P. 1
pRODUSE PATISERIE

pRODUSE PATISERIE

|Views: 657|Likes:
Published by Libraria Univers

More info:

Published by: Libraria Univers on May 20, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/23/2014

pdf

text

original

ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan.cu mere. . pe lângă făină.poate fi:robot fix şi robot mobil. 4. -telul tip cofetar. crème. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide.tablă de aluminiu. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare. blaturilor etc.piersici.sau în asociere cu alte componente(umpluturi. -cuţit de patiserie. 5.şi de fabricat şi distribuit îngheţată.prune etc.struguri. cozonacilor. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie. -merdenea. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia.chou à la crème şi globuleţe. cornuri. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1. -croşeta. 6. 2. -forme diferite pentru coacerea savarinelor.cornuri.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc.brânzoici etc. pralină.bandă metalică. cu mere. 3. Maşina de tablat fondant. -trusa de duiuri şi şpriţuri. adaosuri diferite). prune etc. Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare.electric şi de patiserie prevăzut cu duman. tartelor etc. fructe uleioase. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil. care le ridică valoarea alimentară. -sită.dar şi din tablă de cupru. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze. Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie.-grătarul pentru glasat savarine.atât în bucătării cât şi în cofetării.În ceea ce priveşte construcţia.tablă neagră.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal.cu coverator. rulourilor. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză.

. 3. 4. Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară. Materii prime pentru 10 buc. Vase. 5...20gr  vanilină……………………………….210gr  zahăr farin…………………………... bine însiropată...200gr  drojdie comprimată……………. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă.15gr  lapte…………………………….200ml  zahăr……………………………. 2.1gr  marmeladă……………………………50gr 2..ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu..5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr……………………………….20gr  ou………………………………….iar la umplere se foloseşte frişcă.Se caracterizează prin forma tranconică..FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I.40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă………………………………...ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare ..280gr  apă………………………………….. suprafaţă laterală ondulată. a 120gr: Pentru aluat:  făină…………………………. II. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1. Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente..50gr  sare………………………………….

de culoare albă.cu gust sărat. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop.  zahărul :cristale uniforme.  făina :se cerne.pentru a li se tăia capacul deodată. 2.cu gust dulceag.se introduc în siropul fierbinte.fără aglomerări şi impurităţi.cu frişcă bătută.PROCESUL TEHNOLOGIC 1.folosind.  dospirea finală(5-10 min).prin deschiderea acestuia.      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească.curată.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă.  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece.  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută. III.iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg.  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu. .fără impurităţi şi aglomerări.poşul cu şpriţ.fără impurităţi. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit.  sarea :cristale fine de culoare albă. 3. Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine. fără impurităţi. fără impurităţi şi gust de rânced.  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie. fluid.cu gust dulceag.  porţionarea aluatului în formele pentru savarine. 4.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.de culoare albă şi gust dulce. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe.coacerea la foc potrivit.  uleiul : lichid de culoare gălbuie. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie.  oul :coajă intactă. unse cu ulei.

44+1922.8x4. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice. în farfurioare.1+40. 144 9 300 0.6 31 468. .32 de calorii. CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11. 23.8 G Calc. direct în tăvi şi se servesc la bucată.6 7 7 0.5 14 0.4 3. W(cal)=155.08 W(cal)=2457.8 38 Calc.4 L % 1.8 Calc.5 100 6 0.8 3. % 2.5 W(cal)=38x4.8 72 7 4.5.8+379.5 12 40.3+468.3 15.8x9.

simpozioane etc.relatii publice. magazine sau expozitii cu desfacere. . b) prin contacte indirecte. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : . IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe. . a afisajelor etc. Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1. si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. . realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa. b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile. radio. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna. expozitiile. 2. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate.servicii de orientare a clientilor.publicitate.. in special pentru bunurile de consum). relatii publice). TV). b) pe piata externa. mai ales pentru bunurile de investitii).servicii de informare comerciala etc. 3. prin reprezentanti. . agenti. 4. b) la nivel macroeconomic : .saloane internationale. interpersonale. .targuri si expozitii. .TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului.

a scoate in fata clamare = a striga publico. volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari. este oferita o jumatate moneda de aur. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani. .PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari. Inca din antichitate la greci. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 . Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem.20% din valoarea exportului. iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul. dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. fugind de la stapanul sau Hapu . serviciile si ideile. fenicieni si romani. Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. infatisare sanatoasa si ochi negri. negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. evident. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. : Reprezinta notiunile. unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra.tesatorul. El este inalt. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale. toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi. laptarii foloseau ca emblema o capra." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. farmacistii efigia sarpelui etc. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. este oferita o moneda intreaga de aur.

iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare. Aceasta taxonomie este strict teoretica. Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. Dupa obiectul campaniei 1. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X). • Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. alte utilitati ale unor produse. explicatii de utilizare sau de achizitie etc. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. Publicitatea de marca 3. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat. majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. reduceri de preturi. in viata reala. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie. • Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte.CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. Publicitatea pentru organizatie 1.

cat si a celor non-guvernamentale. Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. valorile si cultura sa. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. traditia. 2. 3. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. 2. Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci. Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. implicarea in viata comunitatii etc. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. 3.• • • • • • personalitati. Dupa anuntator (client) 1. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. Publicitatea de produs/serviciu . performantele acesteia in domeniul in care activeaza. Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului).) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul. Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor. de asigurari etc. iar achizitia sa devine fetis. al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele.

Publicitate emotionala . . Publicitate adresata consumatorului final 2. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. Publicitate rationala. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. Publicitate regionala 3.Dupa criteriul geografic 1. rationale ale produsului 2. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. detailisti) 3. Publicitate locala 2. radio. intangibile ale produsului. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic. factuala – pune accent pe informare. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1. cinema si afisaj stradal. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2. Este numita si publicitatea in media. Publicitate nationala 4. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa. Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. TV.pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct.

marketing direct. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie . Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2.). promotii etc.In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line). Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1. care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare. PR. Dupa tonul comunicarii 1. folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL. BTL. Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2.

pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. Pentru a indeplini aceasta functie. un serviciu. Promovarea vanzarii noilor produse 4. CREAREA unei preferinte sau 2. Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. dar activitatile nu sunt identice. Crearea unei fidelitati pentru o 3. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. INFORMAREA agentilor 1. 4.RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. 3. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in . ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala. in final. Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi. legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. particularitatile acestora. calitatea si influenta asupra opiniei publice. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. 2. o institutie sau un organism economic si piata externa. de cultivare a contactelor dintre o firma.RAPORTUL PUBLICITATE . intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. a unei pentru scopurile si activitatile firmei. precum si la schimbarile pozitive. noi metode de folosire a acestora. desfasurata in mod constant si sistematic. bazate pe mobilurile si atitudinile publicului.

toate referirile facandu-se in articole semnate. primul articol. referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. Castiga simpatia unui anumit public.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). In ordinea cronologica a aparitiilor. cat ti angajatii hotelului.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. Asigura un flux bilateral de informatii. Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat. actionand asupra informatii. Al doilea articol. 6. Sprijina nemijlocit exportul. l-a care sunt abonat. 2. in cadrul paginii „Societate". Are rol de informare si coordonare a 3. 30 martie 2001. diferitelor grupuri sociale. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. 2. la pagina „Actualitate". amplasate in interiorul ziarului. Asigura un flux unilateral de 5. in perioada mentionata. de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene. ADEVARUL. piata 5. Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen. Creeaza un climat de intelegere si incredere. societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza. 4. 12 aprilie 2001. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia.146 din Capitala. Se adreseaza publicului sau activitatii de piata. cumparatorilor potentiali. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. nici un spatiu publicitar. 3. aparut vineri. Ziaristul preia in . latura comerciala a activitatii. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice. Foloseste mijloace comerciale 6. aparul joi. Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania. RELATII PUBLICE 1. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. Duce la consolidarea pozitiei de 4. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott".

precum : • suprafata spatiului pentru birouri. presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. Al treilea articol. . provenita in special din strainatate). poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra".Marriott Jr. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala. Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . de fapt. multumindu-se doar sa le reliefeze. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. • numarul de camere si restaurante. un interviu cu J. Ca o concluzie. putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine. • volumul investitiei totale. portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). la pagina „Societate". • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". este. sunt favorabile. rubrica bilunara specializata a Adevarului. dupa hotelurile din Moscova si Hamburg. aparut joi. 31 mai 2001. ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat. desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase.. precum si declaratii acestora. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor. • aria totala a complexului hotelier. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel.W. Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. Ultimul articol.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton. Totodata. Totodata. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere.

cererea si oferta de marfuri. • Indelungate. • Specializate. sisteme. promotionale si de comercializare.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2. • Itinerante.TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp. Planificarea activitatilor . • Caravane. ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. machete pentru produsele de mare volum. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte. • De generatia a II-a . conceptii. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. • Particulare. • Expozitii volante. • Permanente. b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. • De generatia a III-a – de idei. • Nationale. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. numar si localizarea participantilor: • Locale. • Strict specializate. • Internationale.targuri si expozitii de mostre ale produselor. Programul participarii la un targ international 1. CLASIFICARE a) Dupa amploare. d) Dupa profil: • Generale. documentatii tehnice. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale. f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe.

• Ofera conditii prielnice pentru tratative. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. negociere si contractare de marfuri si servicii. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. de regula. La targuri se practica publicitatea prin presa. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea. Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. TV. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala. sunt prezentate exponate de produse. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. mostre sau inovatii. realizarea si intretinerea standului. • Standul indeplineste. radio. 3. au loc mese rotunde. 6. 4. 5. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete. Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. 2. • Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului. etc. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri.

atat sub nivel tehnic. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. varietate. • Utilitati principale: apa. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. arhitecti si constructori de stand. personal de paza si securitate. De regula. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). • Receptioneri. mobilierului. electricitate. echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate. cu o singura fatada (cel mai ieftin). prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. mostre. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. • Manageri – sefi ai standurilor. aer conditionat. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . • Posibilitatile de asociere a acestora. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. Standul sub forma de unghi. telefon. • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. Publicitate in presa locala. Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. volum). standului. Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului. Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. • Designeri. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi. negociere. contractare. • Posibilitati de a face proiectii video. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. suveniruri. Internet.Standul liniar. Cum totul are un cost. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. decoratori.

• ale transportului exponatelor si materialelor. Altele: aer conditionat. animatori. Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. .Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. • ale serviciilor de stand. cazare. • de constructie. Materiale de prezentare animatie. apa. PRESTATII OPTIONALE Electricitate. • ponderea noilor clienti. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ. Cheltuieli de deplasare in tara vizitata. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. Translatori. costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. Tranzitare si vamuire. Cota a salariilor si contributiilor sociale. gaz SERVICII Prima de asigurare.Pentru personal: Transport. 3. decorare si modulare a standului. masa. TRANSPORT SI CAZARE . telefon. Curatenie. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. Parcare pentru expozanti. Indicatori de evaluare: 1. intretinere. • ale campaniei publicitare. Comisioane decoratori.Decorarea standului. Fotografii ale standului. Personal interimar si public relations. 2. Asigurare. Amortizare . • contractele in curs de negociere. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri).

"gura lumii" sau " gura satului".n. sa ne ferim de lume". Pentru Blaise Pascal (1623-1662). dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi. cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial. fiind opera marilor personalitati.f. publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau. cuvantul publicus. onis. vox poluli. "ne vede lumea". al tuturor.e. Nu este suficient sa fii cinstit. termenul provine din limba latina. "in rand cu lumea". "lauda lumii". "om de lume". " multa lume". intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. Folosit ca adjectiv.4 i. Plecand de la etimologie. trebuie sa apari astfel si in opinia altora. Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea". Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". vox stultorum . Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul. "in lume". – parere. " de ochii lumii". frumos sau bogat. "ca lumea". gandirea lui. cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. diferit de publicul national si de publicul mondial. presupunere. taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison. ceva comun. Diferentierea in cadrul societatii. s. "in vazul lumii". Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. Legat de un eveniment a aparut un public local. derivat de la populus. a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. In timp.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. Asociat. Dictionarul latin –roman specifica : opinio. Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei. Lucius Annaeus Seneca(c. 1788). obisnuit. cel de-al patrulea presedinte al SUA. Etimologic.n. " ce zice lumea?". aparitia unor functii specificate in masa populatiei. semnifica popor. vox Dei. Initial. In timpurile stravechi. al statului. Omul politic american James Madison (1751-1836). format in jurul unor interese si valori sociale. gand. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie. ca in sintagma "opinie publica".-65 e. care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului.) o considera ca fiind "vocea Divinitatii. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. credinta. opinia publica este "regina lumii".

De cele mai multe ori. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. vocea prostilor). vasta lor raza de actiune. la nivelul cunoasterii comune. afisul publicitar. El desemneaza in principiu procesele de mediere. i se arata totdeauna respect. un public de masa. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. cinematograful. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. • mass – un public numeros. benzile. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. . vocea dobitoacelor". presa. aceasta fiind confundata cu masele. mijloacele de comunicare si se traduce. casetele. mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. nivel scazut de receptivitate. cu multimea. videocasetele. putere. Ca unei majestati. Alteori. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii.(vocea poporului. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. In limbajul de zi cu zi. discursurile. amplitudine sociala a mesajului. cartea. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. standardizare a consumului de produse culturale. cu expresia comunicatiile de masa. in general.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->