Sunteți pe pagina 1din 45

11/16/2014

Explorarea radioimagistică a ficatului, căilor biliare pancreasului şi splinei Ioana G Lupescu
Explorarea
radioimagistică a
ficatului, căilor biliare
pancreasului şi splinei
Ioana G Lupescu
Metode radioimagistice  Diagnostice  Terapeutice - Radiografia abdominală simplă - Drenajul percutanat al
Metode radioimagistice
Diagnostice
Terapeutice
-
Radiografia abdominală simplă
-
Drenajul percutanat al colecţiilor
fluide hepatice, peripancreatice
-
-
Drenaj biliar extern
Ecografia
-
-
Protezări biliare
Computertomografia(CT)
-
-
Proceduri intervenţionale arteriale
Imagistica prin rezonanţă magnetică (IRM)/
colangiopancreatografia-RM (CPRM)
-
Colangiografia percutanată (transhepatică)
-
Colangiopancreatografia endoscopică
retrogradă (ERCP)
-
Colangiografie peroperatorie
-
Fistulografia
-
Portografia CT
-
Colangio-CT
-
Angiografia
-
Radioscopia(cale de abord puncţii/catetere)
-
Tranzitul baritat (deplasări/varice/ulceraţii)
-
Duodenografia hipotonă
-
Ecoendoscopia
-
Scintigrafia

11/16/2014

 Explorarea imagistică:  simplu complex  Metoda princeps de diagnostic să fie: - cea
 Explorarea imagistică:
 simplu complex
 Metoda princeps de diagnostic să fie:
- cea mai la îndemână
- cea mai purtătoare de informaţii
- cea mai puţin iradiantă
- cea mai ieftină
- însoţită de posibilitatea unui tratament activ
Radiografia abdominală simplă  Decubit dorsal/ decubit lateral (drept).  Hepatomegalie/splenomegalie 
Radiografia abdominală simplă
 Decubit dorsal/ decubit lateral (drept).
 Hepatomegalie/splenomegalie
 Calcificări
 Prezenţa de gaz
 Imagini mixte de tip hidroaeric (examinare
în ortostatism).

11/16/2014

Radiografia abdominală simplă Ficat Spl RD RS Marginile ficatului: superioară delimitată prin intermediul
Radiografia abdominală simplă
Ficat
Spl
RD
RS
Marginile ficatului: superioară delimitată prin intermediul diafragmului de plămân;
marginea inferioară în raport cu stomacul, colonul drept şi duodenul;
marginea externă: grăsimea perihepatică.
Calcificări hepatice/CBIH/VB/ splenice  Infecţioase: granuloame (TBC, histoplasmoză, bruceloză)-stelate /ovalare;
Calcificări hepatice/CBIH/VB/ splenice
 Infecţioase: granuloame (TBC, histoplasmoză, bruceloză)-stelate
/ovalare; chist hidatic hepatic: calcificări curbilinii, inelare; abcese
piogene vechi: calcificări polimorfe.
 Vasculare: anevrism arteră splenică; tromboză de venă portă;
hematom.
 Biliare şi VB: calculi calcificaţi CBIH; ascarizi; calculi micşti
intraveziculari biliari (30%); vezicula de porţelan.
 În tumori benigne: hemangiom cavernos; adenom hepatic; chist
congenital de coledoc.
 În tumori maligne primitive: carcinom fibrolamelar; carcinom
hepatocelular; colangiocarcinom intrahepatic.
 În metastaze: neoplasme producătoare de mucină: carcinom de colon
/stomac; carcinom ovarian (calcificări psamomatoase).

11/16/2014

Calcificări pancreatice 1. Pancreatită cronică. - Pancreatită alcoolică - Pseudochistul pancreatic. 2. Tumori
Calcificări pancreatice
1. Pancreatită cronică.
- Pancreatită alcoolică
- Pseudochistul pancreatic.
2. Tumori (tumori chistice; adenocarcinom; tumori endocrine
maligne; hemangiomul şi limfangiomul; metastaze din cancerul colonic).
3.
Hemoragie intraparenchimatoasă
4.
Infarct/ abces
5. Hiperparatiroidism
6. Fibroză chistică
!! CT metoda de elecţie în bilanţul calcificărilor
hepatice, pancreatice, splenice.
Rg abd.simplă CT Chist hidatic hepatic calcificat
Rg abd.simplă
CT
Chist hidatic hepatic calcificat

11/16/2014

Rg abd.simplă Opacităţi nodulare de intensitate supracostală conglomerate subfrenic drept: material radioopac de
Rg abd.simplă
Opacităţi nodulare de intensitate
supracostală
conglomerate subfrenic
drept: material radioopac de
chemoembolizare
Calcul de bilirubinat de Ca intravezicular biliar Calculi micşti multiplii VB
Calcul de bilirubinat de Ca
intravezicular biliar
Calculi micşti
multiplii VB

