ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

bandă metalică.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc.şi de fabricat şi distribuit îngheţată. 5.poate fi:robot fix şi robot mobil.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie.chou à la crème şi globuleţe. Maşina de tablat fondant. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă. Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare.cu coverator. 2. Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie. . 3.atât în bucătării cât şi în cofetării. -forme diferite pentru coacerea savarinelor. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1. cornuri.În ceea ce priveşte construcţia. 6. cozonacilor. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor.prune etc. pe lângă făină.tablă neagră. -telul tip cofetar.piersici.sau în asociere cu alte componente(umpluturi. adaosuri diferite). -sită. Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan. -merdenea. pralină. 4.cu mere. care le ridică valoarea alimentară.cornuri. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi.dar şi din tablă de cupru.tablă de aluminiu.-grătarul pentru glasat savarine. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil.struguri. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide. -trusa de duiuri şi şpriţuri. fructe uleioase. -croşeta. -cuţit de patiserie. blaturilor etc. rulourilor. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere.brânzoici etc. cu mere. crème. tartelor etc. prune etc.electric şi de patiserie prevăzut cu duman.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze.

ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare ..20gr  vanilină……………………………….. II. bine însiropată. Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1. Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie... a 120gr: Pentru aluat:  făină………………………….200ml  zahăr……………………………..1gr  marmeladă……………………………50gr 2. 5.. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă...15gr  lapte…………………………….210gr  zahăr farin…………………………. suprafaţă laterală ondulată.. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu.280gr  apă…………………………………. Vase..FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I.. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente.5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr………………………………. Materii prime pentru 10 buc..Se caracterizează prin forma tranconică.iar la umplere se foloseşte frişcă.50gr  sare…………………………………..20gr  ou………………………………….. 4.40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă………………………………. 3.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1. 2..200gr  drojdie comprimată…………….

Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine.folosind.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.  dospirea finală(5-10 min).se introduc în siropul fierbinte.cu gust dulceag.cu frişcă bătută.  oul :coajă intactă. fluid.PROCESUL TEHNOLOGIC 1.prin deschiderea acestuia.  zahărul :cristale uniforme. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop.  făina :se cerne.  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută. de culoare albă. III. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă. fără impurităţi.  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu. fără impurităţi şi gust de rânced.  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece.pentru a li se tăia capacul deodată.fără impurităţi.curată.poşul cu şpriţ.cu gust dulceag.de culoare albă şi gust dulce.  sarea :cristale fine de culoare albă.      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie.  uleiul : lichid de culoare gălbuie.fără impurităţi şi aglomerări.fără aglomerări şi impurităţi. 3.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă. .  porţionarea aluatului în formele pentru savarine.coacerea la foc potrivit. 2. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit. unse cu ulei.  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe. 4.cu gust sărat.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie.iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg.

CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11.3 15.5.08 W(cal)=2457.8x4.1+40. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice. % 2. W(cal)=155. în farfurioare.4 3.6 7 7 0.8 72 7 4.5 100 6 0.8x9.8 G Calc.6 31 468.32 de calorii.5 14 0.8 3.5 12 40. 23.44+1922.3+468.4 L % 1.8 Calc.8 38 Calc. direct în tăvi şi se servesc la bucată.5 W(cal)=38x4. .8+379. 144 9 300 0.

. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : . relatii publice). Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1.TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului. 3. TV). b) pe piata externa. a afisajelor etc. agenti. magazine sau expozitii cu desfacere. b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna.saloane internationale.targuri si expozitii.publicitate.. . expozitiile. radio.servicii de orientare a clientilor.servicii de informare comerciala etc. prin reprezentanti.relatii publice. IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe. b) prin contacte indirecte. b) la nivel macroeconomic : . mai ales pentru bunurile de investitii).simpozioane etc. . . 4. . in special pentru bunurile de consum). interpersonale. 2. . si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate.

toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi.20% din valoarea exportului. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari. iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul. Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. serviciile si ideile. . Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. : Reprezinta notiunile. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii. a scoate in fata clamare = a striga publico. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem.tesatorul. este oferita o moneda intreaga de aur. laptarii foloseau ca emblema o capra. infatisare sanatoasa si ochi negri. Inca din antichitate la greci. fenicieni si romani. fugind de la stapanul sau Hapu . negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 . El este inalt. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. este oferita o jumatate moneda de aur. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari.PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. evident. farmacistii efigia sarpelui etc.

