CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Extrase din lucrari M. Zaplaic

5.1. Aplicatie: evaluarea zgomotului de trafic rutier, pentru strazi cu diferite structuri si
a zgomotului de trafic rutier intr-o sectiune pe un tronson
Modelul de calcul pentru trafic rutier s-a conceput pentru urmatoarele situatii:
Sosele de categoria I si a II-a, in conformitate cu STAS 10 144-1, 1980, considerandu-se trei variante de sosele:
1. sosele in structura libera, adica acele sosele care nu au constructii sau alte elemente reflectante pe niciuna
din laturi, iar daca acestea exista, inaltimile lor nu depasesc 0,2 din deschiderea soselei;
2. sosele in sectiune tip L, adica acele sosele care au pe margine fronturi de constructii, dar numai pe o
singura parte. La astfel de sosele, pentru un punct dintr-o sectiune a sa, pe langa componenta directa a
zgomotului ce se propaga dinspre sursa spre punctul de receptie, mai exista si componenta de reflexie pe
peretii cladirilor frontului, rezultand o valoare sporita a nivelului de zgomot intr-un punct din sectiune;
3. sosele in sectiune tip U, adica acele sosele care au pe ambele laturi fronturi de constructi de inaltimi mai
mari dacat 0,2 din deschiderea soselei (distanta dintre fronturi). La astfel de sosele, pentru un punct dintr-o
sectiune a sa, pe langa componenta directa a zgomotului ce se propaga dinspre sursa spre punctul de
receptie, exista componentele de reflexii repetate pe peretii cladirilor celor doua fronturi, rezultand valori cu
atat mai sporite ale nivelului de zgomot intr-un punct din sectiune, cu cat deschiderea este mai mica.
In schitele de mai jos, sunt ilustrate soselele in sectiune tip L si tip U (fig. 5.1), precum si modul in care reflexiile
pe fronturile de cladiri ajung intr-un punct receptor. In (fig, 5.2) sunt prezentate imagini ale celor trei tipuri de strazi
analizate.
In fig 5.3 si 5.4, sunt prezentate schemele logice ale programelor de calcul pentru trafic auto si feroviar.

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Fig. 5.1 Scheme reprezentand undele directe si reflexii

pentru strazi in "U" si "L"

R
H

Sosea in "L". Front de constructii pe o singura parte a soselei

H
d

sosea

Trotuar

Sosea in "U". Front de constructii pe ambele parti ale soselei

Se presupune indeplinita conditia ca h/d > 0.2

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Fig. 5.2: Sectiuni de sosele cu diferite structuri

1 - Sosea fara fronturi de cladiri,
cu propagare libera a zgomotului
2 - Sosea de tip "L', cu fronturi de cladiri pe o singura parte
3 - Sosea de tip "U", cu fronturi de cladiri pe ambele parti

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Fig. 5.3 SCHEMA LOGICA A

PROGRAMULUI DE CALCUL
-trafic autoINTRARI:
- Nr. de vehicule usoare (M<3500kg);
- Nr. de vehicule grele (M>=3500kg);
- Viteza de rulare a convoiului (v in km/h);
- Panta soselei (G in %);
- Coeficientul de suprafata (Ks, functie de captuseala soselei);
- Distanta fata de axul soselei si cota de calcul.
NOTA: In cazul arterei in structura tip "U" se introduce deschiderea soselei (distanta
intre fronturile de cladiri), iar punctul de calcul se alege pentru o anumita distanta
raportata la fatada. In cazul arterei in structura tip "L"se introduce distanta de la frontul
de cladiri, la axul soselei, precum si distanta de calcul raportata la fatada.

CALCULEAZA:
- Diferenta de nivel de zgomot fata de o valoare de referinta, produsa datorita
numarului vehiculelor usoare;
- Diferenta de nivel de zgomot fata de o valoare de referinta, produsa datorita
numarului vehiculelor grele;
- Diferenta de nivel de zgomot, produsa datorita diferentei de viteza a
vehiculelor usoare, fata de o valoare de referinta;
- Diferenta de nivel de zgomot, produsa datorita diferentei de viteza a
vehiculelor grele, fata de o valoare de referinta;
- Calculeaza efectul pantei (exprimata in procente)
- Calculeaza efectul solului (ISO 9613-2, 1996);
- Introduce efectul absorbtiei in atmosfera (ISO 9613-1, 1993) pentru conditiile
standard stabilite (15 grade Celsius si 70 % umiditate relativa)
- Alege numarul de fire pe ambele sensuri de mers, in functie de categoria
soselei.
- Imparte fiecare fir al soselei in segmente emitatoare de zgomot si insumeaza
contributia fiecarui segment in punctul de calcul ales (ISO 9613-2, 1996)
Pentru fiecare segment elementar generator de zgomot calculeaza atenuarea
datorita solului
- Calculeaza nivelul de presiune ponderata A, continuu, echivalent, intr-un
punct situat la bordura soselei si la cota de 1,3m (STAS 10009, 1988 si STAS
6161-3, 1989)

AFISEAZA:
- Nivelul de presiune ponderata A, continuu,
echivalent, pentru o perioada de o ora, intr-un
punct sitiuat la bordura soselei si la cota de 1,3m
(STAS 10009, 1988 si STAS 6161-3, 1989);
- Nivelul de presiune ponderata A, continuu,
echivalent, pentru o perioada de o ora, intr-un
punct situat la o anumita cota si la o anumita
distanta de axul soselei, sau de fatada

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Fig. 5.4 SCHEMA LOGICA A

PROGRAMULUI DE CALCUL

INTRARI:
- Nr. de trenuri de calatori Nc;
- Viteza pe tronson (Vc in km/h)
- Nr. de trenuri de marfa Nm;
- Viteza pe tronson (Vm in km/h);

CALCULEAZA:
- Diferenta de nivel de zgomot fata de o valoare de referinta, produsa
datorita numarului de trenuri de calatori;
- Diferenta de nivel de zgomot fata de o valoare de referinta, produsa
datorita numarului de trenuri de marfa;
- Diferenta de nivel de zgomot, produsa datorita diferentei de viteza a
trenurilor de calatori, fata de o valoare de referinta;
- Diferenta de nivel de zgomot, produsa datorita diferentei de viteza a
trenurilor de marfa, fata de o valoare de referinta;
- Calculeaza efectul solului (ISO 9613-2, 1996);
- Introduce efectul absorbtiei in atmosfera (ISO 9613-1, 1993) pentru
conditiile standard stabilite (15 grade Celsius si 70 % umiditate relativa)
- Imparte fiecare din cele doua fire ale rutei in segmente emitatoare de
zgomot si insumeaza contributia fiecarui segment in punctul de calcul ales
(ISO 9613-2, 1996) Pentru fiecare segment elementar generator de
zgomot calculeaza atenuarea datorita solului
- Calculeaza nivelul de presiune ponderata A, continuu, echivalent, intr-o
sectiune aleasa perpendicular pe directie rutei

SE OBTIN:
1) O variabila tablou continand coordonatele
sectiunii si nivelul echivalent de zgomot
pentru o perioada de 24 ore (sau alta perioada
de referinta aleasa).
2) O variabila tablou continand distributiile
nivelurilor maxime intr-o sectiune, la trecerea
unui tren cu o anumita viteza

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Bazandu-ne pe modelul de calcul prezentat in aceasta lucrare, pe care l-am folosit pentru calculul nivelului de
presiune acustica in nodurile unor retele dreptunghiulare, care pentru sectiunile tip L si U ocupau intreaga
sectiune cu latimea egala cu deschiderea soselei, sunt prezentate mai jos evaluarile nivelului de presiune
ponderata A, continuu, echivalent.
In aceste reprezentari, (fig. 5.5, 5.6, 5.7) se observa diferitele efecte ce apar in functie de felul soselei.

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

5.2 Analiza unor particularitati ale zgomotului de trafic in zona unui pasaj
a) Elemente preliminare
In ultimii zeci de ani, prin modernizarea reelei de transport a orasului Bucuresti, au aprut
pasaje rutiere acoperite, situate sub nivelul solului (Victoriei, Obor, Lujerului, Mresti, Unirea,
Muncii), care au contribuit ntr-o msur important la creterea fluenei traficului rutier, aspect
ce are consecine economico - sociale importante.
Fiecare din aceste pasaje au tronsoane descoperite cu pante de 4 - 5%, n zonele de intrare
ieire (fig. 5.18), ce fac trecerea de la zona de suprafa la cea subteran. Chiar la o simpl
trecere, ca pieton, prin imediata vecintate a acestora, se pot remarca elemente acustice
caracteristice cum ar fi:
- apariia unor unde sonore de energii importante cu mai multe secunde naintea apariiei
vehiculului care le produce, din zona acoperit a pasajului, n urma reflexiilor multiple pe toate
cele patru laturi ale tronsonului subteran acoperit;
- o percepere de zgomot amplificat, pentru un vehicul deplasndu-se pe tronsonul descoperit al
pasajului, datorit sursei reale, plus multiplelor surse imagini generate prin existena pereilor
laterali din beton netratai acustic, la care se adaug sursele imagini generate datorit
carcaselor unora din vehiculele n circulaie - tramvaie, autobuze, dube.
b) Modul de lucru
S-a considerat tronsonul descoperit al pasajului Lujerului, avnd limea de 22 m, 2 x 2 benzi
de circulaie pentru traficul auto i 2 benzi centrale pentru circulaia tramvaielor. S-a considerat
un plan perpendicular pe rut (fig 5.15), care conine seciunea pasajului cu adncimea de 7m,
precum i seciunea unui bloc cu 14 niveluri aflat la distana de 28 m de latura cea mai
apropiat a pasajului. Cotele centrelor de putere acustic s-au considerat ca fiind 0.8 m pentru
sursele auto i 0.3 m pentru sursele pe ine. Fiecruia din cele 6 fire de circulaie (4 auto i 2
de tramvai) i s-a atribuit o putere acustic pe unitatea de lungime corespunztoare. S-a inut
seama si de directivitile surselor de zgomot implicate pentru nivelurile ponderate (A) i de
spectrele de frecven caracteristice traficului pe ine i al celui auto.
Nivelul de zgomot echivalent Leq ntr-un punct receptor din vecintate (fig.5.20), s-a calculat cu
relaia:
Leq LWeq A eq
(5.1)
n care LWeq este nivelul de putere acustic asociat unitii de lungime, iar Aeq este atenuarea
echivalent, dat de relaia
Aeq Ag Aaer Asol Aecran
(5.2)
Termenii relaiei (5.2) sunt respectiv atenurile obinute din considerente geometrice, prin
absorbie n aer, absorbie n vecintatea solului i atenuarea produs prin efectul de ecran.
Insumarea contribuiilor tuturor surselor reale sau imagini ntr-un punct R s-a calculat cu relaia:

n p 0.1L i , j A f ( i )
LA ( R ) 10 lg 10 f

i 1 j 1

(5.3)

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

unde:
= numrul de contribuii i
= numrul benzilor de octav standard ( p 8 ) ;
= banda de o octav curent
= corecie introdus pentru ponderare A

n
p
j
A f (i )

Punctele receptoare coninute n planul de evaluare i pentru care s-au calculat nivelurile de
zgomot pentru sursele directe i pentru imaginile de ordinul 1 se pot afla n una din poziiile
relative prezentate n fig. 1. Diversitatea acestor poziii relative crete n cazul cnd se ia n
calcul i imaginea de ordinul 2.
R1
R2

R3

Nivelul solului

Fig. 5.14 Diferite pozitii relative ale punctelor receptoare

fata de ansamblul sursa - imaginea de ordinul 1

R1 - Receptor "in vedere directa" atat fata de sursa, cat si fata de imaginea de ordinul 1
R2 - Receptor prin difractie fata de sursa si "in vedere directa" fata de imaginea de ordinul 1
R3 - Receptor prin difractie atat fata de sursa, cat si fata de imaginea de ordinul 1
c) Rezultate si concluzii
Valoarea nivelului echivalent de zgomot pentru intervalul orar 8 - 20, analizat, la etajele 4, 5, 6,
7, este aproximativ 68 dB(A).
Pe baza masurarilor s-au putut asocia puteri acustice firelor de trafic prin pasaj si s-a realizat
schema cea mai probabila care produce nivelul de zgomot masurat.
Aceasta este rezultatul compunerii undelor directe cu cele provenind din reflexiile de ordinul 1,
2, etc.
Peretii pasajului fiind netratati (reflectanti), pe baza scenariului fizic ales, s-a reconstituit situatia
reala (fig. 5.17), dupa armonizarea rezultatului evaluarii cu rezultatele masurarilor efectuate.

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Evident ca la configuratia curbelor de egal nivel sonor rezultata au contribuit undele directe si
reflexiile de ordinul 1, 2. (Reflexia de ordinul 3 modifca nesemnificativ nivelurile sonore din
zona).
Dupa ce s-a obtinut configuratia din fig. 5.18, prin considerarea undele directe si reflexiilor,
introducem conditia unor pereti tratati, absorbanti, pentru care reflexiile se reduc substantial.
Fizic, se traduce prin renuntarea la componentele provenind din reflexii, rezultand pentru
curbele de egal nivel de zgomot configuratia din fig. 5.19.
Pe baza scenariului expus, s-a obtinut evaluarea efectului tratarii antiacustice a peretilor
pasajului.
Modelul de calcul dezvoltat pentru aceast lucrare ine seama de sursele imagine pn la
ordinul 2, suficient pentru obinerea unei bune aproximri a situaiei reale, efectul imaginilor de
ordinul 3 este neglijabil pentru configuraia curbelor de egal nivel de zgomot din afara pasajului.
Nivelul echivalent de zgomot la muchia pasajului este 75 dB(A). S-a prezentat nnegrit
intervalul 68 - 69 dB(A), pentru a putea fi urmrite cu uurin diferenele intre situatia
netratat si tratat.
Din analiza rezultatelor se constat c existena zonelor deschise ale unui pasaj rutier aduce
modificri importante configuraiei cmpului acustic din vecintate, astfel:
- un tronson ai crui perei sunt netratai acustic favorizeaz o bun propagare a zgomotului n
vecinti;
- un tronson tratat corespunztor se poate asimila unui ecran antizgomot pentru receptorii aflai
n vecintate.

40 m

Fig. 5.15 REPREZENTAREA SECTIUNII ANALIZATE

CU LOCALIZARILE BENZILOR DE TRAFIC ANALIZAT

7m
28 m

22 m

22.0 0 m
19.75 m
16.2 5 m
12.7 5 m
9.2 5 m
5. 75 m

0.30 m

2.2 5 m

0.8 0 m

10

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

Fig. 5.16 ZONE DESCHISE PENTRU UN PASAJ RUTIER

S-a marcat sectiunea de evaluare
a nivelurilor de zgomot

11

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

12

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

5..3 Prognoza nivelurilor de zgomot pentru o autostrada.

Pe baza tipului de autostrada proiectata si a debitelor zilnice de trafic rutier, se poate efectua o
estimare a nivelului de presiune sonora, continuu, echivalent, ponderat A. Aceasta prognoza
este necesara pentru ca eventualele masuri de protectie (ecrane, ocoliri) sa se prevada inca
din faza de constructie. In exemplele prezentate, pe baza debitelor de trafic zilnice si pentru
doua tronsoane, s-au trasat curbele de acelasi nivel de zgomot (Autostrada Bucuresti
Constanta). Primul tronson este ales de la iesirea din Bucuresti (fig. 5.19), iar al doilea a fost
ales din zona Fundulea (fig. 5.20), unde pe o anumita portiune exista o zona de interferenta
intre zgomotul apartinand autostrazii si cel apartinand traficului feroviar pe ruta Bucuresti
Constanta.
In afara de prezentarea la scara mare a curbelor de egal nivel de zgomot, s-au efectuat si
analize detaliate inscrise pe hartile tronsonului analizat.

13

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

14

CEPSTRA GR(O)UP zgomot si vibratii

Trafic rutier

15