IMG Curs Dispozitive PDF

CUPRINS
Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA

1.1. Definilia, locul qi clasificarea dispozitivelor
1.1 .1. Definifia, locul qi rolul dispozitivelor in construclia de magini.
1. 1.2. Structura dispozitivelor
1.2. Condiliile cerute dispozitivelor.
I .3. Clasificarea dispozitivelor.
1.4. Avantajele utilizdrii dispozitivelor.
cap.2. ORTENTAREA SEMIFABRICATELOR iN prSpO ZrTtVF..
2.1 . Orientarea completd qi redusd a semifabricatelor in dispozitive
2.1.1. Orientarea completa qi redusa a semifabricatelor prismatice in dispozitive.
2.I.2. Orientarea completa gi redusa a semifabricatelor cilindrice in dispozitive.
2.2. Construclia elementelor de rcazem.
2.4.L Elemente de reazem fixe: (cepuri, pldcufe, mese).
2.4.2. Elemente de reazem principale reglabile: (cepuri reglabile;
pldcule reglabile).
2.4.3 . Reazeme autoreglabile
2.3 . Orientarea semifatrricatelor pe suprafele cilindrice exterioare.
Construcfia elementelor de orientare.
2.4. Onentarea semifabricatelor pe suprafeJe cilindrice interioale.
Construc{ia elementelor de orientare.
2.5. Orientarea semifabricatelor pe bolluri.
2.6. Ortentarea semifabricatelor pe suprafele conice interioare
qi exterioare. Construclia elementelor de orientare.
Cap. 3. Precizia orientirii semifabricatelor in dispozitive.
3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor orismatice.
(abateri liniare gi abateri unghiulare).
3.2. Determinarea erorilor de orientare la semifabricate cilindrice exterioare
in prisme.
3.3. Determinarea erorilor de orientare pe dornuri sau bucge conice.
Cap. 4. Fixarea semifabricatelor in dispozitive
4.1 . Forfele de prestrdngere a semifabricatelor.
4.2. Forlele gi momentele de aqchiere.
4.3. Forlele masice.
4.4. Forlele secundare.
4.5. Fo(ele de str6ngere.
Cap. 5. Construcfia qi exploatarea mecanismelor de strf,ngere
5.1. Construclia gi exploatarea mecanismelor cu bride.
5.2. Mecanisme de strdngere cu filet.
5.3. Mecanisme de strdngere cu pene.
5.4. Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere.
5.5. Mecanisme de fixare cu pene multiple
5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pdrghii
5.7. Mecanisme de fixare cu pArghii articulate gi excentrici
5.8. Mecanisme de fixare cu excentrici.
5.8.1. Mecanisme de fixare cu excentrici circulari
5.8.2. Mecanisme de fixare cu excentrici curbilinii
5.9. Mecanisme de fixare cu hidrorrlast.
)
1
2
J
4
A
+
5
t2
1a
IJ
1a
IJ
15
1a
-to
18
20
21
z)
ZJ
^a
25
27
28
30
J/.
,a
JJ
aa
JJ
J+
ai
)+
35
35
35
36
38
A'
+J
45
46
A1
'+t
47
48
48
50
53
\,- t,li.'{'' t"i

y
i,,
1 j
::\'
-. ,: '1 \""t- '- t-,,".,
, U-)' thlA I
-r,
itf i
IIr"
1 {-.,.,.
J, ii"rL
I
t,i
:,\
\.-
.t
\-/
i*,
Cr,r-); 1 t
,-,
':..t.L
.N
a.-.Y
\,
tl
'n^- 'lrI';'J,
r-tt
t-1:-,(it,Lf
, k-l.L'd
.
&-e-'t' "/L
4./
t L.{,L{
WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o

/:
7
c'a'L( - L ' J ' I' c,,'a'Ltti '^'L'LL

,*lo ,:,,Q )'Lt*"^:tt'U
i'
t
1
;
l
L"3l1'-L'";1
l-',ttt'1)tv'
fr*'tttt<
i.r iL"i-L
, t,i.vLi
,
i
t'i
i
l.-,
- ,1-i nt',k',4cztl ft" fi-rt"tis'httt* l'r;
|.,.r
f!
c...1u.,-
,t
\
i
i,'l
,v1.1
r '
uv/ rr r{
|
tn
i-
r Lt.,;z
d;-tt
)tn,]-'t"'":4
,l
,"{
t{-utC & Lll.c
lhhr-'"',
I
| . ./ .i\.
c d''
i,lI )!",i',
.
r'
.^{
i1- i a,"l.'"
:ifri"'i
\, r-/" {
L-':J
?|
! , Li
.- /. ." !L 'ei. u 4!L,^
L
"'
"i
'L't'-t 1tv, St
l. Memoriu tehnic
1. Defini{ia, rolul gi clasificarea dispozitivelor
Dispozitivul reprezintd un eomponent auxiliar al unui sistem tehnic, o unita're din
punct devedere func{ional, alcituit din elemente, cel pu{in in parte solide, ale ciror legituri
le permit o mobilitate limitd 9i care rimdn in serviciu de repaus relativ.
Caracteristicile de bazi ale unui dispozitiv sunt:
- este un grup d elemente (organe de magini), cel pulin in parte solide, legate
intre ele ?ntr-un fel determinat gi care formeazd o unitate;
- elemntele care-l compun nu se deplaseazd intre ele ?n timpul lucrului, intrucit
Tn acest caz dispozitivul se transformd Tn mecanism;
- ?ndeplinegte o anumltd functie intr-un sistem tehnic , in care este inclus
in sistemul tehnologic al maginilor-unelte pentru prelucrdri prin agchiere,
dispozitivele sunt incluse in doud locuri. ln unul din locuri dispozitivul leagd semifabricatul
de magina-unealtd avdnd rolul de orientare gi fixare a semifabricatului fa{d de traiectoria
descrisa de tdigul principal al sculei, iar in cel de al doilea loc leagi scula de maginaunealti avind rolul de orientare gi fixare a acesteia pe magina-unealtd.
La asamblare, dispozitivele au rolul sa orienteze reciproc piesele, sau subansamblurile
care urmeazi sd fie asamblate 9i sd le menlind in pozi{ia respectivd pe tot timpul cdt
dureazd operatia de asamblare. Astfel de dispozitive se folosesc atdt la asmbl5rile fixe gi
l^ uutc
ta
^^l^
-l^'.^^+^l-.ila
uct
I iui t(duilc
Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului

parametrihrr care caracterizeazd una sau mai multe suprafete ale unei piesesau ansamblu.
Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd:

locul unde sunt utilizate in tehnologie, gredul de universalitate, felul ac{iondrii, gradul de
automatizare etc.
Dupd locul unde sunt utilizate
?n
tehnologie se deosebesc:
dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite

dispozitive pentru magini-unelte ( dispozitive de: trezat, gdurit, alezat, strunjit,
danturat etc
dispozitive de orientare gi fixare a sculelor, denumite portseule ( portcu{ite,
porttarozi, msndrine gi dornuri pentru freze etc. )
dispozitive de orientare 9i fixare a pieselor sau subansamblelor la asamblare,
denumite dispozitive de asamblare ( dispozitive de. nituit, sudat, presat, etc. )
dispozitive de coRtrol ( dipozitive de control al paralelismului, coaxialitatii,
planitatii, etc. )
;
Dupd gradul de universalitate se deosebesc:
dispozitiveuniversale
dispozitvespecializate
dispozitive speciale
dispozitivemodt:lare
Proiectdren si cconstr
Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA
ACESTOR,{
1.1.
Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor
1.1.1. Definifia, locul
'
rolul dispozitivelor
gi
-P1g.SA
Lcgdtt;;o pr'n
UE
interoctiuDea
PEELUCRAT
dffi ptoatsul
d. a$xhirrt
DtspcztTtv
O{rF
!:^
Si;r,r
"
!o
-:
Ai
l:
r
an,li,,r.r
n:.-
eicrrel;ie or
pcztlionore
Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali

cu clementele sistemului tehnologic.
1.1.2. Structura dispozitivelor
F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.
lezulta umdtoareie elemente :
elemente de orientare a semifabricatului in laport cn snla. nnmite reazelrl.

elemente necesare menlinerii poziliei san orientdrii semifabricateior
numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);
elemente de legiturd cu maqinile
unelte;
eiemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;

elenrente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.
La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care

servesc la ridicarea. iotrrea. denlasarea s:rtr blocarc'a senrifabricatului.
Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3

inclus.
Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme

tehnice, care, in procesele tehnologice din construclia de maqini in principal sunt:
de prelucrare;
de control;
de asamblare.
in fiecare
sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte
sau cu totalitatea elementelor componente.
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din
intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din

construcfia de maqini. De aceea
in
cele ae urrneazd vom detalia,
in
principal,
problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.
Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

reprezentat prin sistemul tehnologic elastic constituit din: maqind
semifabricat, sculd, maqind
- unealtd, dispozitiv,
unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea
dintre sculd qi semifabricat.
in fig.
1.1
Dispozitivul
in
interdependenld func{ionald
cu
elementele
sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice,
dispozitivele
se
gdsesc
in
interdependenld funclionalS
in
care
cu toate elementele
componente.
Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare
ale
semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

cdt dureazd. procesul de prelucrare.
1,1.2. Structura dispozitivelor
FdcAnd
r
analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,
ezultd urmdto arele
el emente
elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;
elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor

numite elemente de fixare (mecanisme de fixare);
ltiq -
elemente de legdturd cu maqinile
unelte;
elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;
Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4
.elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.
La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care

servesc la ridicarea, rotirea, deplasarea sau blocarea semifabricatului.
1.2.
Condi{ii cerute dispozitivului
Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini

rolului lor
unelte, pentru a corespunde
- trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii debaz6:

t sd fie concepute qi realizate rafional cu gradul de mecanizare
sau
automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;
a
I
I
I
sd asigure securitatea
muncii qi reducerea efortului fizic;
sd
fie comode de transportat, manipulat qi depozitat;
sd
fie simple de intrelinut qi exploatat;
sd
fie ieftine
qi
justificate din punct de vedere economic.
1.3. Clasificarea dispozitivelor
A)
dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:
dispozitive de orientare
qi fixare a
denumite qi dispozitive pentru maqini
semifabricatelor
la
prelucrare
unelte (dispozitive pentru frezat,
strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);
qi fixare a sculelor, denumite qi
portcuf ite, portarozi, portfi liare
portscule:
gi fixare a
pieselor sau subansamblelor la
asamblare (dispozitive de nituit, dispozitive de sudat, dispozitive de sudat

etc.)
dispozitive
de control
(dispozitive pentru controlul paralelismului,
coaxialitalii, planeit5lii, etc.).
B)
dupd gradul de universalitate
universale
se deosebesc
dispozitive:
permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate;
Proiectarea
i constructia
specializate
disp ozitivel or 1....
- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate qi piese cu
dimensiuni qi forme apropiate;
speciale
- permit orientarea qi fixarea unor semifabricate
gi piese
cu
dimensiuni qi forme foarte apropiate , la o singurd operafie;
din elemente modulare
sunt construite din elemente modulare cu grad
ridicat de universalitate qi se oblin prin asamblarea unor module dupd

necesitate, (se folosesc pentru operalii de gdurire, frezare, alezare, etc.)
C)
dupd felul acliondrii dispozitivelor:
dispozitive aclionate manual
- la care lucru mecanic necesar fixdrii
semifabricatului se rcalizeazd folosind energia musculard a operatorului;
dispozitive aclionate mecanic

semifabricatului
se
- la care lucru mecanic necesar fixdrii
realizeazd folosind energia electric[, magnetic6,
hidraulicd, vacum, etc.;
D)
dupd gradul de automatizare, dispozitivele pot
dispozitive automate
fi:
orientarea qi fixarea semifabricatelor se face frrd
intervenlia muncitorului, (maqinile automate, liniile automate)
dispozitive aclionate mecanic
la care orientarea qi comanda fixdri se face
de cdtre muncitor, iar lucru mecanic necesar se realizeazd
electrrc,
pneumatic, hidraulic, magnetic sau electromagnetic.
1.4. Avantajele
utilizirii dispozitivelor
rJtilizarea dispozitivelor la prelucrare, control qi la asamblare, prezintd o serie

de avantaje:
duc la cregterea productivitalii muncii
- prin diminuarea, eliminarea
timpilor auxiliari la prelucrare;
permit oblinerea sigurd apreciziei de prelucrare;

necesitd o calificare mai scdzutd a muncitorului decdt la prelucrarea
ftrd
dispozitive;
reduc efortul fizic al muncitorului qi imbundtSlesc condiliile de muncd al

acestora;
imbundtdlesc esenlial condiliile de proteclie
a muncii, prin eliminarea
riscului de desprindere a piesei sau semifabricatului de pe maqina unealtd

la orelucrare.
Proiectarea si construqtia dilpozitivelor L...,.......................................................a
oportunitateautilizdrii unui dispozitiv, precum qi gradul de complexitate al

acestuia se stabilegte in urma unui calcul economic, lindnd seama de seria
de fabricalie qi de al{i factori.
CAP. 2. ORIENTAREA SEMIFABIUCATELOR iN DISPOZITIVE
Orientarea corecti
semifabricatului asigurd repartilia judicioasd
adaosulului de prelucrare, pe mdsurd ce piesa se apropie de forma qi dimensiunile

finale.
Orientarea semifabricatului comportd particularitdfi specifice determinate de

forma gi dimensiunile acestora, precum qi de tipul suprafelelor care le infrqoard.
O schemd a clasificdrii elementelor de determinare a bazelor de orientare,

indiferent de complexitatea formei piesei este prezentatd in fig- 2.1.
Elemente de determinare a bazelor de orientare:
suprafald: - plan6: - intinsd;
ingustd.
cilindricd: - exterioard;
interioard.
:.
conic6: - exterioard;
interioard.
sferic6: - exterioard;
interioard.
canelatd cilindricd: - exterioard;
interioard.
canelatd, conicd: - exterioard;
interioard.
filetatd: - exterioard;
interioard.
danturatd cilindricd: - exterioard;
interioard.
danturatd conicS: - exterioard;
interioard.
muchie: - deschisd: - dreapt6;
Proiectarea si constructia disnozitivelor L
inchisd: - contur poligonal;
curb6.
contur circular.
punct.
in general un semifabricat raportat la axele unui sistem

are
grade de libertate: - 3
cartezian de referintd
rotalii qi 3 translalii dupa axe, fr5.2.2.
La orientarea suprafelelor prismatice: - suprafala cea mai mare se

bazd principald de aqezare (BPA); intre ea qi dispozitiv existd 3 legdturi
numeqte
I, 2, 3, qi
determind anularea a 3 grade de libertate ( translalie dupd"z qi rotalii dupd x, y).
interloaro
//+exteriodrd
----interiooni
/,-+exteri}ord
.-r*intariooru
Ejemenfe de
determinore a
,_>rungd
1*scurta
[""*
csnelaro *+e.xlerioor!
+/nfeflO0rd
COnttO
exterioqrfi
interioard
bdze[or de
orientore
dnntttrnti
t+exterioord
\t- danljirgtd
ntcrto1ro
dllndncd
'- \-,
coHco
\L,,
:.
muchie
'.-+
ex terioord
,*descnisci -'/+dresqts
r-+curbo
-1------* in
1litrf3#it#f.r
----+-
chrsri
punCl
<i1;'il',0,7,,,!J,2,'
Fig.2.1. Schema clasificirii elementelor de orientare a bazelor de orientare.
Suprafala cea mai lungd se numeqte bazd,prrncipald de ghidare (BPG), intre ea

gi dispozitiv existd doud legdturi care asigurd anularea a
2 grade de libertate ( rotalie
dupd axa z qi translalie dupd axa y).
Suprafala cea mai micd se numeqte bazd prrncipala de oprire (BPO), ea

anuleazd, translalia dupd axa x.
Pentru
a simplifica transmiterea unor informalii cu privire la
orientarea
semifabricatelor, se folosesc simboluri care se trec de cdtre proiectantul tehnologiei pe
schilele din planele de operalii pentru a indica proiectantului de dispozitive qi celor

car e r e alize azd pr elucrare a, ori entarea s emi fabri
atului.
Proiectarea si constructia disoozitivelor
L...............
........8
Existd mai multe simbolizdri dar cea mai completd simbolizare este prezentatd
in tabelul 2.1.
in realitate aceste legdturi sunt materi alizate prin reazem e fig. 2.3.
in general la prelucrarea unui semifabricat prismatic nu
se anule azd toate cele
qase grade de libertate.
Suprafala cilindricd interioard lungd a semifabricatului anuleazd.
grade de
Fig.2.2. Orientarea unui corp prismatic in spa{iu
a_.-Y4\
/n
itR
^M'
;t,
",'i
r/l1
'- (Fl+
;pt
.t.'{l
--t-:-r-
:-T-
I
I
Fig. 2.3. Exemplu de materializare
legflturilor prin reazeme
libertate qi se numegte bazd dublS de centrare (BDC), frg. 2.4, frg. 2.5.
Suprafala frontald a semifabricatului anuleazd un grad de libertate, se numeqte
bazdprincipald de oprire (BPO).
'l
rf
'
[\:l-s. -sr
r-s.
-t.,(
$.lQ
-: -rn-h{}
J-!__
i: 6iJI!.
,v; ll f
LIU
$-1
L. \
il'-,.'JiS
SJ
ii.-!
+< I
I t<<d
Fig.2.4. Bazele de orientare determinate de suprafe{e cilindrice exterioare: lungio

respectiv scurte.
in
cazul semifabricatelor cilindrice exterioare lungi, definim
-bazd dubld de
anuleazd.
grade de libertate, frg. 2.6; suprafald frontald numitd,bazd
principald de oprire (BPO)
un grad de libertate; semifabricatul are un singur grad de
ghidare (BDG)
libertate ( rotalie in jurul axei proprii).
Proiectarea si constructia disnozitivelor 1..........,.................................................t0

Tabelul2.l.
Baa
Elemen tul
de
*.
Ptun
feazerne
I dreaptd
lixcnrplc rle
trtiliz:irc
dc orlcntare
orientalc
pentrLtl
suprafe{e plane
| nrn"t
I plan de sirnetric
] dreaPtd de simetri
LJ
JJ
rJi
punct de simetrie
plan, <Ireapti, punctl'liFeanisnre au:ode simetrie alel central]'.e inunor suprafete ex-l tr-un plan ilt
rD
l'."'..F +l
-D +a
r+
gl-ildaje rigide
+-)
terioare
sinctrle
plan, dreaptd, punctl
+3{+
H
H
de simetric ale
unor suprafele in-l
terroare
tt
axd sau punct de pei dcr.n
axd
sau
I| risiclr
br"t:tfri-re
ri+1
, fi;_@,J
V
V
cilindrici
r-r rirrl| | aXa
.l
SaU Duncl del
pe axa unei supra-l
r-ta a
I
'i ":::?I:i"
+i+llfe{ee-xterioare
u
Hl
+ +l+ ol
atrru-i
A 44 Al
|
sau punr:t delqoflturr au:oL
? Y i *a
unei supra-! iranre
! t I p.
","
+
+
"*"
I
4L:e"r'!'!\'d'E
T I ietcinterioare+ l
I
i
u*"
conutui
I
I
,.rl oorr,.,', .u., o.,,-1 F<ssrr
1'lr
Se atateazi sinl-
bolului pe directia pe carP

elementul
orientare
mobil.
Pentru semifabricatele cilindrice scurte avem, fig.2.6.
bazd simpld de ghidare (BSG)
anuleazd doud grade de libertate;
bazdprincipald de aqezare (BPA)
anuleazd 3 grade de libertate.
rl
\sT\-\a\.sTr. \s\ri
L:^-tr:'rS.:-',\\i\
I
f rc,
Fig.2.5. Orientarea semifabricatelor lungi pe un dorn

cilindric
de
este
Proiectarea si constractia dispozitivelor 1........,.,..............,..................................11
H,
ffi
A
ffi
' 61*t
*-*-l---*.-:.-'j
I
I-
-- ---Fr--
V
b
Fig. 2.6. Orientarea semifabricatelor cilindrice in prisme
Fig.2.7. Orientarea corectl a semifatrricatului de formi complexl.

Orientare cu reazeme suplimentare.
Orientarea semifabricatelor de formd complexA
comporta particularitalii specifice. Pentru exemplificare

semifabricat
in trepte cu dgiditate
forld de aqchiere P,.
-corpuldispozitivului;
- plunjer;
qurub;
4-arc;
5-cepfiletat;
6-stiftfiletat:
ludm
un
redusd, unde urmeazd sd actioneze o
L...............
Proiectarea si constructia disnozitivelor
........12
7 -capac;
8
garniturd;
9 -reazeme principale;
Pentru prelucrarea suprafelei
A la o
cotd
H, se folosegte un reazem
suplimentar cu autoaqezare cu plunjer gi qurub, conform fig.2.7.
Prelucrarea semifabricatului
nu este posibild frrd, folosirea reazemului
suplimentar, deoarece la o fo4d de prelucrare Pz care produce un moment mai mare

decAt forfa de strdngere Sr, semifabricatul tinde sd se rdstoame sau datorita
rigiditalii
scdzute a semifabricatului se provoacd incovoiere lui ?n zona de prelucrare.
Pentru o aqezare corectd a semifabricatului pe reazemele principale 9, qurubul

3 trebuie sd fie retras pentru a permite plunjerului 2, aflat sub acliunea arcului 4, sd se
opreascd
in
pozilia impusd de semifabricat. DupI acfionarea mecanismului
strdngere (aplicarea
forlei
S1),
de
plunjerul trebuie blocat cu ajutorul qurubului 3.
$tiftul filetat 6 asigurd orientarea suprafelei de blocare a plunjerului pe direclia

qurubului 3. Capacul 7, frxat prin quruburi in corpul dispozitir,ului 1, preseazd
gamitura 8 care impiedicd pdtrunderea particolelor materiale in ajustajul plunjerului.
Pentru sprijinul qi reglarea fo4ei arcului 4 se foloseqte cepul filetat 5.
2.1. Orientarea completi gi redusi a semifabricatelor in dispozitive
La orientarea semifabricatelor in vederea prelucrdrii, nu este obligatoriu

intotdeauna sd se anuleze toate cele gase grade de libertate
ca
cdnd suprafala de
prelucrat este compl et raportatd prin cote la toate prin toate cele trei plane ale unui
sistem cartezian de referin{d, atunci semifabricatul necesitd
orientare completd,
respectiv se vor anula qase grade de libertate, ftg.2.8. a,

Dacd suprafala de prelucrat este legatd prin cote de mai pu{in de 3 plane, vom
avea o orientare redusS, respectiv vom anula mai pulin de 6 grade de libertate, fig.
2.8.b:2.8.c.
Cdnd
se
anuleazd
mai multe grade de libertate decAt cele
necesare,
semifabricatul este supraorientat.

CAnd semifabricatului
ii
sunt anulate mai puline grade de libertate decdt cele
necesare, semifabricatul este suborientat.
Proiectarea Si constructia dispozitivelor L
.......................
I3
Dacd la un semifabricat se anuleazl. alte grade de libertate decAt cele necesare,
vorbim de o orientare eronatd sau greqitd.

2.1.1, Orientarea completi qi redusl a semifatrricatelor prismatice
Se considerd un semifabricat prismatic, iar pe partea superioard trebuie sd se
Fig. 2.8. Orientarea completi Ei redusd a pieselor prismatice

frezeze un canal ca in
fig. 2.8. gi avem utmdtoarele cazuri:
orientare completd
canalul se prelucreaz1, pe o anumitd lungime; canalul
este cotat fald de toate cele trei planuri, se anuleazdtoate cele gase grade
de libertate, frg.
2.8.a;,
orientare redusd de ordinul I
canalul se prelucreazd pe toatd lungimea;
canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd 5 grade de libertate, fig.
2.8.b,
orientare redusd de ordinul
II -se preltcreazd toatd suprafafa;
este cotatl
fala de un plan; se anuleazd 3 grade de libertate, fig.2.8.c;

By -bazdprincipald de aqezare
anuleazd 3 grade de liberlate;
Bz-bazdprincipald de ghidare- anuleazd2

Bs
grade de libertate;
-bazd principald de oprire - anuleazd.1 grad de libertate.
2.1,.2.
Orientarea completi qi redusi a semifabricatelor cilindrice
Se considerd un semifabricat
frezeze un canal ca in fig. 2.9;
cilindric, iar pe partea superioard trebuie sd
fig.2.10; fig.2.II; qi avem urmdtoarele cazuri:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,......,............................................1q

orientare completd
anumitd.pozilie
canalul se prelucreazd pe o anumitd lungime la
fa!d" de
un alezaj (in cazul nostru diametral opus); canalul
este cotat fa!6 de toate cele trei planuri, se anuleazd toate cele qase grade
de
libertate,fig.2.ll;
I-
canalul se preluqeazd pe
anumitd
lungime; canalul este cotat fald de doud planuri; se anuleazd
grade de
orientare redusd de ordinul
libertate, frg.2.L0;
orientare redusd de ordinul II
canalul se prelucreazd, pe toatd lungimea;
este cotat fald de un plan; se anuleazd
grade de libertate,
l[----___lizc
-=-::===:r--t-:-_::::_=
V,V.T.ffi '/.'/tVlt'.7t;%
!:1
D
Fig.2.9. Sistem de orientare cu doui grade de libertate.
Br, Bz, -baze duble de ghidare - se anuleazd4 grade de libertate;

Bz -bazd, principald de oprire - se anuleazd grad de libertate;
Bq-bazdde blocare - se anuleazd.T
grad de libertate;.
fi5.2.9;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1....,.......................................................1s
ab
Fig. 2. 10. Sistem de orientare cu un grad de libertate, (arbori).
Fig. 2.11. Sistem de orientare static determinat, (arbori).
2.2. Constructia elementelor de reazem
rcazemele
principale sunt reazemele care participa la
orientarea
semifabricatului;
reazemele suplimentare
sunt reazemele care nu participd la orientarea
semifabricatului, ele se mai numesc qi sprijine.

Reazemele principale pot
fi:
fixe;
reglabile;
autoreglabile.
La orientarea semifabricatelor pe suprafele plane se trtilizeazd ca elemente

reazem principale:
cepuri de reazem;
de
pldcile de reazem;
mese de reazem.
Acestea fac parte din categoriarcazemelor principale fixe.
2.2.1. Elemente de reazem fixe
Cepurile de reazem
Cepurile de reazem sunt elemente de orientare care servesc la rezemarea

pieselor, in general, pe suprafele plane neprelucrate sau prelucrate grosolan.
Cepurile pot fi:
cu cap plan, fig.2.12.a;
cu cap bombat, fig.2.12.b;
cu cap zimlat,ftg.2.l2.c.
in-Q -tr/
:t"z
Varionta A
t-
Colo
tl
E
E
x45o . d,
d
L
:iii
d1
t'
rOl
l ro
1,,]i.o
4_',
:ei
-'ais
Rlx
T-
Rl
H
lj
Der'.aliul
_ 8.3
A n,j
, ,45 +l
ffi
JW
Fil\-R
ffifr
Fig.
2.l2.Tipuri
- diametrul capului de reazem;

d - diametrul de montaj;
H - inillimea utild a capului;
L - lungimea total6.
D
de cepuri fixe.
qlm
fp!eranto
6 --40
4
lEl
$erl'gl
mm
:50 ftsu#l
4 - .1\
lO
-i
t n6l
80
1+25
H7
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.......,.,..................................................tt

Cepurile se monteazd in corpul dispozitivelor prin presare cu un ajustaj Hl ln6,
simplu sau prin intermediul unei bucge, fi,g.2.12.d, fig.2.12.e.
Materialul din care se executd sunt materiale rezistentelauzurd:
OSC 8, OSC 10 - pentru cepuri cu dimensiuni mici;
OLC 10, OLC 15 - pentru dimensiuni mari.
Plicu{ele:
in figura 2.13 sunt

prezentate cdteva variante
constructive de pldcufe fixe:
se folosesc la rezemarea
semifabricatelor
pe
plane
suprafe!e
prelucrate qi cu intinderi
Loc
mai mari;
penlru
.,'/triioj
--
'-{
*i
pldculele se fixeazd pe
corpul dispozitivelor cu
-I
2...3 quruburi cu
cap
inecat.
cazul
In
cdnd
semifabricatele se reazemd pe o
Fig. 2.13.
Tipuri
de plicu{e fixe.
suprafald laterald
a unei pldcufe,
aceasta trebuie sd
fie orientatd in
plan pentru a orienta
corect
semifabricatul.
in
fig. 2.14.
se prezinta doud
moduri de centrare
a
pldculelor.
PlSculele
.r. b
Fig.2.l4. Moduri de centrare a plicu{elor.
executd
se
din oleluri
de cementare OLC
Proiectarea si constructia disnozitivelor /.................
...............
I8
10, OLC 15, cementate pe o addncime de 0,8...1,2 mmo la o duritate de 55-60 HRC.
Mese de reazem
Mesele
utilizeazl,
de
reazem,
fig. 2.I5,
se
la orientarea semifabricatelor de
dimensiuni mari qi rigiditate scdzutd pentru

suprafefe prelucrate.
Ele se executd din OLC 15 qi suportd
F'ig.2.15.
Masi de reazem
-
acelaqi tratament ca pldculele.
Costul tehnologiilor de execulie este ridicat, condiliile de rugozitate
suprafefelor sunt ca cele ale pldculelor iar ele sunt prevdzute cu nigte canale in scopul
aqezdrli cdt mai corecte a semifabricatului.
2.2.2. Construcfia reazemelor principale reglabile

Reazeme reglabile
Pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de la dimensiunr, apare necesitatea
i
rrtW,'V;'7/t7lV' ',+-,)
6yrc'!;Ti,
Ktd'i#:
I
4.
\r)...r
;-a.-,,.$
\\'...1
i\r)
7\.
4.
Fig.2.16. Reazeme reglabile cu cep.
regldrii indllimii reazemelor, in funclie de dimensiunile pieselor care se orienteazd.
in
aceste situatii reazemele
fixe se inlocuiesc pa\ial sau total cu
reazeme
reglabile.
Reazemele reglabile din fig. 2.16, a, b gi c sunt constituite din:
I -reazem (gurub);
2 - contrapiulifd;
3 bucqd filetatd;
4 corpul dispozitivului;
5 qurub (qtift) fietat;
Pentru caz:urile in care reazemul reglabil trebuie sd prezinte o suprafald activd
relativ mare se pot utiliza construclii prevdzute
?n
fig. 2.16.c.
Plicu{e reglabile
r\\),
\r)\
\\\
L.t'A
ll
]4
ilsn
ilYt)
ro--;
-l
Fig. 2.17. Plicu(e reglabile.
Pldculele reglabile se folosesc
la
rezemarea semifabricatelor
pe
suprafele
plane prelucrate qi cu intinderi mai mari pentru prelucrarea pieselor cu abateri mari de
la dimensiuni unde apare necesitatea regldrii indllimii de reazem.
in fig. 2.77 sunt prezentate doud variante constructive de pldcule reglabile

urmdtoarele pdrli componente
- pldculd reglabild;
2 - gurub (prezon);
3 - piuli{d;
4 - corpul dispozitivului
1
(a); arc elicoidal (b);
cu
Proiectsres si constructia dispozitivelor 1............................................................20
2.2.3. Reazeme autoreglabile

Se utilizeazd ca reazeme principale pentru orientarea suprafelelor care prezintd,
abateri mari de la planeitate, praguri, goluri, deniveldri.
.c.i
6'
j
/-:e\
c)
\-t@/
/.
',,fr*idil't.o
-t
4'
Fig. 2.18. Reazeme autoreglabile
in fig. 2.18 sunt prezentate reazeme autoreglabile cu doud puncte de sprijin
qi
reazeme autoreglabile cu trei puncte de sprijin.
Reazemele autoreglabile cu trei puncte de sprijin, fig.2.18.a, fig. 2.18.b, sunt

construite dintr-o calotd sfericd 3,frxatd de gurubul 2 in corpul 1, avdnd posibilitatea
autoregldrii dupd cum cere suprafala de reazem.

Reazemele autoreglabile cu doud puncte de sprijin,
fig' 2.18.c, fig. 2.18.d,
sunt construite dintr-o pand disc 2 sau a unor plunjere duble. Pana disc 2 este relinuti
in corpul dispozitivului cu ajutorul cuiului 3. Reazemul autoreglabil din fig.2.18.d

este constituit din doud plunjere verticale
2, care se sprijind pe felele inclinate la 45"
ale plunjerului orizontal 3. Garniturile 5 qi capacul filetat 4 impiedicd pdtrunderea

aqchiilor mdrunte in interiorul reazemului.
2.3. Orientarea semifabricatelor pe suprafefe cilindrice
exterioare.
Constructia elementelor de orientare
Suprafelele cilindrice ale semifabricatelor sunt:
exterioare lungi sau scurte;
interioare lungi sau scurte.
Pentru orientarea unui semifabricat dupd suprafelele cilindrice lungi in general

se folosesc prismele care caracterizeazd cele doud
linii de contact a suprafelei
cu
planele de referin!5, fig. 2.19.
w
tvTl
,'ry'
M/
T
-l
-!
I
t
Fig.2.19. Prismele, elemente de orientare pentru suprafe{e cilindrice

exterioare.
Construclia qi dimensiunile prismelor sunt reglementate in STAS 8881
Materialele utilizate sunt OSC 8
pentru prisme mici qi OLC
in fig. 2.I9.c sunt ardtate principalele dimensiuni ale unei prisme.

Prismele pot
fixe;
, -Pb]*,
y'
(8i
,%.'
,,,I,"
i
Fig. 2.20. Schema pentru dimensionarea prismelor.
reglabile;
71.
uri de cementare
pentru prisme mari.
fi:
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................22
mobile.
Pentru proiectarea prismelor de construclie speciald anumite dimensiuni
Fig.2.2l. Prisme reglabile qi prisme mobile.

trebuiesc calculate iar celelalte se aleg din STAS sau se iau constructiv,vezifrg.2.20,
unde avem:
a
h
- unghiul de deschidere a prismei;
inallimea prismei;
hu
dimensiune intre 8-25 mm, se alege in funclie de rezistenfa materialului
din care este construitd prisma;
- pozilia centrului semifabricatului fa!6 debazd;

h, - cotd de control, necesard pentru dornul de control;
D.in, D.a* - dimensiunea minimd. maximd a semifabricatului;
h,
ld{imea fafetei de contact dintre semifabricat gi suprafelele active ale
prismei qi se poate calcula cu relalia:

D*u*
^-
-Dtin
(2.r)
n,^dttg;
L
Pentru piesele cilindrice exterioare lungi se folosesc doud prisme aSezate la

capetele semifabricatului iar pentru piese cilindrice
in trepte (arbori) se utilizeazd
prisme inegale (in trepte).
in fig. 2.21 sunt prezentate doud variante de prisme mobile folosite la fixarea
semifabricatelor cu lungimi de varialie mare. Spre deosebire de prismele fixe, la cele
mobile trebuie rectificate
in
afara felelor active qi cele laterale, intrucdt funclionarea
lor necesitd ghidare in corpul dispozitivului.
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.,....,.,.,..,...,...............,........................,.22
2.4. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e cilindrice interioare
Suprafegele cilindrice interioare sunt:
scurte;
,,!,M
lungi.
y-2./ /-a
*-.
2rrll
Semifabricatele cu suprafele cilindrice
cilindrice interioare scurte se orienteazd

bolluri de orientare qi pe suprafele plane,
'z-a4
pe
Fig.2.22. Orientarea
semifabricatelor pe suprafe{e
cilindrice interioare scurte gi
suprafe{e plane
care
sunt baze principale de agezare qi anuleazi
srade de libertate.
Semifabricatele
cu suprafele cilindrice interioare lungi se
orienteazd pe
dornuri lungi, anuldnd 4 grade de libertate,frg.2.23.
2rQt
+rt
Un exemplu de astfel
Fig. 2.23, Orientarea semifabricatelor pe

suprafe{e cilindrice interioare lungi
de
orientare int6lnim la dispozitivele
de centrare fixare cu
bucqd
elasticd bilaterald, frg. 2.24.
Fig.2.24. Dispozitiv de centrare gi fixare cu buqd

elastici bilaterall.
2.5. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
La orientarea semifabricatelor pe suprafele cilindrice interioare existd ca

c6nd necesitd orientare completd ca
in frg. 2.26.
Pentru aceastd orientare putem intdlnii doud cazuri:
cu incdrcare intre bolturi;
ri
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q
cu incdrcare inafara bolfurilor.
Orientarea semifabricatelor se face ca infis..2.25.
Fig. 2.25. Orientarea semifabricatelor pe bol{uri
In fig. 2.26. sunt ardtate doud dispozitive pentru orientare bielelor pe

bolluri.
sri/
-l-r' *
Fig.2.26. Orientarea bielelor pe bol{uri.
Determinarea formei teoretice a boltului secundar
l--PLry!"'4
l.;,qtl,a(J-.-i
+- +-+ I +l-9-er-F
L-TD,
,*i--tt
L+ls/E
\u/
/
}l-'
-l -i
Fig. 2.27. Determinarea formei bol{ului secundar.
Se observd
din fig. 2.27., pentru a evita dubla centrare unul din bolluri trebuie
construit aproximativ sub formd elipticd, dar cum in practicd este greu de executat o
asemenea formd, se utilizeazd urmdtoarele forme practice
cainfig.2.28.
Se
poate
studia
limita
de
interferenld
pentru un caz
d<Emm
d=
tr
4..-*nm
d>5Omm
Fig.2.28. Bol{uri frezate, pentru diferite
dimensiuni.
extrem
c6nd
alezajele
principale gi secundare au dimensiuni minime, iar bollurile (principal qi secundar) au

dimensiune maximd.
Deasemeni se poate face calculul pentru determinare in61limii bollurilor, la

orientarea unui semifabricat de tip placd pe un
boll
sau pe doud bolfuri.
2.6. Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e conice
Suprafelele conice ca qi cele cilindrice sunt:
interioare lungi gi scurte

exterioare lungi qi scurte.
Dimensiunile qi pozifia suprafelelor conice implicd particularitdJi specifice
1n
determinarea orientdrii semifabricatelor.
a)
cazul semifabricatelor conice exterioare lungi cu anularea a cinci grade de

libertate, ftg. 2.29.a;
Proiectflrea si constructia dispozitivelor 1............................................................26

Semifabricatul
se va orienta
in bucqa conicd 2, care va constitui obazd" dubld
de centrare cu anularea a cinci srade de libertate (un qrad de libertate neanulat
rotalia in jurul axei).
b)
cazul semifabricatelor conice exterioare lungi qi suprafele frontale
cu
anularea a cinci grade de libertate , fig. 2.29.b;
In acest caz suprafala
conicd exterioard lungd este
'.!.
combinatd
'Jt
cu o
suprafald
frontald pland, orientarea
se
poate realiza cu ajutorul unei

bucqe conice deplasabild pe
Fig. 2.29. Semifabricate conice exterioare lun gi
direclia axei care asigurd

anularea
a patru grade de
libertate, suprafala frontald pland constituind baza de oprire qi anuleazd un grad de

5---t-'--1
:lj
libertate.
-a-'+ --
c) dacd suprafala
conicd
exterioard este scurtd, ea

constituie bazd simpla de
centrare qi anuleazd doud
Fig. 2.30. Orientarea semifabricatelor
pe suprafe{e conice exterioare scurte.
grade de libertate, fig.

2.30.a, iar pentru unele
semifabricate suprafala frontald pland constituind baza principald de

3t'
2r
aqezarc
anuldnd
trei grade de
libertate, fig.
2.30.b;
Fig.
2.3 1.
Orientarea semifabricatelor pe suprafe{e

conice interioare.
d) Cazul
pieselor
conice
interioare
lungi, se anuleazi
grade
de
libertate, fi5.2.3La;
e)
Cazul pieselor cu suprafele exterioare conice scurte gi suprafall frontald,
frg.2.3I.a;
'j
jf
'
," :,.,. j
/1 t t:'
i t'f
-:;.r
j('1t- {gi.:.\,!.i.,
Proiectarea si eonstractio dispozitivelor 1............................................................27

Cel mai des de orientare pe suprafele conice interioare scurte se int6lnesc la
opera{iile
de strunjire gi rectificare
intre v6rfi.ri),
exterioara (prinderea
frg.2.32.
in
cea ce privegte construclia

Fig. 2.32. Orientarea semifabricatelor
elementelor de bazd. pentru suprafele
conice interioare sau
intre
respectiv bucqe sau cepuri, acestea vor
fi
ftezate la 120", orientarea ftcdndu
- se nu pe
ci pe trei
zone, fig.
toatd suprafafa conicd
virfuri.
exterioare,
ffi.
4aa
z-J)-
Cap. 3. PRECIZIA
ORIENTARII
SEMIFABRICATELOR
iN
DISPOZITIVE
Abaterile care apar

prelucrdrii pot
fi dimensionale,
in
procesul
de formS
gi
de pozilie, provocate de mai mulfi factori ai

procesului
tehnologic.
Aceste erori
:.
nu se pot erimina "*';;:;f5T:,T,ff;:.'.**
complet pentru cd unele sunt sistematice iar altele sunt intempl6toare.
L<T
(3.1)
(dispersia cdmpului abaterilor < toleranfa dimensiunii prelucrate)
Erorile cele mai semnificative sunt:
erorile de instalare a semifabricatului in dispozitiv;
erori cwzate de varialia forfelor de aqchiere;

erori de reglare a elementelor sistemului tehnologic;
erori de control;
erori determinate de varialia temperaturii degajate

prelucrare;
erori ale magini
unelte;
erori determinate de uzura admisibild a sculelor.
Eroarea de instalare a semifabricatului este dependentd de:
in
procesul
de
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1..............,........................................,.,.,,28
(3.2)
oi -
unde:
ao - eroare de orientare;
d - eroarea dispozitivului;
eroarea datoratd fo4elor de fixare.
tiod^ 1(0,3
(3.3)
- 0,5)T
3.1. Determinarea erorilor de orientare in cazul semifabricatelor

prismatice
Pentru frezarea canalului de l61ime e la piesa prismaticd din fig. 3.1.a, canal
condifionat de cotele c ai d. Se observd cdbaza de orientare B este principald, iar baza
este secundard.
Dacd prelucrarea se face cu scule reglate, reglajul ftcdndu-se
in raport
cu
elementele de reazem ale dispozitilului, distanla delabaza de aqezare A la suprafala

prelucratd va rdmdne aceeaqi pentru toate piesele, in timp ce baza de cotare C se va
deplasa in intervalul Tu. Rezultd cd eroarea de orientdta s1.y, corespunzdtoare cotei c,
oblinutd la prelucrarea canalului. Baza de cotare B, fiind aceeaqi cu cea de orientare,

iqi menline pozitria gi nu introduce erori.
Se obline astfel:
(3.4)
to(,) = 0, iar
ao(a)
(3.5)
= 0.
Se considerd cd pentru toate dimensiunile prelucrate se foloseqte scheme la

carebazade orientare nu coincide cubazade cotare, eroarea de orientare este egald cu
4
-.
-:-l
,Ir
Fig.3.1. Schema pentru calculul erorilor Ia orientarea pe

suprafe{e plane: cazul I - a;
cazrul2
-b.

cdmpul de toleranld al cotei care leagd cele doud baze.
in acest caz, respectiv Bu* 8..

Pentru cazul din fig. 3.1.b, erorile aare apat la cotele b qi d vor fr influenfate de
toleranlele dimensiunilor a qi c, care determind pozilra gdurii de referinld,rezultdnd:
s161
(3.6)
= To gi
o(o):7"'
(3.7)
Pentru executarea cotei
d din frg. 3.2,
eroarea de orientare se calculeazd cu relatia:

t o(a) =
To' *Tu2 +7,'
(3 .8)
te!
i-
Fig.3.2. Schema pentru

calculul erorilor Ia orientarea
pe suprafe(e plane: cazul 3.
--***
In procesul de prelucrare pe ldnga abaterile liniare, eroarea de execulie poate fi

influenfatd qi de abaterile unghiulare.
in fig. 3.3, semifabricatul prezintd o abatere unghiulard A,a abazei de ghidare
in raport cu cea de aqezare in limita cAmpului de toleranld prescris la cota a (TJ.

Semifabricatul translateazd pe planul de bazd pdnd atinge reazemele laterale, iar
dimensiunea c, care in cazul
La:0
s-ar
fi oblinut cu eroare de orientare zero, va ft
afectatd de eroarea c^
'0c
tgLa =
tgAa =
O^
to,
b-h
t,
b
,1
b-h
-=
(3.e)
t^wc =b-h\L
rb
cu cAt h este mai mare cu atdt e ,
Fig.3.3. Schema pentru calculul

erorilor unghiulare la orientarea pe
suprafefe plane.
este mal mtc;
elementele de reazemin general se asambleazlla mijloc.
Proiectarea si constructia dispozitivelor L.............,...,.........................................30
3.2. Brorile de orientare la orientarea pe prisme
Prismele sunt folosite la orientarea pieselor pe suprafele cilindrice exterioare.
se urmdreqte
in general axa acestora (o suprafald cilindrica),
se folosegte ca bazd. de orientare axa cilindrului
rezultd, cd nu
ci doud generatoare ale
acestuia qi apar erori de orientare;
scula are
o pozilie fixd fafd de felele
prismei, deci fafd de intersecfia

acestora in punctul V, iar cota de
reslare este CR.
La prelucrarea suprafelelor canalului

la o piesd cilindricd ca in fig. 3.4 se pot cere
cotele a,
b sau c. Bazele ce cotare
prezir:/id
deplasdri fala de cea de orientare care este

muchia ce trece prin V.
1) pentru cotaa,bazade
Fig.3.4. Schi{a pentru calculul
erorilor la orientare pe prisme
cotare BC1,
rezultd distanta dintre cele doud

baze
OV=
(3.10)
2sinL
2
variatiaacestei distanle reprezintd eroarea la cota a

7,1
ta
(3.11)
ZSIN-
2) pentru cota b, baza de cotare Bc2,rczultd:

AV=
(3.r2)
a2
zsln2
r)
eroare
roarea de orientare este:
r
..-"1
"
&-rI
ah -
2llsm\2)
|
|
(3. I 3)
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1.................................................,..........31
3)
pentru cota c, baza de cotare este BC:
rr^dd
(3.14)
a2
zsln2
eroarea de orientare pentru cota c va
r)
fi:
T.,l 1 -l
t^=:l
'
.a
2lI sln-
(3.15)
-+l
\z)
eroarea maximd apare
la cota c, deci atunci cdnd baza de cotare este mai
depdrtatd debaza de orientare qi un unghi
eroa.rea
a mic;
minimd aparc la unghi umare iar baza de cotare sd fie mai
apropiatd de cea de orientare;
pentru unghiul a se folosesc valori normalizate de 60", 90' gi 120".

Dacd cotele a, b gi c nu sunt in planul
de simetrie fig. 3.5 varialia
deplasdrilor
relative ale bazelor trebuie proiectate

direclia cotelor respective.
Calculul erorilor pentru acest caz se face:
l)
'
Vocos P
Fig.3.5. Calculul erorilor

atunci cffnd canalul nu mai este
in planul de simetrie al prismei rezultd":
T,
o(o)-T
cos B
"
tj
cos
B,
(3.16)
ZSlN-
(3.17)
sln
- -2
2)
vocos B
rczultd:
- oC =
!a"o,
zstn
-+,
r)
Tolcosp ,
(u) =
d
2lI sln-
\2)
(3.1 8)
(3.1e)
,, B *!
a2
zsln-
3) V}cos p + OB
(3.20)
pe
rezultd":
",,,=yf*g.r)
I srn\2)
(3.20)
Caz particular dacd a = 90" , iar cotele a, b, c sunt

paralele cu una din felele prismei, frg. 3.6., rezultd";
L)
\u/
(3.2r)
6r,,
0
\ul =
Fig. 3.6. Caz particular,
una din cotele sunt
parale cu una din fetele
tr,t
u ) |pentru
t../ =7,,,
c6,
g
=
_ A<"
(3.22)
-aJ
prismei
3.3. Erorile de orientare pe dornuri sau bucqe conice
baza de cotare pentru
a este
BC,
- la orientare se
$N
folosesc
generatoarele conului care au

ca punct
fix punctul Y,
rezultd.
baza de orientare, fig. 3.7 .
VE= D
(3.23)
2tga'
iar eroarea:
Fig.3.7. Calculul erori la orientarea pe

dorn conic
^\s/
U 1.,\
rezultd. cd eroarea creqte atunci cAnd se micqoreazd
T,t
(3.24)
2tsa
unghiul a
Eliminarea acestor erori se poate asigura prin rezemarea semifabricatului pe

suprafala BC prin crearea unei
mobilitaf
domului pe direclia axiald,.
Proiectsrea si constructiu dispozitivelor L.......,.,.,,........................................,.,...22
CAP. 4. FIXARE,A SEMIFABRICATELOR f;N OTSPOZTTIVF|

Aplicarea asupra semifabricatului a unui sistem de forle care sd-l menfind
permanent in contact cu elementele de orientare gi sd se pdstreze aceastd pozigie pe tot
parcursul procesului de prelucrare, se numegte fixare.
Forlele care acfioneazdasupra semifabricatului sunt ardtate
ftrla
?n
fig. 4.1.
necesore orientrini
gl a re )
f p'restringere, ra
ftrte
{
I
2
J
momentl din proeasul,de prefucrore
de aschiere
mosice
cu corocle
sccundar
Fig. 4.1. For.tele care ac{ioneazi asupra semifabricatului.
4.1. For{e de prestrffngere
realizeazd,punerea in contaet a semifabricatului cu elementele de reazem;'

ele au valori relativ mici qi de multe ori sunt substituite de fo4ele de fixare;
we4
-i:l-la7
'//
J:--,1
T'o
Fig,4.2. Modul de aplicare a fortelor de prestrdngere (reglare).
cazul a) G
greutatea semifabricatului are rolul de prestrAngere;
Proiectarea si constructia dispozitivelor 1............................................................2q

cazul b, c
sunt cazuri mai pufin intdlnite la care G sau componentele acestuia
trebuiesc contracarate prin alte fo4e de prestrAngere. Aceste forfe de prestr6ngere se

realtzeazd" cu aiutorul mecanismelor de fixare.
4.2. For{ele qi momentele de aqchiere
acestea au valorile cele mai mari
gi amplasdrile cele
mal defavorabile
procesului de orientare qi fixare;
forlele
E+t
,tl
.or
de
aqchiere sunt
variabile gi in
I
:
regim
stalionar;
l__
mdrimea
acestor forle
Fw
-fode
if*
-rnomenfs de ogchierc
dc,o.;chrcre
Fig. 4.3. Evolu{ia forlelor qi momentelor de aqchiere.
de aqchiere
precum qi
direclia qi
sensul lor de aclionare sunt importante de cunoscut pentru a putea
fi
uqor
contracarate de mecanismele de fixare;
4.3. Fortele masice

Greutatea semifabricatului este o forfa masicd.
Forfele gi momentele masice trebuiesc luate in considerare mai ales cdnd
semifabricatul
-#.S.*
E
iw
este
migcare. Ele produc

perturbalii in procesul de
orientare qi fixare
Fig. 4.4. Scheme de fixare cu tendin{e de rotire

a semifabricatului.
ffir.fo.a)2 :m".r".a)',
in
(4.1)
35
rezultd:
ffi, .rp
ffi"=
(4.2)
'e
unde:
- este masa piesei;

me - masa de echilibru.
mp
4.4. Fortele secundare
sunt mai pulin luate in calcul, de exemplu: for,ta secundard apare la retragerea
burghiului din piesd, forld ce trebuie

contracaratd.
Asupra unui semifabricat
poate
acliona una sau mai multe fo4e de fixare.
4.5. Fortele de fixare
Fig. 4.5. Scheme de fixare cu

tendin{e de deformare a
semifabricatului.
Fo(ele de fixare
se
h.
aplicd semifabricatului prin

mecanismul de fixare, dupd
ce acesta a fost orientat
dispozitiv
prin
?n
aplicarea
fo4elor de prestrdngere.
For,tele de fixare pot
fi principale qi suplimentare.
Forlele principale
se
aplicd perpendicular pe baza
de orientare qi
leagd"
ffi
A,
ffi
H
'-c.gt
Fig. 4.6. Transferul gradelor de libertate intre bazele de
orientare.
numdrul maxim de grade de libertate.
Fo{ele de str6ngere suplimentare se aplicd in cazul cdnd se doregte micqorarea

forlelor de fixare principale sau asigurarea unei orientdri qi a unei fixdri pe mai multe
direc{ii.
Modul de aplicare a fo4elor de fixare poate

4.6.
fi urmdrit in figurile 4.4.;4.5.
qi
Proiectarea si cconstructia disnozitivelor
36
Cap. 5. MECANISME DE FIXARE
MECANISME DE FIXARE
dupd gmdul lde complexitote
,,- [-,
.l
Manuale
-T-
Automatizdte
rifrr
HH
dupa sursa de
Dupd elenentut
o
qJ
^R
E
q,
(J
(J
q
>
lU
UJ
(J
Fig. 5.1. Clasificarea mecanismelor de fixare.
5.1. Construc{ia qi exploatarea mecanismelor cu bride
Fig.5.2. Tipuri de bride.
a) Qa = S(a + b),
rezultd;
S=O
n
-'
a+b
o _t,
o+b ce
c" = ci
a+b
a
Proiectarea si cconstructia dispozitivelor
3l
b) aQ = b,S,
rezultd":
S=Oa:
47'
t"
=o
ci b
b
c" = ci-
c) aS:(a+b)Q,
rezultd:
n+h
S=Q:;
a
c-
-=
c.
a+b'
a
Cr=c,
a+D
Cu p6rghia din fig. 5.2. a) - se poate obline numai o demultiplicare;

Cu p6rghia din fig. 5.2.b)
- se poate obline multiplicare sau demultiplicare;

Cu pdrghia din fig. 5.2. c) - se poate obline o multiplicare.
P6rghiile pot
fi foarte diverse
dupb unghiul forlei de aclionare Q fald de forfa
de strdngere S.
Un exemplu de pdrghie unghiulard este dat in fig. 5.3.
Relaliile dintre fo4e qi curse sunt date de

relaliile:
aQ=bS
'
rczultd
n
S=Oa:
D
c,ab ue
ci
--
'
D
-L,-'
Fig.5.3.
Bridi (pdrghie
unghiulari).
In general bridele sunt folosite in

mecanismele combinate cu filet, cu excentrici, la acfiondri manuale sau combinate.
+-
In fig. 5.4 sunt ardtate exemple de dispozitiv de fixare cu pdrghii (bride)

pentru urmdtoarel e c azuri
1k
demultiplicare de forfl, frg.5.4.a;

demultiplicare sau multiplicare de fort5; fig. 5.4.b;
multiplicare de fort6, fig. 5.4.c;
Fig.5.4. Variante'de dispozitive cu bride
5.2. Mecanismele de stringere cu
(pirghii).
filet
Calculul curselor gi fo4elor de strdngere realizate la mecanismele cu filet:

pentru realizareastrdngerii cu mecanismele cu filet trebuie si se aplice piulilei
sau gurubului un moment de rotire;
o pafie din momenlul M este consumat pentru antrenarea piulitei sau gurubului
pe sup-raGtele elieoid",ale ale filetului Mr
M, = Sr*tg(u
+ o)
rn care:
r-
este raza nredie a
filetului;
Proicctarea si cconstructia disnozitivelor

S
39
fo4a axial6;
- unghiul de pantd;
- unghiul de frecare.
altl parte a momentului
este consumat6 pentru invingerea
frecirilor de pe
partea frontald a piulilei sau gurubului in migcare, Mz.
Iar M:M1*M2.
Larotirea gurubului sau
piulilei cu un unghi B , acesta
se deplaseaz6 pe
direcfia for,tei de strdngere cu o cursd h proporfionali cu pasul p al filetului.
t' V/j
tr'ig. 5.5. Construc{ia mecanismelor de str0ngere cu filet.
h-
'
D-t-
zlt
Principalele tipuri de suprafele frontale a piulilei sau $urubului in miqcare
depinde de forma suprafefei respective.
f;roiec'tarea si cconstructia dispozitivelor
^1
Mz=s1F
unde
D3
-.
+a
-d:
64'
p - este coeficientul
de frecare pe suprafala frontalS de strAngere.
a) Dd:0, M:0,
Rezultd:
J = --z-r
i
r^tg\a + g)
I
b) d:0, M, =:SltD,
Rezult6:
oM-------------7.J
=
r;g(a + rp)+
c)
>
1rD
$i d)
d-->a, M,
=!2 suD
Rezultl:
s-
M
r^tg(a + a)+|O
e)
s-
M
/
\ 1 D3td3
r*tg\a + p)+
tp D, 4
Mecanismele de strdngere
cu filet sunt foarte adecvate pentru
aclionarea manual5, deoarece
unghiul de pantd al filetului este

foarte mic ( de obicei sub 3 "),
'
Fig.5.6. Mecanism de stringere cu filet
rezultd agadar o conservare sigurd a
fo4elor.
Proiqctareu si cconstractis.disoozitivelor
,.
Fig. 5.7. Piulig cu alezaj inclinat
AD
Fig. 5.8. mecanisme cu: gaibe frezate- a;
pibi
fuezatlarticulati - b.
in fig. 5.9. sunt prezentate diferite variante constructive de capete pentru

antrenarea guruburilor qi piulilelor.
qt
Proiectarea si cconstructia disoozitivelor
qz
Fig. 5.9. construcfia capetelor pentru antrenarea guruburilor gi piuli{elor
5.3. Mecanisme de strngere cu pne
Aceste mecanisme
sunt cele mai simple dar sunt
adecvacte numai pentru
aclionarea mecanizatd
deoarece la aclionarea
manualS se oblin fo4e mici.
c^
tgu = --:- ,
ci
rezult5:
Fig.5.10. Scgema pentru calculul for,tei de
batere a penei
unde:
c,
- este cursa de iegire;
ci
este cursa de intrare.
ce =
citga
Proiectarea si cconstructis
dispozitivelor.I
tl
- este fo4a de baterea penei;

S - fo{a de str6ngere.
Pentru determinarea for,tei S in funcfie de for,ta Q se face proiecfia pe verticald

gi pe orizontald a
fo4elor fig. 5.10 qi rezult6:
[or*P=Q
llr, =ff::s
Fz:?
tSQz
F^
N2
F, = Stgg,
P=?
/\P
tg\d+h)=
u
lY3
rezult5:
P=Stg(a+q)
Inlocuind in sistem se obtine:
Fig.5.11. Scgema pentru calculul
Q = sbs@ + p,)+ tgs,f , iar
for,tei de dezbatere a penei
,s-
/\,
tSld + h)+ tgQz
unde:
p, - este unghiul
de frecare Nr
Rr;
rp, - este unghiul de frecare Nz
Rz;
a -unghiulpenei;
- forfa de strdngere;
Q - forfa de batere a penei.
S
Pentru calculul fo4ei de dezbatere a penei Qr, se face proiec{iape oizontali gi
verticali a forfelor, fig. 5.11:
[w, :N. =,s

14. P,'=e,
Fz = S'tgqz
4'=s'ts(pr-o\
Q,
qq
= sbs(p' -a)+ tserl

q>_0
- o)+ ryazf>
tg(p, - a)+egr 20
sVs@,
Qr-a
>*-Qz
Qr* gz 2d
Pentru rezolvarea condiliei de conservare a fo4ei trebuie ca unghiul de pantd
sE
fie mai mic sau egal cu suma unghiurilor de &ecare.
Qr=Qz=5"40'
iar pentru a garanta conservarea
Qr + Qz
=ll'20'
Pentru unghiuri mai mari nu mai este garantatii conservare4rcnlJtiagadar cE

nu mai pot
fi utilizate acliondri manuale.
Pentru pan6 asimetricl bilateral6 cu frecare inegal[ avem:
ar+a2 4Qr*Qz,
:
dacd pana este simetrici cu frecare inegall:
Al=qz=G
2a
<et*gz,
iar pentru pan6 simetricd cu frecare egal6:
e <Q
Pentru a putea utiliza pana ca element de fixare la mecanismele combinate se
recomandd utilizarea unor elemente care micqorcazilcoeficienful de frecare dinfre
pand gi semifabricat precum gi a unor construcfii care
si fie posibile
de executat
practic.
Aceste soluSe se gdsegte in construcfia mecanismelor de centrare qi fixare.
Proiectarea si cconstructia disnozitivelor
io gg. 5.12
este
reprezentat un mecanism de
fixare cu pand qi plunjer. in

corpul 3 sub acfiunea fo4ei de
ac{ionare Q, pana 1 sub
Fig.5.12. Mecanism de lixare cu pani

varianta I
acliunea gurubului 2 se
deplaseze pe direcf;e
Ei
orizontali
fixez6 semifabricatul cu fo4a S.
i"
ng. 5.13 este reprezentat
tot un mecanism de fixare cu pan6 gi
'nn
Tfr
plunjer care prin varianta

constructivd elimind solicitarea
gurubului la incovoiere.
Q
- poate fi dezvoltatd
fie de
excentric, sau motoare cu ac{ionare

HniarA hidraulice sau pneumatice
Fig.5.13. Mecanism de fixare cu

varianta 2
pani
etc'
De cele mai multe ori
mecanismele de fixare cu pani sunt aclionate de alte mecanisme cum ar
fi:
mecanisme de fixare cu excentric sau motoare hidraulice sau pneumatice liniare.
5,4, Mecanisme de fixare cu pene gi plunjere.
in fig. 5.14 sunt prezentate cdtevavariante constructive de mecanisme cu pani

gi plyrger care sunt frecvent utilizate in construcfia de magini.
Ptoiectarea si cconstructia dispozitivelor
171')7':
!i."i
46
:,:t
e
Fig.5.14. Mecanisme de fixare cu pani gi plunjer.
5.5. Mecanisme cu pene multiple
pana multiplX este elementul care prezint6 mai multe suprafele, de obicei egal
inclinate gi
echidistante? pe care se
rcalizeazl deplasarea
elementelor de fixare a
semifabricatelor
(plunjer, patine, pdrghii
etc.).
N_$Sl,s
Fig.5.15. Mecanism cu pene multiple
mecanismele de fxare
cu pene multiple se
Proiectareasicconstru4iadisoozitivelorl,
tt
. -
utilizeazd.mai mult in constructia sistemelor de fixare autocentrante.
Semifabricatul
1 este
fixat de plunjerele 2, acfionate de penele 3, prin
intermediul qurubului de ac{ionare.
5.6. Mecanisme de fixare cu mai multe pArghii
Fig.5.16. Mecanisme de fixare cu mai multe
pirghii
in construclia dispozitivelor foarte des sunt utilizate mecanisme cu mai multe

pdrghii articulate;
5.7. Mecanisme de fixare cu
Fig.5.l7.
Fig.5.19.
pirghii articulate cu excentric
Fig.5.18.
5.E. Mecanisme de
qt
fixare cu excenfric
Dupi forma profilului de lucru excentricii pot fi:

circulari;
curbilinii:
.
.
dupi o curbd arhimedicS;

dupd o curb6logaritnicS.
5.8.1 Excentrici circulari
sunt mai simpli gi ugor de executat;
prezintii forfe de strdngere qi curse de lucru care depind de unghiul sub oare se
----a
,E'
?--,-
Fig. 5.20. Excentrici circulari.

face strdngerea;
excentricii circulari se oblin prin plasarea excentricl a axei alezajului unui disc
fa15 de suprafala
cilindricd exterioard
a acestuia;
profilul de lucru este executat sub forma unor arce de cerc.

h = e * OA = e - e cos p = e(t
h
- cos F)
este cursa excentricului.
Cursa excenticului intre 0 -2e pentru un unghi de
180".
'
Pentnr a firnc{ionain condifii normale
(unghiul de rotafie) 0 -
Proieetorea si cconstructio disoozitivelor
49
hiir*ZT,+ur+f
unde:
jr * jocul inilial dintre excentric
lf,
gi semifabricat;
- suma toleran{elor lanfului de dimensiuni (reazem, semifabricat,
excentric);
rzrva de curs6 a excentricului care permite funcfionarea nomralala
u1
aparifia uzurilor;
/^
deforma,tia elastic6 a sistemului.
j,+I4*4+f
_
\ i-:----g-1-cosB
Pentru calculul
fo4ei de strdngere
{: i
--*i\
in
funcfie de forfa de
aclionare Q se urmdregte
AS\i----:\
Tisirif i
. 'ir :. r'-
frg.5.2l.
' l#Jt-lr
Se poate determina,
scriind momentele fatd de

Or
Fig.5.21. Calculul forfei F in funcfie de forfa Q
QL=Sppg(a+rpr)+tsezj
rezult6:
$=
QL
p\s@
e)+ Eezl'
unde:
- este braEul for$ei Qr, se Poate
determina (calcula);
FI
Qr
* fo4a folositi
a - unghiul
la imp[nare;
de pant5.
Curba de variafie a forfei de

Fig.5.22. Varia{ia forfei de
.,strflngerein func{ie de unghiul de
'
rotatie
strdngere S in func{ie de unghiul de rotafie
se poate vedea
infig.5.22.
50
6, tt,,
V{V,Vi
EQt
Fig.5.23.
{6h
\_-/
\ i'l'r'"i
Fig.5.25.
Materialul utilizat
la executarea
excentricilor este OLC
.r,*f;* "* T
15, cementat pe o
addncime 0,8
Fig.5.26. Schema de trasare simplificati a
spiralei lui Arhimede,
1,2 mm,
cdlit qi revenit la 55 - 60
Proiectarea si cconstructia di$oozitivelor
st
HRC.
5.8.2 Excentrici
curbilinii
a)
pentru profil cu
spirala lui
Arhimede, ecualia:
R=
a0,fiind
dificilS de trasat se
folosegte metoda din
ftg.5.26;
1)
semicercul AB se
imparte intr-un
numir egal de pdrfi
Fig.5.27. Schema pentru trasarea

excentricilor cu spirali logaritmici
egale (12,24
sau36);
2)
pe lungimea desfbquratii a semicercului
p64i egale 12,24 sau 36; cateta CB
AB
se ia acelagi numdr de
triunghiului ABC este h:hrz;
ducdnd paralele Lacateta CB, rezultE inElfimile:hv ...,hrz)
3) pe lungimea razelor
se ia h1, ...,hrz qi unind
prin arce de cerc,
rezultdforma simplificatd a spiralei lui Arhimede.

b)
pentru profile cu spirala logaritrnicS cu ecuafia: ,t = Roso', se

folosegte metoda grafo
1)
se
profilul de lucru
Ro
R.=
'
cosd
Rr:
.Rr
cosd
R2
cosd
_fiO
cos'o
=Ro
cost p
este
unghiul de fixare);
a camei se obline prin prelungirearcz.ei vectoriale
calculate cu relafiile:
Rz=
analiticd drnfi9.5.27;
traseazi un cero c;'JrazaR{ din centnrl O gi o serie de rczela
unghiul 0 =29 $p -
2)
Proieetarea si cconstrucfia disoozifivelor
P=
'-n
Se
fi"t
cos,-
s2
fto
cos'B
observi cdrazele vectoare cresc cu ra[ia q =
cosd
6, t ll,r
V (VJ
Fig.5.28.
Puncful de rotire pentnr came este centrul O.
$ER
F-"-{
T*-{
L_J
.,.\.1
A't !1t
v( vj
*8*
rt
I rLJ
t-+-+--l
i
LJ-,"1--.,
--
A.i
-=\-;
Fig.5.30.
Materialul
utilizat la executarea
excentricilor este OLC
15, cementat pe o
addncime 0,8
cilit qi revenit la 55 -
60 HRC.
Cdteva mecanisme cu excentrici qi pdrghii sunt prezentate in figurile
urmdtoare.
1,2 mm,
Proiectarea si cconstruain disooz.itivelor
53
5.9. Mecanisme de fixare cu hidroplast
Hidroplasful are aspectul unui cauciuc fbrd pori, transparent, fiind practic
incompresibil care se comportd ca un lichid cu vdscozitate mare.
in compozif;a hiroplastului intr6:
policlorurd de vinil lA-20%;
dibutilftalat
88-59,20/o;
calciu
ulei de vid
2-0,8Yo;
stearat de
0-20%.
Presiunile ajunse in
hidroplast sunt de la 125

da}.{/cm2 pdnd la 450
daN/cm2.
Pentru umplerea
dispozitivelor cu
hidroplast, ele se incdlzesc
la temperaturi cuprinse
inhe 130-150 " dupd care
se
toami in cavitatea dispozitivului hidroplastul lichid
(topit), pAnI laumplerea completii a cavitii.tii.

Un exemplu de mecanism cu hdroplast este prezentat in fig. 5.31.
Scriind egalitatea momentelor reanlt6:
L'F':
P'1
lar
R = rz.S
c F.'L
r) =-.
m.l-
unde:
- este fo4a de strdngere;

Fu - forla de ac{ionare exterioari;
L - braful forfei Fu;
R - rezultanta;
I - bralul rezultantei;
S
Proiectare%si cconstrqaia disoozitivelor
s+
- numirul semifabricatelor fixate simultan;

n- numdrul de pluqiere pe fiecare semifabricat.
m
iar
,S,
Fo'L
n.m.l
Pentru a obline for!6 mare la fixarea tuturor semifabricatelor se folosegte

schema din
fig. 5.32, unde
for,ta pe fiecare plunjer se
obline datoriti presiunii in

hidroplast care se obline prin
fogarentltant6 in urma rotirii

qurubului de aclionare.
La ac{ionarea cu fo{a
Fig.5.32.
Fu
realizatL de qurubul de
actionare 5, presiunea hidroplastului este:

4F^
'P=--+
nD'
P=
Sr
4S
---=,
7fl-
unde:
D
D-
este diametrul
pistonului;
diametrul plunjerului.
Din relafiile de mai sus rezult6:

/
t\2
s=4["\D+l
)
rmde: Fu se poate ob{ine prin motoare pneumatice sau hidraulice liniare. Fo4ele
de fixare Fortele de fixare
Proiectqrea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
3f,
I. MECANISME DE CENTRARB $I FIXARB

MECANISME DE CENTRARE CU PARGHII
I-
piesd (semifabricat)
2 -plrghii
3 - articulalii
- cursor
5 - tijA filetatd de legdturd
6 -reazem
7 - suprafald de aqezare
Fig. 1. Mecacanisme de centrare cu

pirghii cu acfionare mecanizati.
- piesd (semifabricat)
- pdrghii
53
rG
articulalii
culisor
arc elicoidal
Fig.2. Mecacanisme de centrare cu

pffrghii cu autostrdngere.
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
MECANISME DE CENTRARE CU BUCSE ELASTICE
Fig.3. Bucqe elasticd cu trei ffilci: a-cu con direct; b - cu

con lnvers.
Fig. 4. Tipuri de bucge elastice.
56
5/
fblci fixate
2- corpul bucgei elastice

3 - quruburi
Fig. 5. Bucqe elastice cu
2
3
filci aplicate
- ftlci
- arc elicoidal
- arc inelar
Fig. 6. Bucqe elastice cu filci libere
Fig. 7. Bucqe elastice: unilaterald
a; bilaterale
b.
Proiecturea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
58
1 - bucqd elasticd
3-
dorn conic
arborele principal
Fig. 8. Dorn cu bucqd elastici unilaterali pentru prinderea

pieselor scurte.
I - bucqe elastice
2,3 - dornuri conice
t?r?zZ:
itlr
.+
ri-lr
-ti
*lzreb?ffi
Fig. 9; Dorn cu bucqe elastice folosit Ia strf,ngerea pieselor lungi
I - corp
- bucqd elasticd bilaterald

3 - mangon conic
4 - piulild
5 - qtift filetat
2
Fig. 10. Dorn cu bucEi elastici bilaterali cu ac{ionare
manuali
Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
- piesd
59
i\T\-rS\\-S\-\
- tijil de aclionare
3 - dorn conic
4 - gurub pentru blocarea bucqei
\\:q:\S\
5
6
- bucq[ elasticd bilaterald

- corpul domului
Fig. 11. Dorn cu bucqd elastici bilateralS

ac(ionare mecanizatd
- bucqd elasticd unilaterali

- corpul mandrinei
3 - manqon conic
1
Fig. 12. Mandrini cu bucqi elastici cu

actionare manuali
- bucqd elasticd bilateralS

2 - corpul mandrinei
1
3,5-bucqeconice
qurub pentru blocarea
rotirii
bucqei
Fig. 13. Mandrini cu bucqi elasticd

bilaterali cu ac{ionare manuali
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
60
- bucqd elasticd
2 - mangon
1
Fig. 14. Mandrini cu bucqi elasticl cu ac(ionare

mecanizatil
- bucqd elasticl cu con lnvers

2 - manqon de acfionare
1
Fig. 15. Mandrini cu bucEi elastici cu ac{ionare
manuall
Proiectarea construc(ia $i exploatarea dispozitivelor (partea
6{
II)
MECANISME DE CENTRARE CU $AIBE ELASTICE
Fig. 17. $aibe elastice
Fig. 18. Dispozitiv cu pachet de

gaibe elastice inglobate in
cauciuc
Fig. 19. Dornuri cu qaibe elastice

cu un pachet de gaibe elastice, cu actionare manual6;
cu doud pachete de qaibe elastice, cu acfionare
mecanizati;
cu doud pacete de gaibe elasticp, pe doud diametre
diferite, cu actionare mecanizatE.
I *pachet de gibe elastice
2 -tijd de acfionare
c
(partea
Proiectarea canstruc{ia $i uploatarea dispozitivelor
6z
II)
MECANISME DE CENTRARE CU MEMBRANA
Fig.20. Mandrini cu membrani elastici

Pozilia de stringere a Piesei;
Pozilia de eliberare a Piesei'
MECA}{ISME DE CENTRARE CU BUC$E BURDUF
tt26
Fig.21. Bucgi elasticl

tiP burduf
Big.Z2.Dorn cu bucqi elastici burduf
l, 2 -bucge
elastice burduf
- corpul dornului
4 - bucgd distanloare
5 - qurub de aclionare
6 - pand radiali
7 - apdr6toare
3
Proiectarea constilclit $i *plootorea dispozitivelor (partea
e3
II)
MECA].ISME DE CENTRARE CU BUC$E CU PERETI SUBTIRI, HIDRAULICE

4
_-1.
t
Fig 23. Mandrini cu ulei
- piesi
-bucqi
5-
cu pereli subtiri
plunjer ac{ionat manual

qurub de aclionare a Plunjerului
gurub de reglare a curselor 9i a pesiunii
I - piesd
- bucgd cu pere{i subliri

3 - plu4ier aclionat
manual
4 - qurub de aclionare
5 * gurub de reglare a
curselor qi a presiunii
Fig 24. Mandrind cu hidroPlast
proieetarea construclia Ei exproatarea
piesS
-Lotsa
II)
dispozitivelor (partea
6f
cu Per4i subliri
plunjer aclionat
mecanizat
5 qurub de reSlge.1
curselor $i a Prestunrt
6 - surub Pentru opturarea
Oe golire a aerului
"tidJ"roi
intimPul umPlerii cu
hidroPlast
cu ac{ionare mecanizati
Fig.26.Dorn cu hidroplast
elastice
Fig.27. Tipuri de bucqe
CU PENE
MECANISME DE CENTRARE
1 - piesi
2
-Pene
- arcuri inelare
4 - corPul dornului
; -;;iG de rixare; 6 -tija
?-bana;8-buc;i
de aclionare
3L
Proiectarea constructia $i exploatarea dispozitivelor (partea
6{.
II)
MECANISME DE CENTRARE CU PENE $I PLI.INJERE
- pies[
2 - plunjere
3 - pan6 multipli
1
4 - fijA de aclionare
Fig.32.I)orn cu pene gi plunjere aclionat mecanizat
lss$$
2
3
- piesi
- plunjere
-pane multiple
Fig.33. Dorn cu pene pi plunjere pe

doul rAnduri actionat manual
- pies6
2 - plunjere
3 - pane multiple
1
Fig.34. Dorn cu pene gi pluniere pe dou5

rinduri actionat mecanizat
Proiectnfea
cofffirclia ii
XftnffiffiWffilW (Wa
trL.?'o
n)
A DISPOZITIyELOR
V n. ACTIONAREA PNEUMATICA
stolfo de
-comprEoare
';4
.l
:x
:
ar>
ln gtmosferd
5\g
Fig. l. scema generali a instaletiilor de ec{ionrre pneumetici
I - rezervor de aer, 2 - robinet de trecerei 3 - filtru de aer;4 - regulator de presiune:

5-manometru; 6-ungAtor:7-releudepresiune; 8-supap6desensunicl 9-distribuitor
10 - reeulator de viteza; I i - motorul peneumatic; l2 - reazem
- corp
- pahar
3 - sitd
I
'- supapd
Fig 2. Schemr filtrului de rer
l-corp;2-bucga
3-membruri;4-pahar
5-sit[dublAl 6-pahar
7-tija:8-clopot
supapa; 10 - dop filetat
11, 12 - garnituri
Fig 3. Construc{ia filtrului de ser
P r o ie
ctar ea const ru c{i a
exp
Io
at ctr
a d i:s p oz it iv elrtr
(p art
70
ea I I )
- rezervor de aer
- robinet de trecere
3 - filtru de aer
4 - regulator de presiune
5 - manometru
6 - ungdtor
7 - releu de presiune
8 - supapa de sens unic
9 - distribuitor
10 - regulator de vitezd
11 - motorul peneumatic
1
- rcazem
12
corp
2 -pahar
3
* sita
supapd
Fig 2. Schema filtrului de aer
I - corp
bucqd
sitb dubla
pahar
-tlj6t
2
3
membrand
4 *pahar
ciopot
supapi
10 - dop filetat
II,12 - garnituri
98
Fig 3. Construcfia
filtrului
de aer
o-
P r c; i
ectar ea co ns tt'rtclia
exp
corp
sistem de reglare
piston
supapa regulatorului
/o
at ar
d is p ctz
it
iv el or (p ar
te
a I l)
7l
2-arc
3
Sorp
cillndrv
'
Fig. 4. Schema de func{ionare a

regulatorului de presiune
I - corp
2
3
4
supapi
* scaun
- corp superior
5 - membrand
6 - arcuri elicoidale
7 - sistem de reglare
8*dop
9*arc
Fig. 5. Constructia regulatorului cu

memtrrani
Proiectarea construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea
ll)
72
I - corp
2 -pahar
3
drosel
:-.--_--:l
-- - -t
;Ulci:d
,---.j--l-*
_
Fig. 6. Schema de func{ionare a
ungitorului
2*
corp
drosel
scaun
- capac
- pahar
6 - supapd
7 - scaun
8 - piulila
9 - conductd
5
10
pahar transparent
Fig. 7. Construc{ia ungltorului
I - piston
- resort
3 - contact electric
Fig. 8. Schema releului de presiune

cu piston
Proiectarea constrttc{ia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
corp
membrand
sistem de reglare a presiunii
JJ
3-arc
4
5 * piesd izolatoare
6, 7 -pldci intermediare
* cabluri (legdturi)
9 - punte de legdtura
10 - borne
7I, 12 - capace
8
13
quruburi
Fig. 9. Construc{ia releului de

presiune cu membrani
corpul
- ola
3-arc
4-corp2
/.
Fig. 10. Supapi de sens unic cu
s
!
trili
corpul I
gamiturd
3-arc
4
5
- sertdrag
- corpul 2
Fie. 11. Supapi de sens unic cu sertira$
Proiectarea construcfia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
corpul
-membrand
74
scaun
4*arc
5
6
- qurub
- corpul 2
Fig. 12. Supapd de sens unic cu membranl
corp
sertdrag conic
3-arc
4
5
- capac
- manetd
- qtift
Fig. 13. Construc{ia distribuitorului cu sertirag conic
Proiectarea construclia qi exploatarea di,spozitivelor (partea II)
/5
- manetd
2 - sertdraq
3 - corp
4-ax
1
5-arc
6
guruburi
Fig. 14. Construc{ia distritruitorului cu sertirag plan
- corp
- ventil cu ac
3 * gamiturd
4 - bucqd filetatb
5 - bil6
6 - arc elicoidal
1
capac
filetat
Fig. 16. Cnstruc{ia regulatorului de

vitezd
Proiectarea constructia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
-piston
76
corp
3-arc
4
5
6
7
- gurub de reglare
- bil6
- arc elicoidal
- capac filetat
Fig. 16. Regulator de vitezi pentru

alimentarea a doui motoare
- gtu!
2 - conduct[ flexibild
3 - colier
4 - piulila
5 - corp
6 - garniturd
1
-6
Fig. 17. Imbinarea conductelor

flexibile
conductd rigida
corp
3
4
- piulila olandezd,
-niplu
-gtu!
Fig. 18. imbinarea conductelor rigide
'1 .-
'
- -'
t Vaet'-'
1 - corP
2liston
3-arc
4 - qurub de reglare
s - bila
6 - arc elicoidai
7 - r,apac filetat
pntru
Fis. 16. Regulator de vitezi
alimentarea a doui motoare
?
-qtu!
sonduct6
flexibil6
3 - colier
4 - piulda
5 * corP
6
garrdffia
Fi g. 1 ?.
t*t;ffifi
_-onductelo
_ conductE rigid[;
5 *niplu
2* *rp;3 *tur; 4 * pidiF olandeza;
MOTOARE PNEUMATICE
dmcsferi
fig.
-
;t
cu piston cu
schema motoarelor pneumatice
simPll ac{iune
Asu
rre.io. !
fiil a uotoruluiac$nne
11:lt"tit
-
cu piston cu
dubli
Vedere din N
2,3
+t\
l-Jitr
capace
piston
5 - tija
6 * qaibd de
Fig.21. Construc{ia motoruluipneumatic cu piston cu dublS ac{iune
siguran!d
7
Vedere din
F-----,
cilindru
78
* piulild
8, 9, 10
gamituri
at
Fig. 22. Schemele funcfionale ale moloarelor cu membrani

cu simpl[ acliune
cu dubld actiune
Proiectarea construclia Si exploatarect dispozitivelor (partea II)
,2 -
79
capace
membrand
4, 5 - nituri
6
7
- tljFL
- guruburi
bucqd
9, 10
gtuluri
Fig. 23. Construc{ia motoarelor pneumatice cu dubli

actiune
Fig.24. Construc{ia motoarelor pneumatice cu

membranl cu simpli ac{iune
Proiectarea construclia Si exploatarea dispozilivelor (partea II)
I,2 *
80
capace
- membrand
4,8, 75, 19 - $uruburi
3
5
6
7
- tijd
* taler
- disc
9*arc
- flanga
- piulild
12 - qtift filetat
13 - qtu!
10
11
14-ax
16 - capace
17
18
20
garnituri
corp
pili[d de re{inere
Fig.25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani

cu
simpli ac{iune
cilindru
capac
3-ax
4
*tljatubulard
- piston
6 - piulila
7,8 - gamituri
9 - inel
10 - manqon de
5
alimentare
Fig. 25. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu piston cu
dubli actiune
Proiectarea constnrclia Si exploatarea dispozitivelor (partea [[1
81
corp
2 - tijd,
3 - rulment
4 * capac din doud
buca!i
5 - qtuluri
1
- capace
7 - gamituri
8 * inel de distantare
Fig.26. Construc{ia motoarelor pneumatice rotitoare cu membrani cu
dubli ac{iune
1
3,6
qtu!
capac
- quruburi
corp
capac din doud bucali
7 *ax
8 - rulmenfi
9 - garniturd
10 - dop
11 - corp motor
4
5
Fig.27. Construcfia man$on de alimentare
Proiectarea construclia Si exploatareo dispozitivelor (partea
ll)
82
corp
despdrlitor
membrane
capac
tijA comund
talere
*
567 - piulile
8, 9 - gamiturd
3
?6
Fig.28. Motoare pneumatice pentru forfe mari
Fig. 29. Etangarea pistonului gi a tijelor cu man$ete

a- etan$area pistonului: 1 - cilindru, 2 - piston, 3 garnituri (manqete), 4 - inel, 5 - distanlier, 6 * $uruburi;
b, c - etan$area tijelor: I - tijd, 2 * capacul cilindrului, 3 garniturd (guler), 4 - flangd (bucqd), 5 * guruburi (bucqd
filetatd).
Proiectareq conslructict Si exploatarea dis;tozilivelor (partea II)
83
Fig. 30. Etangarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in formd de V
//,/,/.,' ),',/ /.;

,o
Jansui(I|\ \. \
uiFasa-i?ijFronutui
Fig.31. Etanqarea pistonului qi a tijelor cu garnituri in
formi
de inel
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelctr (partea II)
84
x ilr. ACTIO|{AREA T{IDRAULICA A DISPOZITIVELOR

5
ri
'.1
#'i
-'=_+
d
Fig. 1. Schemele ac{ionirii hidraulice
a - instalalie individu ald prevdzutd cu pompd de inaltd presiune: 1 - pompd, 2.3 supapA de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic;
b - instalalie individuald prevdzutd cu pompd de joasd presiune: 1 - pompd, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 * distribuitor cu
sertdraq, 7 - amplificator hidraulic;
c - instalalie individuald prevdzutd cu acumulator hidraulic: 1 - pompf,, 2,3 supapd de sens unic, 4 - distribuitot, 5 - motor hidraulic, 6 -acumulator;
d - instalafie individualdprevdzuld cuacumulator hidraulic qi releu de presiune: 1 pompd, 2,3 - supapd de sens unic, 4 - distribuitor, 5 - motor hidraulic, 6 acumulator hidraulic, 7 - releu de presiune;
P r o i e c t ar
c o ns
tru
cI ia
exp I o at ar
a d i.s p oz i t i,- e I o r
(p ar
te
a I I)
Fig.2. Exemple de utilizare a ac{ionirii hidraulice a

dispozitivelor
a - motorul hidraulic in afara corpului dispozitivului: 1 pompd, 2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 - sistem de fixare
a piesei;
b - motorul hidraulic inclus in corpului dispozitivului: 1 conducta de la pompd,2 - distribuitor, 3 - motor hidraulic, 4 sistem de fixare a piesei;
85
Proieclarea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
AA,
86
J
2
Fig. 3. Motoare hidraulice

pistonul,
2
corpul
motorului,
3 - tija de acfionare, 4, 5 - capace
a - motoare care se monteazd prin inqurubare pe corpul dipozitivelor;
b - motoare care se monteazd de corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3;
c - motoare care se monteazd pe corpul dipozitivelor prin intermediul tijei filetate 3
qi a unei pArghii articulate cu urechea capacului 5;
d qi e - motoare care se frxeazd de corpul dipozitivelor prin intermediul capacului 5
prevdzut cu o gaurd filetatd sau cu urechi.
1
Proiectarea crsnstruclia Si expIoatarea dispozitivelor (partea [I)
87
- corpul suportulul
2 - pistonul
1
3-arc
- qurub de presiune
- pdrghie
6 - gurub de sprijin
7 - gurub
8 - capac
9 - piulils
4
5
t'-.-
Fig. 4. Motor hidraulic cu simpli ac{iune inclus in

corpul dispozitivului
I - cilindru
- piston
3 - supapd de sens unic
4 - manometru
2
racord
Fig. 5. Construc{ia unui acumulator hidraulic
Proiectqrea construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
88
supapropiu -zisd,
corpul cu scaunul supapei
3-arc
4 - piulip speciald
rS
Fig. 6. Supapn-de siguran(i
lY. CONSTRUCTIA SI BXPLOATAREA ACTIONAnTI

PNEUMOHIDROSTATICE
- cilindru
2 - cilindru
3 - piston
1
pneumatic
hidrostatic
4 -tliiL
- motoare
6 - pistoane
7 - distribuitor
8 - manometru
5
Fig
l.
Schema func{ionalS a
ac{ionirii pneumohidrostatice
89
- cilindru pneumatic
2 - cilindru de inaltd presiune
3 - pistonul
1
- tljit
65
capac
manometru
7 --cdmaqd
8, 9 - quruburi
10,lI,I2 - racorduri
Big. 2. Construclia unui amplificator

pneumohidrostatic cu ac(iune directi
- cilindru pneumatic
2 - piston
3 - bucqd
4 - perete intermediar
5 - piston
6,7 - arcuri
8 - semifabricat
1
Fig.3. Amplificatoare cu perete intermediar liber, mobil
563
90
unB ftt6
capac
corp
garniturd
piston
garniturd
piston
gamiturd
8-arc
9
- capac
- garniturd
11 - capac intermediar
12, 13 - garnituri
14 - inele de retinere
10
Fig. 4. Amplificator pmneumo
hidraulic cu motor incus
y.
CONSTRUCTIA $I EXPOATAREA ACTTONAnTT
A
MBCANOHIDROSTATICE
I - pompd
2 -rucord
3
-tljiL
- motoare hidrostatice
conducte
6 - pdrghii articulate
-lrI - -1y'- -i- 1+J- -,

---H
*-i -- )'; j!:: rL: l]-- L- -l h
| ;-l-r',-f :'-1--i:i-f-'
*i +l---t Ll -r. lr r-r-tr i*t-J-,_1, , r_l-t I _[J,iI!-- '_:_r
rll
..,- J I -J.*L
f--i- -+- --'f-+-.*---l- -l - r - Jr
r'.{Th*
t
- JTk -\
'- ;ft- ^ -.dTF-r
r-
-';
Fig. 1. Schema funcfionalii aciionirii mecanohidrostatice a

dispozitivelor
91
- corp
2 - piston
1
3,4,5-supape
76
bild
gurub
8-arc
rezervor
- maniveld
11 - pistoane
12 - arcuri
13 - cilindri hidrostatici de lucru
10
'7
Fig. 2. Pompd mecanohidrostatici
corp, 2 -piston, 3 - arc, 4 * capac, 5

- quruburi pentru opturare;
a - motor cu simpld acliune carelucreazd
prin impingere
b - motor cu simpld acliune care lucreazd
prin tragere
1
t
Fig. 3. Motoare hidrostatice
ao
Fig. I&4" Motor lixat pe corPul

dispozitivutui g*u pe firasa maginii unelte
Cap.ll. C0NSTRUCTIA $I EXPSA?AREA ACTIONARTT

MAGNETTCE $r ELECTROMAGNETTCE ALtr DTSPOZITMLOR
- piesl
- placi
3 - electromagnet
4 - corpul
5 - piese din material
1
diamagnetic
6 - piese din rnatsrial cu permeabilitate magnetici mare
1P'-
ffi ffii
Fig. ll.L Strfingerea
electromagnetici
93
piesd
2 -magnet Permanent
3 - piese din material cu penneabilitate magneticd ridicatd
4 - piese din material diamagnetic
Fig. 2. Strflngerea magneticl
magnet Pefinanent
2,4 3
5
piese din material cu permeabilitate magneticd mare
- piesd
- piese din material diamagnetic
Fig.3. Dispozitiv cu magne{i

permanen{i cu Pasul mare
I - magnet Pefinanent
mare
2, 4 - piese iin material cu permeabilitate magneticd
3 - piesd
5 - piese din material diamagnetic
5
,
z
-1
Fig. 4. DisPozitiv cu
magne{i Permanen(i cu
Pasul mic
I2
3
94
piesd a$ezatd. defectuos

pise polare
pisd ataqatd care face
posibild inchiderea circuitului
Fig. 5. Srtingerea pieselor cu latura I mai mici decflt pasul polar
le LFig.6. For(ele la strAngerea
magnetici qi electromagnetici
I - magneli
2 -tije
- excentric
4 - piesd
5,6,12 - piese din material diamagnetic
7 - elemente polare
8 - qtift
9 - eclise
10, 1 1 - rigld superioard
3
Fig.7. Dispozitiv cu magne(i permanen{i mobili
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)
95
- magnefi
- pldcii diamagnetice
3 - pldci polare cu
permeabilitate magneticd
ridicatd
4 - corpul dispozitivului
5 - excentric
6 - manivelS
7 -placb, superioard
Fig.
10.9
Fig.8. Construc(ia unui dispozitiv cu magne{i sub formi de plici

mobile
_1"
I - corp
2
3
- bobine
- quruburi
4 -placd,
5
- piesd polard
6 -placa din material diamagnetic

7 - piesd
il[
Fig. 9. Platoul electromagnetic
-r
..4
96
VII. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA ACTIONANTT PRIN VACUM A

DISPOZITIVELOR
1
- piesd
2 -rcazem
3 - garniturd
a - orificiu prin care se creazd vid in camera A
Fig. 1. StrAngerea pieselor prin vacum
- rezewor de apd
- robinet
3 - pompd de vid
4 - electromotor
5 - rezervor de vacum
6 - distribuitor
7 - dispozitiv
8 - piesd
9 - vacumetru
2
Fig.2. Schema instala{iei de ac{ionare prin vacum
Fig.3. Dispozitive folosite la piese mari cu rigiditate scizuti
97
Fig. 4. Dispozitive folosite la piese

mici cu rigiditate sclzuti
Fig. 5. Dispozitive folosite la piese

mici la care for{a de prelucrare
ac{ioneazi paralel cu suprafata de
reazem
VUI. CONSTRUCTIA $I EXPOATARBA DISPOZITIVELOR DIN