explicatii de utilizare sau de achizitie etc. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte. in viata reala. pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie.CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. reduceri de preturi. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. Aceasta taxonomie este strict teoretica. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. • Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X). majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. • Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. Publicitatea pentru organizatie 1. • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare. Dupa obiectul campaniei 1. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . Publicitatea de marca 3. Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. alte utilitati ale unor produse.

al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. cat si a celor non-guvernamentale. Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele. de asigurari etc. 2. traditia. implicarea in viata comunitatii etc. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. performantele acesteia in domeniul in care activeaza. Dupa anuntator (client) 1. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. 2. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. 3.• • • • • • personalitati. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa. 3. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. Publicitatea de produs/serviciu . valorile si cultura sa. Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului). Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele. iar achizitia sa devine fetis. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul.

Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. Publicitate emotionala . TV. Publicitate locala 2. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. cinema si afisaj stradal. Publicitate nationala 4. radio. rationale ale produsului 2. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. Publicitate regionala 3. Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. factuala – pune accent pe informare.pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. detailisti) 3. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2. pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. . o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. Este numita si publicitatea in media. Publicitate rationala. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. Publicitate adresata consumatorului final 2. in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1. intangibile ale produsului. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic.Dupa criteriul geografic 1.

care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare. marketing direct. PR. Dupa tonul comunicarii 1.). Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2. Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1. promotii etc. BTL. folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie . Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2.In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line).

o institutie sau un organism economic si piata externa. in final. legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. Crearea unei fidelitati pentru o 3. ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala. 2.RAPORTUL PUBLICITATE . Promovarea vanzarii noilor produse 4. bazate pe mobilurile si atitudinile publicului. CREAREA unei preferinte sau 2. noi metode de folosire a acestora. precum si la schimbarile pozitive. Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi. a unei pentru scopurile si activitatile firmei. un serviciu. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. desfasurata in mod constant si sistematic. 3. particularitatile acestora. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in .RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. calitatea si influenta asupra opiniei publice. de cultivare a contactelor dintre o firma. Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. INFORMAREA agentilor 1. dar activitatile nu sunt identice. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. 4. intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. Pentru a indeplini aceasta functie. pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs.

In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene. la pagina „Actualitate". Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen.146 din Capitala. Are rol de informare si coordonare a 3.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). nici un spatiu publicitar. Sprijina nemijlocit exportul. aparul joi. primul articol. Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. In ordinea cronologica a aparitiilor. RELATII PUBLICE 1. in cadrul paginii „Societate". societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza. 3. 4. diferitelor grupuri sociale. piata 5. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott". Castiga simpatia unui anumit public.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. Ziaristul preia in . Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. Asigura un flux bilateral de informatii. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. 30 martie 2001. ADEVARUL. cumparatorilor potentiali. Creeaza un climat de intelegere si incredere. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat. aparut vineri. Asigura un flux unilateral de 5. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. 6. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice. cat ti angajatii hotelului. latura comerciala a activitatii. Al doilea articol. 2. in perioada mentionata. Duce la consolidarea pozitiei de 4. Se adreseaza publicului sau activitatii de piata. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. amplasate in interiorul ziarului. actionand asupra informatii. Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia. Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania. 12 aprilie 2001. referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. 2. Foloseste mijloace comerciale 6. l-a care sunt abonat. toate referirile facandu-se in articole semnate.

multumindu-se doar sa le reliefeze. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine. • numarul de camere si restaurante. 31 mai 2001. ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat. de fapt.. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. dupa hotelurile din Moscova si Hamburg. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere. . desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase. provenita in special din strainatate). la pagina „Societate". este. precum : • suprafata spatiului pentru birouri. Al treilea articol. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. • volumul investitiei totale. rubrica bilunara specializata a Adevarului. aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". precum si declaratii acestora. Totodata. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala.W. Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton. Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. aparut joi. Ultimul articol. putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. Ca o concluzie.Marriott Jr. un interviu cu J. poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra". • aria totala a complexului hotelier. • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. sunt favorabile. portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. Totodata.

• Permanente. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte. • Caravane. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. • Indelungate. cererea si oferta de marfuri. sisteme. numar si localizarea participantilor: • Locale.targuri si expozitii de mostre ale produselor. • Strict specializate. • Expozitii volante. • De generatia a III-a – de idei. • Nationale. Planificarea activitatilor . c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale. f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe. b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. promotionale si de comercializare. conceptii. Programul participarii la un targ international 1.TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2. machete pentru produsele de mare volum. documentatii tehnice. d) Dupa profil: • Generale. • Particulare. • Internationale. • De generatia a II-a . ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. • Specializate. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. CLASIFICARE a) Dupa amploare. • Itinerante.

realizarea si intretinerea standului. Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse. La targuri se practica publicitatea prin presa. radio. 3. 6. negociere si contractare de marfuri si servicii. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. • Standul indeplineste. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . etc. 2. sunt prezentate exponate de produse. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. mostre sau inovatii. de regula. • Ofera conditii prielnice pentru tratative.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete. • Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului. 4. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. 5. Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1. au loc mese rotunde. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. TV. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior.

aer conditionat. Cum totul are un cost. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. electricitate.Standul liniar. De regula. suveniruri. volum). Internet. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . negociere. • Receptioneri. contractare. Publicitate in presa locala. Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. Standul sub forma de unghi. mobilierului. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie. prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. atat sub nivel tehnic. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. arhitecti si constructori de stand. • Designeri. varietate. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi. • Posibilitatile de asociere a acestora. • Utilitati principale: apa. Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. • Posibilitati de a face proiectii video. telefon. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. cu o singura fatada (cel mai ieftin). personal de paza si securitate. echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. standului. Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. • Manageri – sefi ai standurilor. mostre. decoratori.

Materiale de prezentare animatie. • ale campaniei publicitare. Altele: aer conditionat. . Cheltuieli de deplasare in tara vizitata. Curatenie. Tranzitare si vamuire. intretinere. apa. cazare. 3. decorare si modulare a standului. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute. • ponderea noilor clienti. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ. TRANSPORT SI CAZARE . gaz SERVICII Prima de asigurare. Parcare pentru expozanti. Comisioane decoratori. PRESTATII OPTIONALE Electricitate. Cota a salariilor si contributiilor sociale. costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. masa.Pentru personal: Transport. animatori. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. 2.Decorarea standului. telefon. • ale transportului exponatelor si materialelor. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri). • ale serviciilor de stand. Asigurare.Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. Personal interimar si public relations. Indicatori de evaluare: 1. • de constructie. Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. Amortizare . • contractele in curs de negociere. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. Translatori. Fotografii ale standului.

dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". trebuie sa apari astfel si in opinia altora. diferit de publicul national si de publicul mondial. sa ne ferim de lume". nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. Nu este suficient sa fii cinstit.4 i. publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau.e. cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului. "gura lumii" sau " gura satului". ca in sintagma "opinie publica". Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea". In timp.n. vox Dei. onis. "lauda lumii".-65 e. vox poluli. format in jurul unor interese si valori sociale. Initial. al statului. fiind opera marilor personalitati. s. gand. a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. Pentru Blaise Pascal (1623-1662). obisnuit. aparitia unor functii specificate in masa populatiei.f. opinia publica este "regina lumii". – parere. " multa lume". Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul. gandirea lui. Diferentierea in cadrul societatii. "in lume".) o considera ca fiind "vocea Divinitatii. " ce zice lumea?". Asociat.n. 1788). Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". " de ochii lumii". "om de lume". Lucius Annaeus Seneca(c. Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. cel de-al patrulea presedinte al SUA. Etimologic. In timpurile stravechi. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. "in vazul lumii". frumos sau bogat. taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison. cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial. credinta. Omul politic american James Madison (1751-1836). "in rand cu lumea". cuvantul publicus. intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei. derivat de la populus. Plecand de la etimologie. "ca lumea". Dictionarul latin –roman specifica : opinio. termenul provine din limba latina. Legat de un eveniment a aparut un public local. vox stultorum . ceva comun. semnifica popor. Folosit ca adjectiv. presupunere. "ne vede lumea". al tuturor.

nivel scazut de receptivitate. • mass – un public numeros. De cele mai multe ori. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. El desemneaza in principiu procesele de mediere. videocasetele. aceasta fiind confundata cu masele. mijloacele de comunicare si se traduce. . afisul publicitar. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati.(vocea poporului. Ca unei majestati. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. In limbajul de zi cu zi. i se arata totdeauna respect. termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. vocea dobitoacelor". in general. un public de masa. Alteori. mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. standardizare a consumului de produse culturale. cinematograful. discursurile. amplitudine sociala a mesajului. presa. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. vasta lor raza de actiune. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. putere. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. vocea prostilor). • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii. Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. cu multimea. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. benzile. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. cartea. cu expresia comunicatiile de masa. casetele. Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. la nivelul cunoasterii comune.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful