documentului sau a situatiei denumirea unitatiip atrimoniale perioada la care se refera informatia daterea listarilor paginarea cronologica precizarea programului informatic si a versiunii utilizate sa asigure listarea ansamblului de informatii financiare si documente de sinteza necesare conducerii operative a unitatii sa asigure respectarea continutului de informatii prevazut in macheta formularelor aprobate de Ministerul Finantelor. daca acesta contine inregistrari sau sold editarea a doua sau mai multor documente de acelasi tip. in orice moment. Toate soldurile conturilor trebuie sa fie rezultatul unei liste de inregistrari si al unui sold anterior al acelui cont. in cazul editarii acestora cu ajutorul tehnicii de calcul sa permita. . in mod automat sau manual sa prevada in documentatia produsului informatic modul de organizare si tipul sistemului de prelucrare: monopost sau multipost monosocietate sau multisocietate retea de calculatoare portabilitatea fisierelor de date sa precizeze tipul de organizare pentru culegerea datelor preluari pe loturi cu contul ulterior preluari in timp real cu efectuarea controlului imediat combinarea celor doua tipuri sa permita culegerea unui nelimitat de inregistrari pentru operatiunile contabile sa posede documentatia tehnica de utilizare a programelor informatice necesara exploatarii optime a acestora sa respecte reglementarile in vigoare cu privire la securitatea datelor si fiabilitatea sistemului de prelucrare Elaboratorii de programe informatice au obligatia de a prevedea. Fiecare inregistrare trebuie sa aiba la baza elemente de identificare a datelor supuse prelucrarii sa nu permita: deschiderea a doua conturi cu acelasi numar modificarea numarului de cont in cazul in care au fost inregistrate date in acel cont suprimarea unui cont in cursul exercitiului curent sau aferent exercitiului precedent. reconstituirea continutului conturilor. listelor si informatiilor supuse verificarii.

Testarea “top-down” este aplicabila programelor cu structura modulara si se porneste de la modulul director catre modulele functionale. Testarea produselor program Testarea este un proces de evidentiere a erorilor si a cauzelor care le genereaza.datele trebuie sa fie relevante pentru beneficiar . fie un mesaj si niciodata transmiterea automata a controlului catre sistemul de operare (“iesirea din program”) sau bloarea calculatorului. putem sublinia: .date neactualizate.se testeaza individual modulele operationale . o configurare automata.1.se testeaza modulul director si cele functionale . Caracteristici de calitate a datelor 7. Un set complet va include toate datele posibile corecte si eronate. in general daca efectueaza exact prelucrarile pentru care a fost construit. pentru a urmari reactia de raspuns a sistemului.date slab definite.datele sunt necesare si oportune pentru folosirea de catre beneficiar in procesul de luare a deciziilor. Testarea produselor program presupune compararea rezultatelor propuse a fi obtinute cu cele efectiv furnizate de aplicatia informatica. deoarece sunt de cele mai multe ori importante resurse ale unei organizatii. Testarea nu se considera incheiata decat atunci cand se efectueaza lansarea prelucrarii de catre intreaga aplicatie informatica a unui set complet de date.se testeaza relatiile dintre module. descris in etapele de proiectare. fie un rezultat. ce pot conduce la decizii nefundamentate . Un program bun livrat pe CD sau disketa. Daca se realizeaza identitatea intre cele doua categorii de rezultate. prin incercari cu seturi de date asupra programului asamblat Pe masura testarii modulelor acestea vor fi integrate in fluxul functional al sistemului informatic.adica datele nu sunt prezentate intr-o codificare necunoscuta utilizatorului . sa contina un sistem de informatii care asista procesul de utilizare. Datele slabe din punct de vedere calitativ pot exista sub diverse forme: . Acest mod de asamblare.datele trebuie sa fie accesibile utilizatorilor . Programele trebuie sa fie inzestrate cu interfete prietenoase. apoi catre cele operationale astfel: . ce pot conduce la costuri de productie ridicate .Curs 13 Capitolul 7. Exista un acord general asupra faptului ca datele pot fi extrem de costisitoare.2. ci dimpotriva trebuie sa ofere o instalare usoara. iar la introducerea de date eronate.date redundante.utilizatorul trebuie sa poata interpreta datele . operatia de testare se considera incheiata. nu trebuie sa creeeze probleme utilizatorilor sai.adica utilizatorii trebuie sa stie cum sa regaseasca datele . 80 . Programul este bun in cazul in care indiferent de ceea ce s-a introdus se obtine. Programul este bun. sa existe modalitati simple pentru efectuarea corectiilor. Realizarea si testarea programelor 7. ce pot conduce la folosirea eronata a informatiei Dintre caracteristicile de calitate a datelor. permite corectarea unor eventuale erori de conceptie privind functionarea aplicatiei economice. prin intermediul testelor.

performante. dialoguri. le stabileste frecventele si cuantifica efectele pe care acestea le genereaza la utilizatori. se introduc date de diverse tipuri pentru testarea algoritmilor etc. Variantele beta sunt specifice perioadei de colectare de date privind comportamentul software direct de la utilizatori. proiectare si programare si sa inteleaga problema pe care programul o rezolva si sa aiba capacitatea de a distinge diferentele care apar intre rezultatele oferite de program si cele obtinute prin specificatii. modul de calcul si informatiile initiale) Testarea unui produs software presupune o calificare adecvata. Prezentarea metodelor si algoritmilor utilizati 4.validarea corectitudinii datelor primare si a rezultatelor . persoana care se ocupa de testare software se numeste software tester. ba mai mult determina intreruperea executiei si transferul controlului spre functii ale sistemului de operare.modul de operare in timpul executiei programului Obiectivele testarii • evidentierea comportamentului software in situatii particulare (de exceptie) (se testeaza cum se executa programul care utilizeaza fisiere.3. • Rolul testarii de a stabili locul.) Rezulta de aici ca rolul testarii este acela de a pune in evidenta puctele slabe ale programului. in conformitate cu structura organizatorica a unitatii beneficiare si a personalului ce va asigura exploatarea. momentul producerii unei erori si tipul acesteia. proceduri. se elaboreaza manualul de prezentare si manualul de utilizare si exploatare. atunci cand acestea lipsesc. Procesul de testare se recomanda a fi independent de producatori si de utilizator pentru a asigura rigurozitatea rezultatelor si a interpretarilor corecte a acestora. Testerul colecteaza erorile. Testarea determina acumularea de experienta si conduce la dezvoltarea de secvente. • testarea are menirea de a pune in evidenta masura in care un program realizeaza ceea ce este descris in specificatii (Specificatiile descriu rapoartele (iesirile) pe care le editeaza/afiseaza un program.raspunsurile/mesajele sistemului informatic . Adica situatiile in care programul nu ofera rezultate corecte. pe categorii de utilizatori si/sau executanti ai lucrarilor. Stabilirea cauzelor de producere a erorilor stau in seama celor care au construit programul. limite 2. Manualele se vor organiza modular. Modul de integrare a componentei informatice in cadrul sistemului. Rapoartele finale sunt cele care directioneaza dezvoltarea de versiuni beta de lucru. module care elimina neajunsuri anterioare si ridica pe un plan superior activitatea de programare. Personalul specializat in testarea software trebuie sa cunoasca tehnicile de analiza. In literatura de specialitate.In aceasta ultima testare globala se va urmari: . sisteme de help). se vor pune la punct proceduri de preintimpinare si corectare a erorilor involuntare de operare. Obiective. Continutul acestor documentatii este urmatorul: a) Manualul de prezentare 1. Definitivarea programului testat si a documentatiei aferente In cadrul acestei activitati se vor optimiza elementele de interfata cu utilizatorul (videoformate. legaturi cu celelalte componente informatice 3. Schema de structura functionala a componentei informatice 81 . 7.

Proceduri de colectare/transmitere a datelor si utilizare a documentelor proiectate . Schema de structura generala a bazei de date 8. Proceduri de primire/restituire date de intrare . fluxuri de circulatie.modul de intretinere 2.fluxuri de circulatie .instructiuni de completare documente/formulare cu date de intrare . Adica un concept departe de a fi caracterizat prin stabilitate.instructiuni de interpretare si verificare .documente de intrare (machete.conditii de restaurare a fisierelor . diagrama de rulare a procedurilor automate .variante de prelucrare. pastrare.metode de validare .schema functionala a procedurilor . transmitere rezultate 2.configuratia necesara . termene de pastrare 3. Costuri si eficienta: costul implementarii si exploatarii. Graficul de exploatare a procedurilor .verificari/ validari chei de control . verificare) . conditii de primire .documentatie de exploatare a fiecarei proceduri automate .termene. Proceduri de codificare . alte operatii pregatitoare 11.lista mesajelor . Prezentarea intrarilor 7. control. arhivare.organizarea primirii datelor/ documentelor de intrare. necesar de personal 10.reguli de introducere date (tastare. configuratii. responsabilitati de intocmire si completare a formularelor . Aceasta stare de lucru este fireasca. Schema fluxului informational 9. caracteristici) . optiuni si restrictii.structura codurilor pentru fiecare multime . interventii in caz de incidente Un sistem informatic este continuu perfectibil.controlul formal si de fond : reguli sintactice.5. Proceduri de utilizare. arhivare II. relatii logice. restituire. eficienta estimata b) Manualul de utilizare si exploatare I.instructiuni. Conditii de aplicare si restrictii de utilizare: necesar de codificari. prelucrare.instructiuni de centralizare. Resursele necesare pentru exploatare: echipamente.indicatii de transmitere. 82 .rapoarte de iesire . mod de difuzare. Prezentarea iesirilor 6.succesiunea in timp a procedurilor de primire/pregatire date. Instructiuni de utilizare 1.instructiuni pentru protectia/salvarea fisierelor . distrugere 3. distrugere 4. Proceduri de validare date de intrare 4.exemple de completare . Proceduri de pregatire a datelor de intrare / introducere date de intrare .conditii de transmitere. interpretare a rapoartelor de iesire . termene de pastrare.chei de control . Proceduri de asamblare lucrari .lista fisierelor .proceduri de operare. Instructiuni de exploatare 1. chei de control . intrucat orice sistem informatic va simula un sistem informational.

Tipuri de atacuri: a) intruziune (utilizator legitim. 2. Fiecare organizatie în parte îsi poate implementa propriul sãu sistem de asigurare a securitãtii informatiei. situate între 4 si 6 miliarde de dolari. incendiile si inundatiile. structuri organizationale. Securitatea emisiilor Principalele tipuri de amenintãri asupra celor trei caractreistici esentiale ale informatiei.integritatea: reprezintã garantia acuratetii si completitudinii informatiei si a metodelor de prelucrare a acesteia. definite si aplicate pentru a asigura cã sunt întrunite obiectivele specifice de securitate ale organizatiei. sabotajul. identificare falsã) b) blocarea serviciilor (denial-of-service) c) furtul de informatii. Din ce în ce mai mult.disponibilitatea: reprezintã asigurarea cã numai utilizatorii autorizati au acces la informatii si la produsele aferente oricând existã o solicitare în acest sens. Numai pentru SUA unele statistici indicã sume. 7.In cadrul acestei etape se termina construirea sistemului informatic. Securitatea criptograficã 7. Un management al securitãtii informatiei se realizeazã prin implementarea unui set corespunzãtor de actiuni care cuprinde politici. Securitatea personalului 3. cheltuite anual în acest scop. mai ales în unele tãri care detin tehnologii avansate. furtul de informatii prin intermediul calculatorului s-a extins foarte mult. În pofida unor sisteme legislative destul de bine puse la punct. Securitatea administrativã 4. sistemele si retelele lor informatice sunt confruntate cu amenintarea securitãtii informatiilor provocate de un larg spectru de surse. organizatiile. practici. El reprezintã un domeniu extrem de delicat. instrumente si proceduri. informatia este caracterizatã de: . vandalismul. . are valoare pentru o organizatie si în consecintã. Din punctul de vedere al securitãtii.confidentialitate: caracteristicã a informatiei care asigurã accesibilitatea numai pentru cei autorizati sã aibã acces la ea. precum si functii software.4. spionajul. Securitatea IT 5. . întâlnite în mod uzual în retele Internet si Intranet: 1. O sursã comunã de pericol este reprezentatã de atacurile virusilor electronici care pot provoca daune si distrugeri considerabile. incluzând frauda. Un sistem integrat de securitate a informatiilor cuprinde nu mai putin de sapte sisteme de securitate: 1. dupa care urmeaza implementarea lui. este necesar sã fie protejatã corespunzãtor. Toate actiunile trebuie prevãzute. Securitatea fizicã 2. Securitatea si protectia informatiei Informatia este un produs care. Anual se cheltuiesc sume imense pentru preîntâmpinarea fraudelor pe calculator. iar pentru protectia si securitatea datelor se fac eforturi uriase. Scopul atacului: a) amuzament b) palmares c) vandalism 83 . ca si alte importante produse rezultate din activitatea umanã. Securitatea comunicatiilor 6.

