O viziune ortodoxa asupra casatoriei

- Extras din cartea Ghid pentru dobandirea armoniei in familiile ortodoxe de Pr. John Mack, Ed. ofia, !ucuresti -

Ce este casatoria? "asatoria este o fanta #aina care uneste un barbat si o femeie in $ristos, incat nu mai sunt doi, ci un trup. Pentru a intele%e semnificatia crestina a casatoriei este necesar sa re&edem cele doua perceptii ale casatoriei care predominau in perioada scrierii 'oului #estament. Prima apartinea credinciosului e&reu al &echiului #estament. Potri&it modului sau de a %andi, scopul si insemnatatea casatoriei erau procrearea. "resteti si &a inmultiti, a poruncit (umne)eu lui *dam si E&ei. #e &oi binecu&anta, &oi mari numele tau si &ei fi i)&or de binecu&antare+ a promis (umne)eu lui *&raam. Pentru e&reul cucernic, semnul cel mai e&ident al binecu&antarii di&ine era nasterea de prunci. ,ata, fiii sunt mostenirea (omnului, rasplata rodului pantecelui... -ericit este omul care-si &a umple casa de copii. -ara indoiala ca accentul pus pe procrearea ca incununare a casatoriei era in stransa le%atura cu caracterul &a% al conceptiei .echiului #estament despre .iata de *poi. (esi e&reii erau oarecum constienti de existenta &ietii de dupa moarte, inainte de &enirea lui $ristos, (umne)eu nu le-a rele&at e&reilor nimic despre cum &a fi aceasta. *stfel, e&reul e&la&ios cauta sa-si perpetue)e existenta prin urmasii sai, de unde si importanta capitala a nasterii de copii. * doua &i)iune %enerala era cea a lumii romane, care se reflecta in le%islatia primului secol. "ontrar semnificatiei e&reiesti a casatoriei ca o metoda de %arantare a posteritatii, romanii &edeau in ea un contract le%al, acceptat liber si de buna&oie de catre doua parti. -aimosul principiu al le%ii romane specifica faptul ca nunta nu sta in relatii sexuale, ci in consimtamant. "onform acestei opinii, esenta casatoriei sta in consimtamant, ea fiind un contract le%al intre doua parti a&and drepturi e%ale. (esi se re%asesc si in acceptiunea crestina anumite compatibilitati cu aceste doua perspecti&e, in ansamblu, 'oul #estament le considera total inadec&ate pentru a exprima adanca semnificatie a sfintei casatorii. Casatoria ca taina. ,n 'oul #estament, datorita lucrarii de rascumparare a lui $ristos, casatoria este ridicata la un nou inteles, care transcede procrearea umana si contractele le%ale. "asatoria in 'oul #estament a de&enit, dupa cu&intele fantului ,oan Gura de *ur taina a iubirii. Ea este o legatura unica, prin iubire, intre doua fiinte, care-si pot transcede umanitatea pentru a fi unite numai <<una cu cealalta>>, dar si in <<Hristos>> John Me/endorff explica0 'umind casatoria drept 11taina22, fantul Pa&el afirma faptul ca nunta are loc si in ,mparatia "erurilor. otul de&ine o sin%ura fiinta, un 11trup22 cu sotia sa, la fel cum -iul lui (umne)eu a incetat sa mai fie doar -iul lui (umne)eu si a de&enit si om, pentru ca !iserica a sa poate de&eni #rupul au. (e aceea pildele E&an%heliei compara atat de des ,mparatia "erurilor cu un ospat de nunta. i tot de aceea, o nunta cu ade&arat crestina are loc doar o sin%ura data, si aceasta nu in &irtutea unei le%i abstracte sau a unui percept moral, ci tocmai pentru ca este o taina a ,mparatiei lui (umne)eu care-l introduce pe om in bucuria eterna si in iubirea eterna. Casatoria este vesnica. "hiar inainte de a a3un%e sa intele% perspecti&a ortodoxa asupra casatoriei, atunci cand participam la nunti in cadrul altor culte reli%ioase, ma deran3a intotdeauna faptul ca in 3uramintele de casatorie, promisiunea era facuta pana cand moarte ne &a desparti. 'u conotatiile morbide erau cele care ma indispuneau, ci mai de%raba faptul ca se spunea ce&a despre casatorie care contra&enea dorintelor mele. * spune ca o casnicie durea)a doar pana cand moarte ne &a desparti inseamna sa afirmi ca relatia stabilita intre un barbat si o femeie, prin casatorie, se limitea)a la aceasta lume si la aceasta &iata. ,nseamna sa clasifici casatoria drept unul dintre acele lucruri care trec. *cest concept referitor la casatorie nu-mi suna bine si nici nu corespundea celei mai profunde dorinte a mea. Pentru ca, pri&ind in adancul sufletului, ceea ce-mi doream ca barbat ce urma sa se casatoreasca cu o femeie era o relatie care sa transceanda aceasta lume, o le%atura care sa re)iste si sa dainuie dincolo de limitele timpului, cautam o iubire care sa nu cunoasca sfarsit. Mu)icianul profan Jim "roce mi-a exprimat bine sentimentele0 (aca as putea inchide timpul intr-o sticla, primul lucru pe care mi-ar placea sa-l fac ar fi sa pastre) toate )ilele pana trece eternitatea, pentru ca apoi sa le petrec cu tine. (ar se pare ca niciodata nu e timp indea3uns pentru a face lucrurile pe care le doreste, atunci cand afli care sunt aceastea. *m pri&it in 3ur destul pentru a sti ca tu esti cea alaturi de care as trece prin timp. "restinismul, ca desa&arsire a celor mai profunde dorinte ale omului, ofera implinirea acestui dor. E&an%helia crestina afirma0 casatoria este &esnica+ 4nirea sfanta dintre un barbat si o femeie in cadrul casatoriei crestine este una eterna5 intr-ade&ar, particularitatea casatoriei crestine consta in transformarea si transfi%urarea afectiunii umane firesti dintre un barbat si o femeie intrun le%amant etern al iubirii, care nu poate fi rupt nici macar de moarte. "asatoria ne permite sa trecem dincolo de re%ulile normale ale relatiilor interumane si sa pasim pe un taram al miraculosului, al supraumanului. !copul casatoriei. "asatoria este o cale care duce atat femeia, cat si barbatul la unirea cu (umne)eu. (upa cum explica fantul ,oan Gura de *ur, casatoriti-&a %rabnic si &eti fi primii in ,mparatia "erurilor. "at de diferit suna aceasta fata de scopul pe care si-l propun ma3oritatea cuplurilor in ceea ce pri&este #aina "ununiei+ -oarte des cuplurile se casatoresc in &ederea implinirii anumitor ne&oi pe care le au in &iata personala. *stfel, se casatoresc cu %andul ca &or %asi fericire, bunastare emotionala, satisfactii personale 6 fara a fi ne&oie macar sa munceasca pentru ele. "and nu le obtin, se simt inselati sau dau &ina pe celalalt. "el mai adesea aceste casatorii sfarsesc prin di&ort. -iind crestin ortodocsi, noi a&em o perspecti&a diferita asupra casatoriei. copul ei nu este implinirea dorintelor, ci dobandirea raiului+ "are este implicatia practica a acestui fapt pentru cei casatoriti7 Pe de o parte, el aduce o sen)atie de alinare si de incura3are. ,n ceea ce ma pri&este, imi iubesc mult sotia. Ea inseamna pentru mine mai mult decat oricine si orice pe lume si as prefera sa petrec timpul cu ea decat sa fac orice altce&a. *s face aproape orice sa o &ad fericita si imi pare sincer rau atunci cand stiu ca am suparat-o cu ce&a. ,nainte de a de&eni ortodox, protestant fiind, ma simteam mereu &ino&at in pri&inta aceasta. (e cand mi s-a spus ca nu ar trebui sa iubesc lucrurile acestei lumi mai mult decat pe (umne)eu, ma chinuie intrebarea0 Pe cine iubesti mai mult, pe (umne)eu sau pe sotia ta7 "e usurare este pentru mine sa stiu ca, intrucat casatoria este o #aina, nu trebuie sa ale% intre (umne)eu si sotia mea+ 8elatia cu sotia mea nu apartine acestei lumi, ci ,mparatiei+ "alea sprea (umne)eu este drumul pe care-l parcur% cu sotia mea. ,ubindu-mi sotia, ,l iubesc pe (umne)eu si daruindu-ma ei complet, intr-o iubire 3ertfelnica, ma daruiesc, de fapt, (omnului. (atorita #ainei casatoriei, ,l %asesc pe (umne)eu doar fiind in comuniune cu sotia mea 6 si nu de unul sin%ur, ca un pustnic.

*dau%ati la aceasta faptul ca descoperirea lui (umne)eu impreuna cu sotia mea este ce&a ce &oi face numai in aceasta lume, ci si in vesnicie, si &eti a&ea in%redientele bucuriei. Prin comparatie, cat de palida este orice alta abordare a casatoriei+ Casatoria este o cruce. ,n acelasi timp, faptul ca raiul este scopul casatoriei ne a3uta sa explicam un aspect si mai dificil al sau. "alea spre rai este drumul crucii. *cesta este drumul parcurs de ,isus si tot pe el trebuie sa mear%a si cei ce-: urmea)a. !ucuria &ietii &esnice isi are radacina in suferinta crucii si numai imbratisand crucea in numele lui $ristos &om cunoaste bucuria si puterea ,n&ierii. fantul Pa&el spune ca puterea ,n&ierii ale nu poate fi cunoscuta fara to&arasia patimilor ale. *ceasta le%atura intre "ruce si ,n&iere este de o importanta fundamentala. ;ricine a fost casatorit stie ca fiecare casnicie are crucea sa. 'ici o casatorie nu e perfecta si nici o luna de miere nu durea)a la nesfarsit. ,n lumea reala nu exista si au trait fericiti pana la adanci batraneti. Este ne&oie de foarte multa munca pentru a a&ea o casnicie reusita. ,n casnicia noastra, &ointa mea este cea care se pune in cale si creea)a toate problemele. .ointa mea incapatanata si mandra ii spune sotiei mele0 *sa )ic eu e cel mai bine, pentru ca eu spun asta. -a cum spun eu. Mandria si &oia proprie sunt pacate 6 pacatele care imi distru% casnicia si care ma impiedica sa a3un% in rai. Pentru ca, din nefericire, insist adesea sa se faca cum &reau eu, nu numai cu sotia mea, ci si cu (umne)eu+ *ceste atitudini ma &or incuia in afara raiului si imi &or distru%e si casnicia. (ar daca ma &oi cai si ma &oi schimba prin asumarea crucii, prin rasti%nirea de buna&oie si prin trairea unei &ieti in lepadarea de sine, casatoria mea &a dura si, cu harul (omnului, se &a deschide si pentru mine poarta catre ,mparatia cereasca. Exista o minunata istorisire monahala despre acceptarea crucii care ne este data sa o purtam. Era odata un calu%ar care ura crucea pe care i-a incredintat-o (umne)eu si , se plan%ea adesea in le%atura cu asta. ,ntr-un final, (umne)eu l-a adus intr-o incapere plina cu tot felul de cruci si i-a )is0 (aca nu-ti place crucea pe care ti-am dat-o, poti sa-ti ale%i tu una. "alu%arul s-a uitat impre3ur si a &a)ut o multime de cruci, dintre care, unele uriase, iar altele a&and infipte cuie in ele sau fiind patate cu san%e. *ceste cruci nu-l atra%eau. .a)u apoi, intr-un colt, o cruce ar%intie mica si frumoasa si )ise0 ; iau pe aceea. (umne)eu atunci ii spuse0 (ar aceea este crucea pe care o porti de3a. (umne)eu nu ne da o cruce pe care sa nu o putem duce. (ar daca re)ol&area dificultatilor )ilnice ale unei relatii de casatorie de&ine parte a straduintelor tale de a obtine ,mparatia 6 pentru ca aceasta presupune lepadarea de sine si iubire 3ertfelnica -, atunci ea de&ine un e&eniment de o importanta cosmica, intrucat implica ruinarea asa-)isei imparatii satanice si instaurarea ,mparatiei lui (umne)eu aici, pe pamant. *tunci are sens, pentru ca esti implicat in ce&a mai presus de tine. *ceasta lume este desarta si trecatoare. 4nele credinte iau omul lumii acesteia si il fac mai bun tot pentru lumea aceasta. "redinta ortodoxa face din omul lumii acesteia un om al lumii ce &a sa fie. *celasi lucru este &alabil si pentru casatorie. "el mai iscusit consilier matrimonial si cea mai buna carte de consiliere din afara spatiului ortodox incearca sa transforme o relatie de casatorie intr-o stralucita relatie a acestei lumi. (oar ;rtodoxia ia o relatie si face din ea o relatie a lumii &iitoare. Ma3oritatea cuplurilor se casatoresc din ratiuni materiale. :ucrul acesta este bun si sanatos si trebuie incura3at. (ar fiti atenti+ "aci foarte adesea, tinerii casatoriti pot fi atat de preocupati de atin%erea scopurilor materiale <sa ne luam casa, masina etc.=, incat cele spirituale sunt puse pe lista de asteptare sau chiar sunt uitate pentru un timp. "eea ce nu-si dau seama este ca prin i%norarea laturii duho&nicesti ei plantea)a semintele de)binarii si ale nelinistii in proaspata aratura a maria3ului lor. (in pacate, aceste seminte sunt cele care, crescand, inabusa iubirea in multe casnicii. -iti inteli%enti+ "autati mai intai ,mparatia lui (umne)eu si dreptatea :ui si toate acestea se &or adau%a &oua <Matei >,??= .-ati %andit &reodata de ce biserica recomanda casatoria, de ce biserica este de parere ca una dintre caile spre mantuire <desa&arsire= este casatoria7 4na dintre explicatii ar fi aceea ca prin casatorie omul se sfinteste0 mai precis, in&ata sa daruiasca, sa iubeasca, sa 3ertfeasca... sa aiba rabdare cu copiii lui, cu sotul@sotia lui. ,n&ata sa nu mai fie e%oist, sa se %andeasca mai putin la sine si mai mult la ceilalti, cum se %andesc parintii mai intai la copii si apoi la ei insisi. i mai mult decat atat, ii in&ata pe cei doi <mirele si mireasa= iubirea. ,ubirea, in forma ei cea mai pura. ,i in&ata sa ramana unul cu celalalt indiferent de ce %reutati &or intampina, pentru ca aceste %reutati le cresc dra%ostea ade&arata, care nu &a mai cauta ale sale ci pe cele ale celuilalt. *cesta este un drum spre desa&arsire si sfintenie, sa reusim sa ne descotorosim de obiceiurile noastre proaste, de rautatile pe care le facem si le simtim, incercand sa ne apropiem de iubire, care este (umne)eu. ;amenii in&ata in casatorie in&ata sa iubeasca cu ade&arat, esenta persoanei si nu suprafata ei. ,n&ata ca nu mai contea)a atat de mult cum arata celalalt, cat de bine sa imbraca, sau cat de putine riduri are pe fata, in&ata sa se iubeasca ca suflete, ca esente, neconditionat si &esnic. "e poate fi mai frumos in &iata decat un drum in iubire, catre ,ubire7

'ota0 !iserica spune foarte clar0 copiii sunt o consecinta fireasca, stabilita de (umne)eu, a casatoriei. "u toate acestea... !iserica ;rtodoxa nu s-a impotri&it niciodata unei atitudini rationale si responsabile fata de controlul nasterilor in formele sale acceptabile. "ontrolul nasterilor trebuie facut cu intelepciune, nu pentru comoditatea &ietii si pentru implinirea tuturor poftelor si dorintelor de ordin material, ci pentru buna in%ri3ire si crestere a copiilor, care daca sunt prea apropiati ca &arste o pot suprasolicita pe mama si nici ei, la randul lor, nu &or putea primi suficienta atentie si dra%oste. i cu toate acestea, a&ortul este rana de moarte ale iubirii, pe acelasi loc cu anticonceptionalele si pilula de a doua )i, care de&astea)a or%anismul femeii. ,ntr-o relatie de iubire si armonie, femeia nu trebuie sa suporte toate aceste rani fi)ice si psiholo%ice. 'u repre)inta o ale%ere chib)uita ideea de a ale%e o &iata mai fara %ri3i, cu pretul mortii unuia din copiii familiei si cu riscul pierderii sanatatii mamei. "e fel de temelie poate a&ea o astfel de familie7 ,n care lucrurile de suprafata <casa, masina, parerea celorlalti etc= incep sa inlocuiasca ade&aratele esente7