ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare.atât în bucătării cât şi în cofetării. blaturilor etc. rulourilor. 5.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere. adaosuri diferite).brânzoici etc. cozonacilor. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie. -cuţit de patiserie. . -forme diferite pentru coacerea savarinelor.electric şi de patiserie prevăzut cu duman.În ceea ce priveşte construcţia. 2.cu mere.cu coverator. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil. care le ridică valoarea alimentară. 3.prune etc.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze. Maşina de tablat fondant. -merdenea.chou à la crème şi globuleţe. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi. crème.cornuri.-grătarul pentru glasat savarine.tablă de aluminiu. -croşeta. Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă.piersici. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia.poate fi:robot fix şi robot mobil.bandă metalică. cornuri. 4. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor. tartelor etc. 6. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză.struguri.dar şi din tablă de cupru.sau în asociere cu alte componente(umpluturi. -sită. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1. Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare. fructe uleioase. cu mere. -trusa de duiuri şi şpriţuri.tablă neagră. prune etc. pe lângă făină.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal.şi de fabricat şi distribuit îngheţată. pralină. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide. -telul tip cofetar.

4. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente.50gr  sare…………………………………... suprafaţă laterală ondulată. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu. a 120gr: Pentru aluat:  făină………………………….210gr  zahăr farin………………………….. 2.15gr  lapte……………………………. Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară.5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr……………………………….. Vase. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă.280gr  apă…………………………………. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1.Se caracterizează prin forma tranconică.. II..200ml  zahăr…………………………….iar la umplere se foloseşte frişcă.ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare .20gr  ou…………………………………... bine însiropată. 5...40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă………………………………...FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I..20gr  vanilină……………………………….1gr  marmeladă……………………………50gr 2. Materii prime pentru 10 buc.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1. 3...200gr  drojdie comprimată……………. Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie.

Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe.  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie.cu gust dulceag.  oul :coajă intactă. III.  sarea :cristale fine de culoare albă.cu gust dulceag.poşul cu şpriţ.prin deschiderea acestuia.fără impurităţi şi aglomerări. . 3. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop. fără impurităţi.fără impurităţi.  făina :se cerne.pentru a li se tăia capacul deodată.  dospirea finală(5-10 min).folosind.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă.  uleiul : lichid de culoare gălbuie.fără aglomerări şi impurităţi.de culoare albă şi gust dulce.PROCESUL TEHNOLOGIC 1. 2.iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă. 4.      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie. fluid.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.curată. unse cu ulei.  zahărul :cristale uniforme.cu frişcă bătută. de culoare albă.  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece.se introduc în siropul fierbinte.coacerea la foc potrivit. fără impurităţi şi gust de rânced.  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu.  porţionarea aluatului în formele pentru savarine.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie.  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută.cu gust sărat.

5. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice.8 Calc.3+468. direct în tăvi şi se servesc la bucată.4 L % 1.44+1922.5 14 0.8 G Calc. % 2.1+40.08 W(cal)=2457.6 7 7 0.8+379.8 3. 23.8 72 7 4.3 15. W(cal)=155.4 3. 144 9 300 0.6 31 468.8x9.32 de calorii. CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11. în farfurioare.8x4. .5 W(cal)=38x4.8 38 Calc.5 100 6 0.5 12 40.

realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa. Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1. TV). b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile.simpozioane etc. . .publicitate. magazine sau expozitii cu desfacere. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna. agenti. interpersonale. mai ales pentru bunurile de investitii). . b) pe piata externa.TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului. b) prin contacte indirecte. si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe.servicii de orientare a clientilor. ..servicii de informare comerciala etc. relatii publice). 2. in special pentru bunurile de consum).targuri si expozitii.saloane internationale. expozitiile. a afisajelor etc. prin reprezentanti. b) la nivel macroeconomic : . radio.relatii publice. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate. 4. 3. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : . . .

Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. serviciile si ideile. volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari. laptarii foloseau ca emblema o capra. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale.PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. este oferita o jumatate moneda de aur. unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra.20% din valoarea exportului." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. a scoate in fata clamare = a striga publico. negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem. infatisare sanatoasa si ochi negri. . iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. evident. : Reprezinta notiunile. Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari.tesatorul. fenicieni si romani. farmacistii efigia sarpelui etc. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 . fugind de la stapanul sau Hapu . dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune. El este inalt. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. Inca din antichitate la greci. este oferita o moneda intreaga de aur. toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii.

• Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. Publicitatea pentru organizatie 1. Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X).CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. Aceasta taxonomie este strict teoretica. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. reduceri de preturi. explicatii de utilizare sau de achizitie etc. Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. • Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. Publicitatea de marca 3. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte. alte utilitati ale unor produse. in viata reala. Dupa obiectul campaniei 1. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat. iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie.

Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci. 3. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. 2. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele. valorile si cultura sa. traditia. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. implicarea in viata comunitatii etc. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa. al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. de asigurari etc. Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. Publicitatea de produs/serviciu . Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului). Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor. cat si a celor non-guvernamentale. iar achizitia sa devine fetis. 2. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. performantele acesteia in domeniul in care activeaza. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. 3. Dupa anuntator (client) 1.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii. Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele. dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie.• • • • • • personalitati.

Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. factuala – pune accent pe informare. cinema si afisaj stradal. Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. Publicitate emotionala . pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. Este numita si publicitatea in media. rationale ale produsului 2. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. Publicitate rationala. o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic. Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. TV. in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. radio. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa. .pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale. Publicitate locala 2. Publicitate regionala 3. Publicitate adresata consumatorului final 2.Dupa criteriul geografic 1. Publicitate nationala 4. intangibile ale produsului. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. detailisti) 3. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2.

care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare. PR.). Dupa tonul comunicarii 1. promotii etc. Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2. Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1. BTL. marketing direct. Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie .In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line). folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL.

Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. a unei pentru scopurile si activitatile firmei.RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. de cultivare a contactelor dintre o firma. Pentru a indeplini aceasta functie. calitatea si influenta asupra opiniei publice. in final. 4. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in . pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. precum si la schimbarile pozitive. particularitatile acestora. Crearea unei fidelitati pentru o 3. desfasurata in mod constant si sistematic. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi. Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs. o institutie sau un organism economic si piata externa. 2. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. bazate pe mobilurile si atitudinile publicului. INFORMAREA agentilor 1. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. 3. Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. dar activitatile nu sunt identice.RAPORTUL PUBLICITATE . noi metode de folosire a acestora. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. Promovarea vanzarii noilor produse 4. CREAREA unei preferinte sau 2. un serviciu. ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala.

toate referirile facandu-se in articole semnate. societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza. referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. RELATII PUBLICE 1. Sprijina nemijlocit exportul. Foloseste mijloace comerciale 6. Ziaristul preia in . Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia. 6.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). latura comerciala a activitatii. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott". In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene. Creeaza un climat de intelegere si incredere. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. 30 martie 2001. in cadrul paginii „Societate". Asigura un flux unilateral de 5. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. cat ti angajatii hotelului. aparul joi. actionand asupra informatii. Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen. Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. 12 aprilie 2001. ADEVARUL. diferitelor grupuri sociale. Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat. 2. de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. Are rol de informare si coordonare a 3. 4. la pagina „Actualitate". amplasate in interiorul ziarului. Castiga simpatia unui anumit public. aparut vineri. In ordinea cronologica a aparitiilor. nici un spatiu publicitar. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice. Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. in perioada mentionata. Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. l-a care sunt abonat. piata 5. cumparatorilor potentiali.146 din Capitala. Duce la consolidarea pozitiei de 4. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. 3. 2. Asigura un flux bilateral de informatii. primul articol. Al doilea articol. Se adreseaza publicului sau activitatii de piata.

precum si declaratii acestora. sunt favorabile. Al treilea articol. dupa hotelurile din Moscova si Hamburg.W. este. ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat. de fapt. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). 31 mai 2001. portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala. aparut joi. Ca o concluzie. poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra". la pagina „Societate". Totodata. aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". precum : • suprafata spatiului pentru birouri. un interviu cu J. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton. provenita in special din strainatate). presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . • aria totala a complexului hotelier. desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase.Marriott Jr. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. rubrica bilunara specializata a Adevarului.. • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. . multumindu-se doar sa le reliefeze. • numarul de camere si restaurante. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor. • volumul investitiei totale. Totodata. putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine. Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. Ultimul articol.

• Itinerante. Programul participarii la un targ international 1.TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. CLASIFICARE a) Dupa amploare. • De generatia a III-a – de idei. • Permanente. d) Dupa profil: • Generale.targuri si expozitii de mostre ale produselor. • Expozitii volante. • Internationale. • Indelungate. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte. • Particulare. c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. numar si localizarea participantilor: • Locale. cererea si oferta de marfuri. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale. • De generatia a II-a . b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. sisteme. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. • Specializate.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2. • Strict specializate. conceptii. ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. promotionale si de comercializare. machete pentru produsele de mare volum. • Caravane. • Nationale. Planificarea activitatilor . f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe. documentatii tehnice.

etc. sunt prezentate exponate de produse. au loc mese rotunde. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . radio. 2. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. TV. 5. 3. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior. 6. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse. negociere si contractare de marfuri si servicii. • Ofera conditii prielnice pentru tratative. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. 4. Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1. mostre sau inovatii. • Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului. La targuri se practica publicitatea prin presa. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. de regula.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa. • Standul indeplineste.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. realizarea si intretinerea standului.

decoratori. mostre. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. contractare. Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. • Manageri – sefi ai standurilor. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. • Posibilitati de a face proiectii video. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. volum). Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. mobilierului. aer conditionat. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. electricitate. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. Internet. • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. telefon. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi. suveniruri. standului. personal de paza si securitate. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. • Designeri. De regula. negociere. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . • Receptioneri. Cum totul are un cost.Standul liniar. varietate. • Utilitati principale: apa. • Posibilitatile de asociere a acestora. arhitecti si constructori de stand. cu o singura fatada (cel mai ieftin). Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului. Standul sub forma de unghi. Publicitate in presa locala. prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate. atat sub nivel tehnic.

TRANSPORT SI CAZARE . Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. 2. Fotografii ale standului. costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. • contractele in curs de negociere. Comisioane decoratori. Materiale de prezentare animatie. Asigurare. Cota a salariilor si contributiilor sociale. gaz SERVICII Prima de asigurare.Pentru personal: Transport. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri). Indicatori de evaluare: 1. animatori. • ale transportului exponatelor si materialelor. • de constructie. • ale serviciilor de stand. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute. Cheltuieli de deplasare in tara vizitata. Translatori. Parcare pentru expozanti. apa. .Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. telefon. Tranzitare si vamuire. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. decorare si modulare a standului.Decorarea standului. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. intretinere. Curatenie. 3. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ. cazare. masa. Amortizare . • ale campaniei publicitare. Altele: aer conditionat. Personal interimar si public relations. • ponderea noilor clienti. PRESTATII OPTIONALE Electricitate.

vox stultorum .) o considera ca fiind "vocea Divinitatii. diferit de publicul national si de publicul mondial. Lucius Annaeus Seneca(c. In timpurile stravechi. cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. In timp. cel de-al patrulea presedinte al SUA. Folosit ca adjectiv. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie. vox poluli. "gura lumii" sau " gura satului". "om de lume". Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . vox Dei. cuvantul publicus. Etimologic. Plecand de la etimologie. Initial.4 i. Legat de un eveniment a aparut un public local. al tuturor. sa ne ferim de lume". "ne vede lumea". taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison. ca in sintagma "opinie publica". "lauda lumii". onis. obisnuit.n. a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea". al statului. Nu este suficient sa fii cinstit. termenul provine din limba latina. publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau. dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". derivat de la populus. frumos sau bogat. Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul. " de ochii lumii". fiind opera marilor personalitati. intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. "ca lumea". s. Omul politic american James Madison (1751-1836). Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei. credinta. "in vazul lumii". Asociat. Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". aparitia unor functii specificate in masa populatiei.n. semnifica popor. Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). – parere. Pentru Blaise Pascal (1623-1662). "in lume". care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului. nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. format in jurul unor interese si valori sociale. 1788). gand. cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial. Diferentierea in cadrul societatii. ceva comun.e. gandirea lui. " ce zice lumea?". " multa lume". Dictionarul latin –roman specifica : opinio. trebuie sa apari astfel si in opinia altora.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. opinia publica este "regina lumii". "in rand cu lumea".-65 e. dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi.f. presupunere.

mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. discursurile. In limbajul de zi cu zi.(vocea poporului. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. putere. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. Alteori. amplitudine sociala a mesajului. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. vocea dobitoacelor". • mass – un public numeros. De cele mai multe ori. aceasta fiind confundata cu masele. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. cartea. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. nivel scazut de receptivitate. un public de masa. • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. videocasetele. benzile. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. vasta lor raza de actiune. El desemneaza in principiu procesele de mediere. standardizare a consumului de produse culturale. cinematograful. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. mijloacele de comunicare si se traduce. cu multimea. presa. afisul publicitar. in general. vocea prostilor). termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. cu expresia comunicatiile de masa. Ca unei majestati. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul. i se arata totdeauna respect. casetele. la nivelul cunoasterii comune. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful