JOCURI DE MICARE PENTRU PRECOLARI

Cntecul cocoului
Formaie de lucru: cerc
Desfurarea jocului:
Copiii sunt aezai n cerc, cu faa spre interior, inndu-se de mini. Fiecare are
trasat n jurul lui un cercule. Educatoarea mparte rolurile copiilor. Unul este moul i
st n mijlocul cercului, iar restul copiilor poart nume de animale, ca: coco, vulpe,
cine, lup, urs etc. Copiii se nvrt i cnt:
i era un mo
i avea un coco
Ah, ce mai coco.
Cum cnt la mo.
Cnt cocoule
Scoal joac moule.
i-a venit o vulpe
S-nhae cocoul.
Ah! Ce mai coco,
Cum cnt la moi!
Cnt, cocoule!
Sri i joac moule!
i-a venit un cine
S-nhae pe vulpe.
Ah! Ce mai coco,
Cum cnt la moi!
Cnt, cocoule!
Sri i joac moule!
i-a venit un lup
S-nhae pe cine,
Cinele pe vulpe,
Vulpea pe coco,
Ah! Ce mai coco,
Cum cnt la moi!
Cnt, cocoule!
Sri i joac moule!
i-a venit un urs
S-nhae pe lup,
Lupul pe cine,
Cinele pe vulpe,

bis

bis

bis

bis

Vulpea pe coco,
Ah! Ce mai coco,
Cum cnt la moi!
Cnt, cocoule!
Sri i joac moule!

bis

De cte ori unul dintre copii i aude numele strigat, vine i se prinde de mijlocul
moului. Astfel, acesta este primul, apoi urmeaz cocoul, vulpea, cinele, lupul, ursul.
La versul Cnt cocoule din ultima strof, toi spun: Alung-i pe toi moule!. Dup
aceste cuvinte, toi alearg s ocupe un loc n cercule. Cel care rmne fr cercule
ndeplinete rolul de mo i jocul se reia.
Caii i clreii
Formaie de lucru: dou cercuri concentrice
Desfurarea jocului:
Grupa este mprit n dou echipe, egale ca numr, una reprezint caii, iar
cealalt clreii. Ambele echipe formeaz dou cercuri concentrice. Un copil,
clreul, nu are cal.
La comanda de ncepere a jocului, clreii in minile pe umerii cailor, i se
nvrt n cerc, cntnd una sau mai multe strofe din cntecul Copilul clre (melodie
prelucrat de T. Popovici):
Clare pe b,
Copilul srea
i calul de h
Mndru i-l purta
Hop n galop, hop, hop!
Hop n galop, hop, hop, hop!
Aa el fugea
Mereu se-ntrecea
Cluu-i btea
i i tot zicea:
Hi, clu, hi, hi!
Hi, clu, hi, hi!
Dar calul ca zmeu
Srind sus voios
Se-mpiedic ru
i-ndat-l d jos:
Zdup, de pmnt, zdup, zdup!
Zdup, de pmnt, zdup, zdup!

La terminarea cntecului, ei trebuie s-i schimbe caii, iar clreul fr cal

trece s conduc n continuare jocul.
La ursul din pdure
Elementul exersat: mers i alergare
Desfurarea jocului:
Copiii stau grupai ntr-un spaiu limitat printr-un cerc denumit casa copiilor. n
direcia opus acestui spaiu se delimiteaz un loc, brlogul, n care se plaseaz un
copil care va fi ursul.
mpreun cu educatoarea, copiii se duc spre brlogul ursului, imitnd culesul
florilor i recitnd:
Culegem ciuperci i mure,
De la ursul din pdure.
Ursul doarme nemicat.
Ne-a vzut, s-a-nfuriat!
Mrie, spre noi se-ndreapt
Fugim toi Nimeni n-ateapt!
Dup ultimul vers, ursul alearg s-i prind pe copii. Acetia scap numai dac
ajung la casa copiilor, nainte de a fi atini de urs.
Dup ce au fost prini mai muli copii, n locul ursului trece un alt copil i jocul
se reia.
Cinele ciufulit
Elementul exersat: mers i alergare
Desfurarea jocului:
Educatoarea delimiteaz un spaiu care reprezint cuca cinelui. Unul dintre
copii este cinele ciufulit i st n aceast cuc. Ceilali copii se plaseaz n alt loc,
marcat la o distan mai mare de cuc, denumit casa copiilor.
Copiii, inndu-se de mini, se apropie tiptil de cine, recitnd urmtoarele
versuri:
Cinele cel ciufulit
S-a culcat n cuc.
St cuminte, linitit,
Nu latr, nu muc.
Doarme?
Haide s-l trezim,
S vedem ce face
-apoi s fugim!
La atingerea cinelui de ctre copii, acesta ncepe s latre i s alerge dup ei.
Copilul prins i ia locul, iar ceilali se ntorc la casa copiilor i jocul se reia.

S scape cine poate

Elementul exersat: alergare la semnal
Formaie de lucru: ir
Desfurarea jocului:
Copiii sunt dispui pe o linie n mijlocul slii, n spatele liniei de plecare, innduse de mini i avnd n spatele lor rezervat un spaiu mai mare pentru alergare. n faa lor,
la civa pai, st un copil, povestitorul, care le spune o istorioar, folosind propoziii
scurte, care trebuie s se termine cu cuvintele: S scape cine poate!, iar copiii repet
ntocmai ce spune acesta, de exemplu:
Povestitorul: Civa copii se plimbau ntr-o pdure. Copiii repet cele spuse de
povestitor.
Povestitorul: Deodat au zrit un urs. Copiii repet.
Povestitorul: S-au speriat grozav. Copiii repet.
Povestitorul: S scape cine poate!
La auzul acestor cuvinte, copiii se ntorc cu spatele la povestitor i alearg n
partea opus a slii, unde trebuie s ating peretele. Cel care este prins nainte de a atinge
peretele l nlocuiete pe povestitor i jocul continu.
BTIOSU MARIA
G.P.N. NR.1 CORABIA, JUD. OLT

Semaforul joc de miscare

Semaforul este un joc de miscare simplu, dar care ii amuza extraordinar de
tare pe cei mici simplitatea pare ca aduce cu ea cea mai multa distractie.
Surprins in imagini la grupa celor mai micuti prescolari ai nostri, jocul
Semaforul are cateva avantaje care-l situeaza in topul preferintelor copiilor, dar
si educatoarelor:

cei mici invata regulile de circulatie si cele trei culori: rosu, galben si verde
este un joc ce poate fi organizat in orice spatiu: in sala de grupa sau in
curtea gradinitei
se poate complica pe masura ce micutii cresc si pot invata diverse tipuri
de mers (pe varfuri, pe calcaie, etc.)

Cum se joaca:

folosind jetoane, fanioane, batistute sau orice alt semnal in culorile

specificate, educatoarea striga Semaforul este rosu/galben/verde
La semnalul verde!, copiii incep sa mearga, sa alerge, sa sara sau sa
execute orice alt tip de miscare indicat de educatoare inainte de inceperea
propriu-zisa a jocului;
La semnalul galben!, ei incep sa incetineasca pasul;

La semnalul rosu!: copiii stau pe loc (sau devin statui)

Jocul poate fi organizat oricand: ca tranzitie, in timpul activitatii de educatie fizica

(mai ales daca se invata diferite tipuri de mers), sau pur si simplu afara, la joaca,
in curtea gradinitei.

IEPURAUL
Deprinderea motric exersat: sritur cu desprindere de pe ambele picioare.
Materiale: cciulie de iepura.
Formaie de lucru: cerc.
Desfurarea jocului:
Micrile care urmeaz s fie efectuate de copii sunt sugerate prin intermediul urmtoarelor versuri:
Iepuraul urecheat
Sare, sare speriat sritur pe loc, cu genunchii uor ndoii.
Uite-l, iute s-a ascuns! ghemuire
De sub tuf el privete,
Dac nimeni nu-l pndete.
Cnd s-l prindem, hop, el sare sritur cu deplasare nainte.
i o ia din nou la vale.
CINE NE-A IEIT N DRUM
Deprinderea motric exersat: mers cu oprire la semnal.
Materiale: jucrii, reprezentnd animale.
Formaie de lucru: coloan cte unul.
Desfurarea jocului:
Copiii se plimb (mers obinuit), pe fond muzical. Traseul este stabilit de educatoare. De-a lungul acestuia
sunt aezate, la interval de 4-5 m, jucrii, de preferin de dimendiuni mai mari, pentru a putea fi mai uor
reperate de copii. La semnalul Stop, cine ne-a ieit n drum?, copiii se opresc. Se recomand asocierea
comenzii cu ridicarea jucriei ntlnite pe traseu, de ctre educatoare.
MINGEA JUCU
Deprinderea motric exersat: aruncare cu ambele mini de jos.
Materiale: mingi pentru toi copiii, jucrii suspendate.
Formaie de lucru: linie.
Desfurarea jocului:
Micrile care trebuie efectuate sunt sugerate de versurile:
Sus, sus, sus, zboar mingea sus.
Ursuleul de-l ineti, pe noi toi ne-nveseleti. SUS!
La comanda SUS!, mingea este aruncat de toi copiii aflai sub obiectele suspendate, n dreptul unei linii
traste n prealabil de ctre educatoare. Dup recuperarea mingilor, jocul continu. Dup fiecare aruncare
reuit, copiii care nimeresc jucria suspendat sunt apreciai, ludai, recompensai.
CAUT STEGULEUL
Deprinderea motric exersat: mers spre o direcie indicat.
Materiale: un stegule.

Formaie de lucru: cerc, coloan cte unul.

Desfurarea jocului:
Copiii merg n formaie de cerc, interpretnd cntecul Steagul nostru. La ridicarea steagului de ctre
educatoare, copiii se deplaseaz n coloan cte unul, spre direcia indicat. La reluarea jocului, se schimb
direcia de deplasare.
IEPURII LA MORCOVI
Deprinderea motric exersat: sritur liber cu desprindere de pe ambele picioare.
Materiale: mti de iepurai, benzi din hrtie colorat, morcovi naturali, din plastic, sau confecionai din
carton.
Formaie de lucru: dou linii trasate fa n fa.
Desfurarea jocului:
Linia de plecare, delimitat cu ajutorul unor benzi de hrtie colorat, cu creta sau cu scoci, reprezint casa
iepurailor. Acetia trebuie s ajung la stratul cu morcovi, situat la o deprtare de 2-3 m, prin sritur pe
ambele picioare.
La comanda Iepurii la morcovi!, copiii pornesc cu aceeai sritur, ndreptndu-se ct mai repede spre
stratul de morcovi. Odat ajuni la destinaie, execut srituri libere pe loc, imitnd ronitul morcovilor. La
comanda Iepurii acas!, copii revin la locurile de plecare, tot prin srituri libere cu desprindere de pe ambele
picioare, cu deplasare nainte.
CLOPOELUL
Deprinderea motric exersat: alergare spre o direcie indicat.
Materiale: clopoei, cteva panglici de 4 culori sau ecusoane colorate.
Formaie de lucru: cerc.
Desfurarea jocului:
Copiii se deplaseaz n mers, n cerc, pe versurile:
Clopoelul sun, sun,
Dinga, dinga, ding,
i ne-aducevoie bun,
Dinga, dinga, ding.
Clopoelul l primete
Cine primu-aici sosete.
La comanda sugerat de ultimul vers, copiii alearg spre direcia din care se aude clopoelul mnuit de
educatoare. Copiii se grupeaz n funcie de culoarea panglicilor sau ecusoanelor colorate pe care le poart.
La reluarea jocului, educatoarea i schimb locul.
TRECEM PUNTEA
Deprinderea motric exersat: mers n echilibru ntre dou linii paralele, trasate pe sol.
Materiale: fii din hrtie sau material, cret, copaci-machet.
Formaie de lucru: ir.
Desfurarea jocului:
Copiii se deplaseaz prin pdure, care este sugerat cu ajutorul copacilor-machet sau al altor materiale de
care dispune educatoarea, cntnd un cntec cunoscut. La comanda Trecem puntea!, aceasta fiind
reprezentat de o poriune de 2-3 m lungime, delimitat de dou benzi din hrtie sau de linii trasate pe sol
cu cret colorat, la distan de 30-40 cm una de cealalt, copiii execut mersul n echilibru.

ARPELE I VRBIUA
Deprinderile motrice exersate: mers cu ocolirea unor obstacole, alergare cu pire peste obstacole.
Materiale: jucrii mici, cuburi, machete de copaci, jucrii de dimensiuni mai mari, scunele, msue.

Formaie de lucru: ir.

Desfurarea jocului:
Copiii sunt mprii n dou grupe, una reprezentnd erpii, cealalt vrbiuele, aezate pe dou iruri, cte
unul n dreptul traseelor care urmeaz s fie parcurse, unul cu ocolirea obstacolelor, altul cu pirea peste
obstacole.
La comand, irurile pornesc, fiecare urmnd traseul care a fost stabilit dinainte. n timpul deplasrii, copiii
imit ssitul arpelui, respectiv, ciripitul vrbiuei. Odat ajunse la captul traseului, echipele i schimb
locurile i rolurile i jocul continu.
CURSA BROSCUELOR
Deprinderi motrice exersate: sritura n lungime de pe loc i mers cu pire peste obstacole.
Materiale: machete de copaci, scunele, mese, cercuri, mti, jucrii, obstacole mici.
Formaie de lucru: ir.
Desfurarea jocului:
Copiii sunt dispui pe 4 iruri, napoia liniei de plecare. De la linia de plecare, pe o distan de cca3 m, se
plaseaz obstacole mici (cu nlimea de la 4 cm pn la 30 cm) i, n continuarea lor, cte 3 cercuri de
lemn, cu diametrul de 80-90 cm. La rostirea versurilor de ctre educatoare:
Hai, broscuelor, pornii!
Peste balt s srii!,
primii copii din fiecare ir pornesc n mers, pind peste obstacole, apoi sar din cerc n cerc i se ntorc n
alergare spre coada irului propriu.
URII N PDURE
Deprinderi motrice exersate: trre pe genunchi i palme i mers cu ocolirea unor obstacole.
Materiale: mti pentru ursulei sau ecusoane, machete de copaci sau alte obiecte care sugereaz pdurea,
covor, saltea de gimnastic.
Pentru desfurarea jocului se recomand urmtoarele versuri:
Mergem veseli prin pdure,
- copiii execut mers cu ocolirea obstacolelor.
Tufele le ocolim.
Vrem s-ajungem la brlogul
Ursului i s-l privim.
Ursul ce-a stat nemicat
Ne-a vzut i s-a-nfuriat.
Iute, iute noi plecm,
Mersul lui l imitm.

1 PLIMBA

- copiii execut trre pe genunchi i palme.

CATELUSUL

Cum ne jucam? Se lucreaza cu 2-3 copii.

Copiii impreuna cu adultul / educatoarea stau pe covor. Langa ei sunt catelusi jucarie. Intr-un colt
al incaperii se afla casuta catelusilor si mama lor. Copiii sunt indemnati sa duca in casuta toate
jucariile.
" Copii, am sa va arat cum sa ne jucam. Eu iau un catelus, merg sa caut casa lui, am vazut-o si
alerg spre ea. Catelusii se bucura si latra: ham, ham, ham... Las catelusul si vin sa iau altul.
Haideti sa ducem impreuna catelusii la mama lor! "
Pe tot parcursul jocului, adultul transmite verbal schimbarile:mergem, alergam si ii indeamna

pe copii sa foloseasca onomatopee:ham, ham. Jocul se continua pana pana cand toti catelusii
sunt dusi la casuta lor.
Adultul si copiii se aseaza pe covor pentru a se odihni si aplauda strigand bravo!
2 CAUTAM MORCOVI PENTRU IEPURASI

Cum ne jucam? Se lucreaza cu 2-3 copii.

Copiii impreuna cu adultul stau intr-un colt al incaperii. Pe rand, cate un copil va cauta morcovi pentru
iepurasi in timp ce ceilalti topaie, aplauda si striga tup-tup.
" Sa va arat cum ne jucam. Pe rand unul dintre noi va fi mama iepuroaica. Intai voi fi eu si pentru asta imi
pun cordeluta cu urechi de iepuroaica. Voua va este foame, topaiti si strigati tup-tup. Eu merg sa gasesc
morcovi. I-am gasit. Voi ma aplaudati. Imping cosuletul cu morcovi pana la voi, apoi plecam cu totii in alta
parte a gradinii. O sa pun orechile de iepuras pe capul altui copil care va pleca sa caute morcovi si sa
impinga cosuletul pana la noi. "
Jocul continua pana cand toti copiii vor fi in rolul iepuroaicei. Pe tot parcursul jocului, adultul va topai, va
striga tup-tup, va aplauda si ii va indemna pe copii sa faca la fel. La sfarsitul jocului se aseaza toti pe covor,
iau cate un morcov, il mananca si spun ce gust are

Exemple de jocuri de miscare

1. Jocuri pentru alergare
Lupul si mielul
Copiii sunt dispusi in formatie de cerc, tinandu-se de maini. Unul dintre ei primeste
rolul de miel si sta in mijlocul cercului, altul de lup si sta in afara formatiei. Inainte de
inceperea jocului se fixeaza trei porti in dreprul carora copiii nu se tin de maini si stau la
distanta de un pas. La inceperea jocului, lupul intra pe o poarta si cauta sa prinda mielul,
dar acesta alearga iesind sau intrand in cerc numai prin locurile marcate. Cand lupul prinde
mielul vor fi numiti in roluri alti copii.
Roata
Copiii sunt impartiti in 3-4 echipe si fiecare formeaza un cerc, tinandu-se de maini. La
comanda, copiii incep sa alerge in cerc spre dreapta, iar la urmatoarele comenzi schimba
alternativ direcsia de alergare spre stanga si spre dreapta de mai multe ori. La comanda de
oprire, echipele se opresc in ghemuit, fara sa se desprinda de maini.
Veveritele
Copiii sunt asezati in formatie de cerc. In jurul fiecaruia se deseneaza un cerc cu
diametrul de 30 cm in care se pune un numar mare de nuci. La comanda veveritele alearga
spre cercul cu nuci, iau cate o nuca si o depun in cuiburile lor s.a.m.d. L a comanda Veveritele
la cuiburi! copiii isi reiau locurile si numara nucile. Castiga veveritele care au cele mai multe
nuci.
2. Jocuri pentru sarituri

Iepurasii
Copiii sunt asezati in mai multe cercuri desenate care reprezinta vizuinile
iepurasilor. In partea opusa este desenat un dreptunghi gradina de zarzavat, iar in
apropiere un alt cerc cusca cainelui de paza. La inceputul jocului, iepurasii , imitand
mersul animalului, sar in gradina ca sa manance zarzavat. Cainele alearga dupa ei cautand
sa-i prinda. Iepurasii fug spre vizuini, cel prins este dus in cusca.
Prinde, prinde!
Copiii sunt asezati in formatie de cerc cu fata spre centru. In mijlocul centrului sta
educatoarea. Ea are in mana un bat de care este prins un balon si apropie balonul de cate
un copil din cerc si spune Prinde, prinde!. Cand copilul vrea sa prinda balonul,
educatoarea ridica batul, iar acesta ca sa il ajunga trebuie sa sara.
3. Jocuri pentru aruncari:
La vanatoare
Copiii sunt asezati pe mai multe randuri. La distante de 3 m inaintea primei linii se
fixeaza mai multe tinte care reprezinta animale jucarii: lup, urs, veverita, leu, vulpe, iepure
etc. La comanda Foc! copiii din prima linie arunca mingea in tinta din fata lor. Copiii care
lovesc tinta au dreptul sa o ia. Castiga vanatorii care au lovit tinta de mai multe ori.
Apararea cetatii
Pe terenul de joc se traseaza un cerc cu raza de 1,5m in mijlocul caruia se aseaza 10
popice care reprezinta cetatea. Copiii sunt asezati in jurul cetatii la distanta de 3m. La
semnal, pe rand, copiii vor incerca sa doboare popicele cu o minge. Aparatorul cetatii
cauta sa impiedice ca mingea sa doboare popicele. Jocul continua pana sunt doborate
toate popicele.
4. Jocuri de tarare
Impinge mingea
Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate fata in fata la distanta de 2,5 m intre ele.
In fata fiecarei echipe este trasata o linie de pornire. La comanda, primul copil dintr-o
echipa se culca in asa fel ca o minge de plaja sa se in dreptul capului si incepe sa se
deplaseze cu tarare si sa impinga mingea cu capul spre linia de sosire. Cand ajung la
aceasta se opresc, iar primul copil din cealalta echipa preia mingea si porneste parcurgand
acelasi traseu.
Alunecam
Copiii sunt asezati pe siruri si inaintea fiecarei echipe se afla cate o banca. La
semnal, primii din fiecare echipa se aseaza in culcat inaine pe banca cu bratele intinse,

apucand cu mainile de marginea acesteia, picioarele intinse si apropiate. La comanda,

incepe alunecarea spre capatul celalalt al bancii folosindu-se numai de brate. Cand au
ajuns la capat se ridica si trec la coada sirurilor.
5. Jocuri de catarare si escaladare
Maimutele vesele
Copiii sunt urcati pe scari fixe care reprezinta copacii, iar ei au rol de maimute
vesele. Ele se deplaseaza la dreapta sau la stanga prin mutarea bratelor si picioarelor in
sensul deplasarii spunand versurile:
Sus e bine, jos e bine
Fa acum si tu ca mine!
La terminarea versurilor sar, fac rostogoliri etc. Va fi evidentiata maimuta care a
executat miscare cea mai hazlie.
Vanatul veveritelor
Copiii au rol de veverite si stau pe scaunele care reprezinta cuiburile. La
marginea terenului se afla cabana vanatorului. Pe terenul de joc care reprezinta
padurea sunt puse nuci, alune, castane etc. La semnal, veveritele se dau jos din
cuiburi, culeg diferite fructe si le duc in cuiburi. La semnalul vanatorii alearga sa vaneze
veveritele, acestea se pot salva daca se suie in cuiburi(pe scaunele). Veverita prinsa
este scoasa din joc.[8]
3. Sisteme de actionare utilizate la esantionul experimental
In activitatile de educatie psiho-motorie asupra esantionului experimental o influenta
mare au avut-o structurile complexe adica stafetele, parcursurile aplicative si jocurile
dinamice. In cadrul acestora am integrat cea mai mare parte a elementelor de continut
predate-invatate. Prin intermediul acestora s-au realizat la un nivel ridicat obiectivele motrice
perfectionarea deprinderilor motrice, dezvoltarea priceperilor, dezvoltarea vitezei, indemanarii,
fortei si rezistentei precum si cele psihice.
3.1. Stafetele
Prin intermediul stafetelor am urmarit consolidarea si perfectionarea deprinderilor
motrice invatate anterior in conditii variate de executie si efort, desfasurate sub forma de
intrecere. In continutul acestora am inclus maximum doua deprinderi insusite, iar alergarea a
fost inclusa intotdeauna. Un efect crescut au avut deprinderile: alergarea, saritura libera,
aruncare-prindere, transportul de greutati, echilibrul, escaladarea. Deprinderile de echilibru,
tarare, escaladare au fost plasate la inceputul stafetei fiind executate numai la ducere, urmate
obligatoriu de alergare. Presupunand intrecerea, am alcatuit din efectivul de copii un numar de
echipe facand o repartizare numerica echilibrata, in principal pe criteriul potentialului motric.

Deoarece intr-o echipa am avut 5-6 copii, in cadrul stafetelor am realizat o densitate
corespunzatoare.[9]
Constructorii
Copiii sunt impartiti in doua echipe egale asezate in formatie de sir. In dreptul
fiecarei echipe se aseaza o cutie cu cuburi, in fata se traseaza marcajul pentru mersul in
echilibru si o linie care reprezinta locul unde ei construiesc. Primii copii din fiecare echipa iau
cate doua cuburi, merg in echilibru cu mainile intinse lateral pana la locul marcat, lasa cuburile
acolo, se intorc in alergare, ating pe urmatorii si-si ocupa locurile. Copiii au obligatia sa aseze
cuburile in asa fel incat sa construiasca un zid. Sunt declarati buni constructori componentii
echipei care au terminat primii si cel mai corect construirea zidului.
Stafeta cu obstacole
Copiii au fost impartiti in doua echipe egale, asezate in formatie de sir inapoia unei
linii de plecare. Inaintea echipelor pe traseu, se pun in 3 locuri cate doua cosulete din material
plastic pe care se sprijina cate un baston de gimnastica.
Distanta dintre obstacole este de 2m. La comanda, primii din fiecare echipa pornesc in
alergare si sar peste obstacole. La intoarcere alearga spre urmatorii coechipieri pe care ii ating
pe umar. Castiga echipa care termina prima si parcurge corect traseul (fara sa doboare
bastonul).
Cursa iepurelui
Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar, asezate in siruri inapoia liniei de
plecare. La 6-8m de aceasta se traseaza linia de sosire. Primii copii din fiecare echipa asteapta
semnalul de plecare in pozitia ghemuit. La semnal, ei pornesc cu saritura iepurelui pana la linia
de sosire, inconjoara in alergare un ursulet care marcheaza locul intoarcerii si revin in alergare
la echipele lor, dupa ce au atins cu mana pe umar urmatorul coleg. Castiga echipa care a
terminat prima cursa.

Toti la stegulet
Copiii sunt impartiti in doua echipe egale, asezate in siruri inapoia liniei de plecare. In
fata echipelor se afla o linie de plecare, iar la 5-6m o saltea. La semnal, primii pornesc,
alearga, se rostogolesc pe saltea, iau in mana un stegulet din suport il flutura, il pun la loc,
alearga spre echipa lor, ii ating pe umeri pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. La sfarsit
iese invingatoare echipa care a terminat prima si a executat mai corect miscarile.
Atinge clopotelul
Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate inapoia liniei de plecare. Inaintea fiecarei
echipe, la distanta de 2m se afla doua buturugi (bancute) perpendicular pe directia de

deplasare. La comanda, primii din echipe alearga pana la buturuga, pe care o escaladeaza, sar
de pe ea si alearga pana la clopotelul suspendat, il ating, se intorc in alergare, ii ating pe umar
pe urmatorii si se aseaza la coada sirurilor. Educatoarea evidentiaza echipa care a terminat
mai repede si mai corect.
Cel mai bun tintas
Copiii sunt impartiti in doua echipe asezate pe siruri inapoia liniei de ochire. In
dreptul fiecarei linii se afla o galetuse cu mingi mici. La comanda, copiii din fiecare echipa iau
cate o minge si o arunca in cosul asezat la o distanta de 2-3m. Dupa ce au aruncat, alearga
pana la cos, il ocolesc si se intorc atingandu-l pe primul coleg din echipa. Dupa aceea se
aseaza la capatul sirului. Castiga echipa care are mai multe mingi in cos.
Cursa serpilor
Copiii sunt impartiti in grupe egale ca numar. Echipele sunt asezate pe siruri inapoia
liniei de plecare. La cativa metri de aceasta se traseaza linia de sosire. La comanda, primii
copii se culca in sprijin pe abdomen si incep sa se tarasca (ajutandu-se de abdomen) pana la
linia de sosire. Se ridica si se intorc alergand pana la urmatorii care asteapta in pozitia culcat, ii
ating pe umar si apoi trec la coada sirurilor.
Fereste-te de ursulet
Copiii sunt impartiti in mai multe echipe egale ca numar asezate pe siruri cu fata la
capatul cate unei banci de gimnastica. Pe fiecare banca sunt asezate jucarii ursuleti. La
comanda, primii din fiecare echipa se urca pe banci si merg in echilibru, pasind peste ursuleti
astfel incat sa nu-i doboare. Dupa ce au executat, alearga si ating primii copii care asteapta in
rand apoi se aseaza la coada sirurilor. Castiga echipa care a terminat prima si are cel mai mic
numar de ursuleti doborati.
Nu atinge sfoara
Copiii sunt impartiti in echipe egale ca numar asezate pe siruri, inapoia liniei de
plecare. La distanta de 6-8m de aceasta se fixeaza pe doi suporti o sfoara la inaltimea de
0,50m. La semnal, primii din fiecare echipa alearga aproape de sfoara unde se aseaza in culcat
inainte si se tarasc pe antebrate (deplasarea se executa cu sprijin numai pe antebrate),
picioarele mentinandu-se intinse, pe sub sfoara, fara sa o atinga. Dupa ce au trecut de ea, se
ridica, se intorc in alergare prin exterior si se aseaza la coada sirurilor. Urmatorii pornesc cand
sunt atinsi de colegii care incheie stafeta. Castiga echipa al carei ultim component trece primul
linia de sosire.[10]
In cadrul stafetelor am organizat intrecerea de 4-5 ori stabilind de fiecare data
clasamentul, iar la sfarsit echipa castigatoare.
3.2.Jocuri dinamice

Prin caracteisticile sale, jocul dinamic corespumde in cel mai inalt grad
particularitatilor psihice ale prescolarilor oferind acestora mari satisfactii.utilizat in verigile de
invatare, consolidare, perfectionare, jocul dinamic poate constitui tema a activitatii insa poate
fi si mijloc pentru consolidarea, perfectionarea, aplicarea deprinderilor care au constituit tema
activitatii.
Mergi in cerc si arunca
Copiii sunt impartiti in doua echipe stau in fata liniilor de plecare trasate pe sol. In
fata fiecarei echipe la distanta de 2-2,5 m se deseneaza cate un cerc. La semnal, un copil din
fiecare echipa, cu o minge in mana alearga, intra in cercul desenat si arunca mingea cu
ambele maini primului copil din echipa sa. Cel care a aruncat trece in spatele sirului.

Loveste clopotelul
Copiii impartiti in doua echipe pornesc de la linia de plecare tarandu-se pe antebrate
si impingand cu varful picioarelor pana la scaunelele de care au fost legati clopotei. Ii ating cu
mana facandu-i sa sune, iar in acel moment porneste urmatorul copil din sirul lui.

Broscutele sar in lac

Se traseaza pe sol un cerc mare, iar in mijlocul lui altul mai mic. Cercul mare este
lacul, iar cel mic insulita. Copiii, asezati pe marginea cercului mare in sprijin ghemuit
reprezinta broscutele. La comanda Broscutelor, sariti in lac!, toti copiii executa mai multe
sarituri in lungime de pe loc, spre mijlocul cercului, spre insulita. Castiga acel copil care, prin
sarituri executate corect a ajuns primul pe insulita. [11]
Acrobatii iscusiti
Copiii sunt impartiti in doua grupe si sunt asezati in spatele liniei de pornire. In fata
grupelor sunt asezate bancute pentru mersul in echilibru, iar la capatul bancutelor saltele
pentru saritura. La semnal porneste din fiecare grupa primul copil, se urca pe bancuta, merge
in echilibru, iar la capat va cobori printr-o saritura in ghemuit. Ceilalti pornesc cand copiii care
au executat, s-au ridicat. Ei se intorc si se aseaza la capatul sirului.
In jocul Ursul si iepurasii , rolurile se impart astfel: un copil va fi ursul care are
barlogul stabilit si unde va sta ascuns, iar ceilalti sunt iepurasii care se misca liber
executand sarituri cu deplasare, cu desprindere de pe ambele picioare, imitand saritura
iepurasului si spunand versurile:
Sa culegem fragi si mure
De la ursul din padure.

La comanda Vine ursul, nu miscati! iepurasii se ghemuiesc si stau cu ochii inchisi. In

acel moment ursul iese din barlog, se indreapta spre iepurasi privind atent. Daca un iepurasi
se misca este luat captiv in barlogul ursului o tura de joc. Cand conducatorul jocului spune
ursul in barlog iepurasii alearga veseli pentru ca nu au fost prinsi.