Romanul ION de L.R.

a fost publicat in 1920 dupa o lunga perioada de elaborare asa

cum insusi autorul mentiona in finalul opereicuprinsa intre martie 1913-iulie 1920
Aparitia romanului a starnit un adevarat entuziasm in epoca mai ales ca nicio
creatie nuvelistica nu anunta aceasta ev spectaculoasa. Nimic din ce a publicat
inainte nu ne putea face sa prevedem admirabila dezvoltare a unui scriitor care a
inceput si a continuat vvreo 10 ani nu numai fara stralucire dar si fara indicatii de
viitor nota E. Lovinescu.
Marele critic priveste romanul ca pe o izbanda a creatiei romane cu cea europeana.
Romanul Ion rezolva o problema si curma o controversa. Aceasta afirmatie se refera
la polenica cu samanatoristii grupati in jurul revistei Viata Romaneasca aflata sub
conducerea lui Garadet Braileanu. Acestia sustineau promovarea in lit ro a taranului
ca pers exclusive al operei si a vietii la tara ca spiritualitate unica si specifica a
romanilor. E. Lovinescu sustinand modernismul sfatuia scriitorii sa se inspire
thematic din mediul citadin promovand ca pers intelectualii cu spirit si trasaturi mai
complexe constr prin mij analizei psihologice . De aceea entuziasmat de
complexitatea planurilor narative de profunzimea psihologica a protagonistului
dominat de patimi, de galeria umana stratificata (de la sarantoci la bogatani, de la
tarani la intelectuali) L ovinescu afirma ca L.R. a obiectivat proza rom de altfel
critica literara l-a desemnat pe L.R drept creatorul romanului ro modern deoarece
scrie primul roman realist, socialist si primul roman obiectiv de analiza psihologica
Padurea Spanzuratilor 1922.
GENEZA Autorul marturiseste ca in lunga sa truda de creatie in cei 7 ani cat a lucrat
la Roman, un rol imp l-a avut impresia activa, acumularea de material documentar
O scena vazuta pe colinele dimprejurul satului l-a impresionat in mod deosebit si a
constituit un pct de plecare al romanului. Aflat la vanatoare scriitorul a vazut un
taran imbracat in haine de sarbatoare care s-a aplecat si a sarutat pamantul. O
alta intamplare i-a fost rel de sora sa, Livia. O fata instarita dintr-un sat vecin a fost
batuta cumplit de tatal ei pt ca ramasase insarcinata cu un flacau sarac, iar taranul
bogat a fost nevoit sa se inrudeasca cu un om sarac care nu iubea pamantul si nici
nu stia sa-l munceasca. O alta sursa o sonstituie discutia autorului ci un tanar pe
nume Ion care nu avea pamant dar pronunta acest cuvand cu sete, pasiune si
lacomie, parca ar fi fost vorba de o fiinta vie.
Prima redactare de cca 300 de pg s-a intitulat Zestrea semn distinctiv al
importantei covarsitoare a dotei in lumea rurala aceea care fixa statutul omului
dpdv soc si economic. Varianta finala a aparut cu titlul Ion.
TEMA Romanul Ion se constituie intr-o monografie a real satului ardelenesc la
inceputul sec 20 ilustrand conflictul gen de lupta apriga pt pamant. Ion se
casatoreste cu o fata bogata, Ana desi nu o doreste. Florica se marita cu George pt
ca are pamant si Laura il accept ape Pintea pentru ca nu ii cere zestre.

STRUCTURA e riguroasa si e impartita in 2 parti narrative ample care se deschid

simetric intr-un nr echilibrat de evantaie epice.
Titlurile st metaforice si ev dilema din sufletul protagonistului.
Datorita mentalitatii ancestral a lumii in care s-a nascut dintr-un instinct atavic.
Tanarul sarac din Pripas vrea in primul rand pamant
Prima scena e cap. Zvarcolirea din Glasul Pamantului ce-l infatiseaza pe Ion
contempland fostele terenuri agricole vandute de familia sa. In tp ce pers romanului
se simtea mic si slab ca un vierme pe care-l calci in picioare pamantul capata
statura unui stapan.
Regretul ca acel spatiu nu-I mai apartine si evlavia resimtita in fata intinderilor
nesfarsite st form in exclamatiile Locul nostrum, saracul!. Ion recunoaste ca
dragostea de telluric l-a stapanit din totdeauna si ca si-a promis sa reface averea
familiei.
A doua scena apartine cap Sarutarea si cuprinde schimbul rap sufletesc dintre
erou si pamant. Dupa ce se casatorise cu Ana si capatase intreaga avere a lui Vasile
Baciu, Ion realizeaza ca posedarea Pamantului dupa care tanjise atata nu-I mai
creaza placerea initiala. El devine un urias iar pamantul se inchina in fata lui.
Instinctul posesiei in sens material e dublat de constiinta unei inferioritati socuale
mostenite impotriva careia se revolta. Ion vrea sa fie respectat sis tie ca intr-o soc
rurala cu legi vechi consideratia morala e direct proportional cu val. Pamantului
detinut. In afara dorintei legitime de a fi respectat de de cetateni eroul isi doreste sa
faca prin effort propriu prestigiul pierdut al neamului glanetasilor, familie cazuta in
saracie si de aceea mai dispretuita de chiaburii satului decat cei care nu avusasera
niciodata pamant.