CAPITOLUL I

DELIMITARI
SI
FUNDAMENTARI
TEORETICE PRIVIND

TAXA PE VALOAREA ADAUGAT

A

I.1.
Fundamentarea
teoretica
a
taxei
pe
valoarea
adaugata
Originea taxei pe valoarea adaugata se gaseste n practica fiscala franceza, ncepnd
cu reforma fiscala din anii 1954-1955, nlocuind vechea taxa pe cifra de afaceri, printr-o taxa
unica pe cifra de afaceri, platita n diferite stadii ale productiei de catre unii producatori, fara
a fi nsa un impozit cumulat.
Astfel, fiecare producator avea dreptul sa deduca taxele pe
valoarea adaugata suportate anterior proceselor de productie, att pentru materiile prime ncorporate n produse, ct si cele pentru investitii destinate dezvoltarii activitatilor economice.
Impozitele asupra consumului, din care face parte si taxa pe valoare adaugata au o contributie nsemnata n cadrul prevederilor obligatorii; exista o corelatie ntre rata prelevarilor obligatorii si partea de impozite asupra consumului, n PIB. Conditia este nsa incerta ntre partea
relativa a impozitului pe consum n totalul veniturilor fiscale si nivelul PIB pe locuitor.
Contrar impozitelor cumulative, taxa pe valoare adaugata este un impozit care taxeaza numai valoarea pe care ntreprinderea a adaugat-o unui produs. Ea nu reprezinta o taxa asupra valorii adaugate, n sensul contabilitatii nationale, si nici o taxa asupra profitului, al carui element
este. Taxa pe valoare adaugata, achitata asupra mijloacelor de productie este recuperata, marfurilor exportate li se aplica o rata zero de impozitare, iar taxa perceputa la produsele importate afecteaza o valoare adaugata localizata n strainatate. Prin urmare, taxa pe valoarea adaugata este echivalentul unei taxe asupra consumului, dotata cu o tehnica de acoperire stiintifica.
Avnd n vedere rezultatele obtinute si constatarile efectuate n timp, regimul juridic al taxei
pe valoare adaugata sufera profunde simplificari si se modernizeaza prin largirea sferei de cuprindere
a produselor, iar numarul cotelor de impozitare se reduce la cinci, urmnd ca ntr-o perioada relativ
1

scurta numarul acestora sa scada la patru: cota normala, cota majorata, cota intermediara si cota redusa. Largindu-se sfera de aplicare a taxei pe valoare adaugata, ncepnd cu anul 1979, aceasta devine
principalul impozit indirect si sursa de baza n formarea veniturilor bugetului general al statului.
Demonstrnd calitatile unui impozit modern, cu randament fiscal sporit, ncepnd cu 1 ianuarie 1970, el a fost adoptat de catre ta rile membre ale Pietei Comune, urmarindu-se eliminarea sistemului de impozitare n cascada, care se mai practica nca prin impozitul pe cifra de afaceri.
n 1977 s-a realizat implementare definitiva a taxei pe valoarea adaugata n ta rile membre ale Comunitatii Economice Europene.
Pna n momentul de fata, taxa pe valoare adaugata, a fost adoptata n peste
50 de ta ri, cuprinznd majoritatea ta rilor din Estul Europei, printre care si Romnia.
Deoarece taxa pe valoarea adaugata este un subiect european, merita notat faptul ca sistemele fiscale ale taxelor comunitare sunt conforme cu enuntul celei de-a VI-a Directive a Consiliului de Ministri ai Comunitatii Europene din 17 mai 1997. Aceasta Directiva, numita de armonizare a legislatiilor statelor membre, referitoare la taxele pe cifrele de afaceri, a fixat reguli de
determinare a unei baze comune de calcul. n faza de nceput, Directiva a VI-a nu prezinta dispozitii care sa vizeze o aliniere imediata a cotelor de impozitare, totusi alinierea taxelor, n special a celor pe valoarea adaugata reprezinta un obiectiv de ordin major al statelor comunitare.
Mai trziu, au fost adoptate doua Directive ale Comunitatii Europene, respectiv Directiva
a VIII-a, n decembrie 1979, care a introdus caracterul de rambursabilitate a taxei aferenta marfurilor cumparate din statele comunitare de catre populatia apartinnd unui stat din sistem, iar ulterior Directiva a XIII-a, prin care se stipula rambursarea cheltuielilor ocazionate pentru plata impozitului pe marfurile cumparate din interiorul statelor Comunitatii de catre populatie din afara acestuia.
Daca bilantul exprima starea patrimoniului la un moment dat, contul de profit si pierdere
arata cum s-a ajuns la respectiva stare patrimoniala financiara. n contul de rezultate sunt evidentiate fluxurile de venituri si cheltuieli, respectiv fluxurile de exploatare financiara exceptionale.
Structura contului de rezultate pe cele trei domenii de activitate: de exploatare,
financiara, exceptionala permite detasarea unor marje de acumulari banesti potentiale,
destinate sa ndeplineasca o anumita functie de remunerare a factorilor de productie
si de finantare a activitatilor viitoare denumite solduri intermediare de gestiune.
Soldurile intermediare de gestiune au ca obiect sa explice formarea rezultatului ntreprinderii n scopul aprofundarii analizei evolutiei gestiunii sale.
Toate soldurile pornesc de la acumularile ce se realizeaza din vnzarea produselor la care se
adauga si se scad succesiv celelalte categorii de venituri, respectiv cheltuieli, pna la obtinerea profitului net ca ultim sold intermediar de gestiune. Constructia n trepte a indicatorilor, pornind de la cel
mai cuprinzator (productia exercitiului + adausul comercial) si ncheind cu cel mai sintetic (profitul
net al exercitiului) a sugerat denumirea seriei lor de cascada a soldurilor intermediare de gestiune.
Fiecare sold intermediar reflecta rezultatul gestiunii financiare, la treapta respectiva de acumulare.
2

Primul sold de acest gen este valoarea adaugata.

Aceasta exprima cresterea de
valoare rezultata din utilizarea factorilor de productie, ndeosebi a factorilor munca si capital, peste valoarea materialelor, subansamblelor, energiei, serviciilor cumparate de ntreprindere
de la terti.
Aceasta valoare adaugata reprezinta sursa de acumulari banesti din care se
face remunerarea participantilor directi si indirecti la activitatea economica a ntreprinderii:
personalul, prin salarii, indemnizatii, premii si cheltuieli sociale;
statul, prin impozite, taxe si varsaminte asimilate (minus subventiile pentru exploatare);
creditorii, prin dobnzi, dividende si comisioane platite;
actionarii, prin dividende platite;
ntreprinderea, prin capacitatea de autofinantare.
Valoarea adaugata (VA) se poate calcula prin doua metode.
Prima se numeste metoda productiei si presupune diminuarea productiei (PX) si marjei comerciale (MC) cu consumurile provenite din exterior (CE) necesare realizarii productiei:
VA
=
(PX
+
MC)
CE
A doua metoda se numeste metoda distribuirii sau aditionata iar prin aceasta valoarea adaugata reprezinta suma remuneratiilor tuturor factorilor de productie, inclusiv statul.
Instrument util de analiza, valoarea adaugata permite sa se masoare:
gradul de integrare (gi )

gi =
Aceasta rata are valoare ridicata pentru ntreprinderile de productie care recurg putin
la cumparaturi din exterior si are valoare mica n cazul ntreprinderilor comerciale.
structura functiei de productie a ntreprinderii (Sp ), determinata fie ca raport ntre cheltuielile de
personal (S) si valoarea adaugata, fie ca raport ntre amortismente (AM) si valoarea adaugata:

Sp =

 productivitatea ntreprinderii, calculata ca raport ntre valoarea adaugata si efectivul angajatilor (E).

I.2.

gata

Operatiuni

I.2.1.
Se
cuprind
operatiunile

un
care

impozabile

sfera
de
ndeplinesc

TVA

Operatiuni
aplicare
a
cumulativ

si

operatiuni

scutite

impozabile
taxei
pe
valoarea
urmatoarele
conditii:

adau-

sa constituie o livrare de bunuri, o prestare de servicii efectuata cu plata sau o operatiune

asimilata acestora;
sa fie efectuate de persoane impozabile;
sa rezulte din una dintre activitatile economice urmatoare: activitatile producatorilor,
comerciantilor, prestatorilor de servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale
profesiunii libere sau asimilate. De asemenea, constituie activitate economica exploatarea
bunurilor corporale sau necorporale n scopul obtinerii de servicii.
Prin persoana impozabila se ntelege orice persoana,
indiferent de statutul sau juridic, care efectueaza de o maniera independenta activitati economice de
natura celor prevazute mai sus, oricare ar fi scopul si rezultatul acestor activitati.
Prin livrare de bunuri se ntelege transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor
detinute de proprietar catre beneficiar, direct sau prin persoane care actioneaza n numele acestora.
Din
aceasta
categorie
de
bunuri
fac
parte:
bunurile mobile corporale, cum sunt: materiile prime, materialele, obiectele de inventar,
mijloacele fixe care pot fi detasate;
bunurile imobile, cum sunt: locuintele, constructiile industriale, comerciale, agricole sau
cele destinate pentru alte activitati, terenuri agricole, terenuri pentru constructii si cele
adiacente constructiilor inclusiv cele aferente localitatilor urbane sau rurale pe care sunt
amplasate constructii sau alte amenajari;
bunuri de natura mobila care nu pot fi detasate fara a fi deteriorate sau fara a antrena
deteriorarea imobilelor nsesi care devin bunuri imobiliare prin destinatie;
4

 energia electrica si termica, gazele, agentul frigorific.

n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se considera livrari de bunuri:
vnzarea de bunuri cu plata n rate;
trecerea n domeniul public a unor bunuri din patrimoniul persoanelor impozabile, n
conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al
acesteia, n schimbul unei despagubiri;
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor n urma executarii silite.
De asemenea, se include n cadrul livrarilor de bunuri preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate sau fabricate de catre acestea pentru a fi utilizate n scopuri care
nu au legatura cu activitatea economica desfasurata sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice sau juridice n mod gratuit, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor respective sau partilor lor componente a fost dedusa total sau partial. Se excepteaza de la aceste
prevederi bunurile acordate n mod gratuit, n limitele si potrivit destinatiilor prevazute de lege.
Operatiile privind schimbul de bunuri au efectul a doua livrari separate, ele fiind impozitate individual.
Nu se considera livrare de bunuri transferul total sau partial al activelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia operatiunilor de fuziune si divizare a societatilor comerciale.
La fel, nu se considera livrare de bunuri aportul n natura la capitalul social al unei societati comerciale, n cazul n care beneficiarul este o persoana impozabila care are dreptul de
a deduce total taxa pe valoarea adaugata, daca taxa ar fi aplicabila la transferul respectiv.
n cadrul sferei de aplicare a taxei pe valoarea adaugata,
se considera ca fiind prestare de servicii orice activitate care nu constituie livrare
de bunuri asa cum s-a prezentat mai sus.
Astfel de operatiuni pot fi:
- orice munca fizica sau intelectuala; lucrari de constructii-montaj; transport de persoane si
marfuri; servicii de posta si telecomunicatii, de transmisiuni radio si TV; nchirierea, arendarea si concesionarea de bunuri mobile si imobile; operatiuni de intermediere sau de comision; reparatii de orice
natura; cesiuni si concesiuni ale drepturilor de autor, brevete, licente, marci de fabrica si de comert,
titluri de participare si alte drepturi asimilate; servicii de publicitate; operatiuni bancare, financiare,
de asigurare si/sau reasigurare; punerea la dispozitie de personal; mandatarea; asigurarea sau cedarea
unei clientele, exclusivitatea asupra unei vnzari sau cumparari; amenajarea de spatii de parcare, de depozitare si de camping; activitati hoteliere si de administratie publica; asigurarea accesului la retelele
de comunicatii si a posibilitatii de utilizare a acestora; prestatiile consilierilor, inginerilor, avocatilor,
5

notarilor publici, executorilor judecatoresti, auditorilor, expertilor contabili, birourilor de studii si alte
prestatii similare, precum si prelucrarea de date si furnizarea de informatii; operatiuni de leasing.
Urmatoarele
operatiuni
sunt
asimilate
cu
prestarile
de
servicii:
utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile n alte scopuri dect
cele legate de activitatea sa economica sau pentru a fi puse la dispozitie, n vederea utilizarii n mod gratuit, altor persoane fizice sau juridice, daca taxa pe valoarea adaugata
aferenta acestor bunuri a fost dedusa total sau partial;
prestarile de servicii efectuate n mod gratuit de persoana impozabila n alte scopuri dect
cele legate de activitatea sa economica, pentru uzul personal al angajatilor sai sau al altor
persoane, daca taxa pe valoarea adaugata aferenta acestor prestari a fost dedusa total sau
partial.
Schimbul de servicii are efectul a doua prestari separate, fiecare dintre ele fiind supusa impozitarii.
Persoana impozabila care actioneaza n nume propriu, dar n contul altei persoane, lund
parte la prestari de servicii, se considera ca a primit si a prestat ea nsasi acele servicii.
n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata se mai cuprind si importurile de bunuri.
Prin import de bunuri se ntelege introducerea n tara de bunuri provenind
din strainatate de catre orice persoana, indiferent de statutul sau juridic, direct sau
prin intermediari, plasate n regim vamal sau n regimuri vamale suspensive.
I.2.2.
Regimuri
de
impozitare
Operatiunile impozabile cuprinse n sfera de aplicare a taxei pe valoarea
adaugata se clasifica, din punct de vedere al regimului de impozitare astfel:
operatiuni taxabile, la care se aplica cota standard a taxei pe valoarea adaugata;
operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata cu drept de deducere, pentru care furnizorii si/sau prestatorii au dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente
bunurilor si/sau serviciilor achizitionate;
operatiuni scutite de taxa pe valoarea adaugata fara drept de deducere, pentru care furnizorii/prestatorii nu au dreptul la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor
si/sau serviciilor achizitionate, destinate realizarii operatiunilor respective;
operatiuni de import scutite de taxa pe valoarea adaugata.
6

Odata cu reglementarea taxei pe valoarea adaugata prin Legea nr. 345/1 iunie 2002 privind
taxa pe valoarea adaugata, operatiunile la care, prin alte acte normative se prevede aplicarea cotei
zero a taxei pe valoarea adaugata vor fi considerate operatiuni scutite cu drept de deducere.
Prin
aceeasi
lege
s-a
interzis
utilizarea
notiunii
de
cota
zero
n
actele
normative
elaborate
dupa
intrarea
ei
n
vigoare.
I.2.3.

Teritorialitatea

Conform acestui criteriu sunt supuse taxei pe valoare adaugata operatiunile referitoare la
transferul dreptului de proprietate asupra bunurilor situate pe teritoriul Romniei. Bunurile provenite din import sunt impozabile n Romnia, la intrarea n tara si la nregistrarea declaratiei vamale.
Locul
livrarii
de
bunuri
se
considera
a
fi:
locul de unde a pornit expeditia bunurilor sau transportul catre beneficiar, indiferent daca bunurile
sunt expediate sau transportate de furnizor, de beneficiar sau de terti;
locul unde se gasesc bunurile n momentul cnd are loc livrarea, n cazul n care bunurile nu sunt
expediate sau transportate.
Prestarile de servicii sunt impozabile atunci cnd sunt utilizate n Romnia, indiferent de locul unde este situat sediul sau domiciliul prestatorului.
Locul prestarii de servicii este locul unde prestatorul si are stabilit sediul activitatii economice sau un sediu stabil de la care sunt prestate serviciile ori, n lipsa unui astfel de sediu,
domiciliul sau resedinta sa obisnuita, cu urmatoarele exceptii pentru care locul prestarii este:
locul unde sunt situate bunurile de natura imobiliara;
locul de plecare a transportului de bunuri sau de persoane, respectiv locul de sosire a
transportului aferent bunurilor importate;
locul unde beneficiarul are stabilit sediul activitatii sau, n lipsa acestuia, domiciliul stabil
al acestuia;
locul unde serviciile sunt prestate efectiv.

I.2.4.

Operatiuni

scutite

Scutiri
n
interiorul
ta rii
Sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata urmatoarele activitati de interes general:
- spitalizarea, ngrijirile medicale, inclusiv veterinare si operatiunile strns legate de acestea,
desfasurate de unitati autorizate pentru astfel de activitati, indiferent de forma de organizare si de titularul
dreptului de proprietate, respectiv: spitale, sanatorii, centre de sanatate rurale sau urbane, dispensare,
cabinete si laboratoare medicale, centre de ngrijire medicala si diagnostic, statii de salvare si alte unitati
autorizate sa desfasoare astfel de activitati, precum si cantinele organizate pe lnga aceste unitati. Sunt,
de asemenea, scutite serviciile de cazare, masa si tratament prestate cumulat de catre persoane impozabile
autorizate care si desfasoara activitatea n statiuni balneoclimaterice si a caror contravaloare este decontata pe baza de bilete de tratament, precum si serviciile funerare prestate de unitatile sanitare; prestarile
de servicii efectuate n cadrul profesiunii lor de catre tehnicienii dentari, precum si livrarea de proteze
dentare efectuata de catre stomatologi si de catre tehnicienii dentari, indiferent de forma de organizare si
de titularul dreptului de proprietate; prestarile de ngrijire si supraveghere la domiciliu a persoanelor, efectuate de personal specializat cu exercitarea profesiunilor medicale si paramedicale; livrarile de organe,
de snge si de lapte uman; activitatea de nvata mnt desfasurata de unitatile autorizate de Ministerul
Educatiei si Cercetarii si care sunt cuprinse n sistemul national de nvata mnt, precum si achizitionarea
de catre acestea de documentatie tehnica si materiale de constructii destinate nvata mntului de stat si
particular, precum si aparatura, utilaje, publicatii si dotari pentru procesul didactic. Sunt, de asemenea,
scutite cantinele organizate pe lnga unitatile cuprinse n sistemul national de nvata mnt autorizate de
Ministerul Educatiei si Cercetarii; prestarile de servicii si livrarile de bunuri strns legate de asistenta
si protectia sociala, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme
recunoscute ca avnd caracter social; prestarile de servicii si livrarile de bunuri strns legate de protectia
copiilor si tinerilor, efectuate de institutiile publice, institutiile de interes public sau de alte organisme
recunoscute ca avnd caracter social; prestarile de servicii si livrarile de bunuri furnizate membrilor n
interesul lor colectiv, n schimbul unei cotizatii fixate conform statutului, de organizatii fara scor patrimonial ce au obiective de natura politica, sindicala, religioasa, patriotica, filozofica, filantropica sau civica,
n conditiile n care aceasta scutire nu provoaca distorsiuni de concurenta ; serviciile ce au strnsa legatura
cu practicarea sportului sau a educatiei fizice prestate de organizatii fara scop patrimonial n beneficiul
persoanelor care practica sportul sau educatia fizica; prestari de servicii culturale si livrarile de bunuri
legate nemijlocit de acestea, efectuate de institutii publice; realizarea si difuzarea programelor de radio si
televiziune, vnzarea de filme sau licente de filme destinate difuzarii prin televiziune, cu exceptia celor de
publicitate; transportul bolnavilor sau ranitilor cu vehicule special amenajate si autorizate n acest sens.
Alte
operatiuni
scutite
de
taxa
pe
valoarea
adaugata:
- activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare pentru realizarea programelor, subprogramelor,
proiectelor si temelor componente ale Programului national de cercetare stiintifica si dezvoltare tehnologica, precum si actiunile cuprinse n acestea sau ale Planului national de cercetare si inovare. Sunt de
asemenea, scutite activitatile de cercetare-dezvoltare si inovare finantate n parteneriat international, re8

gional si bilateral; livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii efectuate de producatorii agricoli individuali; unele operatiuni bancare si financiare, stabilite prin lege; gestiunea fondurilor comune de plasament
si a fondurilor comune de creanta efectuate de Fondul de garantare a depozitelor n sistemul bancar, Fondul Roman de Garantare a Creditelor pentru ntreprinzatorii Privati - S.A., Fondul de Garantare a Creditului Rural - S.A., Fondul National de Garantare a Creditelor pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii - S.A.,
precum si de alte organisme constituite n acest scop; operatiunile de asigurare si de reasigurare, precum
si prestarile de servicii aferente acestor operatiuni efectuate de intermediarii n operatiuni de asigurare;
activitatile de organizare si exploatare a jocurilor de noroc, efectuate de Compania Nationala Loteria
Romana - S.A. si contribuabilii autorizati de Comisia de coordonare, avizare si atestare a jocurilor de
noroc; livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii realizate cu detinuti de unitatile din sistemul penitenciar; lucrarile de constructii, amenajari, reparatii si ntretinere executate pentru monumente comemorative
ale combatantilor, eroilor, victimelor de razboi si ale Revolutiei din decembrie 1989, precum si pentru
muzee, case comemoriale, monumente istorice si de arhitectura; ncasarile din taxele de intrare la castele,
muzee, trguri si expozitii, gradini zoologice si botanice, biblioteci, precum si operatiunile care intra n
sfera de aplicare a impozitului pe spectacole; editarea, tiparirea si/sau vnzarea de manuale scolare si/sau
de carti, exclusiv activitatea de publicitate; livrarile de proteze de orice fel, accesorii ale acestora, precum si de produse ortopedice; transportul fluvial al localnicilor n Delta Dunarii si pe relatiile Orsova Moldova Noua, Braila - Hrsova, Galati - Grindu; valorificarea obiectelor si vesmintelor de cult, tiparirea
cartilor de cult, teologice sau cu continut bisericesc, necesare practicarii cultului, precum si a celor necesare obiectelor de cult; transferul dreptului de proprietate al bunurilor catre Agentia de Valorificare a Activelor Bancare, ca efect al darii n plata pentru stingerea obligatiei de plata a debitorului, total sau partial.
Referitor la limita plafonului de impozitare, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata activitatile persoanelor impozabile cu venituri din operatiuni taxabile, declarate sau, dupa caz, realizate anual, de pna la 1,5 miliarde lei inclusiv. n situatia realizarii unor venituri superioare plafonului de
impozitare de 1,5 miliarde lei n cursul unui an fiscal, persoanele impozabile au obligatia sa solicite
nregistrarea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, n conformitate cu prevederile legale n vigoare.
Dupa nscrierea ca platitori de taxa pe valoarea adaugata persoanele impozabile respective nu mai beneficiaza de scutire chiar daca ulterior realizeaza venituri inferioare plafonului de 1,5 miliarde lei.
Conform Legii nr. 345/1 iunie 2002 privind taxa pe valoarea adaugata plafonul de impozitare de 1,5 miliarde lei este valabil pentru anul fiscal 2002. De la 1 ianuarie pna la data de 31
decembrie 2003, plafonul de impozitare se stabileste la suma de 1,7 miliarde lei, urmnd ca de la
data de 1 ianuarie 2004 si n continuare plafonul de impozitare sa fie n suma de 2 miliarde.
Operatiuni
scutite
la
import
Sunt
scutite
de
taxa
pe
valoarea
adaugata:
- bunurile importate destinate comercializarii n regim duty-free, precum si prin magazinele
pentru servirea n exclusivitate a reprezentantelor diplomatice si a personalului acestora; bunurile intro9

duse n tara de calatori sau de alte persoane fizice cu domiciliul n tara ori n strainatate, n conditiile si n limitele stabilite prin hotarre a Guvernului, potrivit regimului vamal aplicabil persoanelor
fizice; reparatiile si transformarile la nave si aeronave romnesti n strainatate, precum si carburantii
si alte bunuri, aprovizionate din strainatate, destinate utilizarii pe nave si/sau aeronave; importul de
bunuri a caror livrare este scutita de taxa pe valoarea adaugata n interiorul ta rii. Acelasi regim se
aplica pentru serviciile efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul n strainatate, pentru care
locul prestarii se considera a fi Romnia; licente de film si programe, drepturi de transmisie, abonamente la agentii de stiri externe si altele de aceasta natura, destinate activitatii de radio si televiziune; importul de bunuri primite n mod gratuit cu titlu de ajutoare sau donatii destinate unor scopuri cu caracter umanitar, social, filantropic, religios, de aparare a sanatatii, cultural, artistic, educativ,
stiintific, sportiv, de protectie si ameliorare a mediului, de protectie si conservare a monumentelor istoricesti de arhitectura si importurile de bunuri finantate direct din mprumuturi nerambursabile, acordate Romniei de organisme internationale, de guverne straine si/sau de organizatii nonprofit si de
caritate; importul urmatoarelor bunuri: mostrele fara valoare comerciala; materialele publicitare si de
documentare, bunurile de origine romna, bunurile straine care potrivit legii, devin proprietatea statului, bunurile reparate n strainatate sau bunurile care le nlocuiesc pe cele necorespunzatoare calitativ,
returnate partenerilor externi n perioada de garantie, bunurile care se napoiaza n tara ca urmare a
unei expedieri eronate, echipamentele pentru protectia mediului stabilite prin hotarre a Guvernului.
Scutiri
la
export
sau
alte
operatiuni
similare
si
pentru
transportul
international
n cadrul acestei rubrici, sunt scutite de taxa pe valoarea adaugata:
- exportul de bunuri, transportul si prestarile de servicii direct legate de exportul bunurilor, precum si bunurile comercializate prin magazinele duty-free; transportul international de persoane n si din
strainatate, precum si prestarile de servicii legate direct de acestea; transportul de marfa si persoane,
n si din porturile si aeroporturile din Romnia, cu nave si aeronave sub pavilion romnesc, comandate
de beneficiari din strainatate; trecerea mijloacelor de transport de marfuri si de calatori cu mijloace de
transport fluvial specializate, ntre Romnia si statele vecine; transportul, prestarile de servicii accesorii
transportului, precum si alte prestari de servicii aferente marfurilor din import si a caror contravaloare este
inclusa n baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata; livrarile de bunuri destinate utilizarii pe nave si
aeronave sau ncorporarii n nave si aeronave, care presteaza transporturi internationale de persoane si de
marfuri; prestarile de servicii efectuate n aeroporturi aferente aeronavelor n trafic international, precum
si prestarile de servicii efectuate n porturi aferente navelor de comert maritim si pe fluvii internationale;
reparatii la mijloacele de transport contractate cu beneficiari din strainatate; alte prestari de servicii efectuate de persoane impozabile cu sediul n Romnia, contractate cu beneficiari din strainatate; prestarile
de servicii pentru navele aflate n proprietatea companiilor de navigatie care si desfasoara activitatea n
regimul special maritim sau operate de acestea, precum si livrarile de nave n ntregul lor catre aceste
10

companii; livrarile de bunuri si prestarile de servicii n favoarea directa a misiunilor diplomatice si oficiilor consulare, precum si a personalului acestora, pe baza de reciprocitate; livrarile de bunuri si prestarile
de servicii n favoarea directa a reprezentantelor internationale interguvernamentale acreditate n Romnia, precum si a personalului acestora; bunurile cumparate din expozitiile organizate n Romnia, precum
si din reteaua comerciala expediate sau transportate n strainatate de catre cumparatorul care nu are domiciliul sau sediul n Romnia; livrarile de bunuri si prestarile de servicii finantate din ajutoare sau mprumuturi nerambursabile acordate de guverne straine, de organisme internationale si organizatii nonprofit
si de caritate din strainatate si din tara, inclusiv din donatii ale persoanelor fizice; constructia, extinderea,
reabilitarea si consolidarea lacasurilor de cult religios; livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de
servicii legate nemijlocit de operatiunile petroliere, realizate de titularii acordurilor petroliere, persoane
juridice straine, n baza Legii petrolului nr.134/1995; livrarile de utilaje, echipamente si prestarile de servicii aferente obiectivului de investitii Dezvoltarea si modernizarea Aeroportului International Bucuresti
- Otopeni; prestarile de servicii efectuate de intermediari care actioneaza n numele sau n contul altuia.
Legislatia privind taxa pe valoarea adaugata mai prevede si o serie
de
scutiri
special
legate
de
traficul
international
de
bunuri.
I.3.
Platitorii
TVA
Taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat se plateste de catre:
persoanele impozabile nregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, pentru operatiuni taxabile;
titularii operatiunilor de import de bunuri efectuat direct, prin comisionari sau terte persoane juridice care actioneaza n numele si din ordinul titularului operatiunii de import, indiferent daca sunt
sau nu nregistrati ca platitori de taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale;
persoanele fizice, pentru bunurile introduse n tara potrivit regulamentului vamal aplicabil acestora;
persoanele fizice sau juridice cu sediul sau cu domiciliul stabil n Romnia, beneficiare ale
prestarilor de servicii efectuate de prestatori cu sediul sau cu domiciliul n strainatate, cu exceptia
celor scutite de taxa pe valoarea adaugata, indiferent daca sunt sau nu nregistrate ca platitori de
taxa pe valoarea adaugata la organele fiscale.

I.4.
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata
Faptul generator si exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata iau nastere, de regula,
n momentul efectuarii livrarii bunurilor mobile si/sau n momentul prestarii serviciilor.
11

Pentru operatiunile urmatoare faptul generator al taxei pe valoarea adaugata ia nastere la:
- data nregistrarii declaratiei vamale, n cazul bunurilor plasate n regim de import; data primirii
facturii externe pentru serviciile contractate de persoane impozabile din Romnia cu prestatori cu sediul
sau domiciliul n strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi Romnia; data platii prestatorului extern, n cazul platilor efectuate fara factura pentru serviciile contractate de persoane impozabile
din Romnia cu prestatori cu sediul sau cu domiciliul n strainatate, pentru care locul prestarii se considera a fi n Romnia; data la care bunurile aflate ntr-un regim vamal suspensiv sunt plasate n regim
de import; data stabilirii debitului pe baza de factura pentru prestarile de servicii care dau loc la decontari sau plati succesive, acestea fiind considerate ca au fost efectuate n momentul expirarii perioadelor
aferente acestor decontari sau plati; data vnzarii bunurilor catre beneficiari, n cazul operatiunilor efectuate prin intermediari sau prin consignatie; data emiterii documentelor n care se consemneaza preluarea
de catre persoane impozabile a unor bunuri achizitionate sau fabricate de catre acestea si data documentelor prin care se confirma prestarea de catre persoane impozabile a unor servicii n scopuri care nu
au legatura cu activitatea economica desfasurata de acestea sau pentru a fi puse la dispozitie altor persoane fizice ori juridice n mod gratuit; data colectarii monedelor din masina pentru marfurile vndute
prin masini automate; termenele de plata a ratelor prevazute n contracte pentru operatiuni de leasing.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este dreptul organului fiscal de a pretinde platitorului de taxa pe valoarea adaugata, la o anumita data, plata taxei datorate bugetului de stat.
Desi, n cele mai multe cazuri, exigibilitatea se suprapune cu faptul generator, sunt si situatii
cnd exigibilitatea poate fi anticipata sau ulterioara faptului generator. Astfel, pentru livrarile de bunuri si
prestarile de servicii, care se efectueaza continuu energie electrica, termica, gaze naturale, apa, servicii
telefonice si altele similare- precum si pentru cele la care se ncaseaza, de regula, avansuri, exigibilitatea
intervine la data stabilirii debitului beneficiarului pe baza de factura fiscala sau alt document legal.
Exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator, atunci cnd;
factura fiscala e emisa naintea efectuarii livrarii bunurilor sau prestarii serviciilor;
contravaloarea bunurilor sau a serviciilor se ncaseaza naintea efectuarii livrarii bunurilor sau
prestarii serviciilor;
se ncaseaza avansuri, cu exceptia avansurilor acordate pentru: plata importurilor si a datoriilor vamale stabilita potrivit legii; realizarea productiei destinate exportului; efectuarea de plati n contul
clientului; livrari de bunuri si prestari de servicii scutite de taxa pe valoarea adaugata.

I.5.
I.5.1.

Baza

de

impozitare.
Baza
12

Cota
de

de

impozitare

impozitare

Baza

de

impozitare

taxei

pe

valoarea

adaugata

este

constituita

din:

compensatia pentru operatiunile privitoare la trecerea n domeniul public, n schimbul unei despagubiri, a unor bunuri din patrimoniul persoanei impozabile, n conditiile prevazute de legislatia
referitoare la proprietatile publice si regimul juridic al acestora, precum si pentru operatiile referitoare la efectuarea unor servicii, potrivit unui ordin emis de/sau n numele unei autoritati publice
sau potrivit legii;
preturile de achizitie sau, n lipsa acestora, pretul de cost, determinat la momentul livrarii/prestarii
pentru operatiunile referitoare la preluarea de catre persoane impozabile a bunurilor achizitionate
sau fabricate de catre acestea, la utilizarea bunurilor care fac parte din activele persoanei impozabile
si la prestarile de servicii efectuate n mod gratuit de persoane impozabile, toate aceste operatiuni
avnd alte scopuri dect cele legate de activitatea economica a persoanelor impozabile n cauza;
pentru livrarile de bunuri si/sau prestarile de servicii, altele dect cele prevazute mai sus, din tot
ceea ce constituie contrapartida obtinuta sau care urmeaza a fi obtinuta de furnizor ori de prestator
din partea cumparatorului, beneficiarului sau a unui tert, inclusiv subventiile direct legate de pretul
acestor operatiuni, exclusiv taxa pe valoarea adaugata.
Sunt cuprinse n baza de impozitare impozitele, taxele, daca prin lege nu se prevede
altfel, exclusiv taxa pe valoarea adaugata, precum si cheltuielile accesorii cum ar fi: comisioanele, cheltuielile de ambalare, transport si asigurare, decontate cumparatorului sau clientului.
Baza de impozitare poate sa fie supusa unor corectii, deoarece din ea trebuie deduse:
rabaturile, remizele, risturnele, sconturile si alte reduceri de pret acordate de furnizor direct
clientilor n vederea stimularii vnzarilor, n conditiile prevazute n contractele ncheiate.
Pentru a putea fi excluse din baza de impozitare, remizele si alte reduceri de pret trebuie sa ndeplineasca urmatoarele conditii: sa fie efective si n sume exacte n beneficiul clientului; sa nu constituie , n fapt, remunerarea unui serviciu sau o contrapartida pentru o prestatie
oarecare; sa fie reflectate n facturi fiscale sau n alte documente legale. Corectarea taxei pe valoare adaugata aferente reducerilor de pret acordate dupa facturare se va efectua prin emiterea unei
noi facturi, n rosu, pentru sumele ce urmeaza a fi scazute, si n negru, pentru cele de adaugat;
penalizarile, precum si sumele reprezentnd daune-interese, stabilite prin hotarre judecatoreasca
definitiva, solicitata pentru nendeplinirea totala sau partiala a obligatiilor contractuale;
dobnzi percepute pentru platile cu ntrziere, pentru vnzari cu plata n rate, pentru operatiuni de
leasing;

13

 sumele achitate de furnizor sau prestator n contul clientului si care apoi se deconteaza acestuia;
ambalajele care circula ntre furnizorii de marfuri si clienti, fara facturare (n cazul n care cumparatorul returneaza ambalajele n care s-a expediat marfa, suma impozabila va fi redusa corespunzator);
Pentru bunurile importate baza de impozitare este constituita din valoarea
n vama,
determinata potrivit legii,
la care se adauga taxele vamale,
comisionul vamal,
accizele si alte taxe datorate potrivit legii.
I.5.2.
Cotele de impozitare si calculul taxei pe valoarea adaugata
n Romnia cota standard a taxei pe valoarea adaugata este de 19% si se aplica operatiunilor impozabile cu exceptia celor scutite de taxa pe valoarea adaugata. Cota de taxa
pe valoarea adaugata aplicabila este cea n vigoare la data la care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata, iar daca exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata nu coincide cu faptul generator se aplica cotele n vigoare la data la care taxa devine exigibila.
Pentru cazurile cnd exigibilitatea taxei pe valoarea adaugata este anticipata faptului generator,
n situatia modificarii cotelor, se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele n vigoare la data
la care ia nastere faptul generator al taxei pe valoarea adaugata. Regularizarea se efectueaza prin refacturarea integrala a contravalorii livrarilor de bunuri si/sau prestarilor de servicii cu cotele n vigoare la
data la care ia nastere faptul generator si scaderea n cadrul aceleiasi facturi a sumelor facturate anterior.
Taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei standard asupra bazei de impozitare. Prin derogare taxa pe valoarea adaugata se calculeaza prin aplicarea cotei recalculate asupra:
sumelor obtinute din vnzarea bunurilor comercializate prin comertul cu amanuntul - magazine
comerciale, consignatii, unitati de alimentatie publica sau alte unitati care au relatii directe cu
populatia, ale caror preturi cuprind si taxa pe valoarea adaugata;
sumelor obtinute din unele prestari de servicii - transport, posta, telefon, telegraf si altele de aceeasi
natura - ale caror tarife practicate cuprind si taxa pe valoarea adaugata;
sumelor obtinute din vnzarea de bunuri pe baza de licitatie, pe baza de evaluare sau de expertiza,
precum si pentru alte situatii similare;
compensatiei, pentru transferul dreptului de proprietate a unor bunuri din patrimoniul persoanelor
impozabile n domeniul public, n conditiile prevazute de legislatia referitoare la proprietatea publica si regimul juridic al acesteia.
I.6.

Deducerea

taxei

pe

valoare

14

adaugata.

Regimul

deducerilor

Dupa cum sugereaza si denumirea, taxa pe valoare adaugata se aplica asupra plusului de
valoare adaugata de fiecare stadiu al productiei sau comercializarii unui produs sau serviciu. Aplicarea taxei pe valoarea adaugata se face de asa maniera nct la sfrsitul ciclului de productie si
comercializare parcurs de un bun, indiferent de durata ciclului, cheltuiala fiscala totala care a grevat acest bun corespunde taxei calculate asupra pretului de vnzare si suportate de consumator.
Pentru a facilita calculul si colectarea, cota de taxa pe valoarea adaugata se aplica la pretul
de vnzare al bunurilor sau serviciilor comercializate (corectat, eventual, cu reducerile de pret si
alte elemente, prezentate anterior). Deoarece taxa pe valoare adaugata intervine la fiecare stadiu al unei filiere de productie si comercializare, dar si pentru a se evita efectul cumulativ al impozitarii n cascada, trebuie dedusa din taxa pe valoare adaugata ncasata (colectata) de la
clienti, taxa pe valoare adaugata platita furnizorilor, pentru cumpararile de bunuri sau servicii. Altfel spus, atunci cnd ntreprinderea factureaza taxa pe valoarea adaugata clientului sau,
ea actioneaza n contul statului, caruia va trebui sa-i plateasca diferenta ntre taxa pe valoarea
adaugata colectata de la clienti (de obicei mai mare) si taxa pe valoarea adaugata platita furnizorilor sai care, la rndul lor, au procedat la colectarea si varsarea taxei pe valoarea adaugata.
Potrivit legii, platitorii de taxa pe valoarea adaugata au dreptul la deducerea taxei aferente bunurilor si serviciilor achizitionate, destinata realizarii de :
operatiuni taxabile;
livrari de bunuri si/sau prestari de servicii scutite de taxa pentru care, prin lege, se prevede n mod
expres exercitarea dreptului de deducere;
actiunea de sponsorizare, publicitate, protocol, precum si alte actiuni prevazute n normele legale,
cu respectarea plafoanelor si destinatiilor prevazute n acestea;
operatiuni rezultnd din activitati economice prestate de producatori, comercianti, prestatori de
servicii, inclusiv activitatile extractive, agricole si cele ale profesiunii libere sau asimilate, efectuate
n strainatate, care ar da drept de deducere daca aceste operatiuni ar fi realizate n interiorul ta rii;
operatiuni ce nu sunt considerate ca fiind livrari de bunuri (adica transferul total sau partial al
activelor si pasivelor unei persoane impozabile, cu plata sau cu titlu gratuit, efectuat cu ocazia
fuziunii si divizarii societatilor comerciale, precum si aportul n natura la capitalul social al unei
societati comerciale, n cazul n care beneficiarul este o persoana impozabila care are dreptul de a
deduce total taxa pe valoarea adaugata), daca taxa pe valoarea adaugata ar fi aplicabila transferului
respectiv.
Din cele prezentate anterior se poate constata ca taxa pe valoarea adaugata se bazeaza
pe principiul sau mecanismul deductibilitatii pentru aplicarea caruia fiecare subiect calculeaza
15

taxa asupra preturilor bunurilor vndute sau serviciilor prestate si deduce taxa care a grevat costul elementelor constitutive ale acestor preturi.
Diferenta de taxa constatata n
plus sau n minus se regularizeaza cu bugetul statului pe baza de deconturi ale platilor.
Totodata trebuie retinut ca deductibilitatea este aplicata global,
asupra
ansamblului operatiilor realizate,
si nu pentru fiecare bun n parte.
Dreptul de deducere a taxei pe valoare adaugata nscrisa n documentele pentru
cumparari se determina n functie de data facturarii, a chitantei fiscale sau a altui document legal, daca acestea s-au primit pna la data ntocmirii decontului taxei pe valoarea adaugata.
Documentele primite dupa data ntocmirii decontului aferent lunii n care
bunurile au fost receptionate se include n deconturile ntocmite pentru lunile urmatoare.
Atunci cnd un agent economic realizeaza att operatii impozabile , ct si alte operatii scutite de plata taxei pe valoarea adaugata, dreptul de deducere se determina n raport
cu participarea bunurilor sau serviciilor respective la realizarea operatiilor impozabile (dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferente intrarilor se stabileste pe baza pro ratei).
Pro rata de deducere a taxei pe valoare adaugata se determina, de regula, anual,
pe baza realizarii din anul precedent sau corespunzator regimului taxei pe valoarea adaugata aferente bunurilor si serviciilor prevazute a fi realizate n anul curent. La cererea justificata a agentilor economici, organele fiscale pot aproba ca pro rata sa se determine lunar, n functie de realizarile efective nscrise n decontul de taxa pe valoarea adaugata. n
cursul unui an calendaristic nu pot fi folosite doua metode de determinare a pro ratei.
Dreptul de deducere a taxei pe valoarea adaugata se exercita pe doua cai:
prin retinerea din suma reprezentnd taxa pe valoarea adaugata, pentru livrarile de bunuri sau serviciile prestate, a taxei aferente intrarilor;
prin rambursarea de catre organul fiscal a sumei reprezentnd diferenta dintre taxa aferenta intrarilor si taxa facturata de agentii economici prin livrarile de bunuri sau serviciile prestate.
Taxa pe valoare adaugata calculata la facturile de vnzare catre clienti se adauga la valoarea bunurilor, lucrarilor si serviciilor facturate si se ncaseaza de la acestia odata cu contravaloarea facturii, fapt pentru care se numeste taxa pe valoarea adaugata colectata.
Taxa pe valoare adaugata calculata la facturile de cumparare primite de la furnizori, se
adauga la valoarea facturii si se plateste acestora odata cu contravaloarea facturii, urmnd a fi recuperata de la unitatea platitoare, deci trebuie scazuta din TVA colectata, fapt pentru care se numeste taxa pe valoarea adaugata deductibila. Diferenta dintre TVA colectata (cuvenita statului)
si TVA deductibila (recuperata de ntreprindere) se cuvine statului fapt pentru care se numeste taxa
pe valoarea adaugata de plata. Daca majoritatea vnzarilor s-au facut la export unde nu se calculeaza taxa pe valoarea adaugata, TVA colectata de la client este mai mica dect TVA deductibila,
16

ceea ce nseamna ca unitatea nu-si poate deduce TVA platita furnizorilor de bunuri. Deci, diferenta dintre taxa pe valoarea adaugata deductibila mai mare si taxa pe valoarea adaugata colectata trebuie recuperata de la stat, fapt pentru care se numeste taxa pe valoarea adaugata de recuperat.
Recuperarea se face prin rambursarea de la stat n termen de 30 de zile de la data
depunerii decontului, a cererii de rambursare si a documentelor justificative, la organul fiscal.
I.7.
Obligatiile
persoanelor
fizice
si
juridice
circumscrise
n
perimetrul
aplicarii
taxei
pe
valoarea
adaugata
Aceste
vizeaza
facturarea,
nregistrarea
la
organele
fiscale,
ca
platitori de taxa pe valoarea adaugata, plata impozitului si, nu n ultimul rnd,
tinerea unei contabilitati operative si corecte a taxei pe valoarea adaugata.
n
vederea
exercitarii
dreptului
de
deducere
a
taxei
pe
valoare
adaugata
aferenta
intrarilor,
agentii
economici
sunt
obligati:
sa justifice, prin documente legal ntocmite, cuantumul taxei;
sa justifice ca bunurile n cauza sunt destinate pentru nevoile firmei si sunt proprietatea acesteia.
Documentele legale referitoare la taxa pe valoarea adaugata sunt factura fiscala sau alte documente nlocuitoare (chitanta fiscala,
bon de comanda-chitanta ),
pentru bunurile si serviciile cumparate de la furnizorii din tara si declaratia vamala de import, vizata de organele vamale, pentru taxa platita la importuri.
Sunt scutiti de obligatia emiterii facturii agentii economici care realizeaza urmatoarele operatiuni supuse taxei pe valoarea adaugata: transport cu taximetre, precum si transportul de persoane pe baza de bilete de calatorie si abonamente; vnzari de bunuri si prestari de servicii consemnate n documente specifice aprobate prin acte normative n vigoare; vnzari de bunuri si
prestari de servicii pentru populatie pe baza de documente fara nominalizari privind cumparatorul.
Platitorii de taxa pe valoarea adaugata sunt obligati sa tina n mod regulat contabilitatea, care
sa le permita determinarea bazei de impozitare si taxa pe valoare adaugata facturata pentru livrarile si
prestarile de servicii efectuate, precum si cea deductibila aferenta intrarilor. Documentele justificative privind taxa pe valoarea adaugata care nu respecta conditiile de forma si fond nu pot fi nregistrate n contabilitate. Agentii economici care au ca obiect de activitate comertul cu amanuntul, activitati hoteliere, prestari de servicii catre populatie si alte activitati de asemenea natura au si obligatia
instalarii aparatelor de marcat care sa corespunda cerintelor pentru aplicarea taxei pe valoare adaugata.
Corectarea taxei pe valoarea adaugata determinate n mod eronat,
nscrisa n facturi fiscale sau alte documente legal aprobate, de persoanele impozabile nregistrate ca platitori de taxa pe valoarea adaugata, se va efectua astfel:
17

 n cazul n care documentul nu a fost transmis catre beneficiar, acesta se anuleaza si se emite un
nou document;
n cazul n care documentul a fost transmis beneficiarului, corectarea erorilor se efectueaza prin
emiterea unui nou document cu valorile nscrise cu semnul minus, n care se va mentiona numarul
documentului corectat si concomitent se emite un nou document corect. Documentele respective
se vor nregistra n jurnalul de vnzari, respectiv de cumparari si vor fi preluate n deconturile
ntocmite de furnizor si respectiv, de beneficiar pentru luna n care a avut loc corectarea.

18

CAPITOLUL II

TRATAMENTE DE BAZA

CONTABILIZAREA TAXEI PE VALOAREA ADAUGAT

A.

II.1.

Mecanismul

taxei

pe

valoarea

adaugata

Taxa pe valoarea adaugata face parte din categoria impozitelor indirecte, fiind un impozit general de consum care se stabileste asupra operatiunilor privind transferul proprietatii asupra bunurilor,
precum si asupra celor ce privesc prestarile de servicii cu plata sau asimilat acesteia. Are caracter
universal, deoarece se aplica asupra tuturor bunurilor si serviciilor din economie, rezultate att din activitatea de exploatare curenta, ct si din activitatea financiara de valorificare a capitalurilor disponibile.
Reprezinta un impozit neutru unic, dar cu plata fractionata.
Este eliminata
n totalitate discriminarea, deoarece cotele sale de impunere se aplica asupra tuturor activitatilor economice, faptul ca plata este fractionata rezulta din aceea ca se calculeaza
pe fiecare veriga -stadiu- care intervine n realizarea si comercializarea produsului.
Subiectul impozabil are posibilitatea de a cunoaste exact si concret care este marimea
impozitului si a obligatiei de plata ce-i revin, ceea ce confera o transparenta totala.
O alta caracteristica importanta ce defineste taxa pe valoare adaugata este unicitatea, constnd n faptul ca, indiferent de circuitul pe care l parcurge materia prima
pna la realizarea produsului finit, adica desi trece prin doua sau mai multe entitati
economice, este acelasi ca nivel al cotei de impozitare si ca marime.
Prin urmare,
taxa pe valoarea adaugata nu este dependenta de ntinderea circuitului economic.
Taxa pe valoare adaugata se aplica cu data de 1 iulie 1993, aceasta nlocuind vechiul sistem de
impozite cunoscut sub denumirea de impozit pe circulatia marfurilor (I.C.M.), care avea marele inconvenient ca se aplica la toate esaloanele unei filiere de productie, n final avnd un efect cumulativ si era deci,
mult mai mare. n raport cu impozitul pe circulatia marfurilor se pot sintetiza urmatoarele caracteristici:
este un impozit unic cu 2-4 cote de impozitare, din care una normala sau generala, una majorata,
19

aplicabila pentru produsele de lux, si una redusa destinata produselor alimentare si pentru serviciile
sociale de baza;
este un impozit neutru care elimina inegalitatile fiscale ntre circuitele de desfacere a produselor;
este un impozit modern care, permitnd reduceri de taxe pentru achizitii de echipamente tehnologice, aporturi n natura la formarea si sporirea capitalului social, stimuleaza modernizarea ntreprinderilor;
este un impozit clasic, perfectionat si specializat, cu posibilitati de stimulare pentru activitati de
export s.a.
Principalele

avantaje

ale

taxei

pe

valoare

adaugata

sunt:

egalitatea participarii diferitelor circuite (neutralitatea taxei). Neutralitatea acestui

impozit pentru ntreprindere este asigurata prin recuperarea taxei pe valoare adaugata aferenta cumpararilor de bunuri si servicii destinate productiei sau comercializarii. Daca taxa pe valoarea adaugata are, n principiu, un efect neutral asupra
rezultatului ntreprinderii, deoarece prin mecanismul de percepere nu sunt influentate cheltuielile si veniturile firmei, n schimb, taxa pe valoarea adaugata poate
avea o incidenta asupra trezoreriei ntreprinderii atunci cnd exista decalaje ntre
fluxurile de ncasari si plati (de exemplu, obligatia de plata la bugetul de stat a taxei
pe valoarea adaugata care nu a fost ncasata de la clienti, creeaza o presiune asupra
trezoreriei firmei);
ncurajarea investitiilor prin detaxarea acestora;
protectie echitabila a fiecarei ta ri n raport cu strainatatea.
La nivelul Uniunii Europene, taxa pe valoare adaugata constituie un subiect
de reglementare sub forma unor directive, care au rol de armonizare a legislatiilor fiscale nationale privind taxa pe valoare adaugata, pentru statele comunitare.
n oricare dintre ta rile n care se aplica taxa pe valoarea adaugata, pachetul normativ defineste
coordonatele, regulile generale si cazurile de exceptie ale functionarii acestui sistem de impozitare.
II.2.

Prezentarea

ntreprinderii

luate

studiu

Scurt istoric. Societatea luata n studiu se numeste S.C CARPATI PROIECT S.A. cu
adresa n str. Stirbei

Voda nr. 43, sector 1, Bucuresti, director fiind arhitectul Radu Calota.

20

Societatea are ca angajati 130 de persoane, distribuite n ateliere de tipul: ateliere de arhitectura, atelier structuri de rezistenta , atelier instalatii termice si ventilatii,
atelier instalatii electrice, atelier instalatii sanitare, atelier documentatie economica.
Momente semnificative care au marcat destinul activitatilor din S.C. CARPATI PROIECT S.A. :
Anul 1961 nfiintarea institutului numit Institutul de Proiectare CARPATI Proiect, aflat
n proprietatea statului.
Anul 1974 mutarea colectivelor n sediul actual.
Anul 1982 eliminarea unor profesionisti de valoare n urma scandalului Meditatia transcedentala.
Anul 1982 nominalizarea Institutului pentru proiectarea Casei Republicii.
Anii 1990-1992 marcati de desprinderea a numerosi tehnicieni catre firme particulare si
reorganizarea Institutului n Regie Autonoma n subordinea guvernului.
Perioada de dupa 1992 marcata de numeroase lucrari de sedii de banci si institutii ale
atelierelor de arhitectura.
Anul 1999 privatizarea Institutului prin licitatie publica cstigata de catre Aedificia
CARPATI Bucuresti si reorganizarea sa n structura actuala de societate pe actiuni. Fondul
Proprietatii Statului a pastrat o actiune a S.C. CARPATI PROIECT S.A. numita actiune
de aur, care i confera acestuia dreptul de a interveni n Adunarea Generala a Actionarilor
n vederea respectarii angajamentelor n care s-a facut vnzarea.
II.2.1.
Obiectul
de
activitate
al
ntreprinderii
Obiectul
de
activitate
al
S.C.
CARPATI
PROIECT
S.A.
l
constituie
activitatea
de
creatie
proiectare
n
domeniile:
sistematizare,
arhitectura,
constructii,
instalatii,
amenajari
si
decoratiuni,
design.
Societatea poate desfasura activitati de consulting, expertizari, management,
informatica n domeniile mentionate, precum si de prestari servicii specializate.
n
realizarea
obiectivului sau
de
activitate,
societatea
comerciala:
asigura programarea si urmarirea realizarii productiei proprii;
asigura conducerea activitatii de proiectare n conditii de rentabilitate, cu respectarea
normelor de protectie sociala a salariatilor si utilizarea cu eficienta a capacitatii tehnice
disponibile;
21

 studiaza piata interna si externa pentru asigurarea cu comenzi de proiectare;

asigura aprovizionarea tehnico-materiala, proiectarea investitiilor proprii n vederea modernizarii si cresterii gradului de eficienta a activitatii de proiectare;
initiaza actiuni de cooperare tehnico-stiintifice cu firme straine;
programeaza si coordoneaza activitatea organizatorica pentru distribuirea proiectelor, astfel nct sa se asigure o acoperire cu lucrari, pe o perioada de minimum sase luni, pentru
ntregul personal angajat.

II.2.2.
Principalii
furnizori
si
clienti
S.C. CARPATI PROIECT S.A. are furnizori si clienti evidentiati n urmatorul tabel:
Furnizori

Clienti

22

Sharrom
Scorpion
Electrica
Distrigaz
Apa Nova (RGAB)
Scoala

Americana
Nemetschek
Romtest Electronic
Consild
Romtelecom
Federal Expert
Ascensorul
Registrul Actionarilor
Mobifon
REBU
AV Vasile

mitate

II.2.3.
cu

Strabag Ilbau
UM 0131
Ministerul Culturii
Ministerul Afacerilor Externe
BCR Turda
Ministerul Educatiei Nationale
Ambasada Chinei
Spitalul Colentina
Aedificia CARPATI
Banca Agricola Cluj
Academia Romana
Spitalul Elias
Muzeul National de Arta
Spitalul judetului Alba
CEC Ialomita (Slobozia)
Biblioteca Nationala
Electro Total

Organizarea
S.C.
CARPATI
PROIECT
S.A.
n
conforreglementarile
Legii
31/1990
privind
societatile
comerciale

Capitalul social. Capitalul social al societatii comerciale CARPATI Proiect este n valoare
de 2.871.321.099 lei si reprezinta contravaloarea patrimoniului preluat de la R.A. CARPATI Proiect.
Capitalul social initial este mpartit n 114.852 actiuni nominative n valoare nominala de
25.000 lei fiecare si este n ntregime subscris de Aedificia CARPATI n calitate de actionar unic.
Actiunile. Actiunile nominative ale societatii vor cuprinde toate elementele prevazute de lege,
respectiv:
denumirea si durata societatii;
data actului constitutiv, numarul din registru comertului sub care este nmatriculata societatea si numarul Monitorului Oficial, partea a VI-a, n care s-a facut publicarea;
capitalul social, numarul actiunilor si numarul lor de ordine, valoarea nominala a actiunilor si varsamintele efectuate;
avantajele acordate fondatorilor;
23

Actiunile vor purta timbrul sec al societatii si semnatura a doi administratori.

Societatea va tine evidenta actiunilor intr-un registru numerotat, sigilat si parafat
de presedintele consiliului de administratie, care se pastreaza la sediul societatii.
Reducerea
sau
marirea
capitalului
social.
fi
redus
sau
marit
pe
baza
hotarrii
adunarii
actionarilor n conditiile si cu respectarea procedurii

Capitalul
social
poate
generale
extraordinare
a
prevazute de lege.

Drepturi si obligatii decurgnd din actiuni.

Fiecare actiune subscrisa si
varsata de actionari potrivit legii, confera acestora dreptul la un vot n Adunarea
Generala a Actionarilor, dreptul de a alege si de a fi ales n organele de conducere, dreptul de a participa la distribuirea profitului, conform prevederilor legale.
Drepturile
si
obligatiile
legate
de
actiuni
urmeaza
actiunile
n
cazul
trecerii
lor
n
proprietatea
altor
persoane.
Obligatiile
societatii
sunt
garantate
cu
capitalul
social
al
acesteia,
iar actionarii raspund n limita valorii actiunilor ce le detin.
Patrimoniul societatii nu poate fi grevat de datorii sau alte obligatii personale ale actionarilor.
Un creditor al unui actionar poate formula pretentii asupra partii din profitul societatii ce i se va repartiza
de catre Adunarea Generala a Actionarilor sau a cotei parti cuvenite acestuia la lichidarea societatii.
Cesiunea
actiunilor.
Actiunile
sunt
invizibile
cu
privire
la
societate,
care nu recunoaste dect un proprietar pentru fiecare actiune.
Cesiunea
partiala
sau
totala
a
actiunilor
ntre
actionari
sau
terti se va face n conditiile si cu procedura prevazuta de lege.
Pierderea actiunilor. n cazul pierderii unor actiuni, proprietarul va trebui sa anunte Consiliul de Administratie si sa faca public faptul prin presa, n cel putin doua ziare de larga circulatie n
localitatea n care se afla sediul societatii. Dupa sase luni va putea obtine un duplicat al actiunii.
Exercitiul economic financiar. Exercitiul economic financiar ncepe de la 1 ianuarie si
se ncheie la 31 decembrie al fiecarui an. Primul exercitiu ncepe la data constituirii societatii.
Personalul societatii. Personalul de conducere al societatii si cenzorii sunt alesi de
Adunarea Generala a Actionarilor. n perioada ct statul este actionar unic personalul de conducere si cenzorii vor fi numiti de mputernicitii mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Restul
personalului
este
angajat
de
catre
Consiliul
de
Administratie
sau
de
catre
directorul
general
al
societatii
comerciale.
Salarizarea
se
face
conform
legislatiei
n
vigoare.
Plata salariilor, impozitelor pe acestea si a cotei de asigurari sociale se va face potrivit legii.
24

Drepturile si obligatiile personalului societatii sunt stabilite de catre Consiliul de Administratie, sau de catre directorul general al societatii comerciale.
Nu pot fi directori ai societatii persoanele care, potrivit legii 31/1990 nu pot fi fondatori sau administratori.
Amortizarea fondurilor.
Amortizarea fondurilor se va reface astfel:
Amortizarea
activelor
corporale
si
necorporale
din
patrimoniul
societatii,
se
va
calcula
potrivit
reglementarilor
legale.
Evidenta
contabila si bilantul contabil.
Societatea va tine evidenta contabila, n lei, va ntocmi anual bilantul si contul de profit si pierdere,
avnd n vedere normele metodologice elaborate de Ministerul Finantelor.
Bilantul si contul de profit si pierdere vor fi publicate n Monitorul Oficial, conform legii.
Calculul si repartizarea profitului. Profitul societatii se stabileste pe baza bilantului aprobat de Adunarea Generala a Actionarilor. Profitul impozabil se stabileste n conditiile legii.
Profitul societatii ramas dupa plata impozitului pe profit se va repartiza conform dispozitiilor
legale
n
vigoare.
Societatea si constituie fond de rezerva si alte fonduri n conditiile legii.
Plata dividendelor cuvenite actionarilor se face de societate n conditiile legii n cel
mult doua luni de la aprobarea bilantului de catre Adunarea Generala a Actionarilor.
n
cazul
nregistrarii
de
pierderi,
Adunarea
Generala
a
Actionarilor
va
analiza
cauzele
si
va
hotar
n
consecinta.
Suportarea
pierderilor
de
catre
actionari
se
va
face
proportional
cu
aportul
la
capital
si
n
limita
capitalului
subscris.
Registrele societatii.
Societatea tine registrele prevazute de lege.
Modificarea formei juridice.
Societatea va putea fi transformata n
alta forma de societate prin hotarrea Adunarii Generale a Actionarilor.
n perioada n care statul este unic actionar, transformarea formei juridice a societatii se va
putea face numai cu aprobarea mputernicitilor mandatati sa reprezinte interesele capitalului de stat.
Noua societate va ndeplini formalitatile legale de nregistrare si publicitate cerute la nfiintarea
societatilor.
Dizolvarea societatii.
Urmatoarele situatii duc la dizolvarea societatii:
imposibilitatea realizarii obiectului societatii;
faliment;

25

 pierderea unei jumatati din capitalul social, dupa ce s-a consumat fondul de rezerva, daca
Adunarea Generala a Actionarilor nu decide completarea capitalului sau reducerea lui la
suma ramasa;
numarul de actionari va fi redus sub 5, mai mult de sase luni;
la cererea oricarui actionar, daca mprejurarile de forta majora si consecintele lor dureaza
mai mult de 8 luni, iar Adunarea Generala a Actionarilor constata ca functionarea societatii nu mai este posibila;
n orice situatii, pe baza hotarrii Adunarii Generale a Actionarilor luata n unanimitate.
Dizolvarea
societatii
comerciale
trebuie
sa
fie
nscrisa
Registrul
Comertului
si
publicata
n
Monitorul
Oficial.
Lichidarea societatii.
n caz de dizolvare, societatea va fi lichidata.
Lichidarea
societatii
si
repartitia
patrimoniului
se
fac
n
conditiile
si
cu
respectarea
procedurii
prevazute
de
lege.
Litigii.
Litigiile de orice fel aparute ntre societati comerciale si persoane
fizice sau juridice sunt de competenta instantelor judecatoresti de drept comun.
Pentru solutionarea litigiilor dintre ele, societatile comerciale pot apela si la arbitraj.
II.2.4.
Principalele
realizari

Cifra
de
afaceri
Cifra de afaceri reprezinta suma totala a veniturilor din operatiuni comerciale efectuate de o
firma, respectiv vnzari de marfuri si produse sau prestari de servicii intr-o perioada de timp determinat.
n cifra de afaceri nu se includ veniturile financiare si veniturile exceptionale.
Cifra de afaceri reprezinta un indicator esential pentru precizarea locului societatii comerciale n
sectorul de activitate, a pozitiei acesteia pe piata , a capacitatii de a lansa si dezvolta activitati profitabile.
n formularul pentru contul de profit si pierdere ncheiat la sfrsitul anului
2001, societatea examinata avea o cifra de afaceri n valoarea de 16.338.355.000 lei.
Rentabilitatea
n
activitatea
economico-financiara
a
firmei,
ratele
de
rentabilitate permit efectuarea de comparatii n spatiu,
precum si fata de anumite
norme sau standarde elaborate si acceptate de organisme de specialitate.
n
functie
de
elementele
luate
n
calcul,
teoria
si
practica
economica
opereaza
cu
mai
multe
forme
de
exprimare
a
rentabilitatii:
26

 Rata rentabilitatii economice

Rata rentabilitatii financiare

Rata rentabilitatii resurselor consumate

ndatorarea
Pentru finantarea pe termen scurt sau lung a activitatii proprii, firma apeleaza la mprumuturi bancare. O asemenea situatie nu constituie o exceptie sau ntotdeauna un indiciu cu privire
la eventualele dificultati financiare. Studierea gradului de ndatorare a firmei reprezinta, n primul
rnd, o problema de gestiune interna, prin care trebuie sa se asigure utilizarea eficienta a creditelor.
Contravaloarea si asigurarea conditiilor necesare pentru rambursarea la termen a ratelor scadente si
a dobnzilor aferente. n conducerea curenta, operativa a activitatii financiare, trebuie sa se urmareasca corelatia dintre ncasari si plati, cu ajutorul unor instrumente specifice, proprii fiecarei firme.
Analiza gradului de ndatorare a firmei constituie, totodata, o problema n care sunt interesati subiecti diferiti, n rndul carora, chiar bancile finantatoare ocupa un loc important.
Analiza gradului de ndatorare urmareste punerea n evidenta a evolutiei acestuia, ntr-o
anume perioada, n vederea adoptarii politicii fiscale care sa asigure independenta necesara. Ca instrumente operationale, teoria si practica economica recomanda n principal urmatorii indicatori:
Rata generala a ndatorarii

=
0,0016
27

Prezinta importanta , n special n activitatea bancara, pentru acordarea

noi credite n conditiile asiguratorii de recuperare.
Ca urmare, trebuie sa fie <1.

de

Rata (coeficientul) datoriilor financiare

=
Caracterizeaza ndatorarea pe termen mediu si lung (permanenta) si se accepta ca nivel maxim
normal
0,5.
Rata de ndatorare a activitatii de exploatare

=
Caracterizeaza gradul de particularitate a creditului la finantarea activelor circulante.
Este dificil a stabili marimi orientative pentru aceasta rata, ntruct sunt elemente specifice pentru fiecare sector de activitate, unde factori ca viteza de rotatie a activelor circulante, rentabilitatea costurilor si nivelul ratei dobnzii conditioneaza apelarea la credite si creeaza conditiile de rambursare.
Rata capacitatii de rentabilitate a datoriilor financiare

Exprima perioada n care urmeaza sa fie rambursate creditele contractate. Evident ca

un asemenea indicator prezinta importanta , n primul rnd, n faza de contractare a mprumuturilor ntruct normele bancare pot sa impuna un numar de ani pentru rambursarea teoretica a
datoriilor financiare. n practica, perioada de rambursare este prevazuta n contractul de mprumut, iar modul n care au fost respectate prevederile acestuia rezulta din contabilitatea firmei.
II.2.5.
Organizarea
contabilitatii
Contabilitatea societatii este tinuta n compartiment propriu de doua persoane, un contabil sef si un subordonat, iar nregistrarile contabile se ntocmesc n partida dubla.

28

II.2.5.1.

Configuratia

si

prezentarea

sistemului

informatic

Trasaturile sistemului informatic. Pentru realizarea procesului de cunoastere si gestiune

a patrimoniului se procedeaza la organizarea datelor si informatiilor ntr-un sistem informational.
n acest scop, se identifica evenimentele si faptele ce genereaza date, se delimiteaza obiectivele cunoasterii si conducerii, se stabilesc purtatorii materiali de informatii si modul n care
se culeg si se nregistreaza datele, se aleg metodele si instrumentele de prelucrare a acestor date, se defineste destinatia informatiilor si se organizeaza transmiterea lor la destinatari.
Discutata sub acest aspect, contabilitatea reprezinta un sistem informational orientat spre
cunoasterea si gestionarea valorilor economice separate patrimonial. n aceasta calitate ea se delimiteaza ca un ansamblu de elemente interdependente orientat spre culegerea, prelucrarea, stocarea, analiza si transmiterea informatiilor privind starea si miscarea patrimoniului. Aceste elemente sunt: fondul sau sistemul de informatii, suporturile materiale ale informatiilor, mijloacele
de prelucrare a datelor, metodele si procedurile de prelucrare a datelor, circuitele informationale.
Organizarile datelor financiar-contabile din punct de vedere informatic sunt prezentate sub doua
forme,
si
anume:
sistemul informational;
sistemul informatic.
Din punct de vedere functional, sistemul informational e constituit din legislatia si
literatura economico-financiara de specialitate, programarea diferitelor activitati, evidenta economica cu cele trei partii importante ale sale, respectiv evidenta tehnico-operativa, evidenta contabila si evidenta statistica, iar sistemul informatic, din date si informatii.
Sistemul informational economic dispune de cel mai mare volum de date si informatii, informatiile contabile sunt bazate n toate cazurile pe documente legal ntocmite.
Acest sistem informational economic poate fi privit si sub aspectul elementelor componente
de baza: oameni, mijloacele si procedeele utilizate n cadrul acestora, date si informatii.
Sistemul informatic economic trateaza datele si informatiile tehnico-economice si financiare
n mod mecanizat si automatizat, n epoca actuala fiind parte componenta a sistemului informational.
Prezentare generala. Sistemul informatic al S.C. CARPATI PROIECT S.A. este compus din 40 de calculatoare electronice, achizitionate n luna decembrie 2000, legate n retea
pe ateliere, majoritatea avnd imprimante, si un fax-modem. Programul de contabilitate este
o creatie a firmei Naum Consalt si se numeste Contabilitate pentru agenti economici, avnd
si module de Mijloace fixe, Stocuri, Salarii si un modul de documentatie pentru devize.
29

Programul de contabilitate foloseste toate documentele necesare ntocmirii balantei de verificari.

Programul

se

poate

caracteriza

prin:

nregistrarile au structura uniforma constituita din tipuri de nregistrari cu caracter asemanator determinate de structura documentelor primare;
operatiile de prelucrare automata au un caracter repetitiv si o frecventa mare de executare;
operatiile sunt simple si executa prelucrari succesive asupra caracterelor de acelasi tip.
Pentru
a
folosi
acest
program
aiba cunostinte minime de informatica.
fara a apela la un intermediar care sa
II.2.5.2.

Balante

Liste

contabilitate
utilizatorii trebuie
sa
Acestia vor folosi sistemul direct,
dea comenzi si sa introduca date.
Lista

Denumire
Fise

de

Utilizarea situatiei
- pe conturi: -pe nregistrari: -cu rulaj n luna
-cu rulaj n an
-Carte Mare sau Sah
(analitice sau sintetice)
-Casa
-Banca
-pe conturi si repartitori
-fisa repartitorului
-n luna
-n an
-cu cinci egalitati
-Registru Jurnal: -pentru contabilitatea financiara
-pentru contabilitatea de gestiune
-Registru Inventar: -deschidere bilant
-nchidere bilant

30

situatiilor

Facturi

-pe conturi: -drepturi si obligatii pe conturi

-pe conturi si repartitori: -drepturi si obligatii
-scadente pentru furnizori si clienti
-situatii pentru analize: -furnizori neachitati, clienti nencasati
-facturi pe contracte si firme
-cifra pe afaceri pe furnizori si clienti
-facturi refuzate la plata
-contracte pe firme
-contracte nelichidate pe facturi

Jurnale

-pentru cumparari
-pentru vnzari
-nota de debitare
-nota de creditare
-proces verbal de compensare
-situatia deconturilor

Mijloace fixe

Stocuri

-Registrul mijloacelor fixe pe numar de inventar

-balanta sintetica pe grupe
-liste de inventar pe persoane
-miscari n luna curenta sau n an
-transferuri ntre persoane sau gestiuni
-liste de calcul pentru amortizare
-lista mijloacelor fixe n custodie, n conservare, vndute
-intrari sau iesiri de materiale
-situatia stocurilor
-fisa de magazie
-balanta analitica a conturilor de materiale
-lista obiectelor de inventar n folosinta

II.3.
Documente
si
registre
de
contabilitate
privind
taxa
pe
valoarea
adaugata
Orice operatie economica si financiara referitoare la existenta si miscarea elementelor patrimoniale ale ntreprinderii, pentru a putea fi nregistrate n conturi, trebuie consemnata n doc31

umentul adecvat care sa-i ateste nfaptuirea. Este necesara aceasta operatie, deoarece nregistrarea operatiunilor economice si financiare n conturi se face numai dupa ce acestea au avut
loc, iar una dintre cerintele contabilitatii o constituie fundamentarea si justificarea tuturor datelor
sale pe baza de documente. Documentatia este strns legata si precedata de observare. Observarea directa a fenomenelor si proceselor economice si consemnarea lor n documente este o
conditie fara de care celelalte procedee ale metodei contabilitatii nu-si gasesc cmp de aplicare.
Tocmai pe baza informatiilor culese prin observarea si consemnarea n documente se pot face ulterior evaluari, grupari, sistematizari, generalizari, analize, sinteze
etc., ceea ce reprezinta ntregul arsenal de procedee si instrumente ale metodei pentru cunoasterea precisa a obiectului contabilitatii, dinamicii si evaluarii sale viitoare.
Caracteristic pentru contabilitate,
ca stiinta aplicativa, este faptul ca informatiile consemnate n documente privind fenomenele si procedeele economice
si financiare au o importanta deosebita n conducerea unitatii patrimoniale.
Informatiile generale de contabilitate, pot fi utilizate n procesul managerial numai
atunci cnd sunt consemnate n documente, cnd primesc forma care sa le permita vehicularea, publicarea, prezentarea, valorificarea si pastrarea lor ulterioara.
De altfel, organizarea contabilitatii la nivelul exigentelor asumate nu poate fi conceputa fara existenta unui
sistem de documente contabile judicios elaborate si utilizate dupa reguli bine stabilite.
ntruct
documentele
contabile
sunt
numeroase
si
totodata
au
caracter complex se justifica clasificarea sau delimitarea lor,
n functie de rolul
pe care l ndeplinesc n cadrul sistemului de contabilitate,
si anume:
documente justificative;
documente de evidenta contabila;
documente de sinteza si raportare.
Documentele contabile,
indiferent de categoria din care fac parte,
n
functie de importanta si frecventa utilizarii lor pot fi tipizate si netipizate,
cu regim special de circulatie sau comune n toate ramurile economice.
Documentele primare si centralizatoare care se utilizeaza de platitorii de taxa
pe valoarea adaugata sunt urmatoarele:
factura fiscala, chitanta fiscala, avizul de nsotire a marfii, dispozitia de livrare, jurnalul pentru vnzari, jurnalul pentru cumparari,
borderoul pentru operatii asimilate cu livrarile de bunuri si prestarile de servicii.
Factura fiscala sau alt document nlocuitor reprezinta documentul pe baza caruia se
determina taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului si totodata taxa pe valoarea adaugata deductibila pentru beneficiar, fiind si documentul de nsotire a marfii pe timpul trans32

portului.
Agentii economici care realizeaza operatiuni impozabile sunt obligati sa consemneze livrarile de bunuri si prestarile de servicii n facturi sau n documente specifice.
Factura fiscala este document cu regim special,
prin intermediul careia
se asigura transferul dreptului de proprietate si baza caruia se efectueaza decontarea marfurilor livrate,
imobilelor transferate sau serviciilor prestate.
Avizul de nsotire a marfii se foloseste numai n situatii precizate n mod expres, cum sunt:
transportul valorilor materiale de la o gestiune la alta, cu nscrierea mentiunii nu se factureaza; nsotirea
marfii pe timpul transportului; cnd acestea se distribuie la mai multi clienti dintr-un singur mijloc de
transport auto, cu nscrierea mentiunii urmeaza factura, trimiterea valorilor materiale pentru prelucrarea
la terti sau pentru vnzare n regim de consignatie, cu nscrierea acestei mentiuni, nsotirea pe timpul
transportului a marfurilor alimentare usor perisabile, care se livreaza zilnic, n stare proaspata etc.
Dispozitia de livrare reprezinta un document intern care se emite de
catre compartimentul de desfacere n vederea eliberarii bunurilor din depozit
si pentru ntocmirea avizului de nsotire a marfii sau a facturii, dupa caz.
Jurnalul pentru vnzari se completeaza la compartimentul financiar-contabil, pe baza facturilor fiscale. Unitatile care nu ntocmesc facturi fiscale, neavnd asemenea obligatii, trebuie sa completeze zilnic borderoul de vnzare (ncasare), iar totalurile acestuia se nscriu n jurnalul pentru vnzari.
Borderoul pentru vnzare se completeaza pe baza monetarelor sau borderourilor bonurilor
de vnzare, notelor de plata, centralizatorului vnzarilor prin ospatari la unitatile de alimentatie publica, centralizatorului vnzarilor cu plata n rate, borderourilor de decontare a prestatilor etc.
Jurnalul pentru cumparari se utilizeaza pentru determinarea taxei pe valoare adaugata deductibila, completndu-se pe baza facturilor si chitantelor fiscale pentru cumpararile din tara. Pentru bunurile din import se utilizeaza factura externa nsotita de declaratia vamala de import.
Borderoul pentru operatii asimilate cu livrarile de bunuri si prestatiile de servicii contine operatiile privind folosirea unor bunuri sau servicii n scop personal sau
predate altor persoane n mod gratuit, achizitionate sau realizate n cadrul unitatii.
Pentru livrarile de bunuri care se efectueaza continuu, precum si pentru prestarile de servicii decontate pe baza de situatii de lucrari, facturarea se poate face n luna urmatoare celei n
care livrarea sau prestarea s-a efectuat, n termen de 3 zile de la data ntocmirii documentelor
prin care furnizorii, prestatorii si beneficiarii au stabilit cantitatile livrate si serviciile prestate.
Pentru avansuri, furnizorii de bunuri si prestatorii de servicii sunt obligati sa emita facturi n termen de 3 zile de la data ncasarii sumelor.
Platitorii de taxa pe valoarea adaugata au obligatia sa consemneze livrarile de bunuri si prestarile
de servicii n facturi sau n documente legal aprobate, prezentate mai sus, si sa completeze toate datele
prevazute de acestea. Pentru livrari sau prestari cu valoarea taxei mai mare de 20 de milioane, la documentele de mai sus se anexeaza si copia de pe certificatul de nregistrare ca platitor de taxa pe val33

oarea adaugata. Certificatul de nregistrare se obtine de la organul fiscal n baza unei cereri depusa
n termen de 15 zile de la nceperea activitatii sau a modificarii conditiilor de exercitare a acesteia.
ntreprinderile care devin platitori de taxa pe valoarea adaugata, ca urmare a depasirii plafonului de venit prevazut,
depun declaratie de nregistrare
pna la data de 15 a lunii urmatoare celei n care au realizat depasirea.
ntreprinderile
platitoare
de
taxa
pe
valoarea
adaugata
sunt
scutite
de obligativitatea emiterii facturii fiscale n cazul urmatoarelor operatiuni:
transport de taximetre, precum si transport de persoane pe baza de bilete de calatori si abonamente;
vnzari de bunuri si prestari de servicii consemnate n documente specifice aprobate prin hotarre
a Guvernului;
vnzari de bunuri si prestari de servicii pentru populatie pe baza de documente fara nominalizari
privind cumparatorul.
Importatorii au obligatia de a ntocmi declaratia vamala de import, direct sau prin reprezentanti autorizati si sa determine, potrivit legii, valoarea n vama, taxele vamale, alte taxe si accizele datorate de acestia si, pe baza acestora, sa calculeze taxa pe valoarea adaugata datorata bugetului de stat.
Documentele justificative care nu sunt procurate pe caile stabilite prin norme legale
si nu sunt corect ntocmite nu pot fi nregistrate n contabilitate, iar bunurile ce fac obiectul tranzactiilor respective vor fi considerate fara documente legale de provenienta si se
sanctioneaza prin confiscarea acestora conform reglementarilor din domeniul evaziunii fiscale.
II.4.
Tipuri
de
operatii
TVA
si
contabilizarea
lor
Contul sintetic de gradul I 442 Taxa pe valoare adaugata se desfasoara
pe conturi sintetice de gradul II astfel: 4423 TVA de plata; 4424 TVA de recuperat; 4426 TVA deductibila; 4427 TVA colectata; 4428 TVA neexigibila.
Contul 4426 TVA deductibila. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe
valoare adaugata aferenta bunurilor cumparate, lucrarilor executate si serviciilor prestate din facturile primite de la furnizori. Are functie contabila de activ. Se debiteaza cu taxa pe valoare adaugata aferenta mijloacelor fixe obtinute cu forte proprii, cu TVA deductibila din punct de
vedere legal si se crediteaza cu TVA colectata si cu diferenta dintre TVA deductibila mai mare
si TVA colectata care reprezinta TVA de recuperat de la bugetul de stat. Nu prezinta sold.
Exemple:
1.
Se obtin mijloace fixe cu forte proprii, n suma de 24.667.000 lei, TVA 19%.

34

212
Mijloace fixe

4426
TVA deductibila

722
Venituri din productia de
imobilizari corporale

24.667.000 lei

4427
TVA colectata

4.686.730 lei

2. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri n suma de 57.489.500 lei, TVA 19%, fara factura.
%
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila
3.

408
Furnizori facturi nesosite

Soseste

68.412.505 lei
57.489.500 lei
10.923.005 lei

factura.

408
Furnizori facturi nesosite

401
Furnizori

64.412.505 lei

4426
TVA deductibila

4428
TVA neexigibila

10.923.005 lei

4. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri n suma de 330.500.000 lei, TVA 19%, conform facturii.
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila

401
Furnizori

35

393.295.000 lei
330.500.000 lei
62.795.000 lei

401
Furnizori

5121
Conturi la banci n lei

393.295.000 lei

5. n aceeasi luna unitatea vinde unor clienti marfuri n suma 258.500.000 lei, TVA 19%.

411
Clienti

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor

4427
TVA colectata

5121
Conturi la banci n lei

411
Clienti

307.615.000 lei
258.500.000 lei
49.115.000 lei

307.615.000 lei

Contul 4427 TVA colectata. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoare adaugata aferenta bunurilor vndute, lucrarilor executate, serviciilor prestate din facturile emise
catre clienti. Are functie contabila de pasiv. Se crediteaza cu taxa pe valoare adaugata aferenta
mijloacelor fixe obtinute cu forte proprii, cu TVA neexigibila devenita colectata n cursul lunii,
cu TVA aferenta debitorilor, precum si cu TVA din facturile emise sau din alte documente fiscale legale emise catre clienti. Se debiteaza cu TVA deductibila, cu TVA de plata la bugetul de
stat si cu TVA aferenta clientilor insolvabili scosi din activ. Nu prezinta sold la sfrsitul lunii.
Exemple:
6. Se obtin mijloace fixe cu forte proprii, n suma de 25.000.000 lei, cu TVA aferenta.

212
Mijloace fixe

4426
TVA deductibila

722
Venituri din productia de
imobilizari corporale

29.750.000 lei

4427
TVA colectata

4.750.000 lei

36

7.
lei,

TVA

Se
19%,

vnd
fara

unor
clienti
factura.

418
Clienti facturi de ntocmit

marfuri
Ulterior

n
se

suma
trimite

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila

59.172.750 lei
49.725.000 lei
9.447.750 lei

411
Clienti

418
Clienti facturi de ntocmit

59.172.750 lei

4428
TVA neexigibila

4427
TVA colectata

9.447.750 lei

8.
de

de
49.725.000
factura.

materii

Cu
prime

ocazia
inventarierii
se
constata
n
suma
de
37.800.000
lei,

461
Debitori diversi

600
Cheltuieli cu materiile prime

o
lipsa
imputabila
TVA
19%.

%
758
Alte venituri din exploatare
4427
TVA colectata

300
Materii prime

44.982.000 lei
37.800.000 lei
7.182.000 lei

37.800.000 lei

9.
Se vnd unor clienti marfuri n suma de 58.400.000 lei, TVA 19%, conform facturii, iar acesti clienti se dovedesc a fi rau platnici si se scot din activ.

37

411
Clienti

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor

4427
TVA colectata

416
Clienti incerti

%
654
Pierderi din creante
4427
TVA colectata

80.552.000 lei
58.400.000 lei
11.056.000 lei

411
Clienti

80.552.000 lei

416
Clienti incerti

80.552.000 lei
58.400.000 lei
11.056.000 lei

10. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri n suma de 48.800.000 lei, TVA 19%, conform facturii.
%
371
Marfuri
4426
TVA deductibila
si

401
Furnizori

se
401
Furnizori

58.072.000 lei
48.800.000 lei
9.272.000 lei

achita

5121
Conturi la banci n lei

58.072.000 lei

11. n aceeasi luna, unitatea vinde unor clienti marfuri n suma de 215.000.000 lei, TVA 19%.

38

411
Clienti

si

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor
4427
TVA colectata

se
5121
Conturi la banci n lei

255.850.000 lei
215.000.000 lei
40.850.000 lei

ncaseaza
411
Clienti

255.850.000 lei

Contul 4423 TVA de plata. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoare adaugata de plata la bugetul de stat. Are functie contabila de pasiv. Se crediteaza la finele
perioadei cu diferenta ntre TVA colectata mai mare si TVA deductibila. Se debiteaza cu taxa
pe valoare adaugata virata la bugetul de stat sau cu taxa pe valoare adaugata de recuperat compensata din lunile urmatoare. Soldul este creditor si reflecta TVA de plata la bugetul de stat.
Exemple:
12.
La sfrsitul lunii unitatea are TVA deductibila nregistrata n suma de
58.455.000 lei si TVA colectata, 113.600.000 lei.
Se deduce din TVA colectata TVA deductibila, iar diferenta reprezinta TVA de plata la bugetul de stat.

4427
TVA colectata

13.
a)

se
4423
TVA de plata

%
4426
TVA deductibila
4423
TVA de plata

Aceasta
vireaza

TVA
la

de
plata
bugetul
5121
Conturi la banci n lei

39

113.600.000 lei
58.455.000 lei
55.145.000 lei

stabilita:
de

stat

55.145.000 lei

b)

se

compenseaza

cu

TVA

4423
TVA de plata

de

recuperat

din

lunile

4424
TVA de recuperat

anterioare

55.145.000 lei

Contul 4424 TVA de recuperat. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei pe valoare adaugata de recuperat de la bugetul de stat. Are functie contabila de activ. Se debiteaza
la finele lunii cu diferenta ntre TVA deductibila mai mare si TVA colectata. Se crediteaza cu
TVA de recuperat ncasata de la bugetul de stat pe baza cererii de rambursare, precum si cu TVA
de plata compensata. Soldul este debitor si reflecta TVA de recuperat de la bugetul de stat.
Exemple:
14.
La finele lunii, unitatea are TVA deductibila nregistrata n suma de 38.850.000
lei si TVA colectata n suma de 16.100.000 lei.
Se deduce din TVA colectata
TVA deductibila att ct este posibil, iar diferenta reprezinta TVA de recuperat.
%
4427
TVA colectata
4424
TVA de recuperat
15.
a) se

Aceasta
ncaseaza de la

TVA
bugetul

5121
Conturi la banci n lei
b)

se

va

compensa

4423
TVA de plata

de
de stat

recuperat
pe baza

astfel
stabilita:
unei cereri de rambursare

4424
TVA de recuperat

=
n

38.800.000 lei
16.100.000 lei
22.700.000 lei

4426
TVA deductibila

lunile

urmatoare

cu

4424
TVA de recuperat

22.700.000 lei
TVA

de

plata

22.700.000 lei

Contul 4428 TVA neexigibila/n asteptare. Cu ajutorul acestui cont se tine evidenta taxei
40

pe valoare adaugata neexigibila. Este un cont bifunctional. Se crediteaza cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor cumparate, lucrarilor executate si serviciilor prestate fara factura sau cu plata
n rate, cu TVA aferenta marfurilor intrate n unitatile de desfacere cu amanuntul si cu TVA neexigibila devenita colectata n cursul lunii. Se debiteaza cu taxa pe valoarea adaugata aferenta bunurilor
vndute, lucrarilor executate si serviciilor prestate fara factura sau cu plata n rate, cu TVA aferenta marfurilor vndute n cadrul unitatilor de desfacere cu amanuntul, precum si cu TVA neexigibila devenita deductibila. Soldul debitor sau creditor reflecta taxa pe valoare adaugata neexigibila.
Exemple:
16. Unitatea se aprovizioneaza cu marfuri n suma de 98.250.000 lei, TVA 19%, fara factura.
%
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila
Ulterior

408
Furnizori facturi nesosite

se

primeste

factura.

408
Furnizori facturi nesosite

401
Furnizori

4426
TVA deductibila

4428
TVA neexigibila

17.

117.917.500 lei
98.250.000 lei
18.667.500 lei

117.917.500 lei

18.667.500 lei

Unitatea vinde marfuri n suma de 68.000.000 lei, TVA 19%, fara factura.

418
Clienti facturi de ntocmit

Ulterior

se

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila
trimite

factura.

41

80.920.000 lei
68.000.000 lei
12.920.000

18.
TVA

411
Clienti

418
Clienti-facturi de ntocmit

80.920.000 lei

4428
TVA neexigibila

4427
TVA colectata

12.920.000 lei

19%,

Unitatea
conform

%
371
Marfuri
4428
TVA neexigibila

cumpara
facturii

marfuri
cu
plata

n
n

suma
10

de
rate

lei,

543.592.000 lei
456.800.000 lei
86.792.000 lei

401
Furnizori

456.800.00
lunare.

Timp de 10 luni, n fiecare luna, n contabilitatea unitatii se vor nregistra concomitent urmatoarele operatii:
401
Furnizori

5121
Conturi la banci n lei

54.359.200 lei

4426
TVA deductibila

4428
TVA neexigibila

8.679.200 lei

vinde
unor
clienti
ncasarea
facndu-se

marfuri
n
n
10

19.
lei,

TVA

Unitatea
19%,

42

suma
de
354.000.000
rate
lunare.

411
Clienti

%
707
Venituri din vnzarea marfurilor
4428
TVA neexigibila

421.260.000 lei
354.000.000 lei
67.260.000 lei

Timp de 10 luni, n fiecare luna, n contabilitatea unitatii se vor nregistra concomitent urmatoarele operatii:
5121
Conturi la banci n lei

411
Clienti

42.126.000 lei

4428
TVA neexigibila

4427
TVA colectata

6.726.000 lei

JURNAL

DE

CUMPARARI

Total
facturi
cu TVA

Documentul

Data

varianta

simplificata

Cumparari de bunuri si servicii

Vnzator

Numar

Denumire

Cod fiscal

Baza impoz.

T.V.A.

Op.2

178

SC Glima

R8421235

68.415.505

57.489.500

10.923.005

Op.4

336

SC Dacia

R8624512

393.295.000

330.500.000

62.795.000

Op.10

411

SC Gama

R8422157

58.072.000

48.000.000

9.272.000

43

Op.16

313

SC Berta

R8516421

117.917.500

98.250.000

18.667.500

Op.18

215

SC Orna

R8613317

543.592.000

456.800.000

86.792.000

JURNAL

VNZARI

DE

Numar

simplificata

Total
factura

Documentul

Data

varianta

Baza de
impozitare

Cumparator
Denumire

Cota T.V.A.

T.V.A.

Cod fiscal

Op.5

213

SC Nora

R8429527

393.295.000

330.500.000

62.795.000

Op.7

105

SC Dorna

R8552712

59.172.750

49.725.000

9.447.750

Op.9

136

SC Alfa

R8412503

80.522.000

58.400.000

11.056.000

Op.11

226

SC Beta

R8614233

255.850.000

215.000.000

40.850.000

Op.17

112

SC Mura

R8522136

80.920.000

68.000.000

12.920.000

Op.19

102

SC Nara

R8612523

421.260.000

354.000.000

67.260.000

Fiind plasat n clasa 4 Conturi de terti,

taxa pe valoare adaugata -ca impozit indirect din punct de vedere fiscal- este neutru asupra contului de rezultate, acesta nu tranziteaza clasa conturilor de cheltuieli si venituri.
Aceasta afirmatie este adevarata doar daca agentul economic intra n sfera de plata a
taxei pe valoarea adaugata, adica a cumulat o cifra de afaceri ntr-un an de peste 250 milioane lei sau a optat pentru plata taxei pe valoarea adaugata, prin cerere aprobata de organul fiscal unde agentul economic este nregistrat ca platitor de taxa pe valoarea adaugata.
Mai mult, exista situatii cnd agentul economic ndeplineste situatiile de mai sus, dar el
livreaza si bunuri scutite de taxa pe valoarea adaugata. n aceasta situatie, agentul economic are posi44

bilitatea sa deduca din taxa pe valoarea adaugata colectata doar cota procentuala aferenta livrarilor
de bunuri impozabile din totalul livrarilor. Diferenta nedeductibila nu mai poate fi neutra din punct
de vedere contabil, deci ea va afecta contul de rezultate prin cresterea cheltuielilor de exploatare.
Ca atare, din punct de vedere contabil, taxa pe valoarea adaugata este
neutra pentru ntreprindere,
daca operatiile desfasurate intra n sfera de aplicare a taxei pe valoarea adaugata, iar deductibilitatea sa este de 100%.
Aceasta neutralitate este efectiva n ceea ce priveste contul de rezultate, iar dispozitiile
planului de conturi general obliga ntreprinderea sa nregistreze cumpararile si vnzarile la valoarea lor neta, fara a fi nglobata taxei pe valoare adaugata. Pentru ca agentul economic platitor de taxa pe valoarea adaugata sa aiba posibilitatea nregistrarii n contabilitate a taxei pe valoarea adaugata din punct de vedere fiscal, trebuie sa nregistreze facturile emise n Registrul
pentru vnzari cnd livreaza bunuri sau presteaza servicii. n situatia cnd actioneaza bunurile
(consumuri provenite de la terti) pe baza de facturi sau alte documente nlocuitoare, evidentiaza n Registrul pentru cumparari toate intrarile de bunuri supuse taxei pe valoarea adaugata.
II.5.
Decontarea taxei pe valoarea adaugata.
ntocmirea decontului
taxei pe valoarea adaugata.
Regularizarea privind taxa pe valoarea adaugata
n privinta decontarii taxei pe valoare adaugata catre bugetul statului platitorii taxei sunt
obligati:
sa achite taxa datorata, potrivit decontului lunar, pna la data de 25 a lunii urmatoare, prin
virament, cec sau numerar, la organul fiscal la care agentul economic s-a nregistrat ca platitor sau
la bancile comerciale, dupa caz;
sa achite taxa pe valoare adaugata, aferenta bunurilor din import definitiv, la organul vamal,
concomitent cu plata taxelor vamale.
Termenul de depunere a decontului poate fi modificat de Ministerul Finantelor n functie de volumul taxei pe valoarea adaugata de plata si de alte situatii specifice ale platitorilor.
Formularul se procura de la organul fiscal, se completeaza cu toate datele solicitate si se semneaza de personalul autorizat.
ntreprinderile
platitoare
de
taxa
pe
valoarea
adaugata
sunt
obligate sa depuna decontul la termenele stabilite,
indiferent daca au realizat
sau nu operatiuni, ori daca suma de plata sau de rambursat este zero.
Pentru neplata integrala sau a unei diferente din taxa pe valoare adaugata n termenul stabilit se datoreaza majorari de ntrziere, sume care penalizeaza
(diminueaza) rezultatul ntreprinderii platitoare de taxa pe valoarea adaugata.
45

n decontul privind taxa pe valoarea adaugata se pot regulariza att taxa pe valoarea
adaugata colectata (rndul 2), ct si taxa pe valoarea adaugata deductibila (rndul 9). Acestea sunt
prevazute n formular ntruct nu se admite ntocmirea si depunerea decontului rectificativ pentru
corectarea datelor din deconturi anterioare. Se procedeaza la regularizare n urmatoarele cazuri:
cnd avem de corectat date din deconturi anterioare;
cnd am avut n lunile anterioare taxa pe valoarea adaugata neexigibila, care devine exigibila
n luna pentru care ntocmim decontul.
Prelucrarea contabila a taxei pe valoarea adaugata la sfrsitul, perioadei de impozitare, respectiv la sfrsitul fiecarei luni, se face prin compararea taxei pe valoarea adaugata colectata cu taxa pe valoarea adaugata deductibila. Daca, din aceasta comparatie,
rezulta o taxa pe valoarea adaugata colectata mai mare dect suma taxei pe valoarea adaugata deductibila, diferenta reprezinta taxa pe valoarea adaugata de plata la bugetul statului, care va fi achitata acestuia. n caz contrar rezulta taxa pe valoarea adaugata de recuperat, care se regularizeaza fie prin ncasare de la buget, pe baza de cerere de rambursare,
fie prin compensare cu datoriile perioadelor urmatoare privind taxa pe valoarea adaugata.
Exemplu: Societatea comerciala Alfa S.A. procedeaza la regularizarea taxei
pe valoarea adaugata aferenta perioadei de impozitare (luna expirata), cunoscnd:
- TVA colectata pentru luna expirata (soldul creditor al contului 4427): 27.950.000 lei;
- TVA deductibila pentru luna expirata (soldul debitor al contului 4426): 15.460.000 lei;
TVA
de
recuperat,
provenind
din
lunile
precedente
(soldul
debitor
al
contului
4424):
790.000
lei.
1. Calculul si nregistrarea taxei pe valoarea adaugata de plata catre bugetul statului:
27.950.000

15.460.000

790.000
=
11.700.000
lei

4427
TVA colectata

%
4426
TVA deductibila
4424
TVA de recuperat
4423
TVA de plata

46

27.950.000 lei
15.460.000 lei
790.000 lei
11.700.000 lei

2.

Decontarea
4423
TVA de plata

taxei

pe

valoarea

adaugata

cuvenita

5121
Conturi la banci n lei

47

bugetului

statului:

11.700.000 lei

DECONT privind taxa pe valoarea adaugata

varianta simplificata
Taxa pe valoarea adaugata colectata

- lei -

Denumirea indicatorilor

Valoare

T.V.A.

Vnzari n tara Cota 19%

1.291.019.750

204.328.750

Regularizari

418.512.320

79.517.341

Export

Scutite cu drept de deducere

Scutite fara drept de deduc.

TOTAL [1+2+3+4+5]

1.709.532.070

PRO RATA

93 %

Taxa

pe

valoarea

adaugata

Denumirea indicatorilor

deductibila

283.846.091

lei

Valoare

T.V.A.

Cumparari pentru nevoile agent.

eco. Cota 19%

1.175.292.005

188.449.505

Regularizari

144.524.800

27.459.712

10

TVA deductibila [8 + 9]

10

1.319.816.805

215.909.217

11

TVA de dedus [10 * 7/100]

11

12.274.297

2.332.116

48

Cumparari supuse criteriilor

specifice de exercitare a dreptului de deducere

12

Cumparari scutite de TVA

13

Total TVA de dedus [11+12]

14

12.274.297

2.332.116

15

TOTAL [8 + 9 + 12 + 13]

15

1.319.816.805

215.909.217

16

TVA de plata pentru luna de raportare [6 - 14]

16

1.697.257.773

281513975

17

TVA de rambursat pentru luna

de raportare [14 6]

17

-1.697.257.773

-281513975

Suma de rambursat din luna

precedenta celei de raportare

18

22.785.000

4.329.150

Suma de plata din luna precedenta celei de raportare

19

74.800.000

14.212.000

Suma pentru care s-a aprobat

rambursarea sau compensarea n 20
luna de compensare

15.500.000

2945000

21

64.800.000

12.312.000

22

25.780.000

4.898.200

12

13
14

18

19

20

21

Suma platita n luna de raportare

22

TVA compensata

49

23

TVA efectiv restituita cumparatorilor straini

23

5.890.000

1.119.100

24

Bonificatie pentru plata n termenul legal

24

3.240.000

615.600

TVA ramasa de plata

[16 + 19 17 18 + 20 21 + 22
23 24]

25

3.417.120.546

567.322.900

TVA ramasa de rambursat

[17 + 18 16 19 20 + 21 22 +
23 + 24]

26

25

26

50

-3.413.880.546

-566.707.300

CAPITOLUL III

SI
INFORMATIA FINANCIARA
DE RAPORTARE PRIVIND

TAXA PE VALOAREA ADAUGAT

A

III.1.

Informatii de bilant privind taxa pe valoarea adaugata.

ntocmirea
si
prezentarea
situatiilor
financiare
Bilantul este considerat ca un document care permite sa se cunoasca, la
un moment dat, patrimoniul unui comerciant, persoana fizica sau juridica, patrimoniu definit ca ansamblul drepturilor si obligatiilor acestui comerciant.
n cadrul ansamblului de situatii ntocmite si prezentate la sfrsitul anului economic taxa pe valoarea adaugata si are locul ei, conform urmatorului tabel:

Formular
Bilant

Rubrica

Rnd

Taxa pe val.ad.

Active circulante

Alte creante

4424, 4428

Datorii

Alte datorii

4423, 4428

Cont de pr. & pi.

Repartizare prf.

Situatia stocuri si a
product. n curs

Elemente de stocuri
51

Marfuri si ambalaje

4428

Situatia creante si
datorii

Creante din
imobiliz.

active

Taxa pe
adaugata

valoarea

Alte creante cu stat si

alte i. pub.
Total datorii finan. si Taxa pe
asimil.
adaugata

valoarea

Alte datorii fata de

stat si i. pub.

4424

4428

4423

4428

Sit. altor proviz.

Date informative

Sit. active imob.

Proviz. pt. depre.

Situatiile financiare sunt o reprezentare financiara structurata a pozitiei financiare a unei

ntreprinderi si a tranzactiilor efectuate de aceasta. Obiectivul situatiilor financiare generale este
de a oferi informatii despre pozitia financiara, performanta si fluxurile de numerar ale unei ntreprinderi, utile pentru o gama larga de utilizatori n luarea deciziilor economice.
Situatiile financiare prezinta, de asemenea, rezultatele gestiunii resurselor ncredintate conducerii ntreprinderilor.
Pentru a atinge acest obiectiv, situatiile financiare ofera informatii despre:
activele;
datoriile;
capitalurile proprii;
veniturile si cheltuielile, inclusiv cstigurile si pierderile;
fluxurile de numerar ale ntreprinderii.
52

Aceste informatii, mpreuna cu alte informatii din notele la situatiile financiare, ajuta
utilizatorii la estimarea viitoarelor fluxuri de numerar ale ntreprinderii si, n special, a momentului si gradului de certitudine a generarii numerarului si echivalentelor de numerar.
Responsabilitatea ntocmirii si prezentarii situatiilor financiare revine Consiliului de Administratie si/sau altui organ de conducere al unei ntreprinderi.
Un set complet de situatii financiare include urmatoarele componente:
bilantul;
contul de profit si pierdere;
situatie care sa reflecte:
fie toate modificarile capitalurilor proprii,
fie modificarile capitalurilor proprii, altele dect cele provenind din tranzactii
de capital cu proprietarii si distribuiri catre proprietari;
situatia fluxurilor de numerar;
politicile contabile si notele explicative.
ntreprinderile sunt ncurajate sa prezinte, n afara situatiilor financiare, o analiza financiara
efectuata de conducere care descrie si explica caracteristicile principale ale performantei financiare
si pozitiei financiare ale ntreprinderii, precum si principalele incertitudini cu care se confrunta.
La ntocmirea situatiilor financiare, conducerea trebuie sa evalueze capacitatea ntreprinderii de a si continua activitatea.
Situatiile financiare trebuie ntocmite
pe baza continuitatii activitatii, cu exceptia cazului n care conducerea fie intentioneaza
sa lichideze ntreprinderea sau sa nceteze activitatea, fie nu are o alta alternativa.
Situatiile financiare trebuie prezentate cel putin anual.
Atunci cnd, n circumstante exceptionale, data bilantului unei ntreprinderi se schimba si situatiile financiare anuale sunt prezentate pentru o perioada mai lunga sau mai scurta de un an, ntreprinderea trebuie sa prezinte, n plus fata de perioada acoperita de situatiile financiare:
motivul folosirii unei perioade diferite de un an;
faptul ca sumele comparative pentru contul de profit si pierdere, modificarile capitalurilor proprii,
fluxurile de numerar si notele aferente nu sunt comparabile.
Informatii

ce

trebuie

prezentate
53

bilant:

 imobilizari corporale;
active necorporale;
active financiare;
investitii financiare contabilizate prin metoda punerii n echivalenta ;
stocuri;
creante comerciale si similare;
numerar si echivalente de numerar;
datorii comerciale si similare;
datorii si active fiscale;
provizioane;
datorii pe termen lung purtatoare de dobnda;
interes minoritar;
capital emis si rezerve.
Informatii

ce

trebuie

prezentate

contul

de

profit

si

pierdere:

venituri din activitati curente;

rezultatele activitatii de exploatare;
costurile de finantare;
partea din profit si pierdere aferenta ntreprinderilor asociate si asocierilor n participatie, contabilizata prin metoda punerii n echivalenta ;
cheltuielile cu impozite si taxe;
profitul sau pierderea din activitati curente;
elemente extraordinare;
interesul minoritar;
profitul net sau pierderea neta a perioadei.
Modificari ale capitalurilor proprii.
ntreprinderile trebuie sa prezinte, ca
o componenta separata a situatiilor sale financiare, o situatie care sa evidentieze:
54

 profitul net sau pierderea neta a perioadei;

fiecare element de venit si cheltuiala, cstig sau pierdere care este recunoscut direct n capitalurile
proprii si totalul acestor elemente;
efectul cumulativ al modificarilor politicii contabile si corectia erorilor fundamentale.

Situatia fluxurilor de numerar.

Informatiile privind fluxurile de numerar sunt folositoare utilizatorilor situatiilor financiare, oferind o baza pentru evaluarea capacitatii ntreprinderii de a genera numerar si echivalente de numerar, precum si a necesitatilor ntreprinderii pentru utilizarea fluxurilor de numerar respective.
III.2.

Analiza

creantelor
sau
obligatiilor
privind
taxa
pe
valoarea
adaugata
n tabelul urmator se va prezenta analiza comparativa a taxelor pe valoarea adaugata nregistrate n lunile ianuarie-mai 2001 si, respectiv, 2002.
Faptul ca pe ansamblul perioadei analizate, n anul 2001, taxa pe valoarea adaugata colectata a rezultat mai mare dect cea din anul 2002 (628.447.684 lei n 2001, fata de 291.648.209
lei n 2002), ne poate duce la concluzia ca veniturile n 2001 au fost mai mari dect n 2002,
stiindu-se faptul ca taxa pe valoarea adaugata colectata reprezinta taxele pe valoarea adaugata aferente facturilor emise catre clienti. n realitate, n anul 2002 s-au nregistrat si venituri din productia pentru export, care conform legislatiei n vigoare la acea data erau impozitate cu cota zero.
n privinta taxei pe valoarea adaugata deductibila, aferenta facturilor primite de la furnizori, suma totala datorata acestora este mai scazuta n anul 2001 dect
n 2002 (117.519.375 lei n 2001, fata de 191.965.601 lei), ceea ce poate nsemna
fie ca n anul 2001 productia s-a restrns, fie ca s-au facut economii la achizitii.
III.3.

Controlul

fiscal

al

taxei

pe

valoarea

adaugata

Ansamblul normelor si metodologiilor referitoare la legislatia fiscala, nu poate functiona n

conditii optime fara existenta activitatii de control, care intervine n reglarea sistemului fiscalitatii.
Controlul fiscal, ca parte componenta a controlului financiar, constituie actiunea de
stabilizare a exactitatii operatiunilor legate de asezarea si ncasarea creantelor fiscale n cadrul
termenelor legale.
Acesta constituie un mijloc de constatare si corectare a actelor si
faptelor ilegale, de identificare a deficientelor si de restabilire a legalitatii, prin masuri corective si coercitive de natura pecuniara, ducnd n cazuri grave la privarea de libertate.
55

Controlul

fiscal

ndeplineste

urmatoarele

functii:

functia de informare;
functia de evaluare;
functia de corectare;
functia de recuperare;
functia educationala.
Sistemele fiscale moderne se bazeaza n mod esential pe regimul declarativ. Acesta presupune
ca contribuabilii dau dovada de sinceritate si de buna credinta , ntocmind declaratii corecte si complete, asumndu-si ntreaga responsabilitate pentru actele ntocmite si faptele comise. Acestia trebuie
sa fie n masura sa justifice elementele declarate cu ocazia controlului exercitat de administratia fiscala. La rndul sau aceasta are dreptul si obligatia, de a analiza situatiile declarate n vederea asezarii
si ncasarii impozitelor si sa identifice persoanele care se sustrag de la plata. n principiu, administratiei fiscale ii revine sarcina de a dovedi omisiunile si inexactitatile din documente si sa motiveze
corectiile pe care le face. n intervalul prevazut de lege, administratia fiscala corecteaza lipsurile ,
omisiunile si erorile existente, prin mai multe forme de control care sunt complementare ntre ele.
Controlul formal consta ntr-o examinare a calitatii formale a elementelor
declarate n vederea sesizarii eventualelor erori.
Prin aceasta nu se verifica exactitatea datelor n ce priveste continutul lor, ci modul n care sunt declarate.
Controlul ulterior al documentelor se efectueaza la sediul administratiei fiscale de catre serviciile specializate ale acesteia, constatarile facute putnd determina declansarea unui control extern.
Controlul extern se efectueaza la domiciliul contribuabilului dupa controlul contabilitatii societatii, pentru a se verifica situatia personala a unui manager, asociat sau partener. Se urmareste
astfel ansamblul situatiei fiscale personale a contribuabilului. Practic se verifica coerenta dintre veniturile declarate si situatia patrimoniala, financiara si standardul de viata al familiei contribuabilului. Sunt urmarite nu numai veniturile provenite din activitatea profesionala a contribuabilului, ci si
ansamblul veniturilor acestuia, analizndu-se n amanunt fluctuatiile nregistrate n conturile bancare.
Controlul extern la sediul societatii unde contribuabilul si are organizata
activitatea sa economica,
urmareste verificarea regularitatii si sinceritatii declaratiilor fiscale, cu nregistrarile si documentele contabile sau de orice alta natura.
Verificarea contabilitatii presupune existenta a doua etape. Mai nti inspectorul verificator se informeaza asupra metodelor de contabilitate utilizate, face inventarul documentelor

56

si cauta sa cunoasca societatea , dupa care procedeaza la operatiunea de verificare propriuzisa.

n aceasta etapa se verifica regularitatea documentelor si se examineaza aprofundat conturile.
n cadrul verificarii conturilor se urmareste: realitatea operatiunilor nregistrate, soldurile conturilor si modul de ntocmire a bilantului pe baza informatiilor contabile.
ncheierea
operatiunilor
de
control
Cnd n urma activitatii de verificare nu se constata lipsuri, erori sau omisiuni de
natura a determina corectarea obligatiilor fiscale, organul de control trebuie sa specifice absenta acestora n actul final de ncheiere a controlului (procesul verbal de control).
Astfel se evita ca dupa o perioada de timp sa se repete controlul asupra acelorasi operatiuni.
Daca dupa terminarea controlului se constata existenta unor neconcordante ntre declaratiile fiscale si documentele care au stat la baza ntocmirii acestora, organele fiscale stabilesc cuantumul corect al impozitului, comunicnd n scris contribuabilului modul de stabilire al acestora. pentru obligatiile fiscale datorate se emite un aviz de impozitare. Acesta n afara de obligatia care nu
a fost achitata mai cuprinde, suma penalitatilor si amenzilor stabilite n baza dispozitiilor legale.
Directia generala a controlului fiscal (DGCF) este structura specializata a Ministerului Finantelor care realizeaza programul guvernamental de control financiar-contabil n domeniul fiscalitatii.
Principalele obiective ale Directiei generale a controlului fiscal consta n efectuarea de actiuni de control si valorificare a abaterilor constatate, de coordonare a activitatii unitatilor subordonate din teritoriu, sesizarea organelor abilitate asupra acelor constatari care nu intra n competenta sa de rezolvare, ca si raportarea rezultatelor controlului catre structurile ierarhice superioare.
Procesele - verbale de control se ntocmesc dupa epuizarea verificarii tuturor activitatilor
conform obiectivelor cuprinse n tematica, prin nscrierea abaterilor si deficientelor fundamentate
pe baza notelor explicative prezentate de persoanele facute raspunzatoare si a celorlalte elemente
(documente, situatii centralizatoare, evidente tehnico-operative, financiare si contabile) analizate.
Odata cu abaterea constatata, n actul de control se nscriu prevederile
legale nerespectate, consecintele economice ale abaterii, persoanele vinovate si masurile de intrare n legalitate dispuse si efectuate, operativ, n timpul controlului sau cele care urmeaza a fi luate, n continuare, dupa terminarea actiunii.
Abaterile constatate care, conform prevederilor legii penale, constituie infractiuni se consemneaza separat de celelalte abateri n procese verbale distincte. La procesele verbale astfel ntocmite
se anexeaza toate documentele care sa probeze fapta penala, iar dupa semnarea de catre persoanele
raspunzatoare, conducatorii acestora, eventualii martori si inspectorii financiari care au efectuat controlul, se nainteaza organelor de cercetare penala n termenele si conditiile stabilite prin prevederi legale.

57

58

Ministerul Finantelor
Directia Generala a Finantelor Publice
si Control Financiar de Stat
Directia Controlului Fiscal
Municipiul Bucuresti
PROCES-VERBAL
Bucuresti, 25.05.2001
Subsemnatii, Nechifor Ioan si Cernea Mihai, inspectori financiari la Directia
Controlului Fiscal din cadrul Directiei Generale a Finantelor Publice si Controlului Financiar de Stat a Municipiului Bucuresti, n conformitate cu prevederile O.G.
nr. 70/1997, privind organizarea si exercitarea controlului fiscal, am efectuat n perioada 6.05 25.05.2001, controlul modului de respectare a disciplinei financiare n
legatura cu modul de calcul, evidentiere si virare, de catre S.C. CARPATI PROIECT
S.A., a obligatiilor fata de bugetul statului privind taxa pe valoarea adaugata.
Societatea comerciala CARPATI PROIECT S.A. are sediul social n Municipiul Bucuresti, sector 1, este nregistrata n Registrul Comertului sub nr.
J/11/2412/1961 si la Directia Generala a Finantelor Publice cu nr.
R2917530, cont bancar nr.
50230181 deschis la BCR.
Ultima
verificare
a
situatiilor
privind
taxa
pe
valoarea
adaugata au fost efectuate n perioada 15.07 22.07.1998.
Pe
timpul
controlului
conducerea
societatii
comerciale
CARPATI
PROIECT
S.A.
a
fost
reprezentata
de:
economist Petre Daniel manager general;
economist Crlan Ana contabil sef.

Ca
urmare
a
controlului s-au
constatat
urmatoarele:
a)
Taxa
pe
valoarea
adaugata
deductibila:
S-a verificat modul de respectare a prevederilor legale privind regimul deducerilor taxei pe valoarea adaugata, n perioada iulie 1998 30.04.2001, modul
de nscriere n jurnalele de cumparari a tuturor aprovizionarilor de bunuri si servicii, precum si nregistrarea acestora n evidentele contabile, retinndu-se ca deficienta deducerea eronata a taxei pe valoarea adaugata aferenta depasirii baremului fiscal la cheltuielile de protocol, luate n calcul la determinarea bazei de impozitare a impozitului pe profit, ncepnd cu luna noiembrie 1998 pna la 30.04.2001.
Diferentele constatate pe total perioada, ca urmare a taxei pe valoarea adaugata
dedusa eronat, sunt n suma de 12.500.000 lei, diminundu-se cu aceasta suma
taxei pe valoarea adaugata de rambursat59nregistrata de societate la 30.04.2001.
b)
Taxa
pe
valoarea
adaugata
colectata:
S-a verificat si s-a constatat ca n perioada verificata, toate veniturile realizate au fost corect trecute n jurnalele de vnzari si nregistrate n evidentele
contabile. Nu s-au constatat diferente la taxa pe valoarea adaugata colectata.
Toate datele din jurnalele de vnzari si cumparari au fost preluate n deconturile lunare de T.V.A., ntocmite si depuse n termenul legal la organul fiscal teritorial.
Platile
efectuate
n
perioada
verificata
nu
s-

III.4.
Perfectionari
si
dezvoltari
privind
contabilizarea,
analiza,
raportarea
si
decontarea
taxei
pe
valoarea
adaugata
n ultimii ani, pentru a compensa slabiciunile de administrare a sistemului fiscal si, n
general, pentru a ncerca atragerea unor investitii directe straine, modificarile privind taxa pe valoarea adaugata au ndepartat mult sistemul romnesc de cel european, care a stat initial la baza
sa. Astfel, a fost erodata baza de impozitare a taxei pe valoarea adaugata, si au fost amenintate
veniturile bugetare, prin marirea dificultatilor administrative, fiind viciata chiar existenta sa ca un
impozit cu adevarat general pe valoarea adaugata. Manipularea regulilor de administrare, tratamentul inegal aplicat unor investitori asemanatori si instabilitatea creata prin schimbari succesive
ale regulilor juridice au scazut enorm ncrederea persoanelor fizice si juridice n acest sistem.
Din studiile efectuate a reiesit ca dintre toate facilitatile acordate, scutirile sau amnarile la plata
a taxei pe valoarea adaugata se numara printre cele mai apreciate, unul mai ndreptatit dect celalalt.
Scutirile de taxa pe valoarea adaugata pentru importul de bunuri capitale sunt dorite, n special, datorita faptului ca, de regula, deseori rambursarea taxei nu se face imediat. Un astfel de comportament al autoritatilor fiscale ar impune un cost semnificativ contribuabilului, chiar si n absenta
inflatiei, dar n conditiile unei inflatii apreciabile n Romnia, costul este cu adevarat ridicat. Scutirile creeaza pauze n suita de date si plati de care depinde orice sistem de taxa pe valoarea adaugata. Daca guvernul si-ar putea onora prompt obligatiile de rambursare a costului taxei, cu efectuarea
unor corectii monetare si plata unei dobnzi n cazul unor ntrzieri mai mari de cteva saptamni,
necesitatile legitime ale ntreprinderilor ar putea fi satisfacute si aceste scutiri ar putea fi anulate.
Amnarea pe o perioada mai mare a obligatiilor de plata privind taxa pe valoarea
adaugata este, ntr-un mediu inflationist, echivalenta cu un cadou facut ntreprinderilor beneficiare. Dublata de o prevedere asemanatoare pentru furnizori, ea dauneaza mult sistemului si
este practic imposibil de administrat daca numarul ntreprinderilor beneficiare ale acestor prevederi este semnificativ. Acordarea discretionara a acestor avantaje, doar unui mic numar de ntreprinderi favorizate, este si ea perceputa, si nu pe nedrept, ca fiind pur si simplu inechitabila.
Datorita avantajului pe care, din punct de vedere financiar, un agent economic platitor
de taxa pe valoarea adaugata l poate obtine, exista posibilitatea impozitarii prin optiune a anumitor operatii. n principiu, impozabile prin optiune sunt toate operatiile scutite de taxa pe
valoarea adaugata, la cererea contribuabilului si cu ndeplinirea anumitor formalitati. Prin urmare, o ntreprindere ale carei activitati sunt exonerate de la plata taxei pe valoarea adaugata,
nu poate deduce taxa care i-a afectat investitiile sau consumurile intermediare. Ea suporta, astfel, remanenta taxei pe valoarea adaugata, care este inclusa n preturile de vnzare practicate.
Exemplu: un mic chiosc vinde de 50 milioane lei, din care 9,5 milioane TVA. Cheltuiala pentru aceasta marfa a fost de 40 milioane lei, din care TVA este 7,6 milioane lei.
60

Daca este platitor de TVA, va vira statului diferenta: 1,9 milioane lei. Daca este neplatitor de TVA, va pierde 9,5 milioane lei, ntruct va ncasa fara TVA si va cheltui cu taxa.
Agentii economici pot opta pentru plata acestei taxe pentru ntreaga activitate sau numai
pentru o parte. Aprobarea se acorda de Ministerul Finantelor pe baza de cerere si justificare economica, prezentare de solicitant, numai n conditiile n care includerea obligatiilor respective n sfera
de aplicare a taxei pe valoarea adaugata nu influenteaza negativ alte activitati specifice sau produse
scutite de taxa pentru protectia sociala. Ca valabilitate n timp, aprobarea este irevocabila pna la
data de 31 decembrie a celui de-al 4-lea an urmator celui n care s-a introdus plata taxei prin optiune. Se poate prelungi pentru nca 5 ani, daca n cursul perioadei initiale, agentul platitor, prin optiune, a beneficiat de rambursarea taxelor aferente bunurilor de natura mijloacelor fixe importate.
Limitarea drepturilor de deducere constituie, n egala masura, sursa a remanentei. Pentru exercitarea dreptului de deducere a taxei pe valoarea adaugata aferenta intrarilor, agentii economici sunt obligati sa justifice, cu documente legal ntocmite, cuantumul taxei si sa dovedeasca
destinatia pentru nevoile firmei a bunurilor respective.
Sunt situatii n care taxa pe valoarea adaugata nu poate fi dedusa, cazul bunurilor si serviciilor destinate realizarii de operatiuni scutite, sau bunurile pierdute pe timpul transportului, cele lipsa sau depreciate calitativ, constatate pe baza de inventariere ca fiind peste normele legale dar neimputabile.
Asemenea situatii sunt analizate de specialisti ca fracturi n lantul deducerilor, care
cantoneaza taxa n stadiul productiei, n loc de faza finala, adica cea a consumului.
Prin
urmare, anumite cheltuieli care nu permit recuperarea taxei pe valoarea adaugata, ramn n
sarcina ntreprinderii si astfel este ncalcat principiul deducerii totale a taxei pe valoarea adaugata, prin care se urmareste ca taxa sa nu influenteze rezultatul financiar, ea nefiind localizata
n contul de rezultate, ci n bilant, sub forma de creante si datorii. Contabilitatea asigura, n
acest mod, o interdependenta ntre taxa pe valoarea adaugata si calculul profitului impozabil.
Este necesar sa scoatem n evidenta si situatia n care parte din agenti economici nu sunt
supusi taxei pe valoarea adaugata, ca urmare a nivelului modest atins n realizarea cifrei de afaceri.
Ramne discutabila limita pna la care nu exista obligatia platii taxei pe valoarea adaugata de catre ntreprinzatori asupra operatiunilor lor, deoarece nu reprezinta un avantaj financiar pentru acestia, ntruct
nu pot recurge la deducerea taxei pe valoarea adaugata aferenta bunurilor si serviciilor achizitionate.
Taxa pe valoarea adaugata prezentata ca un impozit neutru, din punct de vedere al
stadiilor de fabricatie si distributie, este un impozit interventionist din alte puncte de vedere.
n contextul ansamblului de operatiuni care i sunt supuse, cumparari si plati, vnzari si reglementari, taxa pe valoarea adaugata actioneaza brutal asupra trezoreriei ntreprinderii.
Pe lnga costul administrativ, legat de operatiunea taxei pe valoarea adaugata, pe care ntreprinderea l suporta n calitate de colectare de impozite, ea mai suporta si costul de trezorerie.
Taxa pe valoarea adaugata, prin posibilitatile pe care le ofera, poate sa conduca la frauda fiscala industriala care are att un caracter fiscal, ct si unul penal.
61

Frauda fiscala industriala se pune n evidenta printr-o separare a actiunii de comitere a

fraudei n cadrul unei retele subterane care are scopul de a sprijini si acoperi operatiunile fictive.
Deci, n acest caz, sunt implicate mai multe persoane fizice si/sau juridice pentru realizarea de
profituri, de regula foarte importante, prin sustragerea n mod fraudulos de la plata impozitelor.
Comiterea fraudei fiscale industriale se realizeaza relativ simplu. Organele de control, n general, constata numai concordanta ntre evidenta contabila si documentele justificative, constnd n facturi, avize de expediere, borderouri etc., pe un anumit interval dintr-un an financiar. Deci, pentru a
realiza frauda n securitate, este suficient sa se realizeze concordanta dintre evidenta contabila si documentele justificative care au stat la baza nregistrarii operatiunilor respective. nsa, n cazul comiterii
fraudei fiscale industriale aceasta concordanta se ncearca sa se realizeze prin intermediul documentelor
justificative fictive ntocmite de unitati specializate, care constituie o adevarata industrie a fraudei.
Acest sistem de fraudare se bazeaza pe institutia Taxis-ului (n limba engleza = aranjament).
Taxa este un mandatar a carui singura conditie este de a fi nregistrat la Registrul Comertului pentru
a putea emite, sub acoperirea calitatii de comerciant, facturi de vnzare fictive. Altfel spus, el conduce o firma fantoma, nsarcinata sa emita documentele comerciale corespunzatoare operatiunilor
fictive desfasurate de firme reale si, n aparenta , iresponsabile n ce priveste activitatea desfasurata.
Prin urmare emitentul facturilor false taxa, creeaza posibilitatea recuperarii taxei. n
materie de taxa pe valoarea adaugata, prin aceste facturi fictive, taxa permite societatilor comerciale beneficiare deducatoare sa obtina reduceri sau rambursari de impozite induse. Acest gen
de frauda are la baza elemente de escrocherie economica. n tara noastra astfel de fraude ntlnim n sectoarele cele mai diverse, mai ales n sfera importurilor cu tigari, cafea si bauturi alcoolice. n alte ta ri exemplele sunt numeroase n sectorul industrial, imobiliar, bancar etc.
Prin maniera n care se percepe la buget taxa pe valoarea adaugata, s-a urmarit si sa obtinut cresterea eficacitatii n materie de fiscalitate. De asemenea, datorita acestei maniere
ea este considerata un impozit greu de sustras de la plata catre buget. Desi taxa pe valoarea
adaugata este un impozit mai putin supus evaziunii dect alte impozite impozitul pe profit,
impozitul pe venit etc totusi nu este cu adevarat un impozit imbatabil n fata evaziunii.
Cu toate ca ntreprinderea nu suporta sarcina acestei taxe, ci numai o gestioneaza, deoarece
este suportata de catre consumatorul final, nclinatia spre evaziune fiscala n materie de taxa pe valoarea
adaugata este tentanta, pe de o parte, de posibilitatea nsusirii unor sume destul de mari (cazul cotei de
19%), iar pe de alta parte, de impactul acestui impozit asupra trezoreriei si lichiditatii ntreprinderilor.
Mecanismul esential prin care se realizeaza sustragerea unui contribuabil de la plata
taxei pe valoarea adaugata l constituie majorarea fictiva a taxei pe valoarea adaugata deductibila, prin intrari fictive de bunuri cazul Taxis-ului, depus - , fie prin micsorarea
taxei pe valoarea adaugata colectata ca urmare a subevaluarii iesirilor de produse, marfuri si servicii (prin micsorarea fictiva a cantitatilor livrate si/sau a preturilor practicate).
Numerosi subiecti platitori de taxa si asuma riscul fraudei, motiv pentru care impactul
62

economic si cel social al acestui impozit nu pot fi apreciate fara luarea n considerare a evaziunii
fiscale. ntruct frauda compromite competitivitatea si falsifica premisele concurentei ntre agentii
economici, se ajunge la ncalcare a principiului de neutralitate a taxei pe valoarea adaugata.
Daca un ntreprinzator, industrial sau comercial, disimuleaza o fractiune din afacerile sale,
economia de impozit pe care el o realizeaza n detrimentul bugetului i permite, de exemplu, sa obtina
un avantaj prin pretul pe care l practica fata de un concurent ce si achita corect obligatiile fiscale.
n acest scop, eliminarea riscurilor de evaziune se concretizeaza n studierea consumurilor finale, care
se ascund sub amprenta unor consumuri intermediare, cu scopul de evitare a impozitarii. Astfel,
cumpararile de produse sau de materiale exterioare activitatii profesionale sunt contabilizate n cheltuielile ntreprinderii, cu scopul de a beneficia de drepturi de deducere. O astfel de procedura de redresare este, n conformitate cu adevarata natura a taxei pe valoarea adaugata, un impozit general asupra
consumului. Platile fractionate permit repartizarea sarcinii fiscale asupra ntregului circuit economic.
Ca tipologie, taxa pe valoarea adaugata e un impozit dificil de a scapa de sub
control, datorita tehnicii sale, bazata pe platile fractionate.
Factura furnizorului serveste,
ca justificare, pentru deducerea din stadiul urmator.
Interesele celor doua parti care intervin n acest mecanism sunt contradictorii.
Datoria primului contractant, fata de buget,
fraudeaza creanta celui de al doilea.
Punerea n aplicare a unei proceduri de verificare trebuie sa asigure un control satisfacator al declaratiilor pe toata lungimea circuitului.
Verificarea facturilor evidentiaza doua mari tipuri de frauda. n primul rnd, practicarea vnzarilor si cumpararilor fara factura provoaca un esec autocontrolului taxei pe valoarea adaugata.
Cumpararile si/sau vnzarile nefiind contabilizate ies din baza de calcul a obligatiei fiscale.
Cu ct circuitul unui produs este n totalitate clandestin, cu att,
o parte redusa a activitatii este declarata, cu scopul de a acoperi restul activitatilor.
Modalitatile de sustragere de la plata taxei pe valoarea adaugata la
care recurg agentii economici,
identificate de organele de control sunt:
aplicarea eronata a regimului de deducere (a agentilor economici care realizeaza operatii impozabile si operatiuni scutite), prin deducerea dubla a unor sume sau deducerea anticipata;
necuprinderea n baza de calcul a taxei pe valoarea adaugata a unor venituri;
sustragerea de la plata taxei pe valoarea adaugata aferenta importurilor de bunuri;
nenregistrarea taxei pe valoarea adaugata aferenta stocului de marfuri existent la data solicitarii
retragerii din evidenta platitorilor;
Responsabilitatea anumitor infractiuni si a fraudei n materie de taxa
valoarea adaugata nu este ntotdeauna imputabila ntreprinderilor,
ea decurge

63

pe
si

din dificultatile legate de ntelegerea aplicarii acestui impozit.

Desi mecanismul
sau se explica cu usurinta , functionarea sa se dovedeste a fi foarte complexa.
3

64