MINISTERUL EDUCAIEI I CERCETRII

UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

FACULTATEA DE TEOLOGIE, ISTORIE SI STIINTE ALE EDUCATIEI

LUCRARE DE DISERAIE
Pericolul socio-religios al Martorilor Lui Iehova

Coordonator:
Masterand:
Lector Doctor Clina Gelu

Preot Dirnu Nicolae

CRAIOVA
Iunie 2012
1

Pericolul socio-religios al Martorilor lui Iehova

INTRODUCERE

1. Originea sectelor advente.

Sectele advente, ntre care cele mai importante pentru noi sunt adventitii i
russelitii, susin pe lng alte rtciri c ntre a doua venire i sfritul lumii Hristos
Domnul va infiina pe pmnt o mprie n care timp de o mie de ani El va domni
mpreun cu cei alei ai Si.1 De aici depistm foarte uor originea lor eretic ntorcndu-ne la
ereziile din primele veacuri cretine aprute n snul Bisericii celei Una la nceput. ntre
acestea, hiliasmul, milenismul sau milenarismul este erezia de origine a sectelor. Hiliasmul
este credina c lisus Hristos va veni din nou n scurt timp i, dup prima nviere care este
a drepilor, va infiina o mprie pe pmnt n care s domneasc timp de o mie de ani cu cei
alei, punnd prin aceasta bazele unei teocraii pmnteti. O astfel de idee a mpriei
pmnteti i a apropiatei Parusii era mai ales mngierea unora dintre cretini n timpul
persecuiilor ndurate de Biseric n decursul primelor trei veacuri.1
Hiliasmul nu are nici o legtura cu cretinismul, fiind un amestec de multe erezii care
se pretind a fi cretine de la origini pn astzi. ns, ncepnd cu erezia lui Simon Magul si
a lui Cerint, pn n ziua de astzi, nu este aproape nici o erezie care s nu aiba legturi cu
hiliasmul.2 Primul care a propovduit aceast erezie a fost Cerint pe care Biserica 1-a
condamnat chiar din epoca apostolic, fiind combtut de Sfntul loan Evanghelistul.3
Hiliasmul, aa cum l cunoatem noi, a pornit ca erezie de la traducerea greita a
textului din Apocalips (Apoc. 20, 2-7). Mai precis, se refer la expresia care se
traduce corect prin mii de ani i nu o mie de ani. Ea este o erezie pentru c s-a interpretat
greit ideea de mprie a Cerurilor crezndu-se c este vorba aici de o domnie
Arhimandrit Ilie Cleopa, Cluza n credina ortodox, Ed. Episcopiei Dunrii de Jos, Galai, 1991, p. 200
Pr. Prof. Dr. loan Rmureanu, Istoria bisericeasc universal (IBU), manual pentru seminariile
teologice, Ed. Institutului Biblic i de Misiune al Bisericii Ortodoxe Romne (IBMBOR).
2
Arhim. Pantelimon Bezeniti, Ishovitii - dumanii credinei i ai patriei, Atena, 1994, p. 6
3
Pr. Prof. Dr. loan Rmureanu, IBU, op. cit., p. 73
1

pmnteasc, dei Mntuitorul a vorbit clar c mpria Sa nu este din aceast lume.4

Este formula care a constituit pricina de frmntare a multor mini i care a ratcit pe
muli. Primul termen este un numeral folosit numai la plural, iar la singular numai n foarte
rare cazuri, i atunci cu articol; la forma plural - articulat sau nearticulat nseamn mii
sau miile, doar cu articol la singular poate nsemna o mie. Al doilea termen al expresiei este
i constituie pluralul substantivului = anul, iar n cadrul unei expresii se traduce prin mii
de ani sau miile de ani. Numeralul grecesc are doar form de plural = - - , iar
n expresia respectiv, pentru ca substantivul care l nsoete este de gen neutru, atunci e folosit
forma neutr . Expresia greac a fost tradus n Vulgata de Fer. leronim prin expresia
latin mille anni sau annos mille, numeralul folosit n limba latin fiind invariabil att la
singular ct i la plural i indeclinabil. i tot sub aceast form invariabil a fost utilizat i
n celelalte limbi, prin transcrierea ntocmai a latinescului mille.5
n ceea ce privete expresia ( ) , dicionarele exemplific variat din autorii
clasici utilizri ale numeralului , la singular ca excepie, iar la plural ca regul. Prin
urmare, n grecete avem: (, - ) = o mie de drahme i
- o mie de cai, la singular, iar la forma plural: sau ,
semnificnd mii sau miile de ani. n acest sens, comentatorii greci ai apocalipsei, cnd definesc
mpria lui Hristos de care este vorba n Apoc. 20, 2-7, utilizeaz cnd expresia - mii
de ani, cnd expresia .
n exprimrile de mai sus, se vorbete despre mpria lui Hristos de la ntrupare pn
la a doua venire a Sa (Parusia), dup aceea urmnd mpria luminii i a vieii celei de veci
(eterne). Cele dou mprii fiind desprite ntre ele ca printr-o grani, de dou evenimente de
mare importan: nvierea morilor i Judecata obteasc.6
Pentru lmurirea problemei, tot dicionarele exemplific cu folosirea latinescului
mille la formele singular i plural. Edificator este ce gsim n latin: dup Cicero, mille
equites = o mie de clrei; iar la plural, dup Horaiu, milia craborum coeunt = mii de
ndrumri misionare, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, p. 919
ndrumri Misionare, op. cit, p. 919
6
Ibidem, p.919
4
5

bondari se strng; sau dup acelai tentant mille modis = ncearc n mii de feluri. i n
limba francez aflm: la singular: mille clous = o mie de cuie; iar la plural fig.: donner mille
coups - a da mii de lovituri; sau: des milles et des cents = sute i mii7 etc.
n concluzie, dac latinescul millet fiind invariabil - la singular i la plural
-produce confuzie, grecescul : , care are doar form de plural, la singular utilizandu-se
, este foarte limpede c n textele de care am vorbit, expresia nu se poate
traduce dect prin mii de ani sau miile de ani.
2. Secta Martorii lui lehova, o abatere de la micarea advent.
Cronologic, vipera din al crei pntece a ieit ca pui secta iehovist este
adventismul.
Secta advent a fost intemeiat de William Muller, fermier american, nscut n 1872
din prini baptiti n Pittsfield SUA, acesta dup ce a trecut prin necredin, n urma
rzboiului anglo-american (1812-1816) a revenit la credin. 8 El se apuc de studiul biblic ns,
fiind nepriceput i slab pregtit, trage anumite concluzii greite, cum ar fi:
- a doua venire va fi ntre 1 martie 1843 i 1 martie 1844;
-

atunci Hristos va ntemeia pe pmnt o mprie de o mie de ani (Mileniul) n care

s domneasc cu cei alei ai Si care atunci vor nvia;

- la sfritul miei de ani vor fi nviai i pctoii s fie judecai9 etc.

Dei a dat gre afirmnd data venirii a doua n 1844, iureul advent a fost preluat de
tnra delirant de 17 ani Hellen Harman, devenind cunoscut prin castorie sub numele
de Hellen G. White. Ea spune c Muller nu s-a nelat n calcul ns ,,Hristos i-a nceput
lucrarea Sa intrnd, mai nti, s curee Sanctuarul ceresc i abia dup aceea va cobor s
ntemeieze mileniul pe pmnt".10
Dupa alte rtaciri, adventitii au reuit s-i contureze nite nvturi caracteristice
cum sunt:
1. Cunoaterea exact a datei celei de a doua veniri;
2. mpria de o mie de ani (mileniul) a lui Hristos pe pmnt;
7

Ibidem, p.920
Diacon Petre Ion David, Cluza cretin pentru cunoaterea i aprarea dreptei credine n faa
prozelitismului sectant, Ed. Episcopiei Aradului, Arad 1987, p. 144
9
Arhima Ilie Cleopa,Cluz ..., op. cit., p. 18
10
Diac. P. I. David,Cluza..., op. cit., p. 145
8

3. Nu exist iad, nici suflet nemuritor;

4. Adoptarea smbetei ca zi de odihn;
5. Obligativitatea Vechiului Testament (V.T.) doar cu privire la mncruri curate i
necurate;
6. Domnia de 1260 zile (Apoc.12,16) a lui Antihrist este de 1260 de ani, mai precis
ntre 538-1798 (domnia papalitii).
Restul rtcirilor au un fond comun cu ale celorlalte secte. 11 n acest cadru
adventist apare o nou sect i mai periculoas, aceea a ,,Studenilor n Biblie", al crei
ntemeietor este Charles Taze Russell. Russell s-a nscut n 1852 n Pittsburg
(Pensylvania) ora cu specific comercial i cosmopolit din punct de vedere (d.p.d.v.)
confesional, din prini irlandezi prezbiterieni. 12 Dup mai multe experiene i nehotrri intr
ntr-un cerc de adventiti. ns libertinajul vieii lui fondat pe bogia prinilor nu se potrivete
rigorilor advente. De aceea 1-a acaparat concepia c iadul nu exist i "doctrina mpraiei
de o mie de ani.13

11

Arhirna Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 20

Diac. P. I. David,Cluza..., op. cit., p. 47
13
Idem,Ibidem, p.47
12

CAPITOLUL I

Cauzele apariiei i dezvoltrii iehovitilor

Urmrind complexitatea vieii umane putem delimita pe ct se poate i cauzele
apariiei i dezvoltrii iehovitilor: A) religioase; B) sociale; C) morale; D) culturale; E)
psihomaladive.14
A Cauze religioase sau nrurirea demonic.
1. Puterea diavoleasc
Acolo unde diavolul afl la om condiii prielnice lucrrii lui - mult mndrie i
tendina de lupta mpotriva adevrului nvederat, se mbrac n ,,nger de lumin" (II Cor. 11.
14), putnd lucra n voie (att ct i ngduie Dumnezeu), ruti prin care s piard mcar
acel suflet nelat dac nu reuete prin el s piard i pe alii. Astfel de victime ale diavolului au
fost i marii ereziarhi care au tulburat Biserica lui Hristos precum i ntreaga lume. Despre
ei ne vorbesc adesea i Sfintele Scripturi: ,,Dintre noi au ieit, dar nu erau de-ai notri, cci dear fi fost de-ai notri, ar fi rmas cu noi; ci ca s se arate c nu sunt toi de-ai notri, de aceea
au ieit" (I loan 2, 19). Ei sunt chipul celei de a doua fiare reprezentat de balaurul cu cap de
miel al crui nume este ,,proorocul mincinos". Acest proroc mincinos" este pus n
slujirea ,,fiarei celei dinti, adic a rului original, diavolul, care dintru nceput a fost pierztor
de oameni"15 (loan 8, 44).
Muli s-au gsit s adere la aceast sect iehovist att n lume ct i n ara
noastr, acolo unde martorii au activat. n Epistola I ctre Timotei, versetele 1-2,

Sf.

Apvstol Pavel a atras atenia n privina aceasta zicnd: ,,Dar Duhul griete lmurit c n
vremurile cele de apoi, unii se vor deprta de la credin, lund aminte la duhurile cele
neltoare i la nvturile demonilor, prin frnicia unor mincinoi care sunt infierai n
cugetul lor".
Charles Taze Russell, ntemeietorul sectei iehoviste, a ndeplinit cu succes
14
15

Idem. Ibidem, p. 6-9

Idem. Ibidem, p. 6
6

condiiile unui rtcitor de suflete ntre care i acelea de mincinos i nfierat n cuget.
Multele calcule i date ale venirii a doua a lui Hristos ct i ce a morii lui din 1914 (care a
survenit abia n 1916), 1-au indicat pe Russell ca fiind un mare mincinos, afar de alte
minciuni afirate fr minciun n faa publicului american, cum ar fi aceea a cunoaterii
alfabetului grecesc.
Ca un nfierat n cuget", a manifestat mult ur mpotriva Bisericilor tradiionale i a
statului, numindu-le oper a diavolului.
2. Falsele nouti i ,,credina original".
Acestea contribuie la nelarea multora i la ntemeierea de secte. Ca orice sect,
iehovitii caut s dea un statut legal prezenei ei n lume. Astfel, martorii s-au folosit n acest
sens de profeiile V.T. ca anuntri ale istoriei sectei16. ,,Nici o sect nu crede c este absolut
nou, ci pleac de la premisa c este un adevr vechi, uitat intre timp, ce este astzi
redescoperit18 . Acest lucru l fac i martorii lui lehova justificndu-se prin profeii vechitestamentare i mai ales prin folosirea numelui de lehova ,,sfinind astfel numele lui
Dumnezeu"19, dup greita lor nelegere. Cci, dup nvtura ortodox, sfineasc-se numele
tu (Matei 6,9) nseamn c cerem lui Dumnezeu s ne fac pe noi sfini, ca i El , pentru noi,
s fie slvit. Cci aa cum este hulit Dumnezeu din pricina mea, asemenea Se i sfinete pentru
mine Dumnezeu, adic este slvit ca Sfnt20
3. Dorina de a fi conductor
Dorina de a fi conductor, lider religios, fr analiza vocaiei n prealabil i a
capacitii, conduce pe unii la rtciri i, n cele din urm, la prsirea dreptei credine. n
Sfintele scripturi aflm destule exemple precum: cei care au contestat preoia lui Aaron
(Numeri 26, 3), revolta lui Core, Datan si Aviron (Numeri 26, 1-40), proorocii i ,,popii" lui
Baal, Astartei i dumbrvilor din timpul Sfntului Prooroc Ilie (3 Regi 17-19) etc.
16

Supravieuire i apoi un Pmnt Nou, Editori: Watchtover, Bible and Tract Society of New York, Inc.
International Bible Students Association Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1987, pp. 147156, 190
18
Radu Antim, Societatea Martorii lui Iehova, p.8
19
Tu poi tri pentru totdeauna n paradis pe pmnt, Editori: Watchtover, Bible and Tract Society of New
York, Inc. International Bible Students Association Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1990,
pp. 184-185
20
Sfntul Teofilact al Bulgariei, Tlcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei i Marcu, Editura

n Noul Testament (N.T.) avem exemplu secta fariseilor i pe alii asemenea lor.
Frnicia i iubirea lor de slava deart a fost condamnat de Mntuitorul prin ,,vaiuri" pe
care cu toii le cunoatem (Matei 23, 13-29).21
4. Credina neroditoare.
Este o credin dobandit ,,n virtutea ineriei" adic: adoptat sub imperiul unor
interese sau primit ca o chestiune traditional.22
Cauze sociale
1. Iubirea de argini i dorina de mbogire
Acestea sunt patimi care primeaza n rndul cauzelor sociale. Muli prsesc
dreapta credin i munca cinstit pentru a intra n legtur cu membrii unor secte,
folosind orice mijloace numai ca s se mbogeasc. Exemplu avem in N.T. pe Anania i
Safira (Fapte 5, 9-11). Despre astfel de oameni tria i Sfntul Apostol Pavel: ,,Cci
muli..., se poart ca dumani ai crucii lui Hristos. Sfritul acestora este pieirea.
Pntecele este Dumnezeul lor, iar mrirea lor este ntru ruinea lor, ca unii care au n gnd
cele pmnteti" (Filip. 3, 18-19).
Cu astfel de gnduri, clcnd peste frica de Dumnezeu i ruinea de oameni, au reuit
s amgeasc pe cei mai slabi n credin. ... Unii ca acetia nu slujesc Domnului nostru lisus
Hristos ci pntecelui lor i prin vorbele lor frumoase i mgulitoare ineal inimile celor fr
de rutate" (Romani 16, 18). Pentru nceput, sectele ofer ajutoare, ca n cele din urm s
adune obinuitele zeciuieli i dri. Despre aceast patim pierztoare de suflet, Apostolul
neamurilor spune: ,,Iubirea de argini este rdcina tuturor relelor, cei care au umblat dup ea au
rtcit de la credint"23 (I Timotei 6,10).
2. Sminteala provocat de contrastul dintre lux i srcie al clericilor.
Atunci cnd slujitorii Bisericii se mbogesc sau cnd nu respect bunurile
comunitii, se ivete pricina de contestri i nemulumiri. Tot aici putem include i lipsa lurii
de msuri din partea autoritii bisericeti cnd credincioii manifest nemulumiri 24.
21

Diac. P.I. David, Cluza ..., op.cit., p.7

Idem, Ibidem, p.7
23
Idem,ibidem,p. 8
24
Idem, ibidem, p. 8
22

3. Nepriceperea n domeniul contabilitii

Dac pe lng aceasta se adaug i nenregistrarea sumelor provenite din slujbele
ocazionale efectuate de ctre clerici, pericolul smintelii este iminent.
C. Cauze morale
Patimile i pcatele de tot felul cu care se ngreuiaz clericii i laicii ,,dau ap la
moar" sectanilor care nu pierd ocazia de a huli dreapta credin i Biserica lui Hristos. Mai
exact, aceste prilejuri sunt oferite sectelor de:
1. Dezmul ce conduce pe unii la revolt, adic, dup cum spune Mntuitorul c
numai eel care are o brn n ochiul lui caut s scoat paiul din ochiul fratelui su. Din
cauza destrblrii, unii merg la iehoviti pentru c acolo, frica de chinurile cele venice a fost
nlturat, iar multe patimi se lucreaza sub acopermntul aa-zisei adevrate slujiri a Lui
lehova. Oameni ca acetia au ajuns aici i datorit nerespectrii posturilor si a altor rnduieli
speciale menite s ntreasc i credina. Uneori se ajunge aici i de la exagerarea unor
astfel de practici prevzute de Biseric.
2. Lipsa de evlavie i slbirea vieii duhovniceti a clericilor predispune pe
credincioi la ndoieli i chiar la deprtarea din snul Bisericii. Unii, venind la preot
pentru alinare sau nelegere, dac preotul i trateaz cu indiferen, foarte uor intr n
rndul sectanilor. Adesea, astfel de victime ne ntmpin cu rspunsul: ,,Aici am gsit pace,
linite, nelegere... pe care la ortodoci nu le-am simit".
D. Cauze culturale
1. Lipsa de cunoatere att din domeniul religios ct i laic poate fi un mediu
propice apariiei sectelor i ereziilor. Cunoaterea dreptei nvturi i aplicarea ei dup
putere este piedic n faa rtcirilor. ns poporul rtcete din lips de cunoatere a
adevrurilor de credin. (Osea 4,6; Miheia 3,11; Maleahi 2, 7-8)
2. Confundarea Sfintei Evanghelii cu o nvtur omeneasc permite aparitia
sectei iehoviste.
3. Nerecunoaterea aportului cultural pe care Biserica 1-a adus n cultura unor

popoare ct i confundarea greelilor unor slujitori ai Bisericii cu nsi Biserica.

E. Cauze psiho-maladive.
1. Febra societii de consum. Aceasta este destul de mare pentru a lua in seam i
oferte de aa-zis religiozitate. Pentru c se adreseaza mentalitii de consum a omului
mopdern, sectele au o mentalitate prin definiie totalitara. O reclam este totalitar atta
vreme ct n ea se concentreaz toate calitile ce sunt comune n fond i produselor
rivale. De asemenea, un partid este totalitar cnd declar c numai el are drepturile, iar prin
venirea lui la putere poate scoate ara din criz. Astfel nct, societatea modern este un
concurs permanent ntre segmente de gndire i aciune totalitar 25.
Ca orice sect ,,Martorii lui lehova" vor aciona i ei n numele unui totalitarism pe
fa. Ei i vor prezenta oferta cu aceiai convingere cu care o face un reprezentant de
firm, mai ales c denumirea cea mai potrivit a iehovitilor este aceea de
,,societate" n sensul pur economic al cuvntului.26
2. Nevroza colectiv i nevoia de consolare episodic.
Sunt fenomene ce apar n aglomeraiile urbane de azi n msura n care ,,viaa
omului a intrat mai adnc i mai complet n calculele edililor i ale prognozelor"27.
3. Bolile incurabile. Alturnduli-se disperarea, handicapaii, obsedaii i alii de felul
lor cu boli fizice ori psihice, i gsesc refugiul n secte ca cea a martorilor lui Iehova,
dup cuvintele Sfntului Apostol Pavel: ,,Fugi de cei cu boala (obsesia) certurilor fr rost,
contraziceri necontenite din care se nasc pizme, clevetirile, bnuielile rele si alte vorbe ale
oamenilor stricai la minte i lipsii de adevr"28 (I Timotei 6, 3-5).
Motive interne i externe ale rspndirii iehovitilor.
A. Motive interne.
Motivele interne urmresc cu precdere pe pstorul duhovnicesc cruia i se potrivete
25

Radu Antim, Societatea Martorii lui Iehova n contextul fenomenului sectar, Colectia: Nebunia lumii
de azi, nr. 1, Ed. Arhidiecezan, Cluj-Napoca, 1996,p. 9
26
Idem, Ibidem, p.7
27
Idem, Ibidem, p.10
28
Diac. P.I. david, Cluza , op.cit., p.9

10

expresia: ,,petele de la cap se stric". ,,n rzboi, gradaii sunt cei mai expui i observai de
inamic, cci dac sunt ucii dintre comandani, ndat soldaii sunt luai prizonieri i
biruii. Aa i pe frontul Bisericii. Diavolul d rzboi prin sectani mai ales asupra preoilor ca
s-i poat nela pe ortodoci i s-i trag la eresul lor"29.
1 . ,,Slaba pregtire n domeniul teologic i necunoaterea nvturii ortodoxe" 30.
Aceast stare de pregtire a preotului ortodox sub nivelul cultural pe care l cere
societatea astzi, este un factor de nlesnire a prozelitismului sectar. Dac preotul nu-i
cunoate bine credina, nu poate da un rspuns mulumitor i menit s ntreasc credina,
convingerea i evlavia cretinilor care-i cer sfatul. Lipsa slujbelor misionare, a predicilor de
catehizare, neexplicarea pericopelor din Sfnta Evanghelie cu aplicarea lor n viaa de zi cu zi,
constituie o mare primejdie pentru preot i pentru credincioi, a crora pstorire i-a fost
ncredinat.
2. Neconformarea preotului cu morala cretin n familie i societate. Preotul truie
s-i conformeze viaa cu nvturile evanghelice avnd n vedere i jurmntul depus la
hirotonie n faa arhiereului i a credincioilor. Dac n pmntul inimii lui nforesc
mrcinii patimilor cum sunt: vorbele urte, ura, beia, fumatul, preadesfrnarea, minciuna,
mndria, slava deart, lcomia, iubirea de argini etc., atunci acel preot devine ,,poarta" de
intrare a sectelor n parohie i totodat de intrare a scrbei i dezgustului n inimile enoriailor.
n urma acestor lucruri muli pot aluneca n cursele diavolului ntinse de fiii lui, sectanii
i, n acest mod, s scad considerabil numrul cretinilor. Unde exist asemenea parohieni
care nu numai numelui de preot nu fac cinste, ci nici mcar al numelui de cretin.
3. Frnicia preotului n timpul slujbelor, ,,manifestrile teatrale i exgerarea duc la pierderea
credincioilor care privesc preotul ca un model de via" 31. Acestea sunt manifestri ale unui
gol luntric i a absenei unei viei cretineti.
4. Lipsa chemrii ,,de sus" la cinul preoesc a unui candidat la preoie implic i lipsa
unor sentimente cum ar fi dragostea fa de preoie, de sfintele slujbe i de turma
cuvnttoare incredinat lui prin punerea minilor arhiereului etc. Aceti preoi reprezint
Arhim. Ioanichie Blan, Printele Paisie Duhovnicul, Colecia ,,Credin i cultur", nr. 1, Editura
Mitropoliei
i Bucovinei, Iai, 1993, p. 63
30
Diac. P.I. David, Cluza..., op. cit., p. 10
31
Idem, Ibidem,p.11
29

11

bombe n snul Bisericii cretine menite s permit intrarea sectanilor i mai ales a
iehovitilor care due o activitate prozelitist intens.
5. Lcomia n toate variaiunile ei i iubirea de argini 32. Este o rutate fr
marirgini pricinuit enoriailor i Sfintei noastre Biserici. Este unui din motivele de frunte pe
care sectanii le aduc celor pe care-i acosteaz pentru a blama Ortodoxia. Astfel, preotul
se pierde pe el mai nti, precum luda Iscarioteanul i-a pierdut apostolatul i sufletul. La
fel, Anania i Safira i-au agonisit ndoita moarte: sufleteasc i trupeasc, datorit lcomiei
(Fapte 5, 3)
6. Dispreul fa de canoanele Bisericii din partea autoritilor bisericeti. Se calc n
picioare cuvintele Sfinilor Parini cu referire la condiiile admiterii la hirotonie i la
pstrarea n treapta preoeasc a candidatului, respectiv a clericului. Pentru Gura de Aur a
Ortodoziei nu mai sunt urechi s o asculte atunci cnd spune: ,,Mai bine s stea biserica lui
Dumnezeu fr slujbe, adic nchis, dect s slujeasc n ea un preot nevrednic"33.
B. Motive externe
1. Unele profesii. ntre acestea, cele din domeniul artelor or din domeniul meseriailor
particulari (croitori, fotografi, instalatori sanitari, zugravi, electricieni etc.) favorizeaz
prozelitismul iehov. Aceti artiti sau meseriai, uor fac concesii sau ii ofer serviciile
chiar gratuit pentru a atrage bunvointa interlocutorului 34.
2. Participarea la diferite ceremonii sau congrese naionale ori internaionale. Este
foarte bine cunoscut c iehovitii organizeaz congrese internaionale periodic unde
se adun cu zecile i chiar cu sutele de mii. Atunci, pe lng discuii, au loc i oficieri
de botez n tranduri, unde vin s se ,,blceasc" un foarte mare numar de adepi ai
sectei, nc ,,neconsacrai lui lehova in mod vizibil". Numrul mare al celor venii n
ar la congres are menirea de a impresiona puternic ca muli s se clatine n credina
n faa puhoiului iehovitilor care se npustesc asupra oraului n care se desfoar
congresul. Acesta este unul dintre scopurile cele mai importante n desfurarea unui
congres de proporii.
32

Idem, Ibidem, p.12

Arhimandrit Cleopa Ilie, Lumina i faptele credinei, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei,
Iasi,1994,p. 150
34
Diac. P. I. David, op. Cit. P. 10
33

12

3. Nouti eshatologice. Muli cretini sunt atrai de ,,nouti" n domeniul credinei, mai
ales cu privire la sfritul lumii. Aici iehovitii au excelat n calcule advente ale
sfritului acestui ,,sistem de lucruri", chiar dac s-au dovedit mincinoase. Pe aceste
calcule advente au cutat s le argumenteze (cum ar fi anul 1914 ca nceput al
mileniului) prin comentarii si pronosticuri asupra unor fenomene naturale
(cutremure, inundaii, secet, boli etc.) sau evenimente triste din viaa omenirii, ca cele
doua rzboaie mondiale.
4. Biblia lui Cornilescu i traducerea ,,Noua Lume". Sunt traduceri fcute dup bunul plac
i pline de falsificri ale textului original numai ca acesta s se conformeze doctrinei
iehove. Aceste biblii, mpreun cu reviste ca ,,Turnul de veghe", ,,Treziti-v" i alte
brouri i foi volante care prin mbuntirea tehnicii tipografice i a xeroxului sunt
foarte bine editate i n numar foarte mare nct mai multe limbi, au rolul de a favoriza
enorm de mult ptrunderea ideilor i ideologiilor iehoviste n rndul celor mai puin
cunosctori n cele ale credinei. Prin urmare, uor se recruteaza noi adepi n
rndul iehovitilor sau, mai bine spus, n rndul antihritilor.
ns, toate aceste motive (interne sau externe) nu pot da randament dac preotul
ortodox se conformeaz necesarei caliti de bun cretin i printe duhovnicesc al
turmei cuvnttoare ncredinate lui de la hirotonie.
I.I. Pericolul sectei
Secta ,,martorii lui lehova" este o sect deosebit de periculoas i revanard.
Acest pom ru se cunoate dup roadele lui care au aprut i pe care urmeaza s le fac.
a) Anarhia. Este o caracteristic marcant pentru secta iehovist. Nu pun mna
pe arm atunci cnd sunt ncorporate n armat; consider crim a-i apra libertatea i
cinstea patriei. Apoi, n legtur cu iubirea de patrie, dup mentalitatea lor, aceasta
conduce pe oameni la rzboi. ns, lucrurile stau altfel: ,,nu iubirea de patrie, ci iubirea
de bogie i de dominaie i face pe unii s asupreasc alte popoare"35.
n crile i revistele lor, iehovitii mproc cu tot felul de vorbe orice regim politic
i de guvernmnt. nvtura lor este c Satana ,,a dat puterea lui guvernelor lumeti i c

35

Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii, dumanii credinei i ai patriei, Atena, 1994, p. 21

13

aceste guverne slujesc sub supravegherea lui"36 i de aceea oamenii trebuie s asculte numai de
legile lui Dumnezeu, mai precis de ,,slavul fidel" al lui lehova care e cuibrit la Brooklyn, n nici
un caz s nu asculte de legile statului 37. Acuznd de idolatrie pe cei ce venereaz Sfnta Cruce
i Sfintele Icoane i c nicidecum martorii (adic ei) nu fac aa ceva, mai adaug: ,,ei
(martorii) evit i forme mai subtile de idolatrie cum ar fi actele de devoiune dedicate
drapelului i imnele care glorific naiunea"38. Aadar, anarhia este la ea acasa in sanul sectei
iehoviste.
b) Bolile psihice. Numrul bolilor psihice printre martorii lui lehova este deasupra
mediei. Se remarc prin programul de educare, de ndoctrinare, c personalitatea omului
din rndul membrilor sectei este distrus, ne mai putnd s disting adevarul de minciuna,
obiectivul de subiectiv, realitatea de propagand

39

. Personalitatea omului este anulat,

readus n faa unei infantiliti sinistre. Werner Theide scria: ,,Din punctul de vedere al
psihologiei abisale, orice form de regresie prin ndoctrinare trimite la perioada copilriei, de
cele mai multe ori la frageda copilrie: n forme i categorii ale unui realism naiv sau chiar
ale unei gndiri mitologic-naive. Fundamentalitii sau simplitii se disting tocmai prin
aceast regresivitate pe care o duc pn ntr-acolo nct pe temelia realitii pot construi o
serie de categorii de interpretare ce nu mai au nimic in comun cu realitatea, dimensiunile
raionale i mitologice fiind de nerecunoscut. Aceast ambiguitate se transform n arm
ideologic i duce la desvrirea procesului de regresie 40.
c) Martorii lui lehova - nainte-mergtori ai lui Antihrist.
Conducerea sectei este dirijat de apte directori ai Colegiului Central i se afl n strns
legtur cu micarea Sionismului Mondial ce slujesc instaurarea unui guvern dictatorial
mondial a carui conducere s fie acordat lui Antihrist 41. n el vor crede muli, ntre care
i numeroi evrei, pnvindu-1 ca pe Mesia cel mult ateptat. ,,Isus" cel ateptat de iehoviti,
aa cum este el descris, c: va veni n regatul pregtit de ei, va invia morii n fiecare zi, le va
da, mncare mult i gustoas, i va distruge pe cei ru credincioi, este imaginea perfect a
36

vezi Adevrul care conduce n viaa de acum, p. 99

Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii..., op. cit., p.21
38
Cunotina care conduce la viaa venic, Editori: Watchtwer Bible and tract Society of New York Inc., International
Bible Students Association, Brooklyn, New York,USA, Made in Italy, 1996, p. 124
37

39

Radu Antim, op. cit.,p. 50

Materialdienst der EZW, nr. 9/1993, p. 258, la Radu Antim, op. cit., p. 50-51
41
Arhimandrit Pantelimon Benzeniti, Iehovitii..., op. cit., p. 3
40

14

lui Antihrist al crui chip este Chinops vrjitorul din insula Patmos, aa cum ne nva i
Sfnta noastr Biseric. S-a dat Chinops pe sine Dumnezeu? Asemenea i lehova al
iehovitilor. Au vrut s omoare oamenii n Chinops pe loan? Asemenea i slujitorii lui lehova
pe cei netrecui la secte. A nviat Chinops oameni artndu-i puterea? Asemenea i ,,Isus"
al iehovitilor va face. Aadar rodul ru al acestui pom malefic (secta iehov) se poate
strvedea din nsi ,,codul su genetic": doctrina i nvtura organizaiei ,,Martorilor lui
lehova".
1.2. Ptrunderea ,,martorilor" n Romnia.
Russelismul a ptruns la noi n ar prin mijlocirea unor unguri din Ardeal42 . ns,
cel care a organizat secta n ar la noi a fost un ardelean: loan B. Sima. Acesta a ajuns n
SUA, n statul Pensylvania, unde erau iehoviti din plin. Fiind foarte ateni la sosirea strinilor,
romnul a fost imediat interceptat. Lipsa lui de carte a permis uor ,,colarizarea" lui. i aa a
ajuns eminent student n Biblie i mare profet. Se pare c loan B. Sima a avut i o ntlnire
cu insi Russell care l-a i sftuit cu puin nainte de a muri s revin n ar pentru a-i
,,lumina" i pe Romni. Sima ajunge n ar n 1920 n urma rentregirii Romniei i a ncetrii
rzboiului din Europa 43. Pentru c nu a obinut aprobarea necesar a organizat secta pe baze
comerciale, cu infiinarea casei de editur ,,Viaa", la Cluj 44. Dispunnd de sume de bani
considerabile din America, a reuit s atrag diferite persoane lipsite de caracter ori
convingeri cretine ferme. n cele din urm Ioan B. Sima nelege c iehovismul este o
micare ce tinde - sub masca religioas - spre anarhism, iar membrii ei sunt nite ignorani
tlmcitori ai Bibliei. Astfel, loan eel rtcit revine n 1927 n snul Bisericii mame. El
demasc planurile anarhice ale sectei, ,,demonstreaz pericolul ei moral i social, tendina
periculoas, practica abominabil a adepilor, doctrina fals i interesul material al
iniiatorilor micarii etc."45. Schimbarea ce s-a produs cu Sima este imediat sesizat de
iehovitii europeni care ncercau acum ca pe diverse ci s-1 recupereze pe profet. ns, toate
ncercrile lor au euat 46. Conducerea sectei este preluat de nite unguri care aveau s
foloseasc pentru propagand revista ,,Turnul de veghe" plus alte reviste i brouri, fr a indica
42

Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit. , p. 22

Diac. P. I. David, op. cit., p. 51
44
Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 23
45
Diac. P. I. David, op. cit.,p. 52
46
Idem, ibidem, p. 52
43

15

autorul, data, editura etc.47

Din Cluj, secta iehova a continuat s se rspndeasc printre ungurii din
Maramure, Criana i Banat, trecnd apoi la srbi i ucrainieni, la unii adventiti romni
din Dobrogea, Moldova. mai trziu aprnd i n Oltenia i n Muntenia 48. n ultima vreme,
activitatea acestei secte extrem de periculoase, cptnd libertate de propagand, s-a
intensificat n toate zonele rii.

CAPITOLUL II
SPECIFICUL DOCTRINEI IEHOVE
1.
47
48

Existena lui Dumnezeu

Arhim. Ilie Cleopa, Cluz..., op. cit., p. 23

Diac. P. I. David, op. cit., p. 52

16

Crile i revistele societii ,,Martorii lui lehova" sunt pline i de hule aduse
Sfintei Treimi, adevratului i unicului Dumnezeu. Ei neag dumnezeirea Fiului i l trec n
rndul creaturilor, asemenea lui Arie, ba chiar mai ru. Neag si dumnezeirea Sfntului Duh ca
vechii pnevmatomahi, dar nu se limiteaz doar aici, ci neag i personalitatea considernduL fora activa a lui lehova. n ceea ce privete persoana Tatlui, cu toate c-L consider
Dumnezeu, i neag atributele importante far de care nu ar mai fi Dumnezeu. Apoi, legat
de firea si persoana Tatlui, au niste viziuni contradictorii i ciudate care nu au legtur cu
ideea de Dumnezeu.
Aadar, pentru a exprima doctrina iehov in aceast chestiune, ct mai bine, i a o
lmuri,vo m apela la tratarea punct cu punct a ideilor eretice. Ordinea n care abordm
discuia va fi legat n primul rnd de persoana Fiului, apoi a Sfntului Duh, amintind i alte
nvtturi greite ale lor.

A.

Tgduirea Sfintei Treimi.

Iehovitii tgduiesc Sfnta Treime zicnd: ... Cei care accept Biblia drept

Cuvntul lui Dumnezeu nu se inchin unei Triniti, alcatuit din trei persoane, sau la trei
dumnezei ntr-unul singur. De fapt, cuvntul ,,Trinitate", nici macar nu apare n Biblie"49.
Rspunsul nostru nu ntrzie s apar. Poate ar fi unele semne de intrebare pentru cei
care au citit Biblia lor (Biblia Cornilescu sau, i mai ru, traducerea ,,Noua Lume") c acolo au
schimbat scriptura dup bunul plac, numai s le ias socoteala. nsa, nvttura despre Sfnta
Treime este prefigurat nc din Vechiul Testament, ca apoi Dumnezeu nsui s Se
descopere ntreit n Persoane i Unul in Fiin, cu precdere n teofania de la Botezul Domnului
i nu n ultimul rnd, prin cuvintele Mntuitorului adresate ucenicilor.
a) Vechiul Testament. In Vechiul Testament nu a fost expres descoperirea Sfintei
Treimi deoarece poporul evreu, fiind inconjurat de alte popoare idolatre i politeiste, s-ar fi
abtut uor de la monoteism la politeism. Acest lucru se observ din nclinarea lor spre
idolatrie, mai ales n unele momente mai grele din istoria poporului evreu. (leire 32, 19-24;
49

Cunotiia..., op.cit., p.31

17

Deut. 9, 16-17,21). Aa c dac s-ar fi revelat pe deplin adevrul c n Dumnezeu sunt Trei
Persoane, ei ar fi crezut c sunt trei dumnezei.
Dumnezeu ni se descoper ca existen de mai multe Persoane ntr-o singur
Fiin, n mai multe texte:
-

i a zis Dumnezeu: S facen pe om dup chipul i asemnarea Noastr... i a

fcut Dumnezeu pe om dup chipul Su; dup chipul Su 1-a fcut Dumnezeu, brbat i
femeie" (Facere 1, 26-27). Acest text ne indica att pluritatea de Persoane ct i unitatea n
Dumnezeu.
-

i a zis Domnul Dumnezeu: iat, Adam s-a fcut ca unul dintre Noi" (Facere 3,

22). i: ,,Venii, dar, s Ne pogorm i s amestecm limbile lor" (Facere 11,7).

n locurile indicate mai sus se vede c Dumnezeu Se sfatuiete cu Cineva. Din
context reiese c Persoanele ce poart dialog i iau hotrri sunt egale dup fiina. Atorul
sacru nu s-a putut gndi la ngeri cnd a scris acestea, deoarece el continu: ,,i a fcut
Dumnezeu pe om dup chipul Su...", dup ce scrisese c a zis Dumnezeu: ,,S facem pe
om dup chipul i asemanarea Noastr" (Facere 1, 26-27). Asemenea se explic pluralul i la
celelalte texte.
-

Binecuvantarea levitic (Numeri 6:24-26): ,,Domnul s te binecuvnteze i s te

pzeasc; Domnul s lumineze faa Sa peste tine i s te miluiasc; Domnul s
ntoarca faa Sa spre tine i s-i dea pace" care se aseamn binecuvntrii
apostolice (II Cor. 13, 13) este i ea o aluzie la taina Sfintei Treimi.

- Cntarea Serafimilor cea ntreit sfnta: ,,Sfnt, Sfnt, Sfnt este Domnul Savaot" (Isaia
6, 3), arat iari existena Sfintei Treimi, prin ntreita repetare a cuvntului Sfnt. lar
prin ,,Domnul Savaot", indic unitatea de Fiint ca fiind Un singur Dumnezeu.
-

Teofania de la stejarul Mamvri (Facere 18, 1-3,6,9,13,17) unde Avraam vede trei
brbai cora li se nchin i li se adreseaz ca Unuia singur, este dovada c el
marturisea un Dumnezeu n trei Persoane.

- Forma ebraic de plural pentru Dumnezeu de la Facere 1,1: ,,Elohim", ne arat taina
Sfintei Treimi.
-

Un alt text concludent este i cel de la Isaia 61,1: ,,Duhul Domnului este peste
Mine, c Domnul M-a uns s binevestesc sracilor, M-a trimis s vindec pe cei cu
inima zdrobit, s propovduiesc celor robiti slobozire i celor prini n rzboi

18

libertate". Textul acesta vorbete despre Dumnezeu (lahve), despre un trimis al Su,
purttor de mntuire (Mntuitor) i despre Duhul Care Se odihnete peste
Mntuitorul.
b) n Noul Testament mrturiile despre Sfnta Treime sunt foarte clare, fiind
descoperite de nsui Fiul lui Dumnezeu trupat. Textele trinitare ale Noului Testament
exprima:
1. Treimea Persoanelor i unitatea Fiinei Lor.
-

Mergnd, nvai toate neamurile, botezndu-le n numele Tatlui i al Fiului i al

Sfntului Duh, nvndu-i s pzeasc toate cte v-am poruncit Eu vou". i iat, Eu
sunt cu voi n toate zilele, pn la sfritul veacului (Matei 28, 19-20). n acest mesaj
ctre apostoli, sunt amintite de chiar Hristos nominal, toate cele Trei Persoane ale
Sfintei Treimi. Cuvntul ,,Tatl" i ,,Fiul" nseamn ntotdeauna Persoane.
Cuvantul ,,Sfntul Duh" pus alturi de cele dou, indica de asemenea o persoan.
Expresia: ,,n numele..." nu se folosete dect pe lng persoane... Botezul
svrindu-se n numele Lor i avnd ca efect iertarea pcatelor i renaterea
spiritual pe care numai Dumnezeu le poate svri, nseamn c cele Trei Persoane
sunt Dumnezeu nsui. lar expresia ,,n numele..." ( ) la singular arat c
cele trei persoane divine au o singur autoritate precum i o singur fiin.50

Harul Domnului nostru Iisus Hristos i Dragostea lui Dumnezeu i mprtirea

Sfntului Duh s fie cu voi cu toi" (II Cor. 13, 13).

Alei dup cea mai dinainte tiin a lui Dumnezeu tatl, ntru sfinirea Duhului, spre
ascultare i stropirea cu sngele lui lisus Hristos..." (I Petru 1, 2)

2. Existena a Trei Persoane reale i deosebite ntre Ele.

- Duhul Sfnt Se va pogor peste tine i puterea Celui Preanalt te va umbri; pentru aceea
i Sfntul Care Se va nate din tine, Fiul lui Dumnezeu Se va chema" (Luca 1. 35). Aici
textul indic trei persoane, n distincie una de alta i lucrarea fiecrei Persoane Treimice.
-

Iar, botezndu-Se lisus, ndat ce a ieit din ap, iat cerurile I s-au deschis, i a vzut
Duhul lui Dumnezeu pogorndu-Se ca un porumbel i venind peste El. i, iat, glas
din ceruri care a zis: Acesta este Fiul Meu Cel iubit ntru Care am binevoit" (Matei

50

ndrumri Misionare, Ed. IBMBOR, Bucureti, 1986, p. 112

19

3, 16-17; Marcu 1, 10-11). Aadar, n acest text, avem din nou descoperirea
persoanelor distincte ale Sfintei Treimi.
-

n cuvntarea prin care i lua rmas bun de la Apostoli (loan 14, 14-16),
Mntuitorul vorbete despre Tatl, despre Fiul i despre un alt Mngietor, Duhul
Adevrului, Care purcede de la Tatl, trimis n lume de Tatl i de Fiul i Care, n numele
Fiului i va nva i le va aduce aminte toate cte Fiul le spusese lor n tipul
activitii Sale pmnteti (loan 14, 14-17,26; 15, 26; 16, 7,15) n Trinitate.
-

Unitatea de Fiin a Fiului i a Tatlui o arat nsui Mntuitorul: ,,Iar Eu i Tatl Meu
una suntem" (loan 10, 30) sau: ,,Tatl este n Mine i Eu n Tatl" (loan 10, 38).

Unitatea de fiin a Sfntului Duh cu Tatl o red textul: ,,Cci cine dintre oameni tie
cele ale omului fr numai duhul omului care este n el? Aa ,i cele ale lui
Dumnezeu nimeni nu le-a cunoscut dect Duhul lui Dumnezeu" (I Cor. 2, 11).
Acestea fiind spuse, este limpede c nu este greit credina n Sfnta Treime i nici

c ea ar fi fondat biblic. lar c n Biblie cuvntul ,,Trinitate" nu apare, asta nu contrazice

realitatea existenei Sfintei Treimi, precum nici faptul c n Biblie se afl cuvite ca:
,,capitol", ,,verset", ,,canon biblic", ,,autor sacru" etc., nu contrazice existena unor idei separate
(capitole), a unui numr de cri biblice considerate autentice (canon biblic), sau a unor autori
sfini ai crilor respective.
B. ,,Isus creatur"
Textele din biblie pe care le aduc iehovitii n sprijinul prerii lor c Hristos este
creatur prin care vor s-i conteste att identitatea ct i eternitatea cu Tatl, sunt
urmtoarele: Ioan 14, 28; Matei 24, 34; Apoc. 3, 14.51
Explicaia ortodox a textelor:
Iehovitii cred c prin textul de la Apoc. 3, 14 se nelege c Fiul este prima
creatur. Dar textul, nicidecum nu afirm acest lucru. Cuvntul creatur nu apare nicieri la
adresa Fiului. Versetul spune: ,,acestea zice Cel ce este Amin, martorul cel credincios i
51

Unii n nchinarea singurului Dumnezeu adevrat", Editori: Watchtower Bible and Tract Society of New
York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Made n Germany, 1987, p. 16

20

adevrat, nceputul zidirii lui Dumnezeu". Cuvintele acestea sunt foarte uor de lmurit de
chiar Sfntul Apostol i evanghelist loan n cap. 1 al Apocalipsei notnd cele auzite: Eu sunt
alfa i omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul, (v.
8), apoi: ,,Eu sunt Cel dinti i Cel de pe urm" (v. 17). Deci, cnd spune-mi nceputul",
putem spune ,,cel dinti" sau ,,alfa" (care este prima sau cea dinti liter cu care ncepe
alfabetul grecesc). Orice om raional poate admite c aceste cuvinte sunt sinonime. Atunci,
dac ,,nceputul zidirii lui Dumnezeu" ar nsemna c este prima creaie a tatlui, ar trebui s
admit iehovitii c Fiul este i sfritul zidirii lui Dumnezeu sau ultima creaie a Tatlui. Ori,
aceste afirmaii sunt absurde.
Dar poate vor zice vitejii: ,,Da, dar versetul din Apoc. 1, 14 nu spune dect
cuvntul nceputul". Deci, pentru ce voi aducei de fa alte versete n care acest cuvnt
necputul nu apare scris, ca s scpai de implicaiile acestui verset?". Rspunsul e uor de
dat. Aducem alte versete n care cuvntul ,,nceputul" nu apare scris, dar aceasta n baza
altui verset care le cuprinde pe toate: ,,Eu sunt alfa i omega, Cel dinti i Cel de pe urm,
nceputul i sfaritul" (Apoc. 22, 13). i Cine este Cel ce a spus aceste cuvinte? Scrie mai
departe: ,,Eu, Iisus, am trimis pe ngerul Meu ca s mrturiseasc voua cestea..." (v. 16).
Este clar c Cel ce spune ,,Eu sunt Cel dinti i Cel de pe urm" este Hristos, Mntuitorul
nostru (Apoc. 1, 17-18). i dac El a spus i cuvintele ,,Eu sunt alfa i omega, Cel dinti i Cel
de pe urm, nceputul i sfritul" (Apoc. 22, 16), ce ne mai rmne dect s aratm c
nsui se numete pe Sine Domnul Dumnezeu. S asculte aadar studenii n Biblie"
nsei cuvintele Fiului lui Dumnezeu cum El se numete pe Sine i l numesc i ucenicii
Dumnezeu i s nu mai spun vreodat ,,asociaii intimi ai lui Iisus n-au crezut niciodat c El
era Dumnezeu... (i c) Iisus nu a pretins niciodat c este Dumnezeu"52: ,,Eu sunt alfa i
omega, zice Domnul Dumnezeu, Cel ce este, Cel ce era i Cel ce vine, Atotiitorul" (Apoc. 1,
8). Pot auzi iehovitii i pe Toma zicnd: ,,Domnul meu i Dumnezeul meu" (I loan 20, 28).
Al doilea text n care se poticnesc ereticii iehoviti este i acela de la Ioan 14, 28 unde
spune: ... Tatl este mai mare dect Mine". Dar expresia ,,mai mare" nu se refer la fire ci la
cauz53. Tatl este ,,mai mare" n calitate de nsctor sau de cauz a Fiului cci este scris:
,,Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut" (Ps. 2, 7) i iari ,,din pntece, mai nainte de
52

Cel mai mare Om care a trit vreodat", Editor: Watchtower Bible and Tract Society of New York, Inc.
International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Printed in Germany, 1995, Introducere:
,,Cine a fost El n realitate"
53
Sfntul Grigorie de Nazianz, Cele cinci cuvntri teologice, Editura Anastasia, 1993, p. 77 :

21

luceafr Te-am nscut" (Ps. 109, 3). Iar dac ,,mai mare" nu se refer la cauz, atunci cum
pot mpca eterodocii cuvintele Mntuitorului cnd spune c este una cu Tatl? Cci
prin cuvntul ,,una" se nelege egalitatea. Deci, Mntuitorul pune egal" ntre El i Tatl:
,,Iar Eu i Tatl Meu una suntem" (Ioan 10, 30; 17, 11-22) i ... Tatl este n Mine i Eu
n Tatl" (Ioan 10, 38). Acestea fiind spuse, este limpede c prin cuvintele ,,mai mare" se
nelege cauza, iar prin cuvntul ,,una", Domnul nostru Iisus Hristos ne arat deofiinimea i
egalitatea Sa cu Tatl.
Pentru argumentarea i ntrirea celor spuse mai sus aducem de fa un alt text din
epistolele pauline, de o mare putere revelatoare: ,,Gndul acesta s fie n voi, care era i n
Hristos Iisus, Care, Dumnezeu fiind n chip, n-a socotit o tirbire a fi El ntocmai cu
Dumnezeu, ci S-a deertat pe Sine, chip de rob lund, fcndu-Se asemenea oamenilor, i la
nfiare aflndu-se ca un om, S-a smerit pe Sine, asculttor fcndu-se pn la moarte,
i nc moarte pe cruce" (Filipeni 2, 5-8).
Analiza textului:
-

N-a socotit o tirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu", spune Apostolul, ,,dar

cuvntul ntocmai, adic egal, nu se poate ntrebuina doar n cazul unei singure
persoane, pentru c a fi ntocmai sau a fi egal, presupune cu necesitate i existena
modelului cu care este realizat egalitatea"54. De aici reiese limpede existena
egalitii ntre dou persoane - Tatl i Fiul - prin natura lor cea una -dumnezeirea,
prin urmare i existena amndorura din venicie.
- Chip de rob lund", ce nseamn altceva dect numai c S-a fcut om? Ereticii nu au cum
s dea alt rspuns dect acesta, dar, ,,Dumnezeu fiind n chip" sau ...Hristos, Care
este chipul lui Dumnezeu" (II Cor. 4, 4) sau ,,...chipul lui Dumnezeu Celui nevzut"
(Coloseni 1, 15), care sunt cuvintele Sfintei Scripturi, ce nseamn altceva dect
numai c Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, era Dumnezeu desvrit pentru c
aceeai expresie - chipul - e zis pentru ambele cazuri, i dac e adevrat ntr-un caz,
atunci e adevrat i n cel de-al doilea. Om prin natur - chipul robului, Dumnezeu prin
natur - chipul lui Dumnezeu. i nu numai att, dar este mrturisit chiar i egalitatea
Lui cu Tatl, dup cum spune i loan c ntru nimic nu este mai mic dect Tatl. ,,N-a

Sfntul Ioan Gur de Aur, Omilii la epistola ctre Filipeni a Sfntului Apostol Pavel, Editura ,,Icos", 1998,
p. 108
54

22

socotit o tirbire a fi El ntocmai cu Dumnezeu" [spunnd] c n chipul lui Dumnezeu

fiind, nu a tirbit demnitatea de a fi egal cu Dumnezeu... Cine ar spune vreodat c
cineva, om fiind, n-a socotit o tirbire a fi om. Pentru c n ce fel ar putea fi cineva tirbire
pentru ce deja este55.
Apoi, pentru ce oare n-a spus ,,n chipul lui Dumnezeu fcndu-Se", ci ,,fiind"? este
acelai lucru cu atunci cnd spune: ,,Eu sunt Cel ce sunt" (Ieire 3, 14). Arat aici asemnarea
exact a chipului fiindc este chip. Nu este posibil ca fiind cineva de o alt natur s aib
acelai chip. De exemplu, nimeni dintre oameni nu este chip al ngerilor, precum nici
animalul nu este chip al omului56.
Acestea fiind spuse, conchidem c textul de la Filipeni 2, 5-8 este de o mare
importan pentru doctrina ortodox i un cuit cu care uor putem tia toate
raionamentele ncurcate i contradictorii ale sectanilor.
Un alt text pe care l aduc ereticii antitrinitari este: ,,Ca s Te cunoasc pe Tine,
sigurul Dumnezeu adevrat i pe Cel pe care L-ai trimis, Iisus Hristos" (loan 17, 3) i
Nimeni nu-i bun fr numai Dumnezeu" (Luca 18, 19). Cele spuse acum se pot nelege
foarte uor. Dac ei refer ns expresia: ,,singurul adevrat" numai la Tatl, cum vor
nelege Adevrul nsui (Duhul Adevrului)? (loan 14, 16). Dac vor nelege numai ca
referire

la Tatl cuvintele: ,,Dumnezeului singur nelept" sau ,,Cel ce singur are

nemurirea i locuiete ntr-o lumin neapropiat" (I Timotei 6, 16) sau: ,,mpratului

veacurilor. Celui nestriccios, Nevzutului, singurul Dumnezeu nelept" (I Timotei 1, 17),
Fiul va dispare pentru ei, condamnat la moarte, va disprea n ntuneric, nemaifiind nelept,
nici mprat, nici nevzut, nici peste tot Dumnezeu, ceea ce e coninutul principal al celor
spuse de noi. i implicit, va pierde mpreun cu altele i buntatea, care e mai ales numai a lui
Dumnezeu.
Dar noi nelegem c expresia ,,ca s te cunoasc pe Tine, singurul Dumnezeu
adevrat" s-a spus spre desfiinarea celor ce nu sunt dumnezei, ci numii doar aa. Cci nu sar fi adugat: ,,i pe care L-ai trimis, Iisus Hristos", dac cuvntul ,,singurul adevrat" L-ar
fi exclus pe Acesta i dac n-ar fi fost de dumnezeirea lor comun57.
n ceea ce privete expresia ,,nimeni nu e bun" este un rspuns ctre un crturar al
55

Idem, ibidem, p.109

Idem, ibidem, p.115
57
Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 82
56

23

Legii care-L ispitea, recunoscndu-i buntatea doar ca unui om. Pentru aceea spune c
binele n gradul deplin aparine numai lui Dumnezeu, chiar dac se numete ntr-un
anumit grad i el (omul) bun, ca de exemplu ,,omul bun scoate binele din vistieria lui"
(Matei 12, 35) i: ,,Va da mpria celui mai bun ca tine" (I Regi 15, 28) ... i cte se mai spun
de felul acesta despre cei vrednici de laud dintre noi, asupra crora a ajuns curgerea primului
Bine, n nelesul al doilea58. Dac iehovitii i toi ca ei nu se las convini numai de
acestea, s vedem ce vor rspunde dup mintea lor, celor care spun n alte pri c Fiul
singur a fost declarat bun. Unde anume? Acolo unde zice: ,,Acesta este Dumnezeu; nu se
va socoti un altul pe lng El" (Baruh 3, 36) i dup puin, ,,dup aceasta S-a fcut vzut pe
pmnt i mpreun cu oamenii mpreun a locuit" (Baruh 3, 38). C acestea nu s-au spus
despre Tatl ci despre Fiul, o arat limpede propoziia adugat. Cci Acesta a conlocuit
trupete cu noi i S-a aflat cu cei de jos 59. Cele discutate pn acum, dac am afirmat i
demonstrat c nu s-au spus mpotriva Fiului, nu cumva s cread cineva c s-au spus mpotriva
Tatlui, ci ele s-au spus mpotriva celor socotii dumnezei (adic zei).
Dar, pe lng cele spuse la Barus, nu sunt de mai mic importan cele spuse de
Apostolul neamurilor: ,,Dumnezeu S-a artat n trup, S-a ndreptat n Duhul, a fost vzut de
ngeri, S-a propovduit ntre neamuri, a fost crezut n lume, S-a nlat ntru slav (I Timotei
3, 16).
Ultimul din cele trei citate de mare importan pentru iehoviti care sprijin
prerea lor c Fiul nu este adevrat Dumnezeu ci c ar fi creatur, este cel de la Matei 24, 36:
Iar de ziua i de ceasul acela nimeni nu tie, nici ngerii din ceruri, nici Fiul, ci numai
Tatl".
Cnd citim ,,ci numai Tatl", trebuie s ne gndim c acest cuvnt este zis n
opoziie cu ngerii, pentru c ,,Fiul intenional n-a fost socotit, fiind de acelai grad de
netiin cu slugile sale. Cci Domnul nu minte atunci cnd griete: ,,toate cte are Tatl ale
Mele sunt". Deci, una din cele pe care le are Fiul este i cunoaterea acelei zile i a acelui
ceas"60.
Spre ntrirea celor afirmate de noi, amintim i cuvintele Mntuitorului ,,Precum M
cunoate Tatl, i Eu cunosc pe Tatl" (Ioan 10, 15). Ori, dac Tatl cunoate pe Fiul aa cum
58

Idem, ibidem, p.83

Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 83
60
Sfntul Vasile cel Mare, Scrieri, partea a III-a, ,,Despre Duhul Sfnt". Coresponden (epistole),
colecia ,,Prini i Scriitori Bisericeti" (P.S.B.), editura IBMBOR, Bucureti, 1998, p. 489
59

24

este El, nct vede i toat nelepciunea care locuiete n El, tot n acelai grad i Fiul a
cunoscut pe Tatl, respectiv cu ntreaga nelepciune ce slluiete n El, i cu cunoaterea
mai dinainte a celor viitoare. De aceea, textul trebuie astfel explicat: ,,nimeni nu tie, nici
ngerii lui Dumnezeu, i chiar nici Fiul, ci numai Tatl, ceea ce nseamn c picina cunoaterii,
din partea Fiului, i are izvorul n Tatl ... pentru c de la Tatl I s-a dat i Lui cunoaterea"61.
Pe lng faptul c Fiul ne indic de unde are El cunoaterea, prin rspunsul pe care L-a
dat, i nva pe ucenici i s nu caute a afla cele care copleesc mintea omeneasc; cnd
spune ,,nici ngerii", i oprete s caute s afle atunci ceea ce nici ngerii nu tiu, iar cnd
spune ,,numai Tatl Meu", i oprete i mai pe urm s caute. Dac ar fi zis ,,Eu tiu, dar nu
vreau s v spun", s-ar fi ntristat ca nebgai n seam de El. Iar zicnd c nici Fiul nu tie,
ci numai Tatl, i oprete de a mai ntreba. Cci i prinii avnd ceva n mini, i cerndu-le
copiii i ei nevoind s le dea, ascund lucrul acela zicnd: ,,nu avem ce cerei" i aa copiii
nceteaz de a le mai cere62. Spunnd acestea, prinii i mint pe copii, spre binele lor, ns nu
este cazul i al Mntuitorului, cci n textul citat numele de Fiul este dat n mod absolut i fr
indicarea relaiei sau fr a se aduga Cel al crui Fiu este. Aceasta ne face s primim netiina
n mod evlavios, atribuind-o aceasta omului, nu lui Dumnezeu"63.
Motivul pentru care Fiul nu voiete s le spun ziua i ceasul este c nici Tatl nu
voiete acest lucru, deoarece oamenilor nu le-ar fi de folos acest lucru dac ar ti mai
dinainte. I-ar face pe cei mai deprtai n timp nepstori, iar pe cei apropiai i-ar cuprinde
panica. Dar, pe de alt parte, Dumnezeu hotarate ziua i ceasul n care va aduce sfritul n
funcie de cum se comport oamenii i deci, de oameni depinde, prin ceea ce fac, grbirea sau
amnarea datei aceleia. Dac sfritul este dat de pictura ce umple paharul iar nu de un
timp fixat aleatoriu. Exemple lmuritoare n acest sens sunt multe n Sfnta Scriptur i este de
ajuns s amintim pe acela al cetii Ninive. Dei Dumnezeu hotrse s o piard pentru
pcatele ei, n cele din urm El nu a pierdut-o deoarece cetenii ei s-au cit de faptele lor i
i-au ndreptat viaa la auzul cuvintelor proorocului Iona.
Textele din Sfnta Scriptur din care reiese dumnezeirea i deofiinimea Fiului cu Tatl
sunt foarte numeroase, mai ales se observ acest lucru n Vechiul Testament, dar numai n
lumina Noului Testament.
61

Idem, ibidem, p.489

Sfntul Teofilact al Bulgariei, Tlcuirea Sfmtelor Evanghelii de la Matei i Marcu, Editura ,
Bucurejti,1998, p.61
63
Sfntul Grigorie de Nazianz, op. cit., p. 85
62

25

Dar iehovitii, n marea lor rtcire, s-au grbit s identifice cu o creatur pe Fiul lui
Dumnezeu i chiar cu unul din duhurile slujitoare ale lui Dumnezeu: Arhanghelul Mihail.
i aceasta, aducnd ca argumente chiar texte biblice: I Tesal. 4, 16; Iuda 9; Apoc. 12, 7. Pentru
c le-am demonstrat pn acum scripturistic c Iisus Hristos este Dumnezeu, una" cu
Tatl Su, nici nu ar mai trebui s ne aplecm asupra altei afirmaii absurde. Orice om cu
puin minte, dac i vei spune c cutare vietate face parte din animal i i vei demonstra
acest lucru, cu siguran nu va mai spune c acea vietate este parte din regnul vegetal i cu att
mai mult, nu-i va mai trece vreodat prin cap s se gndeasc c ar putea-o identifica cu vreo
specie vegetal. Spre exemplu, nimeni dintre oamenii care accept c oaia este animal, nu
numai c nu va spune vreodat c-ar fi plant, dar nici prin gnd nu i-ar trece s spun c este
usturoi. ns acest lucru, de se va ntmpla, pe acel om, oricine l va vedea sau auzi, va spune
cu mil: i-a pierdut minile,
bietul om. Astfel de cuvinte vor auzi i martorii lui Iehova dac, auzind cele spuse de noi, vor
continua s spun nu numai c este creatur ci chiar arhanghel.
ns, s analizm nti textele prin care identific ei pe Iisus cu Arhanghelul
Mihail:
-

I Tesaloniceni 4, 16: ,,Pentru c nsui Domnul, ntru porunc, la glasul

Arhanghelului i ntru trmbia lui Dumnezeu Se va pogor din cer i cei mori ntru
Hristos Iisus vor nvia nti". Aici este vorba de a doua venire a Fiului lui Dumnezeu
dup cum ne arat versetul 15. Textul paralel de la II Tesaloniceni 1, 7 indic mai
limpede acest lucru: ,,Iar vou, celor necajii, s v dea odihn, mpreun cu noi, la
artarea Domnului Iisus din cer, cu ngerii puterii Sale". Va s zic, Domnul nostru Iisus
Hristos Se va pogor din cer la Parusie cu ngerii puterii Sale. La I Tesaloniceni 4, 16 se
mai vorbete i despre un arhanghel care va vesti imediata venire a doua a Domnului.
Acest lucru este i firesc pentru c aa cum prima sa venire n lume a fost vestit de un
nger (Luca 1, 26-32), asemenea i a doua sa venire n lume va fi vestit de un nger.
Pentru c i orice mprat cnd vine undeva trimite mai nti un sol care s-i vesteasc
venirea. Cu att mai mult venirea mpratului veacurilor va fi vestit i ea de un
slujitor, i anume de un arhanghel. Un arhanghel a vestit ntia Sa venire, tot un
arhanghel va vesti i a doua Sa venire. Aadar, unde au vzut iehovitii c Iisus este
arhanghel i chiar Mihail? Numai o minte bolnava poate susine aberaii i falsiti.

26

Iuda 1, 9: ,,Dar Mihail, arhanghelul, cnd se mpotrivea diavolului, certndu-se cu el

pentru trupul lui Moise, n-a ndrznit s aduc judecata de hul, ci a zis: s te certe pe
tine Domnul!". Versetul acesta este, ca i cel dinti, cu totul anapoda luat. Aici este vorba
de o tradiie oral a Vechiului Testament pe care Sfntul Apostol Iuda o amintete i
anume c a avut loc o disput pe trupul lui Moise ntre Arhanghelul Mihail i diavol.
De ce? Eu nu tiu pentru c n-au Sfnta Tradiie prin care s-a transmis i evenimentul
menionat. Dar noi ne vom lmuri i aceast chestiune: pentru c poporul evreu era
inclinat spre idolatrie, avnd n vedere i ceosebita via a lui Moise ca instrument al lui
Dumnezeu, dup moartea lui exista pericolul ca iudeii s-1 idolatrizeze. Pentru lucrul
acesta nu se tie nici astzi locul unde a fost pus trupul lui Moise, fiind ascuns de
Arhanghelul Mihail. Diavolul voia s dea trupul evreilor pe care-i tia aplecai spre
idolatrie, ns nu se putea mpotrivi voii lui Dumnezeu, pentru aceasta i tentativa lui a
esuat.

Apoc. 12, 7: ,,i s-a facut rzboi n cer: Mihail i ngerii lui au pornit rzboi cu
balaurul. i se rzboia i balaurul i ngerii lui". Mare izbnd pentru martori c au gsit un
text n care se vorbete de Arhanghelul Mihail. Dar aici nu se vorbete de Fiul lui
Dumnezeu, ci de slujitorul Su. i, ca s le lmurim textul, va trebui s le amintim c
acest eveniment s-a petrecut cu mult timp nainte de a se fi scris vreo carte a Sfintei
Scripturi. Pentru c citim n continuarea versetului: ,,i nu a izbutit el, nici nu s-a mai
gsit pentru ei loc n cer. i a fost aruncat balaurul cel mare, arpele cel mare care se
cheam diavolul i Satana, cel ce neal toat lumea, aruncat a fost pe pmnt i
ngerii lui au fost aruncai cu el" (Apoc. 12, 8-9).
Dup cum indic i timpul trecut al verbelor: n-a izbutit, nu s-a mai gsit, a fost

aruncat, puse n imediat legtur cu un verb la prezent: cel ce neal, nelegem c se

istorisesc n aceste versete evenimente trecute. C aceste evenimente s-au petrecut de mult
i au avut loc n cer este limpede, precum ne indic i textul paralel de la Luca 10, 18: Am
vzut pe Satana ca un fulger cznd din cer." Este de netgduit c aceste cuvinte prin
care Mntuitorul istorisea ucenicilor evenimentul menionat mai sus, se refer la un timp
trecut situat chiar nainte de cderea lui Adam.
Din aceste versete nu reiese deloc c ar fi vorba de o posibil identificare a lui Iisus
Hristos cu Arhanghelul Mihail, a mpratului cu sluga (Ps. 2, 6; Matei 4, 11), a

27

Creatorului cu creatura, a lui Dumnezeu Celui necreat, nemuritor, nemrginit i venic,

ngerul creat, mrginit i pus n slujba lui Dumnezeu i a omului (p. 102, 20-21; Matei
16,27).
Domnul nostru Iisus Hristos este mrturisit peste tot ca Domn i Dumnezeu n Vechiul i
Noul Testament - ,,Eu sunt nvierea i Viaa" (Ioan 1 1, 25). Oare este lipsit de nemurire Cel ce
este ,,Viaa"?64 Cum spun martorii c Hristos ,,a fost nviat" 65 iar nu c a nviat? Oare cine
stpnete moartea i viaa, nu Dumnezeu? S citeasc ei cuvintele Mntuitorului unde
d mrturie despre Sine c este adevratul Dumnezeu. ,,Pentru aceasta M iubete Tatl,
fiindc Eu mi pun sufletul, ca iari s-l iau. Nimeni nu-1 ia de la Mine, ci Eu de la Mine
nsumi l pun. Putere am Eu ca s-1 pun i putere ca s-1 iau". Apoi: Iisus a rspuns i le-a
zis: drmai Templul acesta i n trei zile l voi ridica" (Ioan 2, 19; Matei 26, 61; 27, 40;
Marcu 14, 58; 15, 29). Iat c ,,minciuna are picioare scurte i mereu este dat pe fa de
Sfnta Scriptur".
- Am vzut mai sus c putere avea de la Sine Mntuitorul ca s-i pun sufletul i
puter iari s-1 ia ca unul ce stpnete toate, ntre care sunt i ngerii. Dac
iehovitii nu-L cred deosebit de ngeri, s-1 asculte pe marele Pavel cum strig
tuturor c doar vor auzi i ei mrturii despre Fiul i despre ngeri, fiine care sunt
realiti i firi deosebite ntre ele: care fiind strlucirea slavei i chipul fiinei Lui i Care
ine toate cu cuvntul puterii Sale, dup ce s-a fcut curirea pcatelor, S-a aezat
de-a dreapta mririi, ntru cele nalte, fcndu-se cu att mai presus de ngeri, cu ct
a motenit un nume mai deosebit dect ei. Cci cruia dintre ngeri i-a spus vreodat:
Fiul Meu eti Tu, Eu astzi Te-am nscut"? (Evrei 1, 3-4) i nc: ezi de-a dreapta
Mea, pn ce voi pune pe vrjmaii Ti aternut picioarelor Tale". ngerii oare nu
sunt toi duhuri slujitoare trimii ca s slujeasc pentru cei ce vor fi motenitorii
mntuirii? (Evrei 1, 13-14). Apoi, ,,Cci dac s-a adeverit cuvntul grit prin ngeri
i orice clcare de porunc i orice neascultare i-a primit dreapta rspltire, cum vom
scpa noi, dac vom fi nepstori fa de o astfel de mntuire?" (Evrei 2, 2-3). Aadar,
64

Sfntul Chiril al Alexandriei, Despre Sfnta i cea de o fiin Treime, P.S.B., vol. 40, Ed. IBMBOR,
Bucureti,1994, p.116
65
Tu poi tri..., op. cit., p. 62, 66, 120, 144; Cum poi gsi fericirea, Watchtower Bible and Tract Society of

New York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA, Printed in Germany,
1986, p. 18; Unii n nchinarea , p. 73, 97; Cunotina..., op. cit., p. 68

28

cum L-am cugeta noi i sfinii ngeri pe Fiul ca chipul slavei negrite i strlucirea
ipostasului lui Dumnezeu Tatl, ,,dac n-ar avea n realitate i cu adevrat insuirea
de a se fi nscut i S-ar mpodobi numai cu cuvinte goale, fiind altfel prin fire i avnd
un loc ntre fpturi. Cci n-ar fi nici o piedic s se afle i Tatl nsui ntre creaturi i
de-a trebui s fie cugetat (creat) dac chipul i strlucirea Lui este Fiul creat"66.
De ce a mai motenit Fiul un nume deosebit de al ngerilor? Dac la Dumnezeu a
nate este egal cu a crea, rezult c tot ceea ce se socotete rangul de Fiul este i creatur i
analog, cel ce este socotit ntre creaturi este i n mod obligatoriu nscut. Dac aa ar sta
lucrurile, pentru ce oare Dumnezeu nu spune i fiecrui n parte dintre ngeri: ,,Fiul Meu
eti Tu, Eu astzi Te-am nscut". De ce nu-L vedem pe Dumnezeu atribuindu-le ceea ce le-ar fi
lor fiinial? Mai bine zis, de ce le-ar refuza-o Dumnezeu, nedreptindu-i pe aceea care au
primit marea cinste a naterii i faptul de a fi fost rnduii n treapta de fii? Oare la Dumnezeu
nu e nici o deosebire ntre a nate i a crea? Cum n-ar putea nate Fiu Acela care a dat
oamenilor i fpturilor puterea de a nate fiine de aceeai fire cu ele? Asta este chiar o mare
absurditate. Pentru aceea i Sfntul Apostol Pavel ne lumineaz scriind: Cruia dinte ngeri ia spus vreodat: Fiul Meu eti Tu" (Evrei 1, 59) sau ,,ezi de-a dreapta Mea" (Evrei 1, 13)?
Filiaia adevarat i dup fire a Fiului cu Tatl este foarte clar precum i deosebirea sa fa
de ngeri care sunt din cele create.
- i tim c Fiul lui Dumnezeu a venit i ne-a dat nou priceperea s cunoatem pe
Dumnezeul cel adevrat; i noi suntem ntru Dumnezeul cel adevrat, adic n Fiul Lui,
Iisus Hristos. Acesta este adevratul Dumnezeu i viaa venic (I Ioan 5, 20). Aici i
marele Baruh contribuie clar artnd firea i slava Fiului, numai cu degetul lipsind s
arate: ,,Acesta este Dumnezeul nostru; nu se va cugeta altul pe lng El. Aflat-a toat
calea tiinei i a dat-o lui Iacob, slugii Sale i lui Israel cel iubit de El. Dup aceasta
S-a aratt pe pmnt i cu oamenii mpreun a vieuit" (Baruh 3, 37-38). Spune i
Sfntul Apostol Pavel c este un singur Dumnezeu, un singur Domn, Iisus Hristos
(I Cor. 8, 6). Zice i marele prooroc i mprat David n Duhul Sfnt: ,,Cine este
Dumnezeu afar de Domnul i cine este Dumnezeu afar de Dumnezeul nostru?" (Ps.
17, 34). Apoi, cnd s-a spus la (I Ioan 5, 20) c: ,,i noi suntem n Dumnezeul Cel
adevrat" adic ntru Fiul Su Iisus Hristos, Acesta este adevratul Dumnezeu i
66

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.84

29

viaa de veci" putem s amintim c i Sfntul Apostol Pavel acelai lucru 1-a
mrturisit, anume c Fiul este Dumnezeu cnd a spus: ,,Cci n El viem i ne miscam i
suntem" (Fapte 17, 28).
- Insui Hristos a declarat: ,,Nu m tii nici pe Mine, nici pe Tatl Meu. Dac M-ai ti pe
Mine, L-ai ti i pe Tatl Meu. Iar acelor care 1-au ntrebat pentru cauza mustrrii
le-a rspuns: ,,Cel ce tgduiete pe Tatl, l tgduiete i pe Fiul. i Cel ce tgduiete
pe Fiul, nu are nici pe Tatl" (Ioan 2, 23). Dac nu este Tat care s fi nscut prin fire,
nu va admite cineva nici c subzist Fiul. Cci este Fiu pentru c a fost nscut. i
dac nu este un fiu ca nscut, nu e nici un Tat dac se raioneaz logic i n acord
cu dreapta cugetare. Deci, e adevrat c fiecare dintre cei doi exista mpreun i se
desfiineaz mpreun cu cellalt"67.
-

Marele Pavel a spus: ,,Iar dac Duhul celui ce a sculat pe Iisus din mori locuiete n
noi, Cel ce L-a sculat din mori pe Iisus Hristos, va face vii i trupurile voastre prin
Duhul Lui care locuiete n voi" (Romani 8, 11). Acest citat trebuie neles aa:
Domnul nostru Iisus Hristos nu atribuie acest rezultat altuia, ci lucrrilor Sale, zicnd
iudeilor despre trupul Su: ,,Surpai templul acesta i n trei zile l voi ridica" (Ioan
2, 19).
Spre ntrirea celor afirmate mai sus trebuie s spunem c Duhul este al lui

Dumnezeu i deci i al Fiului, cci nsui Iisus Hristos a artat acest lucru. Apostolul,
vorbind despre Dumnezeu, spune: ,,din aceasta cunoatem c este ntru noi, c din Duhul Su
ne-a dat nou" (I Ioan 4, 13). Aadar, ntorcndu-ne la spusele ,,Duhul Celui ce a sculat pe
Iisus din mori" (Romani 8, 11) i legnd de cele mai sus zise ,,C din Duhul Su ne-a dat
nou" (I Ioan 4, 13), foarte uor vom vedea c se vorbete despre Iisus Hristos Domnul i
Dumnezeul nostru, cci El a zis suflnd ctre apostoli, ntre care era i Ioan, cel care a
consemnat ,,luai Duh Sfnt" (Ioan 20, 22). Aadar, problema este lmurit i nelegem
c nu este nici un temei scripturistic n afirmaia celor ce atac filiaia natural i
dumnezeirea lui Iisus Hristos.
-

Iisus Hristos, Fiul lui Dumnezeu, este mai presus de toate i este numit Dumnezeu de
ctre David: ,,Toate sunt slujitoare ie" (Ps. 118, 91) i: ,,Venii s ne nchinm i s
cdem naintea Lui, c El ne-a fcut pe noi, i nu noi... Noi suntem poporul punii Lui

67

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.145

30

i oile minii Lui" (Ps. 94 6-7). Lucrul este lmurit cu precizie n Noul Testament: ,,Cci
oile Mele ascult glasul Meu i Eu le cunosc pe ele i ele urmeaz Mie. i Eu le
dau lor via i nu se vor pierde n veac i nu le va rpi cineva din mna Mea" (Ioan
10, 27-28).
-

El este Stpnul i Domnul seceriului: ,,seceriul este mult, iar lucrtorii puini.
Rugai-v, deci de Stpnul seceriului ca s scoat lucrtori la seceriul Lui" (Matei
9, 36-38). Mrturisete despre aceasta Sfntul Ioan Boteztorul: ,,E1 are lopata n
mn i va curi aria Lui" (Matei 3, 12). Marele Pavel I prezint apoi ca pe Stpnul
celor ce cred: ,,Iar cei ai lui Hristos i-au rstignit trupul mpreun cu poftele i patimile
lor" (Galateni 5, 24). i tot el spune: ,,Iar dac cineva nu are Duhul lui Hristos, acela
nu este al Lui" (Romani 8, 9). Apoi, David zice: ,,Eu sunt al Tu, mntuiete-m, cci
ndreptrile dreptii Tale le-am cutat" (Ps. 118, 56). Apostolul Pavel atribuie Evanghelia
Fiului numindu-L cnd Hristos, cnd Dumnezeu i se numete pe Sine rob al
Acestuia: ,,Pavel, robul lui Hristos, chemat apostol, rnduit spre Evanghelia lui
Dumnezeu" (Romani 1,1); ,,Dar nu ne-am folosit de puterea aceasta, ca s nu punem
vreo piedic Evangheliei lui Hristos" (I Cor. 9, 12); ,,V-am scris mai cu ndrzneal, n
parte, ca s v amintesc despre harul ce mi-a fost dat de Dumnezeu ca s fiu slujitor al
lui lisus Hristos la neamuri, slujind Evanghelia lui Dumnezeu pentru ca aducerea
neamurilor s fie bine primit, sfinit n Duhul Sfnt" (Romani 15, 15-16). i mai
zice: ,,Cci n toate nfin-du-ne pe noi nine ca slujitori ai lui Dumnezeu" (II Cor.
6, 4). Iar n alt loc ,,sunt ei slujitori ai lui Dumnezeu? Nebunete spun: eu sunt mai
mult ca ei" (II Cor. 11,22).

E bine s amintim i s discutm cele scrise la I Cor. 11, 3 68 : ,,Hristos este capul a tot
brbatul, iar capul femeii este brbatul, iar capul lui Hristos este Dumnezeu" (I Cor. 11,
3). Prin cuvintele acestea se demonstreaz c Fiul este de o fiin cu Tatl i c din
aceast fire a ieit El. Iar lucrurile se pot explica uor. ,,Noi numim pe brbat cap al
femeii pentru ca ea a ieit din el la nceput i a fost modelat dup chipul brbatului,
care avea ca arhetip (ca model) pe Dumnezeu - cci aa a fost fcut, dup Scripturi. Pe
de alt parte, definim pe Hristos drept cap al brbatului, ca rdcin a doua a neamului
i prga umanitii readus la nestricciune prin sfinirea n Duh. Datorit acestui fapt

68

Idem, ibidem, p. 133

31

i nu altuia s-a dat lui Hristos numele de al doilea Adam. Iar pe Tatl I vom cugeta
cap al lui Hristos i I vom crede pe Acesta de o fiin cu El i unit prin fire, ntruct
este cugetat i este n realitate Dumnezeu, dei S-a artat n trup i S-a fcut ca noi... E
necesar n calitate de cap s fie cugetat, fiind de o fire cu restul trupului. ns, dac ei
cuget c Cuvntul, care a odrslit din firea lui Dumnezeu Tatl, a czut din hotarele
dumnezeirii i i-a nsuit msura fpturilor, s aud spunndu-li-se clar: ,,sau spunei c
pomul este bun i fructul este bun, sau spunei c pomul este ru i fructul lui e ru
(Matei 12, 33)69.
-

Este cunoscut c pacea este darul dumnezeiesc dat de Dumnezeu i n baza acestui
lucru descoperim dumnezeirea Fiului lui Dumnezeu astfel: ,,Doamne, Dumnezeul nostru,
d-ne nou pace. C toate ni le-ai dat nou, Doamne, afar de Tine pe altul nu tim,
numele Tu numim" (Isaia 26, 12-13). Aceasta n Vechiul Testament. Iar n Noul
Testament ntlnim cuvintele Mntuitorului ctre ucenici care vin i lumineaz cele mai
sus amintite. ,,Pacea mea dau vou, pacea Mea las vou" (Ioan 14. 27). Iar marele Pavel
afirm de asemenea: ,,Har vou i pace de la Dumnezeu, Tatl nostru i de la Domnul
nostru Iisus Hristos" (Romani 1, 7).

Alt pasaj scripturistic indic pe Fiul adevrat Dumnezeu prin Firea Sa: ,,Cci a fi dorit
s fiu eu nsumi anatema de la Hristos pentru fraii mei cei de un neam cu mine dup
trup, care sunt israelii, ai crora sunt prinii i din care este Hristos dup trup, Cel ce
este Dumnezeu dup toate, binecuvntat n veci. Amin." ( Romani 9, 3-5).

Iat i pe proorocul David aducnd cntri de laud nu creaturii ci nsui Creatorului,

adic lui Dumnezeu n persoana Fiului Su Iisus Hristos: Binecuvnteaz suflete al meu
pe Domnul, i nu uita toate binefacerile Lui. Pe cel ce iart toate frdelegile tale, pe cel
ce tmduiete toate bolile tale, pe cel ce rscumpr din stricciune viaa ta" (Ps. 102, 24). i cum tim c David la Fiul se gndea? Aceasta, Scriptura Noului Testament, ne-o
indic. Cine este cel ce tmduiete toate bolile i n numele cruia sunt vindecate toate
bolile? Nu Iisus Hristos? Ba da, cci cu puterea Lui a fcut acestea i n numele lui se
fceau ele de ctre Apostoli. nsui Domnul 1-a vindecat pe lepros prin puterea i voina
sa zicndu-i: ,,Voiesc, curete-te" (Luca 5, 13). i apoi, cine a rscumprat din
siricciune viaa noastr? Nu Domnul Iisus Hristos? S auzim rspunsul ce-1 d

69

Idem, ibidem, p. 134-135

32

Apostolul Pavel: ,,Zic ns: ct vreme motenitorul este copil, nu se deosebete cu nimic
de rob, dei este stpn peste toate; ci este sub epitropi i iconomi, pn la vremea
rnduit de Tatl Su. Tot aa i noi, cnd eram copii, eram robi nelesurilor celor slabe
ale lumii, iar cnd a venit plinirea vremii, Dumnezeu a trimis pe Fiul Su, nscut din
femeie, nscut sub Lege, ca pe cei de sub Lege s-i rscumpere, ca s dobndim
nfierea" (Galateni 4, 1-5).
- Cnd afirmm c Fiul este Dumnezeu i a creat lumea, avem ca mrturie cuvintele: ,,Cele
nevzute ale Lui se vd de la facerea lumii, nelegndu-se din fpturi, adic venica Lui
putere i dumnezeire" (Romani 1, 20), tot de aceste cuvinte folosindu-se iehovitii,
pretind c este vorba de Tatl. Greesc, necunoscnd Scripturile, dup cum este scris:
,,Prin Cuvntul Domnului cerurile s-au ntrit i prin Duhul gurii Lui, toat puterea lor"
(Ps. 32, 6). Iar noi am mai putea spune i altfel: ,,Prin ce fel de cuvnt i prin ce fel de
duh? Cci Cuvntul lui Dumnezeu nu este o vorb, nici Duhul Lui nu este o suflare.
Astfel. prin asemnare cu firea noastr, i Dumnezeu s-ar face om. i aa ei
(iehovitii) ar declara c Fctorul universului se folosete de acelai duh ca i noi. Dar
ce putere att de mare pornete din vorbe i din suflare nct s poat fi de ajuns
pentru meninerea cerului i a puterilor care sunt n el? Cci dac i Cuvntul lui
Dumnezeu este ca vorba noastr i Duhul lui Dumnezeu la fel ca duhul nostru, puterea
Lui, pornind de la lucruri asemntoare cu ale noastre, va fi la fel cu puterea noastr.
i, ct de mare putere are cuvntul nostru, tot att are i cuvntul lui Dumnezeu. Dar
sunt nelucrtoare i far consisten duhurile care trec deodat cu vorbele. Aceia care
coboar pe Dumnezeu la asemnarea cu cuvntul nostru, fac ca i Cuvntul i Duhul
lui Dumnezeu s fie nelucrtori i fr subzisten. Dar dac, dup cum spune David,
cerurile s-au ntrit prin Cuvntul Domnului i puterile lor i au nceputul n Duhul
lui Dumnezeu, atunci mare i venic este taina adevrului care ne ndeamn s
spunem c i Cuvntul i Duhul subzist ca persoane"70. Deci aceste cuvinte sunt
ziditoare i n ceea ce privete argumentarea existenei Duhului Sfnt ca persoan i ca
deofiin cu Tatl i cu Fiul.
-

Tot despre acest lucru i dumnezeiescul Moise vorbete artnd pe Fiul ca Creator:
,,i a zis Dumnezeu: s fie tria, i s-a fcut aa" (Facere 1, 6). limpezirea deplin a
70

Sfntul Grigorie de Nyssa, Marele cuvnt catehetic ", Editura , Bucureti, 1998, p. 24-25

33

celor spuse o face nsi Scriptura Noului Testament unde imintete de cuvintele
Fiului lui Dumnezeu adresate leprosului n urma rugminii acestuia de a-1 curi:
,,Voiesc, curete-te" (Luca 5, 13). Apoi, n alte mprejurri ni se reveleaz Fiul astfel
cnd a nviat mori (Ioan 11, 43; Luca 8, 54; 7, 14) apoi cnd a vindecat bolnavi (Marcu
7, 34; 3, 5; 2, 11) i cnd a izgonit demoni (Marcu 9, 25).
- Acum ne vom aminti i de cuvntul care spune: ,,La nceput era Cuvntul i Cuvntul
era la Dumnezeu i Dumnezeu era Cuvntul" (Ioan 1, 1). Din nsui Cuvntul era
demonstrm i deducem c Dumnezeu este Cuvntul. Ce poate fi mai vechi dect c
,,era", la nceput cnd au fost zidite toate. i apoi, dac vin
iehovitii zicnd c de ce ar spune c ,,Cuvntul era Dumnezeu" i nu ,,un
Dumnezeu" aa cum s-a tradus acelai cuvnt Dumnezeu din limba greac la Fapte 2. 6,
noi vom rspunde simplu amintind printre altele i textul comentat de noi cu cteva
texte comentate de noi mai n urm de la Filipeni 2, 6-11. Acolo nu au dect s
recunoasc c este Dumnezeu dup fire i om dup fire prin comentarea cuvintelor
,,Chipul lui Dumnezeu" i ,,chip de rob lund" cci, precum e adevrat c prin ,,chip de
rob" se nelege c a luat firea omeneasc, fiind om adevrat, tot aa i prin
cuvintele ,,chipul lui Dumnezeu fiind", se nelege c Fiul avea fire dumnezeiasc i
era Dumnezeu adevrat i nu ,,un dumnezeu", cum pretind iehovitii 71. n limba
greac nu exist articol nehotrt. ns, n alte limbi exist. De aceea, cnd se traduce
n alte limbi cuvntul de la Fapte 28, 6, ,,Dumnezeu" prin un dumnezeu" este pentru a
exprima concepia politeist a pgnilor despre care se vorbete n text. Pentru ei exist
muli dumnezei - zei, care sunt limitai, nu sunt venici i nici atotputernici. De
aceea, acolo se traduce prin ,,un dumnezeu" spre a face deosebire ntre concepia
monoteist n care Dumnezeu este atotputernic, atottiitor, venic etc. i cea pgn,
politeist, care cuprindea n orizontul ei mai muli zei care erau circumscrii, se
luptau ntre ei, aveau un nceput etc.
-

Avem alte texte n care Fiul se descoper ca Dumnezeu adevrat fiind distribuitorul
i druitorul cu deplin putere al buntilor ce vin la noi de la Dumnezeu: ,,Fiecruia
dintre noi i s-a dat harul dup msura darului lui Hristos" (Efeseni 4, 7). Sfntul Moise
spune i el: ,,Cine a dat gur omului sau cine a fcut greu la auz i surd, vztor i orb?

71

Unii n nchinarea..., op.cit., p.17

34

Nu Eu Domnul Dumnezeu? Si acum mergi i Eu voi deschide gura ta" (Ieire 4, 11-12).
Iar sfinilor si apostoli le-a grit iari Domnul nostru Iisus Hristos: ,,Punei deci n
inimile voastre s nu gndii de mai nainte ce vei rspunde. Cci Eu v voi da gur i
nelepciune, creia nu-i vor putea sta mpotriv, nici s-i rspund toi potrivnicii notri"
(Luca 21, 14-15).
-

Proorocul i fericitul David cnt c Dumnezeu ,,este judector" (Ps. 49, 7) i c

rspltete fiecruia dup faptele lui i c ndreptete pe cine voiete. n amndou
modurile vede pe Fiul lucrtor cu putere dumnezeiasc: ,,Ce-i va folosi omului de va
dobndi lumea toat iar n sufletul su se va pgubi? Sau ce va da omul n schimb
pentru sufletul su. Cci Fiul Omului va veni ntru slava Tatlui Su cu sfinii Si ngeri
i atunci va rsplti fiecruia dup faptele lui" (Matei 16, 26-27). Iar unui bolnav
vindecat i-a zis: ,,Fiul, iertate sunt pcatele tale" (Marcu 2, 5). ns ce au fcut fariseii?
ntorcndu-se n necredin i plini de furie au ndrznit (cum fac de altfel i iehovitii
acum) s-L acuze de blasfemie pe Cel ce a rostit fr reinere un astfel de cuvnt
cuvenit lui Dumnezeu i au zis: ,,Acesta hulete. Cine poate ierta pcatele, dect
singur Dumnezeu?" (Marcu 2, 7). Deci, Cel ce e Domnul Legii i al judecii i
distribuitorul cununilor i pzitorul dreptii i Cel ce iart pcatele, fapt nengduit
nimnui dintre cei ce se numra ntre creaturi s o fac, cum n-ar fi Dumnezeu prin
fire?"72.

Cuvntul este Dumnezeu n toate i nu e desprit de nimic zicnd i ctre Israel:

..Cerul mi este Mie scaun, iar pmntul reazem picioarelor Mele" (Isaia 66, 1). ns,
orientnd acest cuvnt spre Cuvntul ieit din Dumnezeu Tatl, dumnezeiescul apostol
Pavel scrie: ,,Acolo nu mai este elin si iudeu, tiere nprejur i netiere mprejur,
brbat, scit, rob, liber, ci toate i n 'toate Hristos" (Col. 3, 11).

Despre cei ce au prsit totul i i-au druit sufletul lui Dumnezeu iar alta slav ei nu
cunosc dect pe a Sa, spune Sfntul Apostol Pavel: ,,Cci eu prin Lege am murit
Legii, ca s vieuiesc lui Dumnezeu" (Galateni 2, 19), adic Fiului i prin El Tatlui.
ntrim acestea prin urmtorul citat: ,,Cci Unul a murit pentru toi, ca toi cei ce triesc s
nu mai triasc lor ci Celui ce a murit i a nviat pentru toi" (II Cor. 5, 14-15). i se
mai poate aduga: ,,Iar mie s nu-mi fie a m luda dect n crucea lui Hristos"

72

Sfntul Chiril al Alexandriei, op.cit., p.212

35

(Galateni 6, 14). Dar oricare dintre sfini va spune i El: ,,M voi bucura ntru
Dumnezeu, Mntuitorul Meu, Domnul Dumnezeu, puterea mea"(Avacum 3, 18-19)73.
-

S mai auzim i laudele psalmistului ctre Fctorul: ,,La nceput, Tu, Doamne,
pmntul ai ntemeiat i lucrurile minilor Tale sunt cerurile. Ele vor pieri, dar Tu vei
rmanea i toate ca o hain se vor nvechi i ca pe un vemnt i vei nvlui i se vor
schimba. Dar Tu Acelai eti i anii Ti nu se vor mpuina. Cci toate sunt roabe ale
Tale" (Ps. 101, 26-28; 118, 91). Psalmistul poruncete cerurilor i soarelui i lunii i
stelelor i luminii i apelor de deasupra cerurilor s-L laude pe El cu cntri de slav
(Ps. 118, 3-4). Tot el zice i oamenilor: ,,Venii s ne nchinm i s cdem naintea
Lui i s plngem naintea Domnului, Care ne-a fcut pe noi, c El este Dumnezeul
nostru i noi suntem poporul Lui i oile minilor Lui" (Ps. 94, 6-7). Proorocul David
se adreseaz i ngerilor: Binecuvntai pe Domnul toi ngerii Lui, voi slujitorii Lui
facei voia Lui. Binecuvntai pe Domnul toate lucrurile Lui" (Ps. 102, 20-22). Din
cele spuse pn aici, totul va fi foarte uor cnd vedem c Fiul i le mpropriaz: ,,Oile
Mele ascult glasul Meu. i Eu le cunosc pe ele i ele mi urmeaz Mie. i Eu le dau lor
via venic i nu vor pieri n veac. i nu le va rpi cineva din mna Mea. Tatl Meu,
Care Mi le-a dat Mie e mai mare ca toi i nimeni nu le poate rpi din mna Tatlui
Meu" (Ioan 10, 27-30). i se mai poate afla din Sfintele Scripturi cum c ngerii i sunt
Lui supui: ,,Iar ngerii s-au apropiat i-I slujeau Lui" (Matei 4, 16).

Cci Eu i Tatl Meu una suntem" (Ioan 10, 30) i ,,Tatl Meu e mai mare ca toi"
(Ioan 10, 29) sunt cuvinte ale Mntuitorului n care nu ncape vreo inferioritate a Sa
n raport cu Tatl. Aceasta este marturisit tot de El cnd zice: toate ale Mele ale Tale
sunt i ale tale, ale Mele (Ioan 17, 10). Ce vei spune iehovistule, c Tatl este superior
iar Fiul inferior? ,,Dar atunci ce fel de judecat ne va face s atribuim Fiului toate ale
Tatlui i iari Tatlui cele ale Fiului, cugetnd totui ca n cele spuse c aparin
Tatlui este o superioritate a Lui. Apoi, cum aparine aceasta Fiului dac este mai mic?
i dac e propriu Fiului s fie mai mic, cum ar fi toate ale Lui i ale Tatlui i care este
superior?74. ns noi vom mai ntreba: ,,Cum are Tatl puterea de a ierta pcatele i
Fiul nu o are? Cci auzim: C de vei ierta oamenilor greelile lor, v va ierta vou i
Tatl vostru cel ceresc" (Matei 6, 14) apoi ,,Ca s tii c putere are Fiul omului pe

73
74

Idem, ibidem, p.212

Idem, ibidem, p.221

36

pmnt s ierte pcatele, a zis slbnogului: scoal-te, ridic-i patul tu i mergi la casa
ta" (Matei 9, 6). Dac Fiul are i El aceast putere, se nelege c e Dumnezeu
asemenea spuselor apostolului: ,,Cine va ridica par mpotriva aleilor lui
Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce ndrepteaz. Cine este cel ce va osndi?"
(Romani 8, 33-34). i iari: ndreptai deci din credin avem pace cu Dumnezeu
prin Domnul nostru Iisus Hristos" (Romani 5, 1).
-

S-l auzim i pe dumnezeiescul Moise spunnd c Israel s-a nvrednicit de mila de sus a
Tatlui, dei era nvrtoat la inim i anevoie de cluzit: ,,Precum un vultur i acopera
cuibul su, ntinzndu-i aripile, i-a primit pe puii lui i i:a luat pe ei pe umerii si" (Deut.
32, 11). Fiul afirm c El a fcut acest lucru: ,,Ierusalime, Ierusalime, care omori pe
prooroci i ucizi cu pietre pe cei trimii la tine; de cte ori am voit s adun pe fiii ti,
dup cum adun pasrea puii ei sub aripile ei i nu ai voit? Iat, se va lsa casa voastr
pustie" (Matei 23, 37-38).

Din cele ce se spun despre fire, despre lucrare i despre putere privitoare la Tatl,
vedem c aceleai se spun n totalitate i despre Fiul. Dumnezeu Tatl, a spus prin glasul
lui Isaia: ,,ntoarcei-v ctre Mine i v vei mntui cei de la marginile pmntului.
Eu sunt Dumnezeu i nu este altul. Pe Mine nsumi m jur: De va iei din gura mea
dreptate, cuvintele mele nu le voi ntoarce" (Isaia 45, 22-23). Pe lng acestea, ce
spune Fiul n Evanghelie este tot una cu ce este scris la Isaia, astfel: Venii la Mine
toi cei ostenii i mpovrai i Eu v voi odihni pe voi. Luai jugul Meu peste voi"
(Matei 11, 28-29). i: ,,Cci adevrat zic vou: nainte de a trece cerul i pmntul, o iota
sau o cirta din Lege nu va trece, pn ce se vor face toate. Cerul i pmntul vor trece,
dar cuvintele Mele nu vor trece" (Matei 5, 18;24, 35). Din toate acestea vedem cum
cuvintele spuse prin Fiul nu suport s sufere retragerea lor, asemenea celor ntamplate ale
Tatlui (Isaia 45, 22-23).

Ideea de egalitate i deofiinime nicidecum nu e atacat de textul Sfntului Apostol Pavel,

cum ar crede ereticii iehoviti cnd spune: ,,Cnd se vor supune Lui toate, afar de Cel
ce I-a supus Lui toate, atunci i Fiul Se va supune Celui ce I-a supus Lui taoate, ca s fie
Dumnezeu toate n toate.

Trebuie s neteleag i aceti anticriti c ideea supunerii nu are de a face cu cele fiinei.
,,Cci duhurile proorocilor se supun proorocilor" (I Cor. 14, 32). ,,De pild Isaac s-a supus

37

lui Avraam, iar lui iari, cel ieit din el. Dar nici duhurile proorocilor nu fceau din
pricina acestei supuneri firea proorocilor asemntoare. Nici pe ferictul Isaac, de alta fire si
strin, pentru ca convins de respectul pentru tatl Su se supune ai ddea aceasta ca dar
frumos al filiaiei celui ce 1-a nscut" 75. Dac aceea n care are loc fapta supunerii urmeaz
imediat i degradarea fiinei lor, atunci s se spun aceleai i despre Fiul i s se socoteasca
faptul adevrat. Iar dac supunerea nu degradeaz nicidecum raiunea firii, ci este un mod
al cinstirii i ascultrii fiului fa de Tatl, i o nclinare delicat a voii care se cuvine s fie
respectat, ca ceva ce nu vatm nici la noi riunile firii, pentru ce isi insusesc nemernicii
in chip nepriceput aceasta afirmatie cu totul absurda, aplicand-o lui Dumnezeu, ieit prin
fire din Dumnezeu. Sau, oare n-a scris Luca despre Hristos Insui si despre Sfanta Fecioara
si despre eel socotit tata dupa trup ca ,,le era supus" (Luca 2, 51)?76. Pentru acest lucru,
cei intariti in credinta nu se vor poticni in ascultarea pe care o arata Fiul in Sfintele
Scripturi, ci mai degraba le vor rasuna in urechi cuvintele sfantului Apostol Pavel, care
scrie: ,,Noi surpam iscodirile mintii, i toata trufia care se ridica impotriva cunoasterii lui
Dumnezeu i tot gandul il robim, spre ascultarea lui Hristos" (II Cor. 10, 4-5).
-

Marele prooroc si imparat David poate el minti atribuind Fiului slava vazuta
pretutindeni si identica cu a Tatalui? Caci a zis: ,,cerurile vor pieri, dar Tu ramai. Si
toate ca o haina se vor invechi si ca un vesmant se vor schimba. Dar tu Acelasi esti si
anii Tai nu se vor imputina" (Ps. 101, 26-28). Oare si marele Pavel a gresit fata de
adevar cand a zis: ,,Iisus Hristos ieri si azi si in veci Acelasi" (Evrei 13, 8)? Cum ar fi
ramas acelasi daca S-ar fi schimbat dupa Fiinta?

Aflam in Sfanta scriptura ca ingerii, arhanghelii si toti cei ce traiesc viata fericita de
sus sunt deopotriva ai Tatalui si ai Fiului. Astfel spune psalmistul: ,,Binecuvantati pe
Domnul toti ingerii Lui, slujitorii Lui, care faceti voia Lui" (Ps. 102, 20-21). Deci,
vedem ca multimea puterilor cereti este sub stapanirea Tatalui. lar Fiul, cand va veni
ca Judecator, la timpul randuit, precum Insusi mai inainte vesteste: ,,Caci Fiul
Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu sfmtii Sai ingeri" (Matei 16, 27).
Reiese limpede de aici ca atunci cand va Veni la timpul hotarat sa rasplateasca
fiecaruia dupa faptele lui, ,,E1 nu va avea o slava (slujire) si o podoaba de la slujitori
straini, ci .de la cetele ingerilor, fund slujit de ei, ca de slujitorii Lui cu adevarat

75

Idem, ibidem, p. 225

38

proprii"77.
- Cuvintele: ,,Dupa aceea, sfarsitul, cand Domnul va preda imparatia lui Dumnezeu si
Tatalui, cand va desfiinta orice domnie si orice stapanire si orice putere. Caci El trebuie
sa imparateasca pana ce va pune pe toti vrajmaii Sai sub picioarele Sale. Vrajmasul
eel din urma care va fi nimicit este moartea" (I Cor. 15, 24-26) au fost intelese de
iehoviti si de alti eretici trinitari ca un fel de interval pana la sfarsitul imparatiei Lui.
Incepatoriile (autoritatile de orice fel) isi vor inceta activitatea cand moartea va fi
desfiintata, caci atunci vor preda puterea de a stapani numai lui Dumnezeu Tatal .
Se inseala cei care cred asa. ,,Fiul nu S-a lipsit de coroana imparatiei si n-a fost
scos de la stapanirea tuturor de la un anumit timp" 79. Acest lucru nu 1-a spus Sfantul
Apostol Pavel. El stia ca marele prooroc si imparat David canta Fiului in Duhul:
,,Scaunul Tau, Dumnezeule, in veacul veacului. Toiagul dreptatii, toiagul imparatiei
Tale" (Ps. 44, 7). Apoi ii rusineaza pe acesti departati de Dumnezeu chiar fericitul
Gavriil, care spune Sfmtei Fecioare cele despre Hristos: ,,Nu te teme (de iconomie)
Marie! Caci ai aflat har de la Dumnezeu, iata vei lua in pantece si vei naste fiu si vei
chema numele lui lisus. Caci El va mantui pe poporul Lui de pacatele Lui. i-I va da
Lui Domnul Dumnezeu tronul lui David, parintele Lui si va imparati peste casa lui
lacob in vecii vecilor si Imparatia Lui nu va avea sfarsit" (Luca 1, 30-32) 80. Noi
spunem ca Hristos Domnul va
A
imparati impreuna cu Nascatorul Sau, iar Imparatia Sa va fi vesnica, fara
intreruperi, dupa cum a scris si dumnezeiescul Daniil: ,,Si in zilele imparatilor
acelora va ridica Dumnezeul cerului o imparatie care in veac nu se va strica. Si
Imparatia Lui nu se va lasa altui popor. Marunti-va si va vantura toate imparatiile si ea
va sta in veci" (Daniil 2, 44). Si iarasi: 5rAm vazut in vedenia noptii si iata ca pe norii
cerului, ca un Fiu al Omului venea si a ajuns pana la Cel vechi de zile si inaintea Lui
s-a adus. si Lui I s-a dat stapanirea si cinstea si Imparatia. Si toate popoarele
semintiile si limbile vor sluji Lui. Stapanirea Lui, stapanirea vesnica care nu va trece
si Imparajia Lui nu se va strica" (Daniil 7, 13-14).
Tot in folosul punerii in evidenta a deofiintimei Fiului cu Tatal, vin si cuvintele
apostolului neamurilor: ,,Iar pe eel ce scurta vreme a fost pus mai prejos de ingeri, pe

39

lisus, II vedem incununat cu slava si cu cinste pentru patima mortii" (Evrei 2, 9).
Deci, cum a fost socotit vrednic de inchinare, de catre ingeri, Cel ce S-a aflat intr-o
fire inferioara si intr-o slava mai mica decat cea a lor? Aceasta se explica prin aceea
ca firii omenesti i se cuvine un loc mai mic, fiind inferioara firii ingeresti, iar
dumnezeirii mai presus de toate ii revine superioritatea si suprematia peste cele create si
care se afla mai presus prin fiinta de orice fiinta rationala si de tot numele"81. Din cele
afirmate intelegem ca fml e mai mic pentru ca e om. i prin aceasta El este
inchinator, iar pentru ca e prin fire Dumnezeu si egal cu Tatal, este inchinat de toti.
Dumnezeu a si spus prin unul din prooroci: ,,Sunt viu Eu, zice Domnul, pentru ca Mie
Mi se va pleca tot genunchiul si toata limba se va marturisi" (Romani 14, 11; Isaia
48, 18; 45, 23). Marele Apostol Pavel a vazut foarte bine pe Fiul deofiinta cu Tatal
si ,,L-a stiut ca Cel nascut este intru slava Celui ce L-a nascut"82. Pentru aceea si
zice: ,,intru numele lui lisus tot genunchiul sa se piece, al celor ceresti si al celor
pamantesti si al celor dedesupt. SJ sa marturiseasca toata limba ca Domn este lisus
Hristos, intru slava lui Dumnezeu-Tatal" (Filipeni 2, 10-11).
C. Duhul Slant - energia Tatalui
lehovistii afirma: ,,Spiritul sfant al lui Dumnezeu nu este o persoana. Este forta
activa a lui lehova, forta pe care Cel Atotputernic o foloseste pentru a-si realiza scopurile Geneza 1, 2; Faptele 2, 1-4, 32, 33; II Petru 1, 20-21"83. De aici, pentru ei este clar ca Duhul
Sfant e o creatura si nu Dumnezeu. Extraordinar! Despre Fiul spun ei ca ar fi creat pentru ca sau poticnit in niste versete care se refera fie la omenitatea Sa fie la originea Sa. Dar ce text
gasesc ei ca Duhul Sfant a fost creat. Acolo la Fiul au gosit nite texte pe care sa le aduca in
fata, texte al caror adevar n-a putut incapea in mintea lor ingusta. Dar in care cuvinte ale
Sfintei Scripturi s-au mai poticnit de aceasta data? Nicaieri nu se spune ca Duhul Sfant a
fost creat, cu atat mai putin ca ar fi o forta activa. Daca nu e creat, atunci cum e vesnic, caci
singur Dumnezeu este vesnic ca Treime in unime.
Dar sa le demonstram mai intai ca Duhul Sfant este Persoana si totodata
Dumnezeu dupa fire.
Daca Duhul Sfant este o energie a lui Dumnezeu, ,,e lucrare, e vadit ca va fi
lucrata si ca nu va lucra si inceteaza indata ce nu mai e lucrata. Asa e lucrarea. Deci cum
lucreaza (I Cor. 12, 11) i spune acestea (Matei 19, 20; loan 14, 26); Osebeste (Fapte 13, 2) se

40

intristeaza (Efeseni 4, 35) si se manie (lov 4, 9) si face toate cate arata pe cineva care se
mica si nu o micare (in sine)? lar de are o fiinta (o substanta), i nu ceva din jurul fiintei,
va fi sau creatura, sau Dumnezeu... Dar de este creatura, cum putem crede in El, sau cum
ajungem desavarsiti in El. Fiindca nu este acelai lucru a crede in cineva si a crede despre ceva.
Caci primul se refera la dumnezeire, al doilea la orice lucru84.
Asadar, am aratat ca Duhul Sfant este Persoana si nu energie sau lucrare. Acum vom
arata ca nici creat nu este. S, tim din cate s-au vorbit despre Fiul ca este ,,Dumnezeu adevarat
din Dumnezeu adevarat"85 iar intrucat e nascut nu e facut sau creat. Acelai lucru il putem
spune i despre Sfantul Duh caci Insui Mantuitorul spune: ,,Duhul Sfant, Care de la Tatal
purcede (loan 15, 26) i intrucat purcede de acolo nu este creatura. Iar intrucat nu e nascut
nu e nici Fiu. Dar fiind intermediar intre Cel nenascut si Cel nascut, este Dumnezeu"86.
Duhul este Cel intru Care ne inchinam i prin care ne rugam. Caci zice Scriptura: Duh este
Dumnezeu si eel ce se inchina Lui se cade sa se inchine in Duh si in Adevar (loan 4, 24). i
iarasi: ,,Nu stim sa ne inchinam cum trebuie, ci insusi Duhul Se roaga pentru noi cu suspine
negraite" (Roman! 8, 26); si: ,,Ma voi ruga si cu Duhul, dar ma voi ruga si cu mintea" (I Cor.
14, 15), adica in minte si intru Duhul. Deci, ,,a se inchina si a se rug intru Duhul, socotesc ca
nu e altceva decat ca El Insusi Isi aduce Lui inchinare si rugaciune" .
Poate ca vor obiecta iehovitii ca Duhul este dintre cele create. Caci scrie ca: ,,Trei sunt
cei ce marturisesc pe pamant: Duhul, apa si sangele" (I loan 5, 8). Chiar daca ele sunt
numarate impreuna (lucru care-i sminteste pe iehovisti), dar nu sunt si deofiinta pentru ca
acest lucru nu este obligatoriu. Spre exemplu, cand spunem ,,caine", nu ne gandim oare la
cainele care traieste pe uscat, la cainele care traieste in mare si apoi la Constelatia Cainelui?
Apoi cuvantul ,,rac" la ce ne duce cu gandul? Oare nu la un animal, o piesa de bicicleta si o
constelatie? Dar pe langa acestea, gramatica ne indica pe cele enumerate: ,,Duhul, apa si
sangele" ca nefiind deofiinta deoarece autorul sacru a folosit cele impreuna numarate nu intrun mod consecvent ci, dupa ce le-a spus trei la masculin (Treis), a continual spunandu-ne
,,trei" la neutru (Tria), contrar regulilor si legilor gramaticii88.
Duhul Sfant mai are si o multime de numiri care indica proprietati ale lui Dumnezeu. I Se
spune: Duhul lui Dumnezeu (I Cor. 2, 11), Duhul lui Hristos (Romani 8, 9) mintea lui
Hristos (I Cor. 2, 16) Duhul Domnului (Intel. 1, 7), El Insusi Domn (II Cor. 3, 17), Duhul
invierii (Rom. 8, 15) al adevarului (loan 14, 7; 15, 20) al libertatii (II Cor. 3, 17); Duhul

41

intelepciunii, al intelegerii, al sfatului, al tariei, al cunoasterii, al evlaviei al fricii de

Dumnezeu (Isaia 7, 2). Caci e Facatorul tuturor acestora. El umple toate, sustine toate prin
Fiinta Sa. ,,E1 umple lumea" (Intel. 1, 7) prin fiinta Lui, fiind necuprins de lume dupa
puterea Lui. Este bun (Ps. 142, 10), drept (Ps. 50, 11), stapanitor (Ps. 50, 13), sfinteste prin fire
(I Cor. 6, 11), nu e s fin Jit, masoara, nu e masurat (I loan 3, 34). A participat (Romani 8, 15),
nu Se impartaseste, umple (Intel. 1, 7), nu e umplut, sustine (Ibid.) nu e sustinut, e
mostenit (Efeseni 1, 13-14), slavit (I Cor. 16, 19-20), impreuna numarat (Matei 28, 19),
ameninta (Marcu 3, 29), e degetul lui Dumnezeu (Luca 11, 20), este foe (Fapte 2, 3), fiind
Dumnezeu (Deut. 4, 24), pentru a arata, socotesc ca e de o fiinta cu Dumnezeu. Este Duhul
care face sa existe toata existenta (Ps. 103, 30), Care recreaza prin Botez (loan 3, 5), prin
inviere (lez. 37, 5-6,9-10,14). Este Duhul Care cunoaste toate (I Cor. II. 10), Care invata
(loan 14, 26) Care sufla unde si cat voieste (loan 3, 8), Care calauzeste (Ps. 142, 10),
graieste (Fapte 13, 2), trimite (Fapte 14, 4), care osebeste (Fapte 13,2), Care Se manie (lov 4,
9), este incercat (Fapte 5, 8), descopera (loan 16, 13), lumineaza (loan 14, 26), da viata (loan 6,
63), mai bine zis, insasi lumina si viata, Cel ce ne face templu (I Cor. 3, 16), ne
indumnezeieste (Ibid.), ne desavareste (loan 16, 13), precedeaza Botezul (Fapte 10, 47) si
lucreaza dupa Botez, lucreaza toate ca Dumnezeu (I Cor. 14, 4-6), Se imparte in limbi de foe
(Fapte 2, 2), distribuie harisme (I Cor. 12, 11), face apostoli, prooroci, evanghelisti, pastori si
invatatori (efes. 4, 11), este intelegator in multi, limpede, patrunzator, neimpiedicat, neintinat
(Intel. 7, 27-29), ceea ce este egal cu: este Atotintelept si lucrator in multe chipuri (I Cor. 12,
11); patrunde si lamureste toate (Intel. 7, 24); Insusi Stapanitor (Intel 7, 23), neschimbat
(Ibid.), Atotputernic (Ibid.) A-toate-supraveghetor (Ibid.), patrunde toate duhurile
intelegatoare (Ibid.) curate, cele mai subtiri (Ibid.) socotesc: puterile ingeresti ca si pe cele
proorocesti (Intel. 7, 27), apostolice, in acelasj moment, neaflatoare in aceleasi locuri (Intel.
8, 1) ci imprastiate, ceea ce arata ca e necircumsris.
Cei ce spun si invata acestea si care, in plus, II numesc ,,alt mangaietor" (loan 14, 16)
sau, asa zicand, alt Dumnezeu - cei ce stiu ca hula impotriva Lui e de neiertat (Matei 12, 31),
cei ce au osandit atat de infricosator pe Anania i Safira fiindca au mintit pe Duhul Sfant,
adica au mintit pe Dumnezeu si nu pe om (Fapte 5), ce ti se pare (iehovistule):
propovaduiesc pe Duhul ca Dumnezeu sau ca altceva?... i toate cate le spune Scriptura in
inteles mai umilit: ca e dat (Intel 7, 24), ca e trimis (Intel. 7, 23), ca e distribuit (Ibid.), ca e

42

harisma (Ibid.), ca e dar (Ibid.), suflare (Ibid.), fagaduinta (Ibid.), mijlocire (Intel. 7, 27), fie
altceva de felul acesta, ca sa nu mai spun pe fiecare, il arata raportat la cauza prima ca sa se
arate de la Cine vine si sa nu se cugete trei principii impartite in chip politeist .
Vom vorbi in continuare despre Duhul Sfant analizand texte paralele din Sfanta
Scriptura:
-

Proorocul Amos (Amos 1, 6,9,11,13) exclama: Acestea zice Domnul! Dar

invatatorii nostrii care au fost invatatori si slujitori ai Cuvantului (Luca 1, 2) au
spus: ,,Acestea zice Duhul Sfant" (Fapte 21, 11). Si s-a mai scris: postind ei si
slujind Domnului, a zis Duhul Sfant: ,,osebiti-Mi pe Barnaba si pe Pavel pentru
lucrul la care i-am chemat pe ei" (Fapte 13, 2). Dar daca Duhul este mai mic decat
Dumnezeu si urmeaza dupa Fiinta Lui, fiind strain prin fire sau fiind de alta fire, daca
slujirea sfmtilor mai vechi este superioara celei evanghelice i apostolice, daca cei
dintai au propovaduit cuvintele Domnului Dumnezeu, iar ceilalti ale duhului, ce
spunem?90 Dar pentru ce Pavel a numit slujirea Legii Vechi slujirea osandirii i a
mortii, iar Legea harului slujirea vietii si a dreptatii? Caci scrie: ,,Daca a avut
parte de slava slujirea care aducea osandire, cu mult mai mult prisoseste in slava
slujirea dreptatii" (II Cor. 3, 9). Apoi, vorbind despre el si despre alti apostoli zice:
,,Cel ce ne-a invrednicit sa fim slujitori ai Noului Testament, nu ai literei, ci ai
Duhului, caci litera omoara, iar Duhul face viu" (II Cor. 3, 6) oare cuvintele dinainte
si de la Dumnezeu osandeau pe cei din vechime si ii duceau la alunecarea in cele mai
mari rele, iar cele ale duhului ii indrepteaza
acum si ii fac vii e bine sa ia aminte i ,,martorii" la aceste intrebari pe care li le
adresam. Dumnezeu introduce in sufletele sfintilor impartasirea de insusirile Sale
prin Duhul, prin care facandu-ne impreuna chipuri cu Fiul eel dupa fire, suntem numiti
de El si fii ai lui Dumnezeu. ,,Caci pentru ca suntem fii, a trimis Dumnezeu pe
Duhul Fiului Sau in inimile noastre. strigand awa Parinte" (Gal. 4, 6). Daca deci eel ce
poate face dumnezei prin Sine, e mai mare si mai malt decat firea creaturii, cine va mai
indrazni sa considere pe Duhul Sfant printre cele create? Este adevarat ceea ce spune
psalmistului Dumnezeu: ,,Toate sunt roabe ale Tale" (Ps. 118, 91). Acum Cel ce poate
dezbraca robul de robia sa i poate infrumuseta cu maririle libertatii si poate face
aceasta, trebuie sa fi fost prin sine insusi primul eliberat de calitatea de rob si sa fi avut

43

o fire suprema si libera. Caci numai asa va putea produce si in alte firi binele ce-i
este propriu in mod fiintial: libertatea. Acestea le spune fericitul Pavel: ,,Iar noi
toti, cu fata descoperita, privind ca-n oglinda slava Domnului, ne prefacem in
acelai chip din slava in slava, ca de la Domnul Duhul. lar Domnul este Duhul. Si
unde este Duhul Domnului, acolo este libertatea" (II Cor. 3, 17-18). Dar mai zice i
altceva: ,,Caci n-ati primit duh de robie, iarasi spre temere, ci ati primit duhul
infierii, intru care strigam: awa Parinte" (Romani 8, 15). Apoi, pentru ca
Mantuitorul hotarase sa cinsteasca pe Sfintii Apostoli cu demnitati suprafiresti, ca
unii care vor fi partai in curand de Duhul Sfant si liber, i-a numit, inca inainte
prieteni si liberi, spunand: nu va mai zic robi, voi sunteti prietenii Mei (loan 15, 1415). Astfel, deci, Domnul este Duhul si unde este Duhul Domnului, trebuie cautata
libertatea. De aceea Duhul provine din firea libera i nu trebuie pus in rand cu creatia.
Caci creatura prin El capata slava libertatii, parasind rusinea robiei si scapand de ea .
Lui Dumnezeu i numai Lui i se recunoate puterea sa poata elibera de neascultari si
condamnare pe cei ce sunt stapaniti de ele, si nici unei alte existente. lar
Dumnezeu si din Dumnezeu ni s-a descoperit Duhul dupa cum ne spune Sfanta
Scriptura. El a uns pe Hristos ca imparat: pe lisus din Nazaret L-a uns Dumnezeu prin
Duhul Sfant (Fapte 10, 38). Apoi: ,,i voi, ungerea pe care ati primit-o de la El
ramane in voi i nu aveti trebuinta sS va invete cineva ci ungerea Lui va va invata
despre toate" (I loan 22, 27). Se poate auzi si Hristos insusi strigand prin glasul
psalmistului aceasta explicare a slavei care vine prin ungere: eu am fost pus imparat de
catre El (Ps. 2, 6). Sa ne spuna iehovistii: Un duh rob face un stapan? Are ca fire
proprie demnitatea imparateasca eel ce, dupa ei, nu e liber? Cu aceasta idee proasta noi
nu avem partasie. Noi stim cuvintele Sfantului Apostol Pavel: Cine va ridica para
impotriva aleilor lui Dumnezeu? Dumnezeu este Cel ce indrepteaza. Cine este eel
ce osandeste? (Romani 33, 34). Caci marele Apostol, atribuind numai firii
dumnezeiesti si mai presus de toate, puterea de a indrepta pe unii si de a-i face
apostoli, pe aceasta o acorda firii si slavei Duhului, dupa cum scrie: i eram fiii
maniei, ca si ceilalti. Dar v-ati spalat, v-ati sfintit, v-ati indreptat in numele Domnului
lisus Hristos si in Duhul Dumnezeului nostru (I Cor. 6, 11). Cum ar putea fi cugetat ca o
creatura si faptura existenta care creeaza impreuna cu Creatorul si ca puterea si

44

stapanirea, in acest sens, nu este o adaugire din afara si nu este o innobilare cu ea in

mod fals si de la altul, ci o are de la Sine si proprie prin fire? ,,Caci Duhul
Dumnezeiesc m-a facut pe mine, zice" (lov 33, 4), desi Sfmtele Scripturi afirma ca
Dumnezeu a luat tarana din pamant si a cinstit pe om, alcatuind-o prin lucrarea
mainilor Lui, daca adevarat spune Cel ce zice: Mainile Tale m-au facut si m-au zidit
(Ps. 118, 73).
Am amintit anterior, cand am vorbit despre Fiul, ca Fiul si Duhul Sfant nu pot sa nu fie
Persoane si sa fie lipsite de calitatea de Dumnezeu, insusiri pe care le evidentiaza
psalmistul cand spune: ,,Cu cuvantul Domnului, cerurile s-au intarit si prin Duhul gurii Lui,
toata puterea lor" (Ps. 32, 6).
S-a scris despre Dumnezeu: Cel ce singur are nemurire i locuieste intru lumina neapropiata
(I Tim. 6, 16), cuvinte ce ne arata ca nemurirea este proprie Siesi si credem despre El ca este
Viata. Cum ar putea fi Duhul de viata Facator, daca este creatura? Cad este scris: in
Dumnezeu viem si ne miscam si suntem. (Fapte 17, 28). Despre Dumnezeu Tatal se spune
de catre Pavel lui Timotei: Iti poruncesc inaintea lui Dumnezeu, Cel ce da tuturor viata (I
Timotei 6, 13). lar Hristos, invatand-o pe sora lui Lazar zice: Eu sunt invierea si viata
(loan 11, 25). Asemenea despre Sfantul Duh: ,,Trupul nu foloseste la nimic. Duhul este care
face viu" (loan 6, 63). Daca Dumnezeu Tatal da viata tuturor i Fiul este Viata, si Duhul e
de viata Facator, cine ar putea indrazni, spunandu-se acestea, ca este una dintre aceste
persoane viata, fara a fi cugetat ca viu prin fire? Ca Duhul da viata dupa fire spune si
fericitul Pavel: lar daca Duhul Celui ce a sculat pe lisus din morti locuieste in voi, Cel ce
a sculat pe lisus din morti va face vii si trupurile voastre muritoare prin Duhul Lui, Care
locuieste in voi (Romani 8, 11). Ca Duhul este viata prin fire si nu prin participare, deci
Dumnezeu poate cunoaste din osanda la care i-a supus Dumnezeu pe cei ce se inchina
celor create: ,,spaimantatu-s-a cerul de aceasta si s-a infricosat mult, zice Domnul, ca doua
rele a facut poporul Meu: M-au parasit pe Mine, izvorul apei vii si si-au sapat lorusi fantani
surpate, care nu vor putea tine apa" (ler. 2, 12-13). Deci acela care este izvorul apei vii este
cu adevarat Dumnezeu. i Dumnezeu este Fiul, caci Insusi a zis: daca inseteaza cineva, sa
vie la Mine si sa bea. Cel ce crede in Mine, a spus Scriptura, rauri de apa vie vor curge din
pantecele lui. (loan 7, 37-38). Dumnezeu este si Duhul, dupa cum explica mai departe
Sfantul evanghelist loan, caci se refera la firea si lucrarea Sfantului Duh, zicand: Jar

45

aceasta a spus-o despre Duhul, pe Care aveau sa-1 primeasca cei ce vor crede in El" (loan 7,
39). Vedem din nou clar i lamurit: Duhul i Fiul, Tatal sau Fiul, sunt in mod egal i puternic
apa vietii. .
- Alta dovada ne vine din Sfanta Scriptura: ,,Cine a dat gura omului? i cine 1-a facut
greu la auz i surd, vazator i orb? Nu Eu, Domnul Dumnezeu?" (Ieire 4, 11-12). i
in alt loc, printr-un prooroc zice despre iudei: ,,In alte limbi i cu alte buze voi grai
poporului acesta i nici aa nu vor crede" (I Cor. 14, 21; Isaia 28, 11). lar in Faptele
Sfmtilor Apostoli, se face aceasta prin lucrarea Duhului: ,,SJ au inceput a grai in alte
limbi, precum le-a dat Duhul sa rosteasca" (Fapte 2, 4). Apoi, Hristos spune iar
ucenicilor Sai ca vor fi dus.i la capetenii i imparati, dar nu trebuie sa se
teama: ,,Nu va ingrijiti cum sau ce veti vorbi, caci se va da voua in ceasul acela ce
sa vorbiti. Fiindca nu voi sunteti care vorbiti, ci Duhul Tatalui vostru este Care
graiete intru voi" (Matei 10, 19-20).
-

Duhul Sfant este nedespartit i absolut nimic nu-L separa de Tatal i de Fiul.
Scriind corintenilor despre harisma glosolaliei, Sfantul Apostol Pavel zice: ,,daca toti
profetiti i intra vre-un necredincios sau vre-un neinitiat, (acela) este dat pe fata de
catre toti, este cercetat de toti i cele ascunse ale inimii lui devin cunoscute i aa,
cazand cu fata la pamant, se va inchina lui Dumnezeu i va spune ca Dumnezeu
cu adevarat este cu voi.(I Cor. 14, 24-25). Deci, daca pornind de la profetie - care
se exercita ca har al Duhului - recunoate cineva ca in profeti se afla Dumnezeu, sa
ia aminte acetia ce loc atribuie Duhului Sfant. Care din variantele alternative este
mai justa? Sa-1 consideram Dumnezeu, sau creatura? Dar replica lui Petru adresata
lui Safira: ,,de ce v-ati sfatuit sa ispititi pe Duhul Sfant? Nu ati mintit oamenilor, ci
lui Dumnezeu" (Fapte 5, 9,4), oare nu arata ca pacatele savars.ite impotriva Duhului
Sfant sunt considerate ca pacate impotriva lui Dumnezeu? De aici se poate afla ca
Duhul participa la orice actiune a Tatalui i a Fiului. Cand Dumnezeu imparte darurile
iar Domnul slujirile, Duhul este de fata hotarand distribuirea harismelor, aa cum
crede de cuviinta, dupa vrednicia fiecaruia. Pentru ca zice: ,,Exista diferite harisme,
dar acelas.i Duh (in toate). i slujiri diferite, dar acelai Domn (Care le imparte) i
diferite lucrari, dar acelai Dumnezeu care lucreaza totul in toti (I Cor. 12, 4-6). Pe
toate acestea le opereaza ,,unul i acelai Duh, impartind fiecaruia, dupa cum voiete" (I

46

Cor. 12, 11).

- Noi nu ne vom mai osteni sa aratam stralucirea slavei Duhului ci vom arata simplu cele
ce zice Scriptura, ca argumente de ordin superior: ,,Domnul sa indrepteze inimile
voastre spre dragostea lui Dumnezeu si sa va intareasca sa suportati necazul pentru
Hristos" (II Tes. 3, 5).
Cine este Domnul care conduce la iubirea lui Dumnezeu i la rabdarea necazurilor pentru Hristos?
Raspunsul sa-1 dea iehovis.tii. Pentru ca daca s-ar fi referit la Dumnezeu- Tatal, de buna seama c
ar fi zis: Domnul sa va conduca la iubirea Sa. lar daca s-ar fi referit la Fiul ar fi zis: sa va
conduca la rabdarea Lui. Sa cerceteze, deci, ce alta persoana este vrednica a fi cinstita cu
numele de Domnul. Asemenea acestuia se afla altundeva textul: Domnul sa va faca sa
creteti tot mai mult in dragoste unii fata de altii, cum facem i noi fata de voi, sa va intareasca
inimile neprihanite in sfintenie, inaintea ,lui Dumnezeu s.i Tatal nostru, la venirea Domnului
nostru lisus Hristos, impreuna cu toti sfmtii Sai (I Tes. 3, 12-13). Carui Domn se roaga sa
intareasca inimile credincioilor din Tesalonic incat sa se prezinte ei curati s.i sfinti inaintea
lui Dumnezeu i Tatal nostru la venirea Domnului? Tot iehovitii sa ne raspunda. Insa n-au ce
sa raspunda. De aceea, sa asculte i alt text in care Duhul este numit in mod clar ,,Domn". lar
Domnul (zice apostolul) este Duh: ,,Ca de la Duhul, ca de la Domnul" (II Cor. 17, 18)93.
-

Nu te ruinezi, omule, de apostolul care zice ca ,,Templul lui Dumnezeu sunteti s, i

Duhul lui Dumnezeu locuiete in voi"?. Oare a fost cinstita vreodata locuinta
robului cu numele de Templu? Nu cumva cugeta ceea ce nu se cuvine cei ce
socotesc scriptura ca inspirata de Dumnezeu, pentru ca a fost compusa sub
inspiratia Duhului Sfant?94.

- Avem alta dovada a comuniunii dupa fire a Duhului cu Tatal si cu Fjul, scoasa din faptul
ca El este la fel de greu ca i Aces.tia de contemplat: ,,Parinte drepte, lumea nu Te-a
cunoscut" (loan 17, 21). Aici, prin cuvantul ,,lume" nu intelege universul alcatuit din
cer i pamant, ci vietuitoarele acestea trecatoare, care sunt supuse la nesfarsite
transformari. Vorbind despre Sine, Domnul zice: ,,Inca putin si lumea nu ma va mai
vedea, insa voi ma veti vedea" (loan 14, 19). Aici iarasi numeste lume pe cei care
sunt ataati vietii materiale s.i trupeti, pe cei care accepts adevarul numai daca-1
vad cu ochii lor trupes.ti. Acetia, datorita necredintei in inviere, nu aveau sa vada cu
ochii inimii pe Domnul nostru. Exact acelas.i lucru a spus si despre Duhul: ,,Duhul

47

Adevarului, pe Care lumea nu poate sa-L primeasca, pentru ca nu-1 vede, nici nu-L
cunoaste. Voi II cunoasteti, ca ramane la voi s.i in voi va fi!" (loan 14, 17). Acelasi
lucru il zice si Isaia: ,,Cel ce a intarit pamantul si cele de pe el, Care a dat suflare
poporului de pe el si pe Duhul celor ce il dispretuiesc" (Isaia 42, 5). Pentru ca cei
care tree peste cele pamantesti si se ridica deasupra lor au fost socotiti vrednici de darul
Duhului Sfant 5.
-

Omniprezenta caracteristica lui Dumnezeu o intalnim la Duhul Sfant. Despre

Duhul se crede ca a lucrat simultan in Avacum i in Daniil pe cand se afla in

Babilon, ca a fost alaturi de leremia la cascada i cu lezechiel la raul Cobar (Daniil 14,
33; ler. 20, 2; lez 1, 1). ,,Pentru ca Duhul Domnului a umplut lumea" (fntel. 1, 7), zice
Solomon, iar psalmistul exclama: ,,Unde sa ma ascund de Duhul Tau i de fata Ta unde
sa fug?". S. i profetul adauga: ,,Pentru ca Eu sunt cu voi, zice Domnul, i Duhul Meu S-a
salaluit in mijlocul vostru" (Agheu 2, 4-5). Deci, pe Cel ce este pretutindeni i
impreuna cu Dumnezeu, de ce natura se cuvine a-L socoti? De natura Celui care
cuprinde toate, sau de natura Celui Care este limitat la anumite locuri, as.a cum este
natura ingerilor. Cine ar putea sa spuna aceasta? Prin urmare, pe Cel divin dupa fire,
necuprins dupa marime i puternic in lucrari sa nu-L preamarim? Sa nu-L slavim?96
- Desi curios, nu este mai putin adevarat ca Duhul este numit adesea loc al celor ce se
sfintesc. Se va arata, insa, ca nici acest fel de a vorbi nu injosete pe Duhul ci, din
contra, II cinstete. Pentru ca deseori Scriptura - pentru mai multa claritate
-desemneaza notiuni de ordin spiritual prin nume de lucruri. Am remarcat ca
psalmistul zice despre Dumnezeu: ,,Fii mie aparator, Dumnezeu, i loc de scapare ca sa
ma mantuieti" (Ps. 30, 2). lar despre Duhul zice Scriptura: ,,Iata loc langa Mine i
stai pe piatra". Prin cuvantul ,,loc" ce altceva se intelege daca nu contemplarea in
Duhul stare in care aflandu-se Moise, a putut sa vada pe Dumnezeu, care i se
infatia in masura in care putea fi cunoscut. Acesta este locul propriu pentru o
veritabila adorare. Zice Scriptura: la seama sa nu aduci olocaustele tale in orice loc,
ci in locul pe care il va alege Domunl Dumnezeul tau" (Deut. 12, 13-14). Care este deci
olocaustul spiritual? Este jertfa de lauda adusa lui Dumnezeu (Ps. 49, 14). In care loc o
aducem? In ,,locul" Duhului, aa cum spune Domnul: ,,Adevaratii inchinatori se vor
inchina Tatalui in Duh i Adevar" (loan 4, 23). Pe acest loc vazandu-1 lacov, a zis:

48

Domnul se afla in acest loc. Duhul este cu adevarat locul sfintilor. lar sfintii sunt locul
potrivit pentru Duhul, pentru ca se ofera ca locuinta lui Dumnezeu i devin templul
Lui. De exemplu: Dupa cum Pavel vorbete ,,in" Hristos cand zice: ,,fnaintea lui
Dumnezeu, in Hristos vorbim" (II Cor. 2, 17) i Hristos vorbete prin Pavel, as,a cum
insui, indirect afirma: ,,Ori cautati dovada ca Hristos vorbete prin mine?" (II Cor.
13, 3), la fel apostolul vorbeste ,,in" Duhul despre taine, iar Duhul, la randul Sau,
vorbes.te prin El (I Cor. 14,2,11).
D. Alte rataciri iehoviste
1. Dumnezeu este circumscris (are Un corp)97. El este in cer i la creatie: ,,pentru a crea
toate aceste lucruri nu era nevoie de prezenta sa personals; el ii poate trimite spiritul la orice
distanta pentru a-i indeplini scopul" .
2. Dumnezeu este ucigas.99. Iehovitii amesteca lumina cu intunericul spunand ca din acelai
izvor iasa i apa dulce s. i apa amara, adica Dumnezeu este viata, dar i cauza a mortii:
,,Actionand cu intelepciune, Dumnezeu nu i-a distrus imediat pe Satan, pe Adam si pe Eva, ci
le-a permis acestor raufacatori sa continue sa traiasca pentru un timp" 100. Acelai lucru
afirmandu-1 si cu privire la sfarsitul lumii: ,,Iehova va executa acele persoane egoiste
precum si pe Satan cu toti demonii lui"101.
Dar uciga de oameni nu e decat diavolul i acela este dumnezeul lor, din cate am
inteles de acum de la ei. Dumnezeu a spus lui Adam: ,,iar din pomul cunot'intei binelui si raului
sa nu mananci, caci in ziua in care vei manca din el, vei muri negresit" (Facere 2, 17). Atentie,
Dumnezeu a spus ,,vei muri" iar nu ,,te voi omori" sau ,,te voi executa", ci simplu: ,,vei
muri". Aceasta moarte este cea sufleteasca. Daca ei spun ca Dumnezeu, actionand cu
intelepciune ,,nu i-a distrus imediat", atunci ei II fac mincinos i neintelept cand a spus ,,in
ziua in care vei manca... vei muri negresit"! (Facere 2, 17). Nu a spus ,,poate te voi omori"
sau ,,poate vei muri" sau ,,poate vei muri simplu", ci a adaugat ,,negresjt" aratand prin
aceasta inevitabila moarte sufleteasca urmata in timp i de cea trupeasca, prin pacat. Si tot
mai mult se arata minciuna lor cand spun ca nu i-a distrus imediat. Atunci, cand i-a distrus?
Caci este scris: ,,Zilele vietii lui Adam au fost noua sute treizeci de ani, i apoi a murit"
(Facere 5, 5). Asadar ,,a murit", nu ,,a fost omorat". Atunci cum spun ei ca nu i-a distrus
imediat? Dar in acest text este vorba despre moartea indoita care vine in urma pacatului:
mai intai sufleteasca - Adam a m'urit sufleteste imediat in urma pacatului, caci Dumnezeu

49

a spus: ,,vei muri negresit" - apoi trupeasca, pentru ca Adam a murit si cu trupul mult mai
tarziu avand ,,fii i fiice" (Facere 5,4).
Cand vorbim despre moarte si pacatul originar, asta nu inseamna ca mai intai a fost
moartea, ca un aspect inerent al firii omeneti si apoi a urmat pacatul originar, ci moartea
este strans legata de pacatul stramoului nostru Adam. Ea este o consecinta a acestui pacat.
In acest punct trebuie sa vorbim despre moarte, dar care a fost implantata in firea noastra i
actioneaza ca un parazit. In Sfanta Scriptura se afirma ca nu Dumnezeu a creat moartea, ci ca
moartea a patruns in lume din cauza pacatului lui Adam. As vrea sa mentionez doua pasaje
din Scriptura: primul este din Vechiul Testament. Acesta spune astfel: ,,Caci Dumnezeu n-a
facut moartea i nu se bucura de pieirea celor vii. El a zidit toate lucrurile spre viata si
fapturile lumii sunt izbavitoare. Intru ele nu este saman^a de pieire i moartea nu are putere
asupra pamantului... Caci dreptatea este' nemuritoare" (Intel. 1, 13-15). Nu este posibil ca
raul sa provina de la Dumnezeu, de vreme ce Dumnezeu este Bun. Ca atare, atunci cand El 1a creat pe om, nu 1-a creat sa moara...
Al doilea pasaj este din epistola Sfantului Apostol Pavel catre romani: ...Precum
printr-un om a intrat pacatul in lume si prin pacat moartea, asa i moartea a trecut la toti
oamenii, pentru ca toti au pacatuit in el... Ci a imparatit moartea de la Adam pana la
Moise..." (Romani 5, 12-14). In acest pasaj moartea este vazuta ca un intrus, un parazit
pentru natura fiintei umane, rezultatul si rodul pacatului lui Adam... Caderea lui Adam din raiul
desfatarii reprezinta pacatul din cauza caruia a aparut moartea. Cand Dumnezeu i-a interzis
lui Adam sa manance din fructul oprit, i-a spus: Jar din pomul cunotintei binelui s.i raului
sa nu mananci, caci, in ziua in care vei manca din el, vei muri negres.it!" (Facere 2, 17). i
dupa acest pacat, moartea a devenit ceva obinuit pentru oameni - mai intai moartea
duhovniceasca - care reprezinta despartirea omului de Dumnezeu, i apoi moartea trupeasca,
ce reprezinta despartirea sufletului de trup atunci cand ii vine ceasul. In ziua in care Adam a
pacatuit, el a murit duhovnicete i, mult mai incet, a murit i trupes.te102.
3. ,,Inainte de a incepe sa creeze, el a fost absolut singur in univers" 103. Ce sa
intelegem de aici? Ca exista doua principii eterne: Dumnezeu i universul, iar ca
universul e mai mare ca Dumnezeu? Pentru ca ,,el a fost absolut singur in univers?"
4. Dumnezeu nu se deosebete cu nimic de ingeri. ,,Primele creatii ale lui
Dumnezeu au fost persoane spirituale intocmai ca el"10 .

50

5. Neaga Invierea Domnului105. Ei spun ca ,,Isus" a fost inviat, facut viu in spirit 106 i ca
Dumnezeu a facut sa dispara corpul lui ,,Isus"107. Apoi, ei mai sustin ca pentru a-1 convinge pe
Toma, ,,Isus" a ingropat un trup cu rani, i chiar mai multe trupuri108.
Aadar, ,,Isus" al lor este un actor, un mincinos, un prefacut i chiar un mare
rautacios, care incearca cu orice chip sa-i inele pe ucenicii sai ca i cum ,ar fi inviat cu
adevarat. Sa auzim ce spune Apostolul: i daca Hristos n-a inviat, zadarnica este atunci
propovaduirea noastra, zadarnica i credinta voastra. Iar daca Hristos n-a inviat,
zadarnica este credinta voastra, sunteti inca in pacatele voastre" (I cor. 15, 14-17).
Aadar, Domnul nostru lisus Hristos a inviat cu adevarat, cu insui trupul Sau
indumnezeit. El nu dispare in nefiinta odata cu moartea, ci se pogoara la iad de unde
scoate sufletele (Efes 4, 8) pentru ca S-a suit la ceruri (Marcu 16, 19; Luca 24, 51; Fapte 1,
10-11; Evrei 9, 9,24; I Petru 3, 22) Insui Domnul nostru lisus Hristos marturises.te: ,,Pentru
aceasta Ma iubete Tatal, fiindca Eu imi pun sufletul, ca iarai sa-1 iau. Nimeni nu-1 ia de la
Mine, ci Eu de la Mine Insumi il pun. Putere am Eu ca sa-1 pun i putere am iarai sa-1 iau"
(loan 10, 17-18). Deci lucrarea de inviere a trupului Sau nu a facut-o nimeni din afara, ci
Insui Domnul i-a inviat propriul trup. Despre aceasta inviere El a zis catre iudeii care au
cerut semn: ,,Daramati templul acesta i in trei zile il voi ridica. Iar El vorbea despre templul
trupului Sau. Deci, cand S-a sculat din morti, ucenicii Lui i-au adus aminte ca aceasta o
spusese i au crezut Scripturii i cuvantului pe care il spusese lisus" (loan 2, 19,21-22). Deci
templul este trupul Sau pe care 1-a ridicat dupa trei zile prin inviere, iar nu ,,a imbracat un
trup cu rani si apoi alte trupuri", cum sustin martorii lui lehova, facand mincinos cuvantul lui
Dumnezeu.
Si apoi cum spun martorii ca ,,Iehova a transferal viata lui lisus in pantecele
Mariei"? Oare nu se arata ei din nou mincinosi ca Domnul nostru lisus Hristos traind in trup
nu era limitat de acesta deoarece El este de o fiinta cu Tatal si Dumnezeu prin fire, caci in
acelasj timp El vorbea cu Nicodim pe pamant dar sedea si pe scaun cu Tatal, cum zice
Scriptura: ,,Si nimeni nu s-a suit in cer, decat Cel ce S-a pogorat din cer, Fiul omului, Care este
in cer" (loan 3, 13). Si cand spune ca: ,,Eu sunt invierea si viata" (loan 11, 25), ar mai putea
afirma cineva ca viata este lipsita de nemurire?109
6. Nu cred in existenta sufletului (iehovitii). Si aducand de fata ca marturie texte de
la: Ecclez 19, 20; Ps. 146, 3-4; 31, 17110. Cu toate argumentele lor tocite si nefondate, cum n-au

51

citit in Scriptura, ca sunt atatea locuri care vorbesc despre suflet: ,,Si tarana sa se intoarca in
pamant, cum a fost, iar sufletul sa se intoarca la Dumnezeu care 1-a dat" (EccJes. J2, 7); ,,Nu
va temeti de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot sa-l ucida; temeti-va mai degraba de Acela
care poate si sufletul si trupul sa le piarda in gheena" (Matei 10, 28). ,,Caci precum trupul fara
suflet mort este, astfel si credinta fara de fapte este moarta" (lacov 2, 26). In aceste locuri se
arata ca omul este constituit din doua elemente deosebite, trup si suflet sau spirit.
/\
In Sfanta Scriptura, natura spirituals a omului este numita uneori suflet, alteori
spirit sau duh. Dupa Ps. 73, 26; 84, 3; Matei 6, 25; 8, 28, omul este alcatuit din trup si
suflet, iar dupa Ps. 143, 4; Luca 8, 55; I Cor. 5, 3,5; 6, 20; 7, 34; lacov 2, 26, omul este
alcatuit din trup si duh (spirit). Sufletele celor raposati sunt numite deopotriva si spirite sau
duhuri, iar despre cei care mor se spune ca iese de la ei spiritul sau sufletul (Matei 27, 50; Fapte
15, 26). Mantuitorul spune intr-un loc ca Isi pune viata (sufletul) pentru oile Sale (loan 10,
15), iar in altul, ca Isi da duhul (Luca 23, 46). Deci spirit sau duh si suflet sunt numai nume
diferite date uneia i aceleiasi realitati din om, anume principiul lui de viata.
7. Nu exista iad i nici chinuri vesnice111. Aduc ca marturie textele gresit intelese de la leremia
7, 31; Eccles. 9, 10. Ei spun ca pedeapsa pacatoilor este distrugerea sau aruncarea in
nefiinta, toti urmand a fi executati, fara exceptie. Aadar, ei vbr sa spuna ca daca doi insi vor
primi aceeasi pedeapsa din cauza ca unul, tiind binele, nu 1-a facut, iar celalalt nu 1-a facut
din netiinta, II fac mincinos pe insusi Mantuitorul Care a spus: ,,Acel rob care a tiut voia
Stapanului si nu s-a pregatit, nici n-a facut dupa voia lui, va fi batut cumplit; dar eel ce n-a
tiut i a facut lucruri vrednice de bataie va fi batut mai putin" (Luca 12, 47-48) si fac
mincinos si pe Sfantul Duh Care a grait prin gura Sfantului Apostol lacov: ,,Nu va faceti
voi multi invatatori, fratii mei, stiind ca (noi invatatorii), mai mare osanda vom lua" (lacov
3, 1). Acum ce spun iehovistii, ca unul va fi omorat mai mult si altul mai putin sau ca unul va
primi o moarte mai mare si altul una mai mica? Oare nu spune Mantuitorul: ,,Caci Fiul
Omului va sa vina intru slava Tatalui Sau, cu ingerii Sai; si atunci va rasplati fiecaruia dupa
faptele sale"? (Matei 16, 27). Nu-1 fac ei nedrept pe Dumnezeu? Dar sa ia aminte ca despre
iad graieste toata Sfanta Scriptura cum si ca muncile lui sunt vesnice si diferite, asa cum gasim
la Matei 5, 22,29,30; 3, 12; 8, 12; 22, 13; 25, 30; 7, 23; 25, 41; 25, 41; Luca 12, 47-48; 16,
23; 16, 22-25; Marcu 9, 44; Romani 2, 6; II Cor. 5, 10; Filip. 3, 19; I Petru 3, 19; Facere

52

37, 35; Isaia 57, 1-2, 21; Ezechiel 32, 18-23; Intel. 3, 1; 3, 18-19; 4, 19; Apoc. 20, 10; Evrei
10, 27; II Petru 2, 41; Iudal6;IovlO,21-22.
8. Nu exista nici o sarbatoare112. In special, ei ataca sarbatoarea Nasterii Domnului
contestandu-i in special data. Totusi, impart istoria omenirii in trei epoci: a) de la creatie pana
la potop lumea a fost condusa de ingeri (II Petru 3, 6); b) de la potop la a doua venire a
Domnului (1874), lumea a fost sub conducerea Satanei; c) de la 1874, pe o perioada de
40 de ani a urmat o perioada de mcercari care a culminat cu razboiul, inceput in 1914 = Venirea
lui ,,Isus", asa cum s-a aratat, a avut loc numai in duh, inca in anul 1874113.
Insa noi le vom demonstra ca Mantuitorul S-a nascut iarna pe 25 decembrie, nu
toamna, cum cred ei. Si avem trei dovezi in sensul acesta.
Prima dovada este viteza cu care s-a vestit pretutindeni, fiind la mare cinste
sarbatoarea Nasterii Domnului printre crestini. Aici aplicam cuvintele inteleptului
Gamaliel care zicea despre propovaduire: ,,Ca de va fi de la oameni... se va risipi. lar de este
de la Dumnezeu, nu veti putea sa o risipiti, ca nu cumva si luptatori de Dumnezeu sa va aflati"
(Fapte 5, 38-39). i noi spunem ca deoarece este de la Dumnezeu, nu numai ca nu s-a
desfiintat, ci aceasta sarbatoare este praznuita cu mare fast si bucurie in fiecare an.
A doua dovada sunt cuvintele scrise in evanghelii: ,,fn zilele acelea a iesit porunca de la
Cezarul August sa se inscrie toata lumea. Aceasta inscriere s-a facut intai pe cand Quirinius
ocarmuia Siria. i se duceau toti sa se inscrie, fiecare in cetatea sa. SJ s-a suit i losif din
Galileea, din cetatea Nazaret, in ludeea, in cetatea lui David, care se numeste Betleem,
pentru ca el era din casa si din neamul lui David, ca sa se inscrie impreuna cu Maria, cea
logodita cu el, care era insarcinata. Dar, pe cand erau ei acolo, s-au implinit zilele ca ea sa
nasca si a nascut pe Fiul sau, Cel Unul-Nascut si L-a infasat si L-a culcat in iesle, caci nu mai
era loc pentru ei in casa de oaspeti (Luca 2, 1-7). Daca vor sa afle timpul in care s-a nascut,
sa mearga la Roma si sa citeasca vechii codici ai imparatilor de atunci A treia dovada reiese din
aceea ca Elisabeta, cand avea in pantece pe loan de sase luni, atunci a zamislit Maria. Deci,
de vom cunoaste care este luna aceea, a sasea, vom cunoaste si cand a inceput Maria
zamislirea. Dupa care, cunoscand cand a inceput a zamisli, vom cunoaste i cand a nascut,
numarand noua luni de la zamislire. Luna a asea in care era Elisabeta o aflam din vremea in
care i s-a binevestit lui Zaharia, pe cand slujea la templu. Caci Zaharia fiind inauntru in Sfanta
Sfmtelor, ingerul le-a binevestit despre nasterea lui loan (Luca 1, 19,11,21). Din Sfmtele

53

Scripturi ne este cunoscut ca arhiereii intrau o data in Sfanta Sfmtelor, intr-o anumita luna pe
an. SJ cand intrau? Leviticul ne spune: in luna a aptea, in zece ale lunii, sa va smeriti sufletele
voastre si nici un lucru sa faceti in ea, nici bastinasul, nici strainul 'care este la voi. Ca in
ziua aceasta se face rugaciune pentru voi ca sa va curatiti de toate pacatele voastre; inaintea
Domnului va veti curati. Aceasta va fi sambata sambetelor. Odihna va va fi aceasta voua si
va veti smeri sufletele voastre. Si se va ruga preotul pe care-1 vor unge si ale carui maini le vor
sfinti ca sa preoteasca dupa tatal lui; si se va imbraca cu haina cea de in, cu haina cea sfanta si
va curati Sfanta Sfmtelor si cortul marturiei si altarul le va curati. Si se va ruga pentru preoti si
pentru toata adunarea. Aceasta va fi voua lege neschimbata, ca sa va rugati pentru fiii lui
Israel, pentru toate pacatele lor; odata in an se va face, precum a poruncit Domnul lui Moise
(Levitic 29-34). i noi stim ca praznicul acesta al iudeilor in care preotul intra odata in an
in Sfanta Sfmtelor pentru rugaciune se savarseste la sfarsitul lunii septembrie, luna in care i s-a
binevestit lui Zaharia. Aadar Gavriil a binevestit Mariei pe cand Elisabeta, rudenia sa,
era in a sasea luna de sarcina (Luca 1, 30-31, 35-37). Numarand lunile de la sfarsitul lui
septembrie, vom vedea ca sase luni se implinesc in martie, luna in care s-a binevestit Fecioarei
Maria. Numarand din martie noua luni, vom ajunge in luna decembrie, luna in care se si
praznuiete naterea Domnului114.

2. Eshatologia milenist iehova.

A. Lideri si calculator!
Charles Taze Russell este intemeietorul i primul lider al sectei iehoviste. Despre el
am vorbit in partea de introducere a lucrarii de fata. I-a urmat la conducere avocatul Joseph
Franklin Ruterford. A dus o lupta apriga pentru putere fiind nevoie de o alegere repetata
pentru ca Rutherford sa ajunga in mod legal presedintele societatii turnului de veghe.
In timpul luptei pentru putere aveau sa se desprinda mai multe grupuri de societate, asa
incat Martorii lui lehova de astazi nu sunt neaparat urmaii directi ai pastorului Russell.
El publicase cele sase volume despre ,,planul lui Dumnezeu in prezent", lasand strategic
in seama celor de dupa el scrierea celui de-al saptelea, cuprinzand ,,ultimul secret" (The
Finished Mystery) scrisa de doi ,,cercetatori ai Bibliei": C. J. Woodworth si G. H. Fisher, i
sernnata de Rutherford. Cartea avea sa fie un best seller. Publicata in 1917, in plin razboi,

54

repetand tezele lui Russell. Aceste teze capatau in lumina macelului din Europa greutatea unei
adevarate ,,profetii". Cartea va fi interzisa in Canada, iar in februarie 1918, Guvernul
american trimite politia la sediul Societatii turnului de veghe. Aceasta pentru ca
Rutherford, incurajat de succesul cartii, adusese diferite ofense guvernului american.
La sfarsitul lunii, la Los Angeles, Rutherford tine o conferinta cu titlul ,,Lumea este
la sfarsitul ei - milioane dintre cei care, traiesc astazi nu vor mai muri". Conferinta nu era numai
o acuzatie la adresa statului, ci si a Bisericii. La 7 mai 1918 este emis mandatul de arestare
pentru conducerea societatii, in frunte cu Rutherford. La 3 iunie incepea procesul. La 22
iulie are loc citirea sentintei. Fiecare dintre cei judecati este condamnat la 80 de ani de
inchisoare. Rutherford i ai lui vor fi eliberati pe cautiune, dupa razboi, in
A
mai 1919. In vara aceluiasi an, proaspat eliberatul presedinte va organiza primul congres
postbelic, la Cedar Point in Ohio i va infiinta o noua revista: varsta de aur, transformata in
cele din urma in actuala ,,Trezeste-te!". Russell ere slab pregatit in stiintele biblice insa
Rutherford era de-a dreptul analfabrt. El introduce o seama de modificari in corpul
ideologic al societatii: anularea tinerii sabatului (introdus de Russell); sustinerea teocratica si
practica a miscarii sioniste, in virtutea ideii ca intoarcerea evreilor in Palestina este semnul
inceputului mileniului; preluarea naiva a datelor despre piramidele egiptene i construirea
unui sistem simbolic pe baza acestora; fixarea unei noi date ,,profetice" pentru sfarsitul
lumii, in structura ei politica actuala: 1925; dezvoltarea dupa un mod de prezentare modern a
obsesiilor lui Russell legate de lupta de la Armaghedon, insistand ca toti cei din afara
organizatiei turnului de veghe vor fi nimiciti; reluarea unei alte idei a lui Russell, a ,,batranilor
vrednici" i construirea unei case la San Diego pentru Abel, Avraam, Isaac etc.; prezentarea
istoriei organizatiei pe baza de citate biblice. Dupa schimbari ideologice apar cu schimbari
complet noi in administratia Societatii, de la micarea construita dupa modelul organizatoric
al bisericii congregationare, Rutherford o transforma intr-o organizatie piramidala in care
presedintele are controlul absolut. Documentele care vor aparea sunt marcate de stilul
comunist. O noua inovatie in directia raportului organizatiei cu lumea adusa acum este aceea
ca adevarata stare a membrului sectei nu este cea de rugaciune, meditatie sau citirea
Bibliei, ci propaganda. Adica colindarea caselor din usa in ua, numarul orelor petrecute
pentru propaganda ideilor sectei fiind criteriul eel mai important al statutului de membru.

55

Pentru a justifica aceasta presiune asupra membrilor, Rutherford dezvolta idea sfaritului lumii
inaintea caruia cat mai multi oameni trebuie sa fie informati, avertizati, adusi pe ,,calea cea
buna", in 1932, Rutherford da dispozitie ca aceia care nu se supun acestor hotarari sa fie
eliminati din organizatie. De acum incepea cu adevarat era stapanului absolut. Din acest
moment, Societatea turnului de veghe se va profila din ce in ce mai clar ca o organizatie
cu caracter totalitar. Dupa 1925, anul minciunii, numarul membrilor era in grabnica scadere.
Rutherford investete milioane in aparate tipografice, o singura carte tiparind-o in zeci de limbi
i milioane de exemplare; dezvolta o retea de posturi de radio pe intreg intinsul SUA. Intre
acestea, 408 statii transmiteau zilnic, repetat, discursuri de cate 15 minute tinute de
Rutherford cu diferite ocazii. Intensa activitate propagandistica i caracterul antistatal i
anticretin au dus la coliziuni cu autoritatile. Anii '20 au fost marcati in America de
aprinse discutii pe marginea Societatii de a face uz de mijloace de publicitate
folosite numai de oameni de afaceri. In statul New Jeresy Societatea a fost confruntata cu sute
de procese intentate de oameni lezati de metodele publicitare al organizatiei. In 1931
Rutherford, pentru a evita confuziile cu ramurile dizidente ale organizatiei schimba numele
organizatiei in Martorii lui lehova, iar din 1932 societatea este declarata ,,organizatia lui
Dumnezeu" menita sa propage idei teocratice i construirea unei noi lumi. As.adar
organizatia era doar o societate comerciala bine organizata.
Secta a ramas totui nepopulara i neiubita de numeroi americani datorita
atitudinii dumanoase a sectei fata de institutiile civile i religioase, precum i refuzul de a
participa la viata obs.teasca, martorii declarandu-se mereu apolitici i anationali. Se
remarca ura fata de crestinism.
Insuccesele din America n-au descurajat largirea propagandei s.i in Europa. In
1932 este deschisa reprezentanta din Italia. In Germania era deja un mare birou i o
mare tipografie.
Luxul apartamentelor in care traia Rutherford care era in dezacord cu ideologia
sectei era dublat i de pretentia de a fi eel mai mare scriitor din istoria ei. La masa din
cantina societatii era instalat un microfon pentru ca intreaga sal& sa auda ce spune el
vecinilor la pranz. El moare la 8 ianuarie 1942, lasand organizatia in plin avant economic i
numeric.
Directorul editurii Turnul de veghe, Nathan Homer Knorr este desemnat ca urmas. al lui

56

Rutherford. Continua opera lui. Inflinteaza o coala pentru misionari (coala Gilead) i coli
locale pentru predicatori. Cursurile de predica au un mare succes. Daca in 1945 numarul celor
care le urmau se ridicau la 150.000, in 1977 numarul depaea 2.000.000. Lipsit de orice
dimensiune ideologica, Knorr lasa conducerea ideologica a sectei in seama lui F. M.
Franz. Asemeni celor dinaintea lui, Knorr este determinat sa fixeze i el o data pentru
sfaritul lumii: 1975. Cu aceasta data secta cunoas.te ies.iri in masa din randurile ei.
Conducerea sectei va declara datele precedente ca simple presupuneri, evitand de acum
fixarea de noi date. Se va dezvolta insa o teorie a ,,generatiei 1914" si o viziune a lui
,,Hristos eel invizibil". Cantitatea ramane la moda in randul membrilor. Noi valuri de
campanii publicitare si congrese se desfasoara in lume, din Hawai si pana in Noua Zeenlanda
i Milano. Protestele apar s.i ele. Rezistenta catolica din Canada a fost cea mai eficienta din
America, incat doar in cativa ani s-au desfas.urat peste 1300 de procese contra
propaganditilor organizatiei lui Knorr. De acum apare si problema indoctrinarii si
manipularii psihologice a membrilor sectei de catre conducere.
Intre 1950-1956 este instalata o uriasa tipografie la New York capabila sa tipareasca
curent intreg tirajul de 10.000.000 de exemplare al publicatiilor sectei. La congresul din 1950
este lansata traducerea iehovista a Bibliei: Traducerea Noua-Lume a scripturilor grecesti
(New World Translation of the Greek Scriptures).
Knorr moare in 1977 urmandu-i Frederik. Acesta va da sectei un avant
necunoscut pana atunci. Peste tot in lume sunt construite sali de conferinte, hoteluri, case
pentru misionari, birouri. Centrala din Brooklyn/New York va fi triplata in suprafata si
numar de angajati. In Germania este construita reprezentanta pentru Europa si Asia, in
apropiere de Frankfurt a Main. In 1977 are loc o campanie publicitara legata de
legalizarea viziunii iehoviste privind transfuzia de sange (vezi Anexa nr. 1). ase ani mai
tarziu, in 1983 secta deschide un program propagandistic vizand cunoasterea ideologiei sale
de catre profesori si educatori (vezi Anexa nr. 2).
La inceputul anilor '90 secta numara peste patru milioane de propagandist si
aproximativ sase milioane de simpatizanti. In St. Petersburg (mai precis in
Ssolnetschnoje, la cativa kilometri in afara orasului de pe Neva, este sediul misionar
de pe fosta Uniune Sovietica. La inceput, secta a reusit sa insele atentia unor
directori de scoli si sa tina ore de prozelitism chiar in clasele de curs. La protestul

57

profesorilor rui, Procuratura Rusiei a interzis activitatea sectei in locuri publice. Ceea
ce nu a impiedicat-o sa organizeze Congresul de la Sankt Petersburg din 1993, unde au
fost invitati 50.000 de delegati din toate colturi lumii. Din 1993 vine la conducere M. G.
Henschel. De acum se intensifies demersurile de legalizare a sectei115. Actualul
lider al sectei este S. L. Johnson116.
B. Sfarsitul lumii de ,,cateva ori"!
Russell a stabilit urmatoarele date: in 1874 incepe ,,prezentul invizibil al lui Hristos";
dupa patru ani, in 1878, este intemeiat in ceruri regatul lui lehova; 1881 marcheaza
sfars.itul ,,chemarii inalte", iar in 1914 va avea loc ,,transformarea sfmtilor" si inceputul
regatului ceresc pe pamant117. In acest an era preconizata invierea profetilor si patriarhilor din
Vechiul Testament. Termenul avea sa fie mutat pentru 1915 si 1916, iar datorita primului
razboi mondial data se va muta in 1918. Alta data de sfarsit de lume a fost anul 1925.
Autorul datei a fost Joseph Franklin Rutherford, publicand o brosura cu titlul de ,,milioane
care traiesc acum nu vor muri niciodata". P.M. W. Franz incheie cu anul minciunii 1975
seria anilor de sfarsit de lume, secta declarand datele precedente ca simple presupuneri, de
acum dezvoltandu-se teoria generatiei ,,1914" si viziunea lui ,,Hristos eel invizibil".
Vom prezenta mai pe larg calculele i metodele de calcul ale iehovistilor precum si
punctul de vedere ortodox cu privire la eshatologia crestina, in tratarea Parintelui
Arhimandrit Hie Cleopa din cartea sa ,,Calauza in credinta ortodoxa".
Sfmtii si dumnezeiestii Parinti ai Bisericii lui Hristos au aratat ca aceasta
imparatie de ,,o mie de ani" - despre care se aminteste in Apocalips - este un numar
simbolic, iar niciodata o realitate care se va face in conditiile crezute de eretici, caci stim bine
din dumnezeiasca Scriptura ca Imparatia lui Hristos ,,nu este din lume'a aceasta" (In. 10, 36).
Cum dar, indraznesc sectarii milenisti sa aduca in mijloc o imparatie pamanteasca a lui
Hristos de o mie de ani, mai inainte de Sfarsitul lumii? Sfanta Scriptura ne arata luminat ca
Imparatia cerurilor se mai numeste si Imparatia lui Dumnezeu sau Imparatia lui Hristos, ea
fiind vestita de catre dumnezeiescul loan Botezatorul, precum si de insusi Mantuitorul (Mt. 3,
2; 4, 17; Lc. 8, 1; Efes 5 .a.). Aceasta imparatie a lui Hristos va fi duhovniceasca si va
stapani viata launtrica si duhovniceasca a omului manifestandu-se in afara prin ,,dreptate si
pace si bucurie in Duhul Sfant" (Rom. 14, 17). Aceasta imparatie, Insusi Hristos a intemeiat-o
(Efes 5, 5; Col. 2, 13; II Tim. 4, 1; Apoc. 12, 10 s.a.) si insusi Mantuitorul a aratat in pildele

58

Sale cum va create ea, pe cine va cuprinde si ce putere va avea; iar durata acestei imparatii a
lui Hristos nu va fi de o mie de ani, ci vesnica i fara de sfarsit (Lc. 1, 33). Ea va cuprinde pe
toti oamenii credinciosi alesi din popoarele lumii (Ps. 116, 1-2), va domni peste toate fapturile
(Dan 7, 13-14; Mt. 28, 18; FA 10, 36; Rom. 10, 12; I Cor. 15, 27; Efes 1, 20-23; Fil. 2, 9-11
s.a.) si va fi o imparatie a dreptatii (Ps. 44, Evr. 1, 8-9; Isaia 17, 5; 32, 1; ler. 23, 5). Aceasta
imparatie duhovniceasca va fi o imparatie a sufletelor si in suflete (Lc. 17, 21) i numai aceia
vor intra in ea care o au deja in ei (Lc. 18, 17).
Aceasta imparatie a lui Hristos, organizata in afara, alcatuiete Biserica sau
Trupul lui Hristos, capul ei fiind Insui Hristos (Efes 1, 22; 5, 25; Col. 1, 24; 2, 19; I Cor. 11,3;
12, 27; Rom. 9, 5 .a.); infierea si intrarea in aceasta imparatie este numai prin baia naterii
celei de a doua (Tit. 3, 5) sau, prin naterea ,,de sus" (In. 3, 3; Rom. 6, 3; Efes 5, 26; Col. 2,1213; I Cor. 6, 11 s.a.).
Nimenea nu poate intra in aceasta imparatie a lui Hristos decat numai prin Botez, adica prin
,,nasterea cea de sus" sau ,,nasterea din apa si din Duh", dupa cuvantul Mantuitorului:
,,De nu se va naste cineva din apa si din Duh, nu va putea sa intre in ima paratia lui
Dumnezeu" (In. 3, 5). Aceasta ,,nastere de sus" prin puterea Duhului Sfant, este o adevarata
inviere din morti, fapt pentru care botezul este numit adeseori ,,inviere" (Col. 2, 12-13; Rom.
6, 3-5 ; II Tim. 2, 11; Gal. 3, 27 s.a.). Deci botezul crestin este o innoire a vietii, o nastere
din nou, o inviere din morti. Cand marele Apostol Pavel scrie : ,,Desteapta-te cela ce dormi si te
scoala din morti si te va lumina Hristos" (Efes. 5, 19), el are in vedere tocmai aceasta innoire si
inviere prin botezul crestin, caci in imparatia lui Hristos nu intra decat eel care invie din morti
prin botezul crestin.
Ar fi o mare greseala de a confunda invierea prin botez cu invierea cea de apoi (a
trupurilor) pentru ca desi ambele sunt invieri, ele nu sunt unul i acelasi lucru.
Confundarea lor constituie o abatere care are urmari dogmatice foarte grave, asa cum o
dovedeste cazul umor sectari care din cauza acestei confuzii ajung la rataciri, dupa cum se
vede din cele ce urmeaza:
In termeni profetici si simbolici, Sfanta Scriptura ne vorbeste si despre o
imparatie de mii de ani. lata ce ne spune Sfantul loan in descoperirea sa: ,,Apoi am vazut un
inger pogorandu-se din cer, avand cheia adancului si un lant mare in mana lui. i a prins pe
balaur, pe sarpele eel vechi, care este diavolul si satana, i 1-a legat pe mii de ani si 1-a aruncat

59

in adanc si 1-a inchis si a pecetluit deasupra lui, ca sa nu mai amageasca popoarele pana ce
se vor sfarsi miile de ani. Dupa aceea, trebuie sa fie dezlegat catava vreme... i am vazut
sufletele celor taiati pentru marturia lui lisus... si care nu s-au inchinat fiarei, nici chipului
ei si nu au primit semnul ei pe fruntea lor si pe mana lor. i au inviat si au imparatit cu Hristos
miile de ani. Aceasta este invierea cea dintai. Fericit si sfant eel ce are parte de invierea cea
dintai. Peste acestia moartea cea de-a doua nu are putere, ci vor fi preoti ai lui Dumnezeu si
ai lui Hristos si vor imparati cu El miile de ani... Apoi, moartea si iadul au fost aruncate in
iezerul cel de foc. Aceasta este moartea cea de-a doua: ,,iezerul cel de foc" (Apoc. 20, 1-14).
Din acest context constatam mai intai urmatoarele:
1. Imparatia lui Hristos de mii de ani este rastimpul in care Hristos a limitat
puterea diavolului (1-a legat) asupra oamenilor (Vers. 14-2).
2. La rastimpul acestui rastimp diavolul va fi lasat din nou pentru catva timp sa
actioneze asupra oamenilor {v. 3)
3. Membrii acestei imparatii de mii de ani sunt numai acei ce nu s-au inchinat
fiarei si semnului ei, au inviat la invierea cea dintai (vers. 4-5).
4. Cei ce nu s-au invrednicit de aceasta inviere vor invia abia la sfarsitul miilor de
ani, adica la ,,invierea a doua", caci aceasta inviere, in raport cu cea dintai, este a doua (vers. 5).
5. Peste acestia (membrii imparatiei de mii de ani) moartea cea de-a doua nu are
putere (vers. 6).
6. La sfarsitul miilor de ani si dupa un timp de actiune nefasta asupra sfintilor,
diavolul impreuna cu cei ai lui, va fi aruncat in focul iadului care este ,,moartea cea de-a
doua" (vers. 4-17).
Din toate acestea rezulta evident ca ,,imparatia de mii de ani" nu este altceva decat
,,imparatia lui Hristos", ,,imparatia lui Dumnezeu sau imparatia cerurilor", despre care a fost
vorba mai sus, deoarece: 1. In rastimpul acestei imparatii, diavolul a fost invins si legat,
luandu-i-se puterea asupra oamenilor. Hristos a intrat in casa lui si 1-a legat, limitandu-i
puterea asupra oamenilor rascumparati (Mt. 19, 29 si contextul).
2. Intrarea in aceasta imparatie este conditionata de ,,invierea - numita cea dintai care
nu poate fi altceva decat Botezul crestin numit adeseori chiar ,,inviere, nastere de sus sau
nastere din nou", aceasta inviere prin Botez este ,,intaia" in raport cu cea de-a doua sau
generala a trupurilor, care este numita invierea cea de apoi (In. 11, 24 .a.):

60

3. La sfarsitul acestei imparatii diavolul va fi din nou slobozit sa amageasca

popoarele i sa lucreze cu putere i cu furie impotriva sfmtilor sub forma de antihrist
fiara, sau prooroc mincinos.
4. Durata acestei actiuni va fi de scurta vreme (Apoc. 13, 5; 20, 3; Mt. 24, 22) si ea
va constitui unul din semnele care vor prevesti apropierea venirii a doua in lume (a se vedea
mai pe larg cap. 22 din Apocalips). Prin urmare, sa se stie lamurit ca ,,invierea cea dintai este
invierea cea prin botez, iar cea de-a doua este invierea cea de apoi. De asemenea, moartea
cea dintai este cea naturala, sau despartirea sufletului de trup, iar cea de-a doua este chinul
eel vesnic, denumita astfel in opozitie cu fericirea cea de veci, numita ,,viata" (Mt. 28, 8;
Lc. 19, 7; Me. 9, 43; In. 5, 24 s.a.). Se arata ca aceasta moarte de a doua nu are putere asupra
celor invredniciti cu invierea cea dintai; de aici rezulta ca moartea cea dintai - de care nici
sfmtii nu scapa - este moartea naturala, trupeasca.
Moartea se mai numeste in Biblie si starea pacatoasa a cuiva si, in acest sens, a zis
Mantuitorul ca numai cei morti au mai mare grija de a-si ingropa mortii lor, decat a-L urma pe
El (Mt. 13, 22) si ca prin credinta in El, cineva devine din mort, viu, chiar daca, fireste va
muri (In. 11, 25). Acest inteles 1-a avut in vedere Apostolul, scriind despre cei ,,morti
pacatului" (Rom. 6, 11; 8, 10) si tot in acest sens graieste ingerul descoperitor capeteniei
Bisericii din Sardes: ,,...traiesti, dar esti mort" (Apoc. 3, 1; vezi si In. 5, 25; Efes. 2, 1-5;
Galat. 2, 13 s. a.). Ea insa nu constituie ,,moartea cea dintai", deoarece aceasta moarte este
o stare ce duce la moarte, iar nu o actiune de a muri. Or, in expresiile de mai sus, prin ,,inviere
si moarte" se intelege nu o stare ci o actiune anume: de a invia si respectiv de a muri.
Durata acestei imparatii a lui Hristos este determinata in general ca fiind ,,de mii de
ani", avand in vedere ca in Apocalipsa cifra aceasta - ca i multe alte expresii, au alt inteles
decat eel aparent - i are un alt talc decat eel propriu, aritmetic; nu trebuie sa o intelegem
ca indicand o cifra hotarata, dupa insemnatatea ei aritmetica, ci ea indica o perioada de
timp relativ lunga sau nehotarata.
Daca in loc de o mie intelegem mii, atunci intelegem corect. Unii exegeti (dr. V. Gheorghiu) a
tradus i literar in acest sens1 (mii), pe motivul ca in textul grecesc nu ar fi indicat precis, una
mie, ci numai ,,mii" (familia). Dar oricum ar fi tradus literar, intelesul spiritual al expresiei
ramane acelasi: mii de ani. Durata aceasta nu este altceva decat rastimpul dintre venirea
intaia i venirea a doua a Domnului sau mai precis, rastimpul de la ,,intemeierea imparatiei lui

61

Dumnezeu" si pana la venirea a doua. Asadar, este vorba de imparatia lui Dumnezeu in durata ei
in lume.
Eterodoxul: ,,Imparatia de o mie de ani nu poate fi confundata cu nici o alta
imparatie, deoarece:
1. se va intemeia abia la venirea a doua;
2. va fi precedata de inviere dreptilor care vor imparati cu Hristos;
3. va dura o mie de ani, dupa care,
4. se va face apoi invierea celor pacatoi, judecarea si sfarsitul lumii.
Asa rezulta din cap. 20 al Apocalipsului, citat mai sus. in acest capitol se vede
limpede ca vor fi doua invieri de apoi: invierea cea dintai a dreptilor; la inceputul:
mileniului si alta a pacatosilor care, in raport cu cea dintai, este a doua, la sfarsitul
mileniului (v. 4-5).
In rastimpul mileniului, puterea de actiune a diavolului va fi limitata pana catre sfarsit cand,
dupa o scurta activitate nefasta va fi aruncat in iad, impreuna cu toti cei amagiti de el
(vers. 7-14), inviati acum si ei (vers. 12-15), dupa ce mai intai va fi facut sfarsitul lumii
(vers. LI). Invatatura despre mileniu precedat de invierea a doua a pacatosilor, este
confirmata si de alte texte biblice. Asa de pilda, Sfantul Apostol Pavel scria crestinilor din
Tesalonic: ,,Daca credem ca lisus a murit si a inviat tot asa credem ca Dumnezeu pe cei
adormiti intru lisus ii va aduce impreuna cu El... Pentru ca insusi Domnul, intru porunca
la glasul arhanghelului si intru trambita lui Dumnezeu, se va pogori din cer si cei morti
intru Hristos vor invia intai" (I Tes. 4, 14-16). Deci, la venirea a doua, Hristos ii va invia pe cei
morti intru El, caci despre ei zice Apostolul ca vor invia intai si aceasta este invierea cea dintai.
Invierea celor pacatosi, adica a doua, va urma mai tarziu, fara a ni se spune cand, dar dupa
Apocalipsa, cap. 20, ea va fi dupa o mie de ani. lata ce zice Sfantul Apostol Pavel:
,,...fiecare va invia la randul cetei sale; parga este Hristos, dupa aceea cei ai lui Hristos la
venirea Lui (I Cor. 15, 29), adica dreptii in ceata dreptilor la inceputul mileniului, iar pacatosii in
ceata lor la sfarsitul mileniului.
Preotul: Te-ai gandit sa aduci in cele de mai sus citat din Sfanta Scriptura, prin care ti se pare
ca poti sa adeveresti cele sustinute de milenistii vostri, dar adevarul nu este deloc acesta, in cele
ce ai constatat dumneata acum. Deja ti-am raspuns prin cele constatate pe larg mai
inainte, dar iti mai adaug urmatoarele: Biserica lui Hristos cea drept-maritoare, prin

62

cuvintele Sfmtei Scripturi ,,o mie de ani" intelege tainic si simbolic mii de ani dupa cum s-a
aratat. Dar oare, numai in acest cuvant Sfanta Scriptura vorbeste tainic si acoperit despre unele
lucruri cu greu de inteles? Oare nu are Sfanta Scriptura multe cuvinte simbolice, tainice si
alegorice, care nu se pot talcui prin slova, ci au cu totul alt inteles, mai inalt si mai
duhovnicesc? Daca voi sunteti atotstiutori, apoi sa nu talcuiti dupa slova ce este cartea
,,cea pecetluita cu sapte peceti" din aceeasi carte a Apocalipsului (5, 1). Ce este calul rou
ca focul (Apoc. 6, 4). Dar acel cal, negru (v., 5) sau cel galben-vanat pe care calarea moartea
(Apoc. 6, 8)? Apoi, ce sunt cei sapte ingeri carora li s-a dat trambita (Apoc. 8, 2) sau cele
sapte cupe ale maniei lui Dumnezeu (Apoc. 15, 1, 7; 1-19 s.a.).
Voi faceti cea de-a doua inviere la sfarsitul lumii si astfel, dupa voi, venirea
Domnului se intelege ca si cum El ar trebui sa vina de trei ori; dar acest lucru este de hula i de
minciuna. Am aratat in cele de mai sus ca ,,invierea cea dintai" este cea pentru botezul
crestin, iar cea de-a doua, este cea de apoi si nicidecum nu este asa cum cugetati voi despre cele
doua invieri.
Sfantul Apostol loan Evanghelistul reproduce cuvintele Mantuitorului referitoare la cele
doua invieri: ,,Adevarat, adevarat graiesc voua, cine asculta, cuvantul Meu si crede Celui ce M^a
trimis pe Mine, are viata vesnica si la judecata nu va veni, ci s-a mutat din moarte la viata.
Adevarat, adevarat graiesc voua, ca vine ceasul - si acum este - cand mortii vor auzi glasul
Fiului lui Dumnezeu si cei care vor auzi vor invia" (5, 24-25).
Fiind vorba de invierea celor ce asculta glasul Fiului lui Dumnezeu si de vreme ce
aceasta inviere ,,acum este", in nici un caz nu este vorba aici de invierea de apoi, ci de invierea de
acum a celor ce invie din moartea pacatului la viata cea intru Hristos, de invierea la o viata
noua, prin credinta crestina sau - asa cum completeaza acelasi Apostol si Evanghelist in alta parte,
prin botezul crestin. (In. 3, 3-5) aceasta este invierea cea dintai despre cate se vorbeste in
Apocalipsa. Apoi, Mantuitorul continua sa vorbeasca si despre o alta inviere care nu este
acum si care va fi la sfarsitul lumii; care nu este sufleteasca, ci. trupeasca si anume a celor ce
sunt morti in morminte si nu numai morti in pacate sau sufleteste. ,,Nu va mirati de aceasta,
caci vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui si vor iesi cei ce au facut cele
bune - spre invierea vietii, iar cei ce au facut rele, spre invierea osandei" (In.5, 28, 29). Adica, nu
va mirati de puterea ce o are Hristos de a invia sufleteste (invierea cea dintai) pentru ca El va
invia si pe toti mortii din morminte. Textul acesta exclude clar posibilitatea existentei unei perioade

63

de o mie de ani intre invierea dreptilor si cea a pacatosilor, aratand lamurit ca invierea cea de apoi
este una singura si a tuturor deodata; aceasta este invierea a doua.
Iar in ce priveste pe cea dintai, s-a vazut ca ea nu este cea de apoi, ci cea de acum.
lata deci cum intelesurile se lamuresc de la sine, prin analiza si compararea acestor texte biblice,
excluzandu-se astfel orice posibilitate de a intercala mileniul sectar intre cele doua invieri.
Numai mileniul dupa acceptiunea Bisericii celei dreptmaritoare a lui Hristos poate fi inteles ca
existent intre invierea cea dintai, prin Botez, i invierea cea de a doua, cea de apoi.
La fel stau lucrurile si cu textul: I Tes. 4, 14-16, deoarece nici acolo nu este vorba despre
invierea de apoi, ci despre una singura. Adevarat ca aici nu se vorbeste decat despre invierea
celor drepti ,,morti in Hristos", despre cea a pacatosilor neamintin-du-se nimic, dar aceasta nu
pentru ca ei ar invia mai tarziu, peste o mie de ani, ci pentru ca pe Apostolul Pavel i pe cititorii
sai nu-i interesa decat soarta celor ,,morti in Hristos", despre cea a pacatosilor neamintindu-se
nimic. Dar de ceilalti, Apostolul nu se preocupa de loc, scopul sau in aceasta epistola fund
numai acela de a-i mangaia pe cititorii sai (v. 18), nelinistiti si nelamuriti in aceasta privinta,
dar nu de a-i intrista.
La I Cor. 6, 23 se vorbeste intr-adevar de cete dar nu de doua cete, asa cum
inteleg milenistii, anume de a dreptilor si de a pacatosilor a caror inviere ar fi despartita de
un rastimp de o mie de ani, ci de mai multe cete, potrivit gradelor de sfmtenie sau
pacatoenie a celor ce vor invia, dupa cum rezulta din versetele 39, 41.
Sfanta Scriptura este clara si categories marturisind in multe locuri ca venirea o
doua a Domnului va fi o singura data, atat pentru drepti, cat si pentru pacatosi, fara ca
invierea si judecata unora sau a altora sa fie intr-un rastimp de o mie de ani. Mantuitorul a
zis: ,,Vine ceasul cand toti cei din morminte vor auzi glasul Lui si vor iesi toti cei ce au facut
cele bune, spre invierea vietii, iar cei ce au facut rele spre invierea osandei" (In. 5, 28-29).
Deci, un singur si acelasi glas va fi rostit pentru invierea celor pacatosi si a celor drepti. Iar in
alta parte, de asemenea, zice: ,,Iar cand va veni Fiul Omului intru slava Sa si toti Sfintii ingeri
cu El, atunci va sedea Domnul pe scaunul slavei Sale. i se vor aduna inaintea Lui toate
neamurile si ii va desparti pe unii de altii, precum desparte oile de capre pastorul. Atunci
va zice imparatul celor de-a dreapta Lui: ,,veniti binecuvantatii Parintelui Meu... Atunci va
zice celor de-a stanga: duceti-va de la Mine blestematilor..." (Mt. 23. 31-46). Mantuitorul
vorbeste precis i limpede despre venirea a doua si despre judecata de apoi aratandu-se ca

64

atat una cat si cealalta vor fi deodata si pentru drepti si pentru pacatosi. In atatea pilde
frumoase El ne-a aratat acest adevar ,,un seceris va fi pentru grau si pentru neghina" (Mt.
13, 30, 42-43); ,,o singura data va veni Mirele pentru toate fecioarele" (Mt. 25, 1-13); ,,o
singura data va veni Stapanul ca sa ceara socoteala tuturor lucratorilor din via Sa (Mt. 21,
33-41); in acelasi timp va cere socoteala slugilor carora le-a incredintat talantii (Mt. 25, 1430; 18, 23-35. s.a.). Deci o singura venire de apoi, o singura inviere si infatisare a tuturor in
fata imparatului Judecator si o singura judecata pentru toti deodata va fi!
Eterodoxul: Trebuie de stiut ca data inceperii mileniului poate fi precizata. Ea nu este chiar
identica cu data venirii a doua (din 1874), ci abia cu anul 1914, caci aceasta reprezinta
sfarsitul ,,timpului paganiilor". Data inceperii mileniului in 1914 se calculeaza astfel: In
anul 606 inainte de Hristos a inceput primul guvernamant paganesc, prin ducerea
poporului ales in robia babiloniana pentru 70 de ani (pana in anul 586 i. Hr.) de catre
Nabucodonosor. Pe baza celor spuse de Levitic 16, 18, timpul paganilor este inseptit,
adica de sapte ori un an de ani (ale carui 360 de zile trebuiesc socotite 7 ani, deci 7 X 360 =
2520 de ani. Astfel, de la inceputul timpului paganilor si pana la Hristos au trecut 606
ani, iar de la Hristos mai trebuie sa treaca inca 1914 ani, ca sa se implineasca cei 2520 de
ani. Deci, odata cu mileniul, incepe epoca de viata vesnica inaugurand sfarsitul lumii,
adica prabusirea tuturor regatelor, conducerea lumii fiind incredintata lui Avraam, Moise,
losif, Noe si tuturor dreptilor pomeniti in epistola catre Evrei (11). Lumea se imparte in
trei epoci: - intaia epoca de la Adam pana la potop. in care a domnit Dumnezeu cu ingerii
Sai;
-

a doua epoca, de la potop pana la amil 1914 in care a domnit satana asupra lumii
(aceasta epoca la randul ei se subimparte in trei: 1. de la potop pana la moartea lui
lacob; 2. de la Moartea lui lacob pana la moartea lui lisus, sau rastimpul domniei
Evreilor; 3. de la invierea lui lisus pana la anul 1914, rastimpul cretin);

a treia epoca, de la 1914, incepand cu epoca imparatiei de o mie de ani i durand in

veci.
De la crearea lui Adam sunt ase mii de ani, caci fiecare din cele ase zile ale

creatiei - care au fost de cate 7 000 de ani una - reprezinta pentru istoria omenirii cate o mie
de ani, deoarece dupa II Pt. 3, 8 si Ps. 89, 4 o zi este o mie de ani, iar ziua a aptea, a odihnei,
reprezinta inca o mie de ani, cei ai mileniului. Deci, in cursul celor 6000 de ani, omenirea

65

trebuie sa lucreze deoarece dupa ei urmeaza mia a saptea, a odihnei, care este ,,mileniul" i
care a i inceput deja, deoarece de la Adam i pana acum au trecut mai mult de 6000 de ani. (1).
Preotul: Mai intai de toate sa stiti cu toata incredintarea ca nu exista nici un
mileniu in intelesul vostru, i daca data venirii a doua nu poate fi stabilita deoarece nici
ingerii s,i nici Fiul dupa omenitate nu o stie, (Mt. 24, 36-44) atunci desigur ca nu poate fi
stabilita nici data inceputului ,,mileniului" vostru. Apoi, de ce sustineti ca intre a doua venire
a Domnului i mileniu, trebuie sa intercalam 40 de ani? De ce tocmai 40? Numai ca sa va iasa
anumite socoteli ticluite mai dinainte? Cum puteti sa sustineti ca s-a facut venirea a doua pe
neateptate, cand scris este ca va fi ,,ca fulgerul" si intru rasunatorul glas de trambita al
,,arhanghelului" tocmai ca sa constituie un eveniment maret i universal, savars.it in vazul
si auzul tuturor? (I Tes. 4, 16; Mt. 24, 27-31; 25, 31). II vor vedea pe lisus cei drepti ai Sai
care II vor intampina in vazduh si-L vor vedea i cei pacatoi, care vor plange i se vor jeli
(Mt. 24, 30; Me. 23, 26; Zah. 30, 12). Cum si cand ar fi fost invierea mortilor? Oare tim ca
trebuie sa aiba loc la venirea Domnului.
Voi milenistii, sustineti ca la inceputul mileniului nu invie decat dreptii; dar cum i cand au
inviat, de ce nu stie nimeni? Nici cele ,,trei epoci" ale voastre nu au vreun temei biblic: de
ce trei ani si nu sapte, zece s.a.m.d.? Noi tim ca in ce privete mantuirea, istoria lumii nu se
poate imparti decat in doua epoci mari: una a Testamentului Vechi si alta a Testamentului nou.
O alta epoca nu va fi decat venirea a doua i aceasta va dura o vesnicie. O epoca insemnata, o
perioada de timp nedeterminata de un eveniment cu totul important, care sa schimbe fata lumii
si sa indrepte istoria pe alt drum. In istoria mantuirii lumii de pana acum au fost i evenimente
mai mici care au subimpartit cele doua epoci mari amintite, dar acestea n-au fost doua sau
trei, ci mai multe putandu-se ;n acest inteles vorbi de epoca patriarhilor, a proorocilor, a
apostolilor, a persecutiilor .a. Nu se poate trece peste anul 1 spre a ajunge la 1914, socotind
anul 1914 ca un an epocal, iar anul 1 al naterii Domnului numai ca mceput al unei
subdiviziuni de epoca i nu al unei epoci de mare importanta pentru ca nu anul 1914, ci anul 1
- respectiv anii de la 1-33 dupa Hristos -au determinat intorsatura fara de seaman si
revolutia cea uriasa in istoria mantuirii noastre. lar epoca a treia, va fi de asemehea
inaugurata prin evenimentele reale, de o importanta capitals pentru toata omenirea i
vizibila tuturor, iar nu imaginat si impuse de anumite socoteli facute tendentios si fara a fi
verificate prin ceva concret In ce privete cifrele din Testamentul Vechi, ele nu au talcuiri

66

cabalistice, ca si cand ar fi magice sau vrajitoreti, ci ele sunt reale sau simbolice, dupa cum
este caracterul cartii din care sunt luate. De unde se poate ti ca cele ase zile ale creatiei au
fost de 7000 de ani. Daca o zi este ca o mie de ani de ce au fost ele totui de cate 7000 de
ani fiecare si nu de cate o mie? De unde stim ca nu au fost de cate 24 de ore, ca orice zi
obinuita, sau numai de o clipS, sau in sfarsit, de cate 100000 de ani?
Orice am face si orice am dori noi, ele nu pot fi combinate si rascombinate ca sa
ajungem la cifra dorita. Daca unele cifre biblice sunt reale sau concrete, altele in schimb
recunoatem si noi ca sunt simbolice. Cele reale, vor fi intelese simbolic, ele alcatuind o
durata mai mica sau mai mare, sau foarte rnare, dar o durata nedeterminata precis. Astfel, daca
cele ase zile reprezinta cate 7000 de ani fiecare, iar cele 1260 de zile ale lui antihrist
reprezinta 1260 de ani, atunci cei 1000 de ani ai ,,mileniului" trebuie sa reprezinte atatia
ani cate zile cuprind ei, sau chiar de 7 ori atatea...
Nicaieri nu ni se spune ca o zi din biblie este egala cu o mie de ani, ci numai ca
inaintea lui Dumnezeu nu exista timp si ca timpul pentru El nu conteaza ca durata, o zi
inaintea Lui fiind ca o mie de ani i o mie de ani ca o zi (II Pt. 3, 8) sau chiar numai ca o straja
de noapte (3 ore) (Ps. 39, 4). De aici insa, nu urmeaza ca cifrele care reprezinta in Sfanta
Scriptura un numar de zile sa le socotim de ani, caci tot aa le-am putea socoti atunci si pe
cele ce reprezinta mii de ani sau chiar in straji; si iarasi, atunci am putea zice cu acelasi drept ca
si cei o mie de ani ai mileniului insemneaza o zi. Iar in cazul acesta, ce mai ramane din
socoteala voastra? Toate calculele voastre au fost dezmintite de insusi adevarul lucrurilor.
3. Omul supus predestinatiei.
Aceasta idee a predestinatiei doar o amintim la secta iehovistilor, fiind de prisos
comentariul ei. Subiectele predestinatiei sunt date de ,,turma cea mica", fiul eel mare din
parabola fiului risipitor sau ,,fratii lui Isus", i de turma cea mare sau marea multime sau fiul
risipitor din parabola119.
Predestinatia consta in faptul ca nu vrednicia personala, ci anul Nasterii Domnului
hotaraste fericirea vesnica.
Turma cea mica este formats din doua parti delimitate istoric: prima parte sunt
apostolii si urmasii lor directi, a doua parte sunt ,,generatia 1914". Privilegiile acestei turme:
- sunt comostenitori ai ,,regatului ceresc" cu Isus

67

- ei au fost inviati imediat dupa ce au murit

- numai acestia beneficiaza de trupuri spirituale si ei reprezinta ,,cerurile noi" din
Apocalipsa
-

doar ei au dreptul sa se impartaeasca la Cina comemorativa, ceilalti nefiind

vrednici, ci doar asista

- Doar ei sunt ,,fratii lui Isus", ceilalti nu au acest drept

- Ei sunt cei pecetluiti sau ,,unsi" si formeaza numarul celor 144.000 din apocalipsa.
Turma cea mica
- mai poarta numele si de marea multime sau fml risipitor din parabola sau ,,pamant nou"
- identitatea lor a fost elucidata intre 1923-1931-1935
-

ei vor invia abia in imparatia de o mie de ani de dupa Armaghedon, dintre ei

facand parte si Enoh, Hie, loan Botezatorul etc.

- vor primi trupuri carnale

- n-au dreptul la Cina comemorativa

CAPITOLUL III
IMPARATIA MARTORILOR.
1. Violenta iehovista in lume.
Redam mai jos anexele cartii lui Radu Antim Societatea ,,Martorii lui lehova " in
contextul fenomenului sector:
Comunicatul Agentiei Evanghelice de Presa nr. 238 din 8 decembrie 1977, privind
campania iehovista pentru justificarea refuzului transfuziei de sange
Stuttgart, 8 decembrie '77. O ,,campanie a brosurii sangelui care, conform opiniei
Centrului Evanghelic pentru probleme referitoare la conceptii asupra lumii, incalca
drepturile asigurate prin lege, este dusa in aceasta luna de catre societatea ,,Turnului de

68

veghe". Asa cum s-a afirmat in editia pe decembrie a revistei Centrului, se va oferi cate o foaie
i o broura de 60 de pagini, cu titlul Martorii lui lehova i problema sangelui, tuturor
medicilor, asistentelor, avocatilor i judecatorilor. Dupa cum se tie, ,,martorii lui lehova"
expun anumite indicatii biblice despre consumarea sangelui. Ei sunt obligati de catre
conducere sa nu accepte, atat ei, cat i membrii familiei lor - in special copiii minori transfuzia de sange.
Prin actiunea sangelui trebuie ca medicii i juritii sa fie familiarizati cu aceasta
atitudine, pentru ca in cazuri grave sa poata fi luata rapid o hotarare. Problematic este, in opinia
Centrului din Stuttgart ca dupa unele indicatii interne date de catre Conducerea
/*,
martorilor lui lehova - publicate in aa-numita foaie Serviciul Imparatiei cerurilor, in
octombrie - membrii acestei secte trebuie sa ofere in mod personal scrierile medicilor de
familie. Ei trebuie sa semneze aceste pliante i sa adauge o nota in care se spune, printre
altele: Din motive religioase nu pot accepta (ca i familia mea) transfuzii de sange. Sunt
pregatit sa port intreaga raspundere pentru aceasta. Medicul trebuie sa fie rugat ca sa
adauge aceasta declaratie documentatiei medicale.
Dupa parerea Centrului Evanghelic pentru conceptii asupra lumii, prin aceasta masura
martorilor lui lehova li se restrange libertatea gandirii i a alegerii. Daca pana acum refuzul
transfuziei a fost mai mult sau mai putin o decizie personala a martorilor lui lehova, actiunea
este pusa in micare prin ordin ,,de sus" pentru a stabili hotararea in cazuri grave. ,,In cazul
acestei aparent inofensive Campanii cu bros,ura sangelui avem de-a face in mod evident cu o
ascunsa presiune asupra contiintei, se spune in revista Centrului. ,,Daca o asemenea
masura este ,sau nu compatibila cu drepturile garantate de Constitute, trebuie sa controleze
juris, tii". Medicii sunt somati sa arate ca decizia unei transfuzii poate fi luata doar in cazuri
grave.
Materialdienst der EZW nr. 11/1983
in legatura cu campania societatii ,,martorilor lui lehova"
in randurile cadrelor didactice
Copiii ,,martorilor lui lehova" in coala. Cu ocazia ultimului Congres al
martorilor lui lehova, a inceput o noua actiune: martorii lui lehova care au copii de varsta
s,colara trebuie sa achizitioneze un caiet de 30 de pagini Martorii lui lehova i coala, pe care

69

sa-1 dea profesorilor, pentru a le explica acestora credinta i comportamentul copiilor lor.
Scopul actiunii este formulat astfel pe prima pagina: ,,Noi dorim sa familiarizam
conducerea i profesorii cu acele opinii religioase ale martorilor lui lehova care
influenteaza participarea copiilor notri la activitatile s.colare". Trebuie facut in aa fel
incat ,,sa se promoveze conlucrarea intre martorii lui lehova i corpul profesoral, precum i
intelegerea reciproca".
Aa cum s-a intamplat in cazul actiunii bravura sangelui de acum ase ani, cand
medicilor li se explica refuzul transfiiziei de sange, aceasta actiune mai urmarete un
scop: in timp ce martorii lui lehova trebuie sa expuna i sa explice profesorilor
comportamentul copiilor lor, trebuie ca ei inii sa ajunga sa creada in aceasta problema de
comportament.
Pentru cineva din exterior este desigur foarte interesant sa afle astfel ce se
ateapta de la un martor al lui lehova i ce este doar vag indicat in scrierile ,,Societatii
Turnului de veghe". Daca se transfera insa in situatia celui afectat, adica a copilului,
atunci interesul sau se transforma in spaima. Caci aceti tineri oameni sunt educati astfel incat
sa foloseasca coala - care pentru martorii lui lehova este o parte a acestui trecator sistem al
lucrurilor - exclusiv pentru a invata. (Noi pretuim in intreaga lume o buna educatie prin
coala, se spune in pg. 4); dar trebuie sa se distanteze pe cat posibil de viata colara ca parte a
intregului social de societatea clasei i a colii. Despartirea de lumea aflata in slujba raului
i care are o morala perisabila este legea de baza a martorilor lui lehova, care strabate
intregul caiet. Nici un citat biblic nu este folosit atat de des ca eel din loan 17, 16 (i loan 15,
19): ,,Ei nu sunt din lume, aa cum nici Eu nu sunt din lume".
Nu este vorba numai de faptul ca martorii lui lehova nu respecta ordinea statala: nu saluta
steagul, nu canta s.i nu se ridica la intonarea imnului national, nu participa la ceremonii
patriotice (cum ar fi sarbatoarea zilei nationale) .a. Cu atat mai putin spun rugaciunea
scolara, chiar daca este doar ..Tatal nostru", caci manifestarea religioasa trebuie sa se faca in
mod propriu.
Mai grav este atunci cand copiii martorilor lui lehova nu se lasa alesi ca purtatori de
cuvant ai clasei, nu sunt activi in cercurile scolare si nu au voie sa participe la alegeri. Ei
trebuie ,,sa ramana neutrii si sa nu se amestece in politica scolara" (pg. 16). Nu li se permite sasi anunte absenta de la ore (?!) si nu au voie sa ia parte la nici un fel de instructie ,,de a se

70

lupta cu altii" (deci sporturi precum boxul, judo, karate etc.)

Dar ruptura dusa de mediul scolar este mult mai adanca. Elevi martori ai lui
lehova, nu au voie sa participe la majoritatea serbarilor, deoarece uzantele legate de acestea
nu au fundamente crestine (pg. 17). Sunt citate ca argumente texte dogmatice din Biblie, precum 2
Cor. 6, 14-17: ,,Ce insotire are dreptatea cu faradelegea? Sau ce partasie are lumina cu intunericul?
Si ce invoire este intre Hristos si Veliar? sau ce are laolalta un credincios cu un necredincios?...
De aceea iesiti din mijlocul lor si osebiti-va, spune lehova".
Toate serbarile interzise pentru ,,martorii lui lehova sunt enumerate in caietul numit,
pe cinci pagini: zi de nastere, Craciun si Pasti, sfinti, Anul Nou, 1 Mai si ziua femeii. La
acestea se adauga sarbatorile nationale.
Intr-un alt paragraf sunt puse sub semnul intrebarii toate actiunile comune si sociale
care se situeaza in afara planului de invatamant. Conform avertismentului biblic, tinerii ,,martori
trebuie sa-si petreaca timpul liber in primul rand in comunitate cu fratii lor de credinta, impreuna
cu aceia care il striga pe Dumnezeu din inimi curate (2 Tim 2, 22). Spre exemplu, lucrul acesta
este valabil in cazul sportului, care ii retine pe tineri de a-i dedica timpul din afara colii unor
interese spirituale, i ii face sa obtina nis.te performance sportive, (pg. 23).
In special msa, este valabil pentru baluri scolare si petreceri: Cine participd la
asemenea baluri ajunge in mod inevitabil intr-o societate rea... De obicei acolo se
fumeaza i se bea peste mdsura, i se ajunge chiar la droguri i comportamente sexuale
scandaloase (pg. 24).
Chiar si participarea la intruniri scolare trebuie sa fie controlata intai de parinti, caci s-a
observat ca participarea la acestea duce adesea la comportamente imorale, in continuare, nu
este vazuta cu ochi buni activitatea in orchestra scolii, caci aceasta orchestra ar putea canta
la ocazii religioase si politice. Martorii lui lehova sunt cuprinsi de teama ca sa nu se spurce in
asemenea situatii. Chiar si consumul de timp trebuie luat in considerare si daca exista
suprapuneri cu intruniri crestine si activitati familiale (pg. 29).
In sfarsit, parintii care sunt martori ai lui lehova trebuie sa fie atenti la o seama de factori, inainte
de a permite copiilor sa participe la o piesa de teatru. Aici se pune mai ales intrebarea: Ceea ce se
reprezinta in piesa se afla in consonanta cu principiile biblice? Tinerii martori ai lui lehova nu
vor juca intr-o piesa de teatru in care Biblia este condamnata. In afara de aceasta. repetitiile
cer mult timp si sunt in legatura cu o societate rea (pg. 25).

71

Directorilor si profesorilor li se explica faptul ca in principiu parintii au dreptul de

educatie al copiilor lor, iar martorii lui lehova uziteaza de acest drept. Astfel, parintii sunt siliti
sa supravegheze ei insisi orele si sa protesteze atunci cand se incalca principiile biblice.
Aceasta se refera la orele de tiintele naturii, in care invatatura evolutionists este prezentata
adesea ca un fapt tiintific. Aici se asteapta ca profesorii sa respecte convingerile tinerilor
martori ai lui lehova. Un alt punct critic este educatia sexuala in scoala. Se spune in caiet:
Martorii lui lehova se silesc sa se conformeze principiilor biblice si sa le intipareasca
copiilor lor. De aceea nu doresc ca acestia sa participe la ore de sexologie tinute de persoane
care nu respecta aceste principii. Intr-o asemenea situatie, ei vor cere ca toti copiii lor sa fie
scutiti de orele de sexologie sau ii vor lua drepturile in series si ca propriile lor conceptii sa le
fie prezentate elevilor.
Nu se poate obiecta nimic fata de protestul martorilor lui lehova, din moment ce
copiii lor primesc influence negative in scoala sau sunt influentati unilateral. Aceasta ar
trebui sa faca toti parintii. Astfel, chestiunea propagata a actiunii ce se discuta aici,
referitor la contactul cu profesorii in vederea explicarii comportamentului copiilor
martori ai lui lehova poate fi considerata pozitiv. Ceea ce impresioneaza este principiul de
separare care devine vizibil in toata duritatea sa. Tinerii martori ai lui lehova sunt smuli
din comunitatea scolara din care au facut parte intre 9-13 ani i sunt siliti sa se profileze ca
persoane izolate. Aceasta inseamna o povara spirituals ieita din comun. Drumul lor este
pavat cu interdictii, iar fatal este faptul ca nu are alternative. Caci ,,Societatea Turnului de
veghe nu este o comunitate de credinta care sa le ofere membrilor ei tot ceea ce li se
interzice in domeniul colar i social. Ea nu are un program pentru tineret i nici o viata
comunitara in sens crestin. Ea este mai degraba o corporate misionara care ofera o colarizare
indoctrinata. si cere o activitate misionara".
Din acest motiv, vizita parin|ilor, martori ai lui lehova, este o provocare adresata
profesorilor. i-ar juca prost rolul, daca nu ar face altceva decat sa asculte i sa spuna: ,,vom
respecta pe cat posibil credinta copiilor dumneavoastra. Depinde de ei sa explice parintilor
martori ai lui lehova cat de inumane i de antisociale sunt in fond cererile lor. Ar trebui sa
incerce impreuna sa ofere copiilor posibilitatea comunitatii scolare i o educatie libera".
Frankfurter Allgemeine Zeitung, 16.09.1993, tirea despre inceperea cercetarii juridice
a parintilor care au refuzat transfuzia de sange pentru un nou-nascut

72

Viena, 15 septembrie. Dupa moartea unui sugar de 10 zile, in spitalul de copii al oraului
austriac Linz, procuratura a inceput cercetari impotriva medicilor 'i a parintilor. Parintii, care
apartin martorilor lui lehova, au interzis o transfuzie de sange invocand convingerile lor
religioase.
Conform certificatului de autopsie, sugarul a decedat datorita unei lipse acute de
sange, ca urmare a incompatibilitatii innascute a grupelor de sange ale parintilor. Aceasta se
prevazuse deja din timpul sarcinii. Cand, dupa nastere, medicii au propus o transfuzie de
sange, aceasta a fost respinsa sub amenintarea unei interventii in instanta. Medicii au inceput
un tratament medicamentos, dar fara rezultat.
Dupa parerea medicului jurist din Linz, se poate presupune ca o transfuzie de
sange facuta la timp ar fi salvat viata sugarului. Procuratura ii cerceteaza acum pe medici
pentru ucidere prin neglijenta. Parintilor li se reproseaza neglijarea minorilor i a celor
lipsiti de aparare. Conform dreptului penal austriac, delictele de acest fel se pedepsesc cu pana
la zece ani privare de libertate. Martorii lui lehova au circa 20.000 de adepti in Austria.
Parlamentul Germaniei, Comunicatul de Presa din 15 decembrie 1995
privind recunoasterea de catre justitia Landului Berlin
a statutului sectei ,,Martorii lui lehova"
Referitor la al cincilea senat al tribunalului suprem din Berlin, care a recunoscut
martorii lui lehova ca asociatie juridica in Landul Berlin, Renate Rennbach, purtatoarea de
cuvant a grupei de lucru ,,Politica sectelor" din cadrul camerei deputatilor, a spus:
,,Hotararea celui de al cincilea senat al tribunalului suprem din Berlin, cS in Landul
Berlin martorii lui lehova sunt recunoscuti ca asociatie juridica, constituie o lovitura atat
pentru miile de oameni care si-au pierdut membri ai familiei, prieteni si cunoscuti in
aceasta secta, dar si in ce priveste lupta impotriva activitatii daunatoare a sectelor in
Germania.
Datorita motivelor expuse mult prea formal, judecatorilor nu le-a fost destul de clar
faptul ca in cazul martorilor lui lehova este vorba de o organizatie ce izoleaza oamenii de
viata sociala si, prin aceasta, distrug numeroase familii. Cu structura lor interioara i
trasaturi ale unui comportament totalitar, impiedicarea unei dezvoltari libere a personalitatii
prin crearea unor relatii de dependenta psihica, precum si inspaimantatoarea ideologic
apocaliptica, ei alcatuiesc un exemplu clasic pentru pericolul sectelor religios-fundamentaliste.

73

Ignoranta judecatorilor iesita astfel la iveala prin aceasta hotarare asupra

practicilor sectare si numeroasele probleme rezultate din acestea pun intr-o lumina
semnificativa pozitia statala actuala. Devine astfel clara necesitatea unei informari a
judecatorilor si avocatilor cu privire la problemele speciale ale sectelor. In continuare ar
trebui intensificata munca de publicare i informare. Aici intervine in special datoria
conducerii statului care pana astazi nu a reusit s5 publice o brosura corespunzatoare.
Senatului berlinez i se recomanda sa considere hotararea ca fiind greita i sa
incerce obtinerea corecturii necesare.
Comunicatul de Presa al Biroului Evanghelic de cercetare a ideologiilor (EZW) din
14 decembrie 1995 privind recunoaterea statutului sectei iehoviste
Centrul Evanghelic pentru conceptii asupra lumii considers hotararea
judecatoreasca drept eronata. Este adevarat ca statul trebuie sa dea aprobari unor religii sau
conceptii asupra lumii, dar in timp ce valorizeaza o organizatie ca i asociatie cu drepturi
publice, trebuie sa-i cunoasca experienta conlucrarii cu o asemenea organizatie. Centrul
Evanghelic detine nenumarate dovezi ale caracterului antidemocratic s.i (in unele cazuri)
distrugator al familiilor in cazul martorilor lui lehova. Deci nu este de ajuns sa asculti
expunerea celor in cauza, ci instanta ar fi trebuit sa cerceteze experienta de viata a multor
martori.
Hotararea trimite intr-o directie falsa. Alte organizatii antidemocra'tice, cum ar fi
,,Viata universala" din Wurzburg sau Organizatia Scientologica se afla de mult timp la
panda i vor urma sa inainteze cereri pentru acordarea drepturilor de asociatie. Oare
instanta judecatoreasca va afirma din nou ca declarative interne nu se opun cu nimic?
Revista Evanghelica din Wurttemberg, 19 mai 1996,
tirea Agentiei Evanghelice de Presa privind infiintarea
pe langa Parlamentul Germaniei a unei comisii de cercetare a sectelor
Pe data de 9 mai, camera deputatilor a infiintat comisia de ancheta a sectelor i
grupurilor psihice. Conform opiniei preedintei Camerei deputatilor, Rita Sussmuth, tot mai
multi oameni cauta, datorita nesigurantei, sa se orienteze spre diverse grupari. Conceptia
ca orientarea ar fi doar in biserici nu mai corespunde realitatii.
Preedinta Camerei deputatilor a aratat ca recent infiintata comisie lucreaza pe un
teren unde domnesc intoleranta, suferinta i zelul excesiv. Cei care au cerut explicatii au fost

74

intampinati cu amenintari justitiare.

Comisia are 22 membri, dintre care 11 sunt experti ce nu apartin Camerei
deputatilor. Printre acetia se afla i Hansjorg Hemminger de la Centrul Evanghelic
pentru conceptii asupra lumii.
Sarcina comisiei este de a cerceta scopurile, activitatile i practicile sectelor i grupurilor
psihice din Germania. Se vor scoate astfel in evidenta i limitele libertatii religioase in cazul
unor asemenea mis.cari, precum s.i reielele internationale. Toate explicatiile vor fi date
publicitatii. Primele recomandari sunt ateptate pentru anul 1998.
Alaturam anexelor marturii despre atitudini i acte violente ale sectei:
-

Pe langa ura anticrestina si propaganda prosionista, secta se va face cunoscuta

printr-o politics rasiala de amploare: Xonducatorul Societatii (Rutherford) a
interzis sa fie ridicati negri in posturi de propagandist!. Motivul .este ca, dupa
experienta noastra. negrii sum mai putin socotiti decat albii, iar multi dintre negri au
prea putina stiinta pentru a se putea alege cu ceva de pe urma lecturilor din
literatura noastra. Concluzia noastra este ca literatura impartita de noi negrilor nu are
decat un foarte mic efect asupra lor"120.

Politica rasiala era dublata in conceptia lui Rutherford de o desconsiderare a

femeii, atitudine in intregime anticretina: ,,Femeile ii fac pe barbati maimu^e i li
prostesc. Barbatii isi ridica palaria in lift in prezenta unei doamne, insa aceasta
doar pentru a arata ca sunt gentlemeni. In realitate, aceasta are cu totul alt interes
^

101

(...) Domnul spune de fapt ca nici o femeie nu va intra in Imparatie..." .

/^
-

In adunarea care s-a facut in anul 1975 in Rizu Pari din Atica, s-au dat jos de pe
catarg semnele steagului grec si le-au aruncat. In aceeai vreme s-a scris pe
zidurile caselor din Atena si din alte orase lozinci precum: ,,Guvernul = organ al
Satanei", ,,Ruine in zdrentele popoarelor" i altele122.

2. Epoca de Aur a lui Russell

Despre Russell am discutat in partea introductiva (cap. II). Acum vom aminti doar
lucruri nediscutate acolo i care sunt relevante pentru subiectul nostru.
In 1879 Russell fondeaza propria lui revista: Turnul de veghe al Sionului (Zion's

75

Watch Tower). Doi ani mai tarziu, in 1881, Russell transforms revista in Societatea
turnului de veghe i a intelegerii care, in 1884 devine societate comerciala cu acte in
regula. Organizatia lui cunoate un real progres numeric. Dupa ce in 1893 orgamzeaza la
Chicago primul congres (20-24 aug), in 1900 deschide la Londra primul birou al societatii
din afara SUA. in 1908 existau deja 8000 de ,,cercetatori ai bibliei", numele originar al
iehovistilor. Un an mai tarziu Russell muta sediul societatii la New York in Brooklyn, unde
se afla i astazi. Intre 1886 i 1804 Russell publica o serie de ase carti despre ,,Planul lui
Dumnezeu in prezent", carti in care nu face decat sa calculeze i sa fixeze cronologii. Din
1891 i pana la inceputul secolului nostru, el va colinda lumea, vizitand printre alte tari:
Austria, Germania, Rusia, Grecia, Palestina, China, anuntand sfaritul lumii pentru anul
1914. Dupa moartea lui din octombrie 1916 membrii societatii vor fixa astfel locul lui Russell
in lume: ,,de la Apostolul Pavel incoace nu a existat un
om mai bun i mai mare decat pastorul Russell"

Imperiul mondial.
A. Desfiintarea natiunilor i conducerea Armaghedonului
Cunoatem doua perioade. Prima pana in Armaghedon i a doua in timpul
Armaghedonului. Aceste perioade au urmatoarele caracteristici:
-

,,in 1914 Isus a primit neamurile ca motenire"124, pamantul tot ca proprietate a Sa.
Regatul mesianic i regele uns sunt mijlocul folosit de lehova pentru a-s,i realiza
scopul cu privire la intregul pamant.

semnele acestei perioade sunt marcate de: primul i al doilea razboi mondial;
seceta dupa primul razboi mondial; marile seisme care s-au produs cu o frecventa inca
necunoscuta vreodata pana in 1914 i numarul mare de victime ale acestor
cutremure de pamant (de la 1915 la 1978) i-au pierdut viata 1.600.000 de
persoane in 43 de mari seisme; gripa spaniola care a facut 21 de milioane de
victime alaturi de afectiuni cardiace, boli de cancer, venerice etc. Cres.terea
criminalitatii i a nelegiuirii; stresul sj frica care bantuie pe oamenii contemporani; setea
de inavutire crescuta; delicventa juvenila crescuta; fariseismul celorlalte religii;
egoismul i exagerarea in placeri; poluarea care marcheaza planeta noastra125.

incepand cu 1914 Isus ,,va zdrobi" (...) i va pune capat intregului sistem politic ce
domina acum problemele omenes.ti126.

76

Prin intermediul poporului iehov, controversa de importanta vitala privitoare la

Regat este prezentata oamenilor de pretutindeni; lucrare dirijata de Isus de pe
tronul sau ceresc i cu ajutorul ingerilor .

,,Caprele" (cei care nu vor primi pe martori) se vor duce la taiere venica intr-o
distrugere atat de completa ca efectuata prin foe, ,,oile" vor fi ocrotite de catre
regele mesianic .
B. Institutiile satanice ale omenirii

Ele sunt reprezentate de orice sistem de guvernare, incepand de la Adam i pana in ziua de
astazi. Ele sunt consecinta neascultarii lui Adam, atunci luand natere, i sunt rele in sine129.
Aceste guverne simbolizeaza fiara din Apocalipsa. Religiile in totalitatea lor, desemnate de
,,Babilonul eel mare"din Apocalipsa reprezinta femeia desfranata din Apocalipsa ai carei
amanti sunt guvernele, adica fiara deasupra careia se afla. Religia este aceea care dicteaza
guvernelor si este vinovata de toate relele intamplate in lume. Acum a inceput intoarcerea
guvernelor impotriva religiilor urmata de distrugerea totala a tuturor religiilor, culminand cu
tentativa asupra martorilor lui lehova, lucru pe care lehova il va impiedica130.
Organizatia Natiunilor Unite (ONU) este identificata de martori cu ,,uraciunea
pustiirii care sta in locul eel sfant" din evanghelie. Locul eel sfant este dat de faptul ca
aceste guverne sunt ,,ceruri" vechi, al caruiloc va trebui luat de ,,cerurile noi".
3. Mijloace i metode ale Bisericii Neamului pentru stoparea propagandei iehove131
Mijloacele si metodele nu sunt noi sau inventate de preoti ci ii au izvorul in
indatoririle preotiei harice cu baze biblice: ,,Voi sunteti lumina lumii i sarea pamantului"
/v
(Matei 5, 13-14); ,,Voua va este dat sa cunoasteti tainele Imparatiei cerurilor" (Matei 13,
11); ,,Sa lucrati cat este lumina pentru lumina" (Matei 5, 14-16), motiv pentru care
indeamna i Sf. Apostol Pavel: ..Propovaduieste cu timp si fara timp" (II Tim. 4, 2).
Preotul nou-instalat trebuie sa cunoasca bine cauzele fenomenului sectar, sa stearga
trecutul intunecos dupa care sa aduca iarasi lumina Evangheliei. Preotul trebuie sa aiba in
vedere experienta apostolilor (Matei 10; Luca 9, 10) i sa urmeze sfaturile lor:
/\
a) evitarea ratacitilor patimasi. Intre acestia se numara cei impietriti la inima,

77

ursuzii, bicisnicii, pisalogii etc. ,,Va indemn, fratilor, sa fiti cu luare-aminte

asupra celor ce produc dezbinari si sminteli impotriva invataturii pe care v-ati
insuit-o. Fugiti de ei pentru ca acetia nu slujesc Domnului nostru lisus
Hristos... i prin vorbele lor blande si prin binecuvantarea lor ineala
mintile celor fara de rautate" (Romani 16, 17-18).
b) Ocolirea celor care sunt cicalitori. Misionarul trebuie sa ia aminte ca dupa
doua mustrari, in calitatea sa de preot n-are ce mai discuta cu ratacitul
fiindca el sporete ,,tot mai mult in ratacire i satana il face tot mai
indaratnic" (II Tim. 2, 16).
Parohia are situatia ei aparte cu probleme economice care sunt firesti. Numai
cunoscand acestei realitati preotul purcede la mijloace si metode adecvate astfel:
1. Transmiterea invataturii crestine enoriailor, experimentarea ei prin morala si
iubirea fata de semeni, prin fapte bune, intaia prevenire a infiltratiei sectare. In
acest scop preotul are la indemana: a) amvonul, pentru transmiterea invataturii
evangheliei; b) enoria, pentru cercetarea credinciosilor, a trairilor duhovnicesti i a
tuturor problemelor referitoare la ea; c) intensificarea cultului divin; d) intarirea
increderii credinciosilor in slujitor; e) intarirea constiintei de enoriasi si transmitatori de
bunuri morale a unui vechi popor; f) intensificarea legaturii de la suflet la suflet prin
spovedanie si inlaturarea viciilor si a atitudinilor antisociale din parohie; g)
participarea la treburile obstesti gospodaresti etc.
2. Profilaxia (prevenirea).Credinciosii ortodocsi si chiar cei departati de Biserica
trebuie adusi in starea de a-si da seama ca cei prin care le-a venit sminteala a
plecat, putand sa se reculeaga, sa fie mai intelegatori, sa poare dialog unii cu altii si
sa-si cunoasca mai bine credinta. Profilaxia se aplica cu succes de catre preotul nou
numit in parohie sau tanar.
3. Localizarea sau stoparea. Odata localizat sau izolat si dandu-si seama ca preotul
slujeste cu adevarat lui Dumnezeu, sectarul se rusineaza, ii dispare febra prozelita, se
informeaza, ramane in greseala, dar nu mai condamna pe altii si nici nu mai ataca
cu versete biblice. Daca prin profilaxie preotul a sters niste rani vechi, prin localizare
da un prilej de revenire a celui ratacit.
4. Chemarea la unitatea originara - dupa cuvintele Mantuitorului: ,Am si alte oi care nu

78

sunt din staulul acesta. i pe acelea trebuie sa le aduc..." (loan 10, 11). Preotul trebuie
sa intensifice activitatea predicatoriala si catehetica, participarea credinciosilor la cult,
savarsirea slujbelor in intregime etc.
5. Contacte din dragoste de om, de cetatean, discutii cu prudenta. Au loc cu sectantii mai
indaratnici dar care voiesc sa stea de vorba cu preotul.
6. inlaturarea defmitiva a ,,raului". In caz de revenire, credinciosul trebuie tratat
cuviincios, fara a i se mai vorbi urat.
7. Cateva principii generale de dialog.
a) Atitudinea pasnica a preotului in fata violentei sectarilor. Daca este jignit,
preotul sa intoarca si celalalt obraz (Matei 5, 39) in sens de iertare. In acest
mod ii apropiem, ii dezarmam si mai ales, ,,le aprindem carbuni pe cap"
(Romani 12, 20).
b) Evitarea discutiilor dogmatice. Preotul poate avea esec in activitatea
misionara daca abordeaza teme dogmatice, cauza ratacirii nefiind dogma ci
sminteala si interpretarea singulara a Bibliei.
c) Urmati-mi ie precum si eu urmez lui Hristos (I Cor. 4, 15-17). Daca preotul
devine exemplu de slujire a evangheliei, cei rataciti vor fi coplesiti.
d) ,,Feriti-va de unii ca acestia" (Matei 24, 24). Sunt cazuri de sectari inraiti care
nu accepta nici discutia si sunt violenti. Unii ca acestia trebuie lasati in pace (II
loan, 10, 12)
Posibilitatea readucerii in sanul Bisericii mame a celor rataciti si mselati cuprinde: A. Purtarea
exemplara a preotului care reprezinta metoda si mijlocul eel mai eficient in viata enoriei.
Pot fi subliniate cateva aspecte ale purtarii exemplare a preotului:
1. Ravna sau zelul pastoral care nu-i ingaduie nici linite nici multumire preorului daca
n-a facut totul pentru dobandirea sufletelor incredintate lui.
2. Devotamentul pentru slujirea lui Dumnezeu i a credincioilor, intelegand aici
constiinciozitatea implinirii indatoririlor preotesti i pastorale.
3. Jertfelnicia. .Pastorul eel bun ii pune sufletul pentru oi" (loan 10, 11) si ,,mai mare
dragoste decat aceasta nimeni nu are ca viata sa sa si-o puna pentru prietenii sai" (loan
15, 3)
4. Apararea credinciosilor in fata iuresului sectar, privind instruirea lor prin predici si

79

cateheze.
5. Participarea credinciosilor la slujbe si explicarea acestor sfmte slujbe avand in
vedere multitudinea legaturilor sufleteti intre cei prezenti.
6. Preotul trebuie sa fie mereu cu inima plecata spre viata enoriailor, cum se cade unui
parinte sufletesc: ,,Fiti pilda credincioilor cu cuvantul i cu purtarea, cu dragostea,
cu duhul i cu curatia'' (I Tim. 4, 12)
7. Reactivarea apostolatului social sub toate aspectele lui, cu implicatii in toate
domeniile.
8. Succesul pastoral i apararea credinciosilor in fata sectelor este dat de persoana si
personalitatea parohului.
4. Recomandari recente ale Sfantului Sinod al B.O.R.
I. Mijlocul cel mai eficace in stavilirea efectelor fenomenului sectar il constituie
conduita exemplara a preotului.
1.

Parohul va lua legatura cu preotul misionar de la Protoierie i va intocmi un

plan de predici i cateheze misionare.

2.

Preotul are obligatia de a savars,i vecernia in fiecare ajun de sarbatoare si mai

ales sambata.

3.

Va antrena credinciosii la cantarea omofona, plecand de la cantari simple

(Sfinte Dumnezeule, Tatal nostru etc.)

4.

La sfaritul slujbelor va rosti un cuvant scurt pe baza textelor

scripturistice.

5.

Va raspunde oricarei solicitari din partea oricui, credinciosi sau rataciti,

fixand i zile cu slujbe speciale (vecernie, acatist i teme antisectare)

6.

Va da sfaturi necesare si va pregati cuvantari ocazionale (botez, cununie

etc.) sau cu teme alese (Craciunul, Boboteaza)

7.

Se va insista in predica i cu orice ocazie asupra rolului vietii morale i

unitatii morale i spirituale ale credinciosilor notri.

8.

invatarurile false au existat i vor exista (I Cor. 11, 19), dar au caracter
trecator i vin din cauze diferite.

9.

Specificul ortodoxiei romaneti a fost intotdeauna unitatea sa de datini.

obiceiuri, credinta i adevar, traditii curate i verificate, iar credinciosjlor

80

ei de a asculta, in ceea ce prives.te credinta, numai de Biserica neamului

romanesc, de cuvantul evanghelic transmis inaintailor nos.tri dupa
Cincizecime de catre Sfantul Apostol Andrei, eel care a semanat samanta
evangheliei la stramoii notri daco-traci.
10.

Pacea este subiectul necesar abordarii preotului sub toate aspectele i

urmarile ei.
II.

Fata de cei care practica prozelitismul.

1. Preotul ortodox va oferi ajutor celor in necazuri, indiferent de credinta lor.

2. Munca de indrumare a credincioilor va fi facuta de la om la om.
3. Preotul trebuie sa cunoasca bine originea i doctrina sectelor.
4. In cimitire se vor respecta cu strictete regulamentele in vigoare.
5. Preotul ortodox trebuie sa dea dovada de spirit ecumenic.
6. In parohiile vacante de vreme indelungata, unde a aparut fenomenul sectar se impune
cercetarea cauzelor vacantarii s.i a lua masuri concrete.
7. Preotul ortodox este dator a cunoate din timp pe ,,pastorii" sau conducatorii de secte i
grupari separatiste i de a incunotinta protopopiatul de informatiile aflate propunandu-i
solutii sau cerandu-i concursul.
8. Preotii tineri au datoria sa cunoasca istoricul sectelor.
9. Preotul ortodox trebuie sa explice credincioilor fenomenul sectar i duhul lui strain de
credinta Bisericii.
10. Preotii au permanenta indatorire sa participe la toate actiunile obteti intreprinse pe
plan comunal.

81

CONCLUZII
Iehovitii. ca toate sectele, sunt periculoi neamului i unitatii sale spirituale.
Avand in vedere ca sunt anationali i apolitici, ca promoveaza anarhia i lipsa frici
de pedeapsa i mai ales ca nu sunt straini de micarea sionista mondiala i de
francmasonerie.
Indatorirea statului de a lua masurile necesare. Avand in vedere ca i alte state

82

europene i nu numai, au reactionat in fata prime]diei iehoviste.

Obligatia preotului i a dascalului de religie de a feri credincios.ii i elevii de
nocivitatea iehovista.
Sfarit si lui Dumnezeu Celui in Treime inchinat si slavit, lauda!

Curriculum Vitae

83

Subsemnatul, Drnu Nicolae, nscut la data 13.11.1985, n localitatea Trgu Crbuneti,

Judeul Gorj, din prinii Vintil i Floarea.
ntre anii 1992- 2000, am urmat cursurile colii generale cu clasele I- VIII, din satul
Valea Pojarului, comuna Bustuchin, Judeul Gorj, dup care ntre anii 2000- 2005, am
urmat cursurile Seminarului Teologic Ortodox "Sfntul Grigorie Teologul" din Craiova.
n anul 2005-2009 am absolvit Facultatea de Teologie Ortodox "Sfinii Trei Ierarhi" din
Craiova, la secia Pastoral.
n vederea obinerii titlului de masterand n Teologie, voi susine n sesiunea Iunie 2012,
prezenta lucrare de disertatie cu titlul "Pericolul socio-religios al Martorilor Lui
Iehiva.", la disciplina Misiologie si Ecumenism, avnd drept coordonator pe Dl.
Lect. Univ. Dr. Calina Gelu.

BIBLIOGRAFIE
1. Biblia sou Sfanta Scriptura, Editura Societatii biblice interconfesionala din
Romania, 1992
2. Antim, Radu, Societatea ,,Martorii lui lehova" in contextul fenomenului sectar,
Colectia: ,,Nebunia lumii de azi", nr. 1, Ed. Arhidiecezana, Cluj-Napoca, 1996
3. Balan, loanichie, Arhimandrit, Parintele Paisie Duhovnicul, Colectia ,,Credinta si
cultura", nr. 1, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, Iai, 1993
4. Bezeniti, Pantelimon, Arhimandrit, Iehovistii - dusmanii credintei si ai patriei,
Atena, 1994

84

5. Cel mai mare Om care a trait vreodata, Editori: Watchtower Bible and Tract
Society of New York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn,
New York. USA, Prnted in Germany, 1995
6. Credinta Ortodoxa, Editura Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, Iai, 1996
7. Cum poti gasi fericirea, Editori: Watchtower Bible and Tract Society of New
York, Inc. International Bible Students Association, Brooklyn, New York, USA,
Prnted in Germany
8. Cunostinta care conduce la viata vesnica, Editori: Watchtower Bible and tract
Sociery of New York Inc., International Bible Students Association, Brooklyn,
New York, USA, Made in Italy, 1996
9. David, Petre, Ion, Diacon, Calauza cretina pentru cunoaterea i apararea
dreptei credinte in fata prozelitismului sectant, Ed. Episcopiei Aradului, Arad
1987
10.Hierotheos de Nafpaktos, Mitropolit si Vlasios, Aghios, Viata dupa moarte,
Editura Bunavestire, Galati, 2000
11. Ilie, Cleopa, Arhimandrit, Calauza in credinta ortodoxa, Ed. Episcopiei Dunarii
de Jos, Galati, 1991
12. Ilie, Cleopa, Arhimandrit, Lumina si faptele credintei, Editura Mitropoliei
Moldovei si Bucovinei, Iasi, 1994 tt.lndrumari misionare, Ed. IBMBOR,
Bucuresti, 1986 14.Ramureanu, loan, Pr. Prof. Dr., Istoria bisericeasca universala,
manual pentru seminariile teologice, Ed. Institutului Biblic si de Misiune al Bisericii
Ortodoxe Romane.
12. IS.Sfantul Chiril al Alexandnei. Despre Sfanta si Cea de o flinta Treime.
P.S.B.. vol. 40, Ed. IBMBOR- Bucuresti. 1994 16.Sfantul Grigorie de Nazi an 7. Cele
cinci cuvantari teologice, Editura Anastasia. 1993 n.
13 Sfantul Grigorie de Nyssa. Marele cuvant catehetic, Editura Socpia, Bucuresti,
1998 IS.
14 Sfantul loan Gura de Aur. Omilii la epistola catre Filipeni a Sfantului
Apostol Pavel. Editura Jcos". 1998
85

15.Sfantul loan Gura de Aur. Omilii i cuvantari I, Colectia Vita teologica et

monastics (Parinti Oriental!
16.Sfantul Teofilact al Bulgariei. Talcuirea Sfintelor Evanghelii de la Matei i
Marcu. Editura looia. Buc. 1998 21.
17. Sfantul Vasile cel Mare. Scrieri, partea a III-a, Despre Sfantul Duh.
Corespondenta (epistole), colectia ,,Parinti si Scriitori Bisericesti", editura
IBMBOR. Bucuresti. 1998
18 .Supravietuire si apoi un Pamant Nou, Editori: Watchtover, Bible and Tract
Society of New York, Inc. International Bible Students Association Brooklyn,
New York. USA. printed in Germany, 1987
19. Tu pori trai pentru totdeauna in paradis pe pamant, Editori: Watchtover, Bible
and Tract Society of New York, Inc. International Bible Students Association
Brooklyn, New York, USA, printed in Germany, 1990
20. Uniti in inchinarea singurului Dumnezeu adevarat, Editori: Watchtower Bible
and Tract Society of New York, Inc. International Bible Students Association,
Brooklyn, New York, USA, Made in Germany, 1987

86