Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Diagnosticul Oral
Diagnosticul Oral
1. primul pas este reprezentat de detectarea si examinarea cauzei care provoaca durerea .
Aflam ce provoaca durerea, localizam durerea.
Initial , preocuparea medicului este asupra acuzelor pacietului si in primul rand
medicul este atent la ce detecteaza la prima examinare ;
2. urmeazac aflarea antecedentelor si examinarea clinica cuprinzatoare.
antecedente familiale
antecedente comportamentale si emotionale
antecedente medicale sistematice
antecedente stomatologice
2. Examinarea clinica
statusul fizic al structurilor de la nivelul cervical si al extremitatilor cefalice cu o
concentrare principala asupra cavitatii orale
medicul trebuie sa recunoasca toate tipurile de anomalii din toate zonele ce urmeaza a
fi examinate
consta in examinare extraorala si in examinare intraorala
3. examinarile radiologice sau complementere
cand se ajunge la aceasta etapa medicul are deja o parere generala si poate decide in ce
masura are nevoie de date suplimentare pentru clasificarea diagnosticului
testari suplimentare : examen biotipic, examen citologic, examen microbiologic
4. concluzia diagnosticului e impartit in functie de specialitatile stomatologice( insumarea
diagnosticelor alcatuiesc diagnosticul complet format din :
Dg. etiologic
Dg. odontal
Dg. parodontal
Dg. protetic
Dg. functional sau de disfunctie
Dg. chirurgical
Indicatiile terapeutice in acest stadiu sau numai pentru un singur dg. nu sunt indicate.
5. Tratamentul
Elaborarea lui este importanta si utila pentru un bun management a problemelor
pacientului.
Trebuie sa cuprinda acuza principala si e necesara temporizarea
Pacientului trebuie sa i se explice mersul tratamentului (planul terapeutic )
Trebuie cunoscute si dorintele pacientului pentru anumite manopere cat si abilitatile
medicului pentru a le rezolva.
E necesar adeseori compromisul cu acordul pacientului , alteori , datorita aparitiei
unor elemente noi planul de tratament se poate modifica din mers
Un plan de tratament trebuie sa atinga urmatoarele deziderate :
Sa rezolve problemele prioritare
Sa controleze si sa elimine bolile
Sa restaureze functia estetica si integritatea arcadelor
Sa reevalueze ingrijirea anterioara
Sa recheme pacientul pentru o evaluare ulterioara si pt tratament
Dupa o consultare , planul trebuie impartit pe etape a.i. orarul si resursele financiare
ale pacientului sa-i permina ritmul dorit de medic .
INTERVIUL INITIAL
Cuprinde primul contact al bolnavului cu orice ramura medicala , definitoriu pentru
viitorul relatiei medic- pacient
Pentru medic, inseamna strangerea unui bagaj de informatii , cunoasterea , schitarea
unei conduite , stabilirea unei relatii profesionale.
Pentru pacient prima intalnire cu medicul e importanta deoarece e momentul ca el sa
fie inteles si ca medicul va manageria cu succes , cu profesionalism si competenta
problema lui de sanatate orala.
Obiectivele interviului :
- obtinerea de informatii,
Indirecte
De urmarire
Intrebari care necesita raspuns scurt : da sau nu pentru ca in acest fel , medicul
isi pierde accesul la anumite detalii.
Opinii precoce , pacientii de foarte multe ori , vor din prim moment , lamuriri si
asigurari , In aceasta faza, medicul trebuie sa evite in a da un rapuns si sa dea
incredere pacientului ca in momentul in care a strans toate informatiile necesare si
are un diagnostic va beneficia de cea mai buna ingrijire .
Metode prin care se poate cunoaste istoricul pacientului
INTERVIUL
CHESTIONARUL MEDICAL
METODA COMBINATA
INTERVIUL
pacientul este intrebat intr-un mod organizat despre starea de sanatate , de asemenea
pacientului ii este permis sa discute orice problema pe indelete
Intervievatorul poate folosi o lista de control a temelor puse in discutie
Avantajele interviului sunt reprezentate de stabilirea unei relatii profesionale bune cu
pacientul .
Dezavantaje informatiile primite pot fi dezorganizate - pot fi omise anumite aspecte
importante
CHESTIONARUL MEDICAL
= reprezinta o lista cu intrebari legate de starea de sanatate pe care pacientul o
completeaza la prima intalnire
Avantajele = economisirea timpului , si furnizarea unei documentatii care are un
caracter privind istoricul medical .
Dezavantaj - stabilirea unei relatii medic pacient nu are loc
METODA COMBINATA
Este o metoda care utilizeaza avantajele si reduce dezavantajele celor doua metode
ennuntate anterior.
Este f important ca medicul , dupa ce este trecut in revista chestionarul , sa discute cu
pacientul in felul acesta , clarificandu-se neintelegerile si raspunsurile gresite
Cateva raspunsuri care trebuiesc clarificate :
Daca pacienttul este alergic la ceva .( medicamente, alimente )
Daca are probleme cardiace sau pulmonare( infarct , TBC)
Intrebari referitoare la tensiunea arteriala
Tendinta la sangerare
Existenta unei boli hepatice hepatita sau alte boli infectioase
Existenta unei boli metabolice de tip Dz
Daca pacientul urmeaza un tratament medicamentos.