11/16/2014

Prezenţa de gaz  Intraparenchimatos: abces hepatic, chist hidatic fisurat, cavităţi restante, tumori necrozate.
Prezenţa de gaz
 Intraparenchimatos: abces hepatic, chist hidatic fisurat, cavităţi restante,
tumori necrozate.
Rg abd. simplă: în general imagine mixtă cu nivel hidroaeric (în ortostatism).
 Biliar: anastomoze biliodigestive; fistule spontane  Aerobilie
Rg. abd. simplă: imagini hipertransparente pe traiectul ipotetic al căilor
biliare mari şi/ sau a CBP.
 Portal: semn de infarct intestinal; pancreatită necrotico-hemoragică; abces
abdominal  Aeroportie
Rg.abd.simplă: imagini hipertransparente lineare în periferia opacităţii
hepatice; pneumatoză perete intestinal.
!!!CT: detectează cantităţi mici de aer: imagini aerice lineare în
periferia ficatului; aer în VMS, VMI; aer în peretele lumenelor
digestive; face diagnosticul dif. cu aerobilia.
Radiografie abdominală CT Abces hepatic Imagine mixtă cu nivel orizontal hidroaeric subfrenică dreaptă: abces
Radiografie abdominală
CT
Abces hepatic
Imagine mixtă cu nivel orizontal
hidroaeric subfrenică dreaptă: abces
Hipertransparenţe lineare arcuate pe
locul ipotetic de proiecţie al VB
Colecistită emfizematoasă

11/16/2014

Rg abd.simplă CT Acumulare mixtă subfrenică dreaptă şi subcapsulară hepatică Acumulare hipertransparentă
Rg abd.simplă
CT
Acumulare mixtă subfrenică dreaptă şi
subcapsulară hepatică
Acumulare hipertransparentă
voluminoasă subfrenică dreaptă
Rg abd.simplă CT Aerobilie
Rg abd.simplă
CT
Aerobilie

11/16/2014

Ecografia  Metoda diagnostică de primă intenţie - diagnostic pozitiv şi diferenţial - orientare spre
Ecografia
 Metoda diagnostică de primă intenţie
- diagnostic pozitiv şi diferenţial
- orientare spre o altă metodă de explorare
- puncţie biposie tumori
 Avantaje
- accesibilitate
- cost scăzut
- repetabilitate – monitorizare
 Sensibilitate diagnostică limitată pentru
- leziunile hepatice şi pancreatice mici, leziuni de CBP distală
- litiaza pe căi biliare nedilatate
 Operator şi pacient dependentă !!
 Metodă terapeutică: aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese hepatice/
pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori) ecoghidat.
Ecografia - Explorare subcostală/ intercostală (sonde cu frecvenţă de 3,5-5 MHz) - Normal: ficatul este
Ecografia
- Explorare subcostală/ intercostală (sonde cu frecvenţă de 3,5-5 MHz)
- Normal: ficatul este ecogen, cu ecostructură omogenă.
pancreasul  ecogenitate ficat rinichiul
- Ecografia Doppler color: sensul de deplasare a sângelui şi
vitezele medii de flux.
- Tehnica Doppler pulsat: măsurarea vitezelor de flux şi a debitelor
sanguine.
- Angio-power Doppler: vascularizaţia intratumorală
- Ecografia cu subst de contrast cuplată cu modul Doppler:
aprecierea vascularizaţie intratumorale; detecţia metastazelor
hepatice.
- Ecografia intraoperatorie
- Ecoendoscopia

11/16/2014

Ecografie 2D Doppler Power Doppler
Ecografie 2D
Doppler
Power Doppler
Computertomografia (CT) Bolnav à jeun. - CT abdominal nativ - CT cu produşi de contrast
Computertomografia (CT)
Bolnav à jeun.
- CT abdominal nativ
- CT cu produşi de contrast iodaţi nonionici (PCI) în mod spiral în
faze multiple (arterială; portală şi parenchimatoasă).
- Administrarea de apă/ contrast oral (500 ml) cu 30 min înainte de
examinare.
 Densitatea spontană normală a parenchimului hepatic: 50-70 UH
Densitatea ficatului este cu 7-12 UH mai mare decât a splinei.
O diferenţă de densitate mai mare de 20 UH între ficat şi splină
este considerata patologică.
- CT: metodă diagnostică de elecţie în detecţia şi caracterizarea
majorităţii proceselor focalizate hepatice, pancreatice şi
splenice. Puncţii biopsie diagnostică în diferite procese
focalizate.
- CT: metodă terapeutică aspiraţie/ drenaj colecţii, abcese
hepatice/ pancreatice; tratament percutanat (CHH, tumori).

11/16/2014

CT nativ şi cu PCI iv Nativ Fază precoce: contrast maxim în aortă Fază tardivă:
CT nativ şi cu PCI iv
Nativ
Fază precoce: contrast
maxim în aortă
Fază tardivă: contrast
în VCI şi vv hepatice
Colangio-CT : achiziţie spirală post colangiografie transhepatică Opacifierea CBIH/ EH cu contrast iodat
Colangio-CT : achiziţie spirală
post colangiografie transhepatică
Opacifierea CBIH/ EH cu
contrast iodat

11/16/2014

Imagistica prin Rezonanţa Magnetică  Evaluare neinvazivă a: - parenchimului hepatic şi pancreatic - arborelui
Imagistica prin Rezonanţa Magnetică
 Evaluare neinvazivă a:
- parenchimului hepatic şi pancreatic
- arborelui biliar;;
- structurilor vasculare intra/ extrahepatice
 Detecţia şi caracterizarea leziunilor hepatice, de CB, pancreatice,
splenice.
 Caracterizarea RM include:
- aspectul morfologic (formă, contur, structură, dimensiune,
modificări de vecinătate);
- aprecierea componentelor lezionale (apă, grăsime, sânge,
Fe, proteine)
- comportarea la administrarea contrastului paramagnetic
(precoce/ tardiv)
- funcţia celulară: utilizarea de contrast specific hepatocitar şi
pentru celulele Kupffer.
IRM indicat în cazurile în care CT este neconcludentă.
T2 IRM T1 nativ T1 cu contrast paramagnetic
T2
IRM
T1
nativ
T1 cu contrast
paramagnetic

11/16/2014

Colangiopancreatografia prin rezonanţă magnetică (CPRM) CPRM:  Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere clasică
Colangiopancreatografia prin
rezonanţă magnetică (CPRM)
CPRM:
 Inlocuieşte tehnicile de opaciefiere
clasică (colangiocolecistografia iv,
colecistografia orală).
 Confirmă sindromul obstructiv
 Diagnostic etiologic - stenoză
malignă/benignă, litiază, etc
 Răsunetul proceselor focalizate sau
difuze asupra arborelui biliar.
 Punerea în evidenţă a lichidelor
staţionare (chiste) sau lent circulante
(urină, bilă, suc pancreatic, suc
digestiv, LCR) prin utilizarea de
secvenţe ponderate T2
- Lichidele hipersemnal T2 (albe);
- Viscerele, fluidele circulante
hiposemnal T2 (negre)
Colangiografia percutanată (transhepatică- CTH) • Injectarea de substanţă de contrast iodată hidrosolubilă
Colangiografia percutanată
(transhepatică- CTH)
• Injectarea de substanţă de
contrast iodată hidrosolubilă
direct în arborele biliar
intrahepatic (reperaj
fluoroscopic/ecografic).
• CTH are indicaţie în special în
bilanţul icterelor obstructive
de CBP proximală sau în
cazurile în care ERCP nu se
poate realiza.
• CTH oferă o alternativă
diagnostică si terapeutică
(drenaje biliare externe/interne).

11/16/2014

ERCP (colangiopancreatografia retrogradă endoscopică)  Pe cale endoscopică prin cateterizare paplilei şi
ERCP (colangiopancreatografia
retrogradă endoscopică)
 Pe cale endoscopică prin
cateterizare paplilei şi
opacifierea CBP, a CBIH şi a
Wirsungului cu contrast iodat.
 ERCP este o metodă
diagnostică şi terapeutică
(drenaj biliar endoscopic,
extragerea calculilor
coledocieni, dilatarea
stenozelor biliare sau
papilosfincterotomia
endoscopică).
Colangiografia peroperatorie  Colangiografia transhepatică preoperatorie: puncţionarea ficatului sau unei CBIH
Colangiografia peroperatorie
 Colangiografia transhepatică
preoperatorie: puncţionarea
ficatului sau unei CBIH mari în
timpul intervenţiei; este destinată
studiului CB pe segmente.
 Colangiografia intraoperatorie:
utilă pentru precizarea
eventualilor calculi în CB.
 Colangiografia pe tub Kher:
injectarea de contrast iodat pe
tubul în T instalat în CBP.
Indicaţii: litiaza restantă pe CBP,
stenoze postoperatorii precoci,
fistule biliare.

11/16/2014

Angiografia Arteriografia. Portografia Arteriografia: studiul circulaţiei arteriale prin abord retrograd transfemural.
Angiografia
Arteriografia. Portografia
Arteriografia: studiul circulaţiei arteriale
prin abord retrograd transfemural.
Indicaţii diagnostice restrânse:
- tumori hipervascularizate;
- pseudoanevrisme/ anevrisme de arteră
hepatică / splenică;
- bilanţ pretransplant hepatic (variante
anatomice);
- hemobilia; traumatismele.
Utilizată actualmente în scop
terapeutic prin cateterizare selectivă
a trunchiului celiac şi AMS;
- chemoembolizarea tumorilor primitive
hepatice (hepatom)
- injectarea de citostatice supraselectiv în
artera hepatică.
Angiografia Arteriografia. Portografia  Portografia indirectă: încărcarea cu contrast a circulaţiei porte prin
Angiografia
Arteriografia. Portografia
 Portografia indirectă:
încărcarea cu contrast a
circulaţiei porte prin injectarea
PCI fie în trunchiul celiac, în
AMS sau în AMI.
 Portografia directă pe cale
transhepatică, transsplenică,
transjugulară, transombilicală,
transparietală abdominală.
Cea mai utilizată este
splenoportografia.

11/16/2014

Ficat: elemente de anatomie secţională  Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.  Suprafaţă
Ficat: elemente de anatomie
secţională
 Organ intraperitoneal ce ocupă loja subfrenică dreaptă.
 Suprafaţă superioară delimitată de diafragm; este fixat prin ligamentele
peritoneale.
 Suprafaţă inferioară - viscerală
- hilul hepatic: artera hepatică, vena portă şi CBP. Vena portă
(VP) este structura de referinţă; la dreapta şi anterior- canalul hepatic
comun; la stânga artera hepatică.
- foseta veziculei biliare
- VCI: contact intim cu lobul caudat.
 Lobulaţia şi segmentaţia hepatică: 2 lobi şi 8 segmente, fiecare
segment prezintă flux arterial şi venos, precum şi flux biliar.
- Separaţia între LS şi LD - plan ce trece prin vena hepatică medie şi
vena cava inferioară care corespunde axului fosetei veziculare.
- Ficatul drept conţine segmentele V, VI, VII si VIII
- Ficatul stâng conţine segmentele II, III şi IV.
Ecografie
Ecografie

11/16/2014

CT cu PCI iv IV II VIII VII III IV VIII I VII
CT cu PCI iv
IV II
VIII
VII
III
IV
VIII
I
VII
IV V I VI V VI
IV
V
I
VI
V
VI

11/16/2014

IRM T2 T1
IRM
T2
T1
Angio RM arterial AngioRM portal
Angio RM
arterial
AngioRM
portal

11/16/2014

Căile biliare  Căi biliare intra- şi extrahepatice.  Distribuţia căilor biliare intrahepatice se suprapune
Căile biliare
 Căi biliare intra- şi
extrahepatice.
 Distribuţia căilor biliare
intrahepatice se suprapune
distribuţiei venei porte.
 Fiecărui pedicul venos
segmentar îi sunt acolate
unul sau două canale
biliare ce se dirijează către
hilul hepatic pentru a forma
ductul hepatic drept şi
stâng.
CB. VB  CB intrahepatice în mod normal nu sunt vizibile eco şi CT. În
CB. VB
 CB intrahepatice în mod normal
nu sunt vizibile eco şi CT.
În IRM sunt vizibile ductul
hepatic drept şi stâng şi
eventual ramificaţiile mari ale
acestora.
 CBP măsoară 3-6 mm la nivelul
hilului hepatic şi sub 9 mm la
nivelul pancreasului.
 VB: peretele vezicular este net,
regulat nu depaseste în grosime
VB
2mm;
- un diametru axial mai mare de
4 cm este considerat patologic;
- densitatea bilei veziculare este
în mod normal cuprinsă între 0-
20 UH.

11/16/2014

CPRM Aspect normal Aspect postoperator Anastomoză bilio-digestivă
CPRM
Aspect normal
Aspect postoperator
Anastomoză bilio-digestivă
Pancreasul organ extraperitoneal localizat în sp pararenal anterior Capul pancreatic dispus în inelul duodenal; blocul
Pancreasul organ extraperitoneal localizat în sp
pararenal anterior
Capul pancreatic dispus în inelul duodenal; blocul DD-pancreatic
constituie o entitate radiologică şi chirurgicală; coledocul; raport intim cu VMS.
Istmul pancreatic leagă capul de corp.
Corpul pancreasului , orientat orizontal, bordat posterior de v. splenică
Coada pancreasului, anterior de rinichiul stg. şi SR stg, intră în raport cu splina.

11/16/2014

Ecografie
Ecografie
CT cu PCI iv Pancreasul se vizualizează cel mai bine la pacienţii graşi
CT cu PCI iv
Pancreasul se vizualizează cel mai bine la pacienţii graşi

11/16/2014

IRM T2 CPRM T1 cu contrast paramagnetic
IRM
T2
CPRM
T1 cu contrast
paramagnetic
Splina  Componenta principală a SRE.  Localizare: hipocondrul stâng între diafragm şi polul superior
Splina
 Componenta principală a SRE.
 Localizare: hipocondrul stâng între
diafragm şi polul superior gastric;
intraperitoneală.
 Embriologic: dezvoltare
multifocalăspline accesorii.
 Formă particulară: felie de
portocală.
 Legată de stomac prin ligamentul
gastrosplenic şi de rinichi prin prin
ligamentul gastrorenal (căi de
derivaţie potenţiale în
anastomozele portocave).
 CT/IRM: aspect tipic al încărcării cu
contrast iv- tigrat în fază precoce cu
omogenizare tardivă.
N: diamterul transvers sub 5 cm;
diametrul cranio-caudal sub 13 cm

11/16/2014

Ecografie Splina CT cu PCI iv Ficat ST Ao CV Spl IRM precoce T1 T2
Ecografie
Splina
CT cu PCI iv
Ficat
ST
Ao
CV Spl
IRM
precoce
T1
T2
Noţiuni de semiologia elementară în patologia hepato-biliară, pancreatică şi splenică
Noţiuni de semiologia
elementară în patologia
hepato-biliară, pancreatică şi
splenică

11/16/2014

FICAT  Patologia focală tumorală - benignă: componentă solidă- hemangiom, hiperplazie nodulară focală,
FICAT
 Patologia focală tumorală
- benignă: componentă solidă- hemangiom, hiperplazie nodulară
focală, adenom;
chistică: chiste biliare/ polichistoză hepatică;
componentă lipomatoasă: lipom, angiomiolipom
- malignă primitivă: hepatocarcinom, colangiocarcinom
- malignă secundară: metastazele
 Patologie focală infecţioasă
- abces piogen
- echinococoză
- abcese fungice/ parazitare
 Patologie vasculară
- tromboza portală
- ischemia arterială- infarctul hepatic
- patologia vv hepatice- sdr.Budd-Chiari
 Patologia difuză
- steatoză
- hemocromatoza
- ciroză hepatică
Semiologie ecografică  Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene  Lichidiene pure
Semiologie ecografică
 Grăsimea, structurile ligamentare, pereţii vaselor: hiperecogene
 Lichidiene pure (bilă, urină, sânge circulant): transonice sau
anecogene;
 Lichidele cu vâscozitate mai mare sunt hipoecogene; la interfaţa cu o
altă structură apare fenomenul de întărire posterioară.
 Structurile osoase, calcificările: imagini hiperecogene însoţite de
fenomenul de atenuare şi de conul de umbră posterioară.
 Ecogenitatea unei leziuni intraparenchimatoase se apreciază în
raport cu parenchimul sănătos din jur.
 Leziuni hiperecogene: tumori (hemangiom, lipom),steatoză.
Leziuni hipoecogene: tumori, chiste infectate,hemoragice,abcese.
 Leziuni ecogene: decelabile prin modificările indirecte: efect de
masă (deplasări, compresia structurilor vasculare), modificarea
contururilor (deformări).

11/16/2014

Elemente de semiologie CT Detecţia leziunii Hipodensă Hiperdensă Izodensă -Leziuni chistice -Tumori -Necroză
Elemente de semiologie CT
Detecţia leziunii
Hipodensă
Hiperdensă
Izodensă
-Leziuni chistice
-Tumori
-Necroză
-Edem
- sânge pe cale de
- sânge: 60-80 UH
(hematoame, MAV,
anevrisme)
degradare (z 10- z 20)
- ţesut tumoral
- calcificări: >100UH
Importanţa semnelor
-Grăsime:-20/-100UH
- tumori
-Aer: -1000UH
indirecte: edem, efect
de masă.
După injectare PCI iv:
- Ţesut tumoral iodofil (comportarea în timp a unei leziuni postinjectare)
- Vas cu sânge circulant normal sau patologic (anevrism, angiom)
Noţiuni de semiologie IRM  Operează cu noţiunea de semnal . Faţă de un parenchim
Noţiuni de semiologie IRM
 Operează cu noţiunea de semnal . Faţă de un parenchim de referinţă o
leziune poate fi în hiposemnal (gri închis spre negru), hipersemnal (spre
alb) sau izosemnal (semne indirecte: la fel ca cele din ecografie şi CT).
 Necroza: hiposemnal T1/ hipersemnal T2
 Calcificările: hiposemnal T1 şi T2
 Sângele în stadiul subacut: hipersemnal T1 şi T2
 Melanina: hipersemnal T1/ hiposemnal T2
 Grăsimea hipersemnal T1/ hipersemnal T2 există secvenţe care şterg
semnalul grăsimii.
 Hemosiderina (sângele degradat): hiposemnal T1 şi T2 există secvenţe
care amplifică hiposemnalul hemosiderinei.
 Aerul: hiposemnal T1 şi T2
 Lichidele pure: izosemnal T1 şi T2 cu LCR (negre în T1/albe în T2)
În general procesele lezionale sunt în hiposemnal T1/ hipersemnal T2

11/16/2014

Elemente de semiologie eco, CT, IRM  Descrierea leziunii  Structură: omogenă, heterogenă  Contururi,
Elemente de semiologie
eco, CT, IRM
 Descrierea leziunii
 Structură: omogenă, heterogenă
 Contururi, formă, dimensiuni
 Localizare
 Topografie: superficială, profundă
 Modificări de vecinătate- efect de masă asupra structurilor
adiacente.
 Prezenţa/ absenţa edemului perilezional
 Unică/multiplă
Hiperecogen Izoecogen/ halou hipoecogen Hemangiom Tumoră hepatică: CHC Hipoecogen/ Hiperecogen Hipoecogene/ ecogen
Hiperecogen
Izoecogen/ halou hipoecogen
Hemangiom
Tumoră hepatică: CHC
Hipoecogen/ Hiperecogen
Hipoecogene/ ecogen periferic
Chist hidatic
cu vezicule fiice
Abcese hepatice

11/16/2014

Creşterea ecogenităţii hepatice 1. Steatoză 2. Ciroză Descreşterea ecogenităţii hepatice 1. Hepatită 2.
Creşterea ecogenităţii
hepatice
1. Steatoză
2. Ciroză
Descreşterea
ecogenităţii hepatice
1. Hepatită
2. Infiltraţii tumorale: limfom,
leucemie
Leziuni hepatice cu con
de umbră
1. Calcificări
2. Aer în: căile biliare/ vena portă
Leziuni hepatice hipodense A. Nonneoplazice 1. Chist simplu hepatic 2. Boală polichistică hepatică 3. Abcese
Leziuni hepatice hipodense
A. Nonneoplazice
1. Chist simplu hepatic
2. Boală polichistică hepatică
3. Abcese
4. Chist hidatic hepatic
5. Hematom vechi
6. Steatoza focală
B. Neoplazice
1. Tumori benigne ( hemangiom, adenom, chistadenom, hamartom)
2. Tumori primitive maligne (hepatom, colangiocarcinom, chistadenocarcinom)
3. Metastaze (varianta chistică în ADK ovar/ carcinom gastric)

11/16/2014

Tumori benigne hepatice cu densitate fluidă CT nativ  Chistul simplu hepatic:  imagine circumscrisă
Tumori benigne hepatice
cu densitate fluidă
CT nativ
 Chistul simplu hepatic:
 imagine circumscrisă de formã
rotundã /ovalarã, cu contur net ;
 densitate fluidã (0-20UH), omogenã
 neiodofil;
 peretele chistului este foarte
subţire, uneori invizibil.
CT cu PCI iv
 Boală polichistică hepatică: mai mult
de 10 chiste hepatice.
Tumori benigne hepatice cu densitate solidă  Hemangiomul CT spontan: leziune hipodensă (densitate apropiata de
Tumori benigne hepatice
cu densitate solidă
 Hemangiomul
CT spontan: leziune hipodensă (densitate apropiata de cea a sângelui
circulant).
CT cu PCI iv: aspect caracteristic la examinarea în mod spiral în faze
multiple.
- priză de contrast precoce, intensă în periferie sub forma unor
bulgări iodofili.
- în timp, încărcarea hemangiomului progresează de la periferie spre
centru.
- examinarea CT tardivă: umplerea totală a leziunii cu contrast cu
persistenţa intralezională a PCI în cantitate superioară şi timp mai
îndelungat faţă de parenchimul hepatic

11/16/2014

CT cu PCI iv CT nativ Hemangiom hepatic CT cu PCI iv tardiv
CT cu PCI iv
CT nativ
Hemangiom hepatic
CT cu PCI iv tardiv
Tumori benigne hepatice cu densitate negativă Lipomul şi angiomiolipomul  Examinarea CT nativã: leziune cu
Tumori benigne hepatice
cu densitate negativă
Lipomul şi angiomiolipomul
 Examinarea CT nativã: leziune
cu conţinut lipomatos cu densitãţi
negative: - 20 / -80 UH.
Lipoame hepatice

11/16/2014

Tumori hepatice maligne primitive 1. Cu originea în hepatocit Carcinomul hepatocelular (CHC) - Cea mai
Tumori hepatice maligne primitive
1. Cu originea în hepatocit
Carcinomul hepatocelular (CHC)
- Cea mai frecventã tumoră hepaticã primarã.
- 85% din CHC apar pe un ficat cirotic .
- Existã douã forme de CHC:
- nodularã (90% din cazuri)- unică sau multiplă
- difuzã (10% din cazuri).
- CT spontan: frecvent leziune hipodensã, cu structurã omogenã
sau heterogenã; rar izodensă; tumorile voluminoase aspect
neomogen- necroză, calcificări, conţinut lipomatos, sânge.
- CTS cu PCI iv în faze multiple: iodofilie intensă precoce în zonele
tisulare; timp portal: invazia vasculară (portă, vv hepatice, VCI);
tardiv: evidenţierea capsulei.
Carcinom hepatocelular precoce tardiv CTS cu PCI iv
Carcinom hepatocelular
precoce
tardiv
CTS cu PCI iv

11/16/2014

Tumori hepatice maligne primitive 2. cu originea în cãile biliare Colangiocarcinomul intrahepatic - masă unică
Tumori hepatice maligne primitive
2. cu originea în cãile biliare
Colangiocarcinomul intrahepatic
- masă unică de dimensiuni mari,
- noduli tumorali multiplii confluenţi
- tumoră infiltrativă
CT nativã: masă hipodensă cu contur neregulat; mici calcificãri posibile.
CT cu PCI iv: în fazã arterialã şi portalã există o iodofilie moderatã
perifericã mimând un inel gros, fãrã diferenţe între cele douã faze.
- dilataţia de cãi biliare intrahepatice periferice prezentã în 20-60% c.
- retracţie capsularã şi atrofia lobului hepatic afectat.
- compresia sau obstrucţia structurilor portale intrahepatice.
CT nativ Chist biliar Colangiocarcinom segment IV CT cu PCI iv
CT nativ
Chist biliar
Colangiocarcinom
segment IV
CT cu PCI iv

11/16/2014

Tumori hepatice maligne secundare metastazele - CT reprezintã metoda cea mai sensibilã de diagnostic curent
Tumori hepatice maligne secundare
metastazele
- CT reprezintã metoda cea mai sensibilã de diagnostic curent al
determinãrilor secundare hepatice (Sb: 65- 90%) dependentã de
pacient şi de tipul tumorii primare (Sp:81-98%.).
- Semiologia CT a metastazelor hepatice variazã funcţie de natura lor.
- CT nativă: marea majoritate sunt hipodense, unele izodense.
- Metastaze calcificate: în cancerul colorectal, renal, gastrinom,sân,ovar.
- Meta hemoragice în melanom,
- Metastazele chistice: în cancerele mucosecretante ale tubului digestiv
sau în cele ovariene.
- Administrarea de contrast nu ameliorează diagnosticul decât în 5% din
cazuri.
CT nativ CT cu PCI iv precoce Metastaze hepatice izo/ hipodense spontan, iodofile precoce CT
CT nativ
CT cu PCI iv
precoce
Metastaze hepatice
izo/ hipodense spontan, iodofile precoce
CT cu PCI iv
tardiv

11/16/2014

Ficatul infecţios 1. Abcesele hepatice  Abcesele hepatice cu germeni piogeni (E coli, anaerobi) :
Ficatul infecţios
1. Abcesele hepatice
 Abcesele hepatice cu germeni
piogeni (E coli, anaerobi) : aspectul
CT al abcesului depinde de stadiul
său evolutiv. Caracterul septic:
prezenţa bulelor de gaz.
 Abcesele micotice (candidoza,
criptococoza, aspergiloza) apar la
imunodeprimaţi; sunt mici şi
multiple. Diagnosticul de
certitudine: puncţie biopsie
intralezională.
 Abcesele în parazitoze: abcesul
amibian (Entamoeba hystolitica) –nu
Abces hepatic
are perete propriu şi nici bule de
gaz.
Ficatul infecţios 2. Parazitozele hepatice Chistul hidatic (Echinococcus granulosus) descoperit întâmplător
Ficatul infecţios
2. Parazitozele hepatice
Chistul hidatic (Echinococcus
granulosus) descoperit întâmplător
înurma unui examen ecografic de
rutină sau unei explorări CT.
- Aspectul CT al chistului hidatic
variază cu stadiul său evolutiv.
- Criterii diagnostice CT de
certitudine:
- calcificări parietale
- prezenţa veziculelor fiice
- membrana proligeră
decolată
Chist hidatic hepatic

11/16/2014

Leziuni hepatice difuze Ciroza hepatică. Steatoza. Hemocromatoza  Ciroza hepatică :  stadiul terminal al
Leziuni hepatice difuze
Ciroza hepatică. Steatoza. Hemocromatoza
 Ciroza hepatică :
 stadiul terminal al numeroaselor forme de hepatopatii cronice
 aspecte morfologice variate
 în cazuri particulare există modificări de densitate hepatică:
steatoză/ hemocromatoză.
 CT semne variate, niciunul nu este specific.
- hepatomegalie la niv LS sau a lobului caudat;
- contururi hepatice deformate / boselate ce corespund
nodulilor de regenerare;:
- incizuri adanci;
- semne de hipertensiune portală (HTP): ascită, SM, creşterea
calibrului venei splenice, trunchiului de portă, căile venoase de
derivaţie,varicele esofagiene, repermeabilizarea venei
ombilicale.
Rolul esenţial al CT este de a evidenţia grefarea la nivelul
ficatului cirotic a carcinomului hepatocelular.
Ciroză hepatică. HTP
Ciroză hepatică. HTP

11/16/2014

Creşterea densităţii parenchimului hepatic Depozite anormale de substanţe cu număr atomic mare. Densitatea
Creşterea densităţii parenchimului
hepatic
Depozite anormale de substanţe cu număr atomic
mare. Densitatea ficatului mai mare de 90-100 UH.
Fier (hemocromatoză/ noduli de regenerare siderotici)
Alte cauze:
- Cupru (boală Wilson: degenerscenţă hepatolenticulară)
- Iod (amiodaronă)
- Aur (terapia cu aur coloidal în artrita reumatoidă)
- Thorotrast
- Depozite proteice masive
- Depozite de glicogen
- Pigmenţi biliari în icterele obstructive cronice.
Ficat hemocromatozic CT nativ: ficat hiperdens spontan, vasele hipodense.
Ficat hemocromatozic
CT nativ: ficat hiperdens
spontan, vasele hipodense.

11/16/2014

Scăderea densităţii parenchimului hepatic Steatoză hepatică: - infiltraţie lipomatoasă difuză sau focală în
Scăderea densităţii parenchimului hepatic
Steatoză hepatică:
- infiltraţie lipomatoasă difuză sau focală în parenchimul hepatic;
- uneori densitatea parenchimului hepatic prezintă valori negative;
- vasele sanguine devin hiperdense faţă de parenchimul hepatic
hipodens.
Alte cauze:
- Sindrom Budd-Chiari: obstrucţia vv hepatice şi/ sau a VCI.
- Ficatul cardiac
- Amiloidoza
Steatoză hepatică Densitate: 10-20 UH
Steatoză hepatică
Densitate: 10-20 UH

11/16/2014

Traumatismele hepatice !! CT: metoda de elecţie în bilanţul traumatismelor abdominale. -Hematom intraparenchimatos/
Traumatismele hepatice
!! CT: metoda de elecţie în bilanţul
traumatismelor abdominale.
-Hematom intraparenchimatos/
subcapsular: aspectul depinde de
vechimea sângerării (hiperdens precoce;
heterogen în std subacut; hipodens tardiv).
- Fractura
- Laceraţia: aspect heterogen
hipo/hiperdens.
Laceraţie
Fractură
Hematom subcapsular
 IRM este mai sensibil decât CT în: - caracterizarea leziunilor chistice de mici dimensiuni
 IRM este mai sensibil decât CT în:
- caracterizarea leziunilor chistice de mici dimensiuni sau a
chistelor complicate.
- caracterizarea nodulilor dezvoltaţi pe ficat cirotic.
- în afirmarea metastazelor de mici dimensiuni (utilizarea de
contrast specific celular).
CHC pe ficat cirotic

11/16/2014

Căi biliare. Vezicula biliară  Patologia congenitală - boală Caroli, chist de coledoc, coledococel; -
Căi biliare. Vezicula biliară
 Patologia congenitală
- boală Caroli, chist de coledoc, coledococel;
- atrezii/hipoplazii de CB intra-/extrahepatice.
 Patologia dobândită
- benignă (litiază, inflamaţii, ischemii)
- malignă (colangiocarcinom CBP,
adenocarcinom VB, ADK periampulare)
 Aspecte postoperatorii
- stenoze CBP
- recidive tumorale
- fistule biliare
Ecografia metoda de primă intenţie patologia CB şi a VB având randamentul
diagnostic maxim în diagnosticul litiazei VB.
Litiază CBIH Material ecogen în colecist şi în CB - Calculi - Aer - Sânge
Litiază CBIH
Material ecogen în colecist
şi în CB
- Calculi
- Aer
- Sânge
- Tumori
- Paraziţi
Litiază VB

11/16/2014

Tumoră carrefour biliar Tumoră CBP
Tumoră carrefour biliar
Tumoră CBP
CT vizualizează calculii din CB ( hiperdenşi si cu conţinut calcar) într-un procent ce variază
CT vizualizează calculii din CB ( hiperdenşi si cu conţinut
calcar) într-un procent ce variază între 75 şi 88%.
Litiază biliară intra-/extrahepatică
(CBIH şi CBP) şi VB

11/16/2014

Litiază CBP CPRM T2 CPRM: imagine rotundă în hiposemnal (negru) accentuat T2; dilataţie în amonte
Litiază CBP
CPRM
T2
CPRM: imagine rotundă în hiposemnal (negru) accentuat T2; dilataţie în
amonte de CBP şi CBIH.
Litiază biliară CBP recidivantă Sdr postcolecistectomie CPRM: metoda diagnostică de elecţie în litiaza de CBP
Litiază biliară CBP recidivantă
Sdr postcolecistectomie
CPRM: metoda diagnostică de elecţie în litiaza
de CBP distală, în special în cea recidivantă

11/16/2014

Patologie tumorală a CBP Ecografie IRM cuplată cu CPRM reprezintă metoda de elecţie în bilanţul
Patologie tumorală a CBP
Ecografie
IRM cuplată cu CPRM
reprezintă metoda de elecţie
în bilanţul preterapeutic al
tumorilor de CBP
Tumoră Klatskin
CTH
CPRM
CT cu PCI iv Tumoră vegetantă CBP IRM
CT cu PCI iv
Tumoră vegetantă CBP
IRM

11/16/2014

Pancreas  Pancreatite acute/ cronice  Tumorile pancreatice (ADK pancreatic)  Tumorile secundare (metastaze;
Pancreas
 Pancreatite acute/ cronice
 Tumorile pancreatice (ADK pancreatic)
 Tumorile secundare (metastaze; determinările limfomatoase-
LMNH).
Ecografia: metoda diagnostică de primă intenţie. Limite la obezi, la
pacienţii cu distensii de lumene digestive.
CT: metoda diagnostică de elecţie în bilanţul preterapeutic.
Pancreasul prezintă o iodofilie accentuată precoce cu spălare rapidă-
necesitatea examinării în mod spiral în faze multiple, faza arterială
fiind esenţială.
IRM: are indicaţie în patologia de tip tumoral în situaţiile în care CT este
neconcludentă şi în diagnosticul formelor fruste de pancreatită
cronică.
Pancreatită acută cu multiple colecţii migrate unele parţial închistate
Pancreatită acută cu multiple colecţii migrate
unele parţial închistate

11/16/2014

Chist pancreatic
Chist pancreatic
Pseudochist pancreatic
Pseudochist pancreatic

11/16/2014

CT cu contrast iodat iv Pancreatită cronică calcificată CT semne de certitudine: - calcificări pancreatice;
CT cu contrast
iodat iv
Pancreatită cronică
calcificată
CT semne de certitudine:
- calcificări pancreatice;
- dilataţie moniliformă de Wirsung
- chiste pancreatice
Tumorile maligne pancreatice  Tumoră rezecabilă: 8- 15% din cazuri  Extensie: 65% din cazuri
Tumorile maligne pancreatice
 Tumoră rezecabilă: 8- 15% din cazuri
 Extensie:
65% din cazuri prezintă tumori invazive şi metastaze la distanţă
21% prezintă invazie ganglionară
14% tumoră localizată neinvazivă
 Metastaze:
- ficat: cele mai frecvente; sunt mici, multiple
- adenopatii regionale
- determinări peritoneale
- alte determinări: plămân, pleură, oase
 Invazia vasculară: stadiu depăşit chirurgical.

11/16/2014

Tumoră invazivă de pancreas
Tumoră invazivă de pancreas
CT cu PCI iv IRM T1 CPRM Adenocarcinom pancreatic
CT cu PCI iv
IRM T1
CPRM
Adenocarcinom pancreatic

11/16/2014

Splina  Splenomegalia şi HTP  Infarctul splenic  Abcesul splenic  Patologie tumorală 
Splina
 Splenomegalia şi HTP
 Infarctul splenic
 Abcesul splenic
 Patologie tumorală
 Malignă: limfoame, sarcoame, metastaze
 Benignă: hemangioame, limfangioame
 Pseudotumori chistice/ inflamatorii (granuloamele)
 Ruptura spontană a splinei
 Traumatismele splenice
Determinări tumorale splenice Splenomegalie. HTP Fractură. Hematom subcapsular splenic Meta splenice Infarct
Determinări tumorale
splenice
Splenomegalie. HTP
Fractură.
Hematom subcapsular splenic
Meta splenice
Infarct splenic