Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
An universitar : 2007-2008
1. Care dintre urmatoarele nu este etapa n procesul proiectarii unui produs ?
a. generarea ideii
b. stabilirea salariilor managerilor
c. evaluarea sanselor de succes ale produsului
d. proiectarea si testarea preliminara
e. proiectarea finala
2. Pe axa Ox a graficului de programare si urmarire a productiei zilnice se prezinta:
a.sarcinile de productie zilnice, cumulate
b.gabaritul pieselor
c.timpul in zile lucratoare
d.puterea instalata
e.momentele de intrare si iesire a produselor.
7. O fabrica de jucarii a vndut anul trecut 15.000 de trenulete la pretul de 40 RON bucata.
Costurile fixe ale acestei fabrici au fost de 364.000 RON, iar costurile variabile pe bucata 20
Daca costurile se mentin neschimbate si pentru anul acesta, pentru ce numar de trenulete
vndute ne aflam punctul critic ?
a. 17.900 bucati
b. 18.500 bucati
c. 18.100 bucati
d. 18.300 bucati
e. 18.200 bucati
8. Care din urmatoarele cheltuieli se ncadreaza n categoria costurilor fixe ?
a. hrtia folosita n productia de ziare
b. benzina necesara pentru camioanele care livreaza produsele vndute
c. lemnul folosit n industria mobilei
d. chiria pentru cladirea fabricii
e. comisioanele platite agentilor de vnzari
9. O fabrica de palarii vinde palarii la pretul de 30 RON bucata. Costurile fixe au fost anul
trecut 150.000 RON, iar costurile variabile pe bucata15 RON.
Care este cantitatea de palarii vndute corespunzatoare punctului critic ?
a. 15.000 bucati
b. 20.000 bucati
c. 10.000 bucati
d. 12.000 bucati
e. 18.000 bucati
10. n punctul critic, ntreprinderea nregistreaza:
a. profit
b. pierdere
c. nici profit, nici pierdere
d.performente deosebite
e.faliment
11. Constructia prototipurilor se realizeaza n urmatoarea etapa a procesului de proiectare a
unui produs:
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
e.standardizarea proiectarii
12. n care din urmatoarele etape ale procesului de proiectare a unui produs se elaboreaza
instructiunile specifice de procesare pentru producerea bunurilor ?
a. generarea ideii
b. evaluarea sanselor de succes ale produsului
c. proiectarea si testarea preliminara
d. proiectarea finala
e.standardizarea proiectarii
13. Care din urmatoarele nu este etapa a ciclului de viata al produselor ?
a. maturitatea
b. introducerea
c. productia
d. cresterea
e.declinul
14. Ingineria simultana se refera la proiectarea simultana a :
a. produsului si procesului de productie a acestuia
b. produsului si serviciilor aferente acestuia
c. produsului si reciclarea unor elemente
d. produsului si informatiilor privind utilizarea acestuia
e. procesului de productie si ciclului de viata al produselor
15. Procesele cu operatiuni intermitente sunt utilizate pentru realizarea de:
a. o varietate nsemnata de produse n volume mari
b. o varietate nsemnata de produse n volume mici
c. o varietate redusa de produse n volume mici
d. o varietate redusa de produse n volume mari
e.produse standardizate
16. n cadrul unui centru de servicii medicale, de regula, se executa :
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
17. Procesele cu operatiuni repetitive sunt utilizate pentru realizarea de :
a. bunuri si servicii standardizate n volume mici
b. bunuri si servicii nestandardizate n volume mici
c. bunuri si servicii standardizate n volume mari
d. bunuri si servicii nestandardizate n volume mari
e.o varietate insemnata de produse in volum mic
18. n cadrul liniilor de asamblare, de regula, se executa:
a. operatiuni repetitive
b. o standardizare a produselor
c. operatiuni intermitente
d. procese cu nivel de automatizare mare
e. operatiuni ce utilizeaza echipamente specializate
24. Care din urmatoarele este o strategie de realizare a produselor si serviciilor, n functie de
caracteristicile acestora ?
a. strategia de asamblare la comanda
b. strategia de inovare
c. strategia de imitatie
d. strategia de modernizare
e.strategia de privatizare
25. Care din urmatoarele nu este etapa n cadrul algoritmului de alegere a amplasamentului
unei unitati ?
a. definirea obiectivelor si variabilelor amplasarii
b. determinarea drumului critic
c. identificarea criteriilor de decizie
d. constructia modelului amplasarii
e. selectarea amplasamentului cu cele mai bune performante
26. Care din urmatorii nu este factor ce afecteaza deciziile de amplasare ?
a. competitia
b. resursele umane
c. pietele
L(S n S e )
R
1 +
p zf = p zb K +
Nrz
100
a. numarul de reparatii
b. procentul admisibil de rebuturi
c. randamentul liniei furnizoare
d. randamentul liniei beneficiare
e. randamentul celor 2 linii furnizoare si beneficiare
32. ntre gradul de inegalizare a liniei Ki si gradul de utilizare a lineii Ku exista relatia:
a. Ki-Ku = 1
b. Ki Ku = 100
c. Ki / Ku = 100
d. Ki / Ku = 1
e. Ki + Ku = 1
36. n relatia gradului de inegalizare a fluxului unei linii tehnologice monovalente cu flux
discontinuu
t t
Ki = c m
tc
unde t m - durata medie a unei operatii pe un loc de munca
t c reprezinta
a. durata operatiei i
b. tactul teoretic al liniei
c. durata medie a unei operatii
d. tactul liniei n flux continuu
e. durata normata a operatiei i
46. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
z = f (tf , d )
n aceasta relatie z reprezinta:
a. o metoda de gestionare a stocurilor
b. o metoda de control a productiei
c. stocul de productie neterminata
d. intrarea n fabricatie
e. durata operatiei i
47. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
z = f (tf , d )
n aceasta relatie tf reprezinta:
a. termenele initiale
b. termenele operatiilor intermediare
c. termenele operatiilor celor mai lungi
d. termenele operatiilor celor mai scurte
e.termenele finale
48. n cazul programarii productiei individuale n raport de testul preferential ABC, pentru zona A
se utilizeaza metode de programare fundamentate pe date calendaristice conform relatiei
z = f (tf , d )
n aceasta relatie d reprezinta:
a.devansarile calendaristice
b. stocul interoperational
c. durata operatiilor intermediare
d. durata operatiilor finale
e.durata operatiilor initiale
54.n cadrul controlului statistic, produsele din cadrul esantionului prelevat aleatoriu, se
verifica:
a.bucata cu bucata
b. numai produsele corespunzatoare
c. numai produsele defectre
d. primele 10 produse
e. produsele executate n primul schimb
a
;
ca
a
;
ca
c reprezinta numarul:
a. maxim al clientilor serviti ntr-o ora
b. mediu al clientilor serviti ntr-o ora
c. minim al clientilor serviti ntr-o ora
d. maxim al clientilor serviti ntr-o zi
e. minim al clientilor serviti ntr-o zi.
a
; a reprezinta numarul:
c (c a )
a
; c reprezinta numarul:
c (c a )
65.Care din urmatoarele relatii este corecta pentru determinarea lungimii medii a cozii de
asteptare, stiind ca a este numarul mediu al clientilor sositi ntr-o ora iar c- numarul
mediu al clientilor serviti ntr-o ora:
a
a.
c
a+c
b.
c
a+c
c.
ac
a
d.
ca
a
e.
.
c+a
66. In cazul planificarii materialelor prin metoda JIT dimensiunea stocului este:
a.mare
b.nelimitata
c.data de marimea stocurilor de siguranta
d.data de calitatea utilajelor
e.mica.
67. Planificarea materialelor prin metoda JIT are ca avantaj fata de gestiunea conventionala
a stocurilor faptul ca:
a. dimensiunea stocurilor este mare
b. stimuleaza productivitatea
c.exista stocuri mari de produse finite
d.exista stocuri mari de siguranta
e. calitatea este mai redusa
b.termenele de livrare
c.cantitatile ce trebuie livrate
d.stocurile de produse finite
e.decalajele necesare asamblarii in produs a componentelor.
76.Reproductia:
a.stabileste stocurile de materiale necesare
b.permite utilizarea unor componente de la produse mai vechi
c.consta in elaborarea de prognoze ale cererii
d.cuprinde actiuni de planificare a produsului
e.determina ciclul de viata al produsului.
77.n cadrul metodelor statistice de control al calitatii produselor se verifica:
a.toate produsele
b.numai produsele corespunzatoare
c.un esantion prelevat aleatoriu
d.numai produsele defecte
e.primele 10 produse executate.
83.Din categoria costurilor de prevenire din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
84.Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
85. Din categoria costurilor interne ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
86. Din categoria costurilor externe ale pierderilor din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile echipamentului de control al calitatii
b.costurile rebuturilor
c.costurile de reparatii
d.costurile de instruire a personalului
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
87. Din categoria costurilor de evaluare din cadrul costurilor calitatii fac parte:
a.costurile operatiunilor de verificare a materialelor
b.costurile rebuturilor
c.costul prevenirii noncalitatii
d.costurile de reparatii
e.costurile de rezolvare a reclamatiilor.
89.Dintre criteriile clientului privind evaluarea calitatii nu fac parte cele de:
a. prezentare
b.costuri reduse de productie
c.fiabilitate
d.utilitate
e.disponibilitate.
a.conducerea organizatiei
b.conducerea compartimentului de calitate
c.clientii
d.furnizorii
e.competitia.
95. Standardele externe de performanta a ntreprinderii sunt valori etalon in raport cu care
nu se compara rezultatele activitatilor organizatiei cu:
a.performantele concurentilor din tara
b.performantele anterioare ale organizatiei
c.practicile cele mai bune din ramura
d.cerintele pietei
e.performantele concurentilor din alte tari
97.Matricea lui Slack indica o relatie ntre performanta si importanta operatiunii pentru
client.Care din urmatoarele situatii nu se regaseste printre cele din cadrul matricii lui Slack:
a.adecvat
b. nevoia de mbunatatiri
c.eficienta
d.de luat masuri urgente
e.exces
c. N
d. F
e.
120. n cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei n care sunt
folositi factorii de productie, n care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic n
raport cu factorul N si inelastic n raport cu factorul F:
a. se modifica pozitiv numai factorul N
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica negativ numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica pozitiv numai factorul F
unde:
Q rezultatul productiei
N numarul personalului
F mijloace fixe n functiune
121. n cazul modelului strategiei operationale pe baza optimizarii combinatiei n care sunt
folositi factorii de productie, n care s-a considerat functia Cobb-Douglas, daca Q este elastic n
raport cu factorul N si inelastic n raport cu factorul F :
a. se modifica pozitiv numai factorul F
b. nu se modifica proportiile factorilor
c. se modifica pozitiv numai factorul N
d. se modifica negativ numai factorul Q
e. se modifica negativ numai factorul F
unde:
Q rezultatul productiei
N numarul personalului
F mijloace fixe n functiune
122. Programarea productiei liniei tehnologice n calitate de linie furnizoare se realizeaza
pornind de la programul de fabricatie al:
a. liniei intermediare
b. stocului de productie neterminata
c. liniei finale
d. stocului de siguranta
e. stocului curent
123. Tactul teoretic al unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu se determina
cu ajutorul relatiei
D 60
T=
Pp
n aceasta relatie D reprezinta durata:
a. operatiei i
b. normala
c. unui schimb
d. mediei a unei operatii
e. de programare a productiei
124. n cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu gradul de ncarcare
pentru fiecare operatie a locurilor de munca nencarcate complet este dat de relatia:
g = (M + 1) M ' '
n aceasta relatie, M reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
125. n cazul unei linii tehnologice monovalente cu flux discontinuu, gradul de ncarcare
pentru fiecare operatie a locurilor de munca nencarcate complet este dat de relatia:
g = (M + 1) M ' '
n aceasta relatie, M reprezinta:
a. durata de programare
b. programul de productie
c. numarul teoretic al locurilor de munca
d. durata operatiei i
e. numarul practic de locuri de munca
d. 2,3
e. 2, 5.
141. Care din urmatoarele nu este metoda de prognoza :
a. metoda mediei simple mobile
b. metoda mediei ponderate mobila
c. testul preferential tip ABC
d. metoda lui Holt
e. metoda Delphi
142. Pe o linie monovalenta n flux discontinuu se executa 160 de bucati dintr-un reper. Se
lucreaza ntr-un singur schimb cu durata de 8 ore. Care este tactul teoretic al liniei?
a. 2 minute
b. 5 minute
c. 4 minute
d. 3 minute
e.1 minut
143.Care din urmatoarele nu este etapa in metoda determinarii punctului critic al
amplasamentelor:
a.determinare tuturor costurilor relevante care sunt afectate de locul amplsamentului
b. mpartire costurilor determinate n costuri anuale fixe si n costuri variabile
c.reprezentarea costurilor asociate (fixe si variabile) pe o diagrama determinata de costul
anual (pe verticala) si volumul anual al productiei (pe orizontala)
d.alegerea locatiei se face n functie de cel mai bun raport dintre volumul productiei (real
sau anticipat) si costul total al amplasamentului
e.stabilirea factorilor calitativi relevanti
144. n cadrul controlului statistic prin metoda tabelelor de esantionare, riscul
procucatorului reprezinta probabilitatea:
a. de a avea costuri peste o anumita limita
b. de a respinge loturi satisfacatoare
c. de a obtine rezultate mai bune prin controlul bucata cu bucata
d. de a accepta loturi nesatisfacatoare
e. de a avea un criteriu de decizie necorespunzator
145.Care dintre afirmatiile urmatoare sunt adevarate:
a.metoda tragerii (pull) este folosita si de sistemul MRP;
b. sistemul JIT se bazeaza pe principiul tragerii produselor metoda pull;
c.sistemul JIT se bazeaza pe principiul mpingerii produselor metoda push;
d.n cadrul metodei JIT se folosesc metodelepull si push;
e.n cadrul metodei MRP se folosesc metodelepull si push.
146.Care dintre urmatoarele afirmatii nu reprezinta avantajele metodei JIT:
a. sistemul JIT opereaza cu stocuri reduse;
b..sistemul JIT opereaza cu loturi mari de produse;
c.sistemul JIT creste productivitatea;
d.sistemul JIT reduce timpul alocat remedierilor;
e.sistemul JIT evita stocurile de siguranta
b.35 containere
c.40 containere
d.45 containere
e.46 containere
153.Un loc de munca JIT este operational cu un container de dimensiunile a 30 unitati si o
rata a cererii de 200 unitati/ora.Pentru circulatia unui container sunt necesare 360 min.Ce
stoc maxim se poate acumula?
a. 1.000 buc
b.1.500 buc
c.1.200 buc
d.1.100 buc
e.1.210 buc
154.Un loc de munca din cadrul unei sectii de fabricatie realizeaza operatia de gaurire
pentru o flansa.Lotul de fabricatie pentru aceste flanse este de 50 buc. Un container Kanban
are capacitatea de 50 buc.Se cer 200 componente/ora si sunt necesare 23 ore pentru
circulatia unui container, inclusive toti timpii de pregatire-ncheiere, executie transport si
asteptare.Care este numarul de containere necesar?
a.92 containere
b.91 containere
c.90 containere
d.93 containere
e.95 containere
155.Daca ntre ncarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o suprancarcare, care
dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a. investitii in mijloace de productie
b.angajari de personal
c.recurgerea la ore suplimentare
d.somajul tehnic
e.cresterea capacitatii de productie
156.Daca ntre ncarcarile globale si capacitatea fabricii se constata o subncarcare, care
dintre masurile urmatoare nu este corecta?
a.eliminarea orelor suplimentare
b.mutarea personalului
c.investitii in mijloace de productie
d.somajul tehnic
e.diminuarea investitiilor in mijloace de productie
157.Care din urmatorii nu este indicator de masurare a performantelor proceselor
a.durata de procesare
b.trendul seriei de timp
c.viteza de desfasurare a procesului
d.productivitatea
e.timpul de utilizare a resurselor
a.160 produse
b.120 produse
c.300 produse
d.80 produse
e.200 produse
162.Diagramele de flux se utilizeaza la:
a.proiectarea proceselor
b.evaluarea corectitudinii prognozelor
c.programarea productiei
d.optimizarea functiei financiar-contabile
e.schimbarea in salturi
163.Procesele de realizare de proiecte sunt procese:
a.intermitente
b.repetitive
c.infinite
d.n flux
e.n serie
164.Fie o linie monovalenta n flux discontinuu. Pentru aceast forma de organizare, se
determina marimea:
Ki = ( t ) /
unde: - reprezinta tactul teoretic al liniei
t durata medie a unei operatii la un loc de munca.
Marimea Ki reprezinta:
a.tactul specific al liniei
b. coeficientul care exprima ncarcarea liniei
c.durata normata a unei operatii
d.gradul de inegalizare a fluxului
e.abaterea duratei medii a unei operatii de la tact.
165.n conditiile productiei individuale, programarea operativa utilizeaza:
a.metode bazate pe ritmul de fabricatie
b.metode fundamentate pe ritmul de fabricatie
c.metode bazate pe devansari, prioritati si stocuri
d.metode bazate pe arborele decizional
e.metode bazate pe extracostul de inactivitate.
166.Functia-obiectiv folosita n elaborarea unui program agregat presupune minimizarea
costurilor:
1.costul de angajare demitere
2.costul de supramunca
3.costul de inactivitate
4.costul de ntretinere a stocului de produse finite
5.costul deficitului de produse.
a.1,2
b.1,2,3
c.1,2,3,5
d.1,2,3,4
e.1,2,3,4,5.
167.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
Q S Qtr
Ct = ct t
Qm
a.costul de angajare/demitere a muncitorilor n perioada t
b.costul de supramunca n perioada t
c.costul de inactivitate n perioada t
d.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t
e.costul deficitului de produse n perioada t
unde: QtS = productia programata n perioada t
Qtr = productia care poate fi realizata conform normativelor n perioada t
Qm = norma de productie pe muncitor n perioada t
ct = extracostul unitar.
168.Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
C t = ct (QtS QtD + S t 1 )
a.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t
b.costul de supramunca n perioada t
c.costul de inactivitate n perioada t
d.costul deficitului de produse n perioada t
e.costul angajarii si demiterii n perioada t
unde QtS = productia programata n perioada t
QtD =cererea estimata n perioada t
S t 1 = nivelul stocului de produse finite n perioada t-1
ct = extracostul unitar.
169. Ce extracost al programarii agregat se determina cu relatia:
C t = ct (QtS Qtr )
a.costul de ntretinere a stocului de produse finite n perioada t
b.costul de supramunca n perioada t
c.costul de inactivitate n perioada t
d.costul deficitului de produse n perioada t
e.costul angajarii si demiterii n perioada t
unde QtS = productia programata n perioada t
Qtr = productia care poate fi realizata conform normativelor n perioada t
ct = extracostul unitar.
e.comertul electronic
190. Care din urmatoarele nu a determinat dezvoltarea managementului operational?
a.pietele globale
b.costul ridicat al computerelor
c.managementul stiintific
d. metoda Just in time
e. utilizarea pe scara larga a computerelor in afaceri
191.Care din urmatorii nu este un factor care afecteaza deciziile de amplasare a organizatiilor
producatoare de bunuri si servicii?
a.competitia
b.costurile terenului si constructiei
c.gradul de incarcare a locurilor de munca
d.oferta de materii prime
e.pietele (locale, regionale, nationale, internationale)
192.Determinarea punctului critic al amplasamentului organizatiilor producatoare de bunuri si
servicii consta in evaluarea:
a.amplasamentului in functie de costul sau total
b.factorilor de clima care afecteaza amplasamentul
c.climatului mediului de afaceri
d.cotelor de piata ale competitiei
e.criteriilor de decizie manageriala
193.Care din urmatoarele nu este un atribut al bunurilor?
a.tangibilitate
b.intangibilitate
c.parametrii de calitate strict masurabili
d.automatizare facila
e.transportabilitate
194. Care din urmatoarele nu este un atribut al serviciilor?
a.intangibilitate
b.parametrii de calitate sunt uneori dificil de masurat
c.tangibilitate
d.automatizare facila
e.sunt relativ unice
195.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul alegerii amplasamentului organizatiilor
producatoare de bunuri si servicii?
a.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii
b.se identifica criteriile de decizie
c.se construieste modelul amplasarii pe baza relationalitatii dintre obiective si criterii
d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante
e.se defineste functia de productie
196.Care din urmatoarele nu este etapa in algoritmul amplasamentului unei organizatii producatoare
de bunuri si servicii prin metoda evaluarii factorilor calitativi?
a.se stabilesc factorii calitativi relevanti
b.se pondereaza factorii calitativi relevanti in functie de influenta lor asupra eficientei
amplasamentului
c.pe o scara de la 0-100 puncte, se atribuie fiecarui factor relevant o cota ce ii caracterizeaza
relevanta
d.se calculeaza cota amplasamentului ca suma ponderara a cotelor factorilor relevanti
e.se calculeaza punctul critic
197.Care din urmatoarele nu este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe
produse?
a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor
b.sisteme cu flexibilitate scazuta
c.echipament specializat scump
d.operatiuni interdependente
e.munca monotona, plictisitoare
198.Care din urmatoarele este un dezavantaj al tipului de amplasament al operatiunilor pe produs?
a.utilizarea cu multa eficienta a oamenilor si masinilor
b.echipament specializat scump
c.costul redus pentru manipularea si transportul materialelor
d.forta de munca mai slab calificata
e.control al productiei redus
199.Care din urmatoarele nu este o etapa in proiectarea unui produs?
a.generarea ideii
b.evaluarea ;anselor de succes ale produsului
c.alegerea amplasamentului optim
d.proiectarea si testarea preliminara
e.proiectarea finala
200.Care din urmatoarele este etapa in proiectarea unui produs?
a.generarea ideii
b.se definesc obiectivele si se determina variabilele amplasarii
c.se defineste functia de productie
d.se selecteaza amplasarea cu cele mai bune performante
e.se ponderaza factorii calitativi
nr.intrebare
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
pagina
102
148
201
102
104
104
104
104
104
105
106
106
107
nr.intrebare
101
102
103
104
105
106
107
108
109
110
111
112
113
pagina
193
13
26
24
45
46
46 47
29
59
28
30
30
30
14
15
16
17
18
19
20
21
22
23
24
25
26
27
28
29
30
31
32
33
34
35
36
37
38
39
40
41
42
43
44
45
46
47
48
49
50
51
52
53
54
55
56
57
58
59
60
61
107
92
92
93
93
93
97
97
97
97
110
67
70
74 80
80
74
79
148
152
157
158
158
151
155
170 -171
170 -171
170 -171
181
173
173
53
148
158
153
153
175
151
180
180
174
174
174
128
119
107
107
107
142
114
115
116
117
118
119
120
121
122
123
124
125
126
127
128
129
130
131
132
133
134
135
136
137
138
139
140
141
142
143
144
145
146
147
148
149
150
151
152
153
154
155
156
157
158
159
160
161
82
59
29
82
30
30
30
30
147
152
153
153
157
147
152
70
170
172
153
153
12
197
74 - 80
158
86
154
153
84 95
152
74
180
192
192
193
193
193
193
193
193
193
193
61
61
97
154
156
153
154
62
63
64
65
66
67
68
69
70
71
72
73
74
75
76
77
78
79
80
81
82
83
84
85
86
87
88
89
90
91
92
93
94
95
96
97
98
99
100
142
142
142
142
191
192
191
192
192
183
183
182
182
183
108
173
181
177
179
163
163
170
171
171
171
171
166 167
163
167
167
148
151
198
198
202
202
203
194
194
162
163
164
165
166
167
168
169
170
171
172
173
174
175
176
177
178
179
180
181
182
183
184
185
186
187
188
189
190
191
192
193
194
195
196
197
198
199
200
95
94
151
159
131
153
132
133
134
102
147
180
180
195
107
132
27
140
199
200
200 201
204
14
29
29
29
32
19-21
19-21
70
74
59
59
67
77
101
101
102
102