DESCRIEREA MODULUI DE OPERARE...

Imediat ce se incarca programul, aveti posibilitatea introducerii descrierii analizei sociometrice si a raspunsurilor subiectilor la testare. Pentru aceasta vi se prezinta un ecran multi-panou Puteti accesa . Dupa introducerea datelor puteti lansa comanda de prelucrare a acestor date. Rezultatele vor apare sub forma sociomatricei, a indicilor sociometrici si a sociogramei tinta. Pentru a introduce datele descrierii analizei sociometrice, selectati controlul care permite introducerea acelei valori apoi introduceti valoarea dorita. Pentru a avea acces al panoul de preferinte selectati textul P referinte de pe multi-panou. Pentru a vizualiza rezultatele analizei socimetrice, trebui selectat si apasat butonul Calcule aflat in partea dreapta sus a ecranului. Dupa apasarea lui, pe ecran va apare un multi-panou care reprezinta diferitele rezultate dorite. Selectatrea unui panou se face prin simpla apasare pe eticheta lui. In cadrul unui panou pot fi selectate (in partea de jos a sa) mai multe subpanouri, care detaliaza informatia prezentata. Iesirea din program se face prin apasarea pe butonul Date aflat in partea dreapta sus a ecranului si apoi selectarea comenzii Terminare aflata in meniul Analize sociometrice.

FOLOSIREA TASTATURII
O alt posibilitate de exploatare a acestui program o reprezinta si modul de operare cu tastatura. Pentru a accesa un anumit control (lista, buton, linie pentru editare text etc.) din program este suficienta apasarea tastei Alt si apoi (fara a ridica degetul de pe tasta Alt) a tastei care reprezinta litera subliniata din textul care insoteste controlul respectiv. O alta posibilitate de a introduce date o reprezinta introducerea datei dorite acolo unde clipeste cursorul text si apoi deplasarea cursorului text pna la controlul dorit folosind: - tasta TAB pentru a deplasa cursorul spre urmatorul control, sau

- combinatia SHIFT + TAB pentru a deplasa cursorul spre controlul anterior.

Metoda sociometrica reprezinta un ansamblu de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare configuratia, intensitatea si intinderea substructurilor psihologice de ordin afectiv, care iau nastere in interiorul microgrupurilor sociale. Ea urmareste sa puna in evidenta dimensiunile informale ale vietii de grup, interrelatiile simpatetice care se constituie spontan intre membrii grupului, seturile de norme comportamentale, generate in procesul interactiunii nemijlocite intre indivizi, recunoscute si acceptate, ca atare, de fiecare membru al grupului fara constrngeri exterioare. Metoda sociometrica, initiata de J.L.Moreno, psihosociolog american (nascut la Bucuresti in 1892), are o larga raspndire in investigarea si cunoasterea relatiilor interpersonale dintre oameni, indeosebi a celor afectiv-simpatice, de preferinta sau de respingere. Aceasta metoda cuprinde un ansamblu de subtehnici sau procedee articulate intre ele: testul sociometric, psihodrama, sociodrama. Tehnicile sociometrice si, mai ales, aplicarea lor necesita att respectarea unor rigori metodologice, ct si capacitatea de a descifra fenomenele relevate. Testul sociometric este instrumentul fundamental al complexului metodelor sociometrice creat si introdus in cercetare psihosociala de Moreno. El are o dubla destinatie: (1) sa permita determinarea locului pe care il ocupa un individ oarecare in contextul relatiilor interpersonale din grup: (2) ofere posibilitatea detectarii structurilor psihologice globale ale grupului cu diferitele lui substructuri, centre de influienta, grade de coeziune etc. Realizam astfel o studiere a socialului prin prisma factorilor psihologici, in speta a atractiilor si repulsiilor. Problemele rezolvate de testul sociometric sunt: 1) evidentierea atitudinilor selective: - fata de ceilalti membri ai grupului. - a propriului status preferential de catre ceilalti membri ai grupului. 2) determinarea locului si rolului individului in grup.

Testul sociometric cuprinde urmatoarele etape: alcatuirea si aplicarea testului despuierea testului si alcatuirea sociomatricei intocmirea sociogramei reorganizarea grupului potrivit imaginii rezultate din test.

Psihodrama reprezinta o tehniica psihoterapeuticaa creata de Moreno (1921) care utilizeaza jocul dramatic liber si vizeaza dezvoltarea in mod activ a spontaneitatii subiectilor. Este un mijloc de exteriorizare a gndurilor si atitudinilor personale in cursul improvizatiilor (scene) si analiza lor de catre psihoterapeutul- conducator de joc. {edintele de psihodrama se impart in trei parti: 1. pregatirea (in care se urmareste sa dispara orice retinere):

2. jocul dramatic, improvizatia asupra temei prealabil aleasa in comun: 3. discutia finala, in care se comenteaza jocul fiecaruia, interactiunile umane in timpul sedintei si unde fiecare degaja ceea ce el a invatat. Psihodrama este un mijloc de expresie a conflictelor personale. Ea se utilizeaza ca instrument de perfectionare personala si ca metoda de cercetare si diagnoza a personalitatii managerului. Sociodrama este improvizatia propusa de Moreno si care, spre deosebire de psihodrama, care presupune reprezenentare unui rol de catre individul singular, se refera la asumarea de roluri de catre membrii unui grup si la configurarea unor scene colective. Pe aceasta cale se obtine o reechilibrare de raporturi prin reducerea tensiunilor si conflictelor, a reconstructiei afective a grupului ce devine din ce in ce mai activ si eficient.

EXEMPLU Fie un colectiv format din 8 indivizi in care domneste o oarecare atmosfera tensionata, apar unele neintelegeri intre conducatorul sau si ceilalti membri ai colectivului. Pentru a vedea ce se intmpla mai exact in cadrul acestui colectiv, care sunt relatiile dintre membrii lui, care sunt persoanele conflictuale, s-a aplicat un test sociometric, cerndu-lise subiectilor sa exprime preferintele lor, astfel: indicati acele persoane din colectivul dvs. pe care le apreciati mult pentru felul de a fi si a se comporta in general: in dreptul acestor persoane enumerati cteva insusiri pentru care va exprimati aprecierea dvs.: respectati ordinea preferintei, indicnd mai inti pe cel mai apreciat, dupa care pe ceilalti

si a doua cerinta indicati acele persoane din colectivul dvs. cu care nu sunteti de acord, nu le apreciati felul de a fi si a se comporta in general, enumerati in dreptul fiecaruia cteva insusiri pentru care nu le apreciati, treceti mai inti pe cel pe care il apreciati cel mai putin, dupa aceea pe ceilalti. Rezultatele recoltate au fost inscrise in matricea sociometrica din figura urmatoare:

Deoarece alegerile si respingerile se fac intr-o anumita ordine de preferinta, prima persoana aleasa primeste 3 puncte (deci +3), cea de a doua doua puncte (+2 ) iar cea de-a treia doar un singur punct (+1). La fel se procedeaza si cu respingerile: primul respins primeste trei puncte (-3), cea de-a doua doua puncte (-2) iar cea de treia un punct (1). Datele culese se inscriu astfel: subiectul nr. 1 il alege pe subiectul 3 in primul rnd (in dreptul acestuia se noteaza +3), pe subiectul 8 in al doilea rnd (se va nota in dreptul lui +2). Tot subiectul nr. 1 respinge doar pe 2 ( se trece -3 in dreptul acestuia). La fel se procedeaza cu toti ceilalti subiecti. GLOSAR DE TERMENI Sociomatricea este un tabel cu dubla intrare, in care se trec toti membrii grupului investigat, cu alegerile si respingerile emise si primite de fiecare membru din colectiv (v. fig. 1). Sociograma tinta (propusa de Mary L. Northway) reprezinta redarea grafica a relatiilor afectiv-simpatetice dintre membrii grupului folosind o serie de cercuri concentrice (v. fig. 2). Cu ajutorul ei se poate afla cu usurinta daca relatiile de alegere sau de respingere sunt reciproce (impartasite), doar unilaterale, sau daca preferintelor li se raspunde cu respingeri. Se poate afla astfel modul cum se structureaza relatiile dintre membrii grupului. Sociograma poate fi individuala (reda situatia relatiilor afective ale unui singur individ din grup) sau colectiva (reda situatia relatiilor dintre toti membrii grupului). Sociograma colectiva poate fi de doua feluri: sociograma colectiva in spatiul functional al grupului (se ia in considerare asezarea spatiala a membrilor grupului in virtutea relatiilor functionale dintre acestia, adica a relatiilor rezultate din specificul sarcinii de munca) si sociograma colectiva libera (se porneste de la valoarea psihosociala a fiecarui membru din grup). Tehnicile sociometrice (metodele sociometrice) reprezinta un ansamblu de instrumente si procedee destinate sa inregistreze si sa masoare configuratia (aria, intinderea) si intensitatea relatiilor interpersonale din interiorul unui grup sau colectiv primar. Testul sociometric este un instrument relativ simplu, prin care se incearca masurarea relatiilor afectiv-apreciative dintre membrii unui colectiv.

Indicatorii sociometrici
Indicatorii sociometrici se calculeaza pornind fie de la datele inscrise in sociomatrice, fie de la cele ce sunt figurate in sociograma. Pe baza lor putem afla o multitudine de informatii despre indivizii din colectiv si despre colectiv, cum ar fi: statusul sociometric al individului, adica locul individului in cadrul colectivului, pozitia ocupata de el sau, altfel spus, atitudinea de apreciere, de simpatie a colectivului fata de individ, nivelul sau de integrare in structura relatiilor interpersonale din colectiv, autoritatea sa fata de ceilalti; expansivitatea sa afectiva (cte alegeri face in cadrul colectivului si cte respingeri), exprimnd simpatia, aprecierea pozitiva sau antipatia, aprecierea negativa fata de colectiv; transparenta relatiilor individului cu ceilalti (gradul in care preferintele unui individ sunt cunoscute de ceilalti membri ai colectivului); transpatrunderea relatiilor individului cu ceilalti (gradul in care individul intuieste preferintele transmise la adresa sa de ceilalti membri ai colectivului); disonanta sociometrica (relatia dintre valoarea alegerilor sociometrice si valoarea perceptiei sociometrice) etc. Indicii sociometrici dau posibilitatea efectuarii att a unor prelucrari cantitative ct si a unor interpretari calitative cu privire la relatiile membrilor colectivului, la felul cum se structureaza acestea, la rolul lor in dinamica colectivului.

Indicele de statut sociometric se obtine dupa formula clasica:

unde N = numarul subiectilor din colectiv. Pentru a reda un singur indice sociometric privind alegerile si respingerile primite se procedeaza la calcularea indicelui de status preferential, care are in vedere si alegerile si respingerile primite si este mai fidel dect cel calculat numai pe baza de alegeri. Formula acestuia este urmatoarea: Indicatorii sociometrici de grup ne ajuta la efectuarea unei analize si mai profunde, att la nivelul intregului colectiv, ct si la nivelul subgrupurilor existente sau pe care dorim sa le formam pentru rezolvarea diferitelor sarcini ori executarea unor misiuni speciale. Trei indicatori sunt semnificativi in acest sens: indicele de putere preferentiala a colectivului: indicele de stabilitate preferentiala si indicele de coeziune.

Indicele de putere preferentiala al colectivului si subgrupurilor ne furnizeaza informatii cu privire la intensitatea fortei de atractie preferentiala din interiorul colectivului. El se calculeaza in functie de puterea statusului preferential al membrilor colectivului, marcata la nivelul sociogramei libere de tip tinta. Fiecare cerc, in care sunt plasati membrii colectivului, semnifica un grad de putere preferentiala, care scade dinspre centru spre periferia sociogramei. Transformnd, la nivelul fiecarui colectiv militar investigat, valorile statusurilor preferentiale in nota standard T.... Indicele de stabilitate preferentiala al colectivului si subgrupurilor sale evidentiaza echilibrul interpersonal realizat in cadrul colectivului sau intre membrii care intra in relatii reciproce. O mare importanta in realizarea stabilitatii preferentiale a colectivului o au preferintele sau aprecierile reciproce pozitive si negative intre membrii sai. Cu ct un colectiv va contine mai multe reciprocitati pozitive, in raport cu reciprocitatile negative, cu att stabilitatea sa preferentiala va fi mai mare. Indicele de stabilitate preferentiala se calculeaza dupa formula:

unde Ar = reciprocitati pozitive, Rr = reciprocitati negative, N = numarul subiectilor din cadrul colectivului sau subgrupurilor luat(e) in consideratie. Indicele de coeziune a colectivului si subgrupurile sale rezulta din totalitatea fortelor atractive si repulsive din cadrul colectivului. Aceste forte, la rndul lor, depind de o multitudine de factori, cum ar fi: natura si marimea grupului, scopurile sale, specificul activitatilor desfasurate,, motivatia membrilor componenti etc. In literatura de specialitate nu exista inca un acord unanim in privinta formulei optime de masurare a coeziunii grupului, a colectivelor primare. Prezentam doua dintre aceste formule. Una dintre ele ia in considerare raportul dintre totalitatea alegerilor, a aprecierilor pozitive emise in cadrul colectivului si totalitatea respingerilor, a aprecierilor negative. Formula este: (1) unde Ccc = coeficientul de coeziune colectiva, A = atractie, alegere pozitiva, R = respingere, apreciere negativa, iar N = numarul membrilor colectivului. O alta formula, mai des folosita, se bazeaza pe raportarea numarului de preferinte, de aprecieri pozitive reciproce, emise in colectiv, la numarul de reciprocitati posibile: (2) in care Ar = suma atractiilor reciproce din cadrul colectivului iar N = numarul membrilor colectivului. Cei trei indici sociometrici la care ne-am referit sunt foarte utili la care neam referit sunt foarte utili in analiza relatiilor afectiv-apreciative (preferentiale) din cadrul colectivelor primare. Ei pot furniza informatii despre starea colectivului condus, sugernd necesitatea luarii unor masuri ameliorative pentru optimizarea functionalitatii lui.

Modul de aplicare al unui test sociometric

El consta in formularea unor intrebari, prin intermediul carora se solicita fiecarui membru din colectiv sa-si exprime aprecierile fata de ceilalti membri ai colectivului sau, simpatiile si antipatiile. Criteriile alegerilor sau respingerilor exprimate fata de ceilalti membri ai colectivului pot fi: - de tip actional: Cu cine ti-ar place, din cadrul colectivului, sa participi la executarea unei proiect? Cu cine din grup nu ti-ar place sa executi un proiect?

- de tip diagnostic: - Pe cine, din cadrul grupului, apreciezi in mod deosebit pentru felul de a fi si de a se comporta in general? - Pe cine, din colectiv, apreciezi cel mai putin sau deloc, datorita felului de a fi si de a se comporta in general? In perioada de pregatire a testului, cel care urmeaza sa-l aplice trebuie sa formuleze in asa fel instructajul (i.e. cele ce vor fi spuse inainte de inceperea aplicarii testului), inct sa determine membrii colectivului testat sa se angajeze cu sinceritate la completarea raspunsurilor cerute (a alegerilor si respingerilor). De aceea, instructajul trebuie sa cuprinda: - motivarea aplicarii testului: am vrea sa schimbam alcatuirea grupelor de lucru, sa alegem cei mai apreciati indivizi din grup; - asigurarea caracterului confidential al testului: raspunsurile date nu vor fi aduse la cunostinta altora, raspunsurile vor fi pastrate in secret; - determinarea situatiei de alegere, care, la rndul ei, trebuie sa cuprinda continutul activitatii celor testati: va trebui sa indicati pe cine anume preferati, apreciati si pe cine nu preferati sau preferati mai putin; - limitarea ariei preferentiale: alegeti doar colegii din cadrul grupului dvs, indicati persoane si din afara grupului dvs;

- precizarea criteriului testului: participarea la o sedinta, redactarea unui referat, petrecerea timpului liber etc.: - limitarea sau nelimitarea numarului de raspunsuri: alegeti doar trei dintre colegii dvs, alegeti fiecare dupa cum credeti de cuviinta, numarul alegerilor nefiind limitat: - ordinea de preferinta: pe cel care il apreciati cel mai mult il treceti pe primul loc, dupa aceea pe ceilalti, inct sa pastrati ordinea preferintei dvs. Inaintea aplicarii testului se atrage participantilor atentia asupra urmatoarelor aspecte: sa nu comunice intre ei; sa priveasca fiecare in foaia sa de raspuns; sa fie sinceri in raspunsuri etc.

In functie de obiectivul investigatiei, intrebarile din testul sociometric pot fi extinse si la domeniul perceptiei relatiilor (preferintelor celorlalti), fiind adaugate la fiecare intrebare de mai sus cte o intrebare de felul: La aceasta intrebare cine crezi ca te-a preferat (te-a indicat) in raspunsurile sale?; Cine crezi ca nu te-a preferat?. Raspunsurile testului sociometric pot fi insotite de cerinta motivarii raspunsurilor date (De ce crezi ca-l preferi?, De ce nu-l preferi? sau Indicati in dreptul celor preferati cteva insusiri pentru care i-ati preferat, Indicati in dreptul fiecaruia dintre cei pe care nu i-ati preferat acele insusiri pentru care va exprimati aceasta atitudine),

Descrierea tehnicilor sociometrice

Metoda sociometrica reprezinta un ansamblu de procedee si tehnici experimentale si matematice destinate sa masoare configuratia, intensitatea si intinderea substructurilor psihologice de ordin afectiv, care iau nastere in interiorul microgrupurilor sociale. Ea urmareste sa puna in evidenta dimensiunile informale ale vietii de grup, interrelatiile simpatetice care se constituie spontan intre membrii grupului, seturile de norme comportamentale, generate in procesul interactiunii nemijlocite intre indivizi, recunoscute si acceptate, ca atare, de fiecare membru al grupului fara constrngeri exterioare. Metoda sociometrica, initiata de J.L.Moreno, psihosociolog american (nascut la Bucuresti in 1892), are o larga raspndire in investigarea si cunoasterea relatiilor interpersonale dintre oameni, indeosebi a celor afectiv-simpatice, de preferinta sau de respingere. Aceasta metoda cuprinde un ansamblu de subtehnici sau procedee articulate intre ele: testul sociometric, psihodrama, sociodrama. Tehnicile sociometrice si, mai ales, aplicarea lor necesita att respectarea unor rigori metodologice, ct si capacitatea de a descifra fenomenele relevate. Testul sociometric este instrumentul fundamental al complexului metodelor sociometrice creat si introdus in cercetare psihosociala de Moreno. El are o dubla destinatie: (1) sa permita determinarea locului pe care il ocupa un individ oarecare in contextul relatiilor interpersonale din grup: (2) ofere posibilitatea detectarii structurilor psihologice globale ale grupului cu diferitele lui substructuri, centre de influienta, grade de coeziune etc. Realizam astfel o studiere a socialului prin prisma factorilor psihologici, in speta a atractiilor si repulsiilor. Problemele rezolvate de testul sociometric sunt: 1) evidentierea atitudinilor selective: - fata de ceilalti membri ai grupului. - a propriului status preferential de catre ceilalti membri ai grupului.

2) determinarea locului si rolului individului in grup. Testul sociometric cuprinde urmatoarele etape: alcatuirea si aplicarea testului despuierea testului si alcatuirea sociomatricei intocmirea sociogramei reorganizarea grupului potrivit imaginii rezultate din test.

Psihodrama reprezinta o tehniica psihoterapeuticaa creata de Moreno (1921) care utilizeaza jocul dramatic liber si vizeaza dezvoltarea in mod activ a spontaneitatii subiectilor. Este un mijloc de exteriorizare a gndurilor si atitudinilor personale in cursul improvizatiilor (scene) si analiza lor de catre psihoterapeutul- conducator de joc. {edintele de psihodrama se impart in trei parti: 1. pregatirea (in care se urmareste sa dispara orice retinere):

2. jocul dramatic, improvizatia asupra temei prealabil aleasa in comun: 3. discutia finala, in care se comenteaza jocul fiecaruia, interactiunile umane in timpul sedintei si unde fiecare degaja ceea ce el a invatat. Psihodrama este un mijloc de expresie a conflictelor personale. Ea se utilizeaza ca instrument de perfectionare personala si ca metoda de cercetare si diagnoza a personalitatii managerului. Sociodrama este improvizatia propusa de Moreno si care, spre deosebire de psihodrama, care presupune reprezenentare unui rol de catre individul singular, se refera la asumarea de roluri de catre membrii unui grup si la configurarea unor scene colective. Pe aceasta cale se obtine o reechilibrare de raporturi prin reducerea tensiunilor si conflictelor, a reconstructiei afective a grupului ce devine din ce in ce mai activ si eficient.