confidentialitatea. prin actiuni de parolare si criptare a informatiilor. chestionar . smart card Aspecte privind protectia informatiei În orice sistem de calcul. mãsuri organizatorice. organizarea pãstrãrii si utilizãrii suporturilor de informatii 2. oprind si copierea neautorizatã 3.prin cunostinte individuale . organizarea unui sistem de control a accesului. . Sfaturi privind securitatea informatiei Diversi analisti si experti în probleme de securitate. Pentru o protectie eficientã este necesar sã fie cunoscute si sã se asigure urmãtoarele elemente: 1. b) resurse calculator c) reputatie. pierderi accidentale. Mecanisme de autentificare utilizate pentru accesul la informatii . protectia presupune asigurarea programelor si datelor împotriva urmãtoarelor actiuni: 1. care cuprind documente normative care controleazã si reglementeazã procesul prelucrãrii si folosirii informatiei 3. Mijloacele prin care se poate asigura protectia sunt: 1. scanare vocalã .d) spionaj e) stupiditate si accidente 3. accesare neautorizatã a datelor si programelor. fraudã pe calculator (sustragerea sau alterarea de date.integritatea. virusarea software-ului. mijloace informatice. contra distrugerii datorate catastrofelor naturale referitoare la selectia profesionalã a personalului. constituite din programe de protectie si tehnici de criptare a informatiei. furturi de servicii) 4. integritatea si confidentialitatea datelor 4. . cauzate de cãderile de tensiune. mãsuri juridice. Se asigurã protectie pentru: a) date si informatii .printr-o caracteristicã fizicã personalã .disponibilitatea. precum si pentru posibilitatea refacerii unor date în caz de distrugere 3. pentru urmãrirea utilizãrii resurselor sistemului. parolã . defectarea unitãtilor de hard disk-uri 2.printr-un obiect personal . scanare retinã . identificarea accesului prin reguli si relatii între utilizatori si resurse 2. functionalitatea programelor. evidenta accesului. sugereazã urmãtoarele sfaturi pentru protectia retelelor: 84 . scanare digitatie .

Scanati mesajele electronice pentru a vedea ceea ce iese din companie. care i-ar putea deranja pe unii angajati si i-ar determina sã aibã un comportament neloial fatã de companie.Pãstrati serverele în locuri sigure.Monitorizati reteaua . cum sunt fuziunile sau reducerile de personal. . . . verificati de douã ori benzile de backup si desemnati pe altcineva sã facã salvãrile curente dacã persoana luatã în vizor este chiar cea care se ocupa anterior. . . .Asigurati-vã cã nici o persoanã nu controleazã sistemul de la un capãt la celãlalt. .. nu folositi una si aceeasi bandã de mai multe ori la rând.Asigurati-vã cã nu au existat douã perechi de ochi care sã vadã codul înainte sã fie introdus în sistem. Instruiti personalul care asigurã securitatea informatiei pentru a fi în mãsurã sã detecteze angajatul care a fost perturbat sau nemultumit de ceva. . cât si pentru servere. în mod curent. . .Efectuati salvãri de sigurantã atât pentru desktop-uri si laptop-uri.Utilizati un software de detectie a intruziunilor nedorite. separat de departamentul de IT si care sã raporteze direct cãtre responsabilul pentru transmiterea informatiei.Fiti siguri cã persoanele cu sarcini critice de IS sunt asigurate.Trebuie sã aveti un departament pentru garantarea securitãtii informatiei (cel putin o persoanã si apoi câte una în plus pentru fiecare o mie de angajati). .Realizati un sistem strict pentru accesul la benzile magnetice. .Fiti la zi cu versiunile de software. .Pãstrati întotdeauna în altã parte o copie a salvãrilor se sigurantã de pe benzile magnetice. mai ales dacã acest angajat detine si o functie criticã privind regimul informatiilor confidentiale de firmã. care sã vã alerteze în cazul unei lovituri.setati un program software care sã vã alerteze atunci când o persoanã lucreazã în altã parte decât în biroul sãu sau în afara programului general.Prevedeti în contractul individual cu fiecare angajat reguli si sanctiuni. .Cheltuiti cel putin 3-5% din bugetul de IS pe asigurarea securitãtii informatiei. . . .Întãriti securitatea pe parcursul unor evenimente mai deosebite. .Rotiti benzile magnetice pentru salvãrile de sigurantã.Cereti fiecãrui persoane sã se conecteze în retea folosind parola proprie. 85 .Atribuiti drepturile de supervizare unui grup mai mare de persoane.Executati salvãri de sigurantã (backup) în fiecare sãptãmânã.