Daca a fost diagnosticat cu o forma de cancer sau daca face radioterapie oricare din
aceste raspunsuri , treb mentionate in fisa pacientului fie cu afirmativ, fie cu negativ .
Se apreciaza ca in genere , aceasta metoda combinata da cel mai bun rezultat atat
privind volumul de informatii cat si exactitatea si sistematizarea acestora .
ANTECEDENTELE PACIENTULUI
Componentele antecedentelor pacientului :
1. Identificarea pacientului .
2. Acuza principala si istoricul .
3. Istoricul social .
4. Istoricul emotional si comportamental .
5. Antecedentele heredo-colaterale .
6. Antecedentele medicale.
7. Istoricul dentar
1. Identificarea pacientului
Care se refera la datele biografice : nume complet varsta, sex, adresa, nr tel , adresa
posta electronica .
Date necesare completarii formularelor in cazul in care exista o asigurare dentara ,
avem nevoie de CNP si act doveditor ca pacientul este asigurat.
Numele medicului de familie si nr de contact pt cazul unor urgente sau a unui consult
interdisciplinar .
Este recomandat ca aceste informatii sa fie obtinute de la pacient prin completarea in
scris de catre acesta a unui formular .
In acest mod se evita greselile si omiterea unor informatii.
In cazul in care apar boli febrile in copilarie, in perioada de mineralizare, pot aparea defecte la
niv smaltului dentar.
Ex. Administrarea de tetraciclina in ac perioada duce la colorarea dintilor(dentinei)
dintii capatand o tenta de brun portocaliu.
- boala care a necesitat o spitalizare necesita o discutie:
- interv chirurgicale,
- leziuni traumatice,
- transfuzii de sange,
- importanta deosebita trebuie data : afectiunilor maligne.
- Interventiile chirurgicale si transfuziile de sange in antecedente reprezinta potentiale
surse de infectare cu virusul hep B si C.
Traumatismele craniene intervenite in trecut sunt f. importante deoarece pot exista
devitalizari ale dintilor sau chiar fracturi, pot aparea dureri la niv ATM.
Edentatiii produse ca urmare a traumatismelor trebuie cunoscute deoarece
prognosticul este diferit fata de situatiile in care dintii s-au pierdut prin carii dentare
sau boli parodontale.
- Bolile maligne pot fi localizate la nivelul capului sau gatului , iradierea terapeutica a
acestei zone poate duce la osteoradionecroza.
- Alergii si reactiile adverse la medicamente. Pot exista reactii adverse la materialele
dentare sau la medicamentele prescrise. In cazul de sensibilitate trebuie testat
medicamentul.
Tratamentul actual
- Ne interseaza medicamentul utilizat, doza, schema terapeutica si durata trat. pt. a stii
natura si severitatea afectiunii de care sufera pacientul.
- Multe din medicamentele administrate au efecte la nivelul cavitatii bucale
producand uscarea gurii sau inflamatii gingivale.
- Utilizarea de rutina a unor medicamente trebuie de asemenea notata.
STAREA GENERALA DE SANATATE A PACIENTULUI
clasificari:
Pacienti fara boli sistemice
Pacienti cu boli sistemice moderate
Pacienti cu boli sistemice severe
Pacienti cu boli care duc la incapacitate sau pun in pericol viata pacientului.
Aparatul cardio vascular : Foarte multi dintre pacientii care se adreseaza la cab de
MD sufera de afectiuni cardio vasculare.
- De multe ori sunt asimptomatice iar simptomele, care ne pot indica o astfel de
afectiune trebuie sa le cautam la pacientii trecuti de 40 de ani si care se manifesta prin
durere sau arsura in piept, respiratie dificila, umflarea extremitatilor, batai cardiace
neregulate, racirea extremitatilor.
- In general medicul de MD trebuie sa cunoasca legatura dintre manifest somatice ale
anxietatii si simptomele c-v si sa evalueze corect situatia.
- Manifest ale anxietatii: senzatia de sufocare, dispneea, tahicardia, palpitatii, dureri
toracice pana la senzatie de lesin.
Aparatul digestiv.
- Pot exista simptome gastro intestinale reprezentate de greata, voma, diaree,
constipatie, indigestie, dureri abdominale, toate acestea pot indica o disfunctie la niv
tractului digestiv superior ducand pana la ulcer gastric sau duodenal, obstructie biliara.
- Toate acestea pot fi asociate din punct de vedere stomatologic cu o masticatie dificila.
Sangele.
- Aceste boli ale sangelui se datoreaza unor deficite de functie, a uneia sau a mai
multor componente ale acestuia. tratamentul cu anticoagulante, hemofilia .
Simptomele asociate bolilor de sange:
- astenia(starea de oboseala continua, se datoreaza deficitului de eritrocite) progresia
infectiilor ca rezultat a deficitului de leucocite,
- hemoragiile sau vanataile la traumatisme minore care apar deficitului de factor
IX ( numit si hemofilie) disfunctiei plachetare.
- Pentru medicul de MD este obligatoriu sa cunoasca daca pacientii urmeaza un trat
cu subst anticoagulante in special cand se realizeaza manevre sangerande.
ISTORICUL DENTAR
- Antecedentele stomatologice furnizeaza informatii asupra atitudinii pacientului fata
de problemele dentare.
-Medicul trebuie sa primeasca raspuns la urmatoarele intrebari:
1. frecventa si scopul vizitelor anterioare
- ingrijire stomatologice de rutina, care implica programari periodice la control, si
tratamentul imediat al oricarei probleme noi aparute.
- ingrijire stomatologice episodica care implica un tratament mai putin cuprinzator
si un model neregulat de programari
- ingrijirea stomatologice simptomatica, indica faptul ca pacientii viziteaza cabinetul
numai in situatii de urgenta fara a avea o atentie deosebita asupra sanatatii lui dentare.
2.Tratamentele efectuate si anumite dificultati legate de acestea
- pacientul este rugat sa raspunda la intrebari privitoare la experientele de tratament
efectuate in trecut, atat ca reactie a sa, cat si ca perceptie asupra medicului dentist
- trat. protetice, parodontale si de chirurgie orala. Se specifica si cand a fost efectuat
tratamentul, si daca pacientul a respectat intructiunile care iau fost date.
- Radiografiile dentare recente: daca pacientul are radiografii dentare recente care pot
fi utile acestea se folosesc pentru a evita expunerea la radiatii suplimentare.
Alte surse de aflare a antecedentelor pacientului
- Sunt situatii cand pacientul nu este capabil sa relateze situatiile.
Acestea sunt reprezentate de anumite categorii:
- unde istoricul este relatat de parinti
- pacienti care au un retard mintal, acestia pot avea tratamente in institutii
specializate unde sursa de informatii este medicul curant sau foaia de obs fie vin
insotiti de un infirmier, sau un membru al fam care are cunstinte despre pac.
- pac cu bariere de limbaj care necesita o persoana intermediara , pacientii surdomuti
- singura sursa de incredere in ceea ce priveste antecedentele pacientului poate fi
reprezentata de medicii de familie .
TEHNICI DE
EXAMINARE
Tehnicile de examinare care se bazeaza pe simturile examinatorului si utilizarea
instrumentarul de consultatie.
- Tehnicile utilizate sunt:
inspectia,
palparea,
percutia,
ascultatia,
aspiratia,
sondarea,
evaluarea functiei.
INSPECTIA
Inspectia sau examinarea vizuala comporta 2 etape:
absolut indispensabila- examinarea vizuala pasiva in care se face o
examinare a starii generale ca o prima intalnire cu pac.
inspectia activa care este de fapt observarea pacientului dupa modificarea
starii de relaxare.
- Pentru examinarea amanuntita este nevoie de
-lumina, unitul dentar are o sursa de lumina,
- oglinda dentara ce este necesara ptr examinarea CB , deoarece ea reflecta lumina in
zonele intunecoase si ne ajuta la indepartarea partilor moi.
- buna vizibilitate, ptr aceasta zonele care urmeaza sa fie examinate, trebuie sa fie
curate, fara saliva si fara PD.
Aparatele sau protezele trebuiesc indepartate in timpul examinarii.
- Pentru anumite evaluari sunt necesare instrumente de masura, liniar, instrument
Boley, degetele etc..
- Datele astfel obtinute pot fi folosite in punerea diagnosticului si in evaluarea
tratamentului.
PALPAREA
- este o metoda de examinare fizica care se bazeaza pe simtul tactil.
- prin palpare se pot examina structuri profunde si se pot obtine informatii despre
dimensiune, consistenta, temperatura, sensibiitate, si rap cu celalalte structuri
anatomice.
- In functie de informatiile pe care dorim sa le obtinem palparea se poate efectua
diferit:
-cu varful degetelor, bidigital, bimanual, sau cu suprafata dorsala a degetelor.
- dimensiunea unei formatiuni sau nodul se poate obtine atat prin inspectie cat si prin
palpare.
- Prin palpare in acest caz se obtin date in ceea ce priveste profunzimea si contururile
structurilor examinate.
SONDAREA
- palparea cu ajutorul unui instrument
- reprez una din cele mai utilizate tehnici de diagnostic dentar.
---depistarea cariilor sonde dentare
--- pt masurarea pungilor parodontale cu sonde parodontale sau speciale,
--- ptr a stabili traiectul unor fistule, conurile de gutaperca.
ASPIRATIA
- este tot o manevra palpatorie, reprezinta o sondare mai adanca.
- se poate realiza cu aspiratorul sau cu ajutorul unui ac,
- poate fi limitata la tes moi sau poate interesa cavitatile naturale ale organismului si se
face in scop diagnostic.
Subs ce pot fi aspirate:
--- puroi, sange, lichid de culoare galben (chiste)
- acele care se folosesc au diametrul intre 16 si 20 mm pentru a se evita ruperea.
- Intotdeauna cand se fac injectii cu sol anestezice, inaintea injectarii se aspira ptr a
evita producea unor hematoame sau producerea altor accidente.
PERCUTIA
- tehnica de lovire cu ajutorul unor instrumente sau chiar a degetelor.
- Prin percutie se observa date privind matitatea sunetului, respectiv sensibilitatea
unei anumite zone.
- Extraoral sau exooral la nivelul extremitatii cefalice, percutia se foloseste pentru a
diagnostica sensibilitatea la nivelul sinusurilor frontale sau maxilare.(se aseaza un
deget deasupra sinusului si se loveste cu indexul de la cealalta mina).
- Intraoral percutia este folosita in timpul examinarii dintilor, se utilizeaza cu
manerul unui instrument de consult, cu care se face percutia in axul dintelui.
- In mod normal percutia este nedureroasa, durerea apare cand intervin afectiuni
pulpare si parodontiului. In acest caz percutia nu se incepe cu dintele afectat.
- Tot prin percutie se poate obtine un sunet mat- care indica de obicei un dinte devital,
sau o anchiloza osoasa.
- Palpand zona periapicala sau apicala a dintelui la care realizam percutia putem simti
o anumita vibratie care indica de cele mai multe ori o osteita.
AUSCULTAIA
- este un procedeu de diagnosticare prin care sunt percepute sunetele provenite din
interiorul organismului si de la nivelul diferitelor structuri.
- Se poate face fara intensificarea sunetului, cu urechea sau un stetoscop.
- Examinatorul poate auzi diverse sunete care pot fi datorate unei obstructii respiratorii
sau unor constrictii la niv bronsic, sunete anormale date de ATM (cracmete, sau
frecaturi in timp ce pac inchide sau deschide gura)
- In med dentara stetoscopul este foarte rar fol. ATM , in caz de fracturi.
- Uzual acest stetoscop este utilizat ptr masurarea tensiunii arteriale. (rol istoric)
Examinarea cu ajutorul Mirosului
- de obicei mirosul clinicianului intervine mai rar in examinare.
- Exista sit : halena de acetona sau de alcool asociata unor persoane cu DZ, reprezinta
un semnal de alarma.
- De obicei infectiile bacteriene sunt insotite de un miros neplacut sau chiar putrid.
- Simtul olfactiv intervine in diagnostic in timpul trat endodontice, mirosul de
gangrena simpla si complicata fiind inconfundabil.
EVALUAREA FUNCTIILOR
- In timpul examinarii mai ales la niv extrem cefalice sa poate evalua secretia
lacrimala, o scadere a secretiei lacrimale poate fi asociata cu :
- utilizarea drogurilor,
- cu sindromul Sjogren,
- in artrita reumatoida ,
- si la pers in varsta.
- O hipersecretie poate aparea in blocaj la nivelul ductului nazolacrimal sau datorita
incapacitatii de a clipi sau datorita prezentei unui corp strain.
- Secretia glandelor salivare - poate fi evaluata prin palparea glandelor salivare.
- In ceea ce priveste saliva este importan cantitatea, vascozitatea sau prezenta
puroiului.
- Pentru a evalua secretia salivara de la nivelul parotidelor se izoleaza zona din jurul
canalului Stenon. - Exprimarea salivei poate fi accelerata prin palparea sau masarea
glandei parotide.
EVALUAREA FUNCTIILOR
O alta evaluare este evaluarea gustului, limba este organul gustului iar functia sa este
evaluata prin utilizarea de solutii saturate, sarate, acide sau prin folosirea fructozei sau
folosirea altor glucide.
- Evalurarea masticatiei si deglutitiei : ptr ca masticatia si deglutitia sa se real este
nevoie de saliva, coordonarea si functioanarea musculaturii masticatorii de ATM
sanatoasa, de dinti si parodontiu sanatos, de integritatea arcadelor dentare, de o
mucoasa orala si faringiana normala. Nu intodeauna afectarea unui element
compromite functia.
- Simptomele masticatorii care pot aparea sunt: limitarea deschiderii gurii, durere,
dificultati in masticatie, deglutitie si altele.
- Fizionomia- imp ptr pac, poate fi afectata data lez carioase ale dintilor, edentatiilor
frontale si lat a restaurarilor necorespunzatoare sau altor cauze. Toate aceste functii pot
fi afectate ca urmare a unor leziuni neurologice sau tumorale ce duc la paralizii sau
parestezii.
LEZIUNI MUCOASEI BUCALE
Leziuni albe
Leziuni colorate
Leziuni cu prierderea integritatii mucoasei
Excrescente ale tesutului moale
Leziuni osoase
Ex. Lez care merg cu pierderea integritatii muc : eroziunile, veziculele ,pustulele, bula,
ulceratie.
Excrescente ale mucoasei : exista termenul de polip ( pedunculat sau sesil), chist,
nodul sau tumora.
Examinarea unui nodul(ganglion, tumora, chist)
- Dupa ce localizam nodulul prin inspectie si prin examinare urmarim sa obtinem date
privind pozitia, culoarea forma, dimensiunea, prezenta sensibilitatii, textura suprafetei,
marginile acestuia.
- Nodulul poate fi localizat superficial deasupra planului muscular, situatie in care
prin contractia muschilor devine mai proeminent sau mai profund in stratul muscular
fiind mai dificil de detectat / specificarea regiunii topografice.
- Textura suprafetei da informatii despre ritmul de crestere, o eventuala
malignizare(suprafata ulcerata), sau chiar o inflamatie(congestie).
EXAMINAREA SI EVALUAREA CLINICA EXOORALA
Clasificarea pacientilor:
--- pacienti normosomatici, cand exista o concordanta intre varsta biologica si
cea cronologica
--- Hiposomatici cand varsta biologica este mai mica ca cea cronologica
--- Hipersomatici cad varsta biologica este mai mare ca cea cronologica
Dezvoltarea constitutionala
Semnele vitale
--acestea includ TA , intervalele normale pentru un adult, pres sistolica intre 100-140
mm Hg, iar pentru cea diastolica intre 60-90mmHg.
--Urmarim pulsul, inregisteaza bataile pe minut, cu valori situate intre 60-90
batai/min.
--Valorile mai mici poarta numele de brahicardie, timp ce un puls mai rapid poata
numele de tahicardie.
-- Ne mai intereseaza ritmul respirator ce reprezinta nr de inspiratii inregistate timp
de 1 minut. Ritmul normal: 14-18 respiratii/min.
Temperatura- normala inregistrata oral este cu 0,5 grade mai mare decat cea axilara,
peste 37,5 =febra .
EXAMINAREA LOCO-REGIONALA
- Cap -extremitatea cefalica : fata, parul, tegumentele, ochii, urechile, ganglionii pre si
retroauriculari, sinusurile nazale si paranazale, ATM, glanda parotida.
Gat : muschii, glandele salivare submandibulare si sublinguale, ganglionii
limfatici, glanda tiroida, artera carotida.
In cadrul exam loco-regionale, la niv capului si gatului prin intermediul inspectiei
urmarim configuratia capului
- incadrarea tipului constitutional morfologic al fetei
- aspectul si culoarea tegumentelor faciale
- aprecierea in plan frontal a simetriei faciale
- stabilirea tipurilor antropologice prin determinarea indexului facial
- aprecierea in plan frontal a proportionalitatilor dintre etaje
- aprecierea aspectului santurilor fetei in plan frontal
- profilul fetei
EXAMINAREA LOCO-REGIONALA
examinarea amplitudinii maxime de deschidere a gurii, aprecierea caracterului
functional al deschiderii gurii.
Prin palpare se obtin date privind:
- textura tegumentelor fetei,
- contururile osoase,
-punctele de emergenta a pachetelor nervoase si a nervilor.
- Palparea glandei parotide,
- palparea sinusurilor nazale si paranazale
- ATM
- tonusul muschilor-masticatori,
-glanda tiroida,
-artera carotida.
-prin ascultatie putem gasi elemente patologice la niv ATM,
EXAMINAREA FETEI
= regiunii piloase - menton
topografic este impartita in 3 etaje:
etajul inferior, intre menton(gnation) si linia subnazala(acantion).
- etajul mijlociu de la linia subnazala pana la linia bisprancenoasa (nasion)
- etajul superior, de la linia bisprancenoasa pana la limita frontala a regiunii piloase a
capului (trichion)
In mod normal cele 3 etaje sunt egale.
EXAMINAREA FETEI
Sigaud descrie 4 tipuri morfologice :
1.tipul muscular :- figura si fata patrata , cele 3 etaje au o inaltime egala .
2.tipul respirator figura ovala , etajul mijlociu predomina.
3. tipul cerebral figura si fata trapezoidala cu baza mare in sus , predomina etajul
superior.
4. tipul digestiv figura si fata trapezoidala cu baza mare in jos ,predomina etajul
inferior.
Simetria fetei in cele 3 planuri este pastrata in mod normal, pot exista situatii cind
simetria nu se pastreaza (temporare sau permanente).
Ex: abcese perimaxilare sau formatiuni tumorale, pareze,edentatii partiale, extinse,
unilaterale, hipertrofii musculare,accidente.
Proportia dintre diametrul vertical al fetei, adica de la nasion-gnation si diametrul
orizontal( zygion-zygion) inmultit cu 100 da valoarea indicelui antropometric al fetei.
Valoarea --de peste 88 caracterizeaza o fata alungita si relativ ingusta
--sub valoarea de 84, fata este lata cu arcade zigomatice proeminente.
--val intre 84-88 au fata armonioasa.
Aspectul acestora corerat cu forma fetei poate duce la concluzii privin caracterul
psihosomatic al pacientului. Ne inetreseaza la buze, conturul buzei sup, cat si al celei
inf, volumul, simetria si mobilitatea.
In mod normal linia surasului se afla pe marginea superioara a buzei inferioare fiind
paralela cu linia care uneste marginile incizale ale frontalilor maxilari pana la primii
premolari acoperind marginea incizala a frontalilor inferiori cu 1-2 mm.
Glanda parotida- este localizata pe marginea externa a ramurei mandibulei, se extinde
posterior spre muschiul stercleidomastoidian.
in c.n. aceasta glanda este dificil de recunoscut la palpare. Situatii cand poate fi
palpata: ganglioni limfatici sau prezenta durerii.
Cand este marita in volum depaseste lobul urechii indicand un anumit bocaj al
canalului Stenon. Poate varia cand exista o infectia secundara, poate da paralizia
faciala prin afectarea nervului facial. In parotidita epidemica glanda este crescuta in
volum, unilat sau blateral, si este sensibila la palpare.
ATM = localizata in fata tragusului, se evidentiaza cand punem pacientul sa inchida si sa
deschida gura.
Odata localizata, poate fi examinta prin inspectie, palpare si ascultatie,
prin inspectie se urmareste examinarea comparativa a regiunii pretragiene,
deschiderea maxima a gurii, excursia pe care o face mandibula in cursul deschiderii
precum si evaluarea amplitudinii maxime de deschidere a cavitatii bucale.
Si miscarea de inchidere a gurii trebuie urmarita deoarece poate fi discontinua sau cu
devieri de la linia mediana.
Palarea se face simultan, examintorul deobicei sta in fata, palparea se face
introducand indexul mainii in conductul auditiv extern si cele 2 police situate
pretragian urmarindu-se anumite stari patologice cand pac este invitat sa deschida sau
inchida gura.
In mod normal aceasta excursie condiliana este simetrica si se desfasoara fara durere.
Uneori se simt salturi a unui condil sau miscarile sunt insotite de zgomot,cracmente
sau crepitatii. Durerea la palpare poate fi datorata inflamatiei sau unei afectari interne.
MUSCHILOR MOBILIZATORI AI MANDIBULEI
M. maseteri,temporali, pterigoidieni interni si externi.(hipertrofii, spasticitatea,tonicitatea,
zone dureroase ,spasme musculare )
Artera carotidiana poate fi palpata in triunghiul carotidian, prin palpare se simt
pulsatiile acesteia, pulstaiile in ritm crescut indica hipertensiune, in timp ce pulsul
variabil indic un anevrism. Nervii cranieni:12perechi
I- n olfactiv,
II- n optic,
III- n oculomotor,
IV - trohlear,
V- n trigemen,
VI n abducens,
VII- n facial,
VIII- n acustic,
IX n glosofaringian,
X- n vag,
XI - n accesoriu ,
XII- n hipoglos
V = TRIGEMEN
- are o componenta senzitiva cu 3 ramuri si una motorie :
Oftalmic: inerveaza conjunctiva , corneea si irisul si este raspunzator de reflexul cornean
Maxilar : inerveaza dintii maxilari , mucoasele nazale, palatul dur , palatul moale , amigdalele
si faringele
Mandibular : senzitiv inerveaza dintii mandibulari ,gingia si mucoasa limbii
: motor controleaza muschii masticatori
Examinarea clinica intraorala Echipamentul medicului:
-manusi
-masca de protectie,
-masca
-camera intraorala
Examinarea mucoasei bucale
- tes moi care tapeteaza cavitatea bucala sunt denumite mucoasa bucala.
- Topografic vorbim despre mucoasa labiala, jugala, linguala, palatinala, gingivala,
sublinguala.
- Din pct de vedere fct se delimiteaza 3 categorii:
1. mucoasa de acoperire (acopera buzele, fata interna a obrajilor, vestib bucal, palat
moale, fata ventrala a limbii si planseul bucal)
2. mucoasa specializata , supraf dorsala a limbii, este adaptata functiei gustative
3. mucoasa masticatorie, suporta fortele functionale din timpul maticatiei( se gaseste la
niv boltei palatine, la niv proceselor alveolare( gingie) ) .
!!!!!!! toate aceste zone trebuiesc examinate inainte de a examina dintii.
Buzele si mucoasa labiala :
Buzele sunt zona de acces in CB , au o portiune extraorala, rosul buzelor si piele, si o port
intraorala numita mucoasa labiala.
Pielea din jurul gurii prezinta cateva santuri, fiind reprezentat de santurile labiale
laterale, labial median, median mentonier.
Mucoasa labiala poate fi vizualizata prin rasfrangerea buzei superioare si inferioare .
Palparea bidigitala pune in evidenta o grosime si o consistenta uniforma.
Mucoasa jugala :
- captuseste fata interna a obrazului fiind o membrana muco scuamoasa cu o grosime
variabila. La niv acestei muc jugale in apropierea M2 sup, se gaseste papila glandei parotide,
o proeminenta cu diametrul de aprox 5 mm la niv careia se deschide orificul exterior al
canalului Stenon.
- Obs o linie alba omogena numita linea alba si care corespunde cu planul de ocluzie a
dintilor laterali.
Aceasta linie este de natura hiperkeratozica si aparitia ei se datoreaza fie presarii
mucoasei pe cuspizii V ai Ms de catre m buccinator fie obiceiului pac de a mesteca sau suge
obrazul. Cand este prezenta aceasta linie bilateral, la niv extrem ei anterioare se gaseste un
nodul palpabil numit caliculus angularis.
PLANSEUL BUCAL
= reprezinta podeaua cavitatii bucale, are un contur unduit care se schimba odata cu
modificarea pozitie limbii si a gradului de contractie a musculaturii limbii.
Frenul lingual imparte PB in 2 jumatati lateral de acestea se gasesc carunculele
sublinguale care sunt ca niste proeminente nodulare = ele reprezinta locul de
deschidere a glandelor salivare submandibulare, canalele lui Warthon glandele
salivare sublinguale cu canalele Risorius ,muschiul milohioidian si numerosi noduli
limfatici
Examinarea dintilor si a parodontiului
Urmeaza in general examinarii tesuturilor moi , aceasta examinare se desfasoara in
mai multe etape :
1. Examinarea dentara si parodontala orientativa prin inspectie vizuala
2. Examinarea detaliata a fiecarui dinte folosind inspectia ,sondarea , palparea ,
percutia si evaluarea functiei
3. Examinarea detaliata parodontala prin inspectie , palpare, sondare si
4. Examinarea ocluziei
Pentru inspectia vizuala se foloseste - oglinda dentara
Aspectul dintilor
la dentitia normala urmarim numarul dintiilor =32
Trebuie urmarite mai multe elemente :
Integritatea anatomica a coroanelor dentare
pot exista leziuni carioase ,leziuni necarioase care sunt datorate uzurii dintiilor fie
prin abrazie , prin atritie, eroziune sau datorita unor traumatisme dentare
Marimea si forma dintiilor
Volumul coroanei
Numarul dintilor
Culoarea
Pozitia
Alinierea si simetria acestora pe arcada
Prezenta anomaliilor dentare
Examinarea orientativa evidentiaza si absenta dintiilor nu doar prezenta lor , acestia fie
nu au erupt fie au fost extrasi .
In cazul traumatismelor dentare este obligatoriu sa examinam zona , cautam necroza
dentara ,
fractura radiculara sau
mobilitate crescuta ,
anomalii de dezvoltare ,
anomalii de numar ,
anomalii de dimensiune ,
anomalii de forma ,
anomalii de structura si de culoare.
1= mobil v-o(vestibulo-orala) ;
3= vo, md si in ax;
O alta evaluarea mai subiectiva are gr 0= mobil usoara sau deloc ;
1- deplasare de 1 mm ;
2= deplasare mai mare de 1 mm ;
3= deplasare de cel putin 1 mm in toate sensurile ;
cauze :
indepartarea recenta a unui aparat ortodontic ;
pierderea sustinerii parodontale;
malocluzia;
afect parodontiului apical;
producerea unui traumatism;
mobilitate= afect parodontiului de sustinere;
Determinarea gradului de uzura
-procesul poate afecta 1 dinte , un grup de dinti sau toti dintii ;
poate fi uniforma sau nu ;
-la 1 dinte= trauma ocluzala
-pt toti dintii= bruxism ;
clasificare :
1= prez doar in grosimea smaltului ;
2= uzura atinge limita amelodentinara;-se evidentiaza insule de dentina;
3= nu exista smalt ocluzal, dentina expusa in intregime ;
4= uzura se apropie de camera pulapara ce poate sa transpara prin dentina;
5= uzura cu deschiderea camarei pulpare ;
EXAMINAREA PARODONTIULUI
Anatomie topografica : parodontiul e format din tes care inconj si sustin dintele ;
Se imparte in : gingie, ligam parodontal, os alveolar si cement ;
Gingia e form din 3 zone:
a) g marginala- e imd in apropierea coletului dintilor;
nu e libera si form peretele extern al santului gingival;
se continua cu g fixa sau atasata- se delim de ea printro usoara depresiune;
b) g atasata- e atasata de os alveolar ;
- are latime intre 1 si 9 mm ;
- e keratinizata si se intinde pana la jonctiunea mucogingivala ;
c) g interdentara (papila interdentara)
- ocupa spatiul interproximal dintre 2 dinti, nisa gingivala ;
Tehnica de exam :
inspectie, palapare, sondare ;
Gingia - caracteristici
Culoare n= roz ;patologie= rosu-violaceu ;
conturul marginal trebuie sa fie ascutit ,taios, normal ; patologic= rotunjit decapitat
sau chiar crateriform ;
consistenta : ferma rezistenta ; patologic= moale, edematoasa, fibroasa sau
fibroedematoasa ;
textura : coaja de portocala ; patologic= stearsa, lucioasa ;
marimea : patologic= hipertrofie sau atrofie ;
pozitia : aderenta la nivelul zonei de jonct smalt-cement ; patologic= apare deplasata
fata de jonctiune ;
La sondaj patologic poate aparea singerare usoara, moderata sau severa ;
Latimea g atasate/fixe : patologic= pot aparea defecte mucogingivale ;
Indici epidemiologici pt evaluarea gr de acumare a placii, gr de inflam sau sang si
prezentei tartrului;
Santul gingival
- e un spatiu virtual situat intre g marginala si dinte ;
se intinde in plan vertical de la marg gingivala la ep jonctional ;
are adancime de aprox 1, 8mm ;
adancimea se exam pe 6 -8 puncte in jurul dintelui ;
pot aparea patologic hipertrofie gingivala, pungi false- se produc prin cresterea
gingie ;
pungile adevarate= datorita pierderii atasamentului ep de dinte ;
afectarea furcatie :
Indicele - CPITN
Community Periodontal Index of Treatment Needs
are in vedere severitatea bolii si necesitatea de tratament.
0= normal ;
1= singerare la palpare- trat instuctaj de igienizare ;
2= tartru supra si subgingival ; iritatie marginala iatrogena ; tratament - instructaj de
igienizare ,detartraj si indepartarea factorilor iatrogeni ;
3= pungi pana la 5 mm- (trat de la 2)
4= pungi mai mari de 6mm - trat de la 2 +chirugie parodontala( tr chirugical) ;
EXAMINAREA OCLUZIEI
Ocluzia se examineaza atat static cat si dinamic,urmareste atat aspectul anatomic cat si
cel functional cu dintii in intercuspidare maxima .
Dpdv anatomic sunt de urmarit raporturile la nivelul incisivilor , la nivelul caninilor, a
primilor M permanenti precum si curba sagitala (Spee) si transversala( Wilson)de
ocluzie si consemnarea breselor edentate.
Examenul functional reprezinta timpul fundamental din analiza ocluziei
In timpul IM contactele dentare trebuie sa fie repartizate uniform , de intensitate egala
si sa fie punctiforma
Inregistrarea acestor contacte se face cu ajutorul hartiei de articulatie de preferat este
hartia bicolora
Sau poate exista un spray sau chiar policalibrate din ceara
Cand postura de intercuspidare maxima(IM) corespunde cu relatia centrica (RC) ,
numim de asa numitul point centric .
Exista situatii cand se produce o alunecare a mandibulei din relatie centrica in
intercuspidare maxima si atunci vorbim de long centric .
In cazul in care exista contacte premature, glisarea mandibulei va fi mai mare de aprox
1 mm .
Aceste rapoarte care se stabilesc in IM trebuie analizate tridimensional adica : In
plan sagital , transveral si vertical (S,T,V)
~ sagital se utilizeaza clasificarea lui Angle care are ca element de referinta primul molar
maxilar
- este denumita cheie de ocluzie
~ transversal raporturile statice intre arcade in acest plan , se examineaza la nivelul
dintilor frontali si la nivelul dintilor laterali .
La nivelul dintilor frontali - liniile interincisive( inferioara si superioara ) care
coincid si cu linia mediosagitala a fetei ;
La nivelul dintilor laterali , dintii maxilari ii circumscriu pe cei mandibulari
In plan vertical
Aprecierea raporturilor se face la nivelul dintilor frontali in primul rand
Ocluzia normala este considerata
ocluzia psalidodonta unde gradul de acoperire al incisivilor inferiori de catre cei
superior este de 1/3 din fata V (overbite ) .
ocluzia cap la cap (ocluzia labiodonta ) unde nu exista o supraacoperire verticala a
dintilor frontali inferiori de catre cei superiori .
Ocluzia adanca reprezinta gradul de acoperire de 1/2; 2/3 sau chiar 1/1 care e
considerata patologica.
IN REZUMAT :
In timpul miscarii de propulsie ,ghidajul este incisiv,cu traiectorie rectilinie si cu
dezarticularea dintilor posterior ,
In timpul miscarii de lateralitate , ghidajul este canin , antero-lateral sau de conducere
de grup functionala pe partea activa , cu dezocluzia dintilor din partea de balans .
Orice contact prematur sau interferenta aparute in cursul acestor miscari trebuie
inregistrata .
Investigatiile paraclinice
- examenul radiologic si modelul de studiu.
Examenul radiologic
informatia este folosita nu doar in scop diagnostic ci si in realizarea planurilor de
tratament in monitorizarea afectiunilor si in evaluarea succesului sau esecului la nivel de
tratament
Situatii in care este indicat ex radiologic :
1. Examinarea initiala
2. In examinarea din timpul tratamentului
3. Examinarea de control
4. In examinarea post tratament
Examinarile radiologice sunt intraorale si extraorale .
Radiografiile intraorale cele mai utilizate sunt cele retroalveolare si cele ocluzale .
Radgiografiile exoorale o part din ele se pot realiza in cabinet , celelalte fiind
realizate in serviciile speciale de radiologice ; cea mai solicitata este radiografia
panoramica care expun atat mandibula cat si maxila , condilii , ATM .
Exista tehnici speciale de examinare : tomografia computerizata (CT), teleradiografia,
RMN .
Modelul de studiu
este efectuat atat in scop diagnostic cat si pentru a evalua rezultatele tratamentului
(in special in ododontie)
Ele permit aprecierea formelor arcadelor cat si a starii dintilor (forma , prezenta unor
leziuni netratate, fatete de abrazie , de uzura fiziologica) , cat si analiza topografica a
breselor edentate cat si aprecierea relatiilor intermaxilare
toate aceste elemente se pot obtine in absenta pacientului , multe aspecte fiind mai
usor de observat pe modele decat la examenul intraoral .
Examinari paraclinice
( de laborator)
examenul hematologic : care cuprinde analiza eritrocitara , leucocitara , cuprinde
hemostaza cat si compozitia chimica a sangelui si teste serologice ;
examenul urinei
culturi bacteriene si testarea sensibilitatii
Examenul anatomo - patologic : biopsia tisulara si citologia exfoliativa orala ;
DUREREA
Ca si scopuri ale medicinei dentare moderne = identificarea ,diagnosticul si eliminarea
precoce a durerii
Durerea este intodeauna subiectiva .
Fiecare pacient invata semnificatia acestui cuvant prin intermediul suferintelor traite .
Definitie : o senzatie de suferinta care rezulta dintr-o stimulare nociva a terminatiilor
nervoase, printr-o afectare a structurilor nervoase sau dintr-o tulburare psihica .
exista cauze multiple ale durerii aceasta nefiind provocata doar de stimularea
terminatiilor nervoase
fenomenul durerii comporta doua componente distincte : perceptia durerii si reactia
la durere.
Clasificarea durerii
poate opta pt continuarea sau nu a tratamentului. In cazul in care avem de-a face cu un
dinte total compromis sau cand pacinetul refuza tratamentul endodontic urgenta se
rezolva prin extractia dintelui. In aceasta faza pacientului trebuie sa i se explice
consecintele extractiei unui dinte folositor, decizia apartinindu-i pacientului.
2.Tratamentul tuturor afectiunilor
- planul de tratament se face strict pt o problema care de obicei nu reprezinta o urgenta. Acest
tratament se face de obicei de un parodontolog sau implantolog, situatie in care avem - o
etapa in cursul unui plan complet de tratament.