Ion Creanga este unul dintre cei mai valorosi povestitori ai literaturii noastre, adauga scrierii sale

memorialistice Amintiri din copilarie basmele culte prin care proiecteaza in fabulos lumea
taraneasca atat de apropiata sufletului sau intr-o maniera originala de exprimare
Basmul este acea specie a genului epic in proza cu personaje numeroase care prezinta confruntarea
dintre bine si rau, confruntare care se solutioneaza de regula cu invingerea binelui si restabilirea
echilibrului
Elemente fabuloase apartin sferei realului iar indici spatio temporali sunt vag precizati
Publicat in anul 1877 in revista Convorbiri literare acesta respecta structura basmului cult incare
actiunea debuteaza cu o situatie de echilibru care este perturbata de un eveniment neasteptat care
desfasoara un conflict intre protagonist si antagonist avand ca finalitate restabilirea echilibrului.
Actiunea este culminata de un moment de maxima incordare (punctul culminant), iar
deznodamantul aduce o noua situatie de echilibru
Titlul enunta atat specia, povestea cat si numele protagonistului care trece printr-o etapa de formare
si initiere.
Pe parcursul firului epic destinul acestuia cunoaste 3 ipostaze, cea a Fiului cel mic (curajos, dar
neinitiat care este dornic sa-si ajute familia), cea a lui Harap Alb ,ucenic al spanului(ce trece prin
procesul de formare siinitiere) si cea a Imparatului, initiatul, acum capabil sa conduca propria
imparatie si sa isi intemeieze o familie cu aleasa inimii
Numit de catre formatorul sau (antagonistul) printr-o sintagma oximoronica Harap Alb. Harap
desemneaza o persoana cu pielea si parul negru, prezentat in antiteza cu epitetul cromatic alb.
Teme sunt de inspiratie folclorica, prezentand conflictul dintre bine si rau.
Motive au o sursa populara,motive prezente sunt casatoria, calatoria, probele etc
Alte elemente de aceeasi inspiratie folclorica sunt aparitia obiectelor magice, prezenta in text a
ajutoarelor si a donatorilor (craiasa albinelor, furnicilor) si prezenta cfrei 3 (3 fii, printese,probe etc)
Perspectiva narativa este obiectiva, relatarea se face la persana a 3-a
Modalitati de expunere prezente sunt naratiunea (cu cea mai mare pondere) completata de dialog cu
rol in dinamizarea actiunii si individualizarea personajelor. Descrierea se bazeaza pe portretizare
Constructia personajelor aduce un element de originalitate, existand in text portrete bine conturate
lasand amprenta asupra imaginatiei cititorului
Expresii populare dominate de interjectii, exclamatii, regionalisme.
Nota de unicitate a textului este data si de umorul inconfundabil a lui Creanga.