modalitatile de pregatire si verificare a purtatorilor tehnici de informatii precum si de corectare a erorilor aferente . Asigurarea fondului informational A. Instruirea personalului utilizator. B. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor mnuale si automate C. Ele cuprind: . Ele cuprind: . obiectivul urmarit nu este acela de punere in functiune.prezentarea noilor documente proiectate si a instructiunilor de completare aferente . presupune: • sensibilizarea beneficiarului in probleme de informatica . Sunt unele metodologii care recomanda punerea in functiune a noului sistem informatic in paralel cu vechiul sistem de prelucrare a datelor. Este evident ca.Curs 14 Capitolul 8. in asemenea cazuri. inseamna nereusita acestei actiuni. Difuzarea instructiunilor de executare a procedurilor manuale si automate Aceste instructiuni se pot grupa astfel: • instructiuni pentru beneficiar . Orice intrerupere a mentinerii in exploatare dupa momentul punerii in functiune. Instruirea personalului utilizator A.prezentarea succinta a aplicatiei si a fluxurilor informationale .urmareste sa aduca la cunostinta avantajele folosirii tehnicii de calcul precum si noua disciplina informationala impusa. ci este acela de experimentare a noului sistem. Implementarea sistemului informatic proiectat depinde de modul in care beneficiarul asigura conditiile de punere in functiune. a modului de folosire si interpretare a acestora • instructiuni pentru unitatea de prelucrare. Implementarea.modalitatile de prezentare si receptie a documentelor primare si a situatiilor cu rezultate finale . exploatarea si intretinerea sistemelor informatice 8.prezentarea situatiilor de iesire (listelor. 86 . ecranelor). Implementarea sistemului informatic Obiectivele pe care trebuie sa le realizeze implementarea unui sistem informatic fac ca momentul punerii in functiune sa se identifice cu momentul trecerii in exploatare a sistemului. Asigurarea conditiilor organizatorice D. Acesta activitate presupune: B.au rolul de a da posibilitatea beneficiarului sa cunoasca procedurile manuale si automate ce trebuie sa le execute.1. Aceasta se poate face prin cursuri de initiere de scurta durata organizate de proiectant la sediul acestuia sau la sediul beneficiarului. Asigurarea resurselor hard Asigurarea conditiilor de implementare E.modalitatile de operare pe parcursul fluxului de prelucrare si de interventie in cazul unor incidente ce pot apare in timpul executiei programelor.

care sa permita realizarea unor lucrari de calitate. prin culegerea fondului informational necesar si stocarea a cestuia pe purtatori tehnici de informatie. preluarea unei parti din personal in activitati de informatica si reorientarea altei parti in activitati utile unitatii. lucrandu-se eventual in regim de teleprelucrare.are drept scop convingerea acestuia ca introducerea tehnicii moderne nu urmareste reducerea personalului ci usurarea muncii acestuia. Pentru aceasta va fi necesara.noile modele de documente de intrare. precum si asigurarea multiplicarii documentelor primare reproiectate in concordanta cu prevederile proiectului tehnic de detaliu. regulile de completare si de utilizare a acestora. D. lucru ce se poate face cu ajutorul unor grafuri Grantt.constituirea fisierelor sau entitatilor bazei de date. analiza si folosirea acestora pentru luarea deciziilor. a instructiunilor de completare si utilizare aferente. O alta conditie este asigurarea unui spatiu corespunzator desfasurarii activitatii nucleului de informatica. precise. securitatii si confidentialitatii fondului de date manipulat. se poate realiza in trei moduri: • prin dotarea unitatii beneficiare cu unul sau mai multe sisteme de calcul • prin perfectarea accesului la o unitate de informatica pentru un anumit numar de orecalculator • printr-o solutie mixta. Asigurarea resurselor hard .descrierea continutului informational al situatiilor de iesire. Pregatirea utilizatorului consta in instruirea acestuia cu privire la: . codificare. iar pentru problemele mai complexe sa se apeleze la capacitatea unei unitati de informatica cu o dotare corespunzatoare. modul de interpretare a rezultatelor si a mesajelor. C. (analizei drumului critic). a metodei A. fara ambiguitati a tuturor rubricilor din documente . o ampla munca de colectare. E. PERT. lucru ce va duce implicit la incadrarea acestei etape in termenele stabilite de proiectant pregatirea psihologica a personalului unitatii beneficiare .este garantia asigurarii la timp si integrale a conditiilor necesare implementarii. 87 .C. atributiile fiecarei persoane in completarea si verificarea documentelor de intrare . Acest lucru va da posibilitatea crearii unui climat favorabil implementarii solutiei proiectate. nucleu ce trebuie format inainte de inceperea proiectarii si implementarii si apot dezvoltat cantitativ si calitativ pe parcursul realizarii sistemului informatic.utilizarea corecta a codurilor . Asigurarea fondului informational Presupune pregatirea datelor reale si incarcarea fisierelor sau bazei de date in vederea testarii si punerii in functiune a noului sistem. la lansarea efectiva a documentelor proiectate si la instituirea noilor fluxuri informationale. inistandu-se asupra necesitatii completarii clare.• • atragerea personalului cu putere de decizie in activitatea de implementare . O alta problema care permite o buna organizare a implementarii este planficarea activitatilor specifice acestei etape. asigurarea integritatii. In al doilea rand se refera la constituirea nucleului de informaticieni in cadrul unitatii beneficiare. pregatire ce se face prin: .modalitatile de verificare si de transmitere a documentelor. care presupune rezolvarea unot probleme de volum mic in cadrul unitatii. in prealabil.D. incarcare si validare a datelor. De o deosebita importanta este de asemenea asigurarea materialelor consumabile specifice functionarii sistemelor informatice. ordonare. Asigurarea conditiilor organizatorice necesare Conditiile organizatorice ce trebuie asigurate implementarii noului sistem se refera in primul rand la asigurarea transpunerii in practica a modificarilor organizatorice preconizate in etapa de proiectare.

cu ajutorul unor programe de conversie a fisierelor. ce trebuiesc inlocuite. pot fi mentionate: a) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic si pe intreaga lui sfera de actiune.) Inainte de activitatea de punere in functiune trebuie sa se asigure o perioada de timp corespunzatoare cerintelor de indeplinire a conditiilor de pregatire calitativa a momentului punerii in functiune. b) punerea in functiune simultana a tuturor componentelor sistemului informatic. Momentul punerii in functiune trebuie sa corespunda cu inceputul unei perioade (ciclu) semnificativ din activitatea unitatii respective (inceput de an calendaristic. locul si calitatea acestui sistem. inregistrare si transmitere a datelor. introducerea unei noi forme de organizare. Strategii de implementare a sistemelor informatice Strategiile de implementare urmaresc gasirea celor mai adecvate cai. Dintre variantele de solutii posibile pentru punerea in functiune a unui sistem informatic. conversii de programe sau conversii de proceduri. c) punerea esalonata in functiune a componentelor sistemului informatic. pentru realizarea legaturilor functionale dintre acestea. conversiile se impun atunci cand prin realizarea si implementarea esalonata in timp a componentelor noului sistem informatic.2. umane si materiale pentru proiectarea si darea in exploatare a acestor sisteme. Alegerea momentului punerii in functiune Momentul punerii in functiune a unei componente a unui sistem informatic corespunde datei cand prima sa aplicatie informatica se da in functiune. proceduri fata de conditiile si situatiile concrete existente. Perioada de esalonare a punerii in functiune a unui sistem informatic complex este determinata intr-o mare masura de dimensiunea. ci ea are si sarcina dificila de a inlocui si unele conceptii depasite cu privire la rolul.- preluarea partiala sau integrala a datelor dintr-o serie de fisiere deja create. calitatea si modul de alocare a resurselor financiare. lansarea in productie a unei noi tehnologii etc. Pentru exploatarea sistemului se pot folosi mai multe procedee: 88 . reprezinta o confruntare directa intre “nou” si “vechi”. Declansarea momentului punerii in functiune se plaseaza in zona operatiilor de culegere. Aceste activitati in mod aproape inevitabil. sunt necesare proceduri de conversie cum ar fi: conversii de fisiere. Executarea procedurilor de conversie se aplica atunci cand exista deja un sistem informatic sau aplicatii informatice in functiune. Se aplica de regula la sistemele informatice generalizabile pe un numar mai mare de unitati. corespunzand astfel debutului ciclului de operatii tehnologice ale aplicatiei. De asemenea. metode. in functie de criteriile care stau la baza stabilirii prioritatilor in esalonarea punerii in functiune a diferitelor componente a sistemului informatic. pentru realizarea obiectivelor de realizare si utilizare a sistemelor informatice. Punerea in functiune a sistemului respectiv la toate unitatile prevazute se poate esalona pe o perioada mai mare. 8. Activitatile de punere in functiune a noului sistem sau a unei componente nu reprezinta inlocuirea unui sistem informational. Momentul punerii in functiune se alege si in functie de posibilitatea de pregatire a categoriilor de personal in realizarea noilor sarcini. in funcite de numarul unitatilor si de posibilitatile de asigurare a conditiilor si resurselor necesare. dar cu esalonarea in timp in ceea ce priveste sfera de cuprindere. Aceasta varianta se aplica in cazul sistemelor informatice complexe. O asemenea solutie se recomanda in cazul unor sisteme de o complexitate mai redusa sau in cazurile cand sistemele informatice respective nu pot functiona prin punerea in functiune esalonata a componenetelor sistemului informatic.

89 .realizeaza actualizarea si intretinerea bazei de date in ambele sisteme .asigura eliminarea eventualelor erori exitent fara ca aceasra sa impiedice desfasurarea normala a activitatii beneficiarului .- functionarea concomitenta atat a sistemului manual existent cit si a sistemului automat proiectat experimentarea sistemului proiectat pe baza datelor provenite din perioade precedente inlocuirea directa a sistemului existent cu cel proiectat a) Functionarea in paralel atat a sistemului manual existent cat si a sistemului proiectat cuprinde o perioada de cca 1-3 luni in care se verifica si se compara rezultatele obtinute de sistemul de prelucrare automata a datelor si de catre sistemul existent. se obtin in timp util informatiile dorite pe toate nivelele de conducere. este totusi mai eficienta deoarece permite sa depisteze unele erori si anomalii de la cadrul proiectat. de marimea unitatii beneficare si de masurile organizatorice intreprinse. urmaresc asigurarea realizarii continue a parametrilor tehnici.verifica si compara in permanenta rezultatelel celor doua sisteme .utilizarea necorespunzatoare a programelor Avantaje: . atunci cand se realizeaza corelarea procedurilor manuale si automate.atribuirea incorecta a codurilor . economici si functionali ai sistemului respectiv. implicand eforturi mai mari. Aceasta presupune definitivarea atat a manualelor de prezentare cat si a celor de utilizare si exploatare. Cu toate ca functionarea in paralel este mai dificila si mai costisitoare. Lucru impus de necesitatea realizarii unei concordante depline intre sistemul proiectat si documentatia sa.evidentiaza cauzele generatoare de erori . Printre cauzele care conduc la aparitia erorilor se mentioneaza: . se atinge ritmul de exploatare si se obtin performatenle scontate.erori de programare . Exploatarea si intretinerea sistemelor informatice Activitatile de exploatare si intretinere a sistemului informatic pus in functiune. se completeaza corect documentele de intrare. Etapa de implementare nu poate fi considerata incheiata daca nu se definitiveaza intreaga documentatie a proiectului. de mai multe ori. 8. in concordanta cu proiectul elaborat si cu dinamica cerintelor activitatii de conducere si operative din unitatea respectiva. Renuntarea la sistemul manual se va face numai dupa ce intregul lant de programe a fost executat fara incidente si fara erori. in functie de volumul si importanta problemei. in perioadele de varf si nu are timpul de executie limitst in raport cu perioada pentru care se face experimentarea c) Inlocuirea imediata (directa) a sistemului existent cu cel proiectat poate fi aplicata numai in situatii deosebite. evita aglomerarea excesiva a personalului. Etapa de implementare a sistemului informatic se finalizeaza atunci cand noul sistem functioneaza in conformitate cu cerintele stabilite prin proiect. In plus.organul de decizie poate folosi informatiile sistemului existent pana cand noul sistem informatic intra definitiv in functiune b) Experimentarea sistemului proiectat folosind date provenite din perioade precedente prezinta aceleasi avantaje ca procedeul anterior.intocmirea necorepunzatoare a documentelor de intrare .3.

organizarea si intretinerea arhivelor de date inregistrate pe suporti magnetici . prelucrare.organizarea si urmarirea executiei operatiilor de actualizare a fisierelor si/sau a bazelor de date la momentele stabilite. Activitatile de inregistrare a cerintelor de reproiectare a sistemului informatic in functiune vizeaza pregatirea trecerii la reproiectare.activitati de inregistrare a cerintelor de reproiectare Activitatile de exploatare se concentreaza in principal asupra executiei curente a operatiilor de culegere. Perfectionarile curente ce se cer a fi aduse sistemului informatic in functiune nu trebuie sa afecteze solutiile tehnice si organizatorice de fond prevazute de catre proiectul initial. inseamna ca s-a ajuns la o situatie conflictuala intre cerinte si existente si se cere o reproiectare a intregului sistem. prin respectarea stricta a instructiunilor tehnice de lucru. acest ciclu corespunde si cerintelor de perfectionare a metodelor si tehnicilor utilizate in activitatile de conducere din unitatile economico-sociale. Activitatile de intretinere a sistemului informatic se refera atat la realizarea constanta a parametrilor sistemului proiectat si aflat in exploatare. cat si la introducerea in sistem a unor perfectionari curente.imbunatatirea continua a calitatii datelor. care conduc la ridicarea nivelului parametrilor tehnico-functionali si economici ai sistemului respectiv. validare. ci sa le completeze. Activitatile de exploatare si intretinere se pot grupa astfel: . Ele vizeaza responsabilitatea utilizatorului si a personalului din informatica in exploatarea sistemului informatic. o trecere evidenta la un nou ciclu de perfectionare. In momentul in care se ajunge ca perfectionarile ce se impun in cadrul sistemul informatic sa afecteze o buna parte a sistemului in functiune. 90 . Totodata. conduce la inregistrarea unei scaderi constante dupa momentul punerii in functiune. respectiv la un nou ciclu de parcurgere a etapelor de realizare a sistemelor informatice. vizualizare a datelor. Acest ciclu de viata al sistemului informatic.asigurarea reviziilor tehnice si reparatiilor echipamentelor de prelucrare a datelor Practica demonstreaza ca neglijarea activitatilor de mentinere in functiune. sa le perfectioneze.activitati de exploatare . este determinat de frecventa perfectionarilor de fond in domeniul tehnicii de calcul.introducerea perfectionarilor in tehnologia de prelucrare automata a datelor . operatii de importanta deosebita pentru mentinerea in functiune a sistemului informatic . transmitere. perioada care se inscrie intr-un ciclu. reducerea timpului de raspuns a sistemului si reducerea costurilor pe unitate de informatie prelucrata si valorificata . si in domeniul evolutiei produselor program.Acestor activitati le revine sarcina de realizare a exploatarii curente si a consolidarii functionarii sistemului informatic pus in functiune pe intreaga perioada pentru care s-a preconizat a fi utilizat. precu. Dintre sarcinile avute in vedere la exploatarea si intretinerea sistemului informatic pot fi mentionate: . mergand uneori pana la nivelul de periclitare a functionarii sistemului. intretinere si dezvoltare a sistemelor informatice implementate.activitati de intretinere . cand ele sunt mai generale ca sfera de actiune si mai radicale din punct de vedere al tehnicilor si procedeelor utilizate.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->