FI DE LECTUR

Enigma Otiliei
Titlul operei literare: __________Enigma Otiliei_________
Autorul:________George Calinescu______________________
Anul apariiei volumului: _____1938__________
Date importante din viaa i activitatea criitorului: ________________________________!eorge C"linecu
(n. 19 iunie 1899, Bucure ti d. 12 martie 19!, Oto"eni # a $ost un critic, istoric literar, scriitor, "u%licist,
academician rom&n, "ersonalitate enciclo"edic' a culturii i literaturii rom&ne, de orientare, du"' unii critici,
clasici(ant', du"' al ii doar italieni(ant' sau umanist'. Este considerat dre"t unul dintre cei mai im"ortan i critici
literari rom&ni din toate tim"urile, al'turi de )itu *aiorescu sau Eugen +o,inescu. - i semnea(' .ntotdeauna
articolele cu "seudonimul G. Clinescu, du"' o mod' destul de r's"&ndit' .n "erioada inter%elic'._Prin romanul
Enigma Otiliei, George Calinescu depaseste realismul clasic, creeaza caractere dominate de o singura trasatura
definitorie, realizand tipologii, modernizeaza tehnica narativa, foloseste detaliul in descrieri arhitecturale si in
analiza personajelor, inscriindu-se astfel in realismul secolului XIX.____
Alte opere ale autorului: _________Cartea nuntii, Bietul /oanide, 0crinul negru_______
!enul literar# __________e"ic_______________
$pecia literar": ____roman__
Opera e tructurat" .n: ___21 de ca"itole_
Locul%timpul de&"ur"rii aciunii# Timpul si spatiul actiunii sunt fixate inca din inceputul romanului: intr-o seara de la
inceputul lui iulie 1909, cu putin inainte de orele zece, un tanar de vreo optsprezece ani, imbracat in uniforma de licean, intra in
strada Antim..."__
Actiunea se desfasoara cronologic si cuprinde doua planuri:
Drumul formarii ca intelectual a tanarului Felix Sima.
Stradania rudelor lui Costache Giurgiuveanu de a intra in posesia averii (mostenirii) acestuia.
Amele planuri au ca fundal viata urghe!iei ucurestene de la inceputul secolului al ""#lea.
'erona(e#
Costac2e Giurgiu,eanu este e3em"lu de a,ar caracteristic e"ocii4 Condamn&nd a,aritia si "e mos Costac2e, 5
"urtatorul ei 5 autorul romanului condamna societatea e"ocii, care a generat oameni cu asemenea ,icii $atale,
de(umani(ante.
+eonida 6ascalo"ol este un aristocrat care isi cauta iesirea din %la(are "rin com"ortari ra$inate si e3"ediente
erotice:7Eu, domnule 8eli3, da5mi ,oie sa ma marturisesc dumitale ca unui "rieten, n5am $ost $ericit in casnicie.
/nt&ia sotie nu mi5a dat cinstea ce mi se cu,enea. /n su$letul meu de mosier "ro(aic se ascunde "utin romantism. O
cunosc "e Otilia de c&nd era mica si "ot s"une ca a crescut su% oc2ii mei. 9aca 9umne(eu mi5ar $i dat li%ertatea sa5
mi $ac $emeia cum ,reau eu, as $i $acut5o ca "e domnisoara Otilia. O iu%esc si eu in $elul meu, scum"e domnule
8eli3, "e Otilia, si "oate ca nu ma insel c&nd iti a$irm ca si ea ma iu%este "e rnine. :ici nu e greu, $iindca un
de(amagit ca mine e un om $ara "retentii. Eu nu i5am cerut niciodata nimic domnisoarei Otilia si n5am "rea stat ca
sa disting ce e "atern si e ce ,iril in dragostea mea.(...# Otilia ,enea la mine sim"lu, ca o $iica, si5mi cerea ce,a. Ea
nu a a,ut niciodata ideea ca e curte(ana, ma ierti, care cere de la un %ar%at. 05a $ormat intre noi o rudenie sui
generis...74
0tanica ;atiu este ari,istul $ara scru"ul moral si escrocul loc,ace4 O%iecti,ul urmarit este %anul, "e care nu se
s$ieste sa51 do%indeasca de la oricine si in orice calitate. Cere cu em$a(a, a$is&nd o mutra de 7martir7, si de la Otilia,
si de la 8eli3 si de la 6ascalo"ol, si de la *arina, ca si de la rudele sale. :u "ierde nici o oca(ie sa 7ciu"a7,
incredintat ca ,a "utea "une odata m&na "e %anii lui mos Costac2e, "e care, intr5ade,ar, ii $ura "ur si sim"lu.
<glae este 7%a%a a%soluta, $ara cusur in rau=, <glae este de$inita intr5o con,or%ire dintre 8eli3 si >eissmann,
student si el in medicina, in $elul urmator:
7 ... asa o $emeie rea ca matusa dumitale, sa nu te su"eri, n5am ,a(ut... Este %a%a a%soluta, $ara cusur in rau, "ot sa
?ur. Bar%atul ei inne%unea si $ara in$ectie7.
<urica 5 $ata %atr&na muncita de com"le3e erotice nesatis$acute4
0imion )ulea 5 maniacul decre"it, ca(ut in senilitate4
)iti 5 ca( "atologic de degenerescenta4
doctorul @asiliad este un secondant al lui 0tanica4
"o"a )uica si5a sc2im%at "orecla in renume4
Otilia este e3em"li$icarea $eminitatii, e,olu&nd, in conditiile "rocesului com"le3 al societatii %urg2e(e, s"re
"latitudine,
iar 8eli3 e3em"li$ica "e intelectualul in de,enire, in aceleasi conditii.
8eli3 si Otilia a"ar in roman, du"a marturisirea lui G. Calinescu, 7in calitate de ,ictime si de termeni angelici de
com"aratie7. Or$ani, ei au ne,oie de a$ectiune "aterna, "e care, negasind5o in integritatea ei morala si $ara sa le
?ene(e indi,idualitatea, si5o acorda reci"roc. 9ragostea lor are si aceasta nuanta de s"ri?in mutual "entru a iesi
demni de su% tutela ,enita din a$ara, $ie de la mos Costac2e, $ie de la 6ascalo"ol. 9ar in "uritatea dragostei lor
adolescentine s5au in$iltrat um%riri ale mediului social 5 luat ca termen general A "recum si "articularitati ale
"ro"riilor tem"eramente: BOtilia nu s"unea lui 8eli3 ca nu5l iu%este, ci numai se a"ara de in,inuirea ca nu51 iu%este.
:u da nici un curs sentimentului, nu in $orma %rutala "e care, demult, 8eli3 o gonise din mintea lui, ca a%solut
incom"ati%ila cu draaostea ad&nca, dar su% cili"ul "roiectelor, al ,isarii im"reuna. 8eli3 ar $i ,oit ca Otilia sa s"una:
7*ai tir(iu, c&nd ,om $i im"reuna7, insa ea nu $acea nici un "roiect de ,iitor. Odata, ea daduse a intelege ca 8eli3
are, mai int&i de toate, de inde"linit o misiune in ,iata, sa5si "romo,e(e cariera, insa nu era acesta un moti, de a
goni "&na si ,isurile. E,ident, su$letul Otiliei era im"enetra%il, si, daca ea ?uca constient o comedie, o ?uca cu multa
$inete si gratie.=
9im"otri,a, 8eli3 e un 7su$let lim"ede, inca"a%il de disimulatie, "ro$und in sentimente7, care nu5si "oate inc2i"ui
dragostea 7decit s$irs&nd cu casatoria7...
6entru im"linirea dragostei in acest sens, ,ointa lui se concentrea(a in reali(area ma3ima a "ro$esiunii. 7@oi cauta
5isi notea(a el in caiet, ca sa nu uite sa $iu %un cu toata lumea si modest, si sa5mi $ac o educatie de om. @oi $i
am%itios, nu orgolios7. 0i s5a tinut de cu,int. 0ta"&n "e sine, 8eli3 "une $r&u instinctelor %iologice si in lumina eticii
sale "astrea(a casta si "ura dragostea "entru Otilia. 9e aceea, "entru el Otilia ram&ne o 7enigma= si $uga ei cu
6ascalo"ol nu5i "roduce dec&t o cri(a trecatoare de adolescenta $ara sa se trans$orme intr5o drama. 8eli3 este un
s"irit rational, care nu se "ierde in ne%uloasa tineretii, desi e sta"&nit de o dragoste mare si curata.
Otilia "oarta in ea enigma eterna a $eminitatii: 7Otilia traia cum c&nta la "ian, (guduitor si delicat, intr5un tumult de
"asiuni, notate "recis "e 2&rtie, sta"inite si ?usti$icate7. 9e aceea, socotea ca ade,arata ,iata nu tine dec&t c&ti,a ani.
0i a "re$erat sa traiasca intens, dramatic, acesti ani, dec&t sa aste"te im"linirea "ro$esionala a lui 8eli3. 6entru ea
7$ericirea7 tre%uia sa $ie imediata, ca o alunecare intr5o ,&ltoare "e care nu "oti s5o e,iti. /a ,isa ,iitorul ca un sir de
e3"lo(ii ne"re,a(ute. <cest ne"re,a(ut al a,enturii "e care51 cauta cu a,iditate a a(,&rlit5o si din %ratele lui
6ascalo"ol, de,enind 7ne,asta unui conte, cam asa ce,a7, cum il in$ormea(a 0tanica "e 8eli3. 8iinta tul%uratoare,
cu.miscari gratioase si "line de lirism, esuea(a, in ,&rte?ul social al "lacerilor ne"otolite, intr5o casnicie e3otica si o
"latitudine $eminina, care a stins. totul. 9aca a $ost o enigma "entru 8eli3 si "entru 6ascalo"ol, "entru noi
de(legarea enigmei sta in conditiile moralitatii %urg2e(e care a a%sor%it5o.
8ondul social al romanului e "re(entat in o"tica unei "ers"icacitati critice de ordin %al(acian.
6ersona?ele lui Calinescu sunt admira%ile studii de caracterologie. ;omanicirul il continua in acest "lan al o"erei
sale "e Caragiale, scriitorul de cea mai se,era tinuta clasica din literatura rom&na. El creea(a "ersona?e caragealesti
ca <glae, 0tanica ;atiu, <urica, >eissman.
Re)umat % <ctiunea ince"e intr5o seara de ,ara (iulie 1919#. cand tanarul 8eli3 0ima soseste in Bucuresti, la ruda sa
"rin alianta. Costac2e Giurgiu,eanu.
<%sol,ent al +iceului /nternat din /asi, 8eli3 (care ramasese or$an du"a ce5i murise si tatal#, ,enise la tutorele sau
necunoscut, intentionand sa urme(e 8acultatea de *edicina.
6rimit in %atrana casa din strada <ntim, tanarul se integrea(a ,ietii "utin ciudate din acest s"atiu, cunoscand
intreaga $amilie si modul sau de ,iata. <lcatuita din doua ramuri, $amilia lui Costac2e este re"re(entati,a "entru
%urg2e(ia %ucuresteana a ince"utului de secol: autorul descrie cadrul material al e3istentei (case, interioare#, relatiile
$amiliale si sociale, ?ocul de interese (care au ca mo%il %anii#, in$atisarea oamenilor, as"ecte ale Bucurestiului de atu
nci. )oate aceste as"ecte l5au determinat "e criticul 6om"iliu Constantinescu sa considere ca romanul este 7o $resca
din ,iata %urg2e(iei %ucurestene7.
/n $amilia lui Giurgiu,eanu, "e trea"ta cea mai inalta a ,arstei se a$la mos Costac2e, si sora sa <glae )ulea. Cel
dintai traieste in casa din strada <ntim, alaturi de $iica sa ,itrega 5 Otilia *arculescu ("e care o iu%este sincer# si
"andit cu rautate, din curtea alaturata, de $amilia <glaei.
;entier %ogat, Costac2e intentionea(a sa5i $aca o situatie Otiliei, in$iind5o, dar teama de <glae si "ro"ria a,aritie il
im"iedica4 in com"ensatie, decide sa5i lase $etei, o casa (ridicata, e,ident, cu c2eltuieli cat mai mici#. /n acest sco",
isi "rocura materiale ramase de la demolari "e care le de"o(itea(a in curte, a"oi le muta in casa ("unand in
"rime?die ,ec2ea cladire#.
9in "ricina e$ortului, Costac2e este lo,it de a"o"le3ie., "rile? "entru $amilia <glaei de a ocu"a 7militareste7 casa, in
aste"tarea decesului.
Batranul insa nu moare acum (%a trece c2iar "rintr5un scurt e"isod 7con?ugal7# reca"atandu5si sanatatea, desi
0tanica ;atiu (ginerele <glaei# incearca sa5/ s"erie cu sco"ul de a a$la unde5si tine %anii.
9e $amilia lui Costac2e s5a atasat si +eunida 6ascalo"ol,. mosier %ogat si $in, indragostit de Otilia4 de dragul acestui
sentiment ("e ?umatate "atern, "e ?umatate ,iril# si al serilor "etrecute, la ?oc de carti, in casa lui Giurgiu,eanu,
6ascalo"ol acce"ta "re(enta intregului clan.
Cealalta ramura a $amiliei este condusa $erm de <glae (al carei sot 5 0imion )ulea 5 este un $el de 7ane3a7 ciudata,
"relungita in me(inul $amiliei 5 )iti 5 la $el de ciudat#4 si, cum tatal era maniac (ii "lacea sa %rode(e, inainte de a $i
dus la os"iciu#, nici <urica (una dintre cele doua $iice ale <glaei# nu este alt$el4 deose%irea consta doar in 7o%iectul7
maniei: casatoria. 0ingura care 7se sal,ea(a7 este Olim"ia (casatorita cu 0tanica#, a carei "laciditate ,a $i $olosita,
mai tar(iu, ca "rete3t de di,ort.
in aceasta lume a rautatii si a mi(eriei su$letesti, in$loreste iu%irea dintre cei doi inocenti (8eli3 si Otilia#. 0tudenti
amandoi (el la *edicina, iar ea, la Conser,ator#, tinerii traiesc o dragoste "ura, um%rita doar de intrigile lui 0tanica
si de temerile /ui 8eli3.
9in "acate, in curand, cu"lul adamic ,a $i i(gonit din 6aradis: lo,it din nou de dam%la, Costac2e este ,i(itat de
0tanica ;atiu, care5i $ura %anii ascunsi su% saltea, "ro,ocand moartea %atranului.
9u"a o noa"te casta ("etrecuta in camera lui 8eli3#, Otilia (a carei in$iere nu $usese legali(ata# "leaca im"reuna cu
6ascalo"ol.
9in e"ilog a$lam ca 8eli3 a de,enit un renumit "ro$esor uni,ersitar si ca s5a casatorit in c2i" stralucit. 9u"a ra(%oi,
re,a(andu5l "e 6ascalo"ol, 8eli3 este in$ormat ca acesta se des"artise de Otilia (din delicatete su$leteasca#, dar ca ea
ramasese o mare enigma.

Titlul operei (#:Titlul initial al romanului a fost Parintii Otiliei". Acesta ar fi sugerat felul in care persona$ele antrenate in
actiune au gri$a de viitorul %tiliei.