ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

prune etc. -telul tip cofetar. care le ridică valoarea alimentară. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi. Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie.tablă neagră. -cuţit de patiserie.chou à la crème şi globuleţe. -sită. tartelor etc. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia.struguri. cu mere. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie. rulourilor.şi de fabricat şi distribuit îngheţată. pralină.cu mere.sau în asociere cu alte componente(umpluturi. 2.cu coverator. -croşeta. . pe lângă făină. fructe uleioase. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1. -trusa de duiuri şi şpriţuri.electric şi de patiserie prevăzut cu duman. crème. 5.dar şi din tablă de cupru. 3.piersici. Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare. cornuri. Maşina de tablat fondant.bandă metalică. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare. -forme diferite pentru coacerea savarinelor. Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan. adaosuri diferite).În ceea ce priveşte construcţia.poate fi:robot fix şi robot mobil. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor.atât în bucătării cât şi în cofetării. 6. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză.prune etc.cornuri.tablă de aluminiu. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă. cozonacilor. 4. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze.brânzoici etc. blaturilor etc.-grătarul pentru glasat savarine. -merdenea.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc.

...40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă……………………………….280gr  apă………………………………….15gr  lapte……………………………. Materii prime pentru 10 buc..5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr………………………………..200ml  zahăr……………………………. 3.50gr  sare…………………………………. II.ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1. a 120gr: Pentru aluat:  făină…………………………. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente. Vase..20gr  vanilină……………………………….iar la umplere se foloseşte frişcă. bine însiropată.. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu.FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I.210gr  zahăr farin…………………………. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă.. suprafaţă laterală ondulată. 4..1gr  marmeladă……………………………50gr 2.20gr  ou………………………………….. Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie. 2...Se caracterizează prin forma tranconică.ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare .200gr  drojdie comprimată……………. Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară.. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1.. 5..

iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg. fără impurităţi şi gust de rânced. Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine.  oul :coajă intactă.  uleiul : lichid de culoare gălbuie.  porţionarea aluatului în formele pentru savarine. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe.fără impurităţi.fără aglomerări şi impurităţi.prin deschiderea acestuia.  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie. fără impurităţi.PROCESUL TEHNOLOGIC 1.  zahărul :cristale uniforme. 4.curată. unse cu ulei. III.folosind.cu gust dulceag.fără impurităţi şi aglomerări.      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească.  sarea :cristale fine de culoare albă.cu gust sărat. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop. fluid.coacerea la foc potrivit. de culoare albă.de culoare albă şi gust dulce. 2. 3. .  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă.  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută.poşul cu şpriţ. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit.se introduc în siropul fierbinte.pentru a li se tăia capacul deodată.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie.  făina :se cerne.cu gust dulceag.  dospirea finală(5-10 min).  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.cu frişcă bătută.

CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11. 23.8 38 Calc.5.6 7 7 0.32 de calorii. W(cal)=155.4 3.1+40.8 72 7 4.8 3.5 12 40.6 31 468. % 2.3 15. direct în tăvi şi se servesc la bucată.08 W(cal)=2457.5 100 6 0. .4 L % 1.5 14 0.8+379. 144 9 300 0.8 Calc.3+468. în farfurioare.8x4. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice.44+1922.8 G Calc.8x9.5 W(cal)=38x4.

Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate. b) pe piata externa. IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe. magazine sau expozitii cu desfacere. . 4. mai ales pentru bunurile de investitii).saloane internationale. a afisajelor etc. si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. radio.TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului. TV). IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : . b) prin contacte indirecte. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna. . 3. b) la nivel macroeconomic : . .. agenti.publicitate. b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile. interpersonale.servicii de orientare a clientilor. . relatii publice). . .servicii de informare comerciala etc. prin reprezentanti. in special pentru bunurile de consum).targuri si expozitii.simpozioane etc.relatii publice. expozitiile. realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa. 2.

infatisare sanatoasa si ochi negri. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani. toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi. unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra. a scoate in fata clamare = a striga publico. negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul.20% din valoarea exportului. dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune.tesatorul." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari. volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale. farmacistii efigia sarpelui etc. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii. este oferita o moneda intreaga de aur. El este inalt. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. . fugind de la stapanul sau Hapu . serviciile si ideile. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. evident. : Reprezinta notiunile. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 .PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. laptarii foloseau ca emblema o capra. fenicieni si romani. Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. este oferita o jumatate moneda de aur. Inca din antichitate la greci. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem. Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent.

Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare.CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. explicatii de utilizare sau de achizitie etc. Publicitatea pentru organizatie 1. pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . • Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. in viata reala. Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. Aceasta taxonomie este strict teoretica. Publicitatea de marca 3. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X). alte utilitati ale unor produse. majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte. Dupa obiectul campaniei 1. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat. • Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. reduceri de preturi.

Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii.• • • • • • personalitati. performantele acesteia in domeniul in care activeaza. Publicitatea de produs/serviciu . 2. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci. implicarea in viata comunitatii etc. 2. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. de asigurari etc. cat si a celor non-guvernamentale. Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. 3. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie. Dupa anuntator (client) 1. traditia. iar achizitia sa devine fetis. valorile si cultura sa. Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului). dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. 3. Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa.

in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. Publicitate locala 2. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2.Dupa criteriul geografic 1. factuala – pune accent pe informare. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. Publicitate regionala 3. rationale ale produsului 2. Este numita si publicitatea in media. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. cinema si afisaj stradal. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. radio. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. intangibile ale produsului. detailisti) 3. TV. Publicitate emotionala . Publicitate nationala 4. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. Publicitate rationala. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic. Publicitate adresata consumatorului final 2. . Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa.pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale.

Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1. PR. Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2.In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line). Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2. care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare.). promotii etc. Dupa tonul comunicarii 1. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie . BTL. marketing direct. folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL.

2. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. dar activitatile nu sunt identice. intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. calitatea si influenta asupra opiniei publice. o institutie sau un organism economic si piata externa. 3.RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. a unei pentru scopurile si activitatile firmei. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. noi metode de folosire a acestora. Crearea unei fidelitati pentru o 3. de cultivare a contactelor dintre o firma. 4. in final. Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala.RAPORTUL PUBLICITATE . bazate pe mobilurile si atitudinile publicului. Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. un serviciu. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in . CREAREA unei preferinte sau 2. legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. precum si la schimbarile pozitive. Pentru a indeplini aceasta functie. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. particularitatile acestora. INFORMAREA agentilor 1. desfasurata in mod constant si sistematic. Promovarea vanzarii noilor produse 4. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi.

referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. in cadrul paginii „Societate". Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania. cat ti angajatii hotelului. la pagina „Actualitate". Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat. Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen. actionand asupra informatii. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. Asigura un flux bilateral de informatii. Ziaristul preia in . Se adreseaza publicului sau activitatii de piata. 2. de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. Foloseste mijloace comerciale 6. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. primul articol. toate referirile facandu-se in articole semnate. 2. Are rol de informare si coordonare a 3. aparut vineri. Asigura un flux unilateral de 5. 4. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott". Duce la consolidarea pozitiei de 4. In ordinea cronologica a aparitiilor. Al doilea articol. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. 30 martie 2001. Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. 6. amplasate in interiorul ziarului. Sprijina nemijlocit exportul. 3. In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene. aparul joi. in perioada mentionata. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice.146 din Capitala. Castiga simpatia unui anumit public. ADEVARUL. Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia. Creeaza un climat de intelegere si incredere. RELATII PUBLICE 1. 12 aprilie 2001. piata 5. societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. l-a care sunt abonat. diferitelor grupuri sociale.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). latura comerciala a activitatii. cumparatorilor potentiali. nici un spatiu publicitar.

Ca o concluzie. • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. precum si declaratii acestora. 31 mai 2001. • volumul investitiei totale. provenita in special din strainatate). putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. rubrica bilunara specializata a Adevarului. . dupa hotelurile din Moscova si Hamburg. poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra". aparut joi. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor. precum : • suprafata spatiului pentru birouri. • numarul de camere si restaurante. Totodata. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine.. un interviu cu J. Totodata. multumindu-se doar sa le reliefeze. Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . • aria totala a complexului hotelier. de fapt. Ultimul articol. sunt favorabile.W. este. Al treilea articol. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel. Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat.Marriott Jr. desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. la pagina „Societate".

• Specializate. • Expozitii volante. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. d) Dupa profil: • Generale. cererea si oferta de marfuri. documentatii tehnice. numar si localizarea participantilor: • Locale. c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. sisteme. promotionale si de comercializare. Planificarea activitatilor . • Permanente.targuri si expozitii de mostre ale produselor. • De generatia a III-a – de idei. • Nationale. • Caravane. • Indelungate. ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. • Internationale. • Strict specializate. f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe.TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp. conceptii. • Particulare. machete pentru produsele de mare volum. CLASIFICARE a) Dupa amploare. • De generatia a II-a . • Itinerante. Programul participarii la un targ international 1. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2.

• Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului. realizarea si intretinerea standului. Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. radio. sunt prezentate exponate de produse. au loc mese rotunde. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. 2. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. • Standul indeplineste. La targuri se practica publicitatea prin presa.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse. 4.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. etc. 6. Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa. • Ofera conditii prielnice pentru tratative. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. 5. 3. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1. TV. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. mostre sau inovatii. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior. negociere si contractare de marfuri si servicii. de regula.

Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. De regula. personal de paza si securitate. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. suveniruri. arhitecti si constructori de stand. Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). negociere. decoratori. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi. • Receptioneri. varietate. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . • Posibilitati de a face proiectii video. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. Standul sub forma de unghi. cu o singura fatada (cel mai ieftin). echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate.Standul liniar. • Manageri – sefi ai standurilor. telefon. Publicitate in presa locala. mobilierului. atat sub nivel tehnic. Cum totul are un cost. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie. standului. mostre. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. • Utilitati principale: apa. aer conditionat. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. electricitate. • Posibilitatile de asociere a acestora. • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. contractare. Internet. • Designeri. Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. volum). AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului.

• ponderea noilor clienti. • de constructie. • contractele in curs de negociere. TRANSPORT SI CAZARE .Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ. cazare. 2. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri). • ale campaniei publicitare. Translatori. Materiale de prezentare animatie. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. Asigurare. . costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. Altele: aer conditionat. 3. • ale serviciilor de stand. Curatenie. • ale transportului exponatelor si materialelor. Cheltuieli de deplasare in tara vizitata. animatori. apa. gaz SERVICII Prima de asigurare. Comisioane decoratori. intretinere. Cota a salariilor si contributiilor sociale.Pentru personal: Transport. Fotografii ale standului. telefon. PRESTATII OPTIONALE Electricitate. Amortizare . Personal interimar si public relations. Parcare pentru expozanti. Indicatori de evaluare: 1. Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. decorare si modulare a standului. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute.Decorarea standului. masa. Tranzitare si vamuire.

frumos sau bogat. In timp. cuvantul publicus. – parere. vox stultorum . Legat de un eveniment a aparut un public local. Folosit ca adjectiv. Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . Dictionarul latin –roman specifica : opinio. vox poluli. Plecand de la etimologie. Etimologic. "lauda lumii". Omul politic american James Madison (1751-1836). "gura lumii" sau " gura satului". Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea". care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului. obisnuit. Lucius Annaeus Seneca(c. ceva comun. "in vazul lumii". opinia publica este "regina lumii". gand. derivat de la populus. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. vox Dei.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. Asociat. Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei.4 i.-65 e. presupunere. aparitia unor functii specificate in masa populatiei. "in rand cu lumea". Nu este suficient sa fii cinstit. diferit de publicul national si de publicul mondial. format in jurul unor interese si valori sociale. "ne vede lumea". Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". trebuie sa apari astfel si in opinia altora. opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. gandirea lui. al statului. publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau. intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. cel de-al patrulea presedinte al SUA. cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. " de ochii lumii". nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. ca in sintagma "opinie publica". dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". Initial. "om de lume". termenul provine din limba latina. taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie.) o considera ca fiind "vocea Divinitatii. credinta. In timpurile stravechi. cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial.n. "in lume". a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. semnifica popor. " multa lume".f. fiind opera marilor personalitati.n. 1788). sa ne ferim de lume". al tuturor. s. dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi. Pentru Blaise Pascal (1623-1662). " ce zice lumea?". "ca lumea". onis. Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul.e. Diferentierea in cadrul societatii.

Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. afisul publicitar. mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. vasta lor raza de actiune. in general. vocea dobitoacelor".(vocea poporului. Alteori. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. El desemneaza in principiu procesele de mediere. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati. cinematograful. benzile. termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii. Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. casetele. • mass – un public numeros. un public de masa. In limbajul de zi cu zi. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. discursurile. la nivelul cunoasterii comune. nivel scazut de receptivitate. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. standardizare a consumului de produse culturale. putere. aceasta fiind confundata cu masele. amplitudine sociala a mesajului. presa. . cu multimea. Ca unei majestati. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. De cele mai multe ori. cu expresia comunicatiile de masa. vocea prostilor). mijloacele de comunicare si se traduce. videocasetele. cartea. i se arata totdeauna respect.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful