PIAA BUTURILOR RCORITOARE

n cele ce urmeaza ne propunem o analiza a pietei bauturilor racoritoare din Romnia. Piata bauturilor racoritoare a cunoscut o dezvoltare majora in ultimii ani , in special dupa anul 1990 cand pe piata romaneasca au patruns numeroase firme producatoare de bauturi racoritoare . Analizand numarul de consumatori de pe piata bauturilor racoritoare s-a constatat ca la nivelul anului 2011 existau 20 milioane de consumatori potentiali din care doar 18 milioane au achizitionat efectiv produsele , deci piata efectiva este de 18 milioane si cea potentiala de 18 milioane de consumatori . Volumul total al vanzarilor pe piata in 2011 a fost de aproximativ 524000 miliarde lei (luand in considerare ca in medie un consumator consuma 2 sticle de suc in sezonul estival si doar o stical in sezonul rece ) .

I. Dinamica pietei
Vnzarile au fost impulsionate n principal de scaderea preturilor de fabricatie, ce au facut achizitionarea de bauturi racoritoare mai atragatoare pentru o populatie cu o putere de cumparare foarte joasa, fiind totodata impulsionate si de lansarea de noi marci si arome. Cresterea puternica a bauturilor racoritoare n perioada de referinta a fost sustinuta de majore investitii n aceasta industrie, de mari cheltuieli cu reclama, precum si de dezvoltarea retelelor de distributie la nivel national. Integrarea verticala a unor participanti ca European Drinks n canalul vnzarilor a fost de asemenea un factor stimulator n expansiunea pietei, ajutnd la scaderea preturilor acestor produse. Disponibilitatea n canalele de distributie a fost un factor important pentru scaderea preturilor produselor. O mai mare crestere a fost impulsionata si de lansarea de noi produse si arome promovate puternic, care au stimulat vnzarile si de o schimbare a consumatorilor de la mai scumpele bauturi alcoolice la mai ieftinele bauturi racoritoare. Crescuta prezenta a micilor restaurante gen fast-food la nivel regional si dezvoltarea lanturilor fast-food ca McDonalds si Spring Time au contribuit la o crestere considerabila a vnzarilor de bauturi racoritoare. Totusi a existat un declin n frecventa vizitelor facute de consumatori la traditionalele locuri cum sunt restaurantele.ieftine. Cresterea impresionanta a volumului bauturilor racoritoare poate fi explicata de puterea scazuta de cumparare a populatiei concomitent cu concentrarea producatorilor pe produse mai ieftine n scopul ntmpinarii cererii.Scaderea preturilor si disponibilitatea produselor pe pietele de desfacere, au stimulat o semnificativa crestere n vnzarile de bauturi racoritoare n general.

Activitatea de lansare, concentrarea pe extinderea marcilor, noile arome si ambalaje au contribuit de asemenea n mare masura la cresterea vnzarilor de bauturi racoritoare.Cteva noi marci si produse au fost lansate n cursul primei parti a perioadei de referinta. Extinderea marcilor, atragerea consumatorilor cu diferite venituri, noile ambalaje si arome au fost principalele miscari de pe piata, miscari executate de producatorii multinationali si locali. Aceste noi lansari, n majoritate concentrate pe gusturile si aromele locale s-au dovedit a fi cele mai de succes. Anul 2011 a nregistrat lansarea de noi arome si noi forme de sticle, puternic promovate, dar si lansarea de noi marci n categoria bauturilor carbogazoase si sucurilor, dar mai ales n categoria bauturilor functionale aflata n crestere. Chiar daca cererea este elastica din punct de vedere al pretului, reclama ramne importanta pentru crestere si noi lansari. Cererea a ramas determinata de pret, dar disponibilitatea produsului si reclama au fost mijloacele puternice n cresterea constientizarii marcii n ntreaga perioada de referinta. Clasificarea marcilor conducatoare Wonder Spring, Coca-Cola, Pepsi reflecta de asemenea eforturile de publicitate. n timp ce companiile multinationale se bazeaza n principal pe reclama si promovare, companiile locale se bazeaza pe preturi joase si distributie extinsa prin canale scurte. Puterea de cumparare slaba nseamna ca marginea de jos a altui canal retine mai mult de jumatate din vnzari. Cea mai mare parte a bauturilor racoritoare a fost vnduta prin alt canal de comercializare - constnd n principal n rafturi pe strada, chioscuri sau alte spatii asemanatoare reflectnd sensibilitatea consumatorului la pret si importanta disponibilitatii produsului pentru vnzarile de bauturi racoritoare care sunt percepute ca produse de convenienta. Magazinele alimentare au contribuit de asemenea la pozitia de lider a bauturilor racoritoare pentru ca acestea sunt percepute ca si canale traditionale de distributie pentru bauturi si alimente. ncurajata de preturi joase si o mai buna disponibilitate, apa mbuteliata detine cea mai mare parte n volumul vnzarilor. Continund evolutia nceputa n 2000, apa mbuteliata si-a mentinut din nou cel mai mare volum. Cu un volum impresionant si o constanta crestere a valorii, apa mbuteliata a fost cel mai dinamic produs racoritor n perioada de referinta. Cresterea a fost n mare masura stimulata de un nivel nalt al investitiilor n aceasta industrie, disponibilitatea crescuta a produselor fiind datorate fara dubiu si verilor lungi si calduroase. Cresterea mare a volumului fizic al vnzarilor comparata cu cresterea volumului valoric n preturi comparabile a fost de asemenea

un rezultat al cresterii importante a apei mbuteliate, care a fost cel mai ieftin produs din categoria bauturilor racoritoare si care este responsabil de cea mai mare proportie n vanzari. Vnzarile de apa mbuteliata au crescut datorita urmatorilor factori: disponibilitate crescuta ; preturi mai mici comparativ cu cele ale bauturilor carbogazoase (principalul sau competitor); verile calduroase; perceptia n rndul consumatorilor a faptului ca apa de la robinet are o calitate scazuta; este de asemenea frecvent consumata n vnzarile on-trade n combinatie cu vinul, reiesind traditionalul sprit. Datele Canadean aduc o veste buna si in segmentul bauturilor racoritoare carbogazoase, acesta diminuandu-si ritmul de declin in 2011 si ajungand aproape de stabilizare. II.Previziuni Temperaturile din lunile de vara conteaza foarte mult, ele vor da tendintele intregului an.De asemenea, masurile guvernamentale cu potential de influentare a consumului ar putea avea un impact puternic pe piata bauturilor non-alcoolice. Reprezentantul Canadean,Angela Preoteasa mai spune ca, in continuare, presiunea pe producatorii de profil vine atat din scaderea consumului, cat si din cresterea costurilor pe fondul majorarii pretului la zahar, al PET-ului, al combustibilului, precum si din pierderile generate de intensificarea promotiilor pentru consumatori - pentru ca daca nu sunt la promotie, produsele se vand greu. Apa probabil se va mentine pe un trend pozitiv pana la finalul anului. Carbogazoasele insa au pierdut vanzari semnificative din cauza ploilor din luna mai si ar putea inregistra cel mult o stabilizare per ansamblul lui 2012. Juice-urile 100% si nectarurile raman o categorie puternic afectata de situatia economica dificila, redusa aproape la jumatate fata de nivelul atins anterior crizei. Segmentele mai mici, energizantele si ice tea-ul, sunt si ele afectate de vremea proasta din ultimele luni. Energizantele probabil isi vor tempera cresterea in acest an. Ice tea-ul era la finalul primului trimestru aproape de stabilizare, insa este de asteptat ca trimestrul al doilea sa aduca un declin semnificativ in vanzari din cauza vremii ploioase. Categoria si-ar putea recupera pierderile doar daca iunie-august vor fi luni extrem de calduroase, completeaza Angela Preoteasa.

II. Analiza structurii domeniului de activitate

Conform structurrii pieei buturilor realizat de MEMRB (companie internaional de marketresearch), buturile rcoritoare carbonatate ocup locul 2, cu un procent din pia de 20,6%, fiind precedate de bere, cu 30% din pia. n aceeai pia putem enumera cafeaua (10%), apa mineral(8,2%), Ice Tea-ul (1,7%) sau buturile energizante (0,8%). Piaa romneasc a buturilor rcoritoare este dominat de 3 juctori: marii rivali Coca-Cola iPepsi, dar i productorul local European Drinks, acetia fiind completai de maxim 10 juctori cuacoperire naional, dar cu o cot de pia infinit mai mic. Dup o perioad de creteri consistente i continue (20-30% anual), pentru reprezentanii pieei buturilor rcoritoare pare s urmeze o perioad cu creteri moderate i consolidari ale business-ului. Buturile rcoritoare carbonatate reprezint cel mai dezv oltat segment al pieei locale de soft drinks, cu o pondere de 44-45% n volumul total, fiind urmate de apa mineral, cu aproximativ 42-43%din pia, i de buturile rcoritoare necarbonatate 10%. Consumul de buturi rcoritoare este n continuare n cretere n Romnia. n medie se consum150 de litri per capita, dintre care cea mai mare pondere o dein apa i buturile carbogazoase (cuaproximativ 50-60 de litri fiecare), urmate de toate celelalte categorii: necarbogazoase, nectaruri, sucuri, buturi funcionale. Potrivit productorilor, regiunile cele mai importante din punct de vedere al vnzrilor de buturircoritoare sunt reprezentate de zona capitalei, n primul rnd, urmat de Muntenia i Dobrogea.Un altcentru extrem de important al vnzrilor este i zona de vest a rii. Transilvania, o zon important, cuun numr mare de consumatori. Cu o concentrare preponderent urban, piaa buturilor rcoritoare i-a accentuat aceastcaracteristic i prin dezvoltarea lanurilor de hipermarketuri i supermarketuri care au contribuit la o imai bun vizibilitate a mrcilor care compun piaa.Dei au elemente comune, pentru definirea ct mai exact a unui portret-robot alconsumatorului, trebuie s divizm cererea pentru buturile rcoritoare carbogazoase n funcie de productori i de mrcile pe care acetia le produc i le distribuie.

Structura pietei bauturilor racoritoare

COCA -COLA Numrul 1 pe pia, Coca-Cola are acoperire naional, cu accent pe zonele urbane. Fiindconsiderat un productor cu preuri n limita superioar a intervalului, putem spune c se adreseaz persoanelor cu venituri medii spre mari, cu studii medii i superioare, target de vrst 14-45 ani, 45+extins.

Prin mrcile din portofoliu atinge un public destul de larg, astfel: + Coca-Cola, target de vrst 14-45 ani, 45+ extins, prin campaniile de promovare viznd ca iconsumatori att tinerii/grupuri de tineri, ct i grupurile de persoane/familia;

+ Coca-Cola Light, target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex feminin;

+ Coca-Cola Zero, target de vrst 14-35 ani, adresat n principal persoanelor de sex masculin, persoaneactive, nonconformiste, cu inclinaii spre cultura urban i divertisment;

+ Fanta, target de vrst 14-45 ani, vizeaz att familiile, ct i consumatorii tineri; disponibil n maimulte variante: Portocale este sortimentul clasic pentru Fanta, dar exist i Lemon, Madness ialte sortimente de sezon pentru doritorii de senzaii noi;

+ Sprite, target de vrst 14-30 ani, 30+ extins, n principal persoane de sex masculin, necstorite,active, iubitoare de sporturi extreme i activiti outdoor, cu inclinaii spre cultura urban.

Pepsi-Cola Numrul 2 pe pia, n competiie strns cu numrul 1, are acoperire naional, majoritar urban.Cu preuri n limita superioar a intervalului, vizeaz clieni cu venituri medii spre mari, cu studii mediii superioare, target 14-40, 40+ extins. Putem spune c se lupt aproximativ pentru aceeai categorie deconsumatori pe care i vizeaz i Coca-Cola. n funcie de mrci, putem face o segmentare astfel: + Pepsi, target de vrst 14-40 ani, 40+ extins;+ Pepsi Light, target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex feminin;

+ Pepsi Max, - target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex masculin;+ Pepsi Twist, - target de vrst 14-35 ani, combinaie de gust unic pe pia;

+ Pepsi Twist Light, target de vrst 14-35 ani, adresat persoanelor de sex feminin, combinaia perfectdintre un produs Cola i aroma Twist;

+ Mountain Dew, target de vrst 14-30 ani, persoane necstorite, tinere i active, iubitoare de sporturiextreme i activiti outdoor;

+ Mirinda Orange, target de vrst 14-35 ani, produs cu o vizibilitate redus pe piaa romneasc;+ 7UP, target de vrst 14-30 ani, persoane necstorite, tinere i active; disponibil n 3 variante: 7UP,7UP Light i 7UP ICE (pe perioada verii).

European Drinks Numrul 3 pe piaa intern, cu acoperire naional, n principal urban, dar i cu adresabilitatemare spre zona rural. Se pot distinge dou mari grupuri de produse. n primul grup, cu preuri la jumtatea intervalului se afl mrcile Frutti Fresh i American Cola,care vizeaz clieni cu venituri medii, studii medii i superioare, target 14-45, 45+ extins, n principalzonele urbane. + Frutti Fresh, target de vrst 14-45 ani, 45+ extins, mediul urban; disponibil n mai multe variante:Tutti Frutti, Grapefruit, Portocale, Pere, Piersici;

+ American Cola, target de vrst 30-45 ani, 45+ extins, mediul rural i urban, persoane cstorite, fr studii sau cu studii medii, clasa muncitoare, venituri medii sau sub medie;

n al doilea grup, cu preuri la limita inferioar a intervalului se afl mrcile Adria i Adria Cola ,care vizeaz clieni cu venituri mici i sub medie, fr studii sau cu studii medii, persoane cstorite,clasa muncitoare, target 25-45, 45+ extins, n zonele urbane i mai ales rurale. + Adria, target de vrst 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural i urban, persoane cstorite, fr studii saucu studii medii, clasa muncitoare, venituri sub medie sau reduse; disponibil n mai multe variante: TuttiFrutti, Piersici, Portocale, Lemon Lime;

+ Adria Cola, target de vrst 25-45 ani, 45+ extins, mediul rural i urban, persoane cstorite, frstudii sau cu studii medii, clasa muncitoare, venituri sub medie sau reduse.

Cele 3 companii cu mrcile din portofoliu care au fost scurt analizate dein aproximativ 95% din piaa buturilor rcoritoare.Acetia sunt urmai la mare distan de ali juctori care dein pri foarte mici din pia.

COCA COLA
Viziunea companiei Coca Cola se concentreaz asupra: Consumatorului prin oferirea unor produse satisfctoare i promovarea distraciei; Profitului prin maximizarea lui sau cel puin meninerea lui la un nivel mulumitor; Partenerilor de afaceri cu care stabilesc i dezvolt nite legturi mutuale bazate pe loialitate; Portofoliului de produse pe baza anticiprii nevoilor i dorinelor oamenilor; Promovrii produselor pe piaa vizat Misiunea firmei este aceea de a rcori trupul,mintea i spiritul,a creea valori i a face diferena, s inspire momente de optimism. Obiectivele strategice ale Companiei Coca Cola: Consolidarea poziiei de lider pe piaa internaional; Creterea loialitii (fidelizrii) clientelei; Creterea cererii clienilor existeni; Atragerea de noi clieni; Recuperarea investiiilor efectuate; Cucerirea de noi piee din diferite zone geografice; Protejarea mediului nconjurtor; Solidarizarea cu toate categoriile de persoane defavorizate. Atuurile companiei Coca Cola: - Un brand puternic pe piata cu o vechime de peste 100 de ani. - Un numar mare de operatiuni la active cu o clientele formata si furnizori stabili. - Oferta companie cuprinde o gama foarte larga de sortimente - Sunt implicate activ in problemele de protejare a mediului inconjurator; - Demareaza programe destinate tinerilor (Schools in motion); - Detin o retea profesionala de imbuteliere - Strategiile de marcheting sunt foarte dezvoltate, valorifica orice pentru a convinge consumatorii sa cumpere (Sarbatori,evenimente, etc), practica in general o strategie marketin agresiv; - Cifra de afaceri si cota de piata detinute le ofera posibilitatea de a investi sume importante in cercetare- dezvoltare pentru a gasi noi tehnici si linii innovative deproductie si de a inventa noi produse; - Angajati profesionali; - Calitatea superioara a produselor;

Slabiciunile intreprinderii Coca Cola: - La anumite game de produse comercializate folosesc ingrediente nocive organismului; - In tarile mai putin dezvoltate nu exista o cultura a protejarii mediului, iar anunmite ambalaje nu sunt reciclabile; - Da dependenta (datorita ph 3-4); - Nivelul ridicat de zahar si cofeina dauneaza sanatatii. Oportunitatii: - Pentru a contracara posibilele amenintari asupra companiei, aceasta se poate concentra asupra cucerii unui segment cat mai mare din piata bauturilor necarbogazoase; - Lansarea unui nou produs care sa pastreze gustul bauturii care a consacrat compania, dar care sa nu contina substante nocive asupra organismului uman; - Posibilitatea de extindere pe piete noi cu cerere mai mare; - Omenii apreciaza initiativele caritabile; - Posibilitatea de a incheia contracte cu lanturi de Restaurante/ Fast food-uri. Amenintari: - Opiniile tot mai vehemente ale specialistilor impotriva bauturilor carbogazoase produse de companie, mai ales impotriva produsului vedete care da si numele companiei COCA COLA, pot provoca o schimbare de mentalitate a consumatorului, care ar putea reduce consumul si implicit vanzarea companiei; - Producatorii de produse care pot substituii bauturile produse de companie (sucuri naturale, ceai , cafea, ciocolata,etc) sunt intr-o continua expansiune; - Competitia si legislatia care ii defavorizeaza pe cei aflati in postura de monopol , mai ales in economiile de piata; - Aparitia de noi competitori pe piata;

Pepsi Cola
Compania QAB Are 7 branduri n portofoliu: Pepsi, Prigat, Lipton, Gatorade, 7 UP, Roua Muntilor, Talea, Mirinda. Pepsi este cel mai bine vndut brand, datorita faptului ca segmentul bauturilor carbonatate este cel mai mare n Romnia si, ca urmare, are cea mai mare cerere.

Oferta de produse a firmei: - bauturi racoritoare necarbogazoase still; - bauturi racoritoare necarbogazoase nectar; - bauturi racoritoare necarbogazoase juice; - apa minerala. Atuurile companiei: - Reputatie remarcabila; - Pozitie puternica pe piata; - Portofoliu puternic de produse; - Buget mare pentru publicitate; - Economii de scala; - Utilizarea de apa filtrata, in loc de apa de izvor duce la cresterea marjelor de profit pentru apa imbuteliata; Slabiciunile companiei: - Datorita continutului de cofeina si zahar in exces, produsele firmei pot cauza probleme de sanatate, devenind nocive pentru consumatori; - Firma are un sistem de distributie destul de restrains; - Scaderea puterii financiare in ultimii ani; Oportunitatile companiei: - Sporirea populatiei, implicit al numarului de consumatori; - Achizitii si aliante noi; - Cresterea consumului de apa imbuteliata; - Cresterea puterii de cumparare pe pietele emergente; Amenintarile firmei: - Recesiunea; - Impactul sticlelor PET asupra mediului; - Concurentul sau principal: Coca Cola; - Cresterea pretului carburantilor si a produselor de baza;

Rivaliatatea intre Concurentii directi

Sa invatam de la cei mari!

Coca si Cola Pepsi sunt cele 2 bauturi care ne-au fost alaturi de mai bine de 100 de ani, asa ca indiferent pe care o preferati, ar fi bine sa stiti cate ceva despre istoria lor. In 1886, in SUA, doctorul John Pemberton a inventat ceea ce ulterior avea sa se numeasca Coca Cola, cea mai faimoasa bautura racoritoare. Initial, aceasta continea cocaina , insa din 1903, au scos drogul de pe lista ingredientelor. Cu toate acestea, reputatia de bautura pacatoasa s-a mai mentinut un timp. Pemberton era dependent de morfina, din cauza ranilor cu care s-a intors din Razboiul Civil. Fiind doctor, avea acces facil la droguri. Incercand sa scape de dependenta de morfina, a apelat la cocaina, crezand ca acest drog-minune nu duce la dependenta. Doctorul a murit la 2 ani dupa inventarea bauturii racoritoare, care ajunsese in scurt timp sa fie prezenta in aproape toate pravaliile. 12 ani mai tarziu, datorita farmacistului Caleb Bradham a aparut Pepsi Cola , o bautura asemanatoare la gust si culoare, dar care nu a continut niciodata cocaina. In vremea Razboiului civil, a inceput disputa intre inventia numita Coca Cola , si adversarul sau, Pepsi Cola . In timp ce Coca Cola se dezvolta si incepuse deja sa investeasca in publicitate, Pepsi abia se lansa. Coca Cola a inceput sa imbutelieze bautura, distribuind-o in toata tara prin intermediul unor francize. Succesul era garantat, deoarece era ieftina si disponibila oriunde. Coca Cola a fost o masina de facut bani pentru investitori si actionari, care s-au imbogatit peste noapte datorita popularitatii produsului. In 1923, Robert Woodruff a preluat pentru 60 de ani conducerea firmei, si a facut in acest timp din Coca Cola mai mult decat o bautura: era simbolul Americii si cea mai renumita marca din istoria economica de pana atunci. O mare parte din succesul Coca cola s-a datorat si rivalului sau, Pepsi. Acesta si-a bazat strategia pe faptul ca oamenii asociaza bauturile racoritoare cu

momentele placute din viata , si pe contrastul ce reiese din comparatia cu Coca cola,

numita si cola cafeinizata. In 1906, Pepsi a trecut testul, Hrana curata, Fara Droguri , deci nu a trebuit sa isi schimbe reteta si a capatat renumele de bautura curata . Inventatorul acesteia spunea ca este atat de sigura, incat o pot bea si copiii. Asadar, reclamele aveau sa evidentieze atu-ul: copiii beau Pepsi Cola. Cu toate acestea, progresul tot a fost lent. In anii 20 a aparut in SUA un amendament care interzicea producerea si vanzarea alcoolului avand drept urmare o crestere a cererii pentru bauturile fara alcool. Aceasta perioada aproape ca a fost fatala pentru Pepsi , care a fost de 2 ori in pragul falimentului, si s-a oferit de 3 ori spre vanzare. Directorul Coca Cola probabil ca a regretat refuzul de a-si cumpara rivalul, cand in anii 30, o sclipire de geniu l-a adus din nou in competitie: au introdus sticla de 300 ml, la pretul de 5 centi. Coca Cola vindea sticla de 170 ml tot cu 5 centi, insa avantajul era evident: Pepsi au oferit dublu, la acelasi pret. Cola nu a reactionat la aceasta schimbare, iar Pepsi a inceput sa fie considerata o bautura a saracilor, dar care s-a vandut foarte bine in perioada Crizei. Atunci concurenta a realizat ca avea un adversar redutabil. In anii 30, Coca cola a dezvoltat noi tehnici de marketing, si desi SUA se afla in plina Criza, ei promovau o imagine infloritoare a Americii, un mod de viata, o America rurala, alba si inocenta, orientata spre familie. O idee geniala de-a lor a fost reinventarea lui Mos Craciun, care de atunci este intruchipat de un batran durduliu, vesel, imbracat in rosu si alb. Nici macar Cel de-al II-lea Razboi Mondial nu i-a afectat glorioasa ascensiune, ba chair dimpotriva: printr-un gest aparent patriotic, insa foarte bine gandit, Coca Cola a fost scutita de rationalizare in timpul razboiului, fiind distribuita fiecarui soldat, chiar si pe front. A fost declarata un sprijin moral, si a devenit un simbol al Americii, intrucat multi soldati spuneau: luptam pentru o Coca Cola si un hamburger la intoarcere . Inca 60 de fabrici Coca Cola s-au deschis in toata lumea, fiind finantate din bugetul de razboi.Chiar si in Europa, de la Olimpiade si pana la defilarile hitleriste, Coca Cola era omniprezenta.Ca sa vedeti ca uneori tot raul duce spre bine, in Al II-lea Razboi Mondial, in Europa nu se mai gasea concentrat de Coca Cola, dupa batalia de la Pearl Harbour. Asa ca in Germania a fost inventata o noua bautura, facuta din ramasite de mere si alte fructe, numita Fanta, de la fantastiche. O data cu victoria Germaniei, producatoare si ea de

Coca cola, bautura a dominat piata din Europa.Coca Cola a devenit cel mai popular produs la nivel mondial, iar pepsi era doar un wannabe . Eisenhower (general si al 34-lea presedinte al SUA) era un adevarat ambasador al Coca Cola, si cu toate acestea Pepsi nu a renuntat la lupta. Vesnicul secund se pregatea de batalie. In anii 50, un fost angajat al Coca Cola s-a mutat la concurenta, fiind considerat un tradator. Acesta a venit cu ideea de a scoate Pepsi din bucatarie, pentru a-l aduce in sufragerie. In traducere, inseamna ca oamenii cumparau Pepsi pentru ca era mai ieftin, il duceau in bucatarie unde il turrnau in sticle de Coca Cola, si apoi il serveau in sufragerie, sperand ca musafirii sa nu observe diferenta. In epoca televiziunii s-au facut reclame care promovau Pepsi ca o bautura a claselor sociale superioare, insa au folosit oameni batrani, care nu se identificau cu publicul tinta. In anii 60, au vizat generatia babyboom (cei nascuti in anii 40-50), numindu-i generatia Pepsi , si sustinandu-le cauza: erau o generatie care nu mai voia sa auda de razboi. Raspunsul coca cola a fost lent, si astfel au mai pierdut 20% din cota de piata. Pentru prima data, consumatorii Pepsi se identificau cu tinerii din reclame. In paralel, Coca Cola functiona dupa sloganul Lucrurile merg bine cu Coca Cola, insa nimic nu mai mergea bine in SUA: au fost asasinati Martin Luther king, presedintele J F kennedy, Robert Kennedy. Pepsi compensa acolo unde Coca Cola nu era prezenta: la un targ de produse rusesti, Pepsi a ajuns in mainile lui Hrusciov , care a aranjat ca producatorul sa aiba drepturi exclusive in URSS, pentru 20 de ani. Coca cola avea sa revina pe baricade: au patruns in China, unde voiau sa obina peste 1 miliard de consumatori. Cele 2 companii se luptau pentru exclusivitate asupra unor regiuni, se spionau, unelteau, foloseau toate mijloacele necesare pentru a afla planurile celorlalti. Ca de obicei, consumatorii nu stiu ce se afla in spatele scenei. Companiile se luptau pentru a avea exclusivitate asupra supermarketurilor, era un adevarat razboi.Apogeul luptei a fost atins in anii 70 in SUA, cand Pepsi a introdus Provocarea Pepsi : un test de gust in toate supermarketurile. Rezultatele au fost zdrobitoare, chiar si in compania Coca Cola: angajatii preferau in procent de peste 50% bautura adversara, Pepsi. Fiind ingroziti de acest fapt , au petrecut ani buni pentru a inventa o noua reteta, lansata in 1985 . Aceasta nu a avut succes, iar Pepsi a mai castigat teren in fata lor. Consumatorii au fost dezamagiti, si dupa 3 luni a fost reintrodusa reteta veche. Coca cola s-a ridicat din cenusa, si in 1986 au serbat aniversarea a 100 de ani. Cu timpul, Pepsi si-a diversificat oferta, producand chipsuri si chestii de rontait. Coca cola a

inceput sa faca contracte de exclusivitate cu scolile, finantand sali de sport si imbunatatiri in cadrul liceelor si cerand in schimb ca in campus sa fie exclusiv vandute numai produsele lor. Important era (si este) ca marca sa fie expusa scolarilor de la o varsta cat mai frageda. Dupa scoli, conflictul s-a extins in orase, companiile luptandu-se pentru contracte de exclusivitate cu primariile, care le-ar permite sa puna automate in parcuri, locuri publice, plaja. Coca Cola si Pepsi isi urmaresc visul de a detine monopolul. Cum piata din SUA este aproape saturata, incearca sa se reprofileze pe bauturi energizante. Toate aceste strategii propagandistice au un singur tel: orice ar consuma planeta: racoritoare, suc de fructe sau apa, trebuie sa fie un produs Coca Cola sau Pepsi. Voi ce preferati, Pepsi sau Coca Cola?
Sursa: http://www.magazinulprogresiv.ro http://www.eco.md http://www.vendinginside.ro