ARGUMENT Privind grijile şi preocupările cotidiene ale omului,se număra şi preocuparea şi pregătirea unor produse pentru a asigura alimentarea

organismului.Din istoria omenirii se reţin o mulţime de aspecte şi episoade,care se referă la această activitate,din care rezultă că modul şi formele de alimentaţie reprezintă o problemă centrală de viaţă. Pe lângă activitatea socio-economică foarte importantă şi alte activităţi,fie ele recreaţionale,omul totuşi mănâncă,se hrăneşte. Indiferent de starea fizică sau morală a oricărui om,alimenţatia nu a putut fi înlocuită sau evitată,ea stând la baza menţinerii şi prosperării societăţii.Desigur că obiceiurile alimentare diverse şi desprinderile alimentaţiei şi nutriţiei nu au fost aceleaşi dea lungul istoriei,la toate popoarele,ci acestea se materializează într-o diversitate imposibil de a fi cunoscute, catalogate într-un studiu sau altă formă informaţională. În selecţia alimentelor,în preferinţele alimentare,intervin factori care ţin de experienţa individuală a celor care ne-au precedat.Reacţiile de hrană şi satisfacerea lor sunt asociate în parte,de constatările directe ale fiecărui individ în cursul vieţii,bineînţeles pe etape evolutive,precum şi de o oarecare influenţă a moştenirii genetice.Starea emoţională faţă de hrană este amplificată sau diminuată prin prezenţa sau absenţa stării de foame şi a existenţei mijloacelor materiale care să o desăvârşească. Problema produselor care au fost şi sunt consumate de fiecare individ, de-a lungul vieţii ,a modului cum acestea sunt realizate, procurate, prelucrate, prezentate şi în ultimă instanţă consumate,au constituit din cele mai vechi timpuri un apanaj al societăţii respective. În consum unanim, dar nejustificat, dietă înseamnă restricţie, renunţarea la felurile de mâncare cele mai apetisante şi în fapt mai mult sau mai puţin”foame”.Ca toate reputaţiile, faima rea a dietei este numai parţial meritată.Omul caută în mâncare o sursă de energie dar şi un moment de destindere sau chiar o plăcere.Nu se poate însă sacrifica principala atracţie a mesei,care sunt”deserturile”.Din totdeauna ele au încheiat masa atunci când de fapt foamea s-a potolit. Rolul deserturilor este aşa,dar mai puţin de a hrăni şi mai mult de a adăuga o notă de agrement.Marea majoritate a deserturilor sunt dulci,senzaţie percepută cu nuanţa de voluptate gustativă,chiar la finele mesei,când omul se simte sătul şi pragul sensibilităţii pupilelor linguale a crescut. Deserturile sunt nelipsite de la aniversări sau ocazii festive.De aceea mai ales deserturile nu pot fi excluse din viaţa oamenilor suferinzi,ele fiind ca o compensaţie pentru o gamă de alimente firesc mai restansă.

PRODUSELE DE PATISERIE-COFETĂRIE
Deserturile sunt reprezentate de dulciuri de bucãtarie(orez cu lapte,clătite,gogoşi),produse de cofetărie-patiserie, fructe şi îngheţată. Produsele de cofetÃrie sunt preparate complexe,cu calităţi nutritive şi energetice superioare celor de patiserie.Au gust dulce pronunţat şi o aromă deosebită.Prin forma, aspectul si coloritul deserturilor,ele produc senzaţii vizuale,olfactive şi gustative plăcute. Prăjiturile reprezintă forma cea mai complexă de asociere a întregii game de semipreparate de cofetărie în sisteme bine determinate,sau după fantezia lucrătorului. Prin simetria şi aspectul lor, ele îndeplinesc următoarele funcţii: valorificarea superioară a semipreparatelor ce nu pot fi consumate ca atare; furnizarea de factori nutritivi într-o formă mai uşor asimilabilă decât în alimentul natural: materia primă; acoperirea celei mai mari părţi din energia pe care organismul o pierde prin efortul muscular. Prăjiturile, ca şi alte produse de cofetărie se prezintă sub formă de bucăţi mici(diferite figuri geometrice), cu gramaje de 50-120 gr, individualizate prin formă, aspect, culoare şi aromă. Baza prăjiturilor – ca suport ce permite asocierea optimă cu majoritatea semipreparatelor o constituie semipreparatul făinos: (blat, foi, coji), iar componenţa ce-i determină rolul predominant de furnizor de energie este crema. Gama cea mai largă de prăjituri au ca bază blatul.Aceste prăjituri au o structură stratificată a celor două componente: blat, cremă – iar ca formă geometrică predomină forma paralelipipedică şi cea de cub.La prepararea lor se folosesc siropuri, baroturi, fondant, fructe confiate etc. Valoarea alimentară a prăjiturilor cu blat este determinată de proteinele complete, furnizate de ouăle din blat şi laptele din compoziţia unor creme, asociate cu proteinele vegetale din făină, lipidele uşor asimilabile din unt, bogate în vitamine liposolubile(A-D),cât şi de glucidele simple furnizate de cele trei semipreparate:blat, sirop şi creme. Ustensile şi utilaje folosite la obţinerea deserturilor: USTENSILELE se folosesc la operaţiile de preparare, ornamentare şi decorare a prăjiturilor.Cele mai cunoscute şi folosite ustensile sunt: -căzănel; -chipcea; -tăvi; -cerc pentru tort; -ramă dreptunghiulară; -grătarul pentru glasat prăjituri;

chou à la crème şi globuleţe.brânzoici etc.atât în bucătării cât şi în cofetării.Cuptorul este de mai multe feluri:cuptor cu gaze.-grătarul pentru glasat savarine. UTILAJELE specifice laboratorului de cofetărie sunt: 1. Exemple de aluat folosit la obţinerea produselor de patiserie: • aluatul opãrit:din care se obţin eclere cu cremă de vanilie. 4. crème.bandă metalică.tablă de aluminiu. • aluatul fraged din care se obţin plăcintele:cu mere. Majoritatea ustensilelor sunt confecţionate din oţel inoxdabil. tartelor etc. fructe uleioase. 3.tablă neagră. Produsele de patiserie sunt produse ce au la bazã aluaturi modelate ca atare.prune etc. 5.cu mere. • aluatul franţuzesc (foietajul): din care se obţin: preparate din foietaj cu umplutură de brânză.piersici. -forme diferite pentru coacerea savarinelor.În funcţie de operaţiile pe care le efectuează există robot de cofetărie şi universal. .electric şi de patiserie prevăzut cu duman.sau în asociere cu alte componente(umpluturi. cornuri. plăcintã cu brânză de vaci şi stafide. 2. -merdenea. -cuţit de patiserie. -croşeta.şi de fabricat şi distribuit îngheţată. Maşina universalã sau robotul se foloseşte în laboratoarele de alimentaţie. prune etc.dar şi din tablă de cupru. lichide şi alte ingrediente se adaugă drojdia de panificaţie:gogoşi cu marmeladă. care le ridică valoarea alimentară. -sită. cu mere. cozonacilor. Malaxorul este folosit la omogenizarea si frământarea unor aluaturi.După construcţie sunt de două feluri:malaxorul cu braţ oxcilant şi malaxorul cu melc.În ceea ce priveşte construcţia. -trusa de duiuri şi şpriţuri. pralină. Maşina de tablat fondant. • aluatul dospit: este aluatul în componenţa căruia. adaosuri diferite). pe lângă făină. rulourilor. 6.cu coverator. Bruioza se foloseşte la mărunţirea unor ingrediente cu marţipan. Cuptorul foloseşte la coacerea aluaturilor.struguri. -telul tip cofetar.cornuri. Maşina de fabricat îngheţatã este de mai multe feluri:de sine stătătoare.poate fi:robot fix şi robot mobil. blaturilor etc.

40ml  esenţă de rom…………………………1ml Pentru finisare:  frişcă……………………………….... Locul în meniu -savarina este un produs de cofetărie.1gr  marmeladă……………………………50gr 2.210gr  zahăr farin………………………….ORGANIZAREA LOCULUI DE MUNCĂ: 1.FIŞĂ TEHNOLOGICĂ Savarinã I. Vase. II.. 4. Particularităţi tehnologice:savarina se obţine după un proces tehnologic simplu.280gr  apă…………………………………. 2.. 5.5gr  ulei…………………………………30gr  coajă de lămâie………………………3gr Pentru sirop:  zahăr……………………………….ustensile şi utilaje folosite:  forme metalice pentru savarine  răzătoare . Valoarea nutritivă:suportul făinos al acestei prăjituri fiind aluatul dospit asociat cu sirop şi frişcă asigură prăjiturii o valoare nutritivă echilibrată şi o digestibilitate uşoară... a 120gr: Pentru aluat:  făină…………………………..200ml  zahăr……………………………..20gr  ou…………………………………. umplută neuniform cu frişcă bătută şi glasată la suprafaţă cu marmeladă..15gr  lapte……………………………. CARACTERISTICILE PRODUSULUI 1.200gr  drojdie comprimată……………. Structura produsului:savarina are un număr mare de componente.20gr  vanilină………………………………..Se caracterizează prin forma tranconică..50gr  sare………………………………….iar la umplere se foloseşte frişcă. bine însiropată.. 3. suprafaţă laterală ondulată.. Materii prime pentru 10 buc..

iar prin spargere gălbenuşul să rămână întreg.  laptele :lichid de culoare alb-gălbuie. fluid. 2.folosind.coacerea la foc potrivit.cu cuţitul riglat până la ¾ din suprafaţă.  prepararea siropului şi a umpluturii de frişcă bătută. Tratamentul termic:  prepararea aluatului dospit.  făina :se cerne. .  vanilina :pulbere fină de culoare alb-gălbuie. 4.PROCESUL TEHNOLOGIC 1.  dospirea finală(5-10 min).      grătar cu tavă colectoare poş cu şpriţ-mare platou pentru prezentare cuţit riglat cuptor şervet de bucătărie. Verificarea calităţii materiilor prime :  făina :pulbere fine.  porţionarea aluatului în formele pentru savarine.scoaterea în stare caldă lăsându-se să se răcească.  oul :se dezinfectează şi se spală sub jet de apă rece.fără impurităţi şi aglomerări.fără impurităţi.se introduc în siropul fierbinte. se scot pe grătarul cu tavă colectoare pentru scurgerea excesului de sirop. Prelucrarea primară a materiilor prime :  laptele :se strecoară şi se fierbe.  se aşează în tăvi una lângă alta în linie dreaptă câte 5-6 buc.  zahărul :cristale uniforme. de culoare albă.cu frişcă bătută.curată. unse cu ulei.cu gust sărat.poşul cu şpriţ. 3.de culoare albă şi gust dulce.  oul :coajă intactă. Asamblarea şi finisarea:  savarinele răcite se rad puţin la suprafaţă.  se unge capacul fiecăreia cu marmeladă şi se umplu. III. fără impurităţi şi gust de rânced.  uleiul : lichid de culoare gălbuie.cu gust dulceag.pentru a li se tăia capacul deodată.  sarea :cristale fine de culoare albă.fără aglomerări şi impurităţi.cu gust dulceag. fără impurităţi.prin deschiderea acestuia.

5 12 40.4 L % 1. CALCULUL VALORIC Denumire alimente Făină Lapte Zahăr Ou Marmeladă Cantitate 200gr 200ml 300gr 50gr 50gr P % 11. 144 9 300 0.5 14 0. Prezentare şi servire : se expun în vitrine frigorifice. 23.5 W(cal)=38x4.08 W(cal)=2457. W(cal)=155.3+468.8x9. % 2. .8 72 7 4.8x4.5 100 6 0.5.44+1922. direct în tăvi şi se servesc la bucată.8 G Calc. în farfurioare.6 31 468.3 15.8+379.8 38 Calc.32 de calorii.1+40.8 Calc.4 3.8 3.6 7 7 0.

in special pentru bunurile de consum). . realizate cu ajutorul mijloacelor de comunicare in masa ( presa. expozitiile. a afisajelor etc. IN RAPORT CU NIVELUL LA CARE SE PRACTICA : a) la nivel microeconomic : . interpersonale. . b) pe piata externa. TV). . Activitatile promotionale pot fi clasificate dupa urmatoarele criterii : 1. DUPA MODALITATEA DE REALIZARE A OBIECTIVULUI PROMOTIONAL a) promovarea prin mijloace de atragere a clientilor catre marfa ( publicitate.TEHNICI DE PROMOVARE diversificarii exportului. 4. . IN FUNCTIE DE MODUL DE COMUNICARE a) promovarea prin contacte directe. b) la nivel macroeconomic : . magazine sau expozitii cu desfacere. relatii publice). b) prin mijloace care duc marfa catre consumatori (demonstratiile. DUPA LOCUL DE DESFASURARE : a) pe piata interna. si prin mijloace de comunicare complexa (targuri si expozitii. .simpozioane etc. mai ales pentru bunurile de investitii). .servicii de informare comerciala etc.targuri si expozitii.saloane internationale.publicitate. radio. 3.relatii publice..servicii de orientare a clientilor. prin reprezentanti. b) prin contacte indirecte. agenti. 2.

. este oferita o moneda intreaga de aur. toti bunii cetateni sunt chemati sa ajute la aducerea inapoi. evident. inscriptionata pe papirus si descoperita printre ruinele orasului Theba din Egipt : " Sclavul Shem. negustorii ambulanti isi faceau cunoscute marfurile prin strigaturi. Principala deosebire dintre cele 2 concepte consta in aceea ca publicitatea poate fi utilizata si pentru actiuni necomerciale.20% din valoarea exportului. s-a dezvoltat si s-a schimbat pe masura evolutiei societatii. metodele si procedeele utilizate pentru a face cunoscute produsele. El este inalt. dar si diferente privind sfera de cuprindere si modul lor de actiune. In schimbul unor stiri despre locul in care se afla el. Se presupune ca cea mai veche reclama scrisa dateaza de acum 3 000 ani.PUBLICITATEA (RECLAMA) COMERCIALA -ADVERTISING DEF. Inca din antichitate la greci. volumul lor anual depasind 100 miliarde de dolari. fugind de la stapanul sau Hapu . a scoate in fata clamare = a striga publico. farmacistii efigia sarpelui etc. : Reprezinta notiunile. este oferita o jumatate moneda de aur. Cheltuielile publicitare cresc intr-un ritm anual intre 4 si 10 % pe plan mondial. infatisare sanatoasa si ochi negri. Etimologia cuvantului provine din limba latina: promovere = a evidentia. iar pentru aducerea lui la parohia lui Hapu tesatorul. publicare = ceea ce se adreseaza marelui public Intre conceptul de reclama comerciala cat si cel de publicitate exista mari asemanari. in unele tari dezvoltate ele reprezinta pana la 10 . unde este tesuta cea mai buna stofa conform dorintelor dumneavoastra. serviciile si ideile.tesatorul. iar cheltuielile aferente ei sunt considerate element al investitiilor publicitare. Reclama comerciala a aparut din cele mai vechi timpuri si." Emblemele au inceput sa fie folosite in aceeasi perioada : firma unui brutar era reprezentata de un catar punand in miscare o moara. laptarii foloseau ca emblema o capra. pentru a trezi interesul clientilor potentiali in vederea achizitionarii lor imediate sau viitoare. Reclama comerciala cunoaste in prezent o raspandire fara precedent. fenicieni si romani.

• Publicitatea de pozitionare – are ca scop pozitionarea distincta in mintea consumatorului a unui produs. majoritatea putand fiind incadrate simultan in mai multe categorii. Poate fi un lider de opinie sau o personalitate in domeniul. In SUA este permisa vizarea produsului concurent in timp ce in Europa se poate folosi doar un nume generic (produsul X). reduceri de preturi. Publicitatea pentru organizatie 1. Aceasta taxonomie este strict teoretica. alte utilitati ale unor produse. dintre care am selectat pentru cititor doar o mica parte. explicatii de utilizare sau de achizitie etc. Publicitatea de produs/serviciu/idee 2. in viata reala. pastrarea interesului pentru produsul/serviciul respectiv sau are ca obiectiv intretinerea notorietatii unor marci deja foarte cunoscute. Publicitatea de produs/serviciu – are ca scop stimularea consumului produsului sau serviciului vizat de campanie • Publicitate de informare – are ca scop aducerea la cunostinta grupurilor tinta vizate a diverse informatii: aparitia unui nou produs. • Publicitate de reamintire – are ca scop "intarirea" efectului unor campanii anterioare.CLASIFICAREA ACTIVITATII DE PUBLICITATE Exista mai multe criterii dupa care se pot distinge diversele tipuri de publicitate. Dupa obiectul campaniei 1. • Publicitatea comparativa utilizeaza procedeul compararii directe a unor produse/servicii aflate in concurenta si evidentierea calitatilor unuia dintre ele. pentru a fi mai usor de identificat in comparatie cu altele din aceeasi categorie. pe piata de publicitate putine reclame se incadreaza in mod unic intr-o singura categorie din cele care vor fi prezentate mai departe. Acest tip de publicitate este folosit in special in perioada de crestere si maturitate din ciclul de viata al produsului. • Publicitatea tip Star System – seamana foarte mult cu forma precedenta dar aici nu mai conteaza daca produsul este explicatia succesului acelei . iar utilizarea produsului/serviciului poate fi o explicatie a succesului in domeniul pentru care este reprezentativ. Publicitatea de marca 3. • Publicitate ce foloseste un model comportamental – ofera consumatorului un personaj ce este privit de catre acesta ca un model comportamental si de aceea de urmat.

Un caz aparte este cel al bancilor sau companiilor financiare (societati de investitii. Publicitate negativa – intr-o prima etapa se neaga calitatile produsului apoi se reduce la absurd aceasta negatie. 3. Publicitatea institutionala – vizeaza crearea unei stari binevoitoare fata de o institutie si oferta sa. dar solicita o actiune din partea unor grupuri tinta vizate. fiind vorba de exemplu de produse ce prezinta elementele de identificare ale starului. 2. in special in conditiile unei multiplicari accelerate a numarului de marci sub care firmele isi prezinta produsele. de asigurari etc. pentru care renumele companiei poate fi o garantie a calitatii fiecarui produs. Publicitatea ce foloseste fetisul – este din aceeasi clasa cu precedentele.) pentru care produsul/serviciul este sinonim cu renumele corporatiei si pentru care prestigiul marcii este mai important chiar decat produsul. Publicitate in care produsul este tratat ca o vedeta in sine. Publicitatea de conjunctura – foloseste un moment aniversar sau cu semnificatie socioculturala pentru grupul tinta caruia i se adreseaza. Se realizeaza atat in beneficiul institutiilor guvernamentale. cat si a celor non-guvernamentale. Publicitatea de corporatie – este realizata pentru a face cunoscut numele corporatiei si nu a produselor/serviciilor pe care le ofera consumatorilor. Publicitatea pentru organizatie – are ca obiectiv principal transmiterea de informatii privind activitatea unei organizatii. Se realizeaza in special pentru companii ce au o gama foarte larga de marci. 2. valorile si cultura sa. ceea ce ofera o justificare pentru achizitia lui. implicarea in viata comunitatii etc. performantele acesteia in domeniul in care activeaza. conteaza doar notorietatea sa si gradul de simpatie in randul publicului. iar achizitia sa devine fetis. Publicitate de tip marturie – Testimonial – foloseste drept martor si instanta de informare despre calitatile produsului un individ cat mai reprezentativ pentru publicul caruia i se adreseaza produsul. Publicitate de tip demonstratie – este bazata pe demonstrarea efectiva a calitatilor produsului respectiv – este cea mai informativa si mai rationala. Publicitatea de marca – are ca obiectiv principal evidentierea si sustinerea valorilor marcii (brandului). al caror produs/serviciu oferit nu este de tip comercial. Dupa anuntator (client) 1. 3.• • • • • • personalitati. traditia. Publicitatea de produs/serviciu .

in special promovarea vanzarilor (sales promotions) si mailing direct. intangibile ale produsului. detailisti) 3. TV. Publicitate cu actiune directa – vizeaza obtinerea unui efect imediat 2. cinema si radio Macheta de presa – pentru presa scrisa Afisul publicitar – pentru afisajul stradal 2. adresandu-se laturii emotionale ale individului Dupa efectul intentionat 1. Publicitate de tip BTL (Below The Line) – este acea forma de publicitate care foloseste alte suporturi decat cele conventionale sau le foloseste pe acestea intrun mod atipic. factuala – pune accent pe informare. specifice fiecaruia dintre mediumurile de mai sus: Spotul – pentru televiziune. radio. Publicitate adresata consumatorului final 2.Dupa criteriul geografic 1. cinema si afisaj stradal.pune accent pe caracteristicile si beneficiile emotionale. Publicitate cu actiune intarziata – vizeaza obtinerea de efecte pe termen lung Dupa canalul folosit 1. Publicitate nationala 4. Publicitate adresata consumatorului intermediar (retele. Publicitate adresata consumatorului institutional (companii) Dupa tipul mesajului 1. Publicitate emotionala . Publicitatea tip ATL foloseste formate tipizate. Este numita si publicitatea in media. o distinctie simbolica intre actiunile de comunicare clasica prin mass media si cele de comunicare neconventionala. Publicitate locala 2. Publicitate internationala Dupa natura pietei 1. rationale ale produsului 2. Prima definire a acestei distinctii a fost facuta pentru prima oara in anii ’50 de catre compania Procter&Gamble si separa comunicarea pentru care se plateste comision pentru media de cea pentru care nu se plateste acest comision. Publicitatea de tip BTL are doua mari moduri de actiune: prin intermediul evenimentelor prin intermediul suporturilor/obiectelor Linia dintre aceste doua tipuri de publicitate (The Line) este bineinteles imaginara. Publicitate de tip ATL (Above The Line) – desemneaza servicile de publicitate destinate si care folosesc cele cinci canale media conventionale: presa scrisa. Unii autori considera ca activitatile de tip BTL dezvolta componente din marketing mix de tip non – advertising. pe prezentarea caracteristicilor si beneficiilor functionale. Publicitate regionala 3. Publicitate rationala. care asigura o legatura directa cu anumite grupuri restranse de public. .

Publicitate agresiva – foloseste un ton imperativ si o intensitate mare a comunicarii (volum mare de aparitii) 2. Publicitate conotativa – este bazata mai mult pe sugestie si mai putin pe informatie 2. promotii etc. Publicitate blanda (neagresiva) – foloseste un ton bland si ofera posibilitatea unei optiuni Dupa continut 1.). care nu mai tine cont de tipul canalului de comunicare ci se focalizeaza asupra atingerii obiectivelor campaniei de comunicare. BTL. marketing direct. Dupa tonul comunicarii 1. Publicitate denotativa – este bazata in primul rand pe informatie .In ultima vreme se observa o tendinta de depasire a acestei impartiri prin introducerea unui nou tip de publicitate: publicitatea TTL (Through The Line). folosind toate mijloacele aflate la dispozitie (ATL. PR.

un serviciu. Pentru a indeplini aceasta functie. noi metode de folosire a acestora.RAPORTUL PUBLICITATE . Sa castige intelegerea publicului predispozitii si. in scopul crearii unei increderi reciproce si al formarii unei imagini favorabile asupra unei firmei si a produselor sale in randul publicului larg. legate de caracteristicile produsului cu cele subiective. CREAREA unei preferinte sau 2. precum si la schimbarile pozitive. Pentru o cat mai buna evidentiere a raportului dintre publicitate si relatii publice este necesara o prezentare a functiilor pe care le indeplinesc aceste doua componente ale activitatii de promovare a schimburilor economice internationale : PUBLICITATE RELATII PUBLICE 1. publicitatea trebuie sa imbine argumentele obiective. calitatea si influenta asupra opiniei publice. bazate pe mobilurile si atitudinile publicului. Crearea unei fidelitati pentru o 3. in final. particularitatile acestora. Promovarea vanzarii noilor produse 4. Sa inoculeze in randul publicului sau castigarea de noi clienti („crearea convingerea ca firma sau institutia de piete") si sutinerea desfacerii respectiva este capabila sa satisfaca in . 4. 2. dar activitatile nu sunt identice. Sa provoace in randul angajatilor un marca de produs. tehnice sau economice care intervin in domeniul unor sau servicii mai vechi. 3. intensifice activitatea lor in scopul unor beneficii sporite. Sa informeze conducerea si sa cumparatori cu privire la aparitia unor avizeze toate actiunile acesteia care au produse noi. Public relations este o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen lung. INFORMAREA agentilor 1.RELATII PUBLICE IN PROMOVAREA SCHIMBURILOR ECONOMICE INTERNATIONALE Relatiile publice (public relations) reprezinta activitatea directa. convingeri de a cumpara un produs sau prin informatii satisfacatoare. desfasurata in mod constant si sistematic. Intre publicitate si relatii publice exista suprapuneri de obiective si metode. o institutie sau un organism economic si piata externa. pentru firma care a sentiment de solidaritate a intereselor realizat sau care comercializeaza acel proprii cu cele ale firmei si astfel sa produs. ea foloseste instrumente ce depasesc latura comerciala. a unei pentru scopurile si activitatile firmei. de cultivare a contactelor dintre o firma.

RELATII PUBLICE 1. folosind si instrumente ce depasesc latura comerciala. Asigura un flux unilateral de 5. Asigura un flux bilateral de informatii. Deosebirile dintre publicitate si relatii publice sunt determinate de pozitia de functionare permanenta a conducerii si caracterul de dialog al relatiilor publice care ofera servicii informationale la cererea publicului sau al massmedia. Urmareste promovarea relatiilor cu persoane fizice sau juridice. Foloseste mijloace comerciale 6. se intituleaza „ 30 000 de dolari pentru renovarea Scolii nr. actionand asupra informatii. la pagina „Actualitate". toate referirile facandu-se in articole semnate. latura comerciala a activitatii. nici un spatiu publicitar. In ordinea cronologica a aparitiilor. Castiga simpatia unui anumit public. ADEVARUL. cat ti angajatii hotelului. 4. In articol este relatata initiativa PR managerului de la Bucharest Marriott Grand Hotel de a strange suma respectiva pentru reconsolirarea si renovarea amintitei scoli bucurestene. Se adreseaza publicului sau activitatii de piata. primul articol. Duce la consolidarea pozitiei de 4. Are rol de informare si coordonare a 3. in perioada mentionata. Al doilea articol.146 din Capitala. referiri la Bucharest Marriott Grand Hotel nu se fac decat in 4 editii ale acestuia. 3. societatii in privinta produselor si a serviciilor in cauza. Raportul Publicitate – Relatii publice PUBLICITATE 1. Ziaristul preia in . l-a care sunt abonat. amplasate in interiorul ziarului. 30 martie 2001. piata 5.Urmareste promovarea exporturilor de produse sau servicii. in cadrul paginii „Societate". de la inceputul anului si pana la mijlocului lunii iunie. 12 aprilie 2001. cumparatorilor potentiali. Utilizeaza si mijloace ce depasesc specifice. Relatiile publice reprezinta o activitate de durata ce urmareste sa castige simpatia si increderea unui anumit public si ale carei efecte apar pe termen. 2. Creeaza un climat de intelegere si incredere. aparut vineri. 6. Ziarista consemneaza si faptul ca la reamenajarea scolii vor fi implicati atat elevii. diferitelor grupuri sociale. Bucharest Marriott Grand Hotel nu a contractat.produselor deja introduse pe piata cele mai bune conditii necesitatile („largirea pietelor deja existente"). Sprijina nemijlocit exportul. consemneaza deschiderea oficiala a complexului hotelier. avand subtitlul „Bal de caritate la Hotelul Marriott". aparul joi. 2. Reflectarea Bucharest Marriott Grand Hotel in paginile cotidianului „Adevarul" Consultand colectia pe anul 2001 a cotidianului cu cel mai mare tiraj din Romania.

dupa hotelurile din Moscova si Hamburg. contrbuind astfel la clasarea pe primul loc a Marriott International in industria hoteliera la capitolul Customer satisfaction de catre American Customer Service Index (ACSI). 31 mai 2001. provenita in special din strainatate).W. In introducere sunt prezentate cateva date biografice menite sa-l caracterizeze cat mai bine pe interlocutor.Marriott Jr. un interviu cu J. desi foarte putin numeroase (lucru explicabil prin faptul ca serviciile oferite se adreseaza unei clientele putin numeroase. • veniturile aduse la bugetul de stat pana in decembrie 2000 de catre Bucharest Marriott Grand Hotel. presedintele corporatiei care administreaza Bucharest Marriott Grand Hotel. • volumul investitiei totale. Sofitel si Marriott din cateva mari orase ale lumii si in Bucuresti. consemneaza prezenta la festivitati a celor mai importante personalitati politice ale tarii. . Nu face nici o apreciere asupra nivelului tarifelor practicate de Bucharest Marriott Grand Hotel . aparut joi. Ultimul articol. Al treilea articol.. precum si declaratii acestora. putem constata ca referirile la Bucharest Marriott Grand Hotel. poarta denumirea „O camera de hotel la Bucuresti – mai scumpa decat la Paris sau la Londra". Ca o concluzie. de fapt. precum : • suprafata spatiului pentru birouri. ziaristul prezent la ceremonia de deschidere.articol o serie intreaga de date puse la dispozitie de departamentul de PR ce functioneaza in cadrul hotelului. Autorul prezinta tarifele platite pentru o camera de catre un turist la hotelurile Hilton. • numarul de locuri de munca generate de Bucharest Marriott Grand Hotel. locul 3 in cadrul lantului Marriott din Europa Continentala. • numarul de camere si restaurante. ceea ce inseamna ca departamentul de PR lucreaza bine. multumindu-se doar sa le reliefeze. • numarul de lucratori angrenati in constructia complexului. Totodata. Totodata. sunt favorabile. ziarista publica si faptul ca Bucharest Marriott Grand Hotel a ocupat. • aria totala a complexului hotelier. neindoielnic puse la dispozitia ziaristei de catre departamentul de PR al hotelului. la pagina „Societate". portivit celui mai recent Guest Satisfaction Survey. rubrica bilunara specializata a Adevarului. aparut in cadrul paginii „Ghidul turistului". este.

• Internationale. conceptii. e) Dupa durata perioadei de functionare: • Scurte.targuri si expozitii de mostre ale produselor. b) Dupa modul de organizare: • Oficiale. Planificarea activitatilor . documentatii tehnice. • De generatia a II-a . • Expozitii volante.Selectarea manifestarii • definirea obiectivelor firmei • desemnarea persoanelor participante • alegerea si rezervarea standului 2. Expozitiile sunt manifestari ocazionale si nu isi propun in mod prioritar obiective comerciale. • Specializate. • Strict specializate. avand drept scop asigurarea de informatii asupra unor progrese realizate intr-un anumit domeniu. c) Dupa obiectul expunerii: • De generatia intai – targuri si expozitii de marfuri. • Particulare. • Permanente.TARGURILE SI EXPOZITIILE INTERNATIONALE Targurile reprezinta piete organizate in locuri dinainte stabilite si in care concentreaza in perioade limitate de timp. sisteme. • Caravane. • De generatia a III-a – de idei. cererea si oferta de marfuri. • Indelungate. promotionale si de comercializare. d) Dupa profil: • Generale. numar si localizarea participantilor: • Locale. fie prin documente ilustrative si avand obiective complexe. • Nationale. f) Dupa mobilitatea in spatiu: • Fixe. ultima fiind prezenta fie prin mostre de produse. Programul participarii la un targ international 1. CLASIFICARE a) Dupa amploare. • Itinerante. machete pentru produsele de mare volum.

au loc mese rotunde. oferind posibilitati mari pentru cercetarea si prognozarea pietei cu eforturi materiale relativ reduse si la un nivel calitativ superior. urmatoarele functii: • Atrage atentia vizitatorilor. Constituie un loc ideal pentru negocieri si contractari de afaceri. radio. negociere si contractare de marfuri si servicii. 3. mostre sau inovatii. 2.• stabilirea planului de actiuni cu 12 luni inainte • elaborarea bugetului de cheltuieli • incercarea de a obtine o asigurare pentru operatiunea de prospectare 3. agresiva • colectare de informatii despre concurenta • fise dupa fiecare intalnire de afaceri 4. • Standul indeplineste. TV. dat fiind faptul ca in perioade scurte se desfasoara activitati complexe de promovare. Descopera noi posibilitati de ameliorare a canalelor de prezentare si distributie a produselor si serviciilor pe diferite piete. • Evidentiaza caracteristicile calitative ale produselor expuse. • Numarul de parti deschise destinate expunerii produselor. Reprezinta o scoala de perfectionare pentru agentii economici. Se desfasoara intr-un mediu competitiv deschis. de regula. EXIGENTE ale organizarii participarii la targuri si expozitii internationale O problema importanta in participarea la targuri si expozitii este proiectarea. • Asigura transmiterea informatiilor care contribuie la crearea unei imagini favorabile despre firma sau economia nationala. Firma poate alege mai multe tipuri de standuri: . 4. 6. 5. • Ofera conditii prielnice pentru tratative. Derularea actiunii • idei novatoare pentru afirmare in raport cu concurenta • atitudine activa.Asigura efectuarea unei publicitati comerciale complexe si complete.Concentreaza in timp si in spatiu cererea si oferta de marfuri. etc. realizarea si intretinerea standului. sunt prezentate exponate de produse. contacte directe intre parteneri care se informeaza reciproc. La targuri se practica publicitatea prin presa. Ofera posibilitati pentru promovarea si consolidarea pozitiei firmei. Urmarile actiunii • la intoarcere se va intocmi un bilant al participarii • intocmirea ofertelor pentru cererile primite in timpul targului • recontactarea partenerilor potentiali care s-au aratat interesati FUNCTIILE targurilor si expozitiilor internationale 1. • Proiectarea standului ia in considerare urmatoarele elemente: • Marimea posibila a standului.

Selectionarea si pregatirea personalului care activeaza in standuri are la baza cerinta asigurarii unei echipe cu o pregatire complexa si diversificata. Cocktail si/sau alte actiuni de • • • • • • . Bugetul de participare la un salon specializat Elemente de cost Suma Elemente de cost Suma REZERVAREA STANDULUI COMUNICARE Chiria( nr. • Utilitati principale: apa. un aspect deosebit de important este cel al elaborarii bugetului de cheltuieli. mC x pretul unui mC) Cheltuieli de documentare. mobilierului. • Spatiul necesar depozitarii materialului publicitar. electricitate. personal de paza si securitate. Taxe de inscriere Scrisori de invitatie. Internet. • Manageri – sefi ai standurilor. Pozitia standului fata de fluxul principal de vizitatori. • Pozitionarea corecta in fluxul de vizitatori. Cum totul are un cost. echipa este compusa din: • Specialisti in probleme de publicitate. prezentarea in grup a exponatelor sau focalizarea atentiei pe un anumit produs. decoratori. • Reusita in participarea la targuri si expozitii internationale depinde si de intretinerea standului. arhitecti si constructori de stand. • Posibilitatile de asociere a acestora. Publicitate in presa locala.Standul liniar. De regula. suveniruri. Standul cu 3 fatade Standul insula (cel mai scump). AMENAJAREA STANDULUI Publicitate in catalogul oficial al Amortizarea sau inchirierea salonului. cu o singura fatada (cel mai ieftin). • Receptioneri. • Concentrarea atentiei vizitatorilor asupra exponatelor se realizeaza prin: • Utilizarea suporturilor luminoase. Standul sub forma de unghi. • Posibilitati de a face proiectii video. volum). Caracteristicile produselor care vor fi expuse (ca numar. • Specialisti capabili sa efectueze diferite demonstratii practice. negociere. atat sub nivel tehnic. • Designeri. standului. telefon. Asigurare Alcatuirea unui dosar de presa. contractare. varietate. mostre. Amortizarea sau inchirierea Obiecte promotionale. • Miscarea postamentului pe care este asezat produsul. cat si al atmosferei create de personalul existent la un nivel calitativ ridicat. aer conditionat. • Utilizarea unor sisteme de oglinzi.

Curatenie. Eficienta participarii la targuri: Se analizeaza diferitele costuri: • ale inchirierii spatiului necesar pentru stand. Fotografii ale standului. animatori. Cheltuieli de deplasare in tara vizitata. Translatori. Tranzitare si vamuire. telefon. • ponderea noilor clienti. masa. TRANSPORT SI CAZARE . cazare. • ale salariilor si diurnelor personalului de stand. apa. Indicatori de evaluare: 1. • ale transportului exponatelor si materialelor. Personal interimar si public relations.Pentru personal: Transport.Pentru materialele/produsele expuse: Manipulare si transport. PRESTATII OPTIONALE Electricitate. • ale serviciilor de stand. • ale campaniei publicitare. • contractele in curs de negociere. gaz SERVICII Prima de asigurare. costul unui contract de afaceri incheiat la targ – prin raportarea totala a cheltuielilor la numarul contractelor semnate. • numarul vizitatorilor (dintre care al specialistilor si al oamenilor de afaceri). Amortizare . Materiale de prezentare animatie. intretinere. decorare si modulare a standului.Decorarea standului. costul atragerii unui vizitator in stand – raport intre costul programului de marketing si numarul vizitatorilor. Parcare pentru expozanti. Comisioane decoratori. Asigurare. indicele etalon targ – raport intre cheltuielile ocazionate de participarea respectiva si volumul tranzactiilor incheiate la targ. 2. 3. . Altele: aer conditionat. Se iau in calcul realizarile de la targ: • vanzarile obtinute. • de constructie. Cota a salariilor si contributiilor sociale.

publicul se confunda cu intregul popor si existau tot atatea publicuri cate popoare existau. " de ochii lumii". opinio derivat de la opinari – a exprima o parere – echivalent al cuvantului doxa din limba greaca. semnifica popor. cel de-al patrulea presedinte al SUA. publicul a incetat a se mai confunda cu poporul intreg. "in rand cu lumea". Astazi se vorbeste despre " opinia publica mondiala". presupunere. In timp. ceva comun. onis. a condus la substantivarea adjectivului luat in discutie. "om de lume". Etimologia cuvantului "public" schiteaza sugestiv cadrul de manifestare a opiniei.e. Diferentierea in cadrul societatii. taria si influenta lor asupra guvernarii (dar si al faptelor de comert) cresc proportional cu numarul celor care impartasesc respectivele opinii (Madison.) o considera ca fiind "vocea Divinitatii.f. "gura lumii" sau " gura satului". Initial. Legat de un eveniment a aparut un public local. "ca lumea". " ce zice lumea?".n. Omul politic american James Madison (1751-1836). aparitia unor functii specificate in masa populatiei. vox poluli. vox stultorum . "ne vede lumea". – parere. fiind opera marilor personalitati. Etimologic. 1788). obisnuit. Lucius Annaeus Seneca(c. al statului. frumos sau bogat.-65 e. a exprimat relatia dintre opiniile individuale si ceea ce numim astazi opinia publica : daca opiniile individuale sunt timide si prudente. vox Dei. sa ne ferim de lume". Nu este suficient sa fii cinstit. trebuie sa apari astfel si in opinia altora. Paleta evaluarilor opiniei publice facuta de diferiti ganditori de-a lungul timpului este cat se poate de larga . In timpurile stravechi. gand. Plecand de la etimologie.UNELE CLARIFICARI CONCEPTUALE: OPINIE PUBLICA SI MASSMEDIA Termenul de opinie publica (public opinion) a fost preluat din limba engleza. ca in sintagma "opinie publica". "lauda lumii". care consta in tendinta indivizilor de a trece de partea invingatorului.n. Publicul constituie arena in care se recunosc virtutea si viciul. derivat de la populus. dar francezul Pierre Charron a lansat formula "vox populi. Se prefigureaza ceea ce va fi numit in zilele noastre "efectul platformei vagonului"(bandwagon). " multa lume". credinta. cuvantul publicus. Folosit ca adjectiv. nu numai de o "opinie nationala" sau de "opinia publica" din interiorul natiunii. opinia publica este "regina lumii". cuvantul "public" era folosit numai ca adjectiv. Mihai Ralea si Mihai Herseni gasesc pentru cuvantul "public" numeroase expresii echivalente in limba romana : " de fata cu toata lumea". Dictionarul latin –roman specifica : opinio. cuvantul "public" semnifica ceea ce este oficial.4 i. dar pentru Thomas Carlyle (1795-1881) este "cea mai mare mincinoasa a lumii". diferit de publicul national si de publicul mondial. intelegem prin "opinie publica" parerea poporului. "in lume". format in jurul unor interese si valori sociale. s. "in vazul lumii". Asociat. termenul provine din limba latina. gandirea lui. al tuturor. Pentru Blaise Pascal (1623-1662).

cu expresia comunicatiile de masa. nivel scazut de receptivitate. Nu-i vorba ca nici majestatea sa nu spune totdeauna adevarul. Ca unei majestati. • mijloace de comunicare – instrumentele comunicarii. mijloacele tehnice de transmitere a mesajelor. un public de masa. simultaneitate a receptarii pe o arie larga. • mass – un public numeros. . Poate ca sinteza "opinia publica este regina mincinoasa a lumii" nu exprima un neadevar. Precizari : • comunicare de masa – mesaje si procese de comunicare. intalnita mai apoi in varianta "vocea poporului. Deci : media = mijloace de comunicare Mass-media = mijloace de comunicare pentru un mare public. Componenetele mass-media : radiodifuziunea si televiziunea. putere. mijloacele de comunicare si se traduce. in general. standardizare a consumului de produse culturale. cartea. benzile. termenul este utilizat abuziv pentru a desemna opiniile indivizilor si nu ca rezultat al interactiunii acestora. aceasta fiind confundata cu masele. Greseala provine din tendinta de personificare a opiniei publice. transplantat intr-un ansamblu anglo-saxon. comunicarea de masa este identificata drept mass-media. cinematograful. videocasetele. vocea dobitoacelor". amplitudine sociala a mesajului. discursurile. Alteori.(vocea poporului. Termenul medium (la plural media) este un cuvant de origine latina. vasta lor raza de actiune. casetele. afisul publicitar. De cele mai multe ori. dar nu este decat rareori luata in consideratie de guvernati. inventate si utilizate in civilizatiile moderne si avand drept caracteristica esentiala marea lor forta. presa. i se arata totdeauna respect. cu multimea. termenul de "opinie publica" este utilizat uneori gresit. la nivelul cunoasterii comune. El desemneaza in principiu procesele de mediere. In limbajul de zi cu zi. vocea prostilor).

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful