COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU

DROBETA TURNU SEVERIN

PROIECT PENTRU CERTIFICAREA

CALIFICRII PROFESIONALE
NIVEL IV
CALIFICAREA TEHNICIAN N TURISM
CLASA A XII-A

PROFESOR COORDONATOR
NEAGOE IONELIA

ELEV
IANCU ROXANA

2015

COLEGIUL NAIONAL ECONOMIC THEODOR COSTESCU

DROBETA TURNU SEVERIN

OBICEIURI I TRADIII DIN BANAT

NIVEL IV
CALIFICAREA TEHNICIAN N TURISM
CLASA A XII-A

PROFESOR COORDONATOR
NEAGOE IONELIA
ELEV
IANCU ROXANA

2015

CUPRINS
Argument
CAPITOLUL I PREZENTARE BANAT................................................................................1
1.1.
1.2.
1.3.

Scurt istoric Banat......................................................................................................1

Aezare geografic........................................................................................................1
Ci de acces....................................................................................................................2

CAPITOLUL II OBIECTIVE TURISTICE DIN BANAT...................................................3

2.1. Obiective turistice naturale...............................................................................................3
2.1.1. Relieful....................................................................................................................3
2.1.2. Hidrografia.............................................................................................................3
2.1.3. Clima.......................................................................................................................5
2.1.4. Vegetaia.................................................................................................................6
2.1.5. Fauna......................................................................................................................7
2.1.6. Resurse balneare....................................................................................................7
2.2. Obiective turistice antropice............................................................................................11
CAPITOLUL III OBICEIURI I TRADIII DIN BANAT...............................................17
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Banatul provincia de dincolo de munii Cernei, cuprins ntre Mure, grania cu
Iugoslavia, Dunre i delimitrile cu judeele Mehedinului i al Huniedoarei este unul
dintre cele mai splendide inuturi ale rii Romneti ntregite.
Sunt pe pmntul acesta attea coluri de farmec adevrate coluri de rai attea
minunate frumusei, nct mndria cu care spune Bneanul c Banatu-I fruncea" e perfect

ndreptit. ntradevr, att de darnic a fost natur cu acest inut, nct nu ne nelm dac
afirmm c puine locuri sunt pe lume att de frumoase i att de bogate.
Pornete, cltorule, s vezi munii Banatului, munii aceia care au att specific, care se
deosebesc att de mult de ali muni, pornete ntr'o diminea transparent i dulce prin
nesfritul verde al pdurilor de fagi btrni i de brazi uriai. Ai s te simi pierdut i mic sub
imensa bolt, ca sub boltele templelor lui Dumnezeu. Vei trece uitat i fermecat prin vi cu
ape de cristal, pe lng stnci uriae, pe lng prpstii cu fund de neguri, n care piatra czut
huie prelung; te vei nfunda n peteri de poveste, n care geniile munilor danteleaz de
veacuri minunea stalactitelor i stalagmitelor, i-i vei umple, pe nesimite, sufletul de tainica
i marea bucurie a frumuseii depline. Te vor ntmpina n cale cprioare fine i sfioase ca
prinesele basmelor, la rscruci de poteci sau la izvor, ori le vei zri pe coluri de stnc,
imobile, statuare, nmuiate'n azur miniaturale siluete chinezeti, decupate'n terse deprtri
pe seninul albastru al zrii. i te va ntovri, glgios i sburdalnic, pe tot drumul acesta de
farmec spre semeia piscurilor, neamul naripat al codrului, lumini nenumrate'n pene i 'n
sbor i cu cntec mic de vraj care nu se stinge.
Rtcete, cltorule, pe meleagurile acestea i nu vei mai uita niciodat clipele pe care
le vei tri. Rtcete peste tot. Spre limpezile ape ale Mureului, spre clocotul Cazanelor
btrnei noastre Dunri, spre bogia cmpiilor dinspre Nord-Vest. Cnd te vei napoia n
oraul tu mohort, vei observa cndva, ntrun ceas trziu de sear, c i-e drag, c i-a rmas
pentru totdeauna drag inutul Banatului i c de abia atepi s-l revezi.
De mult, pentru multe din rile de veche civilizaie ale lumii, turismul este una din
preocuprile de prim plan ale organelor de Stat i ale iniiativei particulare. Bogia
frumuseilor lor naturale le-a fcut cunoscute n lumea ntreag, aducndu-le importante
venituri. Elveia cu Alpii, Frana cu Coasta de Azur, Austria, Germania, Italia, toate au un
turism cu trecut i bine organizat. Romnia, dei are frumusei naturale cum nu au multe ri,
a neglijat turismul pn n ultimii ani. La noi pur i simplu turismul nu a existat. De
abia de curnd a nceput s preocupe pe cei n drept. A cunoate frumuseile cu care a fost
druit ara ta, munii, codrii, apele, peisagiile, precum i monumentele istorice de care e
legat toat vieaa trecut a neamului, monumente presrate pe tot ntinsul moiei de evlavia,
de biruinele i de toate trecutele izbnzi voievodale, este nu numai o nevoie imperioas de
mbiere n frumos, dar este i o necesitate culturalnaional de prim ordin. A face pe strini s
ne cunoasc ara, cu toate splendorile ei, cu admirabilul ei popor, att de bogat druit de
Dumnezeu cu ceea ce se numete spirit artistic, este, de asemenea, o mare datorie, creia
trebue s-i rspund att Statul, ct i particularii. S nu uitm c Ungaria, care nu-i dect o
pust monoton, se sbate s atrag ct mai muli strini, pentru a face din ei sprijinitori ai

nebuniei sale revizioniste. A face pe strini s ne cunoasc ara, este a le demonstra fr

cuvinte, fr campanii de pres, fr costisitoare demonstraii documentare, c plaiurile
acestea sunt ale noastre prin cele maii strvechi i mai sfinte drepturi; c peste tot, la toate
rspntiile, n cmpii i n muni, neamul nostru i are adnc nfipte rdcimle vieii, prin
imprescriptibilele drepturi pe care le d naterea i moartea. Privind, apoi, chestiunea din alt
punct de vedere, nu vom uita s remarcm c izvoarele termale i minerale, aerul curat i
ozonificat i toate frumuseile privelitilor noastre nsemneaz aur. Sunt n lume ri, regiuni,
sau cel puin localiti care triesc i se desvolt larg numai din turism. O organizare raional,
care trebue s aib ntre altele i o special grij de pescuit i de vnat, pe care muli
tuiti le practic, va influena considerabil economia naional romneasc. S ne cunoatem,
deci, ara i s-o artm cu mndrie i cu prietenie i strinilor; ara aceasta, frumoas i
bogat, pe care attea generaii de 5 strmoi au iubit-o, pe care atia cntrei au cntat-o: n
culorile de lumin ale pnzelor, n plnsul doinelor i al viorilor, n strofe i'n slove de vis i
de farmec; ara aceasta, pe care scriitori strini ca Jules Michelet, Robert de Flers, Paul
Morand, Kotzebue au admirat-o i i-au rmas prieteni pentru totdeauna, servind-o adesea la
ei acas mai mult dect au servit-o muli dintre minitrii notri plenipoteniari.
Rndurile de fa vor cuta s zugrveasc i s fac, n parte, cunoscute frumuseile
fr seamn ale provinciei Banatului. Acum, cnd Statul a nfiinat un Oficiu Naional de
Turism, datoria sa este de a nu uita pe lng toate celelalte preocupri c frumuseea i
bogia plaiurilor lugojene trebue s fie cunoscute ct mai larg. Banatul, inutul clocotitoarelor
Cazane ale Dunrii, inutul de legend al anticului Hercule, este o piatr scump de mare pre
din splendida Coroan a Romniei noastre. Sfaful Oficiul Naional de Turism s nu-l
uite

CAPITOLUL I
PREZENTARE BANAT
1.1.Scurt istoric- Banat
Banatul este o provincie istoric mprit astzi ntre Romnia, Serbia (Banatul
Srbesc) i o foarte mic parte din Ungaria.
n perioada dominaiei Coroanei Maghiare au fost numite banaturi toate
comitatele de grani, conduse de un ban: Banul de Severin, Banul de Belgrad, Banul
de Sab. Denumirea s-a limitat mai trziu la actuala provincie Banat de Timi oara.
Iniial, numele regiunii Banatului se leag de (Turnu) Severin, Banatul de Severin i
de succesorii istorici ai acestuia Banatul de Lugoj-Caransebe, i Banatul de
Timioara, formaiuni politice, militare i administrative cu rolul de marc n cadrul
sistemului defensiv antiotoman. La originea Banatului romnesc actual, Banatul de
Severin a fost organizat Regele Andrei al II-lea (12051235) inc din 1228, ca o
regiune nfiinat la hotarele aratului romno-bulgar pentru paza graniei Regatului
maghiar i restabilirea influenei Bisericii latine n regiune. n aceast periaod, sunt
pomenite Banatul de Severin, Banatul de Belgrad i Banatul bulgresc 1365.
Pentru prima dat numele de Banatus Temesvariensis sau Banatus Temesiensis a
fost folosit n rapoartele lui Luigi Ferdinando Marsigli din ultimul deceniu al secolului
al XVII-lea i n textul tratatului de pace de la Karlovitz (1699). Pentru romni,
regiunea a mai fost cunoscut i sub denumirea de Temiana.
Regiunea a constituit o parte unitar, component a Regatului Ungariei, apoi, din
secolul al XVI-lea, a Imperiului Otoman, dup care a fost nglobat spre sfritul
secolului al XVIII-lea n Arhiducatul Austriei, devenit apoi Imperiul Austriac.
Dup 1867, a fcut parte din partea maghiar a Imperiul Austro-Ungar, iar n
urma Primul Rzboi Mondial, Banatul a fost mprit pe linii etnice ntre cele trei state
naionale

ale

cror

etnii

locuiau

zona, Iugoslavia, Romnia i Ungaria.

Proclamarea Republicii Bnene n anul 1918, a fost o ncercare de pstrare a unitii

Banatului multietnic i multiconfesional, euat ns din cauza promisiunilor fcute
nainte de rzboi de Antant Romniei i a pretenilor teritoriale emise de Serbia.
1.2. Aezare geografic
Regiunea Banat a fost o diviziune administrativ-teritorial situat n sudvestul Republicii Populare Romne. A fost nfiinat la reorganizarea administrativteritorial din 1960 din teritoriul administrativ al fostei regiuni Timioara, precum i
din teritorii ale fosteiregiuni Arad. A fost desfiinat n 1968, cnd s-a revenit la
mprirea administrativ-teritorial pe judee.
Regiunea Banat se nvecina:
1960-1968: - la est cu regiunile Hunedoara i Oltenia,
1

la sud cu R.P.F Iugoslavia,

la vest cu R.P.F Iugoslavia i Republica Popular Ungar,
la nord cu regiunea Criana.

1.3.Ci de acces
Banatul este strbtut de magistrala feroviar 1 care leag Bucureti de vestul rii.
Cile ferate dateaz din a doua jumtate a secolului al XIX lea, linia JimboliaTimisoara fiind construit n 1857 (prima din ar cu o lungime de 787 km).
De asemenea, vestul rii este traversat de drumul european E 70 de la BelgradGiurgiu (562 km pn la Timioara) i cu deviaie pe E 81 pn la Sibiu-Sebes-ClujNapoca-Zalau-Satu Mare, iar din Sebe pe drumul european E 64 spre Deva-Arad.
n regiunea Banatului se regsete Canalul Bega, singurul navigabil dintre
rurile interioare ale rii.
Transportul aerian s-a dezvoltat datorit aeroporturilor din marile orae:
Timioara (aeroport internaional) i Arad.

CAPITOLUL II
OBIECTIVE TURISTICE DIN BANAT
2.1. Obiective turistice naturale
2.1.1. Relieful
Graniele naturale ale Banatului sunt rurile Mure i Tisa, Dunrea i masivele
Poiana-Rusc i Retezat.
Relieful Banatului este foarte divers: ncepnd din vest, spre est, formele de
relief se succed n trepte: cmpia joas, cmpia nalt, dealurile i, n final mun ii.
Unele masivele muntoase bnene constituie ramura vestic a Carpailor Meridionali.
Acestea sunt, de la nord la sud, munii arcu cu vrfurile arcu-Cleanu (2190 m),
Baicu (2123 m), Bloju (2192 m) i Muntele Mic (1.806 m) precum i Munii Cernei cu
vrful Poiana Mare (1363 m).
2

Munii

Poiana

diviziunile Semenic (1.447

Rusc (1.359
m),

m)

i Munii

Banatului cu

Aninei, Dognecei, Almjului i Locvei fac

parte

din Carpaii Occidentali .

Dealurile piemontane apusene constituie cam o treime din teritoriul Banatului
istoric. Altitudinea acestora variaz ntre 200 i 400 de metri. La nord de rul Timi se
afl dealurile Lugojului, Lpugiului, depresiunea Fgetului i dealurile Lipovei, iar la
sudul acestui ru, dealurile Pogniului, Dognecei, Oraviei i Depresiunea Caraului.
Cmpia nalt ( altitudine peste 100 metri, pn la 140 de metri) este
reprezentat de cmpiile Vingi, Buziaului, Gtii i Fizeului. Cmpiile cu altitudini
intermediare, cuprinse ntre 100 - 130 metri, sunt cmpiile Hodoni, Duboz, Tormac,
Jamu Mare, Arad i Sannicolau Mare, iar Cmpia joas (altitudine sub 100 metri), este
reprezentat de luncile rurilor, zona inundabil dinainte de amplele lucrri de
regularizare. Aceste cmpii, componente ale Cmpiei Panonicereprezint o alt treime
a suprafeei bnene.
ntre formele de relief ale Banatului nu pot fi omii cei doi vulcani stin i de
la Lucare i Gtaia: Piatra Roie (altitudine 211 metri), respectiv umigu (altitudine
200 de metri). De asemenea, cea mai mare ntindere de nisipuri din Europa, astzi
stabilizat i acoperit cu vegetaie, Dunele de nisip de la Deliblata, (Serbia).
2.1.2. Hidrografia
Geografic, spatiul hidrografic Banat, situat in extremitatea de sud-vest a
Romaniei, ocupa o suprafata de 18.320 kmp ceace corespunde unui procent de cca.
7,7% din suprafata totala a tarii si cuprinde reteaua hidrografica situata intre Mures si
Jiu , inclusiv afluientii directi ai Dunarii intre Bazias si Cerna.
Teritoriul Directiei Apelor Banat respectiv al Spatiului Hidrografic Banat
include bazinele hidrografice:
Bega-Timis-Caras
Nera-Cerna
Afluentii Dunarii intre Nera si Cerna

Reteaua

hidrografica

din

spatiul

hidrografic Banat are o lungime a cursurilor de apa codificate de 6 311 km , se

compune din 9 cursuri de apa si afluentii acestora ce traverseaza frontiera de stat cu
Serbia si afluentii Dunarii dintre Bazias si Cerna .
Densitatea retelei hidrografice are valoarea minima de 0,165 km/kmp , valoarea
maxima de 0,486 km/kmp , respectiv o medie de 0,278 km/kmp.
Bazinele hidrografice Timis (5 673 kmp) si Bega (2 362 kmp) , care impreuna
reprezinta cca. 43% din suprafata spatiului hidrografic Banat , au o situatie speciala
din punct de vedere al calculului parametrilor scurgerii maxime , datorita interventiei
antropice care a modificat distributia naturala a scurgerii in perioadele de ape mari si
viituri.
Despre bazinele Timis si Bega se poate vorbi ca despre un singur bazin TimisBega intrucat sunt legate prin doua derivatii in cadrul unei scheme de interconexiune
(derivatia Timis-Bega de la Costei la Balint si derivatia Bega-Timis de la Topolovat la
Hitias).

2.1.3.Clima
Temperaturile medii anuale se ncadreaz n intervalul 10-12C. Se observ
diferene ntre partea nordic (9-10C) i partea sudic (10-11C). Precipitaiile medii
anuale sunt ntre 550-600 mm.
Banatul se incadreaza in climatul temperat continental moderat, caracteristic
partii de sud-est a Depresiunii Panonice, cu unele influente submediteraneene
(varianta

adriatica).

Trasaturile sale generale sunt marcate de diversitatea si neregularitatea proceselor

atmosferice.
4

Masele de aer dominante, in timpul primaverii si verii, sunt cele temperate, de

provenienta oceanica, care aduc precipitatii semnificative. In mod frecvent, chiar in
timpul iernii, sosesc dinspre Atlantic mase de aer umed, aducand ploi si zapezi
insemnate,

mai

rar

valuri

de

frig.

Din septembrie pana in februarie se manifesta frecvente patrunderi ale maselor de

aer polar continental, venind dinspre est. Cu toate acestea, in Banat se resimte puternic
si influenta ciclonilor si maselor de aer cald dinspre Marea Adriatica si Marea
Mediterana, care iarna genereaza dezghet complet, iar vara impun perioade de caldura
inabusitoare.
Temperatura medie anuala este de 10,6C, luna cea mai calda fiind iulie
(21,1C), rezultand o amplitudine termica medie de 22,7C, sub cea a Campiei
Romane, ceea ce atesta influenta benefica a maselor de aer oceanic. Din punct de
vedere practic, numarul zilelor cu temperaturi favorabile dezvoltarii optime a
culturilor, adica cele care au medii de peste 15C, este de143/an, cuprinse intre 7 mai
si 26 septembrie. Temperatura activa, insumand 2761C, asigura conditii foarte bune
pentru maturizarea plantelor de cultura, inclusiv a unora de provenienta
mediteraneana.
Aflandu-se predominant sub influenta maselor de aer maritim dinspre nordvest,
Timisoara primeste o cantitate de precipitatii mai mare decat orasele din Campia
Romana. Media anuala, de 592 mm, apropiata de media tarii, este realizata indeosebi
ca urmare a precipitatiilor bogate din lunile mai, iunie, iulie (34,4% din totalul annual)
si a celor din lunile noiembrie si decembrie, cand se inregistreza un maxim secundar,
reflex al influentelor climatice submediteraneene. In perioada propice culturilor
agricole, cad aproape 80% din precipitatii, ceea ce constituie o conditie favorabila
dezvoltarii plantelor de cultura autohtone. Regimul precipitatiilor are insa un caracter
neregulat, cu ani mult mai umezi decat media si ani cu precipitatii foarte putine.
Urmare a pozitiei sale in camp deschis, dar situat la distante nu prea mari de
masivele carpatice si de principalele culoare de vale care le separa in aceasta parte de
tara (culoarul Timis-Cerna, valea Muresului etc.), Timisoara suporta, din directia nordvest si vest, o miscare a maselor de aer putin diferita de circulatia generala a aerului
deasupra partii de vest a Romaniei. Canalizarile locale ale circulatiei aerului si
echilibrele instabile dintre centrii barici impun o mare variabilitate a frecventei
vanturilor pe principalele directii.
Cele mai frecvente sunt vanturile de nord-vest (13%) si cele de vest (9,8%),
reflex al activitatii anticiclonului Azorelor, cu extensiune maxima in lunile de vara. In
aprilie-mai, o frecventa mare o au si vanturile de sud (8,4% din total). Celelalte directii
5

inregistreaza frecvente reduse. Ca intensitate, vanturile ating uneori gradul 10 (scara

Beaufort), furtunile cu caracter ciclonal venind totdeauna dinspre vest, sud-vest (1929,
1942, 1960, 1969, 1994). Distributia vanturilor dominante afecteaza, intr-o anumita
masura, calitatea aerului orasului Timisoara, ca urmare a faptului ca sunt antrenati
poluantii emanati de unitatile industriale de pe platformele din vestul si sudul
localitatii, stagnarea acestora deasupra fiind facilitata atat de morfologia de ansamblu
a vetrei, cu aspect de cuveta, cat si de ponderea mare a calmului atmosferic (45,9%).
2.1.4. Vegetaia
Vegetaia natural s-a pstrat doar pe areale extrem de restrnse. Solurile sunt
din clasa molisolurilor (cernoziomuri) i solurilor intrazonale (hidromorfe, halomorfe,
psamosolurilor n Cmpia Careiului).
Stepa i silvostepa:
Sunt modificate antropic, de aceea putem vorbi de o step secundar;
Sunt localizate n partea de vest;
Silvostepa cuprinde: stejari termofili (stejar brumriu i stejar pufos),
tufiuri cu porumbar, pducel, lemn cinesc i pajiti stepice cu colilie, piu i
brboas;
Pdurea:
Este localizat n partea de est;
Este alctuit din cer, grni n amestec cu stejar pedunculat, frasin,
arar, jugastru, ulm, tei argintiu.
Vegetaia azonal:
Vegetaia de lunc este reprezentat de: pduri de stejar pedunculat (n
lunca nalt), zvoaie cu salcie, plop i arbuti (n lunca inundabil), pajiti de lunc cu
iarb moale, pir, coada vulpii;
Vegetaia arenicol: este prezent pe dune, fiind reprezentat de pduri
plantate antropic, de tip perdea de protecie, alctuite din salcm i plop negru;
Vegetaia halofil: este situat pe solurile srturate, fiind alctuit din
specii ierboase;
Vegetaia higrofil i hidrofil: pipirig, rogoz, papur, stuf (lng mal),
nuferi, irii i albstria de ap (spre interior).
2.1.5. Fauna
Terestr: este de tip central european cu elemente submeditereaneene (broasca
estoas de uscat, vipera, scorpionul, clugria);
Silvostep: roztoare (oarece de cmp, popndu, hrciog, iepure de
cmp) i psri (dropia, prepelia, potrnichea, sitarul);

Pdure: ierbivore (cprioara, cerbul loptar), carnivore (vulpe, dihor,

hermelin, nevstuic, pisic slbatic), psri (oim, ciocnitoare, cucuvea, mierl,

piigoi, erete).
Acvatic: peti (mrean, clean, somn n est i crap, pltic, caras, tiuc, biban n
vest), mamifere (vidra, bizamul), avifauna (rae i gte slbatice, egrete, strci, liie);

2.1.6.Resurse balneare
Buzia
Situare i ci de acces
Staiunea balneoclimateric Buzia se gsete la est de Timioara, pe terasa
superioar a rului Timi, la poalele Dealului Silagiului, ntr-o regiune de tranziie
ntre cmpia Banatului i dealurile vestice. Altitudinea staiunii este de cca. 130 m
deasupra nivelului mrii.
Principalele ci de acces spre staiune sunt cea rutier i cea feroviar, Buziaul
fiind situat la aproximativ 35 km de Timioara i la 25 km de Lugoj. Pe cale aerian,
se poate ajunge la Buzia prin aeroportul internaional de la Timioara.
Scurt istoric
Ca aezare omeneasc, Buziaul este cunoscut din timpul colonizrilor romane
n Banatul timiean sub numele de Ahibis, iar dup unii istorici sub numele de Centum
Puti (O sut de izvoare). Prima atestare documentar cert a oraului dateaz ns din a
doua jumtate a secolului al XIV-lea.
Calitile curative ale apelor minerale de la Buzia au fost sesizate pentru prima
dat de oficialiti n 1805, dei locuitorii din regiune apreciau de mult timp izvoarele
naturale de aici. Implicarea autoritilor face ca n cele dou secole ce urmeaz
dezvoltarea comunei i mai trziu a oraului Buzia s fie legat de apele minerale din
localitate. n anul 1811 s-a inaugurat primul sezon balnear, urmnd ca n 1819
Buziaul s fie declarat localitate balnear. Existau deja la acea dat 5 izvoare de ap
mineral i instalaii de cur. La 1838 este angajat la Buzia primul medic balneolog,
Gheorghe Ciocrlan.
Staiunea balnear Buzia a continuat s se dezvolte, o serie de faciliti fiind
date n folosin n a doua jumtate a secolului al XIX-lea. n 1850 se finalizeaz
lucrrile la primul hotel din Buzia, Grand Hotel, iar n anii ce urmeaz sunt ridicate
alte noi construcii. n 1875 se construiesc pavilioanele n jurul izvorului Iosif i
izvorului Mihai i colonada ce leag sursele minerale cu Cazinoul, spaiile de cazare i
sala de spectacole; n aceeai perioad se transform cldirea bilor calde ntr-o form
modern, semicircular. n 1893 se introduce energia electric n hoteluri iar n 1896
7

este inaugurat calea ferat Timioara-Buzia. n 1907 este dat n folosin fabrica de
mbuteliat ape minerale.
Staiunea a fost naionalizat n 1948, n deceniile ce vor urma statul romn
fcnd o serie de investiii att n infrastructur (canalizare, alimentare cu ap), ct i
n direcia creterii capacitii de cazare i de tratament. Dup 1976 se construiesc i se
dau n folosin noile hoteluri din staiune Hotel Buzia, Hotel Silvana, Hotel
Silagiu, Hotel Parc i Complexul Balnear Timi.
Apele minerale
Astzi la Buzia exist apte izvoare de ap mineral, ase dintre acestea fiind
exploatate n scop terapeutic, al aptelea fiind exploatat n scop comercial, n vederea
mbutelierii. Apele minerale de Buzia au o compoziie chimic bogat n dioxid de
carbon, fier, calciu i bicarbonat de calciu, magneziu. Gazul carbonic n apa de Buzia
are o concentraie de 2,4 g/l.
Indicaii terapeutice
La Buzia pot fi urmate, sub supraveghere medical de specialitate, diverse
proceduri terapeutice: bi calde cu ap mineral, mofete, hidroterapie, fizioterapie,
mpachetri cu parafin, aerosoli, acupunctur, masaje, gimnastic medical, cur de
teren, cur intern.
Procedurile disponibile n staiune sunt indicate n tratamentul i recuperarea n
urma unor afeciuni cardiovasculare, boli ale sistemului nervos central, boli de nutriie
i metabolism, nevroz astenic, tulburri neuro-psihice sau neuro-endocrine, boli
renale, boli ale tubului digestiv, boli ale aparatului respirator. Apele minerale din
staiune sunt contraindicate n cazuri de infarct miocardic recent, accidente vasculare
cerebrale recente, flebite acute sau subacute.
Bile Herculane
Situare i ci de acces
Staiunea Bile Herculane este situat n judeul Cara-Severin, pe Valea Cernei,
fiind cuprins ntre dou masive muntoase, Munii Cernei i Munii Mehedini.
Altitudinea staiunii este de 168 m deasupra nivelului mrii.
Staiunea este accesibil pentru toate mijloacele de transport, fiind situat pe una
din principalele artere de circulaie rutier i feroviar ale Romniei. Se poate ajunge
la Bile Herculane pe drumul european E70 (DN6), din direciile Bucureti sau
Timioara, precum i pe DN67, din direcia Trgu-Jiu - Baia de Aram.
Fa de Bucureti, staiunea se gsete la o distan de aproximativ 380 km, iar
fa de Timioara la 178 km. Distanele pn la cele mai importante centre urbane din
apropiere sunt: 60 km pn la Baia de Aram, 19 km pn la Orova, 50 km pn la
Drobeta-Turnu Severin i 71 km pn la Caransebe.
8

La Bile Herculane se poate ajunge pe calea ferat Bucureti-Timioara. Gara

Bile Herculane, se gsete la 6 km de staiune, legtura gar-staiune fiind asigurat
prin curse regulate de autobuz.
Cele mai apropiate aeroporturi sunt cele de la Caransebe, Timioara i Craiova.
Cu vaporul se poate ajunge pe Dunre pn la Orova, de unde drumul poate fi
continuat cu trenul, cu autobuzul sau cu autoturismul, durata acestei ultime etape a
cltoriei fiind de cca. 15 minute.
Turitii pot ajunge la Bile Herculane i pe jos, existnd poteci marcate care
traverseaz culmile Munilor Cernei i Mehedini.
Istorie
Bile Herculane sunt una din puinele staiuni balneare construite de romani care
i mai pstreaz i azi funcia de altdat. Romanii au fost cei care au pus bazele
staiunii, pe la jumtatea celui de-al II-lea secol d. Hr. Numeroase izvoare scrise i
descoperiri arheologice (temple, statui, monede, vase, statuete, apeducte, obiecte de
podoab i ornament vestimentar, un numr foarte mare de inscripii) stau mrturie a
vieii efervescente din staiunea de odinioar.
Dup aproape dou secole de strlucire, odat cu retragerea aurelian vechile
terme romane din Valea Cernei, ca de altfel toate oraele Daciei, cunosc un regres i,
pentru o lung perioad istoric, menionrile documentare ale staiunii lipsesc.
Dup Pacea de la Passarowitz (1718), zona este colonizat cu germani, cehi,
italieni, spanioli i alte naionaliti, se construiesc fortificaii militare la Mehadia,
Adakaleh, Orova, n acest context fiind descoperite i ruinele romane de la Bile
Herculane. Din dispoziia generalului Florimund Mercy, ncepnd cu 1724, se trece la
refacerea staiunii. n secolul al XVIII-lea, lucrrile ncepute aici sunt distruse n
repetate rnduri, n timpul campaniilor militare desfurate n regiune.
Adevrata dezvoltare a bilor va ncepe n zorii secolului al XIX-lea. Sunt
ridicate dup 1810 o serie de construcii durabile, care n mare parte dinuie i astzi.
Cldirile, aparinnd stilistic unui baroc austriac impresionant, formeaz nucleul vechi
al staiunii, putnd fi admirate n jurul Pieei Hercules. La 1817 staiunea primete
denumirea de Bile Herculane (Herculesbad).
Staiunea este vizitat de-a lungul timpului de mari personaliti, ntre care:
mpratul Iosif al II-lea, mpratul Francisc I i mprteasa Charlotte, mpratul Franz
Josef i mprteasa Elisabeta. n 1852, mpratul Austriei considera Bile Herculane
ca fiind ceea mai frumoas staiune de pe continent, iar mprteasa Elisabeta descrie
n jurnalul su Bile Herculane ca o locaie distins i ncnttoare.
Numeroase aezminte balneare i faciliti de cazare au fost construite la
Herculane pe tot parcursul ultimilor 150 de ani. n 1847 se instaleaz statuia lui
Hercule, donat de principele motenitor Carol, pe locul fntnii din marmur roie
9

din centrul staiunii. n 1862 se amenajeaz Parcul central iar n 1864 se construiete
podul de piatr cu coridor acoperit peste Cerna, din centrul staiunii. n 1869 ncep
construciile la coala de not (trandul central). Sub administraia maghiar este
canalizat rul Cerna n dreptul staiunii (1875), se nfiineaz gara i se inaugureaz
calea ferat Timioara-Orova (1886-1887) iar n 1894 se construiete centrala
electric i se introduce electricitatea n staiune.
Investiii importante la Bile Herculane se vor face i dup 1919, cnd staiunea
intr sub administraie romneasc, iar statul romn va lua msuri pentru meninerea
prestigiului Bilor Herculane. Acum Bile Herculane devin o staiune permanent. Se
construiesc sobe de teracot n hoteluri i este introdus apa curent n camere. Se
introduc noi proceduri de tratament i se nfiineaz instituii medicale de specialitate:
Laboratorul de balneologie, Institutul de fizioterapie, Spitalul de izolare pentru
pacieni cu boli infecto-contagioase.
n anul 1948 staiunea este naionalizat Dup 1968 se vor construi la Bile
Herculane hoteluri noi, complexe sanatoriale i baze de tratament moderne,
construciile urmnd a prescrie noua linie de dezvoltare urbanistic a staiunii. Dup
1989 se vor construi alte hoteluri i pensiuni, urmrind, prin facilitile oferite i prin
standardele ridicate ale serviciilor, satisfacerea exigenelor unor turiti din ce n ce mai
interesai de agrement, odihn sau tratament n staiune.
Apele minerale
Proprietile terapeutice ale apelor minerale de la Bile Herculane au fost
studiate ncepnd din secolul al XVIII-lea. La 1770, medicul vienez Krantz ncepea
aici primele cercetri, iar aproape un secol mai trziu Schneider i Kottsdorfer
efectuau o analiz aprofundat a izvoarelor minerale din staiune. n ziua de azi,
caracteristicile apelor de la Bile Herculane sunt bine cunoscute, fcnd obiectul a
numeroase studii de specialitate.
n mprejurimile staiunii Bile Herculane, nirate de-a lungul Cernei pe o
lungime de aproape 4 km, sunt cunoscute 16 izvoare cu ap termomineral, clasificate
n funcie de caracteristicile fizice, compoziia chimic i calitile curative n 5 grupe.
Bile Herculane ofer ape termominerale clorurosodice, bicarbonatate,
bromurate, iodate i sulfuroase cu diverse grade de mineralizare. Apa unora dintre
izvoare conine hidrogen sulfurat n concentraie de pn la 60 mg/l. Izvoarele de la
Bile Herculane au o radioactivitate ridicat, fiind comparabile prin valoare cu cele de
la Vichy i Mont Dore.
Indicaii terapeutice

10

Ca proceduri terapeutice, la Bile Herculane sunt disponibile hidroterapia,

electroterapia, masajul, proceduri de recuperare funcional, cultura fizic medical,
acupunctura etc.
Prin tratamentele efectuate n staiune pot fi recuperate cu succes afeciuni
precum reumatismul cronic inflamator i degenerativ, boli ale aparatului locomotor i
sistemului nervos periferic, afeciuni ale aparatului respirator, afeciuni ginecologice
cronice, diabetul zaharat incipient, intoxicaii cu metale grele, boli digestive sau unele
afeciuni ale ochilor.
Apele termale din staiune sunt contraindicate n cazuri de boli acute, tumori,
tuberculoz, sarcin, epilepsie, sindrom hemoragic i n cazul unor tulburri psihice.
2.2. Obiective turistice antropice
Muzeul de Art Timioara

Muzeul de Art Timioara este un muzeu de art aflat n Palatul Baroc din
Timioara. Muzeul a luat fiin dup desprinderea seciunii de art a Muzeului
Banatului, care a funcionat o perioad ntr-o arip din actuala cldire. Muzeul a
devenit instituie de sine stttoare pe 1 ianuarie 2006, director fiind profesorul
universitar Marcel Tolcea. O dat cu finalizarea unei bune pri din lucrrile de
restaurare a palatului i a spaiului expoziional, muzeul extins a putut fi inaugurat la
21 decembrie.
Muzeul include o colecie unic de lucrri i obiecte personale ale pictorului
Corneliu Baba, cu 90 de piese. Alte 3 seciuni includ coleciile de art contemporan,
decorativ i european. n patrimoniul muzeului se mai gsesc colecii de pictur
romneasc, bneana i pictura religioas, acestea momentan nu sunt expuse din
lips de spaiu. Parterul este dedicat expoziiilor temporare.
Istoric
Actualul muzeu este rezultatul unui proces care a durat peste 120 de ani.

11

nceputurile coleciei care a dat natere seciunii de art a Muzeului Banatului

sunt consemnate n 1879 cnd Ormos Zsigmond (1813 - 1893), fondatorul Societii
Muzeale din Ungaria de Sud, colecionar i istoric de art, i doneaz colecia
substanial de pictur european noii instituti.Gurzo K. Eniko: Ormos Zsigmond, a
polihisztor (Muvelodes, Cluj, ianuarie 2004); Gurzo K. Eniko: Ormos Zsigmond
hagyateka (Muvelodes, Cluj, februarie 2004); Gurzo K. Eniko: Az Ormos-hagyatek
(Erdelyi Naplo, Oradea, 24 decembrie 2002) n 1940 muzeul este reorganizat de
directorul A.Ciupe, care separa seciunile pe categorii. Astfel ia fiin Seciunea
artistic sau Pinacoteca.Iliesiu, Nicolae, Timioara.
n 1969 secia de art a nceput s se desprind de Muzeul Banatului, beneficiind
de un spaiu propriu, n cldirea Centrului Cultural Francez. n 1986, aceasta a fost
mutat ntr-o arip din Palatul Baroc, n restaurare nc de la sfritul anilor '70. La 1
ianuarie 2006, secia de art s-a desprins definitiv de Muzeul Banatului i a devenit
"Muzeul de Art Timioara". Abia n 21 decembrie, o dat cu terminarea lucrrilor de
renovare a palatului, s-au deschis porile muzeului extins.

Snnicolau Mare
Sannicolau Mare (in germana Gro Sankt
Nikolaus,

Grosanktnikolaus,

in

maghiara

Nagyszentmiklos, in bulgara banateana Smiklu) este

un oras din judetul Timis, Banat, Romania. Aflat la
nord-vest de Timisoara este si cel mai vestic oras din
Romania. Sannicolau Mare are o populatie de 12.914
locuitori cu o structura etnica diversificata, specifica
regiunii
Localizare Orasul Sannicolau Mare este cel mai
vestic oras al Romaniei, situat in partea de nord-vest a judetului Timis, in Campia
Muresului inferior, pe raul Aranca. Se afla la o distanta de 64 km NV de Timisoara si
la 18 km de punctul vamal Cenad, pe drumul national DN6. Este legat de Timisoara
prin calea ferata Timisoara-Lovrin-Cenad si Timisoara-Periam-Valcani.
Cartierele orasului sunt: chindaresti, comuna germana, sighet, capul satului,
dallas, bujac, satu nou, drumul timisorii, drumul sarafolii, drumul cenadului, gara
mare, centru.
Istorie Cercetarile arheologice au scos la iveala dovezi care atesta ca vatra
satului a fost locuita inca din epoca bronzului. Mai tarziu, romanii au ridicat aici un
castru. Din vremea voievodatului lui Glad, a fost descoperit aici (in 1799) un tezaur
12

medieval timpuriu, compus din 23 de obiecte din aur, expus in prezent la Viena. Piesa
din Tezaurul de la Sannicolau Mare expusa la Viena.
Asezarea s-a dezvoltat in stransa legatura cu Morisena feundala (Cenad), aflata
in imediata vecinatate. In diplomele regale din 1217 si 1256 este mentionata cu
numele de San-Nicolau, dupa numele manastirii de aici care avea hramul Sf.
Nicolae. Mai tarziu a fost proprietate a episcopiei catolice de Cenad, fapt atestat de
dijmele papale din anul 1334.
In timpul Pasalacului de Timisoara, la Sannicolau Mare s-a ridicat o fortificatie
de pamant langa asezarea civila. Aceasta cetate a fost daramata in 1701, in urma Pacii
de la Karlowitz care prevedea daramarea ei ca una dintre conditiile pentru pace.
Sannicolau Mare in Harta Iosefina a Banatului.
Dupa trecerea Banatului sub administratie habsburgica, localitatea cunoaste o
dezvoltare accelerata, devenind in 1724, oficiu administrativ erarial, apoi resedinta de
plasa. In 1787 primeste privilegiul de a organiza targuri. Acest privilegiu este extins in
1837 cand i se permite organizarea unei piete saptamanale. In tot acest timp a cunoscut
o deosebita evolutie economica, demografica si urbanistica. Localitatea a fost
colonizata cu germani (svabi). S-a dezvoltat si localitatea Sannicolau German,
incorporata mai tarziu in oras.

Cetatea Ziridava
Ziridava a fost o cetate dacica. Astazi se crede ca cetatea
Ziridava
se
afla
in
orasul
Arad.
Enumerand orasele Daciei, geograful grec Ptolemeu
(Claudius Ptolaemeus), in lucrarea sa Geographia
mentioneaza localitatea Ziridava in extremul vest al
Daciei.
Acesta este singurul izvor de geografie
antica mai amanuntit, pentru teritoriile de la
nordul Dunarii, care a pana la noi.
Pe de alta parte, la Cladova (judetul Arad)
un numar de caramizi romane stampilate au fost
descoperite in locul unde se crede ca a fost Ziridava.
Alti autori (Ion Horatiu Crisan), pe baza altor cercetari, emit ipoteza ca Ziridava
lui Ptolemeu ar putea fi identificata cu localitatea Pecica, aflata tot in judetul Arad.
Enumerand orasele Daciei, geograful grec Claudius Ptolaemeus, in lucrarea sa
Geographia mentioneaza in extremul vest al Daciei localitatea Ziridava. Este
indeobste cunoscut faptul ca, desi Ptolemeu traieste in secolul II e.n. el rezuma stiri
13

geografice mai vechi incepind cu Agrippa care a trait pe vremea lui Augustus, pina la
cartografii anonimi de pe timpul lui Marcus Aurelius.
Din analiza datelor furnizate de Geographia lui Ptolemeu reiese ca el a folosit
la redactarea lucrarii sale indeosebi hartile lui Marinus din Tyr. Ptolemeu cunoaste
deja pe iazigi intre Dunare si Tisa, populatie patrunsa aici imediat dupa moartea lui
Augustus. Deci, in ce priveste stirile despre Dacia se inspira dintr-un izvor nu anterior
secolului I e.n. identificarea exacta a toponimicelor date de Ptolemeu, cu toata
indicarea coordonatelor geografice, se poate face cu destula greutate si numai pe baza
materialelor arheologice printre care, bineinteles, locul de frunte il ocupa inscriptiile.
Numai atunci cind si inscriptiile atesta numele localitatii, identificarea poate fi facuta
cu siguranta. Cind insa numele nu figureaza in inscriptii, identificarea ramine
ipotetica, asa cum este si in cazul incercarii de fata.
Daca locuirea in epoca romana la Cenad ne este dovedita prin abundente
materiale arheologice, deocamdata nu cunoastem de aici decit doar citeva fragmente
ceramice dacice provenite din descoperiri intimplatoare, fra precizarea punctului
topografic in care s-au gasit. Fragmentele ceramice se pastreaza in Muzeul regional al
Banatului din Timisoara. Asa dar, pina acum nu se cunoaste aici o asezare dacica din
secolul I care sa justifice calificativul de oras. in schimb, tot pe Mures, de data aceasta
pe malul drept al riului, nu departe de Cenad, in hotarul comunei Pecica, jud. Arad, se
cunoaste o intinsa si bogata statiune dacica care a depasit cadrul unei mici asezari
rurale si care poate fi identificata, dupa parerea noastra, cu Ziridava lui Ptolemeu.
Pentru lamurirea uneia dintre problemele putin cercetate din istoria patriei
noastre si anume acea a dacilor din vestul tarii, in 1960 a luat fiinta santierul
arheologic Pecica. In aceasta localitate, bine cunoscuta in literatura arheologica pentru
epoca bronzului se facusera numeroase descoperiri de materiale dacice. Cea mai mare
parte a acestor materiale au ramas insa nepublicate si se pastreaza in muzeul din Arad.
Cele mai multe materiale dacice provin din sapaturile lui Laszlo Domotor facute in
anii 18981900, 1901 si 1902 la Santul Mare. in acelasi punct, in afara de L.
Domotor, au mai facut sapaturi M. R o s k a in 19101911, 19231924 si Dorin
Popescu in 1943.
Atentia tuturor acestor cercetatori s-a concentrat insa, asupra asezarii din epoca
bronzului situata pe acelasi loc, care a dat numele culturii Pecica, neglijind total sau
aproape total vestigiile dacice pe care abia daca le mentioneaza.
Santul Mare este o movila situata pe malul drept al Muresului in hotarul
comunei Pecica (fost Rovine), la aproximativ 7 km de localitate, in imediata apropiere
a hotarului comunei Semlac. Ea are forma ovala masurind in lungime 120 m, iar in
14

latime 6070 ni. Orientarea movilei este cu axul lung pe directia nord-est-vest,
paralel cu cursul Muresului si face parte din a doua terasa fluviala a Muresului, de care
a fost separata printr-un sant enorm ce o inconjoara pe toate laturile (vezi fig. 2), in
afara de cea de est-sud-est, unde printr-o panta abrupta este despartita de terasa pe care
curge astazi Muresul. In felul acesta, movila are o fortificatie puternica alcatuita din
santul despre care am vorbit, fara sa putem preciza daca fortificarea este naturala,
adica, movila sa fi fost separata de restul terasei printr-un brat al Muresului, sau daca
este o fortificatie artificiala, facuta de oameni in scopul fortificarii asezarii de pe
movila. Fara sa fi facut cercetari, credem ca santul este natural avind in vedere ca el
masoara peste 60 m largime la gura. Problema fortificatiei va constitui obiectul unor
cercetari viitoare.
Sapaturile, incepute in anul 1960, au fost continuate si in vara anilor 1961 si
196210. Cele trei campanii de sapaturi au avut scopul de a lamuri locuirea dacica a
Santului Mare, locuire atestata prin numeroase descoperiri de materiale dacice
facute de cei care sapasera inainte pe acest loc. Departe de a fi terminate, sapaturile de
la Pecica au dovedit existenta, pe platoul fortificat, a unei mari asezari dacice cu doua
nivele de locuire. Deocamdata nu putem preciza limita cronologica a celor doua nivele
de locuire.
In privinta nivelului vechi (dacic I) elementele de datare sint si mai putine.
Existenta in acest nivel a vasului fructiera negru lustruit lucrat cu mina care lipseste
din nivelul II si a unui vas care aminteste traditia hallstattiana, precum si un fragment
de fibula apartinind unei variante a tipului Neuheim ne indica o data anterioara
secolului I i.e.n. La o datare prea timpurie insa, nu ne putem gindi pentru ca in nivelul
I intilnim ceramica cenusie fina lucrata la roata in cantitate destul de mare. Asa dar,
deocamdata trebuie sa ne multumim doar cu ipoteza ca primul nivel dacic se dateaza
anterior secolului I i.e.n. si probabil ca nu depaseste secolul II i.e.n. Intre cele doua
nivele nu exista un hiatus. Este foarte probabil ca asezarea sa fi fost distrusa de un atac
si apoi refacuta.
Pina acum a fost cercetat si dezvelit pe suprafete mai mari ultimul nivel dacic de
locuire. Pe platou, in interiorul fortificatiilor, au fost descoperite mai multe cladiri de
forma patrulatera, una dintre ele cu absida si un mic sanctuar rotund. Sanctuarul este
alcatuit dintr-o vatra de foc centrala, probabil pentru jertfe, inconjurata cu stilpi grosi,
dar putin adinci, din lemn. Diametrul sanctuarului este de 7 m. Deosebit de interesanta
este succesiunea stilpilor si anume : sase stilpi rotunzi urmati de un stilp mai mare
patrulater, ceea ce aminteste indeaproape sanctuarul mare rotund de pe terasa XI de la
Gradistea Muncelului, interpretat ca sanctuar-calendar. In privinta tehnicii de
15

constructie a cladirilor, in afara de sanctuar, putem spune urmatoarele : peretii au fost

facuti din pari de lemn ingraditi cu nuie le apoi lipiti si fetuiti cu lut. Cladirile au fost
acoperite cu stuf si alte paioase. Podeaua era facuta din lut galben bine batut si
pomestit. Intr-una dintre cladiri s-au descoperit creuzete pentru turnat metal lichid,
tipare de lut ars, o nicovala de fier, dalti mici de bronz, multe obiecte marunte ca
fibule, aplici, catarame, oglinzi, nasturi etc. Pe baza obiectelor amintite se poate
presupune ca aceasta cladire a apartinut unui mester ce se ocupa cu confectionarea
pieselor marunte. Existenta tiparului pentru inele si daltitele de bronz, precum si
multimea obiectelor de podoaba ne indreptatesc sa presupunem ca mesterul se ocupa
cu confectionarea podoabelor, deci un giuvaergiu.
In legatura cu constructiile de pe platoul fortificat trebuie sa spunem ca ele sint
foarte apropiate unele de altele, uneori distanta dintre ele fiind doar de 1 m.
In vara anului 1962 s-au facut citeva sondaje de verificare in imediata apropiere
a movilei, pe sesul din jur, in afara santului. Aceste sondaje au dovedit ca asezarea
dacica nu s-a limitat numai la platoul inconjurat de sant ci ea s-a intins mult mai mult
pe cimpia deschisa din apropiere si ca platoul reprezenta doar punctul fortificat al
asezarii. Spre deosebire de locuintele din interiorul fortificatiei care sint toate de
suprafata, cele din afara sint adincite in pamint, bordeie, cu un inventar saracacios,
contrastind cu bogatia celor din interiorul fortificatiei. Aceasta este o dovada sigura a
existentei stratificarii sociale.

CAPITOLUL III
OBICEIURI I TRADIII DIN BANAT
Obiceiuri si traditii din Banat la cumpana dintre ani

16

Pentru sntate sau belug, tradiiile i obiceiurile legate de ajunul Anului Nou
sunt nc respectate cu strictee de unii dintre bneni, att din mediul rural, ct i din
mediul urban.
De Anul Nou se fac urri animalelor i se bat pereii grajdului cu bta de alun,
pentru a alunga relele. Tradiia spune c gospodinele care dau de mncare psrilor din
ciur vor avea parte de gini sntoase i de multe ou n anul urmtor. n seara de ajun,
femeile pun sare, vin rou, colac i bani n fiecare odaie a casei, pentru a mbuna Noul
An s fie unul darnic i mbelugat.
Ajunul de An Nou este ateptat cu nerbdare de tinerele fete care vor s i afle
ursitul. Conform tradiiei, tinerele se piaptn i se uit n oglind, avnd cte o
lumnare n cele patru coluri. Pentru a-l vedea pe cel cu care se vor mrita, ele trebuie
s ocoleasc oglinda de trei ori, care le indic i dac ursitul este om bun sau hain.
n satele bnene, n ajunul Anului Nou, tinerii merg cu Pluguorul pe la casele
oamenilor, primind n schimb mere, nuci sau bani. Brbaii pornesc i ei cu Capra pe
ulie, vestind anul ce vine.
n 1 ianuarie, bnenii ateapt copiii cu Sorcova, care fac urrile pentru noul
an, dar i tinerii care colind casele mbrcai in port popular, aducnd urri de noroc,
sntate i belug. Se crede c pe perioada srbtorilor Sorcova are puterea de a
transmite tineree i sntate celui cruia i se fac urrile.
De pe masa de Revelion a bnenilor lipsesc de obicei preparatele din carne de
gin sau coco, credina popular fiind aceea c cel care consum carnea psrilor nu
va avea noroc la bani n anul urmtor. Mesele tradiionale includ sarmale, sup sau
ciorb de potroace i friptur de porc.
n funcie de alimentele consumate, credina popular spune c aa va fi anul ce
vine: crnai i piftii pentru un an bogat, iepure pentru a fi sprinteni, pete pentru a
avea succes n afaceri, prjituri pentru a avea o via dulce i vin rou pentru sntate.
17

Alte superstiii i ritualuri de Anul Nou:

Crenguele de vsc aduc noroc, este bine s fie inute pe masa de Revelion;
Aduce ghinion s nu ai niciun ban n buzunar n noaptea dintre ani;
Cei care nu i achit datoriile vor avea datorii tot anul;
Pentru noroc, n 1 ianuarie se mbrac haine noi;
Nu plngei i nu spargei nimic n prima zi a anului!
Nu mprumutai bani n 1 ianuarie!
Lsai o lumnare aprins sau lamp pn diminea, pentru a avea un an

luminos!
Facei mult zgomot la miezul nopii pentru a alunga spiritele rele!

Obiceiuri de Florii din Banat

In curtile bisericilor au loc procesiuni de crengute de salcie inflorita; ramurile
vor fi pastrate cu sfintenie de credinciosi pe grinda casei. Tot de Florii, in satele din
Tara Lapusului are loc Masa Mosilor (pomana mortilor).
Obiceiuri de Pasti
Dupa un post lung, maramuresenii sarbatoresc Sfintele Pasti asa cum se cuvine;
inrositul si incondeiatul oualor, slujba de Inviere, mersul cu pasca la sfintit sunt
obiceiuri pe care nimeni nu le lasa deoparte; crestinismul se impleteste cu fascinante
ritualuri pre crestine.
Obiceiul de primavara
Udatoriu Surdesti: A doua zi de Pasti, la Surdesti este sarbatorit cel mai
harnic gospodar, primul iesit la muncile campului (udatoriul). Dupa ritualul de
celebrare, ospat si joc la casa sarbatoritului!
Zambete in Prier
Viseu de Sus: Festival interjudetean de satira si umor coordonat de Uniunea
Epigramistilor din Romania; Intrarea libera, iesirea pe baza de zambet!
Festivalul folcloric :
Cate flori pe Iza-n sus
Dragomiresti: In Duminica Tomii, biserica din Dragomiresti isi sarbatoreste
hramul. Un bun prilej pentru ca toti locuitorii sa se imbrace in straie de sarbatoare.
Dupa slujba, satul va rasuna de cantecul si joc.

18

Jocul Valenarilor
- Valeni: Duminica Tuturor Sfintiilor e zi de joc si sarbatoare in satul de pe Valea
Cosaului
Joc barbatesc
Petrova: Petrovenii se mandresc ca un festival doar al jocului barbatesc nu
gasesti cat ii Maramuresul.In plus, cei mai buni dobasi vor veni sa-si masoare talentul
intr-un concurs de batut doba;
Serbarile Chioarului
Somcuta Mare: Spectacole de muzica populara cu invitati din Zona Chioarului,
parada portului popular
Sarbatoarea cositului si a placintelor
Mesteacan: Femeile din Mesteacan se intrec atat in coptul placintelor crete, cat
si in aptitudini barbatesti, precum cositul. Ca si cum aceste calitati n-ar fi de-ajuns,
concurentele au parte si de o proba artistica si de una de cultura generala

Obiceiuri de Sanziene
Fetele nemaritate aduna de pe campuri sanziene galbene si impodobesc cu ele
portile si stresinile caselor, ca sa le aduca noroc. Fiindca se zice ca Sanzienele se

19

manie daca nu sunt sarbatorite cum se cuvine, de ziua lor li se dedica tot felul de
manifestari:
- serbare campeneasca Sanzienele Baita de sub Codru
- festivalul folcloric Cununa de Sanziene Tautii Magheraus;
- festival folcloric interjudetean Nopti de Sanziene

Borsa;

- festival folcloric Hai Marii la Sanziene- Rona de Jos;

Serbarile Viseului
Spectacole in aer liber, parada ansamblurilor populare, manifestari culturale in
orasul din inima Maramuresului istoric;
Dantul de Sanpetru
Sindresti: De ziua Sfintilor Apostoli Petru si Pavel, biserica din Sindresti isi
sarbatoreste hramul. Iar, daca e hram e slujba religioasa, urmata bineinteles, de mare
joc in sat
Hramul Manastirii Barsana
Hramul Manastirii de la Barsana are loc de ziua Soborului Sfintilor 12 apostoli,
zi in care credinciosi din toate satele vecine vin cu mic cu mare la frumoasa manastire
de pe Valea Izei, sa se inchine;
Festivalul international al nuntilor
Vadu Izei
Ansambluri folclorice pun in scena obiceiuri populare de nunta; alaiuri nuptiale,
calareti, miri si mirese, porturi autentice, ospat si joc ca la nuntile traditionale
adevarate
Festivalul Dansului si Portului de pe Fisculas
- Dumbravita: Un bun prilej de a face cunostinta cu obiceiurile satelor de pe
Fisculas, dar si de a sarbatori comuna Dumbravita

Scoala de Vara de la Memorialul Sighetu Marmatiei

Participa elevi selectati in urma unui concurs de eseuri, istorici si cercetatori
romani si straini;
Serbarile orasului Seini
Evenimente culturale, dar nu numai, localnicii delectandu-se si cu un festival al
berii
Sfantul Prooroc Ilie
20

 Hramul Manastirii din Dragomiresti: In fiecare an, de Sfantul Ilie credinciosii

vin in Dragomiresti la manastire pentru icoana facatoare de minuni;
Zilele orasului Salistea de Sus
Spectacole folclorice si focuri de artificii vor sarbatori orasul

Serbarile Cavnicului
Cavnicarii vor avea parte de trei zile de spectacole in aer liber, intreceri,
campionatul joagarelor (al taietorilor de lemne), dans si focuri de artificii
Sus pe Valea Vaserului
Valea Vaserului: Activitati ale minoritatilor de etnie germana in colaborare cu
Forul Democrat German
Festivalul Gulasului
Ocna Sugatag: Bucatari amatori si profesionisti se intrec in retete
ademenitoare si originale de preparare a gulasului; dupa degustare, are loc premierea
castigatorului. Mancarea e musai udata cu horinca
Obiceiuri de Sfanta Maria Mare
Grupuri de pelerini, imbracati in alb, se indreapta catre manastiri, cantand
cantece inchinate Sfintei Fecioare Maria;
Festivalul Stuparilor
Cernesti: Muzica populara, simpozioane pe teme apicole si agricole,
concursuri sportive si nu in ultimul rand, dulci produse ale stupului cu care se
mandresc apicultorii comunei de la poalele Masivului Magura;
Hora la Prislop
21

 pasul Prislop, Borsa: Mare sarbatoare populara cu ansambluri din Maramures,

Suceava si Bistrita-Nasaud, mesteri populari, peisaj inaltator si ospat imbelsugat in
varful muntelui, la hotarul dintre Maramures si Bucovina
Zilele Culturii Roza Rozalina
-Rozavlea: Satenii vin sa-si cinsteasca satul cu folclor autentic si serbari
campenesti
Pantru Mandra din Botiza
-Botiza: Tropotitele, ceterasii si tipuriturile morosenesti se aud pana in satele
invecinate
Jocul Satului-Hoteni
In curtea gazdelor, ceterasii zic fara hodina (odihna), iar fetele si flacaii joaca
mai sa rupa podelele soprului. Dupa joc toti, toti vor fi omeniti cu sarmale ,
pancove (gogosi ) si horinca

Nasterea Maicii Domnului

Hramul bisericii din Ieud-Deal (monument din Patrimoniul MondialUNESCO)
Considerata de unii cercetatori ca fiind cea mai veche constructie de lemn din
Maramures, Biserica de lemn din Ieud Deal pastreaza intr-insa, frumoase icoane de
sticla si picturi datand din secolele 15-16;
Targul cepelor
Festivalul interjudetean al folclorului din Tara Codrului Asuaju de
Sus: Spectacole folclorice in aer liber si targ taranesc unde, bineinteles, ceapa va fi
doamna-mare
Festival Concurs al Primasilor din Maramures Victor Negrea
- Somcuta Mare: Festival deja cu traditie, unde se intrec cei mai buni violonisti
din judet, poarta numele celui mai cunoscut primas din zona
Toamna Chioreana, Remetea Chioarului: Formatii artistice din zona, dar si
invitate, sarbatoresc sosirea toamnei in peisajul chiorean;
- Sarbatoarea Castanelor Baia Mare: Trei zile in care vinul, berea si mustul
curg valuri, expozitiile, concertele si petrecerile sunt la ele acasa si nu in ultimul rand,
Baia Mare isi scoate la iveala tezaurul de castane comestibile
22

Balul Strugurilor
Ocna Sugatag
Balul marcheaza momentul intrarii tinerilor in societate
Festivalul international de poezie
- Sighetu Marmatiei: Trei zile de recitaluri de poezie si lansari de carte;
Serile de poezie Nichita Stanescu de la Desesti
Recital de poezie, discutii, amintiri, imagini care amintesc de calatoriile poetului
Nichita prin Tara Maramuresului, decernare de premii
Sfanta Paraschiva
Hramul bisericilor de lemn din Poienile Izei si Desesti (monumente din
Patrimoniul Mondial-UNESCO): Construita in 1604, biserica de lemn din Poienile
Izei se remarca prin proportiile armonioase. Biserica din Desesti este singura biserica
veche din Maramures a carei picturi interioare, ca urmare a unei foarte atente
restaurari, poate fi admirata exact asa cum arata in 1780, anul realizarii;
Festival folcloric Alina-te, dor alina!
Cicarlau: Artisti debutanti sau consacrati participa pe scena Caminului
Cultural din Cicarlau la festivalul initiat de cunoscutul cantaret Nicolae Sabau

Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril (Hramul bisericilor de lemn din Surdesti,

Plopis, Rogoz (monumente din Patrimoniul Mondial-UNESCO)

23

Fiecare din bisericile maramuresene de lemn are farmecul ei si povestea ei

unica: Surdesti (cea mai inalta constructie veche din lemn), Plopis (pastreaza 49 de
monede depuse de fiecare din familiile care au sprijinit inaltarea bisericii), Rogoz
(adaposteste sub acoperis masa mosilor). Tot hramul Sfintilor Arhangheli il poarta si
vechea biserica de lemn din Rozavlea;
- Joc la SuraGrosi: Satenii se intalnesc sa sarbatoreasca jocul sub obladuirea taragotistului
Dumitru Dobrican care este si mare gazda
Cant si joc pe plai strabun- Dumbravita
Dumbravitenii joaca pentru ultima oara inaintea Postului Craciunului
Intrarea in Biserica a Maicii Domnului
Hramul bisericii de lemn din Barsana (monument din Patrimoniul MondialUNESCO): Bisericii de lemn din Barsana i se mai spune si biserica umblatoare,
pentru ca a fost mutata din loc in loc. Locatia actuala i-a fost stabilita pe dealul
Ibarului, pe locul unui vechi cimitir de ciumati;
Obiceiuri de Sf. Andrei
Fetele nemaritate se folosesc cu acest prilej de practici magice pentru aflarea
ursitului; daca postesc toata ziua si apoi mananca dintr-o turta sarata gatita cu mainile
lor, viitorul sot li se va arata in vis;

24

BIBLIOGRAFIE

Some Basic Info on Banat - pe site-ul genealogy.ro

Banat Denomination's - pe site-ul genealogy.ro

Vasile Docea, A la recherche du Banat disparu [1], n Le Banat: Un Eldorado aux

confins, Universit de Paris-Sorbonne (Paris IV), 2007, p. 53-63

Fenean, Costin - Administraie i fiscalitate n Banatul imperial 1716 - 1778, Editura

de Vest, Timioara, 1997, pag. 78-79

Hadeu, B.P. - Romnii bneni din punctul de vedere al conservatorismului dialectal

i teritorial, Bucureti 1896, de la Universitatea Bucureti, 2005

Haegan, Ioan -Banatul

Haegan, Ioan - Habitat i populaie n Banat (secolele XI-XX), editura Mirton,

Timioara, 2003, pag. 8 - 11

http://istoriabanatului.wordpress.com/

Madgearu, Alexandru - Contribuii privind datarea conflictului dintre ducele bnean

Ahtum i regele tefan I al Ungariei, Banatica, Reia, 12, 1993, 2, p. 5-12

Madgearu, Alexandru - Geneza i evoluia voievodatului bnean din secolul al Xlea, Studii i Materiale de Istorie Medie, 16, 1998, p. 191-207

Mrcule Ioan, Mrcule Ctlina, Mrcule Vasile, Observaii privind credincioii

greco-catolici n cadrul structurii confesionale a populaiei din Banat (1930-2002), Viaa
Cretin nr. 6 (316), p. 20-21, Cluj-Napoca, 2005.

Mrcule, Ioan, Mrcule, Ctlina - Germans in Romania between the 1930s and the
2002s geographical aspects, Forum geografic, Volume VIII, Issue 8, 2009
(http://forumgeografic.ro/wp-content/uploads/2009/8/Marculet.pdf).

Muntean, Vasile V. - Contribuii la ISTORIA BANATULUI, Timioara, 1990, pag.77,

94-96, 109-113, 136-139, 234.

Prvu, Daniel - Ocuparea si anexarea Banatului (1716-1718). Organizarea

administrativ a acestuia, , Quaestiones disputatae (revist studeneasc de istorie i
arheologie), nr. 2 - 2004, Univ. de Vest, Timioara

Popoviciu, George - Istoria romnilor bneni, Lugoj, 1904, pag. 215.

Suciu, I. D. i Constantinescu, Radu - Documente privitoare la istoria Mitropoliei

Banatului, volumul I, Ed. Mitropoliei Banatului, Timioara, 1980.

Suciu, I. D. - Monografia Mitropoliei Banatului, ed. Mitropoliei Banatului, Timioara,

1977, pag. 34, 36-38, 44.

Wolf, Josef - Entwicklung der ethnischen Struktur des Banats 18901992 (Atlas Ostund Sdosteuropa / Hrsg.: sterreichisches Ost- und Sdosteuropa-Institut; 2:
Bevlkerung; 8 = H/R/YU 1, Ungarn/Rumnien/Jugoslawien), Gebr. Borntraeger
Verlagsbuchhandlung, Berlin Stuttgart, 2004, ISBN 3-443-28519-8

Wolf, Josef - Das Banat als historische Region, Thede Kahl, Michael Metzeltin,
Mihai-Rzvan Ungureanu (ed.), Rumnien. Raum und Bevlkerung. Geschichte und
Geschichtsbilder. Kultur. Gesellschaft und Politik heute. Wirtschaft. Recht und
Verfassung. Historische Regionen, (= sterreichische Osthefte; 48), Wien, Mnster, 2006,
pp. 903932, ISBN 3-7000-0593-8

ANEXE

BUZIA

BILE HERCULANE