BLEMENTE MODULARE
ND
lt
ll
tnnEt]tr
:rltlnn[
:rtf nnnl
:rtlflnn[
[]tltlnf I
_It
ll.
ll
t-] r--l r-*l
Fig. 1. Placi debazd
--rI
q
(l
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
98
Fig. 2. Urechi in formi de L
Fig.3. Modul debazd
@ l_:
@o
@l;
@L:
@@
@G
Fig.4. Modul prin multiplicare
@
@
Proiectarea construclia qi exploatarea dispozitivelor (partea II)
99
Fig. 5. Modul prin demultiplicare
Fig. 6. Module unghiulare
t]n
rfI
In
rfl
Fig. 7. Module de tip col{ar
Proiectareq construclia Ei exploatarea dispozitivelor (partea II)
Fig. 8. Elemente de tip cepuri
Fig. 9. Bol{uri cilindrice
Fig. 10. Prisme
100
Proiectarea construc{id Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
101
Fig. 11. $uruburi in T
Fig. 12. Pozi{ionarea precisl a bol{urilor qi a

altor elemente
IX. DISPOZITIVE DE CONTROL
I - corp
2 -palpator
- bucgd
- bucql elasticd
5 - comparator
6 - qtift
7 - qurub
3
4
,6(5
Fig. 1. Dispozitiv de control care permite transmitrea directi a
parametrului de misurat
I2
pArghie
articulalre
tija
corp
56-
102
bucgd elasticd
gurub
7 -brdtafi,
31
t231
Fig.2. Dispozitiv de control cu transmitrea mirimii
prin pffrghii
dorn
dorn cu alejaj
Fig. 3. Dispozitiv pentru controlul

perpendiculariti{ii axelor alezajelor
Proiectareq construclia Si exploatarea dispozitivelor (partea II)
1,2
dornuri
corp
- pArghie
5 - ceas comparator
6 - etalon
3
103
,..1
't/
=ltd
Fig.4. Dispozitiv pentru controlul perpendicularit[fii axelor

alezajelor cu citire abaterii la ceasul comparator
2
3
- piesd
56-
corp
palpator
pdrghie
ceas comparator
suport
'l -arc
Fig.S. Dispozitiv pentru controlul formei suprafe{elor
Proiectcrrect constntctict Si explocttctrect dispozitivelor (partea
A
'
III)
4r,\
f\/
7
I
Cap. 15. DISPOZITIVE PEI{TRU MA$INI UNE LTE

15.1. Dispozitive pentru magini de
giurit
iiil:
.
/'/./,/'1
:it..7
Fig. 15.1.2. Bucsd conici.
Fig. 15.1.1. Bucge fixe.
'i
t_-.'i-.---
r---(.,..','
I:
I
ii:.'i1
,'t't't
f
.,
v.,1','
i" !,r,,/,
""'
/.//
g.b
15.1.4. Bucge speciale adaPtate

formei piesei
Fig. 15.1.3. Bucge fixe qi demontabile

1i,:
I
--"+-
Fig. 15.1.5. Buc$e aplatisate'
---
Fig. 15.1.6. Plicufe de ghidare fixe.
ro
e c t cu' e
on
s Ir
Lt
iu s i expi
/'3\l1i
ilT;',ie,
&,
riillil* *
^. \
i rar-\l'-',';-,'t:;'
\",'
V'
i:,
v
t+F
i-r
:=-
ct r
at' e ct di spozi t iv
Ip
ar te u
II I )
;:
+-+v.+
l1
l-i---t^f-f
tt-ffit--_
ti+)
Fig. 15.1.7. Placd articulatl (rabatabili).
Fig. 15.1.9. Placi suspendatl
eIo
Fie. 15.1.8. Pl:rc:i amovibilir.
Fie" 15.1.10. Placi riclicabili
Pro
ie
crar e ct cons truc I ict
i exploatarea dispozit ive lor
(parte a
III)
B.B
p
\\
Dispoziti
cu
placi ri.dica.biii
cu
mecatdsm cu crerrtalierE. si con cu lrei co'loanc
c\
d<
\3
-ijj
iF/OU*'
i
.-
L,f/r, ,
11
'J\;v
DrsPozitrv cu
placI ridicabiltr ,:u
_l
a1.:
Fig. 15.1. 16. Dipozitive cu
coioane
ridicabild
douI'
Pr oiec
tar e cl
co
ns
rnrc { i a
exp
I o ct
tar e ct d i s:po:
it
iv
eIo
(par
u I I I)
i
i
I
L+
ct1
I
Fig. 15.1.17. Dispozitiv cu placd riclicabili cu trei coloane.
TJ
l:
Fig. 15.1.18. Cap multiax special cu ro{idinlate in tlouri

trepte.
Fig. 15.1.19. Schem:r tle

principiu a capului multiar din
fie. 15.1.18.
ro
iect
ar
c o ns
tLtc t i a s i expl o atar e a
clis p ozit ive
or ( par t e a I I I)
I:l- -i
il:
i I
.'1
.l-- -----
tTl
r,J
Fig. 15.1.20. Cap multiax cu rofi in

consold
Fig. 15.1.22. Schema unui cap

multiax fdri roti tlin{ate.
tl
\y
L.i
;-l
Fig. 15.1.21. Cap multiax cu angrenare
interioari
Fig. 15.1.23. Cnp multiax cu excentrice.
P r o ie
ct
ar e (1 c o ns t rltc
ti
i expi o ct t cu' e o cl i spoz i t i,"e I o r (pttr t e a I I I 1
5-\
,J,
Fig. 15.1.24. Scheme de capete multiax universale.
Jr
Fig. 15.1.25. Cap multiax universal cu

carclanice.
8 axe
Fig.
P r o iec
ar
a c ons tttc tia .y i exp lo a i ctr e a di spozi
ive
or (par t e a I I I)
,t-1.-,.
,.JvI
ob
Fig. 15.1.27. Reduc{ii: a - Ihri prelungitor; b - cu
prelungitor.
n]n,
re1+
LJ
ffi rL-
trm
ffi@
bdfh
Mandrini cu actionare
rapidi cu bile.
Fig. 15.1.28.
ffiffi
Fig. 15.1.29. Bucge schimbabile pentru mandrine rapide.
Pro
iec t
ar e ct
co
ns t rLLc
ti
ct s i explo at crr e ct di spozi t iv
eI
or
p ar
te
o III )
A_A
(.) --\_
A\
'l-
BL
5-6:d
J
tarozi'
Fig. 15.1.30. Mandrini liber[ cu autocentrare pentru
la maqini
Fig. 15.1.31. Mandrine Pentru fixarea tarozilor
unelte.
Fig. 15. 1. 32. Schita unut

dispozitiv Pentru
prelucrarea giurilor
conice" la m:r;in:r
verticali cle g'iurit
Proiectoreq construcpia Si exploatarea dispozitivelor (partea III)
L5.2. Dispozitive pentru maginile de frezat
_a
_--2
,'.,.3
,r' ,. -
2"''
Ir
|
'l;-I
-\-
_!--+
IJ
\i
iii
Y
-+
--'I
=/
J
I
Fig, 15.2.1. Diferite forme de gabarite.
fiU
Fig.15.2.2. Menghine de maqini cu qurub.
,u
Pro iectarect constructiu Si expioaturea dispozitivelor (parteu
III)
Fig. 15.2.3. Menghini cu excentric rotitoare.
Fig. 15.2.4. Menghini pneumatic:i cu membrand.
l0
11
II I
r oiectctrea c onsrrttc lict s i explocttarea dispozitiveior iparte a )
t.
a
Fig. 15.2. 5' Menghinl pneumatici cu amplificator'
!. /QtR
t,:
/.t,
;l
.\
0e ic rcb,inelu d,slrb!.'i:oi
universali'
Fie. 15.2.6. Menghini pneumohidraulici
lg
P r o i c c t u r e tt c o ns
ntc
!i
i exp I o ctt ur e a disp ozi t iv el o r
(p cu' t e u I I I I
r..
-;,.
..,II
a,
a/'-
Fig. 15.2.7. Cap divizor cu ax vertical 9i cap divizor ac(ionlt pneumetic.
Pt.oie crcrrect consffttctict
;i exploararea
dispozitiveior (portea III)
Fig. 15.2.8. Cap divizor pentru piese lungi'
r3
Pt'oiec'tcrrerr con5tt'Ltctiu
;i explocttttreu
dispozitivelor {purteu III)
Fig. 15.2.9. Nlasi divizoare.
i{
P r o i e c t crr
co
ns
rttc
ti
i expl o ctt ar e a d i spoz i t ive I o r
(pctr
te
o I I I)
15
A-BT
;E1
Fig. 15.2.10. Formele capetelor axelor

principale de la maginile de frezat.
15.3. Dispozitive pentru strunguri $i
Fig. 15.2.11. Dornuri cu coadi

caracteristice masinilor de frez:rt.
ma;ini de rectificat rotund (vezi .op.
Fig. 15.3.1. Modul de agezare al pieselor intre
Fig. f 5.3.2.
Virf rotativ
cu indicator'
virfuri.
6)
p r o i e c r ct r e o
ons
rztc I i ct s i expl o crt ctr
a dispoz
it
iv
eIo
p ar te u I I ['l
arborilor lungi nerigizi.

Fig. 15.3.3. Luneti dubli, mobiti pentru prelucrarea
/,,,r/
--
t.-
-l - ,-u,
Fie. 15.3.4. Universal cu trei
filci
nereglabile'
16

IMG Curs Dispozitive PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

IMG Curs Dispozitive PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CUPRINS

Cap. 1. ELEMENTELE DISPOZITIVELOR 9I ALEGEREA ACESTORA

\,- t,li.'{'' t"i

-. ,: '1 \""t- '- t-,,".,

WLt ,1^ C+1-( +., uLLl ' o

c'a'L( - L ' J ' I' c,,'a'Ltti '^'L'LL

t{-utC & Lll.c

Rolul dispozitivelor de control este de orientare gi flxare a pieselor in vederea controlului

Dispozitivele utilizate in tehnologia constructiilor de magini se pot clasifica dupd:

dispozitive de orientare gi fixare a semifabricatelor la prelucrare, denumite

Dupd gradul de universalitate se deosebesc:

Cap. 1. ELEI{E\TII-E DISPOZITIT./ELOR gI ALE:EREA

Definitia, Iocul ;i clasificarea dispozrtlvelor

1.1.1. Definifia, locul

Fig. 1.1. Dispozitivul in interar:{iunea functionali

1.1.2. Structura dispozitivelor

F5cdnd o .-nalizd a oricdrui dispozitiv foiosit la prelucriri pe mapini unelte.

lezulta umdtoareie elemente :

elemente de orientare a semifabricatului in laport cn snla. nnmite reazelrl.

numite elemente de fixare (mecarrisnre de fixare);

elemente de legiturd cu maqinile

eiemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;

La dispozitivele rotitoere sau deplasabile" intervin elemente specifice care

Proiectarea si constructia dkpozitivelor 1......,.....................................,...............3

Din definilie rezultd cd locul dispozitivelor trebuie plasat in diferite sisteme

sistem tehnic dispozitivele constituie verigi de legdturd cu o parte

sau cu totalitatea elementelor componente.

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe magini unelte reprezintd (80...90)% din

intregul parc de dispozitive cu care sunt inzestrate procesele tehnologice din

cele ae urrneazd vom detalia,

problemele specifice proiectdrii qi construcfiei acestei categorii de dispozitive.

Sistemul tehnic in procesul tehnologic de prelucrare pe rnaqinile unelte este

semifabricat, sculd, maqind

unealtd, un sistem care se ?nchide prin interacliunea

dintre sculd qi semifabricat.

sistemului tehnologic, este reprezentat un model al sistemelor tehnologice,

Rolul dispozitivelor este de a orienta suprafelele de prelucrare

semifabricatului in raport cu tdigurile sculelor qi de a menline orientarea in tot timpul

1,1.2. Structura dispozitivelor

analizd a oricdrui dispozitiv folosit la prelucrdri pe maqini unelte,

ezultd urmdto arele

elemente de orientare a semifabricatului in raport cu sula, numite reazem;

elemente necesare menlinerii poziliei sau orientdrii semifabricatelor

elemente de legdturd cu maqinile

elemente de ghidare, reglare sau conducere a sculelor;

Proiectarea si constructiu dispozitivelor 1.....,.........,...,........,...............................4

.elemente debazd pe care se clddesc toate celelalte elemente.

La dispbzitivele rotitoare sau deplasabile, intervin elemente specifice care

Condi{ii cerute dispozitivului

Dispozitivele folosite la prelucrarea pe maqini

unelte, pentru a corespunde

- trebuie sd indeplineascd urmdtoarele condilii debaz6:

automatizarc pentru arcaliza o cregtere a productivitSlii;

muncii qi reducerea efortului fizic;

fie comode de transportat, manipulat qi depozitat;

fie simple de intrelinut qi exploatat;

justificate din punct de vedere economic.

1.3. Clasificarea dispozitivelor

dupa locul unde sunt utilizate in tehnologie, se deosebesc:

denumite qi dispozitive pentru maqini

unelte (dispozitive pentru frezat,

strunjit, magini de gdurit, maqini de rectificat, etc.);

qi fixare a sculelor, denumite qi