ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor. tartelor etc.brânzoici etc. -telul tip cofetar. -croşeta.atât în bucătării cât şi în cofetării. fructe uleioase.bandă metalică. Maşina de tablat fondant. 3.tablă neagră. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare.chou à la crème şi globuleţe. blaturilor etc. cornuri.electric şi de patiserie prevăzut cu duman. -forme diferite pentru coacerea savarinelor. prune etc. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă.cornuri. pralină.cu mere. -sită.piersici. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1.şi de fabricat şi distribuit îngheţată. cu mere. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză. pe lângă făină. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie. adaosuri diferite).În ceea ce priveşte construcţia. -cuţit de patiserie.prune etc. Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan. 2. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil.struguri. . Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie.tablă de aluminiu. -merdenea.poate fi:robot fix şi robot mobil. 6.-grătarul pentru glasat savarine. rulourilor.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi. 5.cu coverator. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere. crème.dar şi din tablă de cupru.sau în asociere cu alte componente(umpluturi.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze. cozonacilor. -trusa de duiuri şi şpriţuri. 4. care le ridică valoarea alimentară.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal.

.210gr  zahăr farin…………………………..5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr………………………………. 3. Materii prime pentru 10 buc..ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1.40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă……………………………….... suprafaţă laterală ondulată. Vase.. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente...200ml  zahăr……………………………..1gr  marmeladă……………………………50gr 2.15gr  lapte…………………………….iar la umplere se foloseşte frişcă.50gr  sare…………………………………. 2.280gr  apă………………………………….. II..20gr  vanilină………………………………. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu.Se caracterizează prin forma tranconică. Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie. 4... bine însiropată. Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară.ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare .FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I.. 5.200gr  drojdie comprimată…………….20gr  ou…………………………………. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1. a 120gr: Pentru aluat:  făină…………………………. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă.

4.curată.  dospirea finală(5-10 min).      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie.cu gust dulceag. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe. de culoare albă.  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie.  uleiul : lichid de culoare gălbuie. 2.se introduc în siropul fierbinte.  porţionarea aluatului în formele pentru savarine. unse cu ulei.  zahărul :cristale uniforme. 3.fără impurităţi. fără impurităţi şi gust de rânced.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă.coacerea la foc potrivit.fără impurităţi şi aglomerări. .  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută.  sarea :cristale fine de culoare albă.fără aglomerări şi impurităţi.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească. Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine. III.iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg.poşul cu şpriţ.cu gust dulceag.prin deschiderea acestuia. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit.  făina :se cerne. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă.pentru a li se tăia capacul deodată.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie.  oul :coajă intactă. fără impurităţi.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.cu gust sărat.folosind.cu frişcă bătută.  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop.de culoare albă şi gust dulce.PROCESUL TEHNOLOGIC 1. fluid.  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu.

5 14 0.4 3. W(cal)=155.8 3. .8 38 Calc. direct în tăvi şi se servesc la bucată. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice. 144 9 300 0.8x9.5.8 Calc.3 15.08 W(cal)=2457.4 L % 1.5 W(cal)=38x4.1+40.6 7 7 0.8+379.8 72 7 4.3+468.5 12 40.5 100 6 0. % 2.32 de calorii.44+1922.6 31 468. 23.8 G Calc. în farfurioare. CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11.8x4.

. radio. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate. in special pentru bunurile de consum).saloane internationale.targuri si expozitii. b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : .TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului. expozitiile. magazine sau expozitii cu desfacere. IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe. TV). . Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1. agenti. 2. a afisajelor etc. b) la nivel macroeconomic : . realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa.servicii de informare comerciala etc. relatii publice). prin reprezentanti.relatii publice. . 3.servicii de orientare a clientilor. b) pe piata externa. . DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna. interpersonale. mai ales pentru bunurile de investitii). .simpozioane etc.. si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. 4. . b) prin contacte indirecte.publicitate.

fugind de la stapanul sau Hapu . toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si. unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 . . volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari. Inca din antichitate la greci. dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune. este oferita o moneda intreaga de aur. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari. este oferita o jumatate moneda de aur. serviciile si ideile. evident. negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. : Reprezinta notiunile. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. fenicieni si romani." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. infatisare sanatoasa si ochi negri.PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. laptarii foloseau ca emblema o capra. iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani.tesatorul.20% din valoarea exportului. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. farmacistii efigia sarpelui etc. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. a scoate in fata clamare = a striga publico. El este inalt. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale.

Publicitatea de marca 3. • Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. in viata reala. pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie. Publicitatea pentru organizatie 1. majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. alte utilitati ale unor produse. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X). Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte. iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. explicatii de utilizare sau de achizitie etc.CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. Dupa obiectul campaniei 1. • Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. reduceri de preturi. Aceasta taxonomie este strict teoretica. • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe.

Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa. iar achizitia sa devine fetis. al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. 3. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. traditia. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. performantele acesteia in domeniul in care activeaza. Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii. 2. cat si a celor non-guvernamentale. Dupa anuntator (client) 1. Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor. de asigurari etc. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. implicarea in viata comunitatii etc. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie. 3. 2. Publicitatea de produs/serviciu . Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului). valorile si cultura sa. dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci.• • • • • • personalitati.

Publicitate nationala 4. Este numita si publicitatea in media. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2.pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa. TV. Publicitate locala 2. radio. cinema si afisaj stradal. o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. Publicitate rationala. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. Publicitate emotionala . intangibile ale produsului. in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct.Dupa criteriul geografic 1. Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. Publicitate adresata consumatorului final 2. factuala – pune accent pe informare. rationale ale produsului 2. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. Publicitate regionala 3. . detailisti) 3. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1.

BTL. Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1. care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare.In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line). Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2. Dupa tonul comunicarii 1. Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2.). promotii etc. PR. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie . folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL. marketing direct.

pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. particularitatile acestora. un serviciu. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi.RAPORTUL PUBLICITATE . Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. Pentru a indeplini aceasta functie. o institutie sau un organism economic si piata externa. Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. bazate pe mobilurile si atitudinile publicului. desfasurata in mod constant si sistematic. 2. 3. Crearea unei fidelitati pentru o 3. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. CREAREA unei preferinte sau 2. a unei pentru scopurile si activitatile firmei. 4. dar activitatile nu sunt identice. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in . legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. INFORMAREA agentilor 1. calitatea si influenta asupra opiniei publice. noi metode de folosire a acestora. in final. de cultivare a contactelor dintre o firma. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs. intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. Promovarea vanzarii noilor produse 4.RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. precum si la schimbarile pozitive. ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala.

Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. 6.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). diferitelor grupuri sociale. de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. in cadrul paginii „Societate". toate referirile facandu-se in articole semnate.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. Duce la consolidarea pozitiei de 4. actionand asupra informatii. 2. In ordinea cronologica a aparitiilor. Ziaristul preia in . latura comerciala a activitatii. 2. l-a care sunt abonat. 4. Creeaza un climat de intelegere si incredere. aparul joi. Se adreseaza publicului sau activitatii de piata. Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott". Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. piata 5. aparut vineri. amplasate in interiorul ziarului. Al doilea articol. Sprijina nemijlocit exportul. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice. Are rol de informare si coordonare a 3. nici un spatiu publicitar. Asigura un flux bilateral de informatii. cumparatorilor potentiali. ADEVARUL. In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene.146 din Capitala. Foloseste mijloace comerciale 6. referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. Asigura un flux unilateral de 5. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen. la pagina „Actualitate". RELATII PUBLICE 1. in perioada mentionata. Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat. primul articol. societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. 12 aprilie 2001. 3. cat ti angajatii hotelului. Castiga simpatia unui anumit public. 30 martie 2001.

un interviu cu J. dupa hotelurile din Moscova si Hamburg. aparut joi. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor. poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra". de fapt. presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. la pagina „Societate". provenita in special din strainatate). Ultimul articol. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala.W. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere. Ca o concluzie. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). • aria totala a complexului hotelier. Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. Al treilea articol. 31 mai 2001. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel.Marriott Jr. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. Totodata. putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. • volumul investitiei totale. este. sunt favorabile. precum si declaratii acestora. Totodata. precum : • suprafata spatiului pentru birouri.. . Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase. multumindu-se doar sa le reliefeze. portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. • numarul de camere si restaurante. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine. aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". rubrica bilunara specializata a Adevarului.

Programul participarii la un targ international 1. • Internationale. cererea si oferta de marfuri. • De generatia a II-a . Planificarea activitatilor .TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp. • Strict specializate. conceptii. • Indelungate. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte. • Caravane. b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. sisteme. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. CLASIFICARE a) Dupa amploare. promotionale si de comercializare. • Permanente. • Expozitii volante. f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe. • Particulare.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2. • Nationale. machete pentru produsele de mare volum. • Specializate. documentatii tehnice. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale.targuri si expozitii de mostre ale produselor. ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. numar si localizarea participantilor: • Locale. • De generatia a III-a – de idei. d) Dupa profil: • Generale. c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. • Itinerante.

6. 2. etc. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor. 4.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. 3. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1. de regula. Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa. realizarea si intretinerea standului. TV. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. • Standul indeplineste. au loc mese rotunde. • Ofera conditii prielnice pentru tratative. La targuri se practica publicitatea prin presa. sunt prezentate exponate de produse. • Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului. 5. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. radio. mostre sau inovatii. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. negociere si contractare de marfuri si servicii. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri.

De regula. suveniruri. Standul sub forma de unghi. Cum totul are un cost. personal de paza si securitate. • Posibilitatile de asociere a acestora. Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate. prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. • Posibilitati de a face proiectii video. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. atat sub nivel tehnic. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. mobilierului. volum). negociere. • Designeri. • Receptioneri. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie.Standul liniar. arhitecti si constructori de stand. Internet. standului. cu o singura fatada (cel mai ieftin). • Utilitati principale: apa. varietate. Publicitate in presa locala. telefon. electricitate. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. aer conditionat. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi. AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului. • Manageri – sefi ai standurilor. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. contractare. mostre. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. decoratori.

Pentru personal: Transport. Parcare pentru expozanti.Decorarea standului. Tranzitare si vamuire. • ale transportului exponatelor si materialelor. Comisioane decoratori. . Cheltuieli de deplasare in tara vizitata.Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. telefon. Altele: aer conditionat. PRESTATII OPTIONALE Electricitate. cazare. • de constructie. Curatenie. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute. • ale campaniei publicitare. Materiale de prezentare animatie. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri). • contractele in curs de negociere. costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. gaz SERVICII Prima de asigurare. 3. Cota a salariilor si contributiilor sociale. intretinere. apa. Indicatori de evaluare: 1. animatori. Fotografii ale standului. • ponderea noilor clienti. masa. 2. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. TRANSPORT SI CAZARE . • ale serviciilor de stand. Asigurare. Amortizare . decorare si modulare a standului. Personal interimar si public relations. Translatori. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ.

ceva comun. al statului. "in vazul lumii". taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison. vox poluli. Folosit ca adjectiv. vox stultorum . diferit de publicul national si de publicul mondial. " de ochii lumii".n. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie.n. Dictionarul latin –roman specifica : opinio. "lauda lumii". In timp. opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. obisnuit. intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. trebuie sa apari astfel si in opinia altora. onis. derivat de la populus. vox Dei. Legat de un eveniment a aparut un public local. – parere. aparitia unor functii specificate in masa populatiei. Plecand de la etimologie.f. "gura lumii" sau " gura satului". Asociat. semnifica popor. "ca lumea". "in lume". s. " ce zice lumea?". credinta. cuvantul publicus. care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului.) o considera ca fiind "vocea Divinitatii. Pentru Blaise Pascal (1623-1662). "ne vede lumea". Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". sa ne ferim de lume". publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau. opinia publica este "regina lumii". a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. Diferentierea in cadrul societatii. Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). cel de-al patrulea presedinte al SUA. presupunere. Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei. Etimologic. gand. "om de lume". ca in sintagma "opinie publica". cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial. Nu este suficient sa fii cinstit. Initial. In timpurile stravechi.-65 e. format in jurul unor interese si valori sociale. Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi. Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul.4 i.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. fiind opera marilor personalitati. Omul politic american James Madison (1751-1836). Lucius Annaeus Seneca(c. cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea".e. 1788). al tuturor. dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". " multa lume". frumos sau bogat. termenul provine din limba latina. gandirea lui. "in rand cu lumea".

i se arata totdeauna respect. De cele mai multe ori. cartea. • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii. benzile. presa. • mass – un public numeros. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. . afisul publicitar. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. El desemneaza in principiu procesele de mediere. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. mijloacele de comunicare si se traduce. un public de masa. discursurile. standardizare a consumului de produse culturale. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. aceasta fiind confundata cu masele. casetele. vasta lor raza de actiune. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. vocea prostilor). Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul.(vocea poporului. In limbajul de zi cu zi. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. Ca unei majestati. mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. vocea dobitoacelor". Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. videocasetele. cu multimea. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati. Alteori. termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. in general. cinematograful. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. la nivelul cunoasterii comune. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. putere. amplitudine sociala a mesajului. cu expresia comunicatiile de masa. nivel scazut de receptivitate.