RAM=\ CLADITOARE

in atari imprejuriiri, este mult miiritR.

Rostul prezentei in stup a acestor rame
cl6ditoare este multiplu. Ramele de
cladit in stup dau de stire stuparului
cind coloniile lui vor s2 inceap5 cliidillrl fagurilor. Deci, cu ele, apicultorul
~ e r i f i c i istarea de pregiitire a fiec5rei
colonii pentru clcidit. Atunci se inlroduc in st,up faguri artificiali, exact
la timpul potrivit, deci nu se miireste
prea curind spatiul ci~ibuluiin primii~ a r i i Ele
.
sint u n indiciu pretios pentru stupar, care poate urm5ri diferite
f ~ n o ~ n e nine interiorul coloniei si deci
prerine si roit.ul. htr-adeviir, 'la inceput., albinele cliidesc in spatiile
goale ale acestor rame faguri cu celule
c n l i c i de albine lucriitoare. Apoi, pe
m5surii ce colonia se dezvoltii s i trece
primul stadiu ce precede roitul, adicii
cresterea trintorilor. albinele cl5desc
in iceste rame numai faguri cu celule
mari, de trintor. Deci stuparul are u n
prim semnal c5 albinele au trecut in
stadiul premergiitor roitului. Dacii
intre t i m p , in celulele fagurilor albinele pun nectar, este o dovadii c5 a
inceput culesul gi instinctul de roire
este deocamdatii frinat.
Cind din nou apar in faguri larve
d e trintor, urmate curind de mici inceputuri de botci, stuparul este avizat
precis c5 acea colorlie se pregiitegte
d e roit ; el v a lua atunci toate m5surile
ce le Ira crede de cuviintii. fie de a inliitura roitul, fie de a fit;! roiuri artificiale, dup5 cum are planul de productie. Atunci cind colonia este orfang,
albinele n u cliidesc faguri in golul
acestei rame gi astfel stuparul este
avizat s l ia m5suri. Un alt avantaj a1
ramei cllditoare este acela c5 prim5vara. cind este nevoie. in locul g01.
d u p i ce se scoate speteaza de susr se
poate ageza u n jgheab hrgnitor care
incape perfect intre spetezeleverticale
ale ramei. I n fine, la culesul principal

174

RAMA DE OUAT

locul go1 a1 ramei cliiditoare se poate

completa cu rame mici, de tipul sectiunilor pe care albinele le cliidesc, l e
incarcii cu miere gi 1e ciipiicesc ugor.
Cregte astfel valoarea comercialii a
produselor stupinei. Cind sc lucreazii
astfel, se folosesc in cuib in mod obisnuit douii-trei rame cliiditoare din
care douB - pentru sectiuni gi una
riimine pentru productia de cearg.
RAMA DE RIASURAT are forma s i
mgsura exact6 a ramelor tipului de
stup ce predominii in prisacii. E a
este impgrtitii in pgtrgtele de 5 x 5
cm prin intinderea unor sirme verticale gi orizontale, cit cuprinde lumina
sa. Suprafata fieciirui piitriitel din
retea este de 25 cm2, avind in cuprinsul
s6u exact 100 celule de albine lucr5toare, sau 60 din cele de trintori. Cu
ea se miisoar5 suprafata puietului in
decimetri p5trati. Pentru ugurarea calculelor si aflarea dintr-o data a suprafetelor ocupate de puiet in decimetlri
piitrati, unele din sirmele ramei de
m6surii sint vopsite cu rosu: cele verticale qi cele orizontale, ce cuprind cite
un grup de patru pgtriitele. f n felul
acesta in rama retea de m5suratapar
piitrate mari de cite 1 dm2, delimitate
de aceste sirme vopsite cu rogu. Pentru acest fel de m5suriitori se folosegte
gi un a l t dispozitiv: pe u n geam care
are exact dimensiunea ramei obignuite
in stup, geam uns cu albug de ou gi liisat putin sii se usuce, se trag linii cu
t u s negru sau colorat din 50 x 50 mm.
Geamul astfel marcat, asezat pe deasupra ramei cu puiet, ofer5 prin transparenta lui posibilitatea s5 se masoare
precis, Pn decimetri p5trati suprafata puietului.
RAMA DE OUAT, sau mai precis
,,fagurele de ouat", este rama care
este pus5 sub izolator impreung cu
matca. Aceasta depune o u l a c l r o r

RAMA DE OUAT

175

virst6 se gtie precis, in v e d e ~ e acregterii de mstci, sau in lucrlrile premerg6toare producerii 15ptigorului de matc5. Obiqnuit se folosegte un fagure in
care albinele au mai crescut citeva
gencratii de puiet, fagure cald qi stropit cu sirop mult diluat pus apoi in
cuib; pe suprafata superioar6 se inseamn5 ziua introducerii m6tcii pe
fagure; rama se retrage dupg 12 ore
de la depunerea ou6lor.
RAMA PENTRU PASTRAREA COLIVIILOR CU ~ A T C Ieste una la fel cu cele

obiqnuite, avind in golul ei dou6

jgheaburi basculante de sprijin, f6cut'e din gipci. Coliviile stau pe dou5
rinduri de jgheaburi basculante, iar
rama se introduce intr-o. colonie orfan6 ale c6rei albine hr6nesc gi ajut6
m6tcile virgine inchise in colivii ce
au pe una din laturi gratie Hannemann
V.n. Matcci, cregterea.
RAPITA,

Brassica

napus oleifera

D .C. gi Brassica rapa oleifera D .C.,

adicg cele dou6 varietiiti ,,colzaG si
,,navetaa, ambele din fam. Cruciferae,
sint plante oleaginoase gi bune melifere, bogate in nectar si in polen.
Planta are tulpina ramificat6, cu mult e flori galbene dispuse in raceme alungite. Cine are stupina in apropierea
unui cimp de rapit5 va avea recolt6
buns, preg6tind totodat6 coloniile
pentru marea recolt6 a salcimului,
care ii urmeaz6 imediat. Rapita infloregte incepind de la 10-15 aprilie gi
tine 10-15 zile, mai ales dac6 sint
sem6nate ambele varietgti, care au
o inflorire cu o distant6 intre ele de
7-8 zile; prima infloregte varietatea ,,colzaU. Caracteristic pentru productia de nectar a rapitei este c6
floarea secret5 nectar gi in zilele rnai
putin calde, chiar la 11-12C. Nu
arareori s-au putut lua de la rapit5

RAPITK

recolte de 15-20 kg de stup, date de

coloniile care au i e ~ i tputernice din
iarnil. Mierea este de culoare galben6deschisg, foarte dulce, nectarul are
45,1% zah6r care este in mare parte
invertit inc.5 din floare. E a are gust,
qi miros plricut, asem5n6tor fagurelni,
cu o consistent6 dens6 vi se dizolv;i
greu in ap6; are defectul c.5 se cristalizeaza la 10-12 zile de la recoltare, luind o culoare albicioas6 11$or g6lbuie. Adeseori, dac5 stupar~il
intirzie cu extractia, mierea se cristalizeaz6 chiar in fagurii din stup.
De aceea recoltarea mierii de rapits
lrebuie s6 se fac.5 imediat dup5 ce
inflorirea s-a terminat, iar mierea sA
se p6streze in bidoane de tab]& albB
de form6 prizmaticg sau tronconics
c h i , dac6 ea se solidific6, se poate
ugor lichefia introducind bidoanele
in ap5 cald6.
Productia de miere la hectar este
de 50-150 kg, in raport de timp,
umiditatea solului, lipsa .de r i n t ,
de densitatea culturii, lipsa de d6un6tori etc.
Planta react ioneaz6 farorabil la
ingr6g6minte minerale; atunci se obt i n productii mult mai mari de miere, datorit.5 faptului cri inflorirea este
mult mai abundentl. De asemenea,
s-a observat c6 florile ce sint mai des
gi repetat vizitate de albine secret5
cantit6ti mai mari de nectar qi chiai*
productia de boabe creqte cu 53,40/0
(Fachner). Varietatea ,,navetau, dacA
nu este polenizat6 cu ajutorul insectelor, d6 o productie mic6 de s6mint6.
Rapita s6lbatic5, Brassica rapa, care
cregte prin culturile de primivarg,
ca gi toate speciile, este bogat5 in
polen, a c6rui valoare alimentar5
pentru albine este intrecut6 numai de
piersic. Proteinele din polenul de
rapit5 reprezint6 25-26%, iar hidratii de carbon 24,69%. Culoarea

REAUMUR R.

176

polenului de rapit5 este galben5,

forma grdunciorulr~i este sferic5 gi
milsoar5 30 microni. Rnsele de albine
V.n. Albina.
REAUMUR R. 1683-1751, naturalist ~i fizician francez care, in ,,Iremorii asupra insectelor" a scris un
tom intreg despre albine.
REGmAI, este o solutie ~ 1 miros
1
puternic care dep5geste gi suprim5 pe
cel a l coloniei. E a se foloseste cind
se introduce o matc5 in stup pentru
a fi rnai usor acceptat5 - \'.n. illatcci,
introducerea ei, - metoda cu reginal.
REGISTRELE STUPIXII \'.n. Evidenla stapinei.
ROABX, este un mijloc practic d e
transport al magazinelor de recolt5
cu miere din stupin5 la locul unde se
lace extractia lor; ea este intrehuintat5 gi pentru transportul altor mat eriale ale exyloatjrii apicole. Este
ile mare ajutor stuparului in munca
s a . Sint douA modele: prim111 este roaha obisnuit5, cu o singur5 roat5;
desi rnai simpl5, nu are stabilitate
prea mare gi este greli de condus, cerind chiar eforturi rnai mari.
A1 doilea model, mult rnai practic,
este alcstuit dintr-un a s cu dou5 roti
mici pe rulmenti, roti cn bandaje de
cauciuc. De a s sint fisate dou5 minere lungi si putin incovoiate la capdIn1 o p r ~ ;s cu aceste minere cdrnciorul

Roaba cu cRrucioru1 stupinei

ROIUL

$1 ROEREA

se pune in migcare, impingind cu

miinile intreaga inciirc5t1ir5 de pe
plat forma c5rriciorulni.
ROINITX este un dispozitiv pe care
apicultorul il foloseqte la prinderea
roilor naturali. Forma roinitei este
dc cele rnai multe ori conic5, cu un diametru la baz5 de 30 cm. V.n. capcanapentru roi; mai poate fi si de form5
cilindricd, cu iinul din fiinduri inchis
ca un buduroi primitiv. Roinita trebltie s5 fie ugoar5, deci f5c1it5 din implet itur5 de papur5, r5chit5, scoart5
de copac sau din placaj gi s5 aib5 dou5
minere asezate suprapus; in ele se
fixeazil provizoriu o priij in5 lungd,
ce se ridic5 in aer, atunci cind roiul
este sus, ca s5 poatk fi recoltat direct
in ea. Cind roiul nu a intrat direct in
roinit5 gi s-a agczat intr-un pom, stuparul desface pr5j ina din minere gi urcindn-se la roi ru o scar5, fjine roinita
intoars5 cu baza in sus si scuturd roiul in ea. Atunci cind roiul urmeaz5
s5 fie transportat in altd parte, roinita
are forma unei cutii dreptunghiulare
cu peretii lat,erali din pinz5 metalicii,
capac mobil din placaj pe unde se
introduce pilnia in care roiul se scutur5 V.n. Expedierea albinelor.
ROIUL !$I ROIREA. Albina a fost la
inceput, in cursul dezvoltcirii ei, o insect5 solitar5. 0 d a t a cu aparitia insectelor sociale, aparitie ce se datoreate convietuirii intimpliitoare a rnai
multor indivizi intr-un loc convenabil pentru formarea cuibului, s-a
gasit o nou5 form5 de organizare. Roirea a apdrut ca u n proces necesar de
adaptare in perioada de formare a
vietii in comlin a albinelor, proces
care, pe baza selectiei naturale, s-a
perfectionat $i s-a fixat in t o t cursul
existentei indelungate a speciei. Aceasta a avut loc pe parcursul a rnai
multor milioane de ani. Roirea a

ROIUL $1 ROIREA

177

ROIUL $1 ROIREA

ajuns astfel unul din cele mai complicate instincte, fiind forma noul de
inmullire, datorit5 cgreia s-a asigurat perpetuarea speciei. Acest instinct este constant, a1 doilea ca important5 din instinctele care gnrrerneazj viata lor, gi din aceastg cauz6
este aga de greu de supus dirij5rii
omului.
Prin roi, in apicultur5 gi in r o r b i rea curent5, inbelegem un grup compact de albine ce se desprind din colonia de baz5 gi pleac5 s5-gi intemeieze in a l t loc o noug agezare, avind
intre ele o matc8 + i nn num6r \lariat
de trintori. Aceast5 actiune poart5
Roinita de prins roi (Alphandery)
numele de roire.
Cuvintul ,,roireU vine de la slavo1 1 ~ 1,,rudgL(, care inseamnci ,,s5minti5" . dat5, intreaga comunitate se reinsnIn unele regiuni ale tdrii stuparii de- fletegte ca la o tresgrire, rjspunzind
numesc in limbajul popular roiul acestei chem6ri naturale de ,,nagterea
secundar prin cuvintul ,,roi de s5- gi '1 inmultire". Roiul intrerupe leg5mint;", el zburind intotdeauna cu turlle cu colonia-mamSi, de stupul
mi5tci tinere; coloniile-mam5, Issate unde le-a lic6rit inceputul vietii, de
anume s6 roiascti natural, primesc puietul ce r5mine in cuib, de.fagurii
denumirea de ,,semincereU. Deci ro- ce sint plini cu miere gi p5stur5, pleirea nu este decit mijlocul de riispin- cind in lume doar cu atita miere cit
dire a albinelor in lume, adic.5 ,,sem5- incape in gug6, deci cit le este necesar
narea" yi inmultirea lor. ,,RoigteGL, ca s5-vi intemeieze in altg parte un
este denumirea dat5 perioadei in care inceput de agezare, obignuit mai deapare roitul. Cind o colonie 1Asat5 in parte de locul de basting. Dar chema~ o i aei d 5 un roi, se zice cri roiegte rea aceasta natural5 a rgspindirii ,,se,.naturalu, spre deosebire de roitul mintei" neamului lor nu se ispr5facut de apicultor, denumit ,,roi arti- vegte obisnuit o data cu aceasta prim5
ficial".
,,nagtereU. Sint multe colonii ce sint
Cind o colonie se pregiitegte s l ro- cuprinse de un fel de frenezie a inmuliasc5, este greu ca stuparul s6 se o- tirii, incit dup5 8-9 zile de la plepun6 acestei inclingri naturale c6reia carea primului roi, care se numeste
gtiintific i se zice ,,starea de roire" iar ,,roi primar", pleac5 un a1 doilea nupoporul i-a dat o dcnumire adec- mit ,,roi secundar", ca apoi numai dup#
vatg: ,,frigurile roitului". jntr-adev5r, colonia, in aceastci situafie si-a o zi s5 urmeze si ,,roiul tertiar".
schimbat felul ei de viat5 d e pin5 Stupul-mam6 rsmine pustiit yi rciviiatunci; ea lincezegte un timp in care sit de acest iureg nestilvilit spre a l t e
se produc o serie de modificjri canti- z6ri, spre alt5 via$& nou5 vi proprie.
tative yi calitative care au ca efect h t r - o exploatare apicolil bine confinal iegirea roiului. Atunci, dintr-o dusri, roiurile iegite dup5 cel primar

ROIUL $1 ROIREA

178

sint absolut f i r 6 valoare. Intr-o a tare situatie, rar cind roiul secundar
igi adun5 a t i t cit ii trebuie pentru
propria sa existents, gi de cele mai
multe ori stuparul trebuie s6-1 ajut.e.
Sint ins5 ani buni cind roiul primar,
pus intr-un stup rnai putin ~ o l u m i nos, avind gi populatie mare gi o matcri prolificsi., repede umple stupul nou
qi roiegte la rindu-i. Roiul ce iese d i n tr-nn roi primar, in aceeagi varti, este
numit ,,roi pirvac" sau ,,paroiLL.
Roitul este deci ,o insusire ereditar5 fiind ins5 influentatti de o serie
de conditii de ordin intern gi extern,
care pot fi modificate gi chiar inl5turate de o m ; dar pentru aceasta trebuie mai intii 15murite dou5 probleme: 1. care sint conditiile s t i r i i
Itiuntrice a coloniilor ce impreunti cu
factorii din mediul extern, pot provoca aparitia instinctului gi 2. din
care Ian$ de actiuni succesive constti
instinctul. Pentru practician este
important a cunoagte rnai ales prima
grup5 de factori, deoarece numai pe
baza lor se pot elabora procedeele
practice de prevenire a roitului.
Faclori inlerni: o inclinare ereditar5 variabilti a coloniilor c i t r e roire; o suprapopulare a locuintei coloniei, cind albinele stau inghesuite pe
faguri peste normalul de 300 g albin5
la interval; populatia stupului nu se

Roi En ciorchine pe un arbore

ROIUL $1 ROIREA

aflA intr-un echilibru biologic sub aspectul componentei de virstsi. a albinelor, predominind tineretul fala de
culegAtoare, iar acesta n u este intrehuintat la o munc5 specific6, rtiminind inactiv; substanta de matc5 secretat5 de glandele ei mandibulare
este insuficientg pentrn totalitatea
membrilor coloniei, populatia fiind
Drea numeroas5.
Ca urmare a acestor cauze sau numai a unora din ele in stup se produce:
- o supraincilzire, cind temperat u r a din stup are tendinta s5 dep6geascti 35C; o suprapopulare duce la
lipsa de spatiu, cind o parte din colonie este silit5 sti stea afar6 gi inactiv5, iar pe d e alta parte n u este nici
spatiu suficient pentru depozitarea
recoltei gi nici pentru extinderea norm a l i a cuibului; - aerisirea in stup
nu se face normal.
Roirea poate fi determinatg gi de
interventiile gregite ale stuparului
privind ingrijirea coloniei cum a r fi:
o stirnulare prea indelungatti, perturbarea inutilsi. a coloniei cu frecvente
intervenlii in stup.
Factori extenzi: cind soarele bate
direct in urdinigele stupilor in orele
c e l ~mai calde ale zilei, oprind activitatea albinelor printr-o temperat u r i prea mare in cuib; cind ploile
dese si scurte cad de mai multe ori pe
zi intr-o perioad5 mai lungti, concomitent cu un cules mediocru, care oblig6 mereu albinele s5 se ingrtimtideasc5 in s t u p ; cind ploile mtiresc cantitatea de apti in nectar, iar albinele
sint silite si-1 risfire pe suprafete mai
mari decit normal, ocupind astfel
cuibul mtitcii; cind stupii stau pe picioare prea mici $i deci aproape d e
p l m i n t , primind dinspre fund radiafiile calde ale ptimintului infierbint a t de soare; cind in prisacti coloniile
a u jnceput si5 roiascl natural, iar stu-

ROIUL $1 ROIREA

pii, fiind agezati prea desi pe rind,

albinele roitoare piitrund si in stupii
vecini. Ele nelinistesc acele colonii
gazde, ciici zumzetul particular ce
roiii il fac, le produc o excitatie ce le
determinii gi pe ele sii-gi cliideascli
botci yi sii se pregiiteascii de roit.
Factorii externi au deci un rol insemnat in determinarea si incitarea
instinctului de roire. Stuparul poate
interveni usor ca sii inliiture aceqti
factori externi gi deci sii previnA roirea fiirii prea mari interventii. E l
pune la dispozitia albinelor: stupi de
capacitate mare cu o bogatii aerisire ;
faguri numerosi gata cliiditi, pentru a
putea intinde cit este nevoie nectarul
spre evaporare; directia de zbor a
pozitia urdinigului
albinelor -&ci
indreptat in varli spre est; peretii
dinspre sud a i stupilor sint vopsiti in
alb, pentru a respinge razele solare;
agezarea stupilor in prisacii se face
cit rnai rlisfirat etc.
Starea de roire nu apare deodatii.
Fieciirui fenomen in naturii trebuie
sii-i corespundii o perioadii pregiititoare. f n timpul acesteia se produce o
acumulare de mici modificjri cantitative care, atingind impreun5 o a numitii valoare, provoacii o stare calitativii nouii, ce are loc sub formii de
salt gi care, in cazul nostril, este
soiul.
Etapele progresive ale roitului Pn!tr-o colonie. Pentru ca diferite faze
d i n viata unei colonii-mam8 vi a roiurilor ieyite s8 fie bine precizate, a mintim cii:
0 colonie va roi atunci cind primele botci cu larve luate in cregtere
pentru roit, a u fost ciipiicite, deci au
9-20 zile de la depunerea ouIlor
in inceputurile de botci.
De l a d a t a cind a iegit roiul primar qi pin5 eclozioneazii din botcii
prima matc8 in stupul-mam5 rnai

179

ROIUL $1 ROIREA

trec 8-9 zile. De aceea roiul secundar pleacli a noua zi dupii iegirea roiului primar. Desigur aceste date sint,
aminate dac6 timpul de afar5 este
potrivnic. Adeseori, intr-o astfel de
sit,uatie, albinele chiar renuntli l a
roitill secundar, prima matcii niiscut8
distruge botcile, ea se imperecheazii
gi continub munca inaintagei sale.
Ping sli se imperecheze matca
tinfirs, mai trec inc5 4-7 zile; deci
imperecherea sa are loc cam intre a
8-a, gi a 11-a zi de la data pleciirii
roiului primar. lnceperea oiiatului
tinerii mgtci din roiill secundar are loc
cam de la a 10-a, la a 17-a zi dupii
roire; primelc celule cu q u i e t ciip8cit
vor apare in a 18-a, a 26-a zi de la
zborul roiului primar;
f n sfirsit, primele albine t.inere
culegiitoare vor pleca in cimp in a
37-a, ping l a a 43-a zi de la roitul
primar.
Iatii deci cit timp pierde coloniamama dacii apicultorul nu este vigilent
sii preintimpine roitul natural, rnai
ales cind colonia r o i e ~ t ede douii ori.
Nici situatia roiului primar plecat nu este prea striilucit,R. Dacli el a
zburat cu cel putin 50 zile inaintea
marelui cules, ca sii poatii in acest
timp sii-gi creascg douii generatii de albinii tiniirz, atunci el va d a productie
insemnatii. T o t a t i t de cistigat va fi
roiul care iese cu 5-10 zile inainte de
aparitia culesului principal, ciici d a torit6 marii lui energii, in acest scurt
t i m p el igi cliideyte toti fagurii, m a t ca depune in cuib puiet suficient iar
albinele roiului, care sint in majorit a t e tinere, culeg din plin, avind put i n puiet de hriinit. Roiurile primare
a p j r u t e in afara acestor termene nu vor
fi productive. Deci, avind in vedere
cii unul din semnele caracteristice cele
mai evidente sint botcile care incep
sti fie cliidite in faguri, apicultorul va

ROIUL $1 ROIREA

180

cerceta atent t i v a c5uta s5 vad5 care

este cauza ce a determinat albinele s5
le clldeasc5. E l trebuie atunci s5 discearnii dac5 acea colonie, crescind
hotci, vrea s5 roiasc5 sau numai sti-ti
reinnoiasc5 matca prin schimbarea
ei linigtitii. Pentru 15milrirea deplinti
a fenomenului roitului, se vor descrie
gi explica toate aceste etape progresive ale roitului natural.
lncepind din luna rnai pin5 l a
jumritatea lui iulie roigtea dii de 111cr1i
stuparului; este perioada cind el trebuie s l ia mgsuri, s l previn5 si deci
sR evite ca instinctul acesta sS se
manifeste in colonii, gi in a1 doilea
rind, s5 facii totul ca eventualele roiuri iegite s5 fie prinse ~i reintegrate
in activitatea productivil.
Privind fenomenul roirii in desf5gurarea lui pin5 cind dintr-o colonie
iese in zbor primill roi, apar 11rm5toarele stadii :
a ) Cind masa albinelor noi a inlocuit pe cele bgtrine q i uzate din
timpul iernii, ele incep sri creascfi trintori, pregBt ind deci elementul mascul
pentru imperecherea viitoarei m l t c i .
E i sint numeroai, pentru c5, dintre
acegtia, numai citiva din cei rnai huni
pot participa la indeplinirea actlilui
imperecherii, care este chezggia cont i n u i t s t i i de vietuire a coloniei.
b ) Cind num5rlil doicilor a ajuns
st5 poat5 h r l n i bine puietul numeros a1
miitcii, iar populatia reinnoitti a
stupului este mare. Mediul exterior, ce
in primlvar5 cheamii totul la viatii
nou5, influenteaz5 gi colonia de albine. f n interiorul stupului, aceasts
chemare instinctual5 schimb5 pe incetul aspectul de reinnoire d e pin5 atunci, iar la u n moment d a t albinele
incetinesc ritmul c r e ~ t e r i i , hrlnesc
rnai putin matca.
c) i n acest sffrgit a1 perioadei normale d e dezvoltare pi cregtere a colo-

ROIUL $1 ROIREA

niei, Uelia A l l ~ na ohservat o anumit5 manifestare a albinelor coloniei

fat5 de matca lor: cam cu 2-3 s8ptiimini inainle de roit, citeva albine
dintre insotitoarele mgtcii se opresc
inaint e-i t remurind frenetic din corp ;
la inceput rnai rar, apoi t o t rnai des
la fiecare citeva secunde, incit se
pare c5 o imbrincesc; unele chiar o
ating gi o miqc5 din 1oc. Matca, ins5,
la incepul impasibilii, isi vede cle
munca ei de ouat neintrerupt. In aceastti perioad5 premergltoare depunerii de ou5 in inceputurile de botci
de roire, m a t c a dezvolt5 cea rnai mare
capacitate a ei de ouat. Dupii ce s-an
cladit botcile, intensitatea ouatului
scade 11rusc. Concomitent, pe m5surii
ce colonia se apropie de termen111 roitului, fenomenill relatat anterior se
intetegte, incit matca este scuturatti
des, aproape de citeva ori pe minut.
Aceastri comportare a albinelor, nelinislegte mere11 matca, incepe s5 o
sperie: adeseori ea merge repede pe
faguri-ca sri scape de aceste manifestSri. In aceastci situatie, este normal cS ele nu rnai pot s5 ling5 d e pe
corpul still intreaga substant5 de matcR
ce o secret5, aqa cum o fac atunci
cind ea se migcii normal g i linigtit
in munca ei de ouat. Neajunsul acesta
determin5 si precipit6 ~i rnai mult
roitiil.
(1) fntre t i n ~ palbinele a u inccput
deja sa cl5deasc5 numeroase inceputuri
de botci pe loclirile cele mai linigtite
t i aerisite, adic5 la marginile fagurilor sau in josul lor. Ele a u prigit astfel in a l t stadiu, in a l t 5 etap5 prep8titoare a roitului. Albinele care inconjoar5 matca o indeamnl gi uneori
chiar o silesc s5 depun5 o u l in ele.
L a inceput depune 01.15 in dou5-trei inceputuri de botci. Din ace1 moment, alhinele inconjurltoare se a d 5 frenetic
in jurul mgtcii, pi se pare z5 pi ea este

ROIUL $1 ROlRE A-

181
-

influentat5 de aceastB nou5 chemare,

incit peste citeva ore revine spre marginile unde stau inceputurile de botci
goale gi rnai ins6minteaz5 citeva; uneori ]as5 o zi gi iar pune alte ou5 in alte
botci. Depunind astfel ou5 fecundate
in mod succesiv, matca asigur5 coloniei o eclozionare, succesiv5 in timp a
viitoarelor m5tci. Dup5 unii autori,
dintre care gi cercet5torul v o n R h ei n , aceast5 succesiune in depunerea
ou5lor in inceputurile de botci se
datoregte faptului c5 larvele de matcii
primesc o hran5 cu o component5 foarte aleasii gi produs5 in mici cantit5ti
de albinele doici ; aceast5 hranb e diferen!,iat5 fat5 de cea pe care o servesc larvelor de albine lucr5toare sau
trintorilor. Succesiunea depunerii ou8lor in botci matca o face intr-o perioadii de 7-9 zile, tocmai pentru a da
posibilitatea doicilor s5 poat5 secreta
aceast5 hranl specialii. fn acelagi
timp, prin ecloziunile succesire, colonia are posibilitatea, in raport de
t i m p g i imprejuriiri, s l roiasc5 succesiv, in cazul cB instinctul o impinge
a face aceasta. Dac5 o vreme rea apare
in timpul cind la o serie de m5tci le
vine rindul s5 eclozioneze, iar roiul igi
amin5 cu citeva zile zborul siiu, el va
ie!i cu un num5r rnai mare de m5tci.
Aceasta este in favoarea selectiei
mitcilor, fiindc5 albinele, se pare, au
posibilitatea s5 aleag5 pe cea mai
bung. Dac5 timpul este potrivnic,
albinele doici nu se mai pot hr5ni cu
polen gi miere proaspiit5 de afar5,
adic5 acea hran5 care e m i t 5 anumite
glande. i n atare situatie larvele nu
pot primi o hran5 corespunztitoare,
iar colonia nu roiegte.
e. 0 data cu depunerea primelor
ou5 fecundate in primele botci, colonia p5gegte spre penultimul stadiu
a1 roirii: la aparitia roitului, ,,frigurile roitului" in colonie. Intervine

ROIUL $1 ROIREA

o ,,stare de inactivitate" a coloniei

care, in aceast5 faz5, un timp destul
de indelungat lincezegte gi nu rnai lucreaz5 in ritmul obignuit. Matca, hr5nit5 rnai putin, igi imputineaza ouat u l ; albinele nu rnai cliidesc fagurii
artificiali ce le stau inainte gi nici
chiar micii faguri din spatiul ingust
a1 ramei clgditoare; o mare parte din
culegiitoare stau in deplin repaus; ele
consum5 insemnate cantitsti de polen, cu care igi fac rezervele de protein5 organic5 de care au nevoie in
munca de construire a noii agezsri si
stau aglomerate pe fundul gi peretii
interiori or exteriori ai stupului. Nurnai cele care s-au ales s& r5mins in
stup, mai activeaz5 la adusul apei
pentru necesit5tile de hran5 ale puietului, sau la culesul de polen gi nectar proasp8t. Acest repaus impus d e
natur5, premergiitor roitului, este cel
care constituie gi ajut5 s5 se acumuleze in masa viitorului roi acea energie exceptional5 pe care numai roiul
o are, fat5 de cea pe care colonia obignuits o cheltuieste normal in viat a de toate zilele. Se pare c5 alegerea
celor ce urmeazii s5 plece din stup
este h u t 5 din timp; obignuit, colonia se InjumtitCi$este cu ocazia acestei prime roiri.
f . f n cuprinsul acestui termen, pin5
cind roiul pleac5, se execut5 gi ultima lucrare premergtitoare: alegerea locului viitoarei locuinte. Inacest scop,
dintre albinele destinate s5 plece cu
roiul, se alege un grup numct a1 c,ercetagelor care igi iau in desaga gugei o insemnat,% cantitate de miere
gi pleac5 in larg s5 caute un loc potrivit. Apicultorii grijulii dau posibilitatea albinelor ca ele s?i afle locuri
bune pent.ru roi, dar ai ugoare pentru
apicultor ca s5 le capteze. E i asaz5
la departiiri variate fat5 de stupin5
capcane, V.n., ag5tate .in pomi.- S-a

ROIUL $1 ROIREA

182

observat, c5 la citva timp inainte de

roit, albine izolate gi chiar in grupe
mici, viziteaz5 asemenea capcane. E le
stau gi cur545 interiorul lor gi unele
chiar ramin s5 p5zeasc5 locul ales,
pentru a nu fi ocupat de a l t roi. De
multe ori ins5 roiurile prefer5 scorburile copacilor; este ceva instinctiv ce
le vine din str5vechi timpuri in care
albinele locuitoare ale piidurii g5seau
in scorburi cel mai bun gi mai c5lduros
adspost pentru iernare.
In acest timp in colonia ce se preg5teste de roit, apar modificari fiziologice ce au urmriri importante:
- matca, in urma unei hr5niri mai
putin intense, inregistreaza o sc5dere
a greut5tii corporale gi a capacit5tii
de ouat; ca urmare se micgoreaz5 volumul ovarelor, ea devine mai usoars,
fiind capabilii de a zbura;
- in cuib, cregterea larvelor scade
ca numar ceea ce provoac5 doicilor o
tot mai accentuats acumulare de 15ptigor ; din aceast5 cauz5 in colonie sporegte pe zi ce trece num5rul albinelor
tinere ce nu rnai au unde activa, dar
care igi fac insemnate rezerve de albumin5 in tesutul gras.
Semnele exterioare are roitului. Este
cam greu s8 se gtie cind roiul primar
este gata de iegit. Totugi un apicultor experimentat poate observa unele
semne exterioare, cu putin inaintea
iegirii roiului gi anume: privind urdinigul, el vede c5 obisnuita activitate a coloniei aproape a incetat; pe
urdinig ies gi intr5 repede aceleagi albine care nu aduc nici o strinsur5:
albinele ce stau afar5, pe peretele frontal sau pe scindura de zbor sint nelinigtite gi agteapt5 momentul potrivit,
c5ci nu la orice or5 din zi coloniile
roiesc.
Apicultorii cu practic5 indelungat5
cunosc zilele de roigte dup6 semnele
timpului, str5lucirea soarelui, biitaia

ROIUL

SI

ROIREA

vintului etc. Este stabilit, de altfel, c5 abia 5 % din coloniile unei pris k i vor roi inainte de ora zece, alte
22% intre orele 10-12, cea mai
mare parte, 56% intre orele 12-15
gi abia 2 % dup5 ora 15. Observindu-se
barometrul, se va gti c6 roiurile nu
p5r5sesc stupii sub 750 mm presiune;
15% din roiuri ies sub 760 mm gi
85% cind presiunea trece de 760 mm
81 mai sus, de preferin45 cind temperatura zilei este de 20-25C. Sub 16C
coloniile nu roiesc niciodat5. Actiunea soarelui ce bate in urdinig are o
mare influent5: astfel, 86% din roiuri ies cind soarele bate direct in urdinig; deci o umbrire a urdinigurilor
sau o agezare a stupilor spre nordest scade procesul roirilor.
. Aparifia roiului. Cind soarele s-a
urcat bine pe cer gi atmosfera este inc5lzit5, intre orele 10-15, cind vintul nu este puternic, presiunea barometric5 este peste 760 mm, cerul nu-!
prea innourat gi nu tun5, cind in urma fr5mint5rilor interioare ce domnesc in stup temperaura acolo atinge
3SC, iar toate albinele ce vor s5 plece
gi-au f5cut provizia de miere in gug5
pentru 5-6 zile, deodat5, ca la un
semnal, roiul porneste.
Acest semnal dup5 L i n d a u e r, este
dat de albinele cercetage reintoarse
in stup de la noua locuint5 pe care au
depistat-o. Aceste albine execut5 pe
faguri, in interiorul stupului, nigte
migctiri repezi in zig-zag gi emit
sunete speciale ca un zumzet flcut cu
aripile intinse. Aceste sunete influenteaz5 numai acele albine care s-au pregatit anterior gi care se g5sesc intr-o
stare fiziologicl corespunz5toare, a
caror manifest5ri exterioare se caracterizeaz5 prin inactivitatea lor. Astfel
albinele incep s5 ias5 ca un guvoi pe
urdinig. $uvoiul se tot ingroag5 in nestavilita dorint5 a albinelor care roiesc

ROIUL $1 ROIREA

183

ca s6 se vad6 cit mai curind afar6, iar o

dat6 iegite, ele fac zboruri vioaie, repezi, dind tircoale stupului sau urcindu-se in aer pin6 la citiva merit
insltime. Zborurile acestea se fac in
volte, intr-un spatiu restrins, cu un
diametru de 10-15-20
metri in
jurul stupului, in functie de m6rimea roiului.
i n acest zbor de bucurie s6rb6toreasc5 a aparitiei roiului, adeseori se
al6tur6 celor iegite gi citeva din albinele care tocmai atunci se intorc din
cimp cu coguletele de la picioare inc6rcate cu polen. fn prisac6 se aude
un zumzet cu totul a ~ a r t e :nu este
cel obignuit ce se a u d i zilnic in stuping, cind coloniile sint in plin6 activitate. Este unul cu totul particular,
specific, nestspinit, ca un semnal
pe care albinele gi-l trimit unele altora, de se aude gi in alte colonii.
Cercetjtorii au verificat cu aparate
speciale qi au gasit c i ele fac parte
din grupa ultrasunetelor. Cind albinele din stupii vecini sint gi ele in
preajma roitului, chem6rile acestea,
le determin6 adeseori sii iass pe nepreg6tite gi de aceea, nu arareori, o
data cu aparitia unui roi, deodat6 in
aer apare inc6 unul gi inc6 altul
in largul prisscii. Fiecare igi face jocul sgu aparte, dar uneori cei mai sl6buti se al6tur6 unuia mai puternic
aflat in aer gi formeaz6 un roi unic
ce cint6regte citeva kilograme.
Cind roiul inc6 mai zboar6 in prisac8 gi guvoiul de la urdinig este aproape s6 se termine, apare gi matca
ce pare c6 ezit5 s6 p6r6seasc6 stupul ;
este ins8 luat5 de virtejul iuregului,
alteori chiar silit6 de albine, gi dup5
ce a f6cut citeva rotocoale in preajma stupinei, se prinde la umbra unei
ramuri-de
Este interesant a remarca faptul c6
la roire, albinele, printr-o metod5

ROIUL 81 ROIREA.

original6, pot sc6pa de matc5 in

cazul cind aceasta prezint6 defecte,
deoarece in cazul c8 este defectuoas6
sau prea bltrin6, roiul nu va putea
supraviepi. Matca b6trin5 sau cu
defecte, cu aripile uzate gi zdrelite,
iegind din stup nu poate zbura, cade
pe p6mint gi, in general, se pierde.
Albinele ce au roit, in lipsa m6tcii
se intorc inapoi in stup, dar ies din
nou dup6 opt zile cu o mat& tintirii
gi imperecheatg. Primele albine ale
roiului, agezate in ciorchine, emit chemgri, trimitind in aer efluviile glandei mirositoare a lui Nassanov, rispindite prin vibratiile repezi ale aripilor, stind sprijinite bine pe picioare
gi tinind abdomenul in sus. Greutatea roiului variaz6 in raport cu pw
terea coloniei din care a iegit. Obignuit el este format de 50% din albinele coloniei, in care ins5 intr8 majoritatea celor tinere. Un roi bun cint6regte 2,5-3 kg, dar din greutatea
total5 trebuie s6 se scad6 25-40%
cit cint6resc rezervele de miere ce le
au in gug6 gi cu care vor cl6di viitoarea locuint5.
Captarea roiului. In ciorchine matca st6 spre mijloc, inconjurat6 de
albinele tinere, iar cele mai in virst6
formeazii coaja apgrfitoare in caz de
vreme rea. Pentru aerisirea interioar6
a ciorchinelui, albinele las5 o deschidere ca un urdinig in acest con viu aqezat cu virful in jos, urdinig prin care
ele circul6, iar aerul pltrunde ugor.
fn ciorchine albinele nu stau nemigcate; unele din ele intr6 in interior,
iar altele ies la suprafatg. Ele cunosc
dinainte locul ales de cercetaaele
ce au facut recunoagteri cu citeva
zile mai inainte. Roiul st5 intr-o oarecare linigte timp de 1-1,5 ore, dup5
care pleac6. DacS albinele nu au avut
prevederea s6-gi caute ~gis8-r)i fi g8sit
loc potrivit, sau cel gasit este ocupat

aoan ys aIau!qle alba~!s ayaad !6 urnj

na JB! 'su!qy yls la am:, ad e8ueaa:,
nes :,edo:, ap @ear o '!nln!oa eadnseap
B$!U!OJ yzeOe 111aedn$s a!jenl!s p?sea:,
- e u~ .!nIaaoqJe In!q:,unq ad a p u y
-u$ as !3 'qSueaa:, o qns au!rl:,ao!:, ap
yuraoj qns yje8e as nu In!oa !aoaun
.aae yq!e ys ao!aalu! u!p alau?qle
e3 'lu!urpd el ap u!$nd ylej~yu! yu!$
o ys bn153 un ~ z e Q as
e !a a1!r1!8aeur
u!p eun q n s .~u!uryd ad la3uj y3es
-?I alsa am:, '!a$!u!oa Inpunj el ape:,
~n!oa fe8ueaa:, Dsnaq yanln:,s !i aurq:,
-ao!:, qns e$!u!oa annpoalu! Inaednqs
wad !nun eaqurn e l q!qb!rr![
e-s In!oa
'l!ba!js ul ' ~ ~ ."a
1 3 alawea a~ba!nu
-!u~~naedn?s
p u p adajul "1 nu ys aIau
-!qp "3 JOI!U!~I eaaaSun el 'ao~!an!
-oa eaaapu!ad e1 'aol!!rro[o:, eaa!un e1
:y:,es!ad u! !aya:,n[ a q n w BI ~ ! S O [ O J ap
yunq alsa e!$nlos 'aaean:,aals p d n a
'apz nqed-!aq aneos e1 e!jn~os pu!sp~
'a!!uryl ap !fo:, enaq13 a!jn~os !Oeaa:,~
u! qeaa:,eur i ? ~und as 'ajuasa !alsa:,
-e esdg u! fa!aeuraej e1 ap psqaur ap
yjuasa a ~ t ? enall:,
~8
p8nepe as !O uoj
-!I un-alu!ad ?aeo:,aa?s as yu!ury?dys
o y d n a .eaJealoz!p yaseaqya8 as ~s
e:, n q u a d au!q aleq as eIa!ls pu!o u!
p u p u!p f s!lodoad S 002 pea as .g6
ap i0031E ap na?!l u n - a ~ u l :aoe+yuran
~ n p o m ul 'aluyeui ! u p y d r r s Enop
u! jnd [a:, n:, y n a p j !j e n '!an!oa su!ad
naquad 1ooq.e n:, sqodoad ap e!jnlos
.u-i\ - q o d o r d ap a!jn~os o n:, !aj!u!oa
!e !ao!aalu! !!.jaaad aza~nsuadys aleod
~naednys'aaeo~!soa!ur .IOI!JO~J e s d ! ~u?
'lel103a.1 aobn !J aleod apun ap ':,!ur
!cur urod !nun aI!anurea aads 1-npu!B
-!ale aep 'la ydnp as-npulseldap '!nln!
-03 e!ioaa!p
u! Insoa!ur y ~ j n s!O a ~ u e ~
aolsa:,e alazunaj alaSap aalu! asaayqs
!aednls !$ 1 ~
eaaeldea E?eanB!se
aae ~ n n d n l sIajqse !b yj!u!oa ap qaaa
-!p pu!ad as aIau!qIe !aoasapQ.aae ul
a?4a!nzplpl aae:, !n[n!oa 1n:,o1 r!ur U!
eu!fgnd n3 pjleu! o !O ' a ~ au!p !yaunu

-yw un n3 !aj!u!oa !s !ao!aalu! !!jaaad

?:,sag [naednls 'ea!$ur;aa[ nss ~ndos!
!ao es!Iaur alsa urna 'aaeol!soa!ur !ao[j
ap qeqs un y ~ j eas yoes!ad ui p u ! ~
..101!urod eaq
-urn t.1 apadaa pzeOe as al!rn!oa !!old
e:,!aj a a .!old !aun e!sardur! yp aaei
-u!nqaa)u! u!ad an:, qez!aaalnd n q u a d
yulur ap pdurod o
yde n:, sen un
p~es!ad u! aae 13.aoI!an!oa eaaapu!ad
naquad aaesaaau aIaa aqsoq yu!urapur
el yq!e ys a!nqaal ~ n a e d n l s'nu nes
q!oa ap auuras nep aIau!qIe y3 a!j
.n!aoz!aoad aulurya apun 'p{!u!oa u~
ln!onpu!ad e n [a t n!zaj? eard a p a
!a?:, 'a!s!oap quaurour qsa:,e aldaqbe ys
a!nqan) nu I n a e d n ? ~.abela~aaoap s n p
-no:, ' s a p ~nqsodgpeaads Inaoqz e! !8!
1n!oa 107 !6 au!g:,ao!:,
u!p ppu!adsap
as ys dam! aIau!qle 'yzeau!je as In!oa
! a! je@e o osnaq p ~ n p o a das ys '!ode
e:, 'aqO!u!~ alsa a)nu!ur eaalj3 nrqrrad
',,pao:,e un ~ ! ~ ! q e ? se-s" !oa u! pu!3
.aju!nao~ !aaeol!!a
!nlnaol eaaa8
-ale u! !nln!oa !!aydn~oaad e aaelsaj
-!ueur o a l s n .pa0 o R I pu3d alnu!ur
5 ap alsa in1 eqvana .aoIalaunseal
-1" ~nu!pao ap qauns yurnue un a p ~ ! i
-osuj !b quesue~eqalsa [nsuea .aolaa
- e o ~ y B a ~~enIaa
~ ap ?!aaj!p a !b y l e m p
e:, mnoaaeo yaaj!p !bn?o$ e?saDv -rol
-au?qp ~ Z I S ~ D 'sa~n:,
~
n ~ l u a d'aot
-ez!~!qow la:, na Jolpuyurase advoad
-E suep u n yzeasuep a:, au!qIe !nl
ejejeadns ad dur!l u!jnd el ~ e d 'aurgd
e
-ao!a u; leuraoj e-s In!oa a:, yqep o y3
q!l!qe?s r! 1 3 'm1!ml1n:,!de sawn1 ur
~ A I ! A aaeur ?n:,yj e a3 nrpnls un ae!q3
leor[qnd e an:, ' .I a n D p 21 1 7 .JV
!nInaolzla:,aaa aIe ? u ~ sas!:,aad !eru
!aoleaaasqo a r l p
daIaa aep '!:,!j!$u!!lb
ap aseoly8!ur !O aluesaaalu! !agqaz~
-aa:, lnoyj ne-s yju!a!ad ylseaos u l
' ~ s o d p p eyseasp8 ys e 3
!uapu!ln?aad yaeoqz a~ai;elaoaa:, ale07
dur!l am:, u! '!z m o p e yu!d 301 ad
~ l ln!oa
s
'alu!eu! !em
!on q ~ ae p

SALCIM ALB

30r;

c s 11n rol important in actii-area 50cretiei. .Arhorii solitari produc. ma1

mult nectar, fiind expusi inai 11i11erazelor solare, de asemenea cei p l a n t a ! ~
pe solurile ugoare, adinci, bogate in
substante fertilizante, cu ap5 freatic:
aproape de suprafatri. Este hisie sd
existe surse de apri in apropiere (lacuri,
riiiri etc.), pentru ca umiditatea relativii sii fie cit snai ridicat6. Plantatiile
aflate pe soluri grele, argiloase sali s11perficiale sint slab prodilctive, neatingind decit a lreia parte tiin ca1)al.itatea productivfi a primului caz.
Nect,arul salcimului este de oripine
intrafloralri, arincl un con\inut in zahiir d e 30-55% si de aceea este c5utat
d e albine. Sint ani cind salcimul oferg
si nectar intrafloral in mici cantit5fi.
Salcimul d 5 productii foarte ridicate
la hectar, intre 1 100-1 700 kg miere,
in medie 1 500 kg. Evolutia culesul~ii
la salcim este urm5toarea: in primele
2-3 zile culesul este modest, incepind
cu citeva sute de grame. ajungind
pin5 la 2 kg. Apoi, in cazul t impului
favorabil si a existentei coloniilor active si puternice, culesul poate atinge
maxime pin5 la 10 si uneori chiar
12 kg de colonie. In ultimele dous
zile culesul scade brusc la 2 si ayoi la
1 k g pentru a inceta apoi cu totul.
Mierea de salcim este deschis5 la culoare, alb-g5lbuie, avind o aroma specificii. E a este apreciatii de consumatori gi foarte ciiutat5 pe piata extern8.
Cristalizeaz5 incet, la citiva ani, din
cauza unei cantitsti mai mari de fructoz5. Bine coapt5, ea are 15-20% ap8
?i 84,20% materii zaharoase si uscate,
din care dextrina lipseste cu totul.
Salcimul este q i un bun arbore polenifer, fapt relevat de aproape toti cercet5torii.
S A L C ~ ~ U GALBEN,
L
bgsicoasa, Cobutea arborescens L., cu flori iesind

S - ~ L C IPITIC
~ ~

de la subsuoara fri~nzelor,care dau o

piistaie scurt8, umflatd, cu multe
seminte - de ur:de i i vine ei numelo
de ,,bdgicoasa". Sub acelasi nume mai
e cunoscutd 0 specie - Laburnurrl
ortlgaris, Griseh. sillon im cu Cy tisus
Inhurnc~nt L. Ambele specii cresc pe
terenuri reci ~i nisipoase at ingind 3-4
m inilltime, cu un t r ~ ~ n c flexibil,
hi
verzui, fiirli spini, cu frunzele trifoliate.
Florile sint palben-aurii disp~usein raceme Ii~ngi,simple si multiflore, atirnate in jos. fnflorirea are lor la finele
lunii mai. si este oarecum asigurat5
cr~ntratimpului rec.e. Secret5 cantitabi
mari de nectar. .\lhinele, nici cind
plou5, nu inceteazg sA culeapA bogatul
nectar a l acestor flori care, in acelagi
limp ofer5 gi mult polen. hIierea este
de culoare deschis8 g i cu gust foarte
pldcut .
La noi, toate aceste specii sint putin
rgspindite; le gAsim nlai mult, prin
parcuri, ca arbori ornamentali, desi
au u n lemn care este bun pentru lucrRri de strunggrie. i n alt,e t5ri creste
in masiv. I s-a rezervat aici un loc
aparte pentru a atrase silvic~ultorilor
atentia cind urmriresc plantarea de salcim variat.

S.tLCiBIUL PITIC', salcim de halts,

A~rrorphafructicosn L., este un arbust
melifer, dar mai cu seam5 polenifer. Face parte din familia Legurninosne, fiind originar din America de
Nord.
Are o iniiltime de 3-5 m , cregte in
form5 de tufA cu tulpini mlildioase,
dar rezistente, eu frunze cu 11-12 foliole. Florile ail culoarea rosu-violet
inchis, cu stamine expuse la exterior
de la bazii pin3 la virful motului; ele
dau foarte mult polen de culoare portocalie. Nectarul s5u este rnai putin
abundent ; totusi productia de miere

.alel![e?aow !4 a a m p aanpoad e.\

a[ 'aaewan e~ .re! '!l4!u![;fu eA\a[ aaea
aaew alas eaAe JOA 'Fune! rrl o-pu!urns
-uo:, 'alau!q[e !ova ' s u w e o l a p eueny u!
a u n d as nrr ze:, r111 !a!u U] -ao[!anBej In1
-!pel3 czeaA!lJe !4 !n[n?a!nd vaaali-aa~
Ezea[nw!ls e g .eaoarp!ad !ewnu Jep
'aae[nur!ls a p eueay U! O O / o ~ ap a!imd
-oad o-alu! ~ s n da!j ~s aleod eases
'l3leJ
-as ~ d n:,
e [n)uaw!?aeduroa u! Fuaeo?
as !ode !4 yp[ea edrr u! !!lu! !ew a$ad
-02 as eases ' ~ d aep na?![ e1 09 c a p alsa
!n[nao~ydgpe ede u! aaes a p g!.\!~?od
!ew 893 e z o a 'aaes a p yn!ueZao e!oAiarr
~ ~ J S ! ~ EaJe3
S
a[eaau!ur a[aiue)sqns
ae?:,au u! asass3 a[aaeolySa[na a.laa
-eoap 'qelnqs u!ind !cur alsa ~ l e a g gde
s
n:, ~nao?gdspe'!no[j rr! le8oq [nael.)au
a ~ e d ep u ! ~..reSa[pq rr!p !mans dnls
u! qonp !cur gs pu!,juuuaa '~.~aja.rdo
aaes ad ea3 at1 ne! o a[au!q[v .leu!run[
a p g d w q ga!w o a p a?!z[gJu! a[aqrue
' ~ l ! n u h q opde na 1le[ela>14 w e a m s d ~ .
n3 Inun 'alssedas a)arr!qo.r n.) 'aluarrr
- 1 ~ ~ e d w ocnop
3
na ' n l.q n p. .rol~dt?.pe
!nun eaJ!so[oj epueuronaa a s .r?u!Jn
a p a~!.rao"an,~s!6 aezalqq Yns 'Flez!~e,!
-au!ur aoin gdt? ap aaelnca rr! 'a[arr!c[[r,
'!n1nms!ueu"~10 aaesaaau .ro[a[e.rarr!ru P
! S !!ags esd![ u[ ..ro[!aednls Parun[ ui
Elnlgqzap ~ [ n u ~i u ~ a [ q o ~o c ?lu!zaac[
I
'!n[n~a!ntl ~ ? u e ~TI! q asas0[01 o 1; I ? . I ~ . Y
- ~ w ! a d~e!.~acIs
rr! '!.rp,rn~a~cItu~
alarm uy
a p e ; , o a[au!q[e anea ad 'ua~rvs

'yanded nes a!ed u!p yzeauo!iaajuoa as

Bunq e a q e s 0 -qzeauolnq as enealies
')ezrl.redaa urnoj!un eals ~s !azu!d [nr
-o!J~?u! urp [n[e!aalew e3 naluad .!n[
-naede;, [e aop~a~w!
1nalaurtaad alsa l!a
qae[n!r[8unldanp nes ylealyd ' ~ ) e [ n 8 a ~
~ r u a o jo n e p !-aaea ',,aanqn!aLc a[asrz
-eQe na a?nsnJ !u!8aeur aae eneal[eS
.a?a !$[!a 'sanded a p [nlanaj e[ a p jnd
'aedoa a p !qabnw 'uwa[ ap u ~ 8e[e)
j
na
y n ~ d w n3es a p y z u ~ du!p a x j as e z
- ! n [ n ~ e d e 3[ e leuoapn09 Inuolaea nes
e [ q e l aSu!au! alaaeos pu!a raunle '?[nur
eaad !n[nq!na eaa!z[yau! a ! n p ~ 8 u ~
nu eat?,.\ ae! '!!ma! lndur!l u! !n[nq!n:,
p [ e m p au!j aaes '3!leura)s!s !n[ndn)s
[ e n!aosaaJe un alsa ~ . I ~ ~ J , I V S
-!Jew .ro[!y,\ a[!anpunad
ad ti !!aYuna ale a[!qepunu! a[!.rnpyd
u!ad a19aa3 .!u!urydps 2 e a q 3 au!i 14
crr!.l[es qdnp !ew In1 a[au!j e [ alBaao[j
-u! .S>i 0: "1 y1e[na[e.1 alsa asl.laq e[

.alall ns ?7.i2zrad nsadd

' u . 'wru
~
~ ' ap
0 g,jsz!ue.\[e8 Erua!s 111
so:, as !j: szsasaad as .gl!uInue gsa.14I
o-qug und as alran!rjJurlugI\; eazunlj ap
?e'jgan:, ne-s a[!u!d[nl s., p J n p '!n[n:l
-ede:, e p.reor,ralrr! earu!Srrn[ l ! s t?letBr

SCAIUL

31

i n toate locurile nelucrate, p5rtisi te,

la margini de drum qi locuri virane.
Toate soiurile sint bune melifere, incepind cu holera spinoasg, descrisd
aparte, pin5 la multiplele soiuri de
Cirsiurn rgi Cardlaus, si mai ales acesta
din urm5.
Astfel este scaiul de pe IingCi drumuri, Cirsiltn? lanceolatunz, care se
sseam5n5 cu Cirsium pannonicum;
denumirea acestora este multipl5; in
unele p l r t i se numegte crZpu~nic, in
altele ghimpe sau scaiete. Floarea are
culoarea rorgie-deschis5, cu dungi grilbui, cu miros pl5cut care atrage albinele. Planta produce polen de culoare
albicioas5, iar bogatul s5u nectar - o
plant5 produce 0,4 g pe zi - are o concentratie de zah5r de 50-60%. Productia de miere la llectar este calculat5 la 90-100 kg, culoarea ei caracteristic5 este putin verzuie. lnfloregte
i n iulie-august, uneori chiar in septembrie.
0 varietate de crapugnic crergte ~i
prin fPnetele umede avind denumirea
ytiintificg de Cirsium palustre. Culoarea florii este rorgie-aprins5. lnflorirea
tine din iunie pin5 in august, cind florile s i n t mult vizitate d e albine.
0 a l t l specie de scai este rgi limba
oii, Cirsirrnl canzrrn, cu flori asemlnfi-

toare in c,olorit, dispuse in capitule;

de asernenea castravanul (Cirsiurn
erisithales) care se aseamiing rrl p5l5m i d s , dar are flori galbene.
L a fel sint nlulte soiuri de Cardlaus,
cum este spinul. Cardarls acanthoidf.~,
avind fruzlze asenl5nAtoare c11cele de
avant., denumit g i scaiete. Florile stall
in capsule izolate pe tulpirii inalte.
De asernenea cinlinul, Cardulr. n!rtans,
cri flori pi~rplirii in capitr~leizolatr,
stind aplccatc la \.ir.Tul ramurilor; ele
dau polen c ? n ~ ~ g isiu mult nectar.
i
este si scaietele,
Din a c e e a ~ familie
Carduus h - e r n ~ r i c, u flori rogii reunite
in capitule solitare la virful ramurilor; cregte in re,gir~nilenluntoase si
calcaroase, inflorind din iulie-august.
$i scaiul mdgsirrsc, Onopordon aranfhirrm, de la care s-au obtinut pins i~
100 kg miere de la o colonie.
Tot o compozee meliferd este si
Ccntarrra hent.dicta, sau Cnierts hen?dicrcl.~,plant5 ierbacee de 25-30 cm
cit gi spinul dracului sau, cum i se mai
zice $i scaiul vintului sau scaiul dracului, Er?yn,girtn2 campestre, din familia I'mbeliferae, bun melifer. Florile
sint alb5strui-verzi, in capitul globu10s CII un invelis fepos; are mult polen.
mai ales la inceputul infloriti~lui,
cind in adincrll potirelor are si mult
nectar.
YC'XIUSUL sau varpa ciobanului,
Dipsacus pilosus L., din familia
Dipaacaceae, cu tulpina dreapts s i
s f i r ~ i n dla virf cu un ghem ghimpos
in form5 de ou sau de miiciucii, de
unde ii vine si numele, c5ci este ca o
mSciuc5 ciob5neasc5. Este o plant5
care rezistg la secet5, dind totusi nect a r mult. Este una din cele mai melifere plante; i n special varietatea Dipsacus f:illonrcm, care se cultiv5 chiaipe scars intinsfi prin alte tAri, folosit
in special de f a b r i c i l ~de postav care

SCAIUSUL

209

pun mgciuliile ghimpoase in dispozitive speciale de sc5mogare a postavului. Florile sale grupate in capitule
globuloase sint albe sau liliachii qi tot
timpul cercetate de albine, elaborlnd
nectar fn cantitlti insemnate. Infloreqte In lunile iunie-iulie. PvIierea de
scai, cit qi cea de la soiurile descrise
mai sus, este foarte bun;: are o savoare deosebit5 qi culori de la alb la
galben-deschis cu mici variatii. Mierea contine multe vitamine g i anume:
vitamina B, 137 micrograme la 100 g
miere, vitamina B, 41 micrograme Oj,
qi vitamina C 6,5 micrograme O/b. PoPenul lor de culoare cenuqie, este si el
bogat in vitamine gi este adus de albine in cantitsti insemnate in stup.
SCAUNUL DE LUCRU fn. S T U P ~ A est e
necesar oric5rui apicultor. In stupgrit
sint lucr5ri de migal5, care il oblig5
pe stupar s5 stea mult timp aplecat
deasupra stupului la cercetarea fagurilor, csutarea mltcii, miscarea diafragmei etc. Aqezat pe scaun rji
f5cind astfel lucr5rile necesare, el
poate continua lucrul, f5r5 prea multri
oboseals.
Scaunul cel mai practic are, atit in
p5rtile laterale, cit qi sub scindurile
d e qezut, cite o cutie in care stau diferite obiecte qi scule necesare apicultorului: cuie, colivii pentru mgtci, dalt,a
apicol8, cleqte, ciocan etc., avind in
ele loc s5 pun3 qi micile buc8tele de
f5guraqi rszuiti de pe speteaza superioar5 sau peretii stupului, care tree
apoi la topitorul solar.
SCURT ISTORIC.
Apicultura in
Romania are un trecut milenar,
c5ci pe meleagurile noastre au fost
intotdeauna atit de multi stupi qi
roiuri rgtscite, incit marele istoric al
antichitiltii Herodot (485-423 i.e.n.),
in c518toriile lui de studii, scrie c5
trecfnd Dunarea la noi a aflat atit de

SCURT ISTORIC

mult potop dealbine, incit filceau greut.5ti c5ltitorului. Documentenelndoielnice, ceva mai recente ni le ofer5 Columna lui Traian de la Roma. Pe
toat5 inlltimea ei, sute de basoreliefuri reprezint5 daci in diferitele lor
indeletniciri. Citeva din acestea ii
arat5 ingrijind albine in cognite t u guiate, ori prinzind roiuri din arbori.
Dup5 retragerea romanilor din Dacia,
pustiirile barbarilor au nimicit document,ele vremii, dar populatia de aici
a tr5it legatri de rnunte, pgmint vi p5dure, fiind nelipsit5 de prisaca de albine. Bog5tia apicol5 a Moldovei ~i
Munteniei era negustorit5 de venetienii ce apreciau mult produsele prisgcilor romilneqti.
fn afar5 de documentele qi tranzactiile vremii, in aceast5 privintri g5sirn
in cartea domnitorului D i m i t r i e
C a n t e m i r in care descrie Moldova, pagini int,regi unde vorbeqte despre albingrit, ca despre o ramur5 insemnat'5 in economia rural5 a vremurilor.
Apoi, din cronici rjtim c5 nu era sat
sau mogie far5 s5 aib5 stupi multi
cu albine, care constituiau adeseori
obiect de negot, de danii sau zestre
fetelor mgritate. Sint hrisoave in care
se arat5 cum un Cantacuzin avea o
prisac5 cu 12 000 stupi, iar din document,ele aflate la Academia R.S.R. se
vede c5 ,,zeciuialaU, adic5 impozitul
de 10% in produse directe, era obligatorie pentru posesorii de stupi. Istoricul N . I o r g a in a sa ,,Istoria
romdnilor in c515torii" mentioneaz5
la pagina 259 un document din 1786
a1 unui negust.or german care, coborind pe Dungre, ,,a aflat ades stupgrii
ce aveau pin5 la 2 000 de stupi cu albine, pe cind s5tenii se multumeau cu
cite 100". In publicistica apicol5 veche rornaneasc5 au mai ap5rut de-a

SCURT XSTORIC

'210

lungul anilor o serie de lucr5ri demne

de amintit aici.
fn 1555 un c5rturar din Sadu (Sibiu), profesor si doctoi*, pe nume Ion
Alolnar, t i p 5 r e ~ t ela Viena o carte cu
titlul ,,Economia stupilor". El esteprimu1 apicultor din lume care emite si
aplic5 ideea unei gratii de separat matca in cuibul ei, cu mai mult de jum5tate de secol inaintea lui T. P r o c op o v i c i din Rusia, si cu mult inaintea lui H a n n e m a n n. La pagina
55 din cartea sa arat5 felul cum el asaz&niste scindurele ggurite, cu un diametru mai mic decit corpul mgtcii,
pentru ca aceasta s5 nu treacg in compartimentul cu fagurii cu miere.
f n publicatii ii urmeazg, la 1805,
A. W o l f din Sibiu, care t i p 5 r e ~ t e
in a sa ,,Descriere a Moldovei" un mare
capitol privind apicultura de acolo.
Ceva mai tirziu, in 1872, preotul
S c l e j e a n din Banat, prin prezenta
sa la Congresul International de Apicultur5 de la Salzburg dovedegte c5
apicultura b5niitean5 era cunoscut5
dincolo de hotarele t5rii. fntr-adevgr,
acolo, in 1873, ia fiint5 prima asociatie de stupari, sub presedentia lui Nicolae Grant, sub denumirea de ,,Reuniunea stuparilor din Sudul T5riiU,
care tip5regte lji o publicatie aproape
lunar5 ce apare timp de 44 de ani, la
care scrie preljedintele si cei care erau
animati de dragostea pentru albine.
In fruntea acestei ,,ReuniuniU a activat cunoscutul poet b5n5tean A4 a rt i n o v i c i, stupar de seam5.
fn ordine cronologic5, publicistica
romaneascii are o lucrare ap5rutii in
1887,scrisiide C o n s t. D a m i a n,
publicat5 la Brasov sub titlul ,,Stupiiritul", concomitent cu ,,Cursul de
stup5ritU in 16 capitole publicat la
Bretcu de A u g u s t i n D e g a n.
Dupii zece ani, in 1897, R. S i m u
public5 la Sibiu in dou5 editii lucra-

SCURT ISTORIC?
-

rea ,,Cartea stuparilor s5teniU, iar in

1899, R e m u s B e g n e s c u , fiul
preotului Begnescu care a fost tribunu1 lui Avram Iancu in revolutia Ardealului, tiptireate la Bucuresti ,,Curs
de stup5rit rational". In 1901 N e t a
P. R 5 c h i t i c 5 tip5reste la T.
Severin ,,Tratatul apiculturii sistematice", urmat5 curind de o lucrare similar5 a lui U I r i c h, cu o prefata d e
L e o n a r d . fn 1905dr. F l o r i n
B e g n e s c u public5, in limba italian5, o lucrare asupra apiculturii romGnesti si in acelasi an P. S. A ur e l i a n tip5regte lucrarea sa ,,Agricultura la RomGni", in care apicultura
are un insemnat capitol.
Publicistica apicol5 mai insemnatti
incepe ins5 din 1907 cind apare la Bucuresti cartea ,,CIl5uza stuparului",
scris5deN. N i c o l e s c u , 5 i S t o e n e s c u, care s-a reeditat mereu
pin5 in 1947.
Concomitent F I o r i n B e gn e s c u incepe s5-qi desf5soare prodigioasa sa activitate de publicist,
publicind peste treizeci de lucr5ri din
1905 pin5 in 1945. Activitatea acestui
mare inaintag este extrem de bogat&,
c5ci in afar5 de lucr5ri, el a publicat
sute de articole in diferite reviste dar
mai cu seam5 la ,,Revista gtiintelor
veterinare", pe care a condus-o timp
de 20 de ani.
Miscarea creatl de F I o r i n B e gn e s c u a prins sii dearoade: apicultorii s-au constituit in asociatii locale
in diferite regiuni ale tiirii. El insugi
infiinteaz5 la Iaqi in 1923 ,,Primasocietate nationalii de apiculturl", fiind!
ales prerjedinte ping in 1928, cind este
urmat acolo de un insufletit ?i entuziast muncitor pe t5rimul apiculturii
- ing. C. H a n g a n u.
In 1930 ia fiint5 in cadrul Institutului National Zootehnic (I.C.Z.) prima Sectiune deapicultur5, unde dr.

S C U R T ISTORIC

211

F. B e g n e s c u gi alti colaboratori
au tinut anual cursuri de apicultura
pin5 in 1947. In cadrul acestei sectii
a desf5gurat o bogatti activitate dr.
C. Pelimon, cercetatoare in domeniul
,,bolilor albinelor", publicind gi o
pretioas5 lucrare cit gi cercet5ri asupra polenului. Ing. N. Foti, care a fost
un timp chiar geful sectiei, a scris o
lucrare despre ,,Iernarea albinelor" .
Ing. I . B a r a c a scris o lucrare despre ,,Cregterea mgtcilor".
fn 1956 sectia de apicultur5 se transform5 in unitate independent5 ca
,,Statiune Central5 de Apicultur5 gi
Sericicultur5", cu local propriu la
B5neasa (Bucuregti), unde o serie de
scercet8tori au lucrat la stabilirea caracteristicilor albinei romanegti, ce
a primit denumirea de ,,Apis melifica
Garpatica", precum gi la iernarea m5tcilor in afara ghemului, stabilirea
~diagnosticuluiin nosemoz5 cu ajutorul examenului coprologic a1 mgtcilor,
la stabilirea STAS-ului ramei oficiale
a celor trei tipuri de stupi de la noi cit
qi studiul bazei melifere cu o hart5 a
masivelor melifere.
f n aceast5 perioad5 au mai ap5rut
o serie de reviste: la Iagi, se tip6regte
citiva ani ,,Revista national5 de apicultur8" sub conducerea ing. C. H a ng a n u ; la Voila, ling5 Fgggragi, timp
d e trei ani, apare revista ,,Stuparul
~omiin"; la Tg. Frumos, apoi la Cornegti, gi in sfirgit, la Bucuregti apare
timp de peste zece ani ,,Buletinul apicultorului", condus de entuziastul D.
Stamatelache, iar in Bucuregti apare
regulat ping in 1947 revista ,,Romiinia
apicol5", organ a1 Societ5tii centrale
d e apiculturg, sub conducerea pregedintelui G r. G i o s a n. f n sfirgit,
d e atunci gi pin5 fn prezent, apare
revista ,,Apiculturaa organ a1 Consi-

SCURT ISTORIC

iului superior a1 Apriculturii gi a1

lAsocia#.iei cresc5torilor de albine.
La toate aceste publicatii periodice
sau lunare s-au remarcat de-a lungul
timpului activigti entuziagti care au
scris benevol sute de articole. fntre ei
sint demni de remarcat: V. H a rn a j , N. R o m a n e s c u , C . P e llmon, Marcela Harnaj,
D. S t a m a t e l a c h e , I . V i c o v e a n u , C. A n t o n e s c u ,
I . K e d e v etc.
Ca literatur5 apicol5, in afar5 de lucrgrile dr. F. Begnescu gi C515uza stuparului amintit5 rnai sus, s-a rnai tip5rit in 1935-1936 lucrarea ,,Stupsritul" de C. H r i s t e a , reeditat5
in 1942 gi 1947, precedat5 de o serie de
lucrgri mai mici, tiparite in cadrul
Bibliotecii agricole ,,Universul" ce au
tratat: Stupii sistematici, Cregterea
mgtcilor gi Cregterea albinelor.
A urmat apoi, in ordinea aparitiei:
,,Sistematizarea cregterii reproduc5torilor de albine" de dr. R. - R o m an e s c u, ,,In lumea albinelor" de
C. A n t o n e s c u, ,,Cartea stuparului" de dr. B o g d a n T. gi colaboratorii, ,,ApiculturaU de V. P e t r u g, lucr5rile lui N. F o t i, C.
P e 1 i m o n , I . B a r a c amintite
mai sus, ,,Apicultura gi baza melifer5"
de V. P e t r u g gi O p r i g a n ,
,,Cregterea albinelor" de I . B a r a c
gi colaboratori ,,Cartea apicultorului"
de E. M i r z a gi ,,Manualul apicultorului" elaborat de un colectiv A.C.A.
Ca un prim rezultat a1 acestor str5danii didactice, apicultura a luat in
tara noastr5 un deosebit avint. I n 1940
erau un num5r de 557 727 stupi care
ins5, din cauza r5zboiului, s-au diminuat ping la 300 000.
fncepind din 1948, stupinile sectorului socialist din gospod5riile de stat,
cele ale cooperativelor agricole de productie, ale cooperatiei ?i a silvicul-

SCURT ISTORIC

turii au ajuns s5 posede un efectiv

de 150 000 stupi cu albine. Un deosebit avint a luat apicultura incepind
din 1957, cind a luat fiintl Asociatia
cresciltorilor de albine, cu filiale in
toate regiunile t5rii si majoritatea
raioanelor. Num5rul membrilor asociatiei a crescut de la 11 000 in 1957
la 61 000 En 1966. fn citiva ani de la
cei 300 000 stupi ce erau in 1945 s-a
ajuns in 1964 la aproape un milion.
Productia de miere s-a milrit considerabil: in fondul centralizat a1 statului
abia intrau citeva zeci de tone de miere pe an, ca numai d u p i citiva ani, in
1965, in acest fond s5 intre peste 2 000
tone miere.
Partidul Comlinist RomSn si Guvernul R.S.R. au sprijinit aceastil
miscare de mas5 prin dou5 H.C.M.,
in care s-au stabilit m5suri de sprijin
yi dezvoltare a apiculturii, prin transporturi in pastoral cu stupii, plitindu-se numai 50% din taxele obignuite,
scutiri complet,e de impuneri fiscale,
crearea de ateliere inzestrate cu cele
mai moderne utilaje in cadrul unui
complex apicol la BBneasa, construit
de A.C.A. fn 1965 prof. ing. V. H a rn a j - pregedinte a1 Asociatiei Cresc5torilor de Albine din R.S. Rominia
a fost ales gi pregedinte a1 Federatiei
Internationale a Apicultorilor (Apimondia) cu ocazia celui de a1 XX-lea
Congres International Jubiliar de
Apicultur5 de la Bucuregti.
Asociatia tine cursuri de mas3 in
fiecare an, in care se instruiesc ~i calificil citeva mii de apicultori pentru
sectorul socialist gi individual.
Avintul inregistrat in ultimii ani in
dezvoltarea apiculturii la noi in t a r i
precum si sprijinul acordat de stat
unitiltilor cu stupini gi apicultorilor amatori va duce desigur spre noi
realizilri ce vor face mindria t5rii noastre cu un vechi renume pe acest ttirim.

212

SEPTICEMIA ALBINELOR

SELEqIA, V.n.
m5tcilor, selectia.

Matca,

createrea

SEPARATORUL DUBLU este o rams.

de 12 x 12 mm grosime a1 c5rei perimetru corespunde cu cel a1 stupului majoritar din prisac,5. Pe ambele fete ale
ramei sint fixate d o u i pinze metalice
galvanizate, cu ochiuri de 1,5-2 mm.
Rama se agaz3 fntre corpurile superioare ale stupul~iivertical sau multietajat izolind albinele din corpul de sus
fat5 de cele de jos. Corpul de sus, fiind
f5r5 matc5, albinele isi clrldesc botci
gi cresc acolo o matc5 noui. Aceasta v a
inlocui mai tirziu matca b5trin5, cind
separatorul se va retrage. Distanta
intre cele dou5 pinze de sirm5 trebuie
respectatti, c5ci numai astfel albinele
celor d o u i unitilti, neput,ind sB se
ajung5 cu limba, nu-si transmit prin
pinz5 substanta de matc5, iar cele orfane isi cltidesc botci.
SEPTICEMIA ALBLYELOR este o boa15
care nu are un caracter epizootic;
ea a fost de curind identificatti la noi
(1958) la Laboratorul de hacteriologie
veterinari din Focgani. Cu aceastii
ocazie s-a stabilit c5 agentul patogen
este un bacil aerob facultativ denumit
Bacillus apisepticus ce are forma unui
bastonas. E l nu se transform5 In spori
gi moare la 100, in 3 minute, fiind
sensibil la razele solare si vaporii d e
formol. Germenul bolii se afl5 in nat u r i , in apele stattitoare infectate ti
este adus in stup de albinele ce transport5 apa. Calea de pltrundere in organisniul albinelor este aparatul respirator, prin stigmatele toracice, de
unde trece usor in singe (hemolimf5)
unde se inn~ultegteprovocind o infect i e general5 (septicemia). Uneori p5trunde in singe ~i pe cale digestiv5,
cind albinele sint slibite de altii boa15

;LPTlCEMIA

ALBlNELOR

213

infectioas5 (nosemoza), rezistenta lor

organic5 fiind minors.
Dup5 cercet5torul B u r n s e i d e
simptomul caracteristic este tulburarea gi in5lbirea singelui care devine
lgptos; alterarea rapid5 t i profund5 a
cadavrelor, mai ales pe timp cald, exaI5 miros pronuntat de putrefactie ;
capul, toracele gi abdomenul igi pierd
legiltura intre ele qi la cea rnai micil
atingere se separ5 una de a l t a ; aripile
si picioarele se desprind de pe torace;
perigorii cad de pe suprafala corpului.
Simptomele exterioare sint asem5n5toare in parte cu cele ale bolilor:
paratifoza, amibioza, accarioza; albinele au abdomenul balonat, miscilri
nesigure, cad pe spate f5r5 putinla de
a se redresa, sau execut5 s5rituri nervoase etc.
Diagnosticul este stabilit numai de
laborator unde f5cindu-se cultur5 de
hemolimf5 infectat5 se pot descoperi
ugor, dupil 24 ore, bacilii respectivi.
Nu s-a ajuns pin5 acum la un tratament specific. Cercetatorii recomandB luarea m5surilor de igienil in stup
gi stupin5, hran5 de calitate, colonii
puternice, indepilrtarea de locuri umede, umbroase, expunind stupii la soare.
SIROP, V.n. Hrcinirea albinelor
SOIA, Soia hispida (Moench.), plantil erbacee anualg din familia Leguminosae, adus5 in Europa din tinuturile asiatice. Din boabele ei se Eac
direrite preparate alimentare: unt vegetal, ulei, lapte etc.
Planta este ca o mica tufa de 30-60
cm, cu frunze p5roase qi flori mici de
diferite culori, care dau nectar destul
de mult. Unii apicultori au obtinut
pin5 la 20-22 kg miere, de stup, ducfnd prisaca in preajma culturilor de
soia. Albinele trebuie la inceput s l fie

SORGUL ZAHARAT

dresate la acest cules timp de citeva

zile V.n. Dresaj.
Interes pentru apicultor rnai prezint5 gi f5ina de soia, dup5 ce s-a extras uleiul, cfici inlocuiegte polenul
in hrana albinelor, deoarece contine
multe proteine, vitamine gi microelemente care o apropie mult de cornponenta polenului.
F5ina de soia degresat5, cu cel mult
644, gr5simi gi proteine, contine gi
aminoacizi. E a se d5 albinelor pulverizat5, sau trecut5 prin sit5 d e a d , nr. 8,
astfel ca granulele s6 aib5 diametrul
mai mic de 0,185 mm gi se pun intr-un
hrgnitor de polen stind la soare, de
unde culegitoarele o iau gi o duc in
stup, rnai ales in primfiverile lipsite
de polen sau in toamn8. Stuparii americani o ofer5 albinelor gi in combinatie cu drojdie uscat5 pulverizat5 gi
lapte praf.
Cu f5ina de soia se fac turte din gase
p5rti soia, plus o parte drojdie uscat5,
lapte smintinit in pulbere amestecat
apoi cu miere, pin5 se face ca o pasts
consistent5. Se dB albinelor sus, pe
spetezele superioare ale ramelor, V.n.
Hrcinirea, turta de polen.
Degresarea boabelor de soia se face
in dispozitive speciale sub actiunea
aburilor gi nicidecum cu ajutorul substanfelor ce dizolvA grasimile.

SORGUL ZAHARAT, milturi cu boabe

negre, mrituri - Sorgurn saccaraturn
(Bers.) din familia Gramineae, este o
plant5 anual5 de culturb, cu tulpina
inaltti, cu numeroase frunze ceva
mai late ca la m5tura obignuits. Ea
are spre virf un panicul compus din
numeroase fascii, care poartii pe ele un
mare numilr de boabe mici, rotunde,
de culoare neagr5, spre deosebire de
cele galbene gi rogietice de la mgtura
obignuits. Semintele servesc la hrana
animalelor continfnd mults proteins,

SORGUL Z A H A R A T

214

iar ca mas5 verde este foart,e bun5 pentru siloz.

Pentru albine tocmai aceast5 mas3
verde este trebuincioas5. In alte t5ri
ea se pune la presi in dispozitive speciale extrggindu-se o insemnat5 cantitate de suc zaharat, de 1,5-4 tone
suc la 1 ha. Sucul are un procent de
8-13% zahgr, pe care albinele il transform5 in miere. Este folosit5 ca hranri
in sezonul cind ele zboar5 pe afar&.
Pentru iernat ins5 hrana aceasta las5
multe rezidii intestinale, are o actiune
nefavorabil5 asupra albinelor.
SPARCETA, Onobrychis viciaefolia
(Syn.) sativa (Lam.) din familia Legurninosae este o leguminoasii peren5, care se cultiv5 ca furaj, considerat5 superioar5 chiar lucernei gi
trifoiului. E a poate sta pe acelagi teren
peste 6 ani, dind productii de furaj
crescinde pin5 in anul a1 patrulea apoi
ele descresc.
Planta cregte in tufe mici, cu tulpina
h a l t 5 de 30-60 cm, cu frunze neperechi, compuse din foliole liniare gi
alungite; face o floare de culoare roz
in form5 de spic conic, cu atit mai mare gi cu o productie superioar5, cu cit
terenul este mai bogat in calcar. Este
una din cele mai bune plante melifere,
de la care albinele iau mult polen si
nectar, incepind din anul a1 doilea de
la ins5mintare. Totugi, autorul, a avut
ani in care, c5zind ploi abundente dupd
Pns6mintare, sparceta a inflorit chiar
in primul an.
0 singur5 floare dB 0,14-1,5 mg
nectar, cu o concentratie de 24-45%
zahgr, iar productia la hectar a nectarului variaz5 gi ea de la 60 la 270 kg,
in raport de sol, umiditate rji conditiile
atmosferice, favorizat5 fiind de o temperaturs intre 22 rji 25"C, cu o umiditate relativ5 a aerului de 70%. Cind
recolta este buns, cintarul de control

STUP

inregist.reaz5 un cules zilnic pin5 la

4-5 kg.
Nectarul est,e incolor g i florile I1
secret5 chiar din ziua deschiderii lor.
Mierea de sparcet5 are o culoare galben3-aurie gi o savoare deosebit5, zaharisindu-se tirziu rji foarte fin.
Fiecare floricic5 secret5 nectarul
dou5 zile, in care albinele trebuie s5
intervin5 pentru polenizarea lor, c5ci
planta este alogam5 gi polenul ajunge
la maturitate inaintea stigmatului. 0
bun5 polenizare se face cu patru stupi
la hectarul de cultur5, cici sint zile,
cind intr-un hectar de sparcet5 sint
deschise pin5 la 100 milioane flori.
Plantei ii convin terenuri calcaroase si reactioneazl bine la ingrlggrninte
cu superfosfat. Productia nectarului
se dubleaz5 cind se d 5 20 kg substant6
activ5 de superfosfat la hectar.
STETOSCOP, V.n. Tlcbul acustic.
STUP, reche denumire care deriv5
de la cuvint,ul latinesc stypus, este
c5suta sau adapostul unei colonii, unde albinele igi cl5desc faguri pentru
depozitarea strinsurii de miere ~i polen gi in care i?i cresc puietul.
Din timpuri imemoriale omul a avut
ling5 locuinfa sa gi citiva stupi f5cuti
din scorburi, ori impletiti din nuiele,
lipite cu lut, sau din funii de paie legate cu mlaj5 intocmiti ca un clopot
etc. Toti acegtia fac parte din categoria stupilor primitivi, V.n. De cind s-a
inventat un stup cu rame mobile, cu
cat de recolt5 ~i alte accesorii, s-a statornicit ca el s5 fie denumit ,,stup
sistematic", iar apicultura a intrat de
atunci pe f5gagul industrializarii gi
rentabilitatii.
Stupul sistematic corespunde in mare parte cerintelor naturale ale vietii
coloniei, care se dezvolt5 in el c11 totul
normal.

Carscteristicile unui stup bnn. Un

stup sistematic trebuie s3 inlesneascs
coloniei posibilitatea unei dezvoltari,
far5 ca ea s5 simt5 rreodat5 stinghereal5 din lips5 de spatiu, cu o capacitate mare gi cu posibilit5ti nelimitate
de l5rgire a acestei capacit5ti pe
m5sura cerintelor, dar s3 se poat3
si micgora la maximum in anumite
imprejurgri. S5 aibii toate partile
componente deplin mobile, iar m5sura lor s5 fie aceeasi pentru toti
stupii din prisac5. Materialul folosit
s5 fie r5u conduciitor de c5ldur3, impermeabil, ugor, avind in el retinute
multe particule de aer. Aceasta face o
izolatie bung si feregte colonia de frig.
Lemnul de conifere, tei, plop gi salcie
alb3 sau rogie corespunde cel mai bine
acestor cerinte. S5 nu fie facut din
scindur5 groas5 gi nici cu peretii dubli. Stupii cu peretii dubli cer material mult, sint greoi, izoleazi primivara colonia de c5ldura solar3 gi nici
nu folosesc prea mult pentru iernare,
la noi nefiind geruri prea mari gi de
lung5 duratii. Stupul trebuie s l aib5
asigurat5 o bun5 circulatie a aerului,
s5 fie ugor de minuit si sii nu fac5 greut5ti in muncl stuparului, cum este de
pild5 stupul german care se deschide
pe l a spate, iar pentru ca s5 se cerceteze un fagure din mijloc sau din fat&
se scot toti fagurii din interior. S5 fie
construit trainic, in tincuri sau dublu
fall pentru a rezista la transporturile
dese in pastoral, cu o stabilitate sigur5
pe platforma camionului. Fundul s5
fie detagabil, reversibil, lipsindu-i
leatul de centur5 din fat5 si creindu-se
astfel acolo un urdinig larg gi lung cit
este l5timea peretelui frontal a1 stupului. Toate accesoriile lui cu rame,
diafragrne, podigor de acoperire, rama
ventilator, podisor Snellgrove, s5 fie
din materialul cel mai bun, t5iat din

scinduri f6r5 cioturi gi putreziciuni,

geluite si bine fixate.
Izolatia lui s5 fie f5cut5 prin dou5
straturi de vopsea la exterior, c5ci in
interior au grij8 albinele s5-i propolizeze peretii. i n schimb, fundul va fi
vopsit pe ambele psrti, c5ci el este
cel pe care se scurge apa condensat6
din vaporii degajati de colonie in
timpul iernii.
Nateriale folosite la construirea stupilor. Scinduras5 fie de prim5 calitate,
c5ci numai astfel v a avea o durabilitat e indelungatl. U n stup f5cut din scindur5 bun5 tine 50-60 ani, dac5 este
bine intretinut, vopsit la 2-3 ani g i
ferit de excesul de umiditate. Avind
in vedere ins5 c5 scindura este un material scump gi rar se recornand5 ca ea
s5 fie inlocuit5 cu alte materiale ca:
paiele sau papura presat5, fiind nevoie
numai de citeva leaturi ca schelet.
fn alte t5ri se folosesc stupi din polistiren, dar ei au nevoie in interior d e
o ciiptuqeall de scindurii, subtire. Cind
se folosegte scindura, ea s6 fie bine
uscatti, c5ci altfel materialul scade,
r3min cr5p3turi gi trebuie inn5diti.
Ca grosime se prefer5 cea de 25 mm
care, geluit5, r5mine de 22 mm, dar
numai pentru stupii verticali gi multietajati, c5ci pentru cei orizontali,
stasul 4170/1953 prevede grosimea de
33 mm gata geluit5.
Cuiele de git5 folosite la incheierea
pieselor s3 fie de 6-7 cm pentru corp,
iar pentru celelalte piese ~i accesorii,
unde se folosegte scindur5 mai subtire,
s5 fie de 4-5 cm.
Cleiul de oase s5 fie transparent,
sau din cel de cazeins care lipegte mai
bine capetele incheieturilor.
Pinza de sirm5 folosit5 la ventilatoarele capacului la stupul orizontal,
sau la rama de ventilatie la tipurile

SULFINA

238

SUPORTUL MOBIL

nectar Pn fiecare floricicA, avind un

continut de zah5r de 33%. hlierea
este de calitate exceptionalti, de culoare alb5, transparentg, cu un parfum qi o aromti deosebit5; ea cristalizeazti cu greu avind un procent
mai mare de fructozti.
Sulfina cregte pe orice teren; merge bine chiar yi in cele s6r5turoase
pe care le imbunztsteqte c5ci are o
rBd6cinB pivotant5 care atinge 2 m.
Dup5 cercetgtoarea Krasikova,
floarea de sulfin5 mai are un mare
folos pentru albine: pe petalele florilor, in polen gi nectar sint numerogi
bacteriofagi care adugi de albine in
stup le ajutti s5 se vindece de boala
1oca.
Stuparii care colecteazti polenul in
timpul infloritului sulfinei trebuie
85 fie foarte atenti ca polenul s5 nu
fie cumva umezit de vreo ploaie, c5ci
el, fermentind foarte repede, produce
o substan$8 otrjvitoare - dicumarina - care provoacg hemofilia, o
bus annua Medik. Aceasta din urm5 boa15 a singelui, foarte periculoas5.
s-a obtinut prin selectie, inflorind
Sulfina este totodatg o bun5 plandin primul an de la ins5mintare; cele- ts furajers plin5 de substante hrtilalte infloresc in a1 doilea an.
nitoare, bogatl in albumin5 digesSulfina alb5 anual5 are o tulpin5 tibil5.
h a l t 5 de 0,70-2,50 m; c r e ~ t ein tuf5,
SUPORTUL MOBLL metalic se folosegmult ramificatti, fncepind aproape
d e la baz5, cu frunze trifoliate, dintate. t e la deplasarea apropiats a corpuFlorile sale sint albe, de forma papi- lui de stup plin cu albine gi miere,
lonaceelor, stind in raceme libere, nestrlnse si alungite, care eman5 un puternic parfum de cumarin. fnflorirea
ei de lung5 duratti care tine o lun5,
o pune En fruntea plantelor melifere,
iar cind se cultivg gi varietatea galben5 care infloregte cu trei stipt6mini
Pnaintea celei albe, albinele au un
cules neintrerupt de la sulfin5, care
dureazg pin5 la dou5 luni. Planta
secret5 nectar chiar pe timp rece.
Productia de nectar la hectar este
de 200-600 kg, cu 0,16-0,50 mg Suport mobil pentru controlul stupului

SUPORTUL MOBIL

cfnd se face controlul coloniei, sau

est,e nevoie s5 se inverseze corpurile
fntre ele. Distantfnd uqor cu d5ltita apicol5 cele dou5 corpuri se
introduce partea orizontal5 a suportului mobil intre ele, trggfndu-se
pe platforma lui corpul superior. Cfnd
lucrarea de control s-a terminat, corpul de pe suportul mobil se impinge
uqor la locul s5u. Deci pentru stupar
este un instrument de mare ajutor.
E l se compune din dou6 p5rti articulate fntre ele; platforma orizonta15 ce este alc5tuit5 din dou5 brate
ce au la capete dou5 tegituri care se
introduc intre cele dou5 corpuri descleiate de propolis cu d5ltita apico15. Aceast5 platform5 este articulat5
cu dou5 picioare care, stind En pozitie vertical5, foarte putin inclinat5
fn afar5, sfnt infipte fn p5mint gi
deci pe ele se sprijin5 intreaga greutate a corpului superior tras peste
platform5.
Picioarele au un dispozitiv telescopic de in5ltare, cfnd stupul are
mai multe corpuri.
Distantfnd usor cu d5ltita cele
dou5 corpuri, se afum5 pe acolo albinele, care se retrag intre rame;
atunci se introduce partea orizontall
a suportului mobil; se fnfig picioarele verticale in p5mint gi se trage
pe aceast5 platform5 corpul superior.
Pentru ca s5 nu cad5 albina dintre
faguri jos pe pamint, sau eventual
chiar matca, este bine ca pe platform5 s5 se pun5 o mugama sau o foaie
de carton, gi apoi s5 se ageze corpul
superior peste suport'.

239

SWAMMERDAM JAN OLANDET

SUPORT BOTCA este un dispozitiv dc?

form5 cilindric5 sau cubic5 pe care
se lipegte o botc5 artificial5. Se mai
numesc degetare sau dopuri dup5
metoda de cregtere a mltcilor folosit5 de apicultor.
f n rnetoda Doolittle degetarele sfnt
cilindrice avind un diametru de 15mm
gi in5ltimea de 10 mm. L a un capgt
are o excavatie de 0,5 mm in care se
fixeaz5 botca cu o pic5tur5 de cear5.
L a cel5lalt capst se termin5 cu un
guler de 1 mm ce intr5 Pntr-un orificiu a1 unei gipci. Sipca are 1 6 orificii.
f n metoda Heyrand, suportul botc5 numit dop este de grosimea unui
creion. L a un cap5t are fixat5 o pan5
ascutit5 din tab15 sau lemn - pentru a-1 fixa pe fagure. P e cap5tul opus
se lipegte cu cear5 celula cu larv5
scoas5 cu ajutorul unei preducele.
P e fagure se prind 28 asemenea dopuri.
fn metoda lui t)'rasi P a l l se folosesc
mici cuburi de lemn pe care se lipesc
celulele cu larve selectionate .t5iate
dintr-o ffgie de fagure.
SWAMMERDAM JAN OLANDET (1637-

1685) din Amsterdam, este descoperitorul primului microscop gi a

fost cel care a determinat pentru
prima dat5 caracterul gi rostul m5tcii in stup, desenfnd ovarele ei. E l
a scris ,,Biblia Naturii" o foarte
interesant5 lucrare despre anatomia
albinei, dup5 observatii foarte juste
gi clare, ce le nota desf5cfnd stupi
primitivi gi observind viata coloniilor.

SABLON sau modelator

pentru botcile artificiale se
confectioneazg In form5 cis
lindric5 din lemn tare cu
lungimea de 80 mm gi diametrul de 8,5 mm. L a una
din extremitlti este rotunjit.
Cu acest gablon se lucreaz5 astfel: tntr-un ibric
de tab15 ce st5 adfncit in
altul cu ap.5 fierbinte se
topegte cearii de cea mai
bun5 calitate, de preferat
din cea obtinut3 de la descifjablon
pikit. Sablonul imbibat cu
pentru
ap5, pentru ca ceara s5 nu
executia
de botci
adere de el, se adincegte
artifipin5 l a 10 mm in ibricul cu
ciale
cear5. Retriigindu-1 repede
se lasi sii se rlceasc5.
Operatia aceasta se repet5 de trei
m i , adincindu-1 in cear5 de fiecare
d a t l ceva mai putin. Este de mare
important& ca marginile botcilor
s l fie cit mai subtiri c5ci atunci
albinele le modeleazil cu ugurint5.
Botcile artificiale s5 nu fie prea
lungi, cici la scurtarea marginilor, ele devin groase gi stnt accept a t e cu oarecare ezitare de albine.

Pentru a se detaga botca, se ]as&

s8 se riceasc5 ceara pe gablon, apoi
se stringe ugor cu degetele miinii
stfngi, iar cu dreapta se rbucegte,
gablonul lncet pe loc pin5 cind botca
se desprinde de pe el.
Pentru ugurinta lucrlrii se fixeaz5
5-6 gabloane pe o bar5 de lemn la
distanti de 3-4 mm unul de altul;
se obtine astfel un numilir mai mare
de botci deodatl.
Botcile artificiale se folosesc, lipite pe gipci sau pe dispozitive de
lemn, denumite ,,dopuriU sau ,,degetare" V.n. Suport-botcci.

SICANA, este un dispozitiv ingenios pentru a proteja colonia cont r a hoatelor. E l se atagazl la urdini-

gicana pentru combaterea furtigagului Entre

colonii

gu1 coloniei atacate. Forma dispozitivului reiese din schita al5turat5.

Cind un stup este atacat de albine
hoate, dispozitivul se fixeaz5 la urdinig pe scindura de zbor cu fundul
in sus gi cu portita de intrare a albinelor l5sat5 liber5. Albinele hoate
intrind prin ea In gican5, sint nevoite s5 o ia la dreapta gi s5 parcurg5
toat5 lungimea culoaruldi, inconjoar5 pe la capat sclndurica medianB qi parcurg iar5gi tot culoarul creat
dincolo de aceast5 desp5rtitur5 me-

dian5, pin5 ajung la urdinig gi intr5 In

stup. fn acest lung parcurs creat de
gican5, hoatele intilnesc zeci de albine str5jere de care nu pot scgpa,
sint prinse gi ucise. Dispozitivul se
las5 la stup citeva ore, sau chiar ziua
intreag5. Hoatele, dac5 v5d c5 orice
incercare le este zadarnic5, renun15
la atacarea coloniei respective. Este
bine ca intr-o stupin5 s5 se g5seasc5 3-4 asemenea yicane, pentru a st6vili de la inceput orice incercare de furtigag.

TALPA GlffjTEI, cione, coada leului,

creasta cocogului, iarba flocoasl,
somnigor, Leonurus cardiaca L . plant5
peren5 din familia Labiatae, cu tulpin5 h a l t 5 de 1-1,50 cm, in patru
muchii acoperitg cu perigori fini;
frunzele inferioare fn cinci 'colturi
lobate, iar cele superioare in trei
imitfnd talpa gllgtei, de unde i-a
venit qi numele. Florile sale mici, de
culoare roz, cu un inel de perigori in

Talpa glgtei

interior - numai la unele specii stau agezate ca nigte coronite, foarte

numeroase de-a lungul ramurilor.
Dintr-o singur5 s5mfnt5 se formeazii
p h 5 fn toamn5 o tuf5 care in primul
an atinge 35 cm. lnfloregte din iunie pfn5 fn august, dfnd o productie
mare de nectar. E a secret5 mai cu
seam5 dimineata qi seara, cind fiecare floare din inflorescent5 d5 de la
0,5 mg ping la 1mg nectar, cu o mare
concentratie de zah5r. Se socotegte
c5 un hectar din aceast5 cultur5 d5
pin5 la 200 kg miere, limpede, d e
culoare deschis5, cu gust ugor amimi.- Planta se acomodeazi ugor gi i n
terenurile s5r5turoase, unde productia a deplgit chiar pe cea de mai sus.
TEHNICA APICOLX (Memento apicol) .
Tehnica apicol6 imp5rtit5 pe anocmpuri este unul din cele mai fnsemKate capitole din practica apiculturii.
Pln5 aici, fntregul material apicol
a fost repartizat la literele alfabetice
respective. fn acest capitol apicultorul va afla aplicarea practic5 a
acestui vast material fn timp, pe luni
qi sezoane, ca un fel de ,,mementou
care-gi face datoria s5 aminteascg

TEHNICA APICOLA

243

stuparului ce lucrare are anume de

fticut.
f n general, lucr5rile apicole au un
decalaj obignuit de o lung fatii de inceputul anotimpurilor anului. Cele
de toamn5 incep cu luna august;
iernarea coloniei incepe cu luna noiembrie ciici atunci r5celile determin5 colonia s5 se retragii in ghem;
activitatea de reinnoire a cuibului
cu puiet pornegte in februarie gi de
multe ori chiar inaintea sfirqitului
lunii ianuarie; marele cules este obignuit in mai, degi aceast5 lung face
parte din cele ale anotimpului prirngverii, iar sezonul de varg a culesurilor se terming la sfirgitul lunii iulie, degi vara calendaristic5 se terming o d a t l cu luna august.
De aceea intocmirea acestui capitol a1 tehnicii apicole are o impiirtire pe luni a lucr5rilor in raport cu
vista gi activitatea coloniilor din
prisacri.
Aici se pornegte de la situatia cii:
o stupini de productie este numai
aceea care are colonii puternice din
toamng ; c5 ea intrii in iarn5 cu multg
albin5 tin5r5 gi cu matc5 nou5 amelioratg gi cu colonii pe care in prirn5var5 le stimuleazg activ, degi in
stup sint incg rezerve insemnate;
cii folosegte culesul timpuriu pentru a realiza o prim5 recolt5 inainte
d e culesul principal, ca apoi s5 treac5
la cel de salcfm, ajunge la finetele
d e deal, pleacii la zmeur5 sau zbur5toare la munte, sau r5mine pentru tei
gi floarea-soarelui in regiunea de cimpie. Apicultorul v a folosi, oriunde
glsegte culesul natural de toamng,
in valea Dungrii sau Deltg, ori pe
culturile insgmintate dup5 secerig.
Stuparitul stationar cu stupina mare, n u este economic pentru conditiile
tiirii noastre c h i resursele melifere
existente n u srnt inepuizabile. Cum

TEHNICA APICOLA

terenurile cu un cules bogat gi continuu sint rare, stuparul este obligat

s5 inl5ture perioadele de crizii, sii
caute mereu locuri cu flor5 meliferii
bogat8. Stupinile mari trebuie neap5rat s5 fac5 stuplirit pastoral. Statice vor rgmine numai stupinile mici,
cu 10-12 stupi ale amatorilor. S i
acegtia, insii, asociati, vor putea face
stupgrit pastoral cu o rentabilitate
asigurat5. Cu m5tci bune, schimbat e dacii nu anual dar cel mai tirziu
la 1,5 ani, inliiturind roitul, dar folosindu-1 pe cel artificial gi bine dirijat, stuparul poate sii realizeze productii insemnate cantitativ gi calitativ cu reale beneficii pentru exploatarea apicolii.
Comportaroa stuparului fat5 de albine gi deci minuirea lor trebuie explicatj aici, la tehnica apicoll, inainte de a p5gi la vreuna din lucrjrile
insemnate din anul apicol.
hlinuirea albinelor este abecedarul stuparului incepiitor pe care, de
multe ori, chiar stuparii mai vechi
nu-1 cunosc prea bine. Zadarnic un
apicultor cunoagte toat5 teoria apicol5, r5spunde bine la intrebarea cum
se face una sau alta din lucriirile importante, dac5 atunci cind trebuie
s l le aplice nu va avea rgbdare, singe
rece, liniste, stgpinire de sine ca sg
nu irite albinele printr-o comportare brutal5 sau f5r5 rost. Oamenii
nervogi, cu migc5ri repezite, ner5bd l t o r i , care vor s5 facg totul in fugg,
cei care n u pot suporta s5 v a d l cum
acul unei albine s-a infipt in min5
sau chiar pe fat5; cei ce nu pot s5
rabde usturimea ascutit5 a intepgturii albinei pin5 agaz5 incet fagurele la locul s5u in stup, pentru ca
abia atunci s5-gi scoatl acul, aceia,
numai dupii ce-gi vor corecta o astfel de comportare, vor putea face
apiculturg. Fiecare meserie, Pn v i a t i ,

TEHNICA APICOLA

244

are partea ei de greutate, de obosea15, de suferint5. Pentru apicultori,

durerea acestor intepgturi este ca o
piatr5 de fncercare, o dovad5 de stoicism, de indirjire, de b5rb5tie pe care,
de dragul albinelor lor, o suport5
cu resemnare. Cei care nu inteleg
astfel lucrurile, nu vor avea parte
de multumirea de a vedea cum
albinele dacs gtii s5 le minuiegti cu
r5bdare - nu t e iau drept un dugman, nu-ti fac nici un r5u, dac5 t u ,
apicultor r5bd5tor gi fntelept t e porti
ca rji cind ele ar fi nigte fiinte apropiate. Albinele nu atacti decit cind
sint contrariate de ceva ce nu le convine. De fndati ce motivul acestei
irit5ri dispare, albinele frji recap5t5
obignuita lor blindete. 0 stupin5
atacat5 de furnici va avea albine iritate mereu, pin5 ce stuparul le distruge; cind stupii stau ling5 grajduri, crescgtorii de porci, latrine,
mirosurile neplgcute gi tari irit5 albinele care sfnt atunci r5u dispuse.
Felul cum stuparul se comport5 cu
albinele gi cum le minuiegte formeaz5
baza tehnicii apicole descrisi fn rindurile ce urmeaz5. Aceste cunogtinte
vor inlesni stuparului aplicarea just6
a tehnicii la timpul oportun gi numai
in m5sura nevoilor, V.n. Telznica
apicold, luna februarie, cunoagterea
coloniilor dupri aparent5.
Stuparul trebuie s5 se obignuiasc5
cu fntepaturile albinelor c5ci cu timpul aproape nici n u le rnai dB atentie, ci doar va scoate acul din locul
fntepat. 1ntep5turile la fat5 sfnt rnai
dureroase; pentru a scoate rnai repede gi sigur acul, apicultorul se folosegte de o mic6 oglind5. Apicultorul nu v a purta manugi; el trebuie s5
aib5 miinile libere, bine sp5late, c5ci
albinele se nelinigtesc de mirosuri
neplgcute. Unii apicultori folosesc
substante apifuge, V.n., cu care fgi

TEHNICA APICOLA

ung mfinile fnainte de a fncepe 1ucrul, sau freac5 in palme frunze sau
flori de mgtriciune, melis5, isop etc.,
care toate au mirosuri pl5cute pentru albine.
Pornind la lucru in stupin5, apicultorul v a fi intotdeauna fmbr5cat
cu un halat, de preferin15 alb, cu
mfnecile lungi ce se fncheie cu bentite, nasturi sau elastic.
Apicultorul trebuie s5 fie totdeauna curat, s5 nu miroase a sudoare,
parfumuri tari, alcool gi nici s5 nu
aib5 carii dentare netratate. Cind lucreazti la stupi, v a avea fntotdeauna
cu el micul echipament st,rict necesar gi anume: afum5torul aprins,
d5ltita de ridicat ramele, peria gi
I5dita portativ5 in care se pun fagurii scogi din stupi, iar in cutiile scaunului de lucru, V.n., are la indemin 5 utilaje m5runte: citeva colivii
pentru inchis mgtcile, cuie, ciocan,
clegte etc.
Programarea lucrsrilor. Apicultorul tine o strict5 evident5 pe zile a
lucr5rilor din stupins, in agenda de
lucr5ri zilnice.
Evidenta slupinei. E l le execut5 in
orele in care nu tulburi activitatea
de cules a albinelor; dimineata pinti
la 11 si de la 16-18 dup5 amiaz5.
Tehnica ce o aplic6 trebuie s5 fie
simplri, evitind controalele inutile
gi aplicind numai miisurile cele rnai
practice, care urjureaz5 munca stuparului gi nelinigtesc cit rnai putin
colonia. De pildti: cu citiva ani in
urm5 in tratamentul bolilor, stuparii
scoteau toti fagurii din stup gi ii pulverizau, ceea ce era o muncl enorm5
qi comporta riscuri mari de furtisag
fntre albine gi chiar extinderea bolii
respective in stupini. Acum, cu ajutorul unui dispozitiv de presiune, se
introduce pe urdinig un simplu aparat de aerosoli, V.n., care in 30-60

TEHNICA APICOLA

245

secunde rgspindegte fn stup medicamentul, fncft albinele nu simt nimic, iar munca stuparului, este de
sute de ori mai mic5 gi cu rezultate
mai bune pi sigure.
Executarea lucr&rilor se face diferit, dup5 tipul de stup ce-1 are de
cercetat stuparul: stup orizontal, vertical, Dadant simplu sau dublu, or
multietajat. Inainte de a deschide
un stup, apicultorul urmaregte la
urdinig locul pe unde intr5 albinele;
acolo va fi cuibul. Stuparul se va ageza
cu sc5unelul de lucru in partea opus5
cuibului, vorbind de stupul orizontal, c5ci acolo activitatea coloniei
este mai redus5, fagurii sint cu albin5 mai puling, de unde, deplasind
putin diafragma, se poate scoate ugor
primul fagure. Dac5 s-ar fncepe dinspre partea cuibului, s-ar tulbura
toat5 colonia, se strivesc multe albine, fiind fnghesuite fntre rame, gi
poate eventual c5dea victim5 chiar
matca coloniei. Sc5unagul de lucru
se aduce aproape de stup ; apicultorul
se agaz5 astfel incit coltul din spate
a1 stupului $5-i vin5 fntre genunchi,
avind totodata soarele in spate. Capacul se ridicl cu atentie, f l r 5 s5 se
loveasc5 stupul. Fum se d 5 atunci
cfnd se gtie c5 acea colonie este rea gi
irascibill. 0 d a t l deslipit5 prima
scfndur5 a podigorului cu ajutorul
d5ltii apicole, se mai desprind din
lipitura cu propolis alte 3 - 4 , f5r5
s5 se ridice, aceasta pentru c5 operatia deslipirii lor produce adeseori
zgomot care nelinigtegte albinele. L a
stupii multietajati sau Dadant dubli,
cu podigorul Pncheiat dintr-o bucat5,
aceast5 operatie este mult rnai ugoar5.
Stuparul desprinde din lipitur5 podigorul care, prins fn diagonal cu
ambele miini, este rlsucit pe loc,
migcfndu-1 in dreapta gi stfnga; o
data deslipit, se ridic5 far5 zgomot.

TEHNICA APICOLA

L a tipul de stup vertical cu mai mult e corpuri stuparul se agaz5 cu soarele fn fa@. E l nu cerceteaz5 stupul
ram5 cu ram5 ca la stupul orizontal
unde soarele trebuie s l fie fn spate
ca s5 poat5 examina a m h u n t i t fagurele, ci cercetarea o face asupra unui
corp intreg, putin plecat in f a t i , f5r5
a scoate ramele gi privindu-1e pe la
fundul lor; deci lumina trebuie s5-i
vin5 din fat5 ca s5 pgtrund5 printre
rame, iar stuparul privegte printre
acestea ca s5-gi dea seama de num5rul fagurilor ocupati cu albine, d e
prezenta puietului in faguri, cit gi d s
eventuala prezent5 a botcilor de roire.
Cind stupul se deschide, apicultorul d 5 citeva fumuri din afum5tor
fmpr5gtiate ca o adiere de-a lungul
intervalelor dintre rame. Se evit5
folosirea fumului dat adinc intre
faguri, care nelinigtegte albinele. E l
se d 5 astfel numai in operatiile in
care stuparul vrea s l sileasc5 albinele s5 coboare de pe faguri in corpul
de jos.
Folosirea justd a fumului are o
mare insemn5tate in minuirea albinelor. Multi stupari nu gtiu c5
fumul, dac5 pe drept cuvint potolegte
albinele, apoi tot el le face citeodatg
chiar r5u. 0 colonie in care s-a d a t
fum f5r5 socoteal5, igi intrerupe lucrul; matca se opregte din ouat gi
alearg5 pe faguri; albinele cl5ditoare
se desfac din ghirlandele atirngtoare
fn care st6teau pin5 atunci agteptfnd
secretia solzigorilor lor de cear5 ;
aceste ghirlande abia dup5 cfteva ore
sau chiar dup5 o zi se mai pot reconstitui, iar lucrul incepe de acolo de unde a fost Itisat. Doicile p5rlsesc puietul care r5mine flgmind un timp
nedeterminat, In detrimentul dezvoltgrii lor normale. Albinele magazionere p5r5sesc pentru moment

'TEHNICA APICOLA

246

sarcina lor, toate iau in grab5 mierea

Sn gug5, ca s5 aib6 cu ce-gi incepe la
nevoie o agezare intr-alt loc.
L a darea fumului albinele igi umplu gugile cu miere, c515uzite de un
strgvechi instinct de ap5rare. Acest
reflex este in favoarea stuparului,
c5ci avind gugile pline ele cu greu
pot s6-gi indoaie liber abdomenul gi
deci nu pot s5-1 intepe. Sint ins5
operatii unde este chiar interzis s5
se foloseasc5 fumul, cum este de pild6 la c6utarea m5tcii; altfel ea se
sperie, se ascunde cu capul intr-o
.celul5 sau p5r5segte fagurii, iar stuparul cu greu o mai g6segte. Un stupar priceput rareori folosegte fumul,
d a r in schimb afum5torul este aprins
in permanent?& pentru orice nevoie.
Comportarea neatentd ~i brutald
a stuparului duce implicit la iritarea
.albinelor. De pild5, cind se scutur6
in stup albinele de pe faguri, colonia
.se tulbur6 mult. Operatia se face in
fata urdinigului pe un carton sau placaj. Dac5 totugi trebuie s5 se facs
scuturarea in stup, apicultorul scoate
mai intii, 3-4 faguri din marginea
stupului de pe care albinele se scutur6 in golul rgmas. fn felul acesta
toate albinele de pe faguri vor c5dea
in stup. Fagurii cu puiet deschis nu
s e scutur6, ci se m5tur6 cu peria albinele de pe ei.
Folosirea periei de msturat albinele de pe faguri in cuib se face cu
atentie. Rama de pe care albinele
trebuie periate se tine de una din
laturile inguste ale ei, c5ci in felul
.acesta 15timea periei, care este c i t
l6timea ramei, impinge ugor toat5
albina din calea ei, f6r5 a mai face
migc5ri de revenire. Cind ins5 este
nevoie s5 se inl5ture cu peria albina
tinlr6 de pe un fagure cu puiet, rama
s e va tine inversat6, deci cu letigorul
inferior in sus, iar cel superior in di-

TEHNICA APICOLA

rect contact cu una din ramele cuibului. In felul acesta, migcarea de

m5turare a albinelor se face Pn directia de inclinare natural6 ce o au celulele in fagure, gi deci f5r5 ca firele
de p6r din perie s5 pgtrundi in celule. fn a1 doilea rind, Pn aceast5
pozitie peria nu atinge antenele albinelor care in majoritate stau pe
fagure cu capul spre letigorul superior. Acestea sint organe foarte sensibile care atinse provoac5 reactii de
ap5rare gi atac. Operatia periatului se
face incet, cu migc5ri ugoare, scurte,
pentru ca albinele, impinse cu peria,
s6 coboare p5trunzPnd in intervalul
dintre doi faguri. Operatia se va face
la fel gi de pe fata a doua a fagurelui.
Cum gi cind se folosegte masca?
E a se tine ridicat5 pe borul pslgriei,
cind albinele sint linigtite, dar se
coboar5 pe fats, dac5 ele sint agitate.
Masca trebuie des sp5lat5 nu numai ca o m6sur5 igienic5, dar gi pentru c6 albinele, cind sint iritate gi se
lovesc de voalul migtii l5sat in jos
pe fat5, adeseori scot acul gi improagc5 venin, care r6minind in tes6tur5
eman5 un miros p6trunz5tor ce iritil
gi pe cele din stup care vin s5 intepe
gi ele. Prin spslat, dispare acest miros. Este bine ca p615ria s5 fie din
paie, nu din fetru, c5ci albinele intepind pglgria, acele r6min in tes6tura ei; pe ling5 c5 astfel se pierde
un num6r de albine, dar mirosul
veninului determin6 numeroase albine s5 atace gi ele. Aceasta nelinigtegte nu numai colonia la care lucreaz5 stuparul, dar gi pe cele din stupii
vecini. De alt5 parte, o p5lgrie de
paie tine rgcoare, evitindu-se transpiratia.
Cum se face cor~trolul coloniei.
Controlul unei colonii nu trebuie
fEicut oricind gi in orice fmprejurare.
Pe vreme ploioasg, cu vPnt gi timp

TEHNICA APICOLA

247

rece albinele, stind adunate in stup,

sfnt irascibile din cauza acestei zilnice recluziuni; Pe un astfel de timp,
in stup fiind prezente aproape toate
culeggtoarele, acestea sfnt mult rnai
predispuse la fntepat decit albinele
tinere. Un control in plin5 zi, f5r5
v h t , gi cu oarecare cules fn natur5,
se face foarte ugor, f5r5 inteptituri.
Cea mai bun5 temperaturli pentru
control incepe de la 14C la umbr5.
Dac5 este vPnt putin mai tare gi nu
se poate amfna operatia, stupul, trebuie adlipostit de curenti, folosind
un paravan de placaj ce are dou5 picioare oblice prinse fn balamale gi
pe care panoul se sprijin5, V.n. VEntul.
L a control, apicultorul nu trebuie
s5 r5v5geasc5 intregul stup pentru a
vedea o anumitli situatie. De pild5 :
cfnd trebuie s5 g5seasc5 matca coloniei ca sli o hlocuiasc5, or sli o marcheze etc. introduce o gratie intre corpurile stupului vertical 15sfnd-o trei
zile. Atunci deschide sus, vede dac5
acolo sfnt sau nu ou5 proaspete iar
h caz negativ el gtie c5 matca se afl5
in corpul de jog. Cind lucreaz5 cu stupi
orizontali introduce l h g 5 cuib un fagure bine cl5dit, de culoare hchis5,
cald gi stropit cu ap5 fndulcitl, fnsemnfndu-1 pe speteaza superioarli. Dup5
dou5 zile, f5r5 s5 dea fum, trage in
golul stupului fagurii fir5 s5-i scoat5
afar5 pin5 la cel insemnat, unde cu
toat5 siguranta va g5si matca care
ou5 acolo. Controlul propriu-zis la
stupul orizontal se face fncepfnd cu
migcarea din loc a diafragmei stupului, care se depgrteazli ugor In golul
dinspre peretele lateral ling5 care ea
st5 la 3-4 mm depgrtare. Lucrarea
se face fgr5 a -tulbura colonia, dfnd
ins5 putin fum. Dacg diafragma iese
ugor,. se trage fn sus. Dacli ea rezist5,
este dovad5 cli ultimul fagure este

TEHNICA APICOLA

strins lipit de peretii stupului cu

punti de cear5, pe care obignuit albinele le cl5desc intre faguri pentru
a le da o trginicie mai mare. fn
aceast5 situatie, gi chiar dac5 s-ar
forta diafragma pentru a o scoate
rupindu-se leggturile, ele vor r5ni
multe albine atunci cind rama va fi
ridicat5. Aceast5 grey it5 manevrare
a diafragmei va indispune colonia
~i va determina albinele la. intepat.
Deci nu se retrage diafrhgma. fntr-o
atare situatie yi nici fagurele lipit
de ea, ci depgrtindu-le pe amindous,
se desprinde yi se ridicli cel de-a1 doilea fagure din margine. P,entru a-l
scoate din stup Pn cele mai bune conditii, stuparul taie puntile de cearii
cu muchia lat5 gi ascutit5 a diltii
apicole, astfel fncft puntile s5 r5mind legate de rama care se ridic5;
dac5 s-ar proceda invers puntile vor
prinde multe albine de pe rama ce
se ridic5, strivindu-le. 0 dat5 ce puntile de leg5tur5 au fost t5iate de la
cele doug rame fnvecinate, ea se
migc5 ugor cu ajutorul d5ltitei de pe
scaunul pe care este propolizat5.
Atunci stuparul prinde intre degetul
gros gi artittitor de la ambele mfini
cele dou5 umerage ale ramei, ridicfn-.
d-o drept in sus, fncet gi f5r5 a o lovi
de. peretii laterali. De asemenea, l a
ridicarea fagurelui trebuie avut grij&
ca albinele ce stau pe suprafata lui
s5 nu se frece de cele de pe suprafata
celor doi faguri vecini, ceea ce le-ar
nelinigti. 0 dat5 golul f5cut prin ridicarea primei rame, care se agaz5
provizoriu fn l5dita de lucru, ceilalti
faguri se scot, mult mai ugor. Fiecare ram5 desprinsli de pe scaunul
ei se ridic5 tinfnd-o putin diagonal
in golul r5mas.
L a examinarea fagurelui, acesta
se tine totdeauna deasupra cuibului,
c5ci sfnt mlitci sperioase care-ti dau

T E M I C A APICOLA

248

drumul jos de pe faguri; dac5 ea cade

pe plmint, prin iaxb5, f5r5 ca apicultorul s5 observe, colonia respectivg
rlmine orfang.
Cind se examineaz5 un fagure, lumina soarelui s5 cad5 din spate; ram a se tine cu ambele miini de dou5
colturi diagonale. E a st5 putin aplecatg pe spate, ca s5 se poat5 ugor
observa intreaga suprafat5 cu puiet,
cu albina acoperitoare gi eventual
matca. fntoarcerea ramei se face cu
mare ugurintti, basculfnd-o intre cele
dou5 puncte de sprijin diagonale.
Prima gi cea de-a doua ram5 scoasg,
dac5 matca stupului nu se gtisegte pe
ele, se pun provizoriu in l5dita port a t i v 5 de lucru ce st5 algturi, acoperindu-le cu capacul ei sau cu un sac.
Ramele urmitoare, dup5 ce se examineaz5, se las5 in stup tr5gindu-le
in golul stupului gi agezindu-le in
aceeagi ordine. Cind observarea lor
9-a terminat, intregul grup de rame
d i n stup se impinge deodat5 la loc,
c l c i datorit5 distantatoarelor marginale t i p Hoffman ele formeazg un
bloc, care alunecii pe muchia balotului, pe care se sprijinti. Atunci se
scot din l5dita de lucru cele doug
rame cercetate initial gi se pun la
locul lor, diafragma se al5tur5 de
ultimul fagure gi stupul se inchide.
Desigur c5 nu totdeauna cind se
deschide un stup se va face o asemenea
cercetare, ci, stuparul se va m6rgini
numai strict la observarea ce urmgregte si5 o fac5 gi care trebuie s5 fie
c i t mai scurt5, dar in acelagi timp gi
c i t mai precis$, inscriind-o in part i d a coloniei cercetate. 0 data stupul deschis, capacul se agazg pe p5mlnt in pozitie r5sturnat5; de-a
curmezigul, se vor ageza unul peste
altul corpurile deja examinate inainte.
Corpul se desprinde cu dalta apicol5
d i n incheietura propolisului. Dac5

T E ~ C AAPICOLA

acela este corp pentru depozitarea

recoltei, prin ridicare, stuparul igi
d5 seama de greutatea lui gi il pune
jos pe capac. Cind ajunge la cuib,
il culcl cu latul s5u pe ultimul
corp pus pe capac, dupg ce de pe suprafata acestuia din urm5 indepgrteaz5 albinele cu putin fum. f n felul
acesta el poate privi cuibul In lumin a soarelui ce bate printre faguri. Ca
s5 observe eventualele botci, pe care
albinele le cl5desc in partea inferioar8 a fagurilor, el d5 putin fum printre acegtia ca albinele 95 se urce mai
sus, descoperind botcile. 0 datg observatiile f5cute gi lucr5rile executate, stuparul aranjeaz5 corpurile In
aceeagi ordine, sau le inverseaz5, aqa
cum o impune situatia aflat5 la control. L a agezarea lor, stuparul d l putin fum pentru a indep5rta a t i t albinele de pe corpul de jos, cit gi cele
de pe marginea corpului care se suprapune.
La tipul de stup Dadant se folosegte adeseori un suport rnobil, V.n.,
pe care unul din cele dou5 corpuri
se agaz5 pentru control, V.n. Tehnica
apicol6, luna martie, controlul de fond
afar$.
Cum se inchide stupul. Agezarea
podigorului nu se face la intimplare,
c h i multe albine vor c5dea victime
sigure intre rama inconjur5toare a
podigorului qi marginile de sus ale
ultimului corp. Podigorul tinut de
dou5 colturi, in diagonal, cu ambele
mlini, se apropie de pozitia exact5
ce o va ocupa deasupra stupului gi
atingind ugor albinele ce stau sus
pe marginea superioar5 a peretilor,
face cu el o migcare ugor tremurlnd5,
cit gi una de rignire. Albinele simtind c5 sint primejduite, ori intrg in
stup, ori ies afar5 pe peretele stupului. Apicultorul priceput simte cind

TEHNICA APICOLA

LUNA AUGUST

249

intre podigor gi marginile stupului

nu mai sfnt de loc albine, gi atunci
i1 agazii definitiv. Peste acesta se
pune salteluta, iar stupul se inchide
cu toatii atentia, agezfnd capacul la
locul stiu.
Minuirea albinelor nu se rezumii
desigur numai la aceste putine operatii amintite la cercetarea stupilor.
Ele sint numeroase gi variate.
Stuparul trebuie sti le fac5 intotdeauna cu t o a t i atentia gi grija pentru viata albinelor, evitind d deschid5 stupul pentru orice lucru de
micl importantti, gi fnviitind sii cunoascii ce se petrece in interiorul lui
d u p i anumite semne exterioare, V.
n. Tehnica apicolci, luna martie, cunoagterea coloniei dup5 aspect.
Stuparul s5 fie preocupat fn permanents nu,nai de faptul cii fiecare fiintii din colectivitatea unui stup, inclusiv trintorii, sint elemente ce contribuie la propiigirea coloniei gi deci
indirect tji spre folosul siiu.
Identif icarea mBtcii unei colonii
este o operatie care d5 stuparului
destulii griji3 gi ii ia mult timp clci
trebuie sti cerceteze faguri pin5 o giiseste. Dacii la deschiderea fiirii zgomot vi fum a stupului va observa, dvin
care spatiu a zburat drept in sus prima albinEi - mai mult sau mai put i n amenintiitor - iar apoi va fndepiirta incet fagurii ping la ace1 spatiu, va afla fn majoritatea cazurilor
matca pe unul din cei doi faguri invecinati cu spatiul respectiv. Cind el
n-o descoper5 gi totugi este obligat
85 o g5seascii neapiirat pentru
o anumitii lucrare, el va proceda
astfel: agazii pe deasupra stupului
respectiv un magazin de recoltii cu
f a g u ~ i ceva rnai riisfirati, acoperindu-1 cu podigorul stupului; dii pe urdinig fum gi ciociinegte in peretii laterali ai stupului, aga cum se proce-

deazii la transvazare, V.n.; ridici

incet magazinul in care albinele s-au
refugiat gi unde cu multii sigurantg
se aflii gi matca; introduce fntre corpul stupului gi magazin o gratie Hannemann; prin orificiul de hriinit a1
podigorului dii fum ca s3 goneascti
de data aceasta albina jos in cuib, iar
matca gi trfntorii rimfn in magazin,
de unde ugor ea poate fi prinsii.
Un a l t mijloc de a prinde matca
este urm5torul: se fntinde un cearsaf
in fata urdinigului, care acoper5 si
scindura de zbor; se scot pe rind fagurii cu albina acoperitoare care se
miituri cu peria pe ceargaf, urmirind
cu ochii grupul celor cizute, ciici
matca va fi ugor recunoscutti. E a se
prinde cu tubul de sticlci, V.n.
fn alte tiiri, fn vopseaua cu care s e
marcheazti mgtcile se pune o infim5
cantitate de izotopi radioactivi. Atunci matca poate fi identificatti ugor pe ce fagure se aflii in stup, migcfnd deasupra ramelor un dispozitiv
de semnalizare tip Geiger. Acul acestuia oscileazii in apropierea spatiului dintre doi faguri pe care ea s e
afl5.
LUNA AUGUST

Flora melifer& din august gi culesul in aceastti lunc? se prczint5, fn raport cu anumite regili~ii: la munte,
inc5 in prima decadti a lunii august,
zburiitoarea mai secreteazti ceva nect a r ; pe la 15 august finetele fncep 5%
fie cosite; albinele nu mai giisesc posibilitiiti de cules.
fn piidurile de conifere apare uneori mana produsii de lachnide, V.n.,
in generatiile de toamnii, oferind
un cules destul de bun, mai ales i n
zilele cu napti calde.
fn terenurile de culturii, la unele
cooperative agricole de productie, alt

TEHNICA APICOLA

250

binele g5sesc culturi de molura, Foeniculurn vulgare, ce mai oferti ceva

polen albinelor, foarte pretios pentru acest sezon. De asemenea, in unit5tile cu sector zootehnic dezvolt a t , unde se afl5 o culturti de napi
porcegti, sau se fac doui culturi pe
acelagi teren dup5 p5ioase cu plante
pentru siloz, albinele g5sesc astfel
ceva cules de nectar gi polen de la
floarea-soarelui pusg pentru coasi gi
fnsilozare, sau porumb furajer fns8mintat fmpreung cu sulfina albi.
Lotul apicol semincer in gospod5riile unde el se aflg este o resurs5
pretioasg de nectar acum in aceast5
lung, cind in cfmp albinele nu mai
gtisesc aproape nimic. f n schimb, in
lotul acesta, unde la 15 mai s-a insgmintat o parcelti de sulfin5 alb5, care
fnfloregte dup5 75-80 zile, albinele
profit5 de un bun cules. La fell facelia Ins5mintat5 a doua oar5 la 15
iunie, sau dup5 rapita de toamn5,
d 5 gi ea nectar din belgug, dacti in
v a r l a avut cfteva ploi bune. Din
plantele perene, talpa gigtei gi rostogolul igi prelungesc secretia pin5 pe
la 10 septembrie, iar in lotul cu napi
porcegti florile fncep s5 dea ceva
nectar de pe la 15 august, dar rnai ales
polen, inflorind permanent pin5 cfnd
cade zlpada.
Acolo unde urmeaz5 sti se planteze
In primgvara urmitoare plantele crescute sub geam, cum este de pildl lev b $ i c a , s b i n t a se pune acum in
august la stratificare fn pat cald cu
nisip, pentru ca prim5vara s5 fie
transplantate direct pe teren, V.n.
Levdn?icci.
Recoltarea polenului de la porumbnl furajer semlnat in cultura a doua,
dup5 ridicarea plioaselor, se face
acum prin tlierea paniculului, V.n.
Polen, recoltare.

---

LUNA AUGUST

Reactivarea nucleelor rsmase din

mai-iunie din roiurile temporare. Se
scot din stupii pepinieri colectivi,
unde au stat strimtorate pin5 acum
qi igi reiau rolul lor initial de a conlucra independent cu coloniile de
baz5 din care au fost extrase putin
inainte de marele cules. In acest
scop cele dou5 m5tci o u l fiecare in
cuibul s5u pin5 tirziu in toamn5,
cind se contopesc gi formeaz5, pentru
iernat, o colonie puternic5 de 33,5 kg de albin5. Nucleul scos din
stupul pepinier se agazi intr-un corp
go1 cu podigor-separator Snellgrove,
avind urdinigul inversat ca directie
de zbor fatti de cel a1 coloniei de b a d ;
el este ajutat acum la inceput, cu doi
faguri cu puiet c5p5cit7 gata de eclozionat. Avind matca tfnilri, fecundata de curind, 4n stupul pepinier,
cuibul s5u se extinde repede. E l va
fi sustinut - ca gi colonia de b a z l cu hran5 stirnulentti.
Culesul mierii de man& din toamn5, care poate s5 se iveasc5 gi fn aceast5 lung fie de la salcie in regiunile de balt5, fie de la bradul alb sau
molid in cele de la munte, este bine
s5 fie dirijat de stupar in sensul ca
albinele s5 nu depoziteze aceast5
miere de calitate inferioarg pentru
hrana de iarng In aceiagi faguri In
care albinele au strins mierea bun5
de iernat, culeas5 in var5. In acest
scop stuparul retrage gi pune Pn depozit fagurii plini cu miere de varl,
iar in stupi, introduce rame goale cu
figii de faguri artificiali. Cind acest
cules fnceteazg, mierea de man5
se extrage, retrocedfnd coloniilor fagurii cu miere de calitate, retragi
rnai inainte.
Controlul cantitativ g i calitativ a1
rezervelor de hrans din stupii care
n-au fost dugi in pastoral, iar albinele n-au nici o perspectivl de cules,

TEHNICA APICOLA

251

se face acum, pentru ca stuparul s5

gtie ce are de ales: hr5negte stupii
care nu au destule rezerve pentru
viitoarea iarn5 gi prim5varSi a anului urmgtor, sau, dac5 cuiburile sfnt
pline gi asigurate cu hran5 bun5 gi
fndestul5toare, extrage prisosul de
miere din magaziile de recolt5 peste
necesarul coloniilor sale. Mierea de
prisos ce se afl5 fn corpurileridicate
se extrage, cilci ea constituie miereamarfl de la sfirgitul verii; fn ea poate
s5 fie ?i din cea de man5 care nu este
bun5 pentru iernat. Procedfnd astfel,
albinele, prin stimulilri naturale sau
artificiale, vor cregte mult puiet,
rnai ales dacg au mltci tinere. In
aceast5 situatie mierea din partea
superioar5 a fagurilor de cuib se va
epuiza, dar fn schimb, la intrarea fn
iarn5, albinele vor avea corpul de
stup superior plin cu miere gi p5stur5, f5r5 a rnai face vreo interventie.
Stuparii care au stupi de tip orizontal, vor introduce ling5 cuib atftia faguri cu miere cilp5cit5 scogi din
depozit, pfn5 la atingerea cantitgtii
de 28-30 kg, ridicfnd din stupi toti
fagurii plini sau partial umpluti cu
rniere culeasg la sffrgitul verii, din
care ea se va extrage.
Stuparii canadieni, sovietici gi americani las5 cel putin 40 kg hran5
fn stupi cu ocazia controlului cantitativ gi adesea chiar gi rnai mult.
Controlul calitativ a1 rezervelor
de hran5 se face acum, rnai ales cfnd
stuparul blnuiegte c5 albinele ar fi
putut s5 culeag5 gi o cantitate de
miere de manil. Controlul se face
prin analiza rnierii, V.n., iar dacg se
confirm5 prezenta mierei de man5
fn ramele cu hran5 de rezerv5, toti
fagurii se vor extrage in fntregime
qi se vor completa cu sirop de zah5r.
Operatia aceasta este bine s5 se fac3
totdeauna cfnd stuparul a gtiut c5

LUNA AWGTJST

in stupi a bfntuit nosemoza cu doitrei ani fnainte. S-a statornicit de

cercetgtori c5 albinele ies mult rnai
bine din iarni cfnd rezervele lor d e
hran5 sfnt constituite din faguri c5p5citi cu miere maturatg provenit5
din hr5nirile masive cu zahir fn aceast5 lung, fat5 de fagurii cu miere.
a c5ror component5 este Pndoielnici
gi poate avea fn ea gi miere de manSi.
Dezvoltarea coloniei in perioada de.
iarng-primilvar5 este mult rnai avansat5 cfnd siropul a fost fgcut fn proportie de 60% zahgr, sirop putin acidulat gi deplin maturat fncg de la
sffrgitul perioadei de var5.
Hriniri masive de completarea re-.
zervelor se aplic5 atunci cind stuparul nu are fn depozit fagurii cu miere
pugi fnc5 de la primul cules, qi ele se.
execut5 cu sirop din zah5r dat Pn cantitgti mari, chiar dup5 terminarea
culesului de la floarea-soarelui, binein$eles dac5 anul a fost deficitar,.
iar cultura de floarea-soarelui nu a
putut asigura formarea rezervelor d e
hran5. fn aceast5 situatie este bine.
ca stuparul s5 aranjeze in stup faguri
buni, de culoare mai fnchisl, fn care.
albinele s5 depoziteze hrana masivg
de completare gi pe care ele vor ierna
in conditii mult rnai bune decft p e
fagurii prea tineri, V.n. Hrcinire,
hr5nirea de necesitate.
Hrana de completare trebuie s3 fie
cSip5cit5 de albine cft rnai curfnd,
fnainte de aparitia frigului. Pentru
aceasta, spre sfirgitul hr5nirii de necesitate, cantitgtile date zilnic s e
micgoreaz5 treptat pin& la 100 g.
Albinele bgtrfne vor prelucra aceastii hrgnire, se vor uza gi vor pieri,
fnainte de iernare, spre folosul coloniei.
Deschiderea urdinigului de iarn& q6
micgorarea celui de var5 se face fnc&
de acum pentru ca albinele s t g i poa-

TEHNICA APICOLA

t 5 organiza hrana de completare

acolo unde ele igi aleg loc pentru
ghemul de iarni gi in raport de curentii din stup. fn consecint5, apicultorul micgoreaz5 urdinigul de jos
din ce in ce mai mult, aga fncit
cel mai tirziu la 1 septembrie el s5
fie inchis definitiv, iar albinele s5
circule numai pe cel de sus.
Micgorarea urdinigurilor care pin5
acum au stat deschise pe toat5 latimea stupilor, vorbind de cei verticali,
trebuie f5cuti agezfnd reductorul cu
urdinigul mic, mai ales cind stupii
ee hr5nesc pentru completarea rezervelor. Nucleele ajut5toare de asemenea vor avea urdinigul de cel mult
30 mm, cu distantiere din cuie pentru a le feri de d5un5tori.
Refnnoirea m8teilor. M5tcile tinere, care obignuit se dau coloniilor
~ p r esfirgitul verii in timpul celui
de-al. doilea cules, deci la floareasoarelui, ar fi trebuit date neap5rat
pin5 acum. Totugi chiar gi in luna
august ele se pot da, pentru ca sii
depun5 mult puiet pin5 tirziu in
toamn5. Cu m5tcile virstnice inlocuite, se fac nuclee ajutltoare care
dau gi ele ceva albin5 tin5r5 pin5 in
octombrie cind, ori sint sacrificate,
ori sint p5strate s5 ierneze in afara
ghemului.
Alegerea nueleelor ajutiitoare care
rgmin s& ierneze in stupi al5turi de
coloniile de bazii se face de pe acum,
qi anume cele care au m5tci neuzate
iji care au dat dovad5 de prolificitate
$n cursul sezonului respectiv. Aceast a ins5 numai in cazul c5, stuparul
vrea s5 vind5 in primgvara viitoare,
in aprilie, colonii mijlocii.
Cregterea tbzie de miitci se poate
face gi la inceputul acestei luni, dac5
afar5 este ceva cules, dar in general
ele nu sint de valoarea celor n5scute
On iunie gi iulie. Rezultate multu-

252

LUNA

AUGUST

mitoare in aceast5 privintg pot avea

cei care ridici patru rame cu puiet
deschis in corpul superior, izolat de
cel de jos cu un podigor Snellgrove,
care are o mic5 gratie in loc de pinz5
metalic5, precum gi cu un corp de
miere. Albinele de sus primesc botca c5p5citi din cregterea de selectie
gi igi scot o matc5 tin5r5 care iese la
imperechere prin micul urdinig de
iarn5. Cind ea incepe s5 ou5 gi are
puiet pe doi faguri, se retrage gratia
podigorului Snellgrove ; ambele m5tci
ou5 un timp in stup, ping cind cea
bltrin5 dispare. M5tcile acestea pe
ling5 c5 vor da o generatie de puiet
pentru iernat, igi vor ar5ta folosul
lor mare in primgvari cind cuibul
lor va fi mult mai extins decit a1 stupilor cu m5tci virstnice.
Reactivarea ouatului unor miitci
care ~ i - a u restrins activitatea prea
curind, ceea ce se remarc5 uneori. in
aceast5 lung - se remediazii dac5 se
dB coloniei sau nucleuJui respectiv
un fagure cu puiet nec5p5cit far6 albina acoperitoare. Albinele incep s5
hriineascg abundent matca cu liiptigor; ea igi reactiveaza ouatul gi-1
va prelungi pin5 tirziu in toamnii.
Cgldura fn cuib trebuie s i riiminii constant5, neinfluentatii de noptile reci ale lunii august gi septembrie gi deci matca s5 nu fie stingherit5 in extinderea elipselor cu puiet,
V.n. Cuibul, psstrarea caldurii. fn
acest scop, stuparul va mai lua urmiitoarele miisuri:
- peste podigor va ageza perna
protectoare, care de altfel nu trebuie
sii lipseasc5 nici chiar vara;
- se restructureaz5 cuibul trecind
spre margini fagurii cllditi din anul
curent care au ceva puiet. E i se vor
retrage cind puietul a eclozionat. fn
mijlocul cuibului se agazi fagurii de
culoare inchis5, cu o coroan5 de mie-

TEHNICA APICOLA

253

re sus. M5tcile ou5 cu predilectie pe

.acegtia, c5ci p5streaz5 mai bine c51aura. La stupii multietajati corpul
.de pe fund, pe care va ierna colonia,
va avea numai faguri de culoare in.chis5 ;
- va reduce urdinigul de jos pin5
.eel mult la 4-5 cm, dar se va des.chide cel de sus;
- la stupii cubici cu fund mobil,
.se schimb5 pozitia din pat rece, in
pat cald. Aceast5 modif icare trebuie
f5cut5 inainte ca stuparul s5 inceap5
hr5nirea de completare sau cea de
stimulare, pentru ca albinele si-qi
poat5 organiza viitorul cartier de iernat, cit gi mierea, in raport cu noua
pozitie a fagurilor fat5 de urdinig, V.n.
Cuibul, agezarea ramelor. L a o astfel de agezare ins5 nu se preteaz5
atbpul multietajat, care are o form5
dreptunghiularg.
Hranirea de stimulare incepe din
vreme, fie transportind albinele in
pastoral la un cules de toamn5, sau,
Pn lipsa acestuia, stupina se izoleaz5
la o distant5 de 4-5 km de oricare
a l t a din vecingtate, f5cindu-se stimularea in natur5, V.n. Hrcinirea. Dac5
nici aceast5 conditie nu poate fi satisf5cut5, stimularea se va face pe loc,
in stupi, de preferat cu sirop. L a alimentatia de stimulare, care se face
a t i t coloniilor de baz5 cit gi roiurilor
ajut5toare-temporare, trebuie ca albinele s5 aib5 la dispozitie insemnate
cantit5ti de p5sturl in stup or polen
in natur5 sau inlocuitori proteici,
V.n. Polen.
Alimentatia stirnulent5 in doze
mici urmeaz5 intotdeauna, dup5 ce
mai fntii s-a f5cut cea de completare a
rezervelor de hran5 in stup, acolo unde
a fost nevoie s5 se intervin5. Cind se
incepe, stuparul pune in mijlocul cuibului 3-4 faguri goi gata claditi din
cei de culoare mai inchisti, stropiti cu

LUNA AUGUST

sirop, pentru ca matca s i aibs loc

unde s5-gi extind5 puietul. Alimentat i a stirnulent5 poate fi f5cut5 acum
in conditii bune gi cu zah5r tos, V.n.
Hrdnire, zahir tos. Cea rnai bun5 se
face ins5 acum prin desc5pScirea fagurilor cu putin5 miere; ei se pun
dincolo de diafragm5 ; albinele nu nurnai c5 se hr5nesc stimulent, dar completeazl cu aceasti5 miere celulele goale din fagurii pe care viitorul ghem
va ierna, V.n. Hrdnire.
Adaosul medicamenbs contra nosemei se face acum cind coloniilor li s5
d 5 hran5. Este de preferat s5 se faci
o dat5 cu ea, c5ci dozele fiind zilnice gi reduse, albinele consum5 zilnic integral siropul medicamentos gi
nu-1 depoziteazi. Pentru a preveni o
eventual5 infectare cu loca in timpul
pastoralului este recomandabil, ca o
data cu alimentatia stimulentil fn
toamn5 s i se dea preventiv de citeva
ori sirop de streptomicing. V.n. Loca.
Trierea fagurilor care urmeaz5 s i se
p5streze pentru campania anului viitor, sau a celor ce trebuie s5 se dea
la topit in iarn5, se face acurn. Operatia aceasta este ugurat5 dac5 pe
speteaza superioar5 a ramelor este
inscris anul cind ei au fost cl5diti.
Unii dintre ei au oarecari cantit5ti
de p5stur5 care trebuie recuperatg.
Aceia vor fi insemnati gi bine p5strati
pin5 in luna ianuarie, cind se extrage
p5stura pentru stimularea de primtivar5 a coloniilor, V.n. Tehnica apicold, luna ianuarie, extragerea p5sturii.
Sulfurarea fagurilor puai la pgstrare se face imcdiat dupti ce ei au
fost retragi din cuib, pentru a preveni
atacul ggselnitei, V.n. Afumdtor cu
sulf. Fagurii se vor pune la sulfurat
stropifi cu ap5 ; aceasta se va combina
cu vaporii de sulf rezultind acidulsul-

TEHNICA APICOLA

254

furos, care este o substant5 toxic5 ce

distruge spsrii de nosema V.n. Sulf.
Procurarea fagurilor artificiali se
face de cu toamn5, pentru c5 acegtia,
cu cit vor avea o vechime de fabricatie rnai indep5rtat5, cu a t i t rezistenta lor va fi rnai mare, V.n.
Faguri artificiali.
Ridicarea magazinelor de reeoltH,
acolo unde n u rnai este nici o n5dejde
de cules, nu trebuie s5 rnai intirzie,
c5ci acum cuibul este influentat in
r5u printr-un spatiu prea extins. Magazinele au stat pe stupi pentru a
feri fagurii de atacul ggselnitei. Acum
in&, in august, fagurii se supun fie
sulfuriz5rii, fie vaporizarii cu acid
acetic glacial, V.n. sau cu tetraclorur5 de carbon.
LUNA SEPTEMBRIE. fn aceast5 lung
rar rnai g5sesc albinele ceva de cules.
f n regiunile viticole albinele culeg
suc de la struguri, din bobitele plesnite sau cele sfigiate de viespi, V.n.
Impulsionarea cregterii de puiet la
coloniile rnai reduse dar cu m5tci tinere
intrate de curind Pn productie, se face
in afar5 de stimulare aplicind totodata gi o metod5 foarte drastic5 care
d5 rezultate bune. Aceast5 metod5 recomandl s5 se ia t o t puietul c5p5cit si
deschis, f5r5 albina acoperitoare gi s 5
se incredinteze provizoriu unei colonii puternice care s5-1 creasc5, tinind
seama in ce stup s-a pus. Albinele,
vgzindu-se v5duvite de puiet in prag
de iarn5, hr5nesc cu disperare matca
gi aceasta Pn scurt timp acoper5 suprafete mari de faguri cu puiet, cu condit i a ca fagurii introdugi in locul celor
cu puiet retragi s5 fie de culoare inchis5. L a sffrsitul lunii septembrie,
colonia cu populatie redus5 primegte
de la cea puternic5 un num5r de faguri cu puiet cu elipse aproape egale
cu cele ce ea le-a primit la inceputul

LUNA SEPTEMBRIE

lunii. fn felul acesta colonia, ce fusese

cu populatie redus5, intrii in iarn5 cu
o mare populatie, aproape toat5 format5 din albine tinere n5scute in
toamn5, c h i albinele bgtrine, in
urma efortului fiicut cu hr5nirea intens5 a puietului, pier inainte de a
intra in iarn5.
Culesul de miere fn regiunile viticole, care de multe ori este foarte
abundent obtinindu-se 10-15 kg miere de fiecare colonie rnai ales in anii
rnai ploiogi, se organizeaz5 de stupari
cu deosebit5 atentie pentru ca in cuib
s5 nu se acumuleze prea mult5 miere
din mustul strugurilor, care uneori d5
o ugoar5 diaree coloniilor, cind r5mine in faguri ca hran5 de iarn5.
L a stupii de tip Dadant-dublu se
strimteaz5 cuibul cu atitia faguri citi
s f n t ocupati cu puiet gi cumiere c5p5cit5, retr5gPnd in depozit pe cei goi
sau partial ocupati cu miere de flori.
Deasupra cuibului F R agaz5 un corp cu
faguri goi gata cl5dlti sau un magazin
de recolt5 pentru depozitarea recoltei de la struguri; la stupii orizontali
se fmping fagurii cu puiet spre latura
opus5 urdinigului, agezind in dreptul
acestuia faguri goi gata clgditi, in
care albinele se vor gr5bi s5 string5
nlustul transformat in miere. Aceasta
are o culoare deschis5, pl5cut5 la gust
gi apreciatg de consumatori. Trebuie
atrasl atentia viticultorilor c5 albinele, culegind mustul din boabele sf 1giate de viespi sau din cele supracoapte
le fac un mare serviciu (V.n. Viespi)
c5ci mustul care s-ar scurge pe boabele
s5n5toase ar atrage pe el diferite ciuperci, in special ale mucegaiului, care,
pot compromite cu totul recolta d e
vin. Albinele nu pot rupe pojghita
strugurilor cu mandibulele lor, care
sint ca nigte lop5tele lgtite, netede gi
f5r5 zimti. Aceast5 lucrare o pot face
numai viespile.

TISRNICA APICOLA

Extractilr mierii culeas5 de albine

in luna precedent5 cit gi in septembsie se face numai in stupinile care
au fost deplasate in stupgrit pastoral
in regiuni cu un bun cules gi care au
d.at naiere-rnarfg. Ceea ce albinele au
adunat in cuib nu se extrage, decit
dac5 albinele au acumulat acolo mult5
miere de man5, V.n.; aceasta se extrage integral, completind necesarul de
hrang cu sirop de zahgr, V .n. Hriinire.
Echilibrarea rezervelor de hrani din
cuiburi se amin5 pentru luna octombrie, cind se vor face gi pregztirile de
isrnat .
Furtigagul intre albine este de temut in aceast5 lung, cgci acum, in
toamn5, el are o caracteristicg deosebit5 gi anume: dac5 furtigagul nu este
observat imediat gi deci stuparul nu a
luat m5surile de rigoare, V.n. Furtiqag, coloniile care r5min orfane Pn
urma atacului unui stup, nu numai
cii nu luptg sg-gi apere agoniseala de
hoate, dar albinele lor se asociaz5 cu
atacatoarele gi duc fn stupul acestora,
pin5 la ultima pic5tur5, toate rezervele de hran5. Stuparul va rimine
surprins gi foarte incurcat cPnd va
afla stupi fntregi pustiiti, goi, f5r5
albine gi provizii. El este inclinat a
crede c5 aceste colonii au roit datorit5 foamei gi lipsei de hran5, cPnd
de vin5 este furtigagul. Acum el este
cu atit mai primejdios, cu cit coloniile
hoate o data pornite pe aceastl cale,
atacg gi alte colonii, V.n. FurtQagul.
Adunares materialelor neeesare pentru iernarea stupilor ca paie, frunze
uscate, carton gudronat, papurl pentru saltelute exterioare, se poate face
ln aceastl lung in care stuparul are
putin de lucru, ~nafar5 de supravegherea coloniilor.
Prepararea hidromelului Pncepe o
dat5 cu recoltarea strugurilor copti
mai ales cind se folosegte metoda fer-

255

LUNA OCTOMBRIE

mentatiei cu fermenti de la struguri,

V.n. Hidromel, metoda Godon.
Plecarea prigorilor. Aceste p b g r i
pleac5 inceplnd cu primele zile ale
lunii septembrie, incit in cel mult zece
zile nu mai r5mfn pe l a noi. f n schimb
pagubele ce le fac in stupini sint insemnate. Stuparii s5 fie atenti, iar dac5
invazia este prea mare gi paguba de
albine la fel este bine ca s5 inchid5
stupii, de dimineata pin5 la orele 18,
adipind abinele, aga cum se procedeazri in timpul pulverizilrii insecticidelor, pentru o zi sau doul, V.n. Toxicoza. Altfel mii de albine vor c5dea
victime sigure, c5ci aceste pgsgri sint
foarte indrgznete, mai ales cind sfnt
infometate ; atunci coboar5 in prisac5,
stau pe stupi gi devoreaz5 zbur5toarele chiar de la adgpgtor, V.n. Dduniitorii albinelor, prigoria.
LUNA OCTOMBRIE
Albinele, neg5sind nimic in cimp,
igi economisesc fortele, stau mai tot
timpul fn stupi. Numai in zilele cu
soare, cele tinere, n5scute Pn ultimele
s5pt5mini ale lunii trecute, igi fac zborul de recunoagtere. SEnt rare m5tcile
care in octombrie nu gi-au fncetat ouat u l ; cele care mai depun in& ou5 in
cuib sint demne de relevat gi trebuie
tinute in evident5 pentru luor2irile de
selectie ale anului viitor.
f n stupi, albinele igi preggtesc cartierul de iernare, mutind din fagurii
m5rginagi o parte din miere, in locul ales pentru iernare.
Tratamentul contra pgduchilor, cu
fenotiazing, la coloniile care au asemenea paraziti, se face acum, c5ci
puiet nu mai exist5 in cuib gi chiar
dac5 ar f i , tratamentul nu-1 afecteaz5, iar m5tcile care ar intra in
iarn5 cu ei ar sl5bi gi nu ar Pncepe
ouatul decPt tlrziu in prim5var5,

TEHNICA APICOLA

256

LUNA OCTOMBRIE

dacI mai rezistg 5% vietuiasc5 pin5 chideri de cel mult 5 mm sau inchizgatunci, V.n. Ddundtorii albinelor, p3- toare de urdinig reglabile.
duchii (Braula) .
Revizuires exterioarg a stupilor,
Contopirea roilor artificiali rsjutg- chituirea gi vopsirea este bine s5 se
tori g i temporari cu coloniile de baz5 fac5 fn aceasti5 lun5, fn zilele cu soare
se executs acum la sfirgitul acestei mult, cind nu ploug, V.n. Vopsirea
luni, cBci fn cuiburi puietul este stupilor.
putin. Se dB posibilitatea ambelor
Capacele, mai ales, trebuie repaunitgti contopitc s5 se acomodeze rate, in special cele care sfnt fnvelite
gi s5 formeze peste putin ghemul cu carton gudronat gi care se deteriode iarn5. Coloniile de baz5 ce au reaz5 ugor in timpul transporturilor la
primit populatia roiurilor, care s-au stup5ritul pastoral. Umezeala din timformat din ele, acum au devenit pul iernii in stup va fi mult m5rit5
fozrte puternice, cu cfte 3-4 kg al- dac5 apa pgtrunde pe sus, fn care caz
Ling; ele ierneazg in cele rnai bune coloniile vor ierna cu pierderi insemconditii gi cu un consum de hran5 re- nate.
Precizarea spatiului din stup necedus, fn raport cu puterea lor. De asemenea, coloniile care nu depggesc sar pentru ghem se face dupI cel putin
cinci intervale de albine nu merit5 zece zile de la contopirea celor dou5
s5 fie 15sate s i ierneze independent. unittiti, adicg a coloniei de baz5 cu
Este de preferat ca ele s5 fie conto- nucleul ei ajutitor gi anume: fntr-o
pite, ca s5 formeze colonii puternice, dimineat5 rece, cu 9-10C, pe la
cfte dou5 gi trei la un loc. Numai cele orele gase, cfnd albinele simtind aprocare au 3-3,5 kg de albin5 tin5rg pot pierea timpului friguros se concenface fat5 viitorului cules timpuriu treaz5 pe faguri, apicultorul ridic5
din luna martie-aprilie, avfnd adu- podigorul gi num5r8 cfte intervale
n a t l gi rezerva lor de hran5 Intr-un dintre faguri ocupg, notfnd In partida
total de 25-30 kg miere gi suficient5 fiecgrei colonii aceast5 observatie.
p5stur5. Cu fagurii cu miere rgmagi Cind stuparul v a face operatiile de
de la roiurile contopite se pun la de- agezare l a iernat, va tine seam5 de
pozit de fiecare roi cfte 2-3 faguri in observatia fgcutai acum gi va l5sa in
greutate total5 de 10 kg mierecZip5- stup cu doi faguri mai putin, pentru
c i t l , cu care viitoarele roiuri se v o i a sili colonia sii se concentreze fnalimenta in luna martie, cfnd ele se tr-un ghem cft mai compact.
Orfnduirea hranei g i a euibului ile
vor reface, iar din fagurii disponibili se extrage integral mierea. Goliti iarnil se va face d u p l precizarea spatiufiind, ei se pun la pgstrare feriti de lui ocupat de colonie. Operatia de
d5ungtori, V.n. Faguri, pgstrarea lor. orinduire nu trebuie s3 fntirzie! penMgtcile disponibile se pun fn coli- tru ca albinele 55-tji organizeze slngure
vii s5 ierneze in afara ghemului, V.n. locul ghemului de iernare tji eventual
Mdtci, iernare.
s i transporte o parte din mierea din
fnlilturarea goarecilor, care igi fagurii msrginagi fn cei de sub ghem,
cautg loc cald pentru iernat gi care V.n. Iernare.
Apicultorul va interveni Insi cft
pot piltrunde cu ugurintg in stupi, in
noptile reci cfnd urdinigurile sfnt rnai putin posibil gi se va feri sti schim.
largi, va fi efectuatg dac8 se vor pune be aranjamentul fgcut de albine in
acolo gr5tare de tab15 zimtate cu des- vederea iern5rii. Ele fgi fac obignuit

TEHNICA APICOLA

257

ghemul de iarn5 in locul unde stupul

le asigurii conditii optime pentru p5strarea cgldurii, cerindu-le un consum
de hranii gi energie cit mai redus. 111
principiu, in cuibul de iarn5 nu trebuie Iiisat nici un fagure go1 complet,
i cei care au cel putin 2 kg
ci n i ~ m adin
miere in partea superioarg. In felul
acesta albinele stau nu numai pe portiunea de jos a fagurelui cu celule
goale, ci acoperii bine qi jum6tatea
superioarii a lor ce au celule cu miere
care, o data ce este acoperitii gi bine
inc5lzit5, constituie un acumulator
radiant de c5ldur5 in iarn5. fn afar5
de aceasta, ghemul, in care albinele
ocupri celulele goale din partea inferioar5 a fagurilor, are un volum mai
redus, cgci 50-60% din albine stau
in iilteriorul celulelor goale. In cuib
stuparul nu va aqeza decit faguri care
au o vechime de cel putin doi ani,
de culoare inchis5, ce tin albinelor
rnai bine de cald, iar matca ou5 chiar
in iarn5 cu predilectie in ei. Limitarea spatiului pentru cuib se face cu
diafragma aya cum s-a ar5tat rnai sus.
Dac5 mai r5mine spatiu go1 in stup,
el se umple cu materiale termoizolatoare nehigroscopice, pleav5, cPl$i,
talagi fini de lemn, care s6 stea infoiate. Dac5 materialul ar fi prea
indesat, el v a presa diafragma care
v a prinde intre ea gi ultimul fagure nnmeroase albine, ce vor ranline acolo
imobilizate, dac5 nu chiar strivite.
Iatii cum se face o r i n d u i r e a
pentru iernat a colonii I o r in cele trei tipuri de stupi de
la noi:
I ) Slupii multietajali cu populatii
unite avind 3-3,5 kg albin5 urmeaz5
sB ierneze cu un cuib pe dou5 corpuri,
sau, prin exceptie cu trei corpuri, nurnai la cele care sint foarte puternice.
Obignuit cei care pin5 la toamn5 a u
stat pe trei corpuri, au acum corpul
1;

- A.B.C .... Apicol vol. I1

LUNA OCTOMBRIE

inferior aproape golit de miere; albinele ridicg de acolo resturile de

miere, completeazri corpul a1 treilea
de sus, iar restul il pun in cel mijlociu, unde igi organizeazs ghemul. Deci
corpul de pe fund nu rnai trebuie s5
r5min5 acolo, se retrage, iar colonia
r5mine si5 ierneze pe dou5 corpuri:
cel de sus este plin cu rezerve de miere
gi cel putin doi faguri cu plstur5 aproximativ 20-25 dm2, put in lateral dar In directa apropiere a ghemului. Acolo este binc s5 ramin5 la mijloc doi faguri plini pe jum5tatea superioar5 cu miere. hlatca nucleului se
retrage int.r-1111 stupugor de iernare pe
trei rame mici, V.n. ~Jfatca,iernare, cu
o micii parte din albina nucleului, sau
in colivii model S.C.A.S., iernind-o
in afara ghemului. ITnirea ambelor
unit5ti se face punirld provizoriu in
locul podigorului un ziar giiurit cu
un cui, V.n. Unirea albinelor.
Ghemul de iernare se v a forma in
corpul de pe fund. Cind mierea din
Sagurii de acolo se va sfirgi; albinele
vor dep&gi spa!,iul intcrmediar dintre
corpuri gi se vor alimenta din plin
din rezervele acumulate in corpul super ior .
Aceast5 orinduire este cea rnai
simp15 qi rnai bun5 pentru iernat, rnai
ales la stupii m ~ l t ~ i e t a j a t fn
i . S.U.A.
- patria acestui tip dc stup - sint
apicultori care ierneax5 colonia pe
cite trei corpuri de st.upi ( J o h n
L o n g). G. L. F a r a r organizeazg
iernarea stupilor pe cinci corpilri dar
cu familii puternic unite. Num5rul lor
este in raport cu greutatea coloniei
pus5 la iernat, format5 din contopirile a dou5-trei colonii care ierneazg
cil cite 45-60 kg miere. Cunoscutul
cresc5tor de m5tci din S.U.A., C a 1 e
R . G., precizeazii chiar c5 ,,pentru
majoritatea iernilor pPn& in perioada
dinaintea culesului din anul urrniitor,

TEHNICA APICOLA

258

rezerva abundentg trebuie s5 fie de

circa 100 pfunzi", adici 45 kg. Stupii puternici cu aceste mari acumul5ri de hran5 sint organizati numai
in regiuni unde sint culesuri bogate
de la infloririle foarte timpurii in prim5var5 ca masivele de salcie, continuate cu un cules de la livezi cu pomi
fructiferi gi apoi de p5guni sau flnete
cu trifoiuri, sulfina alb5 etc. Acolo se
pot realiza productii record de cite
150-200 kg miere de stup pe an.
fn aceste situatii coloniile au puiet
pe 3-4 faguri la mijlocul lui ianuarie.
Colonia consum5 din marile rezerve
l5sate din toamn5, plus stimularea
pe care apicultorul o face o dat5
pe s5pt5min5, aga cum procedeaz5
H. S c h iif f e r in Canada, V.n.
Hrcinire, stimulare de prim5var5.
L a coloniile foarte puternice care
ierneaz5 pe trei corpuri din care cel
d e sus este plin cu miere cGpBcit5, se
fnchide complet urdinigul de jos, se
las5 deschis cel rotund de 2,5 cm din
corpul de mijloc, cit gi cel de sus, de
sub podigor. In felul acesta ghemul
se formeaz5 intre corpurile 2 gi 3,
ocupind spatiul liher dintre acesta gi
cel superior, iar in corpul de jos se
5streaz5 o anumitl proportie de
ioxid de carbon care inlesnegte o
hung cji linigtit5 iernare albinelor ;
schimbul de aer se face intre cele dou5
deschideri superioare.
Unii stupari canadieni, care pun la
iernat numai colonii foarte puternice
cu mari rezerve de hran5 gi in cel
putin dou5 corpuri, deschid un urdinig de 5017 mm t5iat in partea de jos
a corpului superior in peretele frontal,
urdinig care va avea o scinduricg de
zbor viu colorat5 gi cu totul diferitg
fat5 de culoarea stupului. Este nevoie
s5 se ia aceast5 m5sur5 pentru c5 in
primgvar5 pozitia acestui urdinia va fi

LUNA OCTOMBRIE

inversat5 Pntr-un unghi de 180, deci

urdinigul ajunge atunci in spatelestupului, de unde vor zbura albinele. Cele
care-1 vor c5uta atunci in fat5 qi nu-1
vor ggsi acolo, flcind zborul fn jurul
stupului, 11vor descoperi ugor orientindu-se dup5 aceast5 scinduricl de zbor
a ciirei culoare vie o cunosc qi le atrage
atentia.
Alegerea locului acestui urdinig tntre cele dou5 corpuri are rostuls5u:
obignuit coloniile din stupii multietajati, intrate in iarn5 puternice,
ocup5 dou5 corpuri, iar cea rnai mare
parte a ghemului st5 masat5 intre cele
dou5 corpuri, jos avind rame cu putin5
miere gi multe celule goale in care
stau albinele, iar sus stnt marile rezerve de hran5. fn aceast5 situatie albinele se agaz5 la acest urdinig intr-un
dispozitiv de ap5rare contra frigului,
mai ales in primgverile reci, formind
perdele succesive mai fnghesuite sau
rarefiate in raport de cerintele de aer
gi cSldur5 ale coloniei.
Stuparul va avea ins% grij5 ca in
iarn5 acest urdinig si3 nu fie troienit
de z5pad5 gi, mai cu seam5, sii nu
fie astupat cu gheata ce se formeaz5
din vaporii care iegind din stup se
condenseazs acolo.
Cei care au stupi cu colonii rnai reduse de 2-2,5 kg albinci vor ierna coloniile ageztnd suprapugi stupii multietajati cite doi (perechi) sub acelagi
capac, fiecare colonie stfnd tot pe cite
dou5 corpuri cu rezerve insemnate de
hran5 in corpul superior a1 fiecgreia.
Agezarea lor la iernat se face astfel:
prima colonie cu dou5 corpuri st5 pe
fund tji are deschis urdinigul obignuit
de jos. Peste aceast5 colonie se agaz5 o
pinz5 metalic5 dubl5, V.n. Separator
dublu. Peste separator se pune cea de-a
dou5 colonie tot cu dou5 corpuri, peste
care, sus, vine podigorul cu t5ietura
din centura lui drept urdinig, pentru

TEHNICA APICOLA

259

evacuareavaporilor din stup. Sub acest a din urm5 se fixeaz5 scinduricade

zbor viu coloratii. Cele dou5 nuclee
ajutiitoare a celor douii colonii, stind
intr-un singur corp de stup, se agaz5
ileasupra, desp5rtite cu podigor Snellgrove din placaj. Ele trebuie s5 fie
hine populate, avind cite 5-6 intervale de albine intre faguri, 15sindu-le
si lor 12-15 kg hran5.
Stupii vor fi aranjati la adiipostul
unei perdele de protectie, ori ling5 un
gard inalt, magazie etc., pentru a fi
feriti de vint, cu urdinigurile indreptate spre sud, V.n. Iernare.
Cind coloniile din stupii nzultietajati au populatie numai cle 1-1,5 kg
albinci, ele se contopesc cite dou5 sau
chiar cite trei, punind miitcile disponibile s5 ierneze in afara ghemului v. Unirea albinelor. In felul acesta
ele ajung s5 formeze colonii puternice
de 3-4,5 kg albinii, care vor ierna
asa cum s-a ar5tat mai sus.
2) Stupii verticali Dadant-dubli f o ~ l i
cu douH corpuri in varci, avind fundul
perfect pgtrat yi agezati inc5 din august in pat cald, cu colonii puternice
insumind 3 kg albin5, ocup5 un singur corp plin cu miere in faguri intercalati cu altii cu miere pin5 la jum8tatea superioar5; ei primesc deasupra
un magazin de recolt5 cu faguri plini
cu miere. Ramele in acest magazin
sint din cele cu celule de albin5 luergtoare. Colonia are la mijloc doi
faguri cu p5stur5. Ghemul se formeazri in partea superioar5 a fagurilor din
corp, ocupind gi intervalul dintre
acesta gi magazin. E a st5 in acest unic
corp avind miere in direct contact,
iar rezerva mare aflindu-se sus in magazinul de recolt5 plin. Ghemul se va
forma intre acegti faguri, f5cind schimbul de albine pe sus, prin spatiul intermediar dintre corp gi magazin. Urdinii;ul de jos se inchide, dar se ]as5 des-

LUNA OCTOMRHIE

chis cel din mijloc gi cel de sus de

sub podigorul inversat. Aceasta este o
metod5 mult folositl in Cehoslovacia
gi apartine prof. T o m s i k . Aerul
circul6 liber intre fagurii cuibului,
constituind acea iernaie aerat5 ,,luftige UberwinterungU, cum este denumit5 aceast5 metodd. Pierderile de
albine in iarn5 sint foarte reduse, f5r5
urme de diaree si far5 umezealg in
stupi.
Coloniile lnai putin puternice din
stupii Dadant, care au 2,5-2 kg albin5, vor ierna tot intr-un singur corp
de stup dar avittd o a doua colonie
qezatd deasl~pra,de o putere egal5. fntrucit amindouii au hran5 suficienti
in faguri, nu este nevoie de magazin
de recolt5 pentru iernare. Albinele vor
forma ghemul intre fagurii plini cu
miere intercalati cu altii plini in jum5tatea superioar5 a lor.
Un astfel de aranjament este cit se
poate de favorabil pentru o bun5 iernare, c5ci albinele ocupi fagurii plini
cu miere dac5 au in directalor vecin5tate faguri cu celule goale. Albinele
vor ocupa aceste celule goale preferind s5 stea cu corpurile introduse in
ele, formind o mas5 radiant5 de c51dur5, ciici acolo fiecare fagure cu celule goale in jum5tatea sa inferioar5
constituie o p5tur5 groas5 de 22 mm
format5 din corpurile calde; ele se
leag5 de p5turile groase cu albinele
dintre spatiile celorlalte rame vecine,
formind o mas5 compact5. fn felul
acesta mierea din ramele invecinate
se inciilzegte. Cercet5torul german
Budel spune c5: ,,eel mai bun material
c5lduros pentru albine este mierea
c5p6cit5",gi deci se intelege ugor cft
de bine va ierna un ghem de albine
intr-un astfel de aranjament.
Stupii Dadant cu colonii de 1,51,s kg albinii gi pe care unii apicultori
ar dori totusi s5 nu-i uneascl in vede-

TEHNICA APICOLA

260

rea plstrtirii efectivului, trebuie s6

iernize neaptirat deasupra unei colonii puternice in dispozitivul descris
mai sus, dar cu un numtir de faguri In
cuib atit cit colonia poate sti acopere.
f n golul rtimas se agazti perne laterale
din tifon cu talag fin de iemn. Colonia de sus va avea deschis u r d i n i ~ u l
superior rotund cu scindurica de zbor
viu coloratii gi variatti fatti de culoarea
corpului de stup. Deci colonia de jos
ce ierneazti fntr-un corp, va primi sub
acelagi acoperig o a doua colonie de
care va i i desptirtitti printr-un podi?or-separator tip Snellgrove sau separator dublu din pPnz5 de sirmti. Ele
vor ierna cu acelagi aranjament de
rame descris rnai BUS, deci rame pline
cu miere vi p6stur6 alternfnd cu altele
cu 59% celule goale. Ghemurile ambelor colonii Igi vor imprumuta reciproc cilldura care trece de jos la cea
l e sus prin orificiul dreptunghiular
din mijlocul podigorului sau prin
pinza metalicg.
Drept urdinig pentru colonia cic jos
se deschide dopul din fat5 at podigorului-separator Snellgrove, inchizind urdinigul de jos a1 acestuia, iar coloniei
agezatti deasupra i se pune podigorul
inversat, cu scindurti de zbor viu colorat5 cu deschiderea sus de 6015 mm
prin care se fac suficiente schimbtiri
de aer gi eliminarea vaporilor din stup.
Din descrierea diferitelor aranjtiri
ale cuibului pentru iernare apare vizibil grija ce stuparul trebuie sti o aibg
pentru alegerea urdinigului. De cind
cercet6torul german Biidel a fticut termometr6ri in diferite zone ale stupului, In interior ai exterior, s-a statornicit cti cea mai rece p6turti de aer
este cea de la suprafata p6mintului
pin6 la intiltimea de 0,50 m. Deci
trebuie evitat ca urdinigul stupului
in iarnti sS fie plasat in aceast6 zon6
rece. De aceea fecomandarea ce se face

LUNA OCTOMBRIE

insistent, este ca urdinigul de iarns

sti fie cel rotund de sus. La coloniile
foarte puternice se las6 deschis gi cel
de sub podiaor. Cum albinele iqi aranjeaz5 ghemul de iarn5 in apropierea
urdinigului rotund, acolo ele pot face
o filtrare a aerului cind el este prea
rece; atunci, albinele se agaz6 in perdele succesive dense, intre care aerul
se mentine ftirii variatii brugte ;aceasta
imp jedic6 partial gi formarea um idittitii exagerate IF stup.
3) S t u p i i o r i z o n t a l i cu
c o l o n i i p u t e r n i c e , care au
3-3,5 kg albinti, vor ierna la una din
cele douti margini laterale unde se
aflti gi urdinigul principal, avfnd ramele agezate in pat rece fat6 de urdinig. Dispozitivul rezervelor de hranti
este acelagi ca la stupul vertical dublu descris mai sus, adic6 cu rame
pline cu miere alternind cu altele
pline pe jum6tatea superioarti cu p6sturti gi miere, la mijlocul cuibului.
In felul acesta colonia nu trebuie sti
se mai deplaseze h iarn6 dup6 hran6,
care este prea suficient6 pentru ea
intr-o astfel de agezare. fn schimb,
in primsvarti, la un cules foarte timpuriu cum este ace1 de la salcie gi livezi, colonia are spatiu suficient pentru depozitarea recoltei far6 ca stuparul s5 mai intervinti.
Coloniile rnai mici de 1,8-2 kg
albind vor ierna cite douti in acelagi
stup cu dublu separator din pfnz6
metalic6. V.n. Ramele ocupate 314
cu miere vor fi ling5 ambele p6rti ale
separatorului, c6ci acolo se vor fixa
cele douti gheme de iernat, apoi urmeazti ramele intercalate la fel cum
s-a descris mai sus, dar num6rul lor
va fi mai redus, dupti puterea de acoperire cu albine ale fiectirei colonii.
Cercet6torul Waldrabenstein are o metodti de iernat care dB rezultate bune,
folosind stupul de 20 rame cu urdiniq

TEHNICA APICOLA

261

unic, mare, la mijloc gi anume: in

locul dublului separator din pinz5
rnetalic5 se pune o ram5 groas5 de
un centimetru, care are fixat5 pe ambele fete cite o gratie Hannemann ce
desparte dou5 colonii gemene. Se pot
fntrebuinta gi dou5 rame subtiri cu
gratii Hannemann, dar intre ele se
aaaz5 o ram5 cu miere. Gratia distantat5 opregte cele dou5 m5tci s5 ia contact. Stupul are un urdinig comun la
mijloc in dreptul ramei desp5rtitoare,
albinele pot s5 treaci dintr-o parte
in cealalt5 prin cele dou5 gratii. Pentru iernarea acestor dou5 colonii gemene se agaz5 ling5 cele dou5 gratii
cite doi faguri de fiecare colonie, pe
trei sferturi pline cu miere ci5p8cit5,
m i n d in partea lor de jos celule
goale; dup5 ele se agaz5 cite un fagure cu pisturg - de preferat din cel
care are miere c5picit5 deasupra sa
- urmate de faguri cu miere pe jurnatatea superioar5. Uriag,ul ghem a1
unui astfel de stup cu colonii gemene
gi-1 organizeaz5 albinele chiar ling5
separatorul cu gratii. Spre marginile
opuse se agaz5 cite o diafragml gi
apoi materialul termoizolator. Scindurelele ce acoperti ramele stau bine
fixate, dar cele care corespund celor
dou5 diafragrne marginale sint cu
pinz5 metalic5. Peste podigor stau
perne de papurg sau paie presate ori
din tifon cu talag fin de lemn. Condensarea vaporilor de ap5 fn timpul
iernii nu se va face, c5ci ei se strecoar5 ugor prin pinza metalicg de la
podigor gi ies prin perne fn capac.
Paistrarea fagurilor cu ptisturil gi
miere se face acum in special c5ci se
?tie cu precizie ce disponibil a mai
rlmas pentru prim5var5. Fagurii se
agaz5 in llzi sau dulapuri, ferite de
atacul d5unGtorilor. V.n. D6undtori.
Orfnduirea nucleelor pentru iernat
se face acum, pentru a le avea bune

LUNA OCTOMBRIE

in primlvar5. fn acest scop un corp

de stup se imparte in trei compartimente bine izolate, cu podigor Snellgrove la fund, cu urdiniguri separate:
dou5 laterale qi unul in spate.
Alegerea cdloniei paterne se face
inc5 din toamn5 cind se rinduiesc
stupii pentru iernat gi numai acolo
unde planul cere ca in anul viitor s5
fie gata crescute o serie de m5tci Pnc5
de la finele lunii aprilie-mai. Astfel vor fi trlntori selectionati foarte
devreme In primZivar5 pentru imperecherea m5tcilor virgine.
Pregiitirea viitoarelor controale de
iarnai se face acum introducind pe
fund, prin urdinigul larg deschis, un
carton sau o bucat5 de hfrtie cerat5,
care ins5 s5 nu acopere condensatorul
metalic, adic5 ,,magnetul de ap5", de
la marginea fundului, V. n. Iernare.
Confectionarea materialelor de protecfie ca: perne de papur5 sau paie,
saltelute din tifon umplute cu talag
fin de lemn ce se agaz5 peste podigoare,
sub capace, sau lateral in stupi, dincolo de diafragme etc. se face in aceasti5
lung, p:ntru a le avea gata in noiembrie, clnd stupii se orfnduiesc la iernat. V. n. Saltea.
Reducerea coloniilor pentru i e ' r z e
la m k i m e a de nuclee este o metod5
pe care obiqnuit o folosesc canadienii.
E a poate fi aplicatg gi la noi de stuparii care sint in regiuni de munte
cu un cules principal tardiv. Acolo
vegetatia incepe tirziu iar albinele
au un cules abia in iunie. Stuparii de
acolo nu au nici un interes s5 pun5
la iernat colonii de 3 , 5 - 4 kg albin5,
c5ci aceasta tot moare pPn5 la sffrgit u l lui aprilie gi deci ea este cu totul
nefolositoare. De pildg la noi, unde
la munte apare primul mare cules in
jur de 10 iunie incepind cu zmeura,
coloniile au o perioadii -de 90-

TEHNICA APICOLA

LUNA NOIEMBRIE

262

100 zile, din martie pin5 la prima decad3 a lunii iunie cind pot s5 se dezvolte chiar dacii sfnt reduse pe cinci
rame dar cu m5tci tinere. Albinele care
la 15 septembrie sau octombrie nu
$i-au flicut inc5 zborul de recunoagtere
- deci albin5 care intr5 in iarn5
abia nZiscut5 gi care nu are de hr5nit
puiet - au inaintea lor En primilvarg
aceste 90-100 zile pentru dezvoltare.
Ele vor consuma putin din rezervele
de iarn5, stind intr-un spatiu redus gi
ta]d, jar prim5vara vor lua un avint
deosebit in dezvo]tarea cuibu]ui, st,jrnulate fiind timp de 60 zi]e inaintea
culesului tardiv. Canadienii cu stupini aflate in regiuni nordice folosesc
dou5 metode pentru a sciipa de toate
aceste griji. Prima metod5: la terminares ultimu]ui cules de var5 nimicesc prin sufocare cu vapori de su]f
sau tetraclorurg de carbon toate
binele, pun la depozit fagurii p]ini
cu miere c5p5citg gi pgsturg in cantitate de 25-30 kg, pentru fiecare
viitoare co]onie, iar diferenfa 0 extrag
8i 0 comercializeaz5. f n prim5var5 isi
aduc roiuri p c h e t e , V. n., cu a]bine
din sud cu care populeazii stupii, 1e
dau rezervele de hrang oprit5 din toamn5 gi pornesc la lucru. Aceastl metod5
ins5, nu se poate aplica la noi. f n tea
de-a doua rnetod5, bung si pentru noi:
se stimu]eaz5 activ la sfirgitul verii
coloniile? pentru ca m5tcile ~5 ou5
intens 91 sa formeze m u ] t j a]bin5
tingr8. Cind ouatu] rn5tcii inceteaz5,
se creeaz5 un cules afar5 pentru ca sg
se atrag5 albina zburgtoare, care este
mai bgtrfn5, se deplaseaz5 repede stupii in a]t loc din stuping fgrg ca sg
simtg colonia, iar cind culeggtoarele
vin de la culesul acesta artificial,
g5sesc un stup go1 in care se ad5postesc. Seara toat5 aceast5 albin5 mai
bBtrin5 este sufocat5, iar in stupi r2mine pentru iernat numai albina ti-

matca gi puietul ce mai este de

iegit din cuib. Aceste colonii reduse,
dar foarte viguroase din punct de vedere biologic, si'nt pgstrate peste iarng. Stimulate inprimgvar5 devreme,
coloniile devin puternice la inceputul
marelui cules din iunie. Ei fac astfel
o mare economie in consumul de iarn5
a1 rezervelor de hrang.
LmA NOIEMBRIE

fn apicultur5 Iuna noiembrie este

considerat5 cea dintii lung de iarn5.
Este deci timpul ca, incepind chiar
din primele zile ale ei, sg se fac5 ultime](? preggtiri pentru S ~ Z O ~friU ~
guros.
Zborul fortat t d i v de toamng se
impune S& Se efectueze aCUm, pentru a
sili albinele niiscute En ultimele ~ O U B
s5pt5mini ~5 ias5 in zbor de curatire
ca SB nu intre in iarnii CU intestinele
qi punga rectal5 plin5 cu fecale. Acest
zbor este de asemenea necesar qi in
stupinele unde apicultor.ul a fntirziat
cu hr5nirea de necesitate pentru completarea rezervelor. Zborul fortat se
face aga cum este descris la notiunea
diareeAlti s t u ~ a r iatrag albinele afarg
punind pe scindura de zbor un cgp5cel de la o cutie de crem5 de ghete cu
2-3 linguri de miere. Apoi cu o nuielug5 agitg prin urdinig albinelesg
ias5 afar5. Cind ele dau de mierea d e
pe scindura de zbor ies in majoritate,
0 transport5 in stup gi CU aceasti 0cazie fac zbor qi se cur5t5. Atentie
ins6 ]a furtigag.
Orfnduirea e~terioar6a stupiloJ! Ce
urmeazg s5 ierneze afar5 se face astfel:
a. Observindu-se c5 stupii vopsiti
in culori inchise au in primgvar5 colonii mai bine dezvoltate, datorit5
faptului c5 ei absorb intens razele
solare din zilele cu soare ale iernii,
- ceea ce se reflect5 implicit asupra

TEHNICA APICOLA

263

ghemului gi cuibului cu puiet de iarnii, - li se aplic5 la peretele dinspre

sud o foaie de carton gudronat fixat
cu dou5 gipci; in carton se face un orificiu corespondent urdinigului superior a1 stupului. L a coloniile mai reduse se pot pune saltelute laterale de
papur5 sau paie presate fixate la exterior cu gipci, ferite de umezeal5 cu
figii de carton puse pe marginea de sub
capac.
b) Fundul stupului sii aibii Magnetul d e ap5 - V.n.
c) Urdinigul de jos este inchis la
majoritatea stupinelor incit de la 1septembrie, dar cel superior este deschis.
Orhdnirea adiipostului de iernat
pentru nucleele cu m5tci de rezervii se
face inc5 de la inceputul lunii noiembrie, urmind ca acolo sH fie introduse
la primul frig puternic, V.n. Iernare.
Aqezarea stupilor Pn cojoc individual nu este absolut necesar5, ci mai
mult este o miisur5 de precautie pentru iernile geroase. Cine il aplicZi nu
stricii cu nimic coloniei, care este mai
bine aditpostit5 astfel, cu conditia ca
peretele din fats sii fie liber, deci f5r5
perni. N. B. H u g d s t o n , un cunoscut cercetittor englez, sustinstor a1
cojocului individual o spune clar: ,,0
izolare bun5 niveleazii diferente extreme de temperaturii, impiediclnd
frigul sii piitrundg In stup". Canadienii infiigoar5 stupul In carton gudronat, punfnd fntre acesta gi carton un
strat de frunze uscate.
'Zn unitgtile din sectorul socialist
se obisnuiegte agezarea la iernat a
stupilor in cojoc colectiv. V.n. Iernarea in cojoc colectiv.
Oricum vor fi aranjati stupii afarii,
fie in cojoc individual ori colectiv,
sau fiir5 cojoc, pozitia lor pe postamente va fi putin aplecat5, pentru a
Pnlesni apei de condensare sii se scurg5
ugor pe acolo. Umiditatea in stup

LUNA DECEMBRIE

este o mare primejdie pentru buna

vietuire a albinelor in timpul iernii.
V.n. Urniditate.
Alegerea unei colonii puternice cu
multe albine tinere se va face pentru
reinnoirea periodicit a albinelor imbiitrinite din coliviile in care mgtcile
ierneaz5 in afara ghemului dup5 metoda S.C.A.S. Stupul destinat acestei
operatiuni se duce intr-un loc ferit de
rigorile iernii. Un subsol uscat, neinciilzit, cu ferestrele acoperite, este locul cel mai bun. Stupul se duce in
adlpost de indat5 ce frigul mare a
ap5rut.
f n s 5 m i n f t i l e de toamnI Pn lotul
apicol se fac in aceastii lung cu putin
timp inainte ca psmintul s5 inghete.
Semintele puse acum, degi vor fi
umezite de ploile iernii, dat fiind c5
psmlntul este rece, ele nu vor germina. In schimb in prim5var5 vor riis5ri din vreme, viguroase gi rezistente
la r5celile primtiv8ratice, c h i plantele gi-au acumulat cantittiti insemnate
de zaharuri In tesuturi.
S-au fiicut lncerciiri foarte reugite
in aceast5 privint5 Ins5mlntind In
amestec 7 kg facelia cu 6 kg mugtar
la hectar. Mugtarul infloregte cu 1012 zile inaintea faceliei In primsvarti
gi astfel culesul se prelungeijte pin5
la 30-40 zile la ambele plante.
LUNA DECEMBRIE
Cu aceastii lung, se p5gegte In plin
sezon de iarn5. Toate pregatirile pentru ca stupina s-o intlmpine sPnt terminate din luna precedents. Albinele
stau in deplin repaus, iar personalul
din sectorul socialist are dreptul la
luna de concediu.
Controlul stupilor. Stuparul trece
d i n cfnd In cind prin fata stupilor
care ierneaz5 afar5, pentru a vedea
dac5 nu cumva a survenit vreo intimplare: vreun stup rtisturnat de vis-

!64

Controlul auditiv, de iarng, a1 coloniilor

col, altul atacat de vreo cioc5nitoare,

un urdinia infundat, crengile unui
pom prea aplecate peste stup c5ruia
ii atinge capacul nelinigtind colonia
etc.
Circulatia stuparului prin fata
stupului cind este ziipad5 nu se aude
in stuy, dar cind p5mintul este inghet a t albinele se nelinigtesc. Deci el va
umbla cu inc5lt5minte care amortizeaz5 aceste zgomote: cizme cu talp5 de
cauciuc, galogi, gogoni etc. Dac5 25pada a c5zut abundent qi a acoperit
stupii, ei vor fi lisati astfel c5ci ea
le tine de cald qi vintul nu sup5r5 coloniile. In 1954, cind in unele regiuni
ale $5rii a fost o ziipad5 de 2-3 m,
stupinele au stat sub nsmetii de 25pad5 aproape dou5 luni, iar coloniile
au iegit admirabil din iarnl. Numai
atunci cind cade vreo ploaie peste
z5pada troienit5, stuparul trebuie sB
sparg5 coaja format5, ca s5 p5trund5
aerul prin ziipad5 pin5 la stupi. Cind
urdinigurile superioare sint astupate
cu gheata vaporilor ce ies din stup,
va desprinde gheata eliberind urdinigul.
L a stupii iernati in adgpost, controlul se face cu o lamp5 cu lumina
rogie, luind m5surile indicate la locul
potrivit. V.n. Iernarea in adspost,
camerg, pivnit5 etc.

LUNA DECEMBRIE

Controlul auditiv este o preocupare

a stuparului, f8cut,&o dat5 pe lung,
dar cu cit fnainteazg in i a r n l o repeta
mai des, pentru a $ti cum se desf5?oar5 viata in interior gi dac5 nu cumva albinele sint nelinigtite. Atunci
el va interveni urgent.
Ascultarea se face cu Tubul acustic. V.n.
Stuparul trebuie s3 intervinii numai cind este cazul pentru completarea hranei. V.n. Hrcinire, hr5nirea
de necesitate iarna. Cind stnt puse la
iernat mgtci in afara ghemului, o
dat5 pe sSpt5min5 se face controlui
coliviilor privind printr-un geam mobil aplicat provizoriu in locul oblonafului. V.n. Mate&, iernarea m5tciIor.
Preschimbarers albinelor PmbhtrEnite din aceste colivii cu m5tci se
face de indat5 ce se observ5 cg ghemu1 este prea mic iar albinele au aparenta de biitrinete, deci atunci cind
glandele lor faringiene produc5toare
de laptigor pentru hrana m5tcii sint
epuizate.
Linistea d e ~ l i n ain s t u ~ i n i t ,fie c5
trebuie p5strat5 cu strictete, aceasta
fiind o insemnat5 conditie de bun5
vieluire a albinelor. V.n. Iernare,
conditii.
fncheierea socotelilor stupinei se
face tot acum, c5ci toate ramurile d e
productie ale unitcitii in luna aceasta igi incheie bilantul. Seful stupinei face toate calculele pentru a vedea care este pretul de cost al produselor fat5 de productia obtinutii in
r a p r t cu cifra de plan.
In capitolul cheltuielilor de exploatare se v a trece absolut tot ceea
ce constituie o plat5 in numerar sau
virament privind :
a ) cheltuielile cu hrana albinelor,
mierea consumat5 de albine qi Ibatri
lor ca hran5 de iarn5-prim8var5, pre-

~ H N I C AAPICOLA

265

cum gi zahlr, drojdie, praf de lapte

etc. ;
b) costul materialelor folosite: unelte, faguri noi pugi in stupi, sirm6,
cuie, scfnduri pentru reparatii, vopsele, antibiotice etc. ;
c) costul mltcilor selectionate procurate din alte cresc5torii deplrtate,
pentru Pnlgturarea consangvinittitii in
prisacii ;
d) costul transportului in pastoral,
intretinerea ciinilor de pa25 etc.;
e) amortizarea mijloacelor de baz5:
caban5, stupi noi, aplicind un coeficient de 10% din valoarea lor in cazul
csi se face stuplrit pastoral gi numai
5% dac5 stupina este stationa~-Pi;
f ) reparatiile curente ale clildirilor
afectate apiculturii, ale inventarului
mare ~i utilajului;
g) taxe c5tre stat, asignr6ri etc. ;
h) se vor calcula de asemenea cheltuielile generale de regie, stabilind
cota ce revine sectorului apicol;
i) in sfirgit se calculeaz5 si salariile personalului, cota de intretinere a
lucrgtorilor sezonieri, zile-munc5 pl5tite suplimentar la extrasul mierei
sau alte lucr5ri noi neplanificate,
cum ar fi: productia llptigorului de
matc6, a colect5rii polenului, a veninului de albine q i a propolisului, pre:
cum gi a pazei sectiilor indepiirtate ? I
izolate ale stupinei principale etc.
Cheltuielile se raporteaz5 la productia
global6 de miere q i cear5, care sint
considerate produse principale. Cu
cft productia mierei $i a cerii va fi
in cantitgti rnai mari gi mai ieftine,
cu atit qi veniturile stupinei vor fi
mai insemnate. Aparte se va calcula
~ a l o a r e a produselor secundare cum
este cea a m5tcilor in~perecheategi
folosite in propria stupinl clt gi a celor vindute, a roiurilor vinduti, a laptigorului extras, a polenului realizat,
a propolisului colectat, a veninului

LUNA IANUARIE

de albine realizat prin metode care nu

ucid albinele coloniilor, cit qi a semintelor recoltate din lotul apicol qi vindute pentru conkpensarea cheltuielilor facute cu cultura acestui teren.
Normal ar trebui ad5ugat la realiz5ri qi valoarea cregterii productiei
plantelor entomofile acolo unde stupina a fost dusl la polenizare, deci venituri indirecte aduse de albine, aga
cum se face fn U.R.S.S. La noi nu
s-au luat inci astfel de mgsuri, desi
stuparii sint obligati s6 fac5 asemenea
polenizsri, iar cheltuielile de transport sfnt suportate de unitatea respectiv5.
l n cazul cind din produsele secundare, la incheierea socotelilor, exist5
in stoc vreo oarecare cantitate, ele
se socotesc la preturile prev5zute in
plan pentru produsele secundare. Preturile cu care se planificl produsele
secundare sint cele oficiale de achizitie. Suma r5mas5 drept chel tuieli
dup5 scsderea valorii produselor secundare se raporteazii la mierea gi ceara produs5, penru a vedea cit revine
pe kilogram, in special la miere, care
este productia de baz5 a stupinei.
Raportul Entre miere gi cearg este de
115, adic5 1 kg cear5 se socotegte
pentru stabilirea pretului de cost la
5 kg miere.
fn principiu, pentru a se realiza
un cit mai mare venit, trebuie ca produsele principale s l dea o valoare
cit mai mare gi In acelagi timp cheltuielile stupinei s5 fie cit mai reduse,
ceea ce se va reflecta asupra prelului
de cost.
LUNA IANUARIE
fncepind din aceasta lung, deci
dupg ce au trecut douii luni de la agezarea la iernat, apicultorul trebuie sil asculte mai des coloniile sale,
chiar, sfiptilminal.

TEHNICA APICOLA

266

LUNA IANUARIE

Salvarea coloniilor muribunde in- acestei luni gi aceasta este de dorit

fometate care, la controlul auditiv in regiunile unde prim5vara este timnu mai emit nici un zumzet, se face purie gi localitatea are in preajma sa
astfel :
un cules abundent fn luna martie,
Se preg5tesc citiva faguri cu miere cum este cel de la salcie, arin gi ulm,
care.scogi din depozit, stau 24 ore pe ori in aprilie de la pomii fructiferi.
ling5 o sob5 cald5. Cind a c e ~ t i alipfn atari situatii este nevoie ca in
sesc, se umplu faguri goi cu sirop cuiburi sti se g5seasc6 insemnate cancald de zah5r in care s-a pus 0
titali de p5stur5 pe care stuparul a
L acid citric (sare de lamiie) a litru. avut grij3 s5 o pun5 fnc5 din toamng
Siropul va ocupa cel mult jumgtatea in mijlocul cuibului. V.n. Tehnica asuper ioar5 a fagurilor, adic5 acolo picolii, octombrie, orinduirea cuibului.
unde albinele vor sta ca s5-i acopere.
Schimbarea saltelu$elor umede treStupul cu albinele infometate este buie neap5rat f5cut6 c5ci o saltea udus fn casa intr-o camer5 rece, cu ur- med5 este ca un sloi de gheat5 deadinigul inchis, acolo se scutur5 pe supra cuibului. fn lips3 de saltele
fundul stupului, se inl5tur5 fagurii pentru schimb, ele se scot afar5 din
goi, se pulverizeaz5 albina ingr8m5- stup intr-o zi cu soare gi vfnt, se zbidit5 pe fund cu sirop cald, se intro- cesc gi de lndata ce s-au uscat se pun
duc in stupi fagurii cu sirop cald la locul lor.
plus unul cu ptistur5, se pulverizeaz5
Neutralizarea efectelor nocive ale
t i fagurii in celulele carora stau multe mierei de mans, cind stuparul far5 s5
albine, se agaz5 podigorul, iar stupul ?tie a introdus-o ori a 15sat-o din
se trece fntr-o camera cald8. Acolo toamn5 in cuib, trebuie imediat f5ramine o noapte intreagi lfng5 sob5. cut5. ]tn primul rind trebuie schimAlbinele incglzindu-se, se invioreaz5, bat5 cu miere de calitate sau sirop.
apoi lingindu-se reciproc, se urc5 pe V.n. Hriinire gi Diaree.
fagurii cu sirop yi se formeazg ghem. t Dac5 aceste fenomene au apgrut, se
A doua zi dimineata stupul este dus ofer5 albinelor un decoct de miicr$.
in camera rece, se deschide incet, se V.n. Reugita se asigura gi atunci cfnd
pun saltelutele laterale gi alta cald5 allturi de ghemul de iernare se alipeste podigor, se fnchide gi la amiazg pesc doi faguri in celulele carora s-a
se duce la locul s5u in stupin3.
turnat sirop de zah5r cu 101, acid ciObservatii inscrise in registrul de tric (sare de liimiie). Cercet5torul V.
partizi a1 stnpinei. Stuparul trebuie s5 Temnoo recomanda folosirea acidului
fie foarte atent la diferitele manifes- oxalic in apa de ploaie sau z5pada
t5ri exterioare ale coloniilor, mai ales topit5 in proportie de 0,7 g la litrul
In zilele cu soare cfnd albinele igi de ap5. Dac5 se d8 sirop de zahlr, el
fac zborul de curstare. E l inseamna poate fi acidulat cu acid acetic in
in registrul de partizi, la partida fie- aceeagi proportie. Acidul se adaugg
ciirei colonii, clnd s-a f3cut acest zbor, siropului dup5 ce el s-a racit. Dacii se
intensitatea lui, dac5 albinele pre- dii sirop in celulele unui fagure, suzintg simptomele diareei, dacg eliming prafata ocupat5 de hrana acidulati s5
albine moarte sau nimfe, larve, ori nu dep5geasc5 milrimea ghemului ca
cristale de miere etc.
s5 nu rgrninti descoperit, c5ci poate
Apare pniet non gi albinii tiniirii in fermenta prin ahsorbtia umidittihii dir.
auib spre cea de-a doua jum3tate a stup.

TEHNICA APICOLA

LUNA FEBRUARIE

267

Extragerea pisturii din fagurii

vechi fji negri care trebuie reformati,
operatie aminatl inc5 din luna august, se efectueaz5 acum in felul urmltor: intr-o zi friguroas5, cind deci
fagurii sint inghetati, sf5rimiciogi, cu
un cutit bine ascutit gi cald se taie
celulele fagurilor pin5 la peretele intermediar. fn felul acesta baza celulelor, r5mine intact& fn prim5var5
se d5 acest fagure albinelor pentru reclgdit, dup5 ce s-a dezinfectat. P e
masa de lucru r5min resturile de celule tgiate care au in ele p5sturl. Aceste resturi se freac5 ugor intre palme; cum operatia se face pe timp rece,
ele se desprind ugor de p5stura int5rit5 in forme prismatice hexagonale,
se vinturti, iar aceasta r5mPne curatl.
P5stura se trece printr-o magin5 de
tocat carne, se pune in borcane de
3-5 kg, iar pe deasupra se toarn5 un
strat de miere liahid5 pentru izolare.
Canadienii au alt5 metodg de extragerea ptisturii din fagurii vechi:
intr-o lad5 metalica ermetic inchis5,
in care incap 30-40 rame cu faguri
cu plstur5 se introduc aburi de la
un mic vas generator de vapori, printr-un robinet cu furtun; aburul p5trunde in lada bine acoperit5, pin5
are o presiune c l poate iegi afarl
pe sub capac; atunci robinetul de
abur se inchide gi curind fagurii se
topesc, se desprind de pe rame, cad
pe o prim5 sit5 cu ochiuri de 1,3 mm,
care are dou5 minere de ridicare. Ceara
din fagurii c5zuti sub actiunea aburului se topegte, se scurge pe fundul
cutiei metalice gi iese prin robinet,
iar pgstura rtimine pe sits. Aceasta
se ridicti - stuparii avind m5nugi
groase de cauciuc pentru a nu se op5ri - se scutur5 de restul de ceari
gi c5m5gute jos pe alte site, ce stau aproape de fund, iar pistura rtimasil

pe sita scuturat5 se adun5, se trece

cald5 prin magina de tocat carne gi ae
p5streaz5 aga cum s-a ar5tat mai susl
Prelucrarea la rece a fagmilor reformati se face in zilele geroase aga
cum s-a descris la notiunea Ceard,
*
prelucrare.
Lucriri curente: se schimb5 albina
imb5trinit5 din coliviile in care m5tcile ierneaz5 in afara ghemului dup5
metoda S.C.A.S. ; se supravegheazg
stupii pentru a nu fi atacati de ciocgnitori; se fac mici reparatii la
stupi; se intind sirme fn ramele goale
in care, atunci cind va veni prim5vara, urmeaz5 s5 se fixeze faguri artificiali; se supravegheazi zborurile
de c u d t i r e ; se curiit6 urdinigurile
de gheat5.
T o t in aceast5 lunti, precum gi in
cea anterioarg, stuparii din sectorul
socialist urmeazg cursurile de perfectionare gi continu5 ridicarea nivelului profesional.
LUNA FEBRUARIE

Februarie este prima lun5 cu care

se incepe activitatea in stupinele plasate in regiunile mai sudice. fn
aceastl lung se fac o serie de lucrtiri
preggtitoare de mare insemnltate, lucrlri care nu se refer5 gi la stupinile
din -regiunile de munte, unde iarna
adesea tine pin5 la inceputul lunii
aprilie. De aceea fiecare stupar c5ruia
acest ,,mementou i i amintegte de lucr5rile ce le are de fAcut, va lua din
cele ce urmeaz5, qi va executa numai
pe cele care-i sint trebuincioase in
raport cu regiunea gi locul in care este
situat5 stupina. precum ai de felul
in care intelege s5-gi conduc5 stupii.
CurBtirea vetrei stupinei pentru coloniile care au iernat in adtipost se
face in aceastti lung in care albinele
vor putea efectua cel putin zborul
de cur5tire normal, sau zborul fortat

TEHNICA AP1COI.A

268

de apicultor. Aceast5 scoatere afar5

a stupinei, care s-ar plrea c5 se face
prea devreme, este in folosul albinelor. fntr-adev8r, in afara zborului de
curtitire, organismul albinelor obignuit cu c5ldura ad5postului7 se adapteazl la r6celile acestei luni pi ele vor
incepe s6 ias6 dup5 ap6 gi polen chiar
in zilele mai rlicoroase, ceea ce va fi
fn favoarea unei normale dezroltilri
a cuibului.
Curstarea vetrei de &pad5 se face
fie transportind-o cu s6nii in afara
stupinei, sau dac6 vatra este aleas6
intr-o livadi de pomi, z5pada va fi
adunatl pi inlltat5 in jurul pomilor,
clrora astfel le intirzie pornirea vegetatiei, ceea ce este in favoarea productiei de fructe. Coloniile destinate
de cu toamn6 pentru cregterea de trintori buni de pr6sil6, cit gi cele pentru
cregterea viitoarelor mtitci se scot cu
8- 10 zile inaintea celorlalti stupi.
In felul acesta albinele acestor stupi,
igi vor face mai curind zborul de cur6tire, luindu-gi un deosebit avint. Dacii
albinele intfrzie s6-l facti, apicultorul
le silepte la aceasta V.n. Diaree.
Scoaterea celorlalti stupi din ad5postul de iarnti se efectueazti o datri in
aceeagi zi pentru toate coloniile, angajfnd la nevoie, pentru aceast5 lucrare, chiar mfn6 de lucru cu platri.
Dac5 se aminl scoaterea unui rest de
stupi pentru a doua zi, mai ales dac5
En prima zi a fost cald, albinele ce-au
zburat deja gi s-au cur6tat, vor ataca
pe cele scoase in ziua urmltoare gi
care stau incli in ghem clteva ore.
Urdinigurile de sus se Pnchid definitiv, dar se deschid larg cele de jos
pentru cfteva ore, ca s5 p6trund5
lumina gi clldura, dar numai pin5
inceteaz5 albinele s5 facil zboruri in
stuping; atunci ele vor fi micgorate
la 2-3 em. Din preajma stupinei se
vor inliitura rufele puse eventual la

LUNA FEBRUARIE

uscat, clci albinele le vor murdliri

cu fecalele ce le evacueaz5 o data cu
zborul de curiltare.
Pentru stupii care au iernat afar5,
stratul de frunze sau paie pus din
toamn6 se primenegte acum cu unul
gros de 15-20 cm din paie; frunzele
ce au stat acolo au absorbit umiditatea din timpul iernii scurs5 de la
placa metalic5 condensatoare, umiditate ce tine fundul rece. In prim5var5 este absolut necesar ca fundul
s5 fie cald pi protejat.
Stupii se agaz6 adapostiti de vint,
cu fata la sud cel putin pinti in mai,
pentru a fi bine b6tuti pi incllziti de
soare.
f n fata fiec5rui stup se presarl, pe
o suprafat5 de 1 m2, un strat de nisip
curat care formeazg apa-zisa ,,oglind6
a stupului".
Rezematg de scindura de zbor a
fiec5rui stup se pune scindura de aterizare, care inlesnegte albinelor, ce vin
inc5rcate cu polen din-cimp gi care
cad jos in fata stupnlui, s5 se poatri
urea upor pe planul inclinat pin5 la
urdinip.
Izolarea eaterioarg a stupilor pentru prevenirea pierderilor de cgldur5
a cuibului trebuie f5cutB in special
acum, in lunile de prim5var5, cind
este necesar sti nu se piard5 nimic din
aceastii c8ldur5, V.n. Tehnica apicold,
noiembrie, orinduirea exterioaril a stupilor.
Stupii trebuie feriti de curent. Frigul nu este a t i t de primejdios pentru
buna vietuire a coloniilor, cit vinturile puternice gi reci. V.n. Vfntul.
Saltelutele din paie sau papurg presat5 puse la exterior pe trei pgrti,
in afaril deci de peretele frontal de la
sud, sau in lips5 tapetarea peretilor
cu carton gudronat fixat cu sipci la
exterior, dau rezultate foarte bune ca
material de protectie.

TEHNICA APICOLA

269

LUNA FEBRUARIE

Alimentarea cu ap& in stupi, in zi- un pahar mare care contine circa 70 g

lele reci, cu vinturi puternice, este o albin5. La stupii cu fundul fix curtioperatie de mare ajutor pentru al- tirea se face mai tirziu, o dat8 cu rebine. E a se face in aceast8 lung, cit gi vizia de fond. V.n. Tehnica apicold,
in cea urm5toare. Pentru a-gi satisface luna martie - stupul orizontal. Renevoia de ap5, atunci cind n-o pot ziduurile de pe fund, cit qi albinele
aduce de afar8, albinele sacrific5 o moarte, se ard.
parte din larve. Ele sug apa din tesuConsumul de hran5, incepind cu
iurile lor - 1e deshidrateazg, - apoi luna februarie, este din ce fn ce mai
le evacueazg. Cu apa extra&, prepar5 mare. Stuparii care gtiu c8 in toamnd
hrana necesar5 majorit5tii puietului n-au l5sat rezerve mari d e hran8 in
stupi, trebuie s5 intervini5, scolind din
din cuib.
Apicultorul instaleaz5 un ad5p5- depozit gi completind cu faguri plini
tor cu ap5 cald5 ce curge pe o scin- cu miere bun5 necesarul de hran5 a1
dur5 cu un mic canal s5pat in zigzag. coloniilor.
Lipsa p5sturii din cuib gi din corIn apa obignuit5 se dizolv5, la 10-12
'pul superior, nelinigtegte mult allitri ap5 1-l,.5 g uree, care
protein5 ~ o l u b i l ~ 1.oarte asimila- hinele, c5ci h i n d ,,foame de p5stur5" ele cresc prea putin puiet sau,
bil5. V.n. Apa.
Retragerea cartonului de pe Piindul chiar dac5-l extind pe faguri, este Pn
stupului gi observarea atent5 a al- detrimentul longevit5tii albinelor, cabinelor moarte: dac5 au abdomen al- re igi epuizeaz5 proteinele organice
bicios sau verzui cu mucegai pe cor- acumulate in corpul gras, V.n. Hriipul lor, sint semne caracteristice ale ]tire, polen.
bolii aspergiloza, V.n.; dac5 albinele
Fagurele cu p5stur5 se Iraintroduce
moarte au aripile c8zute este semn de ling5 ghem, dup5 ce va fi stropit
boala aca~ioza,V.n ; cadavrele de al- bine cu 100 g sirop cald de zah5r.
bine far5 cap constitue dovad5 c5 in fn lipsa acestor faguri, se pot da alstup sint goareci, ceea ce se deduce hinelor inlocuitori de polen sub for~i din murd5riile I5sate de ei, precum m5 de turte de gerbet cu polen colecgi din rumegugul, in cantit5ii mari, tat din var5. ~ulverizat.sau cu fling
a1 fagurelui ros.
de soia, ori raf de lapt8e etc. V.n.
Stuparul care nu a pus cartonul de Hrcinire. tur' e;
control pe fund, inc5 din octombrie,
~ u t o r * l foloseste in aceasts priva trehui acum, cu ocazia scoaterii vint5 o metod5 practicA gi ugor de aQslupilor
pe vatr5 s5 curete fundul plicat: la inceput din ?, Pn 3 zile si
k- mobil a1 stupilor. E l o face ajutat de peste o s5pt5min5 din 2 in 2 zile, toarcineva, prin ridicarea inceat5 a cor- n5 prin orificii~lde hr5nire a1 podipului Fi punerea lui de-o parte pe gorului cite o lingur5 ras5 de polen
capacul in pozitie r5sturnat5; apoi se pulverizat din cel colectat vara in
trage fundul incarcat cu albin5 moart5 colectoare, sau in lips5, polen de pogi se inlocuiegte cu altul asem5n5tor, rumb bine uscat. Cum orificiul de
curat, sp8lat gi flambat. Cu aceastci hrjnire a1 podigorului are o sit5 meocazie stuparul face observatii pre- talic5 care nu ing5duie albinelor s5
tioase de felul cum au iernat albinele ias5, polenul pulverizat trece prin ea
In stupul respectiv, notind cantita- gi cade pe un cartonag de 10/10 cm
tea d e albinci moart5, m5surat8 cu ce st8 peste rame, sub orificiul de
r

TEHNICA APICOLA

270

hr5nit; albinele iau cu grabs acest

polen yi il folosesc la cregterea puietului.
Stimularea timpurie a coloniilor
pentru extinderea cuibului trebuie
inceputs in ultimele zile ale acestei
luni sau cel mai tirziu in prima decad5 din martie V.n. Hrcinire, stimulare timpurie, clci numai astfel
culesul de la salcie din lunile martieaprilie de la pomii roditori, va putea
fi bine valorificat. fn felul acesta
curind mstcile vor atinge un virf de
1 000-1 200 ou8 pe zi. Ori, o colonie
puternica are nevoie de 12-15 zile
ca sZi ajung5 aceastii perioad5 denumit5 ,,perioada ouatului crescind" (KOoaleu). fncepind s5 depun5 din martie
acest insemnat num5r de 0115. ele vor
scoate o prim5 generatie de 2 kg albine culeg3toare pin5 la 10 martie,
pentru culesul de la salcie care ajung
gi la rapit5 gi pomi roditori din prima
decadi a lui aprilie. Desigur c5 in
aceast5 perioad5 pierind multe din
albinele de toamn5, colonia nu va
cregte in greutate; in schimb va avea
un contingent nou gi proaspat de culeggtoare, care va putea face fat5 cu
succes unei abundente de nectar qi
polen.
Prin fnlocuirea contingentelor vechi
de albine, in care iarna s-au putut rgspindi o serie de boli, micoze
ei paraziti, se produce spontan o
Snsan5togire gi ca urmare o inviorare
general5 a coloniei. De aceea aceastl
perioadil de inlocuire a albinelor b5trine gi uzate, este considerat5 ca o
perioad8 de criz5 in viata coloniei
de albine, cafe are ins$ o important%
inriurire asupra urmgtoarei perioade,
precum gi asupra productiei in general. Acumularea de albine pentru formarea marii rezerve de zburiitoare pentru culesul din luna mai, va avea loc
abia in lunile martie, aprilie, dar rnai

LUNA FEBRUARIE

ales in mail V.n. Tehnica apicolci, luna

mai - realizarea marii rezerve de
albine zburstoare. Hr5nirea de stimulare data de stupar se va face in conditii exceptionale atunci cind se va
folosi serbetul-candi. 0 bun5 formula
in aceastg privints este gi cea a lui
M.Haydak, V.n. Hriinirea, iarna. 0
bun5 stimulare masiv5 dat6 acum in
luna februarie se face agezind deasupra un magazin de recolt5 cu faguri
plini cu miere c5p5cit5, la stupii
care nu-1 ail inc5 din toamn8. La mijloc, intre aceati faguri de magazin,
se intercaleaz5 gi doi cu pgstur5, t5ind un fagure mare in dou5 gi incastrind cele doug jum5t5ti in dou5 rame goale mici, jum5tZi$i care vor fi
legate curmezig cu sirm5 subtire. Intre ei se las5 un spatiu lngust ce coincide exact cu orificiul de hr5nit din
podirjor, astfel incit atunci cind se dB
albinelor drept stimulare gi o hran3
siropoasa proteic5, aceasta se toarng
prin orificiul de hrsnit f5r6 s5 se ridice podigorul; ea curge de sus direct in jgheabul ramei-hriinitor din
cuibul de jos. Hrana de stimulare va
fi variat5. V.n. Tehnica apicold,
martie, Hrana de stimulare.
Privitor la hrgnirea de stimulare
se adaug5 urmgtoarele: in principiu
in orice regiune s-ar afla stupina, apicultorul va socoti c5 sint necesare
55-60 zile de stimulare inainte de
aparitia culesului principal, pentru ca
s5 ajungl coloniile la maximum de
dezvoltare exact in acea epocl.
Aceast5 hr5nire stimulatoare are o
duratii in raport de cum se succed culesurile dup5 cel principal, sau el
este unic, gi deci dup5 el nu mai urmeaz5 un altul. De pild5: pentru culesul de la salcie care incepe in jurul
datei de 15 martie, hrgnirea stimulent8 trebuie s l porneasc5 de la 15
februarie c5ci, degi pin5 la 15 martia

TEHNICA APICOLA

271

sint numai 30 zile de stimulare, lipsa

celor 25 zile din socoteala de mai sus
se compenseaz5 cu albinele tinere n5scute Pn timpul iernii gi care vor lua
parte activil la acest cules timpuriu.
Pentru recoltarea intens5 de la plantatiile de pomi roditori, plantatii care
fncep infloririle in mas5 in jurul dat,ei
de 1-10 aprilie, stimularea incepe la
15 februarie. fn timp de 45 zile coloniile dau deja dou5 generatii de albin5 tinlr5, plus cea n5scut5 in iarn5,
care nu este inc5 epuizat5 de la salcie.
De asemenea pentru abundentul cules de la rapita de toamn5 care infloregte aproape in acelagi timp cu
pomii roditori, hr5nirea de stimulare
incepe la aceeagi data de 15 februarie,
in orice caz imediat dup5 zborul de
curgtire .
Hr5nirea aceasta are gi ea un termen de oprire. fn aceastl privint5 stuparul trebuie s5 t i n 5 neaplrat seama
de succesiunea in timp a culesului,
oprind hrgnirea cu 29 zile inainte de
aparitia ultimului cules principal.
Dac5 el a r continua stimularea, albinele vor cregte intr-adev5r in stup
o populatie numeroas5, dar care nu
va avea de lucru, va consuma din rezerve, iar uneori chiar v a roi. Se gtie
c6 pentru a cregte puietul dintr-un
fagure de cuib, albinele consum5 un
fagure de miere gi p5stur5; deci fiecare fagure inutil cost5 pe stupar un
fagure de miere ce n-o mai poate recupera niciodats de la acele albine
crescute de el. Limitarea ouatului
matcii se impune intr-o astfel de situatie; operatia se va face aga cum se
va vedea mai departe, in lunile urmatoare.
Desigur c5 fat5 de cele de rnai sus,
apicultorii ce nu au un cules insemn a t pin6 la salclm, care infloregte in
jurul datei de 15 mai, nu vor incepe
hriinirea de stimulare decit in jurul

LUNA FEBRUARIE

datei de 15-20 martie. Dacs dupg

salcim el nu rnai are a l t cules, hr5nirea stimulativ5 va fi oprit5 la 15 aprilie. fns5, dac5 stuparul gi-a facut
un plan de stupgrit pastoral ca sg-lgi
duc5 stupina la culesul salcimului a1
doilea din regiunea subcarpatic5 salcim care infloregte cu 10 zile
rnai tirziu, deci pe la 25 rnai - hr6nirea de stimulare v a continua pins
la 26 aprilie. De asemenea, dac5 in
acest plan este prev5zut ca dup5 acest
a1 doilea salcim stupina s5 fie dus5 la
culesul de zmeur5, care infloregte
in jurul datei de 10 iunie, el nu va
opri hr5nirile de stimulare inainte
de aparitia marelui cules de la salcim
in regiunile de ges.
Dac5 nu face un stup5rit pastoral
a t i t de intens, iar pin5 la aparitia
florii-soarelui stupina r5mine pe loc
timp de 45 zile in padurea de salcim
de unde a recoltat, apicultorul imediat dup5 terminarea infloririi salcimului va relua hr5nirea de stimulare
cel putin inc6 15-20 zile, preg5tind
alhine pentru culesul de la floareasoarelui. Hrlnirile de s t imulare cer
desigur gi cheltuialg qi munc5 destul
de insemnat5. De aceea ele nu vor fi
facute in stupinile in care apicultorul
las5 din toamn5 cantittiti mari de
45-50 kg hran5 in stup, cit gi in
depozit, c h i albinele se stimuleazti
singure gi au siguranta deplinii a
unei bune dezvoltari a cuibului. Coloniile acestor stupini vor primi cel
mult o stimulare medicamentoas5 indicatil mai inainte - V.n. Aerosoli,
cit gi una cu sucuri de legume, care
d 5 albinelor o longevitate deosebit
de mare. V.n. Hrlinirea. f n restul
timpului, la astfel de colonii bogate
in rezerve alimentare se va face
hr5nire de stimulare.
Stimulare mecanics dups primul
zbor se face in felul urm6tor: din dou5

TEHNICA ~ ~ 1 c o x . A

272

in d o u l zile se dii putin fum pe urdinis, ciocgnind timp de un minut, cu

douri bete in peretii stupului. Albinele speriate, se reped la faguri, igi
incarc5 gugile cu miere, iar cu aceast 5 ocazie ele inghit chiar o parte din
ea. Clnd totul s-a linigtit, ele redepun
din gugi in celule o parte din mierea
ce o absorbiserl in grabs; excitatia
cauzatg deja de mierea inghititl determing un surplus de secretie cu 15ptisor, cu care hr8nesc matca; in consecintg, ea depune on5 mai multe,
cuibul se extinde, populatia cregte
repede iar stuparul va avea un mare
numrir de culegltoare cind apare marele cules.
Lucriri curente :
- se schimb5 albinele imbltrinite
din coliviile in care ierneaz5 m5tcile
in afara ghemului (S.C.A.S.) ; la stupugori t i p Fota se pune qerhet peste
rame agezat pe tifon ;
- in noptile friguroase in stupinile
mai'mici, unde apicultorul are timp,
cind bat vinturi puternice, urdiniqurile se inchid complet, pentru a fi
redeschise a doua zi dimineata:
- se pun la control de germhalie
seminte pentru lotul apicol ;
- se fac ultimele reparatii la stupi
$i se fntind sirme in rame in Irederea inzestrtirii lor cu faguri artificiali ceva rnai tirziu.

LUNA MARTIE

string5 recolta bogat8 in stup. In

astfel de strlpi sint acum 5-6 faguri
cu puiet fn elipse intinPe ling5 rezervele mari de hran5,
gi in afara hrrnirii de stimulare inceputii incii din februarie si care va
continua pin5 la aparitia unui cules
de intretinere mai fnsemnat, albinele glsesc acum in zilele bune, calde
gi cu soare, cules ceva mai redus de
la flora melifer5 din cimp gi p6dure.
Calendar111 infloririlor pe tot anul
trebuie intocmit de acum inainte,
de f iecare stupar, pentru regiunea
unde se afl5 cu stupina. E l inseamnti
ziua cind apare fiecare din principalele flori melifere gi astfel ajnnge ca,
dup5 o serie de ani, s5 stabileasc5cu
oarecare aproximatie, cind vor apare culesurile viitoare rnai insemnate
in regiunea $i localitatea unde st5.
Cum distanta intre inflorirea diferitelor specii nu este prea diferit8, aceastii apreciere se apropie de realitate. Aceste date ins5 pot stabili a numite epoci ale infloririlor pe plan
local. Cind ins6 fiecare apicultor, de
oriunde s-ar afla, va urmgri prnhlema de-a lungul unei perioade mai
indelungate, iar toti ar comunica aceste observatii unei institutii ce a r
area gi aceast5 prcocupare, se va putea stabili, cel putin pe regiuni, un
calendar a1 infloririlor.
Iatri, de pild5, tahloul infloririi
LUNA MARTIE
arborilor gi plantelor melifere in RlolIn aceastri lung albinele pornesc o dova, raionlil Birlad, dup5 datele
activitate intens5 in c5utarea necta- medii gi obscrl-atii fenologice f5cute
rului gi polenului proasplt, atit de ne- de Const. L . Hristea timp de 10 ani,
cesar gi a t i t de st,imulator pentru 1924-1935 (tabelul 7)
fn schimb, dupri observatiile f5dezvoltarea cuibului. fn coloniile puternice, cu mari rezerre de hranii cute timp de cinci ani in regiunea Rti- miere gi m u l t l p5stur5 - unde ac- raganului la Luciu Giurgeni, succesitivitatea m8tcii nu a incetat in iarnl unea infloririlor principale a fost din
decit pentru scur t timp, s-a crescut 1935-1940 in jurul urmltoarelor dapin& acum cel putin o generatie de te: 10-15 martie salcia, 10-15 aalbin5 tiniir5 care abia agteaptii s5 prilie rapita de toamn8, 10-20 mai

---

:aunras a?!urnua ydnp al!aF? a n ~ l u a dm i n d !em ?!a p!posap as !!d

-ou aaej !S! la !aunqa ~ u ! d -aqaadap -nqS 'yq!qasoap yjua?~odrn! p q ~ z a a d
!em aapaa a n as urn3 aQa aJamns !!i qeedss ~ d n pdol!!uoloa t?s~el$eoun3
-eaJasqo aaaj aleod Inao$1n3!da 'ao!a
.aJ!zunaju! el a p
-a)u! u! aqal!n!lDe paeo4n o ~ n d a a u ! !ujrugldgs L pdnp 901 aane ei\ r!aads.
e e!u01oa JB! 'al!an~oqz qaladaa ne-! 6 JoIaoa 1n?!m1juj \?3 a!z!aa.xd na ad.coad
alau!qla a ~ e 3u! !6 aaaos na a[!z m a ? - a !l6 sn as gaseazunaju! s: qndas
-u! n e !a$ ap !pads aq!aaj!p p u p eq-ep
- j q d n p a!qy -sO!mS a!lour FJFj !!d
Fzeaqou as g 3 ~ p'!a? ' e .yqeq!d!oa~d
~
-nls pp!q3sap ~s as-npu!u!jqe '!!uaa!
!j e n aaa!Joljur 'dm!$ lsaae u! aaede
~ n s m au j 14 qnaFj a u1n3 aSe 'aaao!aa~
a.xarxI
panplga o paep 'sa1a)ujau!q f laid
-xa a l a j u a ~ e d a ~ d n p)1nw !em azal
-uro:, apiqosap e n as eaaeolj aa auld
-ua!Jo as qs a!nqaa? lnaednqs ' ~ J B . \ al!z OF quis !aw 'aru!8un1 ura $2 a p
-pw!ad u! wnoe s a p !aw ' e a a ~ ea a Sunla !nInurjqes ! e !~eaolj !!anSnm
.!ayuoloa ~e a!uraal ~n~q!~!qaaal6al p u p 'gp'[!d ap :!!ie.taasqo a y w n u e
-!qelsaa as !Z enop e U! e!qv .aaaIux 3 d n p aaajgaw !!gads ~ o u uaIe a~e!d
-0ad.e aJ!Jorju! ap JoIauawaal uiu!.~
8~1Z / J uljnd la3 awnsuoo ~s a!nqaaJ
-!~d u! equa!ao qod as !!aoqlna!dv
'panpaaa o ps 8 3 a[au!qIe ne! 'alnu!ur
.!ern
a[ ~ n u q o p saa! '!qSaanang
!ou!a u! &Ieo!nalu! e J n p l p apaa!d
u! 1ns!a3 !Q InurIn q!aoIju! e B ! ~ F'a![
!kj plea ad ?!a!udoqels 33uj alsa nu 1nd
-!ad&? GT, '?[ ' ~ 9 U!
6 ~qZU!q3S U I '[BdO?
-ur!q pula paeapw!.rd u! s!qasap dnls
-sad
u!
au!dnls
nJ
eJa
In,xolnv apurt
u n -aFaaqu! u!p !aur!Iooaa!w eaa-els ( ! $ b a ~ n o n ~a$!ual10
)
1nuoysJ ' a!608
!Q gn!8010!q eala?!un pu!ounapz '!n 1 ealaA a a ~ n p a du j a!~!ada gz el ~ ! J O ~ J U E
-nue psana 201 u! 'aa!u!auraq aa!lour
a ~ n w ! a ~ a sPUJD 8 7 6 ~ I n p u s w e d \
qagj dnls u! unqaodou! oaqsawl;. a:)!no
-pu~!ad ypl!d ap ~ S O Je wnJ 'a~!un!z
- p u n m ap puraou lnurl!J a,xarzJ!l -!naad aqeoq quaeolspa aJao !4o!a!,xd
-nj aJeaaaao na ne!aa
eaaae 3dnp -ea !ua l u t s -!nla~eos-ea~eolja!ln!
aaea 'ao1!!uo1oa eje!a aanqlnl as nu 9-1 '~n!al ayun! sz-oe 'lnwja1as

IIA 91
A1 ZZ

emz~
!nlaieos
-eareola

A IT
A1 97,

A1 9Z
A1 91

EL2

3ILIIVEV V N n l

Y103ldV V3INH3.L

TEHNICA APICOLA

274

Albinele ies in zbor de curgtare,

dovadti cti colonia este normals. Dac5
albinele venind in zbor spre stup i n t r i
repede in el far5 a mai ezita sau a
mai Intirzia la urdinig, este semn
sigur cg acea colonie are matcg.
Albinele aduc polen in cogulete
semn cti acele colonii au puiet de hr5nit, deci totul este normal; numgrul
mare a1 culeg5toarelor de polen indicg
prezenta unei mtitci prolifice qi a
unui cuib extins. Invers: polen adus
de putine albine indic5 situatia critic5 a unei colonii slabe ca populatie,
cu matc5 batring gi deci cu puiet
putin. Cind culeg5toarele de polen
lipsesc cu totul, este o indicatie c5
lipsegte matca din stup.
Cind albinele sint numeroase pe
scindura adtip5torului este dovada cg
au puiet numeros gi deci multti nevoie de ap6.
De asemenea, d a d se v2d albine
care ies in zbor la o temperaturg rnai
coborit5 decit obignuit, deci la 91WC, este semn cti ele au nevoie d e
apg pentru puiet. Controlul ce-l face
stuparul este simplu: cind albinele
ies pe scindura de zbor, el intinde un
deget ud in fata lor; dac5 albinele
incep s5 ling5 apa trebuie s5 intervinii, dind ap5 in ulucelul ramei
hrlnitor, sau introduce prin urdiniyu1 superior un tifon umezit, care se
alimenteaz5 cu apg dintr-o sticlutg
agezati afar$.
Albinele sorb apg din scursorile
grajdurilor, semn cg au nevoie de
substante minerale gi proteice pentru puiet V.n. Sure gi Apa.
Albine multe ce zboard la amiazg
in fata urdinigului gi in jurul stupului arat5 cg a iegit in zbor de recunoastere tineretul n5scut in iarn5.
Cind ins5 albinele intfrzie sau nu
ies de loc din stup, este semnul unei
st5ri critice care trebuie imediat 15-

LUNA MARTIE

muritai gi, pe cit posibil, indreptatg

gi anume:
1) Colonia poate fi moart5 sau muribundti; se va proceda aqa cum s-a
ar5tat in Tehnica apicolii, luna ianuarie, salvarea coloniilor muribunde.
2) Colonia trgiegte dar nu poate ieyi
din stup ; ea r5spunde la cioc5nituI
peretilor cu un zumzet rnai tare sau
mai slab. Este dovadg cti urdinigul
este infundat cu albine moarte, care
trebuie inltiturate. Mortalitatea anorma15 Pn timpul iernii are multe cauze:
ori lipsa de hran5, sau albinele au int r a t btitrine in iarn5 din cauza mgtcii,
ori a nosemozei ce bintuie in stupin5.
3) Dac5 albinele ies din stup, dar
in loc s5 zboare mai intii se urc5 pe
peretele frontal a1 stupului gi caut5
agitate ceva, or zboar5 nelinigtite in
jurul stupului, este dovadd c5 ace1
stup nu are matc5, care a pierit in
timpul iernii. Pentru probg se pune
pe capacul stupului o colivie goals,
in care in anul precedent au stat m5tci
inchise tji a1 cgror miros se pbtreazg
mult timp. Dac5 acea colonie este orfan5, cu toatti siguranta c5 albinele
se vor aaeza pe colivia goals, btitind
agitate din aripi gi formind ca un
mic ghem peste ea. Se d5 coloniei orfang o matcl de la rezerv5. fn lipsl, se
va inchide repede stupul punind intre rame un tampon de vat5 fmbibat
cu ap5 parfumatl. Acelagi miros se
d 5 gi unei colonii vecine sau unui nucleu. Seara ele se unesc.
4) Dacg la zborul de curgtire, pe
urdinig ies gi trintori, va fi dovadg c5
stupul are matc5 bstring, or o matcri
tin5r5 care s-a fecundat in ultimele
zile ale toamnei, incit albinele nu au
mai avut timp s5-i elimine, dac5 nu
cumva ea este gi nefecundatg. Observatia se noteaz5 la partid5 gi chiar
dac5 matca incepe s5 ou5 bine, ea va
fi schimbatli tn cursul verii, clici o-

'TEHNICA APICOLA

275

lbignuit matca n i s c u t i prea tirziu nu

leste prolifici.
5) Daci albinele iegind in zbor l a s i
.materiile fecale pe scindura de zbor
sau pe peretele frontal a1 stupului,
.colonia este bolnav5 de diaree, poate
,chiar de nosemoz5. De asemenea cind
albina ce se tiriie in fata stupului gi
nu poate zbura, este suspect5 de acarioz5 sau nosemoz5. Se trimit la laborator probe de albine moarte gi
lmuribunde, V.n. Toxicozd, Boala de
pddure, Paratifoza, Aspergiloza.
6) Puietul eliminat in stare de nimf5 este dovada lipsei de p i s t u r i in
s t u p ; trebuie intervenit la prima zi
eald5, sau in lips5 se hr5negte colonia
cu substante proteice sau inlocuitori
de polen, V.n. Hrdnirea cu polen. De
.asemenea, cadavrele de albine tinere
nedezvoltate pe deplin, arat5 c i in
criib se afl5 larvele fluturelui de g5selnit5 care atac5 pi puietul in celule. V.n. Ddundtorii, gaselnita.
7) Eliminarea din stup a p5sturii
intlrite, albicioas5 gi pietrificat5 este
dovada unei excesive umiditati, care
a generat aparitia ciupercilor nocive
Aspergillus flavus pi care dau apoi
hoala impietrirea puietului, V.n.
8) Urme de cristale de miere scoase
a f a r l pe urdinig, dovedesc c i mierea s-a cristalizat in faguri, ceea ck
poate duce la infometarea albinelor
dac5 nu sint ajutate, V.n. Miere,
cristalizarea in faguri.
9) Urdiniguri aburinde gi brumate
in zilele reci de prim5var5, dovedesc
c 5 in interior se afl5 o colonie puternic5 cu mult puiet in cuib.
Pentru cunoagterea de la exterior a
unor anumite situatii in stup in ce3elalte luni, far5 a-1 mai deschide, se
mentioneazi :
- larvele de trintor eliminate in
luna aprilie-mai, sint semn c i albinele nu au rezerve suficiente de hra-

LUNA MARTIE

n 5 gi stuparul trebuie sg interving

V.n. Hrdnirea albinelor, hrinirea de
necesitate.
- din contri, o intens5 activitate
de zbor a trintorilor in luna mai, indic5 prezenta lor numeroasg, ceea ce
este un semn de pregiltire a coloniei
respective pentru roit, V.n. Roire.
- formarea gi gruparea albinelor
pe peretele frontal sau formarea de
ciorchini cu albine sub scindura de
zbor, constitue unul din semnele apropiatului roit ori a lipsei spatiului
in stup pentru recolt5. V.n. Barbd.
- albine care-gi balanseazi abdomenu1 stind pe scindura de zbor la
urdinig intoarse cu capul spre largul
cimpului, este dovad5 de cules intens. Cind fac aceste miqc5ri cu capul
intors spre urdinig, este dovad5 c5
culesul este pe sfirgite. V.n. Dansul
albinelor.
- miros greu, puturos, caracteristic putrezirii puietului, ce iese pe
urdiniq - este semn c5 in -interior
cuibul este atacat de boala loca, V.n.
- albine iegind in euvoi pe urdinig,
in t.imp ce altele fac zboruri vioaie
afar5 in jurul stupului, este semn c5
din stupul acela iese un roi; de asemenea auzirea de la exterior ziua,
gi mai cu seam5 noaptea, a unor sunete ascutite, inginate cu altele mai
profunde - este semn c5 in cuib s-a
n5scut o matc5 tin5ri.5, care umbl5 s5
ucidi pe cele aflate in botci. A doua
zi obignuit ace1 stup roiegte cu matca
t i n i r i , fiind roi secundar sau tertiar;
repetarea in continuare d u p i roit a
acestui cintec, este semn c5 albinele
acestui stup vor s5 plece, formind a1
treilea sau a1 patrulea roi. V.n. Matca.
- grup de albine in num5r de 10-12
stind pe pimint in fata stupului, este
dovada c5 matca acelui stup a murit
gi este eliminatil din interior. V.n.
Matca, moartea naturali.

TEHNICA APICOLA

276

r - cind in natur5 este un cules bogat

o arat5 albinele care sosesc l a urdinig

gi cad greoaie pe scindura de zbor; sau
chiar pe p5mint in fata stupului, de
unde fncet se indreaptg spre intrare;
este dovad5 c5 ele vin cu gugile pline
si sint obosite. Cind ajung aproape de
scindura de aterizare, dar mai fac
citeva volte in zhor gi apoi se agaz5
acolo, deci mai intirzie, este semn c5
afar5 in natur5 culesul este slab.
- agitatie gi lupte fntre albine l a
urdinig, este semn de furtisag, V.n.,
gi trebuie cit rnai curind inl5turat.
- trintori ce stau ingramiiditi pe
scindura de zbor sau pe peretele
frontal a1 stupului, dovedesc c5 albinele nu mai g5sesc in cimp de cules
si ii izgonesc.
Controlul sumar se face fntr-o zi
caldii, cu soare, cind termometrul
arat.5 eel putin +12"C, avind la indeminii 15dita portativii plin5 cu faguri
calzi gi stropiti cu ap5 mierat5. E s t e
bine cind operatia coincide cu aparitia primelor flori pentru ca albinele
sri aib5 o preocupare gi s5 nu urmareascii pe apicultor cind deschide
stupii, deschidere care nu trebuie s5
dureze mai mhlt de citeva minute. E l
trece prin fata fiecsruia, privegte cu
atentie albina moart,5 de pe oglinda
urdinigului, observ5 activitatea de
zbor a culeg5toarelor si trage concluzii.
Totugi el trebuie s5 deschid5 fiecare stup f5r5 a da fum, dup5 ce m a i
intii a cint5rit din min5 greutatea
stupului ridicindu-1 putin din spate,
pentru a vedea dac6 are sau nu rezerre
de hranii.
Controlul sumar are deci scopul limitat de a vedea dac5 coloniile tr5iesc, dac5 albinele sint vioaie, iar pe
suprafala superioar5 nu se v5d pete
d e diaree. Stuparul privegte cu atentie
lntre intervale, vede dac5 mai exist5

LUNA M A R T X

miere c5p5cit5. fn cazul cind ceva nu

pare normal, dep5rteaz5 ramele m5rginage pin5 la prima ram5 unde b6nuiegte puiet. Cind s-a convins de existenla acestuia, retrage 1-2 ramegoale
de la margine inlocuindu-le cu cele
pline demiere vi p5stur5, reagaz5 tntul'
la loc gi inchide stupul. Dac5 nu a r e
matc5, ia m5surile de unificare, V.n,
Unirea coloniilor. fn caz de lips5 a
hranei, in afar5 de ceea ce s-a dat,
pentru a preveni completa infometare
a unor colonii pin5 la apropiata revizie de fond (colonii ciiror nu li s-au
I5sat suficiente rezerve de hranl) stuparul pune deasupra ramelor gi o
turt5 de p a s t i de miere cu zahiir ~i
p5stur5 ce o are la indemin5 gata preg5tit5, V.n. Hrana albinelor. Peste ea
se agaz5 o hirtie cerat5, podigorul s i
salteaua. Controlul sumar este deci
terminat doar in citeva minute.
Numai in cazuri grave, cind colonia
este muribund5, se va interveni. D e
asemenea, dac5 diareea a fortat albinele s5-gi lase reziduurile intestinale
pe rame, pe fagurii sau peretii stupului, apicultorul ia m5surile de rigoare,
V.n. Diaree.
Revizia de fond urmeaz5 dup5 controlul sumar la 7-8 zile, fn care albinele trebuie s5 fac5 zboruri active.
Dac5 timpul a fost prea rece gi in
stup matca nu a activat de loc, revizia
aceasta am5nuntit5 ar tulbura colonia, ceea ce uneori se r6sfrfnge chiar
asupra existenlei matcii, gi deci poate
fi aminat5 c11 inc5 4-5 zile.
Aceasti lucrare se face la toti stupii
prisgcii, puternici sau slabi, afar5 in
stupin5 sau sub cort protector, ori in
cas5 la c5ldur5, dacii timpul este rece.
Revizia de fond este o lucrare de o insemngtate capitalii. Dup5 cum se vor
face lucr5rile gi observaliile necesare,
atent gi cu grijii, sau fn fugai qi superficial, aga se vor dezvolta coloniile in

TEHNICA APICOLA

277

t o t cursul primiiverii, tinind seama c5

in acest anotimp care este foarte capric ios, apicultorul trebuie s5 intervin5
rar in stup gi mai ales s5 nu-1 deschidii
decit in cazuri de absolut5 nevoie. Aceste observatii vor cuprinde in primul
rind puterea coloniei care v a fi observatii dac5 gi-a p5strat aceeagi stare cum a fost l5sat5 in toamnii pentru
iernat, c5ci acurn, in primiivarii, urmeaz5 s5 se refacii din coloniile de bazii
roiurile temporare ce au fost unite in
toamng. Apicultorul v a tine seam5 in
aceast5 privint5 de o statornicii lege
in stup5rit gi anume: orice pierdere
ce ar depsgi 500-600 g albinii acum
in prim5var3, fie cii ea a pierit in
iarn5, fie c5 cu ea s-au refiicut roiurile
temporare, se va risfringe printr-o
intirziere de cel putin trei sSpt5mlni
in dezvoltarea cuibului. S-a calculat
precis cii in acest r5stimp colonia
pierde din viitorul ei potential cel
putin o generatie de puiet, care va
lipsi de la culesul timpuriu din apriI ie.
In a1 doilea rind vin rezervele de
hranii din stup, m5surile de igieng,
comprimarea cuibului ~i pgstrarea
ciildurii coloniei. De aceea revizia
trebuie s5 se fac5, dacs nu in camerg
caldii la adspost de intemperii, cel
put in sub cort protector, V.n. Autorul,
chiar gi atunci cind a avut o stupin5
mare de citeva sute de stupi f5cea revizia de fond la adiipost in cabang,
unde ajutat de inc8 o persoan5 verifica
~im8nuntit pin5 la 30 stupi pe zi.
Desigur c5 in stupinele mari socialiste, cu sute de stupi, avind 1-2
apicultori, lucrarea nu se poate face
in cas5 la c5ldur5, c5ci partea grea a
lucriirii este transportul dus gi intors
din prisacii la adipost gi invers. f n
acest caz, cel putin stupii care prezint5
oarecari deficiente trebuie verificati
la c5ldurii in caaii, ca sii fie analizate

LUNA MARTIE

cu atentie gi migalti toate cauzele

acestei st5ri rle inapoiere. De aceea
acest paragra
rivitor la revizia de
fond are douii p5rti: revizia afar5 in
prisac5 gi revizia in cass.
1. R e v i z i a d e f o n d a f a r 6
se face cind ziua este caldg, de cel
putin 14-15' C sub cortul protector
V.n., care feregte colonia de atacul hoatelor gi cuibul de curentii d5un5tori.
- La stupii multietajati iernati
pe douii corpuri care au 3-5,5 kg
albinti inc5 din toamn5, l i se face
revizie de fond afarii. Pe capacul
agezat jos in pozitie r5sturnat8, se
agaz5 ambele corpuri de stup ridicate
de pe fund. Acesta ori se inlocuiegte
imediat cu un altul curat, ori se cur5t5
de pe el albinele moarte m5surind cu
un pahar cantitatea lor, apoi se gterge
de urnezeal5 gi se pune la locul lui
corpul de jos. Dup5 aceea se agazii
suportul mobil, V.n., gi se trage pe el
corpul superior.
Cu ocazia acestei minuiri apicultorul, ca gi la revizia sumar5, igi dii
seama din nou, dup5 greutatea corpului, dacii rezervele de hrani5 din ace1
corp de stup sint indestul5toare1 in jurul a 12-15 kg, sau aproape epuizate.
Avind in vedere cii acum cuibul ocupi
in majoritate fagurii din corpul superior, iar in cel de jos sint multi
faguri goliti de miere, scoate de jos
patru din acegtia gi-i inlocuiegte cu
alti patru de la rezervii plini cu miere
g i ceva p5stur5. Cum acum stupul
este fmp5rtit in douii, primul corp pe
fundul siiu, iar a1 doilea pe suportul
mobil, apicultorul poate s3-gi dea
seama dintr-odat.5 cite spatii dint,re
faguri sint ocupate de albinele coloniei gi pe cite se intinde cuibul in
corpul superior. E l va observa de
asemenea cum se prezint5 suprafata
superioarii a ramelor celor douii corpuri, adici dac5 au sau nu pete de

TEHNICA APICOLA

278

diaree. Totul fiind in regul5 in aceast 5 privint5, r5mine de v5zut dac5

s u b ghemul albine'
exist5 puiet.
fn acest scop el retrage rama m5rginage din unul din corpuri, o scoate
.cu grij5 gi o agazl in lldita portativs
d e lucru, ce se g5segte in apropiere.
Pentru observarea puietului nu este
nevoie s5 se rnai scoat5 afar5 alti faguri, ci doar, in golul format astfel
prin retragerea primului fagure, stuparul, migcfnd f iecare ram5 inspre
golul din stup, privegte de sus printre
rame dac5 vede puiet c5p5cit in faguri.
Nu se scot fagurii cu puiet ca s5-i
observe, nici nu se caut5 matca cind
se face revizia de fond, c5ci puietul
scos din stup poate s5 r5ceasc5.
Dup3 num5rul ramelor cu puiet la
aceast5 revizie de fond apicultorul
poate s5 precizeze gi s5 impart5 pe
categorii coloniile din prisacs. Colon i a bun3 care va da productie la salcim
a r e minimum cinci faguri cu puiet;
foarte bun5 va depggi aceasti4 limits,
iar slab3 va avea sub acest numiir
mediu de faguri cu puiet. Acestea din
urms vor fi tinute intr-o evident5
permanent5 pentru a fi ajutate cu tot
c e au nevoie. Dac5 ins5 este necesar ca
unele colonii s5 fie ajutate gi cu puiet
de la cele foarte puternice, atunci
este de preferat ca mai intii sii fie
:sprijinite cu puiet nu cele slabe ci cele
de putere mijlocie. Ele vor reactions
foarte spectaculos la un asemenea
ajutor, vor ajunge repede la acelagi
nivel cu cele tari, gi abia atunci cind
fn prisac5 sint numai dou5 categorii
de colonii ,,foarte puternice" gi ,,slabeU,
cele din urm5 pot fi ajutate pentru ca
e l e s5 se intlreasc5. Procedind astfel
coloniile slabe se vor dezvolta bine
pentru cel de-a1 doilea cules ; in schimb
.majoritatea stupilor puternici din pris a c s vor concura la marele cules de la

LUNA MARTIE

salcim cu o mare rezervi de albin5

zburgtoare, gi vor da recolte mari.
L a stupul Dadant R.A. 1001 cu
magazin de recoltd peste cuib, se pune
capacul in pozitie risturnat5 pe p5mint, ridicindu-se cu m u l t l atentie
magazinul, pe care il agazl in diagonals pe capac. Chiar dac5 unele albine
mai cad in capac, de acolo vor putea
fi date inapoi coloniei. Se fac aceleagi
observatii ca l a stupii multietajati,
ad5ugind la cele doug margini in
corpul de cuib patru faguri plini cu
miere, dup5 ce se scot alti patru faguri
goi de acolo. Dacs pe acegtia se mai
afl5 gi ceva albin5, ea va fi m5turat5 cu peria sau pana deasupra albinelor din mijlocul corpului.
L a stupii orizontali cu colonii puternicegi unice in stup, revizia de fond
afar5 in prisaca se face mult rnai ugor
gi anume: se scot din margine patru
faguri ce se pun in l5dita portativ5.
Cum fundul la stupii orizontali este
fix, se adun5 gi se imping cu un gpaclu
cadavrele de pe porkiunea fagurilor
deplasati sub restul de rame, dup5 care
se trag in golul rgmas gi curtifat alti
3-4 faguri; in felul acesta, pe etape,
se curst5 tot fundul. Cu ocazia migc5rii acestor faguri, stuparul face
observatii asupra prezentei puietului
in cuib gi asupra hranei de rezervii
aflats in faguri. Apoi elimin5 fagurii
de prisos pe care colonia nu-i acoper5 ;
impinge la loc fagurii ocupati de colonie dupg ce adaug5 ling& cuib doi
faguri cu miere c5picitfi. La marginea
opus5 adaug5 alti faguri cu miere.
Atunci se pune diafragma, iar golul
stupului il umple cu material termoizolator. Peste podigor se agazl salteaua gi se inchide stupul. Urdinigul
superior se inchide, dar se deschide
cel de jos, numai cu 2-3 cm.
L a stupii orizontali iernati ca doud
colonii vecine, se fac aceleagi operatii

TEHNICA APICOLA

279

eliminfnd cite 4 faguri goi ce se inlocuiesc cu altii plini cu miere.

2. R e v i z i a d e f o n d En c a s ci se face numai atunci cfnd timpul
este rece. Camera in care li se face
aceast5 revizie, trebuie sti fie cald5,
luminoasti, cu o mas5 fnc5p5toare,
pe care se agazti stupul direct lfngti
fereastr21. Acolo apicultorul are deja
pregstiti 5-6 stupi goi dezinfectati,
r5zuiti de ceara de pe pereti, flambati
cu lampa de benzing, stupi in care se
vor trece coloniile ce se revizuiesc.
Pe m b u r 5 ce acegtia se folosesc, se
curtit5 gi se flambeaz5 cei Pn care au
fost pin5 atunci coloniile respective.
Pentru a nu se comite gregeli in identificarea celor revizuiti, de Indatg
ce un stup a intrat la revizie, se scoate
t5blita cu numgrul de ordine a1 coloniei
respective, care se fixeazi pe peretele
frontal a1 stupului curat in care se
mutti cea revizuitg.
Stupului i se deschide urdinigul prin
care se d5 foarte putin fum, numai
dac5 se observ5 cti albinele sPnt ceva
mai agitate. Afumiltorul aprins este
pus la gura sobii, cu uga mica deschis5. Rindul de geamuri dinspre interiorul camerei este deschis pentru ca
putina albinti ce eventual ar zbura, s5
se adune la fereastra dinspre exterior.
Pe prichiciul ferestrei se agaz5 2-3
faguri cu putin5 miere, de care albinele ce au zburat din stup, se agat5
gi stau in grup.
Apicultorul ia note provizorii pe un
caiet maculator privind s p a t i i 1 e
d i n t r e r a m e ocupate de colonie pentru a stabili puterea ei ca
populatie. fn aceastti privint5 el tine
seama c5 albinele care acoperii bine
un spatiu dintre doi faguri cfntiiresc
circa 250-280 g. Deci o colonie care
numiIr5 cinci spatii ocupate, gi acoper5 bine suprafala a qase faguri, se

EUKA MARTII

consider5 mediocrg, c h i ea nu are

mai mult de 1,250-1,500 kg albinti.
Cu aceastti ocazie stuparul verificti
g i r e z e r v e l e d e h r a n g aflate fn faguri, gtiut fiind c& o jumgtate
de ram5 cu miere c5pZcitti are circa
2 kg. Apreciind s u p r a f a t a el i p s e l o r d e p u i e t fn decimetri ptitrati, va cunoagte cft puiet are
in faguri, ~ t i ufiind
t
c5 1 dm2 de faguri
are 800-830 celule de albinti lucritoare. Cu timpul, un stupar experimentat, apreciaz5 din ochi aceste
suprafete gi spune cu precizie citi
decimetri pgtrati sfnt intr-un fagure
examinat. Dac5 in elipsele cu puiet sfnt
gi celule goale, cauza poate fi o matc5
cu unele deficiente ovariene, ori lipsa
pgsturii din stup, cfnd o parte din
larve sint insuficient hr5nite gi mor,
sau au fost eliminate din cuib. fn
aceastii din urmai situatie stuparul va
da coloniei plstur5 suficientg, sau dac5
nu are in depozit o va hrlni stimulent
in viitor cu substante proteice, inlocuitori ai polenului. V.n. Polen.
La aceastti am&nuntit5 revizie de
fond fn cas5, stuparul trebuie s5 cerceteze gi s5 observe gi matca coloniei,
pentru a stabili dac5 ea este cea marcat5 din anul trecut, sau albinele in
toamns au inlocuit-o. De asemenea,.
dac5 nu cumva are defecte organice,
este invalid5 de vreun picior, ceea ce.
o va face mai putin activti gi trebuieinlocuit5 cu alta tPn5rti gi prolific5
ceva mai tfrziu.
fnainte de a reintroduce fagurii in
stupul curat gi dezinfectat, ei se riizuiesc de fgguragii de cear5 aflati pe
letigoarele ramelor gi apoi se cur5t5
separat propolisul de pe muchia lor gil
de pe umeragele ramelor. Rgzuirea
propolisului de pe muchia ramelor a r e
un dublu rost: acumularea acestui
material pretios care se folosegte la
preparate farmaceutice gi are un preb

TEHNICA APICOLA

280

bun, iar in a1 doilea rind, dac5 el ar

fi lgsat acolo, Fe muchii, distanteaz5
ramele peste masura normals, ceea ce
nu este ing5duit acum in primivar5,
cind cuibul trebuie s6 stea cit mai
comprimat.
Dac5 pe letigoarele ramelor se v5d
pete de diaree, ele se rad cu atentie,
cici pot fi pline de spori de nosemoz5
gi apoi rama se spa15 cu o cirpii muiat5 intr-un dezinfectant: hipermanganat lo/, sau amoniac lo%, or solutie
de form01 20%.
Dac6 num5rul fagurilor este prea
mare fatti de puterea de acoperire a
coloniei respective, se la85 in stup
numai at-itia cit pot albinele acoperi
bine plus alti 2-3 spre margini cu
miere. f n total in cuib s5 fie 12-15 kg
miere plus p8sturi; spatiul ramas go1
se completeazi cu materiale termoizolatoare. V.n. Cuibul.
Cind toatti operatia este gata, apicultorul mitur5 in stup albina strins5
pe fagurii de la fereastr5, agaz5 podiqorul, inchide stupul gi-1 duce la locul
s i u in prisac3.
fn schimb, la cei cu populatie mai
redus5, se iau urmtitoarele m5suri :
Stztpii rnultietajczti clc populafie ceva
rnai redusci, in care coloniile au iernat
tot pe douii corpuri dar la revizia de
fond au fost gisiti cu unele mici deficiente gi cu populatii ceva mai reduse,
nu vor fi comprimati la un singur
corp. E i se las5 tot pe dou5 corpuri,
concentrind ins5 cuibul in corpul s11perior, unde albinele trebuie sti aib5 la
indemini cel putin 10 kg hran3 bun5
gi o ram5 de piisturii. Restul de hrani,
circa 10 kg, se lass in cinci faguri in
corpul inferior, agezati la mijlocul
corpului cu un fagure cu p l s t u r i intre ei, dar mgrginiti in dreapta gi in
stinga cu perne de tifon pline cu talag
fin de lemn. Pernitele mgrginage vor
fi ca un calorifer ce acumuleaz5 ~i

L,UNA WARTIE

radiaz5 cgldura. Pentru a p5stra aceast 5 c5ldur5 cit mai bine gi a compensa
puterea redus5 a coloniei, intervalul
dintre faguri se micgoreaz5 la 9 mm.
Astfel se d 5 posibilitatea albinelor s5
se r5spindeascii in cuib pe fagurii laterali, sti-i inc5lzeasc5, iar matca sti
outi in ei. Operatia aceasta de apropiere a ramelor este usor de f5cut
atunci cind ele au distantatoare automate tegite ;muchiile tegite ale distantierelor Hoffman se depgsesc, iar
fagurii se pot apropia la 9 mm, V.n.
Cuibul pgstrarea cgldurii.
Drept urdinis r5mine deschis cel
de sus de sub podigor, sau cel rotund
din peretele frontal.
Stupii Dadant cu populatii rnai
reduse, care primesc c5ldur5 de jos,
cici sfnt agezati peste colonii puternice, se reduc la atitia faguri cit acoper6 bine albinele, schimbind fagurii
goi cu altii plini 8i m6rginiti cu perne
c5lduroase la una din margini.
Stupii orizontali se revizuiesc la fel
in cas5, dup5 indicatiile date mai sus,
la revizia de fond afar&. Coloniile
care au iernat singure in stup, dar
care acum sfnt g5site cu populatii
mai reduse, se pun cite dou5 in acelasi
stup, despartite prin diafragm5 din
pinz5 dub16 metalic5.
fndreptarea situatiilor critice glsite
la unii stupi cu ocazia reviziei de fond
trebuie imediat remediate si anume:
- Colonia lipsit5 de puiet, care nu
dB nici-un semn c5 ar fi orfang,
are cu sigurant3 matc5 crescut6 tirziu la sfirgitul toamnei, dar nefecundat5. E a trebuie c5utat5 cu am5nuntul, cici se giseste greu printre
albine, f iind micii qi nedezvol tat5 ;
va fi sacrificat5 gi or este inlocuit5
cu alt5 matc5 de la rezerv5 sau, in
lipsi, colonia se unegte cu una vecinii,
V.n. Unirea coloniilor.

TEHNICA APICOLA

'281

Cind stuparul nu g5segte matca

nefecundat5, care se ascunde bine, el
va scutura toti fagurii acoperiti de
albine pe un ceargaf agezat in fata urdinigului, la care se pune o figie de
gratie Hannernann. V.n . Tehnica apicold, luna august, identificarea m5tcii.
- Colonie orfan5 cu semne evidente. F6rA intirziere apicultorul va da
acelei colonii o matcl de la rezerv5.
fn caz de lipsti, colonia orfan5 Ira fi
unit6 cu cea din vecingtate V.n. Unirea coloniilor .
-Colonic b e z m e t i c 6 , este
cea care din toamn5 gi-a pierdut matca, gi-a ales de atunci albine ou5toare, care ~i acum depun ou5 din
care Ins6 se nasc numai trintori. Ea
trebuie desfiintat6, unind albina cu o
colonie vecin5, dup5 una din metodele preferate V.n. Bezrnetic.
F-Colonie
lipsit;
de
h r a n 5. Acesteia i se dau faguri
plini cu miere scogi din depozit gi introdugi in locul celor goliti retragi din
stup. In lips5 se d; albinelor un calup
de 2 kg past5 din miere cu zah5r si
un fagure in care s-a turnat sirop
cald de zah5r. V.n. Hrana albinelor,
hrClnirea de necesitale.
- Colonie cu faguri pritali gi muceg5iti. Se elimin5 din stup fagurii cu
defecte, dindu-se altii din depozit,
de preferat cu miere cel putin in jum5tatea lor superioar5.
- Colonie cu v5dite semne de nosemoz5, mai ales dacfi populatia este
redus5, se u n e ~ t ecu alta de putere
egal5 gi care suferri de aceeagi boalii.
Este mai bine cind unirea se face o
dat5 intre 3 - 4 colonii de acest fel,
formind una puternic5 crireia i se d 5 o
matcri nou5; m5t,cile r5mase disponibile se sacrific5. Colonia astfel ref5cut5 se izoleaz5, se trateaz5 gi se
vindec5. V.n . Nosernoza.

LUNA MARTIE

- Colonie mic5 cu potential slab

datoritg m5tcii care este ori b6trlnl
ori invalidl; se unegte cu una vecin6
cu matc5 tinlir6, V.n. Unireacoloniilor.
- Colonie mic5 cu potential mare,
deci din cea care are matc6 ttnsrti, cu
albin5 n5scutg tfrziu in toamns;
merit5 s5 fie plistrat5 ca unitate independent5 sub form5 de nucleu, sprijinit5 indirect de o alt5 colonie puternicii. Aprecierea unei astfel de colonii nu se face numai pe considerente
de greutate a albinelor sau de spatiile
ce ele le ocup5 intre rame ca nucleu
sau colonie, ci dup5 criterii bazate pe
starea biologic5 a albinelor. E a posed5 o energie deosebitl, degi ocupFi
3-4 faguri, ajungind la marele cules
de la salcim tot a t i t de bine pregiltit5
ca cele puternice gi totodat5 extrem
de activ5. Ele nu se unesc ca cele
anterioare, ci se conduc ca unit6ti
de sine stgtgtoare, ajutate indirect,
in dou5 etape, fiecare de cite o
colonie puternic5 ei anume: .
- prima etapg: o colonie puternici
dintr-un stup multietajat sau Dadant
inc5lzegte colonia micii ce st5 Intr-un
corp go1 deasupra celei dintfi, bine
impachetat5 gi cornprimat5 la cite
rame acoper5 albina, cu hran5 suficientii, despCirtit5 printr-un podigor
separator tip Snellgrove. fntr-un stup
orizontal ea se va aseza al5turi de
colonia de baz5 desplrtit5 cu o diafragm5 etang5.
- a doua etap5: colonia mic5, dar
plin5 de energie,primegte din patru in
patru zile cite un fagure go1 gata cl5d i t , de culoare inchis5, cald gi stropit,
cu a p l indulcit5, pus in mijlocul
cuibului redus la cel mult cinci faguri.
Matca tin5r5 il umple cu ou5. fn
cea de-a patra zi de la introducere,
fagurele cu ou5 se retrage din cuib
gi se d 5 albinelor coloniei protectoare, care avind mari contingente de

TEHNICA APICOLA

282

albine tinere doici, hriinegte din belgug larvele pe care le c5p5cesc. fn

locul celui retras se d5 mritcii un altul
gol, cald gi pulverizat cu sirop. Cind
primul fagure dat coloniei protectoare
va fi c5p5cit, se m5tur5 de pe el albinele acoperitoare gi se inapoiaz5 in
colonia mic5; de acolo se scoate cel
plin cu ou5, pus cu cinci zile inainte.
fn felul acesta nu numai c5 puietul
bine hr5nit a1 micii colonii creqte
viguros, hrinit fiind de doicile numeroase ale coloniei protectoare, dar
.el se innobileazii cu calit5tile distincte
ale coloniei puternice care 1-a crescut
pin5 la c5p5cire. Totodat5 ambele
m5tci ou5 din ce In ce mai mult,
producindu-se astfel rnai mult puiet
In ambele cuiburi.
Operatia este o adev5rat5 echilibrare
biologic5 intre dou5 colonii inegale;
repetatti fiind de3-4 ori, d5 un impuls
atit de mare micii colonii, incit aceasta ajunge din urmii pe protectoarea ei. Folosul operatiei ajut5 indirect
chiar gi coloniei puternice, c5ci surplusul s5u de doici are posibilitatea
s5-gi descarce abundenta secretie a
glandelor faringiene, care altfel, r5minind nefolosit5, ar putea crea o
nelinigte in colonia mare, la care
poate s5 apar5 rnai tirziu chiar frigurile roitului.
CBldura in cuib este grija cea rnai
mare a stuparului in primjvarii cind
cuibul se infiripii ~i ia din ce in ce o
dezvoltare rnai mare. Coloniile cu populatii mai reduse care nu acoper5
intreaga suprafat5 a fagurilor, trebuie sii fie restrinse numai la num5rul
de faguri ce-1 ocupii albinele, m5rginite
intr-o parte cu peretele lateral din
dreapta a1 stupului deci care este mai
b6tut de soare, iar in partea opus5 de o
diafragmg etang5, cu pern5. Multi
stupari incii nu-qi dau seama ce efort
trebuie sii fac5 o colonie redus5 ca

LUNA MARTIE

s5-vi mentin5 in intregime cuibul la

cele 34" C necesare. Un fagure fn
plus retras din cuib, unde st5tea
f5r5 folos, are repercusiuni favorabile
asupra intregului cuib Vi a extinderii
lui in prim5var5 ; intreaga productie
de viitor a r putea fi altfel compromis5
sau in cel rnai bun caz micgorat5.
Coloniile puternice, cu 2,5-3,5 kg
albin5, nu constituie o problemii;
acolo puietul mult extins pe faguri in
elipse mari degajeazii el insugi o insemnat5 ciilduril, in jurul a 35OC in
mijlocul cuibului; populatia numeroasii I1 acoper5 bine gi deci r5celile
primiiverii nu au influent5 nociv5.
V.n. Cuibul, pgstrarea c5ldurii. Placa
metalic5 condensatoare de vapori nuqi rnai are acum rostul. E a se acoperti
cu o figie de carton gudronat.
MBsuri sanitare veterinare ce se
iau cu ocazia acestei revizii de fond
gi care se aplicii tuturor coloniilor
dintr-odatg in prisac5, se refer5 la
prevenirea anumitor boli, care a r
putea s5 aparti in lunile urmstoare
V.n. Bolile albinelor.
fn acest scop, tuturor coloniilor
revizuite li se aplic5 un tratament
preventiv de aerosoli cu antibiotice.
Tratamentul se repeta de trei ori la
intervale de 7 zile, fiind in acelagi
timp vi un bun stimulent. V.n. Aerosoli.
De asemenea, in stupinele unde cu
un an inainte a bintuit nosemoza, in
afara unui tratament preventiv cu
Fumidil B, se va inlesni albinelor
un zbor de cules artificial afar& in
naturii, dac5 stupina este izolatg cu
cel putin 3 km de una vecin5. fn acest
scop se agazil hrana stimulativii la
200-250 m depiirtare. Printr-o activitate intensti determinats de acest
cules artificial in naturti, albinele
virstnice se uzeazg rnai repede gi mor,
eliberind colonia de focarele mari de

TEHNICA APICOLA

283

infectie. Hrlnind apoi colonia cu 1

litru sirop zahlr 111, in care s-au pus
200 000 U.I. penicilinl se miregte
rezistenta albinelor. V .n Nosemoza.
Analiza de laborator este obligatoriu s l se facl in primlvarl. Cu ocazia
reviziei de fond se m l t u r l 30-50 albine intr-o farfurie cu alcool medicinal. V.n. Analiza albinelor.
CEntarul de control se instaleazl
imediat d u p l terminarea reviziei de
fond, alegind o colonie bung gi inscriind zilnic indicatiile ce el le a r a t l .
Rezervele mari de hranSi in stup
acnm igi aratg rostul. Este zadarnic
ca stuparul s l se agtepte la recolte
mari, colonii puternice, nuclee a j u t l toare repede organizate gi dezvoltate
ca s l ajute la culesuri succesive, d a c l
albinele nu glsesc in stup, in direct5
apropiere a cuiburilor, m u l t l miere gi
mai ales p l s t u r l . 0 colonie puternicl
consumci putin in perioadele de repaus - cam 900 grame pe l u n l . f n
schimb cind incepe gi cuibul s l se
extindl si matca ajunge s l depunl
1 500 o u l pe zi, colonia consuml in
douci zile cit intr-o lung de repaus.
Stuparii deci trebuie s l completeze hrana coloniilor cu rezervele puse
la depozit, dindu-le totodata gi stimulare. H. Schiiffer recomandl in aceastl
privintl stimularea cu plstur5 gi
miere incepind de la 20 februarie sau
1 martie cu cite 1 kg slptlminal, degi
in stupi sint rezerve de hranl.
fntarirea nucleelor ajutfitosrc din
stupii orizontali sau verticali iernate
ling6 colonia de bazl sau deasupra, se
face cit mai devreme in primlvarl
mai ales d a c l stupina are posibilitatea unui cules timpuriu de la salcie,
r a p i t l sau pomi fructiferi. 0 colonie puternicl poate da chiar in prima
decadl a lunii martie un fagure cu
puiet c l p l c i t celei ajutltoare, clci
primind acest imbold, nucleul va por-

LUNA MARTIE

n i o cregtere a c t i v l de puiet gi astfel

la culesul timpuriu de la pomii fructiferi sau rapit&, albina nucleului va
putea conlucra cu colonia de bazl la
realizarea unei strinsuri insemnate.
Cind colonia de b a z l are 6-7 rame
cu puiet c l p i c i t , nucleul v a rnai fi
ajutat cu i n c l un fagure, incPt el
devine puternic. Operatia se repetl de
citeva ori din 12 in 12 zile. Pe acest
principiu se bazeazl gi tehnica refacerii timpurii a roilor temporari cu
m i t c i iernate fie in afara ghemului,
descrisg putin mai departe, fie iln stupugori de Pmperechere. f n s i cu aceast l din u r m l tehnicl colonia de baz5
- in viitor - va primi un sprijin
mai putin substantial, f a l l de coloniile care au avut nuclee ajutltoare
iernate a l l t u r i de ele. Este drept c5
acestea din u r m l au consumat o cantit a t e de h r a n l de cel putin 4-5 kg in
cursul iernlrii, dar in schimb un nucleu ajutltor bun, incepe cregterea
de puiet mult mai din vreme, uneori
chiar inainte de curitire, deci are un
mare postential d e sprijin. Cuun nucleu
ajutltor bine organizat cu rezerva lui
proprie de miere yi pgsturi o colonie de b a z l se sprijinl reciproc, dind
sau primind puiet in raport de timpul
de .afarl, cit gi de apropierea sau distanlarea f a t l de primul cules principal.
fn principiu, apicultorul trebuie
s l sprijine nucleul ajutltor cu puiet
gi h r a n l stirnulent5 cu 35-50 zile inainte de acest cules, pentru ca matca
respectivl s l poatl cregte pin3 atunci
cel putin doug generatii de puiet.
Cind colonia de baz3 d l puiet gi intlregte nucleul ajutltor, se restabileqte
in cele doul u n i t l t i ace1 echilibru biologic a r l t a t n ~ a iinainte. Nucleul ajut l t o r este o supapi de siguranti pentru pgstrarea pin5 la culesul principal
a acestui echilibru in colonia de baz8.

T E H N I C A APICOLA

284

Cind apare culesul de l a salcim,

nucleul ajutgtor, mutat putin mai
departe, cedeazii coloniei de baz5
toat8 albina zburtitoare; scindurica
de zbor viu coloratii este trecutri
la urdinigul coloniei de haz5. Dar
pentru ca albina nucleului ajutritor
s b nu se intoarc5 inapoi l a el, pozitia urdinigului s5u se intoarce in
unghi drept. i n acelasi tirnp, pentru a ugura cuibul coloniei de bazli,
care trebuie s5 nu fie ocupat5 cu
cregterea de puiet descllis in t impul
culesului, din ea se scot citiva faguri
cu acest puiet deschis, fiirii albinii acoperitoare, introducindu-i in mijlocul cuibului nucleului. Acesta pierzind total albina zburiitoare, are nevoie s5 i se dea 2-3 zile apii pentru
puiet. In felul acesta nucleul ajutBtor pregategte alhine zburiitoare numeroase pentru colonia de bazri, viici
matca nucleului nu este stinjenitii de
cules avind spabiu larg pentru dezvoltarea cuibului siiu. Desigur ca stuparul
v a stimula nucleul permanent. Numai
dac5 dup5 culesul de l a salcim nu se
m a i afl5 nici un a l t cules, nucleul se
lass sii-gi duc5 o via@ independentii,
f5r5 sprijin direct, pin5 l a 15 iulie.
Atunci incepe o stimulare activii pent r u cregterea populatiei tinere care se
v a uni in toamnii cu baza.
Transvazarea coloniilor in stupi
multietajati din cei Dadant sau orizontali se face acum. V.n. Transvazarea coloniei.
Refacerea timpurie a nl~cleelort,emporare care au fost contopite in toamn 5 cu coloniile de bazii. V.n. Tehnica
apicolii, luna octombrie gi a c5ror m5tci
a u iernat in afara ghemului - sau gi
m a i bine in stupugori de imperechere
- se execut5 intre primele lucr5ri
dupa terminarea reviziei de fond.
Lucrarea se face cu scopul ca in acelagi
stup s l conlucreze dous mgtci, in

LUNA I\IARTIE

vederea forrnririi marii rezerve de

necesare marelui cualbinii ~burcit~oare
les. I a t 5 procedeul: spre sfirsitul lunii rnart,ie cind dup5 st,imrll8rile incepute tirnpnril~in coloniile intrate in
iarn;i V I I 3,s kg albin5 au eclozionat
destul de rnulte alhirle tinere, iar cuihul are cel putin 6 f'agr~ricu puiet sc
I'oimeaz,? un roi stolon cu doi faguri
cu puiet c5p5sit cu albina acoperitoare (frirli matca coloniei de haz5).
Se adaugii un fagure cu hranA gi unul
oata cIRdit:, go], strcipit c u sirop. Ro3
~ u lprimest,e matca crl albinele ei
dint,r-un stupusor de imperechere tip
Fota unde a iernat si a activat pin5
acum in primiivar8. Este de mare import.antA ca matca s& fie t i n l r 5 , din
cea imperecheat5 la sfirgitul verii
(iulie) care 0115 mnlt,. Rama din stupusor se extinde, iar cele trei diviziuni ale ei formeazii scum un singur
plan. Pentru sigurant,?, mat.ca se pune
intr-o colivie automat5 cu o foitri de
ziar l a orificiul de iesire. Cele douii
populatii - a roiului format gi a
stupusorului - se ~lnificii ugor dac5
cu 24 ore inainte l i s-a d a t acelasi
miros (cite u n tampon de vat& stropit cu ap5 de colonie). Rama din stupugor cu albina acoperitoare qi matca
din colivie se agaz5 la mijloc intre cei
doi faguri cu puiet ciipgcit. Roiul
stolon este desplirtit de colonia de baz5
de jos cu podisor Snellgrove sau diaf r a g m l etang5 l a stupul orizontal. Golul r5mas in marginile roiului se completeaz5 cu perne cu talag fin de
lemn. Peste citeva zile se retrage colivia automat5.
Circulatia albinelor la roiul stolon se face prin unicul urdinig din spatele podigorului Snellgrove. Roiul v a
primi din 10 in 10 zile drept ajutor de trei ori - cite un fagure cu puiet
c5p5cit din colonia-maml, f&rS albinele acoperitoare.

;aqep 1nanr U! !ao~ju! e adaauj yunreo? u!p !emnu !uan ea Inu! rrads 'g?elnle a!j
ap e$!dea 'aloo!a8e at!an%~n:, u!a
ys a!oaau a)sa !hn?o? y:,ea -aunq !em
aola:, 1n701 U!P '!UP ~ A I ~ J : ap
,
yseaIe
'I"!"?
-nB !6 [ n a p n:, pugu!uraa? !6! 1nlepBrur a!uolo:, y?sea:,e u! euo!zoloa ~ o a:,
n JOI
!Q 1ns!e3 n3 P U E ~ ~ ~'!!:,ads
U E
a?!naj!p
-au!qIe ale aaa?:,eae:, alaunq mn:,amo
ydnp a?euole4a 'aladseoad u a ~ o d14 .re3 eqnr!y:,s as nu e n q u a d '!!uo~o:, a?le el
-oau ap a!je!aea aaeur o aoIeu!qle yaajo ap !a eaa!q?u! nnlnad ?a!nd n:, ran3ej
!zaa!I u!p rao?!pon !!mod 'ag3au 14 n e p as nN -gan?syd !Q doa!s n:, '!jy$!%
ualod u! yle8oq ylepoqoq 14 yquapunqe -ue:, !:,!nr u[ y?uauenraad yae?uaux!~dns
a?sa yunl ylseaar! ui yreplern sro1,g
gueay o !rn!ad e n aruolo:, ylseaoy y n . ~
.a:,!uaalnd !em ?I:, a!j ys aIa -OIU?.IJ ' u . ~'?n:,aq e a:, ~ n u eUJ !In3
sap:, alaaem aaede p u p aaeol!!n Run1 -Sam !an8ej '!ao?ujq ap !aem alnla3
ug e3 Iajqse 'aaapu!?xa n q u a d n!jeds
n:, !an8ej :,npoalu! as yunaled e!uoloa
'!an8ej 'gueay :e:, san:,aed ad aaede UJ :!$suo!/3eles ro~!roqn~rq aer!$lnm
at, a!oaau ayao ur aqnu!jsns e!nqaJl
-UJ nrqned errreqad !e!nolo:, aer!~!a3u!
a 1 3 'asuaqu! !!aa?&aa:, epeo!aad r t ~?!4gd
.e!loa~as
!E; eaaeao!Iame
n e mn:,e ! 3 ~ 3' ~ U ~ A l!qasoap
B
un ne!
' v a l v ~' u ' 'yueay
~
ap snpaa mnsuo:, u n
!6! aurq yqIoazap as al!!u010:, '!oaa aI!z
n:, !4 ! ~ n % j! + ~ n m
!em ad su!lxa q!n:, u n
goug ? u p !em !gap 'gun1 ylsea:,e u l
n3
' a a m p yayj ' y ~ a e o m~ u r q ~
EU!e jnd
!em ?lo n:, :yu~e! uyp ?!ha! ne a p u
-0103 nrna InIaj ap qaodsa ug 'yu!dn?s
y03?dz, 2nlo7 - u - '3la
~ !au!q
u~
gluausmaad
ui
oej
as
eIsaoI
!eu!qlv
-[e ens:, 'e:,!juyaal '!nln:,aod eay:,aan
aercrro!lems
el
e
r
%
!
o
q
!
~
!
r
d
!!$tIa~esq(a
:e:, auaaad a ~ a l u e l d !4 $13 '!em
.gaseaadgn e ~ q e s
naquad ~ n u ! d n ~'~:,unle ad me:, $01
~na-elQnm'!em 1 e[ y:,!pe 'aa!aolju~ y1j-e as a!aoAgz ui p u p sale !em f aunq
enop e n q u a d e!laaej 'a~un! 0 ~ - 8 "1 !!jonpoad ayaeur ug nep am:, !!ol~s a p
anayzg lugs '910 '4a8ay ' l a a ! ~ :!JEW
ad y:,!pe 'a~!z 08 e3+3 alsad aa!aoIjui
n:, y l ~ n u eyqle eu!j~ns :amnue 14 uaa aolade apyn a d 'yl1oaa.I ap e u n ayy:,
!:, 'aaeuo!z!~oade ap ysansaa o !emnu
-a%ap Inlsaa uj aJaj!Iam aolaqueld al!a
n u !nq!?suo:, aqeod !em e!o~es apun
-gjupxysuj 3ej as Fun1 y?sr!a~eu l
.apz 01 n3 !a!la:,ej ~n?!ao~jug !an301 luis !Qnqoq f l!nB!pug e-s a l e s
apaaaad e3sa3-e '!!may a~!an.~aBe l ? e l !!aguna e a p a u!p ayoIas ap asuqug
-s!zaa e ~naelQnu!
Toea .a!~!ade !runt e al!anpyd ?ek!qap ne-s pui:, ap 'urnail
enop e ealaed no pugda:,ui aeqoau ap sea aqaeoj aqsa e!qasrn u!p InselnD
.In!leds y:,ug l e ~ a ~
a!jonpoad aaem o yp yqnu!jequg laj
-9se eqa:,eA -e!$!wde lnayj ne-!6! a:, a1 -uxo:, e-!4 nu sns ap ea:, ae! 'aaapu!lxa.
-!ua!nanq osadal?s as aaeaonl ylseaoe n 3 n q u a d lua!:,!jns n!leds y3ul aae 'sol ap
~ d e n:,
s yaadooe as aaea 'ae?:,aq
181 'yzeq ap ea:, :y?eaq!~!y:,a alsa a o ~ ~ ! u o l
Inao!aa%u! u j e! jenys ylepmeaoaa
-nuea8 qejsojaadns By of/^ - 0 0 ~ap alel!l
-w:, o lu~my4yaBu~
e p aqeod as 'ypla3
'3!UI!Z 8 002
$01 yU!A
alsa elseam Run1 y:,ea ' ~ n u ! j a a ~ ua!nq
j
-aa ys ?i:,ui Iaj?se yle~n:,[e:, aep 'a1!z
a p !Jew !em a$uels!p BI 15: aaej aleoiI
-aaq 'aeq4nm 14 e!Ia:,ej n:, a!aqma!ou
!!unl ln:,o~~!u! e[ ap y:,ui alaed u!
as eaa!ugaH '2 002 e z o a .:,?a gnnlsgd
'ualod 'B!OS 'a!proap ' a l d e ~ :a:,!alo~d
~eju!urysu! ?so3 e aaa:, 1oa!dt1 InqoT
.e! jaalas 'p?wjq ' u - ~ alutqsqns n3 d o q s aaelnw!?s ap yueag
aaeoyaadns !jyl!1e3 n3 JOI!!UO~O:, ednaB e:, asam!ad !$y?!un alaqme a!ul!Z

TERNICA APICOLA

286

de 10-15 aprilie, mai fntii varietatea

colza, urmatii la o s5ptZimin5 de varietatea naveta, amindou5 bogate in polen gi nectar.
Din plantele spontane acum apar:
pgpgdia, salba moale, stupitul cucului, buruiana cu cinci degete, mierea
ursului, silnicul, saschiul, splina g.a.
In p5dure apar flori de la arbori gi
arboret ca: paltin, frasin, cireg s5lbatic, artar, porumbar, m5lin 9.a.m.d.
Introdueerers ramelor clgditorsre se
face chiar la fnceputul acestei luni;
ele se pun al5turi de cuib, c5ci dau
indicatii stuparului cind coloniile au
inclinarea sii inceap5 cl8ditul.
Atunci se dau albinelor primii faguri
artificiali in rame, iar albinele ii vor
cltidi repede gi bine. V.n. Faguri cum
cl5desc albinele faguri.
Recoltarea periodic5 a fsguragilor
crescuti in rama constructoare se face
o datH pe s5pt5minii. V.n. Ranza cl6ditoare.
Formarea rezervei de polen se incepe o data ce livezile infloresc, agezind colectoarele la u r d i n i p r i , V.n.
Poleraul.
Rgspindirea in prisacg a trintorilor
selectionafi se face acurn, inainte ca
miitcile din coloniile de productie s5
inceapg a c5uta ele celulele mari pentru a le insgminta cu ou5 nefecundate. fn acest scop apicultorul retrage
cei 3-4 faguri din colonia de pr5silii
a trintorilor, organizat5 in octombrie,
$i-i repartizeazg la coloniile cele mai
puternice. fn acelagi timp in colonia
paternii se pun alti 3-4 faguri cu
celule mari pregiititi din anul precedent gi bine p5strati in depozit.Procedind, astfel in stupinil, apicultorul
are numai trintori selectionati ce
provin din colonia paternii, trintori
care la imperecherea cu viitoarele
m5tci virgine, vor transmite bunele

LUNA APRILIE

lor calit5ti m5tcilor noi. Aceasta se.

va reflecta in bine asupra productiei.
La patru ani o dat5 apicultorul priceput face schimb cu m5tci d~ la o
stupin5 recunoscut5 drept buns, alegind din cele care dau productii mari
gi intrunesc cit mai multe din conditiile de selectie. f n felul acesta se
inl8itur6 din prisaciiconsangoinitateu,.
V.n.
Preggtirea fagurilor de trintori pentru eoloniile paterne, faguri ce vor fi
folositi mai ales in anul urmiitor, se.
face acum in rame insirmate se lipesc
sus cite o figie de 1,s-2 cm de faguri
artificiali. Ele se introduc cite una
la marginca cuibului intre ultimul
fagure cu puiet gi cel cu p5stur5. Albinele se vor griibi sH o construiasc5 in
majoritate cu celule de trintori. intrucit ins5, miitcile refuz5 sii depung
ouH in faguri noi, acegtia trebuie sg
fie invechiti. Operatia se face in vai%
astfel: se introduce intr-un numiir
corespunz5tor de colonii cite un astfel de fagure gata clgdit, la o margine
de stup ;miitcile ii ocupg repede cu ou5
Cind fagurii sint cgpiiciti, apicultorul
reteaz5 cu un cutit ascutit, sau cu
pieptenele de desciip5cit, ctipiicelele
celulelor bombate. Albinele stupilor
respectivi vor elimina curind cadavrele, iar matca din nou ii insiiminteazii. Operatia se repet5 de 3-4 ori,
dup5 care fagurii devenind invechiti
sint scosi din stup gi pugi la depozit
pentru operatiile de cregtere a trintorilor timpuriu in primgvara anului viitor.
Clgditul fgguragilor pentru viitoaree cregtere de rnhtci din ouh, dupl.
inetoda Joe Smith, se face acum, cit5
vreme albinele cl5desc ugor acegti f5guragi numai cu celule de albine lucrgtoare. E i se preggtesc special in
acest scop in felul urmgtor: sub gipca
mobil5 a unei rame cliiditoare se lipe$-

TEHNICA APICOLA

287

te un fagure artificial cPt l5timea spatiului go1 de sub gipc5. Albinele, sub
impulsul culesului de intretinere, gi
chiar numai stimulate artificial, vor
cl5di acegti citiva f5guragi in scurt
timp, dup5 care ei sint retragi gi pugi
la pfistrare, pentru a fi folositi l a
cregtere. V.n. Matcd, cregterea m5tcilor, metoda J. Smith.
Clilditul fagurilor pentru magazinelet
de recolt& gi cuib se v a face in aceast A lun5 agezind in mijlocul cuibului
la fiecare colonie cite o ram5 cu fagure artificial, ce r5mPne acolo 24 ore.
E l va fi cltidit, apoi retras, pus l a d e pozit gi Pnlocuit cu altul nou. Operatia
se poate repeta de 6-7 ori in care
timp albinele sint hr5nite cu cel pu\ t i n 0,500-1 sirop pe zi.
.
-'Tntensificarea clilditului fagurilor de
cuib este mult stimulat5 de patru elemente: a. cPnd al5turi de fagurii artificiali din cuib albinele au faguri cu
miere gi polen; b. cfnd corpul cu faguri artificiali se agaz3 direct peste
cuib; c. cind afar5 este un cules cel
putin de intretinere, sau stuparul dB
albinelor o hr5nire stirnulent5 cu proteine; gi d. temperatura de afar5 este
suficient de ridicat5.
Claditul acestor faguri cit gi a celor
din magazinele de recoltti constituie o
grij5 deosebit5 pentru stupar - v.
Faguri - formarea echipamentului.
Primul transport Pn pastoral se face
acum, fie la culturile de rapit5 ins$mintat5 in toamn5, fie la intinsele livezi din regiunile de deal, ce ocup5
acum la noi mii de hectare. Ori la
una ori la cealalt5, apicultorii, in
afar3 c5 trebuie s5 ofere spatiu albinelor pentru depozitarea recoltei evitind astfel blocarea cuibului rn?itcilor,
vor avea grij5 ca s5 recolteze gi polenu1 bogat gi pretios de la aceast5 cultur5 sau de la pomii roditori. V.n.
Polenul.

LUKA APRILIE

Cum apicultura noastrg trebuie s5

fie axat5 incepind de pe acum spre
un cules timpuriu de la tinerele plantatii de pomi din toate regiunile de
deal ale tzrii, care trebuie s5 primeascti ajutorul albinelor pentru a activa polenizarea, coloniile duse acolo
au nevoie de spatiu pentru o bun5
productie de miere.
Extinderea coloniilor cu dous rniltci.
Ele vor primi pentru acest cules din
aprilie un corp cu faguri gata cl5diti
gi citiva artificiali, ce se pune peste
cuibul cu dou5 corpuri a1 coloniei de
baz5, intercalindu-se acolo o gratie.
In momentul cind cintarul de control
indic5 o prim5 cregtere, se aplic5 metoda Snellgrove, deci o prim5 absorbtie a culeg5toarelor roiului stolon de
deasupra. Roiul v a pierde toat5 albina zburatoare care va conlucra cu
culeg5toarele coloniei de baz5 in
corpul nou.
Felul cum se aplic5 aceast5 metodti
este descris putin mai departe V.n.
Tehnica apicold, luna mai, metode speciale, metoda Snellgrove.
Acum aplicind primaabsorbtie, roiul
a pierdut toat5 albina lui zbur5toare
care intr5 in corpul de sub podigor gi
conlucreaz5 acolo cu albina culeggtoare a coloniei de baz5. Ele adunl recolta
de la livezi in corpul de stup plin
cu faguri goi gata cl5diti. L a o recolt A bogat5 se poate intercala Inc5 un
corp nou cu faguri goi gi artificiali.
Roiul de sus primegte zilnic o stimulare de 250-300 g sirop diluat cu
substante proteice pentru douti motive: doicilor de acolo nu are cine s5 le
aduc5 ap5 pentru hrana puietului,
iar siropul suplinegte aceast5 lips5;
in a1 doilea rind, pentruc5 stimularea
creeaz5 o ambiantfi de cules asem5n5toare cel putin cu un cules de intretinere. fn consecint5 matca de acolo igi
v a continua f5r5 ezitare extinderea

TEHNICA APICOLA

288

LUNA APRIL=

de numiirul fagurilor cu puiet deschis ;

de fagurii plini sau nu cu miere de la
un cules timpuriu de la salcie saurapits. Ar fi nelogic sii se Isrgeascii un
cuib, dac3 fagurii pe care matca iie
are la dispozi!,ie nu sint bine ocupati:
de albine gi ei nu pot fi repede curti-.
t a t i si fncilziti. Stuparii trebuie s&
qtie c8 un fagure STAS are aproape
10 000 celule, iar unul de multietajat 6 400. Din suprafata lor, in mod
o b i p u i t , numai 30% este ocupatii cu
miere si piisturri gi deci matca prolific&
are spatiu suficient de extindere a cuibului, cu conditia ca sii aibii albine
acoperitoare suficiente.
Cind populatia s-a extins pin6 la
diafragmii, atunci operatia de IBrgire a
cuibului trebuie neapiirat fiicutii. Tehnica ce se aplicii pentru acestri liirgire
a cuibului este diferitii de la un lip
la altul de stup.
La stupii de tip vertical multietajati
si Dadant cu dous corpuri sau cu magazin, liirgirea spatiului se face diferit, c5ci acum o colonie bung in stup
multietajat poate avea pin5 la 3 corpuri de cuih plus roiul ajutiitor sus
peste podigorul Snellgrove, pe cind
Dadant-dublu, cu spatiul siiu mare,
nu are incii nevoie de un a1 treilea
corp care abia la culesul principal se '
pune, dacii populatia ocupii pinil
atunci in intregime spatiul lui.
Liirgirea cuihului la verticali se
iace la stupii puternici, prin inversarea corpurilor. Aceastii operatie are un
dublu folos: a. previne roitul, ciici in
ielul acesta albinele au mereu un spa$iu disponibil pent.ru matcii in corpul
ridicat sus de pe fund, deci in locul '
cel mai cald din cuib; b. cu ocazia
inverssrii, apicultorul face ~i un control sumar a1 coloniei privind parlea '
de jos a fagurilor, acolo unde ele obiy-nuit
cliidesc botci de roire, vi deci
Inversarea corpurilor de cuib pentru preve
poate lua miisurile de rigoare.
nirea roitului
I
cuiltului. Stuparul v a avea grijii sii-i
dea spatiu de ouat in faguri gata cliid i t i ; cind corpul va fi plin, el v a adauga roiului a1 doilea corp.
fn lipsa culturilor de rapit& sau a
culesului de la pomii roditori, stuparii din jurul oragelor precum gi cei
din regiunile total lipsite de cules trebuie sii plece in pastoral direct l a
pidurile de salcfm. PinA l a infloritul siiu, la 10-15 mai, sub acegti arbori, apare o florii bogat8 fn nectar gi
polen, cum este cea a sugelului a l b ,
rogu sau galben.
Ltirgirea cuibului si a spatiului pentru aceste mici culesuri este absolut
necesar5 in aceasti5 perioadii de intensci
cregtere a puietului gi dezvoltare a
coloniilor, fie c i stupina a fost dusii
in pastoral gi deci coloniile sint stimulate natural dEnd gi product.ii reduse, fie c5 stupii au riimas pe loc,
dar in schimb au fost stimulati artificial pentru culesul din luna viitoare.
fn principiu, liirgirea cuibului aceastii necesitate biologics de crestere
a coloniei - cere stuparului o deosebitii atentie, ciici el acum trebuie sii
tin6 seama de un complex de conditii
legate de o populatie numeroasii in
spatiul cuibului; de virsta albinelor
reinnoite fat6 de cele riimase in stup
peste iarnB ; de activitatea miitcii
care yi-a inceput mai devreme sau mai
tirziii munca ei de procreatie; dc numiirul albinelor doici din cuib, cit gi

II

TEHNICA APICOLA

289

Inversarea cuibului ins5 se face totdeauna cu citeva zile inainte de aparit i a unui cules, cIci dac6 s-ar face in
timpul culesului, albinele, care au
obignuit tendinta ca strinsura s6 o depoziteze in cel mai departat loc de la
urdinig, deci sus, vor ocupa fagurii
ceva mai goi ai corpului care s-a urcat
acolo pentru ouatul m5tcii si deci,
prin aceasta, stinjenesc ouatul ei si
dezvol tarea cuibului. De aceea, cind la
inversarea cuibului exist6 tin oarecape
cules in natur5, stuparul va inlesni
albinelor un spatiu pentru depozitarea
acestui nectar, lucrarea fiind facut6 asa
cum urmeaz5 mai departe.
Llrgirea cuibului stupilor multietajati care au dou5 corpuri de cuib,
plus roiul stolon deasupra separat c11
podigor Snellgrove, se face tot prin
inversarea cuibului coloniei de baz5,
schimbind pozitia celor dou6 corpuri
de cuib intre ele. Cu ocazia acestei
inversiiri, dac6 in corpul ce se urc5
sint acumulate insemnate rezerve de
strinsurri - miere gi p5stur5 adunate
de la culesurile mici de pin5 acum
gi neridicate de stupar, - se iau o
parte din acegti faguri prea fnc5rcal.i
si se pun la p5strare; in locul lor se
pun faguri goi gata cl5diti gi doi artificiali. fn stup ins5 trebuie s6 r5min6
insemnate rezerve de hran5, de cel
putin 12-15 kg, pentru c5 altfel
albinele se nelinistesc.
I n principiu op&atia de inversare,
tncepind din aprilie, se face la stupii
puternici periodic din dou5 in dou6
s6pt6mini dup6 necesitgti, pentru
extinderea cuibului. La coloniile puternice cu dou6 mgtci in stup, inversarea se face chiar din 7 in 7 zile sau
cel mult din 10 in 10 zile. Pentru
miere se pun deasupra corpuri suplimentare.
Cind culesul de aprilie incepe, coloniile puternice de 4 kg albin6 zbur6-

LUNA APRILIE

toarc pot aduna cite 2-3 kg miere

zilnic, deci ele au nevoie mereu de
spatiu pent,ru depozitarea si evaporarea nectarului mult incrircat cu ap5.
fn aceast5 situalie, dup6 nevoie, se
va adiiuga cel de-a1 treilea corp de
stup peste cuib, dar plin cu faguri artificiali. Luna aprilie este cea a cl5ditului intens de faguri, iar stuparul trebuie s I profit,e de aceastii inclinare
natural6 a alhinelor pentru cl6dit. Desigur c I acest al treilea corp de stup
se agaz5 peste cele douli corpuri de
cuib, deci sub corpul in care se aflii
roiul stolon cu matc5 ajut6toare.
Cu ocazia inversgrii f5cut6 mai inainte, roiul stolon de deasupra primest e din cuibul coloniei de baz5 inc5 2-3
faguri cu puiet deschis f5rG albini
acoperitoare, din dou5 motive: in
primul rind pentru ca in colonia d e
baz6 s5 fie cit mai putine albine care
s5 se ocupe d e ingrijirea puietului,
iar in a1 doilea rind roiul stolon sil fie
cit mai puternic pentru culesul de la
salcim, atunci cind colonia-mam5 d e
jos va absorbi in mod regulat rezerva
lui de culegatoare.

L a stupii Dadant puternici care in

iarnd a u aout magazin cu rniere in
faguri buni, l6sati astfel qi la revizia
d e fond, acum fn aprilie potslapar6
dou5 situatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, f6cindu-gi insemnate rezerve d e miere nou6 si p5stur5, magazinul de iarn6 de sus este plin; sau,
b. dac5 stupina n-a avut cules timpuriu, magazinul de iarn5 este aproape
golit, degi albinele au primit mereu
hran5 stimulent6.
In prima situatie, apicultorul, cu
citeva zile fnainte de aparitia culesului
d e la rapif5 sau pomi roditosi, intercaleaz6 intre magazinul plin ~jicorpul
d e cuib un corp nou cu faguri goi,
gata cllditi, calzi gi stropiti cu sirop,

TEHNICA APICOLA

290

ridicfnd acolo doi faguri cu puiet ciipticit cu albina acoperitoare, miirginiti de alti doi faguri ~7rtificiali gi
altii gata cl5diti.
Fagurii cu puiet riimati in corpul
de jos se adun5, completind golul pe
margini cu alti doi faguri gata cliiditi
din cei msi vechi, pugi acolo pentrn ca
in ei albinele s5 adune polen.
Matca ggsind spatiu larg de dezvoltare in noul corp de sus ocupii cu ou5
citiva din fagurii mijlocagi i n cele
citeva zile ce preced culesul de la
rapit5 sau pomi roditori, iar albinele
culeg5toare7 vor avea unde depozita
strinsura in fagurii dinspre margini
?nc5 neocupati de matcg.
In cea de-a doua situatie, de la punctul b, cind stupii au magazinul aproape
golit de miere, il ridic5 definitiv gi
intercaleaza sub corpul de cuib un alt
corp nou plin cu faguri gata cl5diti gi
artificiali, care deci st5 pe fund.
La stupii Dadant, care la revizia de
fond au avut popula?ii rnai reduse gi
care ocupii un corp far5 magazin, se
vor avea in vedere aceleati dou5 situatii gi anume:
a. dac5 albinele au avut cules bun
de la salcie, golul marginal, din corpul
de cuib, a fost completat cu faguri goi

LUNA APRILXI

pe care albinele i-au umplut cu miere.

Acum, la culesul d e la rapitii qi pomi
roditori, este nevoie de extindere atit
pentru cuib cit gi pentru cules. Coloniile vor primi un corp nou qezat jos,
pe fund. Se coboar5 in el faguri cu
ceva strinsur5 nouii drept nad5; se
completeazg sus cu altii goi, gata cl5diti, pulverizati cu ap5 indulcit5,
pentru stimularea ouatului miitcii,
urcat5 acolo.
b. dac5 albinelenu au avut cules bun
de la salcie, dar intre timp cuibul a
fost Ergit, scotind pernele marginale
gi completind corpul de cuib cu cei
citiva faguri ce lipseau, acum, la
cules de rapit5, se agaz5 peste acest
corp un magazin d e recolt5 cu faguri
mai riisfirati. La un cules bun se mai
poate ad5uga gi a1 doilea magazin.
La stupii orizontali cu colonii puternice se agaz5 dintr-o data 6-7 faguri
goi gata cliiditi, de culoare inchisti,
care este bine s5 aib5 qi putin5 miere
in partea de sus. h e g t i faguri se
pun in dreptul urdinigului marginal,
pe unde obignuit circulau albinele
ping atunci, impingind spre mijlocul
stupului intregul cuib flancat in partea
opusii cu un fagure nou cu pistur5;
dupii acela, se agazii diafragma, iar
in golul riimas se pune perna de tifon
cu tala? fin de lemn.
La stupii orizontali cu populatii rnai
reduse, Iiirgirea cuibului se face moderat cu cel mult doi faguri s5pt5mina1,
gi numai atunci cind albinele ocupii
ultimul fagure acoperindu-1 cel putin
pe trei sferturi. Extinderea cuibului
se face marginal. Cind timpul s-a staM/m
tornicit pe cald, stuparul poate aplica
lgrgirea prin spargerea cuibului, introducind faguri noi fn mijlocul lui.
Paturd
Un cuib tinut in spatiul strict necesar
Got
dezvolt5rii coloniei, rnai ales la coloLtirgirea prudent5 a cuibului coloniei me- niile slabe, prezintg elipse extinse pe
toat5 suprafata fagurelui.
. .
diocre

1-

.,

I
1
I
It

'i
"

TEHNICA APICOLA

291

LUNA APRILIE

La stupii orizontali cu doud colonii fagurii cu puiet deschis miturPnd

agezate dup5 metoda german5. V.n. in stup albina acoperitoare. Ace!ti
Tehnica apicold luna octombrie orfn- faguri se dau provizoriu unei colonii
duirea stupilor orizontali. Urdinigul vecine, s5 ingijeasc5 larvele. Deci
central yi comun se 15rgegte maimult, colonia nu are nici matc5 nici puiet
iar spatiul de dincolo de diafragmele deschis, ci numai c6p5cit, din care nu
marginale se completeaz5 deodat5 cu poate s5-gi fac5 matc5; b) peste corplil
faguri gata cl5diti gi citiva artificiali. de stup orfan se agaz5 un ziar sau ;hirIn general la oricare t i p d e stup, pe tie, ceva rnai groas5 care, cu un cui
timp rece, primgvara, sau spre toamn5, subtire, se gguregte, punindu-1 sub
ad5ugirea de corpuri, magazine de rorpul ce are nucleul nou cu matcii.
recolt5 sau faguri, se va face numai cu Ambele unit5ti primesc de asemenea
faguri de culoare inchis5 ce tine mai cite un tampon de vatii bine udat cu
bine de cald puietului, datorit5 c5p- parfum. Urdinisul nucleului de sus
tugirii celulelor cu resturile inveliqu- ra'm5ne inchis; se d l ap5 albinelor de
rilor corporale nimfale aderente. f n acolo in ulucelul ramei hr5nitor. Cololunile calde gi cu un bun cules, matca nia se ]as5 in linigte trei zile, timp in
ou5 cu predilectie in faguri albi, noi, care albinele din ambele unit5ti izbuiarmiereadepus5 in astfel d e faguri fgi lesc s5 road5 hirtia, se infrgtesc ugor,
p5streaz5 a t i t frumoasa ei culoare alb6 c5ci cele de sus sint nevoite s5 circule
luminoas5, cind gi aroma sa distinctti. prin acelagi urdinig comun de jos. OpeInlocliirea miitcilor necorespunzg,- ratia se poate face gi invers inchizind
toare din coloniile unde degi conditiile urdinigul de jos a1 coloniei gazde si
sint satisf5cCitoare, elipsele puietului deschizindu-1 pe cel a1 [nucleului.
nu sint normal extinse, se va face Albinele orfane de jos vor str5bate
acum, pentru ca fiecare colonie s5 se prin jurnalul g5urit iar unirea- se face
redreseze gi s5 ia parte cu populatii mai in conditii bune.
mari la culesul principal d e salcim
fnainte de a aplica oricare metod5,
din luna urm5toare. Operatia se poate stuparul trebuie s5 cerceteze cu atenefectua dac5 stuparul mai are m5tci t i e cuibul, ca s5 distrug5 eventualele
la rezerv5 din cele iernate in afara botci, cgci in caz contrar colonia gazghemului, sau gi mai bine cu un nu- d5 nu va accepta matca ce:i se d5, sau
cleu cu matca lui scos din pepinier5. albinele r o r roade botcile introduse. --.
Cregterea timpllrie de mi3tci pentru
De asemenea se atinge acelasi scop,
dac5 prin alegerea din timp a unei colo- roiurile stoloni ajut5tori v a putea fi
nii selectionat5 pus5 in stare de roire, inceput5 chiar din prima decad6 a
crescind botci, ele sint introduse in lunii aprilie, dac5 slnt trintori destui
coloniile deficitare. V.n. Matcd creg- c5ci stupina atunci are colonii puter,
1
nice care pot s5 dea roiuri stoloni timtere natural5.
Cind se d l un nucleu cu matca lui purii, ce vor sprijini productia culcI1
unui stup de t i p vertical, el se agaz5 sului de varii.
intr-un corp de stup gol, bine a p i r a t
f n acest scop apicultorul Incepe creg\
de r5celi cu perne laterale gi apoi pus terea m5tcilor dup5 tehnica cunoscupeste corpul de stup a c5rui matc5 se t5. V.n. Matca, cregterea. Cfnd botridicti. Pentru reugita operatiei tre- cile rnai au dou5 zile pfn5 la ecloziobuie 3n prealabil f5cute dou5 lucr5ri: nare, se formeazti roii stoloni ajutga ) din aceast5 colonie se ridic5 tori f5r5 puiet nec5p5cit, care

TEHNICA APICOLA

292

vor servi gi la imperecherea viitoarelor

m5tci.
Roiul stolon se agaz5 aga cum s-a
facut cu o lung inainte. V.n. Refacerea timpurie a roiurilor temporare, cu
deosebirea c5 acum se altoiegte o botc5
maturti pe fagurele cu puiet c5p5cit.
V.n. Matca, altoirea botcilor.
Dupti trei zile se deschide urdinirjul. f n a qasea zi se mai d 5 un fagure cu
puiet necgpgcit, far5 albina acoperitoare. Matca, se va fmperechea curind
c5ci trintori selectionati gi maturi sint
suficienti in prisac5 din colonia paternii, iar roiul devine roi stolon ajut5tor.
Se intervine de trei ori cu cite un
fagure cu puiet c5p5cit f5r5 albina acoperitoare, la interval de 10 zile, precum gi cu hran5 stimulent8. De atunci
lnainte roiul va putea s5 se sustin5
singur, dezvoltindu-se bine pentru
culesul de var5. Mai tirziu roiul stolon
chiar va ajuta colonia de bazti la culesul de la salcim; pin5 atunci el d 5
sau primegte de la colonia de baz5
fagurii cu puiet, dac5 aceasta amenint5 s5 roiasc5 sau are nevoie s5 fie
intjritti. Coloniile puternice primesc
permanent hran5 proteica.
Formarea rezervei mari de faguri
cn pssturi'i trebuie s5 fie preocuparea
esentialj a apicultorului. Procedind
astfel se deblocheaz5 cuibul de polen,
creind spatiti pentru extinderea cuibului V.n. Polenul, formarea rezervelrr.
Hrinirea de stimulare va continua
acolo unde coloniile nu au culas 81
stau inactive. Cele care au rezerve mari
in interior, iar albinele g5sesc in natur5 un cules de intretinere, nu se vor
stimula. ,
Hrlinirea afar&, In natnri'i, eu polen
de porumb se face in cele mai bune
conditii expunfndu-1 intr-o lad5

LUNA APRILIE

inalta, atita timp cit florile au prea

putin polen in unele localittiti.
Echilibrarea coloniilor slabe se face
folosind mai multe metode, dintre care
cele mai bune sint urm5toarele trei:
I. Din coloniile care au puiet
mult gi prezint5 pericolul de a intra in frigurile roitului, se retrage un
fagurecu puiet c5p5cit cu albinaacoperitoare, cercetindu-I in prealabil ca
s5 nu aibti pe el matca coloniei. Se
duce in fata urdiniqului coloniei slabe
v i acolo se m5tur5 cu o perie albina
acoperitoare, din care cea tin51-5 va
intra in stup, fiind bine primitti, iar
cea b5trinl va zbura la stupul s5u.
Fagurele cu puiet se pune Pn mijlocul cuibului coloniei slabe, dar, pentru ca s& nu se m5reasc5 spatiul restrins al celui slab, se retrage din margine un fagure go1 f5ra albina acoperitoare. Acest fagure go1 se d 5 coloniei
din care s-a retras cel cu puiet. Dac5
operatia se repet5 inc5 de 2-3 ori,
colonia slab5 ia un deosebit avint.
11. Se alimenteaz5 eiteva zile la
rind coloniile puternice, folosind hr5nitoare mari de podigor; fn cea de-a
treia sau a patra zi, cind albinele, la
aceeagi or5, stau in numar mare in hr5nitor gi agteaptii ratia ce gtiu c5 le
revine, apicultorul ridic5 hrgnitoarele
pline cu albine si pune cite unul
peste coloniile slabe, dind totodata
si siropul, turnat foarte incet in
hrgnitor, ca albinele s5 nu se Pnece.
Cele din s t u ~si cele din hrtinitor se
infr5tesc pr& 'munca de transportat
siropul in faguri. Albinele zburgtoare
cind vor pleca, a doua zi la cules, se
vor inapoia la stupul lor, dar cele
tinere care nu au zburat fnc5 afar5,
ramin in stupul gazd5.
Bineinteles c5 hrlnitoarele golite se
ridic5 dimineata, se scutur5 pe loc
albina din ele, opgrindu-se apoi cu ap5
clocotit5 ca m5sur5 de prevenire a

TEHNICA APICOLA

293

bolilor. Hr5nitorul apoi se red5 coloniei puternice, pentru ca operatia s5

se repete de 3-4 ori.
I 11. fn preajma unui cules de intre?.inere se face schimb de faguri cu
puiet intre o colonie puternic5 gi
alta slab6. Cea puternic5 cedeaz5 puiet c5p5cit, iar cea slab5 d l coloniei
puternice faguri cu ou5 sau puiet abia
nilscut, aga cum s-a rnai ar5tat in luna
mart,ie cu colonie mica cu potentialul mare dar cu o deosebire: albina
ac,operitoare a fagurilor scogi din colonia puternic5 se mritur5 in fata urdinisului coloniei slabe. O ~ e r a t i ase face
anume ca stupul gazd5 s5 primeasca
totodatti gi albine tinere doici necesare ingrijirii puietului. fn prealabil
ins5 stuparul verific5 dac5 pe fagurele
respectiv nu cumva se afl5 matca coloniei. Fagurele cu puiet abia adus, se
pune in mijlocul cuibului coloniei
slabe. ffn schimb, ea d5 celei puternice
un fagure cu ou5, f5r5 albina acoperitoare. Operatia repetat5 inc5 de 2-3
ori, la intervale de cite o sgpttiminS,
restabilegte intre colonii un just echilibru de albin5 zburgtoare.
MBsuri de prevenire a intoxicatiei
albinelor trebuie luate acolo unde
organele silvice, or ale gospod5riilor
de stat sau Cooperativelor agricole de
productie, incep s5 fac5 tratamente
contra d6un5torilor. Stuparii trebuie
s 5 ia toate m5surile de aparare contra
acestor calamit5ti. V.n. Toxicoza.
fnt~irirearoiurilor temporare obtinute in luna trecut5 cu m5tci iernate in afara ghemului; se ajutti mereu
cu puiet din coloniile de baz5 ugurind
astfel cuibul, ca albinele s5 nu intre
in frigurile roitului cl5dind botci.
De asemenea acei roi temporari
care s-au dezvoltat foarte bine pin5
in preajma culesului principal, pot
fi 15sati s5 culeag5 independent. Dug1
i n pastoral, ei adung insemnate can1

LUNA APRTLIE

tit6ti de miere gi ajung colonii bune

pin5 in toamng, m5rind efectivul stupinei, sau se unesc atunci fiecare cu
colonia de baz5 pentru iernat.
f n acest caz matca disponibil5 trece
la iernat in afaraghemului, iarmierea
se extrage in fntregime, fiind trecut5
in contul coloniei din care provine.
Realizarea ~nariirezerve de albinii
zhnriltoare pentru productia de miere,
ceara, roiuri gi alt,e productii secundare se bazeazti pe urmltoarele elemente principale: matca stupului gi
apoi calitatea albinelor coloniei ;hranl
mult5 gi bun5 in stup: ferirea albinelor de boli; folosirea de metode bune
aplicate la timp gi in sfirgit de volumu1 stupului care s5 se poat5 extinde
far5 limitti.
hilatca trebuie s5 fie crescutil in
conditii optime in cea rnai bun5 colonie din prisac5, cu cele mai alese caract,ere, folosind metoda inaintatti a dublei transvazari a larvei, cu multe doici
gi cu populatie mare pentru a p5stra o
temperatura normal5, m5tci.care s5 se
imperecheze in primele zece zile de la
na!terea lor. fntre conditiile de selectie trebuie s5 precumptineascti cea de
mare prolificitate. Dac5 o astfel de
matc5 pornind la ouat inainte de primele zile ale primgverii, msregte mereu
num5rul de outi din cuib incit ea s5
atiilg5 cit rnai curind un virf de 1 5002 000 ou5 in 24 ore, atunci, fn scurta
perioadti de 60 zile ce precede aparitia marelui cules de la salcim, in
cuib, se cresc dou5 generatii de puiet.
Aceasta inseamn5 cel putin 60 000
albine tinere, adic5 peste 6 kg albin5
care acoper5 bine suprafala celor 24
faguri dintr-un stup Dadant dublu sau
orizontal de tip nou, ori cei 30 faguri
din trei corpuri de stup multietajat.
Cum la noi salcimul, care constituie
marele cules, apare intre 15-20 mai,
perioada celor 60 zile incepe cel mai

TEHNICA APICOLA

294

LUNA APRILIE

tirziu la 15 martie gi deci in acest albin5. In afar5 de aceasta, munca de

timp virful activitatii de ouat a m i t - realizare a acestei productii mari va
cii trebuie s5 se mentin5 cel putin la fi de patru ori mai redus5, folosind
acest nivel, ba chiar s5 fie depRgit, si in de patru ori rnai putin inventar (stupi),
nici un caz micgorat. Pentru aceasta cit gi cheltuieli la transport in pastostuparul trebuie s5 aib5 colonii puter- ral.
nice la iegirea din iernat, cu multil
La aceleagi concluzii au ajuns gi
albin5 tin5r5 de la sfirgitul toamnei, cercetatorii A. Caillas, John Long gi
colonii bine iernate yi cgrora s5 nu C.L. Farrar. Primul a stabilit c5intr-un
le lipseascg nimic.
an de secet5 coloniile care au avut
Cu cit perioada de tranzitie de la 1,500 kg albin5 au adunat 2,300 kg
sfirqitul iernii pin5 incepe maximul de miere-marf5, pe cind cele cu 2,475 kg
ouat v a fi de mai scurt5 d u r a t l cu a t i t a l b i n l au adunat 14 kg miere-marf5.
rezerva de albin5 zburatoare la cules Cel de-a1 doilea, John Long, spune
va fi rnai mare, qi cu a t i t rnai mult clar, c i o colonie puternic5 cu 45 000
cu cit acum se nasc cu mult rnai multe albine culegitoare aduce fn stup in
albine fat5 de cele care mor. Aceast5 timpul marelui cules de gapte ori rnai
rezervi mare de albin5 necesar5 cule- m u l t i miere fat8 de cea care are numai
sului principal va acumula in stup o treimemai puling albin5 culeg5toare
mari cantititi de miere, care poate (15 000). La fel C.L. Farrar precizeazg
ajunge in cele zece zile cit tine inflo- c6, dac5 7 kg miere le adun5 o colonie
ritul salcimului la 40-50 kg miere. de 15 000 albine, cea care are 30 000
f n 1961, cind foarte putini stupari din aduni 19 kg, una de 45 000 dB 30 kg,
tar5 au realizat recolt5 la salcim - iar cea de 60 000 d i 40 kg miere. Decj,
c5ci au fost numai citeva zile de cules, crescind num5rul populatiei de patru
timpul fiind rece, cu ploi gi vint - ori fat6 de cea de la prima colonie,
au fost stupini in care cintarul de productia a crescut de gase ori. Explicontrol a inregistrat 42 kg din care catia datti, este c5 ,,in coloniile mari,
s-a extras 24,5 kg miere de stup, relativ rnai putine albine sint ocupate
numai datorit5 faptului c5 toate colo- cu cregterea puietului, gi in consecintti
niile erau de cel putin 5-5,5 kg al- num5rul culeg5toarelor este mult
bin5 zburltoare preg5tit5 din timp. sporit".
f ntr-adevsr, cind o matc5 depune
fn aceast5 privint5 crearea de roiuri
numai 1 000 ou5 pe zi - tinind sea- stoloni inprim5var5 cit rnai timpuriu,
m5 c5 o albin5 vara trgiegte obivnuit cu m5tci iernate in afara ghemului,
30 zile-in stup se acumuleaz5 3-3,4 kg sau in stupugori de imperechere cu
albinl, pe cind altacare depune 1500ram5 rnai mare, roiuri ajutate de 2-3
2 000 ou5 pe zi, va avea 5 kg albin5 ori cu puiet c5p5cit, contribuie ca in
zburgtoare. Aceast5 diferent5 care re- "acelagi stup s5 depung ou5 concomitent
prezintl o urcare numai de 75 %, ridic5 . dou5 m5tci gi deci in pragul marelui
productia de miere nu in aceeagi m5su- cules colonia s5 dispun5 de o populatie
r5, ci de 3-5 ori, gi chiar rnai mult. u n i t l , puternic5 gi spornic5. Pin&
Toti observatorii de specialitate sint atunci, p ~ i n t r - u nschimb de puiet inacum de acord c5 o colonie care are o tre colonia de baz5 care d 5 puietul c5populatie de 4,5-5 kg albin5d5opro- p5cit celei ajutgtoare, iar aceasta d i
ductie de 2,5 ori mai mare decit cearea- celei dintii puiet necaplcit pentru
lizat5 de 4 colonii numai cu 1,2- 1,5 kg intretinerea gi cregterea lui, se stabi-

TEHNICA APICOLA

LUNA M A 1

295

legte - aga cum s-a ar5tat rnai sus

- un echilibru biologic favorabil ambelor unit5ti. fntr-adevgr, in colonia
de baz5 se creeaz5 la un moment dat
un numgr insemnat de albine doici care
nu au ce face gi care, primind larve
tinere de hr5nit de la roiul stolon,
cresc un puiet s5n5tos gi cu o longevitate deosebit5. Ca urmare a acestei situatii, apare in colonie un alt fenomen:
calitatea deosebit5 a tinerelor generatii
care se nasc dintr-o matc5 atit de prolific5. E a este hr5nit5 acum cu cantit5ti mari de lgptigor de doicile care
g5sesc polen proasp5t in natur5. Larvele, la rindul lor sfnt hr5nite din belgug de mai multe doici ale stupului.
Ele vor ajunge la maturitate albine cu
calit5ti deosebite: viguroase, mari, cu
glande bine dezvoltate, cu o viabilitate rnai mare, ce au influent5 favorabil5 asupra productiei stupului. S-a
stabilit de S.C.A.S. c5: intr-o colonie
care a d a t productia de numai 7 kg
miere la un kilogram de albinii culeggtoare, doicile care hriineau larvele
erau abia de 1,4 pentru fiecare larv5,
pe cind fn colonia puternicii o larv5 era
hr5nit5 de 3,6 doici. Se intelege deci
ce albine s5n5toase gi cu longevitate
deosebit5 vor fi cele hr5nite de un
numgr mai mare de doici.
Celelalte conditii care concur5 la
realizarea marii rezerve de albine zburltoare pentru culesul principal sfnt:
- spatiu suficient pentru extinderea
cuibului ;
- hranii multii gi bun5 - miere gi
p5stur5 ;
- bolile trebuie prevenite cu miisuri igienice gi antibiotice ;
- un regim constant pi normal de
c5ldurg ;
- o metod5 care s5 previn5 roitul,
Pn special cea a inverstirii corpurilor
de cuib.

f n final, aceast5 mare rezerv5 de

albine zbur5toare se realizeazii in stup
atunci cind toate conditiile de cregtere a cuibului gi de dezvoltare a coloniei gi-au atins apogeul.
LUNA MA1

Flora meliferii din luna mai este

cea mai bogat5 - V.n. Flora meliferci.
Cregterea mitcilor dB rezultate foarte
bune acum, c5ci in perioada marelui
cules albinele doici hr5nesc larvele de
miitci cu mult liiptigor gi deci vor fi
m5tci superioare iar acceptarea lor in
stupi se face ugor. Timpul intre sfirgit u l culesului de la salcim gi cel urm5tor de la floarea-soarelui va fi de asemenea folosit in acelagi scop.
Fenomene meteorologice in luna
mai. Cu toat6 aceast5 mare boggtie de
flori, luna mai are adeseori unele surprize neplgcute: ploi qi r5celi de
durat5, vinturi puternice care din
nefericire se manifest5 in special in
jurul datei de 12-14 mai. .In 1936
o brumti c5zut5 la 12 mai a distrus toat5 floarea de salcim cauzind
mari pagube apiculturii gi agriculturii.
Ele sint cauzate de interpunerea intre
soare gi pgmint a unei pulberi de stele ce cindva s-au ciocnit in cosmos.
'tn jurul acestor citeva zile apicultorii sii se retina de a face roiri, c5ci
dac5 survine u n frig mai pronunt a t albinele strinse in ghem vor 15sa
puietul roiului in parte neacoperit,
periclitind viata lui.
fngrijirea lotului apicol este o preocupare deosebit5 a apicultorului care
face apiculturii stationar5. E l trebuie
s5 insiiminteze mereu parcelele respective .cu alte plante, de fndat5 ce
inflorirea uneia s-a terminat. Facelia
insiimintat5 de cu toamn5 se poate
ara gi ins5minta din nou in aceeagi
parcel5, dac5 i se dau ingr5ggminte
minerale suficiente, in special superfos-

TEHNICA APICOLA

fatul (200 kg la ha). fn aceast5 lung

se pun in nisip la biloane butagii de
levlntic5, care stind sub geamuri in
pat cald inc5 din toamnri, gi-au creat
rldgcioare.
Sosesc prigoriile fllminde din lunga
lor c515torie de la sud, fncep'lnd din
prima decad5 a lunii mai. Ele trec in
stoluri mari gi pericliteazg adeseori reugita cresterii de m5tci in aceastil lun5.
De aceea stuparii trebuie s5-gi programeze astfel cresterea de mgtci,
pentru a se evita imperecherea lor in
prima decad5 a lui mai.
Folosires roiului stolon. fn pragul
aparitei marelui cules de la 15-20
mail roiul stolon ocup5 un corp intreg
si poate primi pentru recolta de miere
un alt corp sau magazin de recolt5.
Productia aceasta a roiului se trece in
contul coloniei-maml, productie care
astfel este mult m5rit6. De alt5 parte
colonia de bazl, datorit5 acestor operatii, se mentine in stare activ5 pcntru marele cules, datorit5 evitlrii frigurilor roitului.
Prevenirea roitului este o m5sur5 ce
trebuie s5 fie luat5 de stupar inc5 de la
inceputul celei de-a doua decade a
lunii aprilie, pentru unele colonii foarte
puternice, iar ca prim5 m5sur5, s-a
indicat acolo, organizarea gi intlrirea
roiurilor temporare care au fost ref5cute inc5 din martie cu m5tci iernate

Agezarea la timp a unui magazin de recoltti,

peste cuib, previne roitul

296

LUNA MA1

fn afara ghemului V.n. Roirea, prevenire.

Cind s-a aplicat una sau alta din
mjsurile preventive indicate acolo
gi totuyi colonia manifest5 tendinta
de roire, stuparul va folosi una din
metodele roirii artificiale pe care o
va face cind qi cum doregte. Cea rnai
practicl este divizarea provizorie a
coloniei, rnai ales dac5 pin5 la aparitia marelui cules rnai sint cel putin 3-4 silpt5mini V.n. Roire prin
clivizare.
Pregstiri En preajma culesului mare. fngrildirea ouatului mItcii cind
culesul mare este unicul cules din an.
Dupii recomand5rile de ping acum de a
cluta ca matca s5 depun5 un cit rnai
mare numar de ou5 pentru dezvoltarea cuibului coloniei care, avind populatie mare, va da productii fnsemnate, ar p5rea f5r5 sens acest capitol
de limitare a ouatului mgtcii, in tehnica apicol5, ~i totusi sfaturile date
pin5 aici se mentin, c6ci munca de
dezvoltare a cuibului nu trebuie s5
inceteze acolo unde stuparul face
apiculturii pastoi.al5 transportind albinele la alt cules, atunci cind cel
precedent s-a terminat. Ba din cont r l , atunci el are obligatia ca s5 mentin5 cuibul intr-o continu5 activitate gi cu spatiu permanent lsrgit.
Sint ins5 apicultori care nu pot face
transporturi in pastoral din anumit e cazuri justificate pentru ei, sau
nu au in tot cursul sezonului decft
un singur cules principal care, obignuit, este ori la sfirgitul primlverii de
la pomii fructiferi, sau la inceputul
verii care este luna rnai de la salcim,
ori spre sfirgitul verii de la floareasoarelui. fn aceast5 situatie limitarea ouatului miltcii este o m5surti
bunri, dar flcut6 la timpul oportun,
c5ci dup5 ce acest cules de la salcirn
este aaa de scurt, este filr5 sens ca o

TEHNICA APICOLA

297

insemnati parte a albinelor st,upului

s5 fie ocupate cu ingrijirea unui puiet ce nu-i v a fi de nici un folos gi
care va consuma, - cind vor deveni
albine mature, din acumularea predecesoarelor, in paguba coloniei gi
a stuparului.
Un punct orientativ in privinta
inceputului culesului de salcim este
aparitia mugurilor florali a i acestui
arbore. Cind ei vor avea 2-2,5 cm
lungime, vor rnai trece inch cel mult
10 zile pin6 incepe culesul. Deci dac6
atunci matca v a fi partial limitath
in ouat, aplicind una din miisurile
descrise mai jos, pu1,ine doici vor
rnai avea de hrrinit larve, in timpul
culesului, majoritatea lor luind part e cel putin la prelucrarea nectarului ce vine atunci in avalan$ri. V.n.
A lbina, prelucrltoarele.
Sint rnai multe metode de a limita
ouatul miitcii gi anume:
1. Se cautii matca care se ridic5 cu
fagurele pe care ea se afl&, punindu-1
pe acesta intr-un corp go1 cu fund;
se aduc ling5 matc5 toti fagurii cu
puiet nec6p5cit1 completind corpul
cu faguri artificiali. Peste corpul cu
mate5 se agaz5 o gratie Hannemann.
Deasupra ei se pune corpul a1 doilea
cu restul de rame cu puiet c5p;icit ~i
hranii cft gi faguri gata cliidifi dar
goi. Deci, matca r5minind jos, nu
va putea s5 depun5 ou6 decit pe mcisur5 ce albinele cliidesc numeroyii
faguri artificiali aflati acolo, lucrare
dc duratii, ciici majoritatea albinelor sint in corpurile superioare pentru ingrijirea piiietulni, cit gi pentru
strfnsurii.
La stupii orizontali matca se izoleazii in marginea opus5 u r d i n i p lui pe 2-3 faguri, desp5rtit5 tot cu
grat ie Hannernann.
2. Orfanizarea coloniei cu zece zile
fnaintea inceperii culesului mare d5

L ~ ' P ; I A MAI

rezultat,e mai bune, c a m5sur5 de

limitarea ouatului, crici matca nou5
v a iegi dup5 trei zile de la inceperea
culesului yi deci albinele stnt linigt i t e in aceastri perioadri activii, cu
conditia ins5 ca la fiecare 3-4 zile
- cit5 vreme colonia este orfan5 ea sri primeascii cite un fagure cu
putin puiet deschis pe care doicile
numeroase din cuih hrgnindu-1 i$i
descarcl astfel prisosul glandelor faringiene pline cu 15ptigor. Stuparii
nu trebuie sh uite niciodatii cii nurnai o colonie care are puiet nec5piicit, in perioada marelui cules, este
aceea care activeazii in plinatatea
fortelor sale.
3. Izolarea m5tcii in cuibul s5u
cste metoda care d5 de asemenea rezultate bune; ea este creatia cercet5torului Babici 1.A. gi const& in
i~rmritoarea tehnic5: se face dintr-o
fitie de gratie Hannemann un cerc
cu un diametru de 200 mm; cercul
are pe ambele margini o fiqie de t a blR colturatg. Matca se izoleaz6 in
interiorul cerculni, fixat pe un fagure, ling5 care se apropie gi se inf ige fagurele vecin. Colturile cercului p5trund in cei doi faguri vecini,
pin5 la fundul celulelor. Matca deci,
degi este ingrgditri intre cei doi faguri,
ea poate sii depun5 putine ou5. Prezenta ei intre albine, chiar dac5 are
o limit5 de migcare, d5 posibilitatea
albinelor care trec l a ea prin gratie
s5 o ling5 gi s5-yi transmit5 una alteia substanta de matcii. Pozitia acestor faguri in cuib va fi exact in
dreptul urdinigului, unde este locul
cel rnai aerat. l n felul acesta matca
poate r5mine o perioadii rnai lung5,
f5rh ca albinele sB simtii nevoia s5
o schimbe.
Crearea de spafiu pentru marele
cules far% ingradires mgtcii. Se vor
descrie in continuare diferite metode

TEHNICA APICOLA

298

aplicate la cele trei tipuri de stupi

folositi la noi, impiirtind materialul fn dous piirti:
a. metode aplicate coloniilor puternice cu una sau douii mgtci, ori
b. formarea coloniilor de productie, aga-zise colonii de strinsurri, prin
unirea a douii-trei colonii mediocre
pentru realizarea unei mari recolte.

La stupii rnullietajati cu doud miitci,

cu podisor Snellgrove, care nu au fost
transportati in pastoral la cules de
la livezi sau rapitii din motive obiective, populatia este mare. Prin
inverssrile periodice ale cuibului la
10-15 zile, s-a inliiturat pericolul
roitului. Roiul stolon de sus a tot
primit puiet cripricit de la colonia de
jos incit cji el a ajuns pe douri corpuri
ce se inverseazri. Pentru lrirgirea spatiului culesurilor de intretinere s-a
intercalat sub podigor, deci peste colonia de bazii, un corp de recoltri,
desp5rtit de cuib cu gratie.
0 prim5 absorbtie de albin5 zbur5toare de la roi s-a fiicut. Albinele
tinere zbur5toare care au iesit din roi
d u p i aceastg absorbtie, circulri acum
prin urdinisul deschis in fati5 avind
scindura de zbor viu colorat5.

Stup cu nucleu ajutgtor deasupra

LUNA MA1

Este timpul sri se aplice metoda

lui C.L.Farrar si anume: cu 24 ore
inainte se va uniformiza mirosul ambelor unitiiti introducindu-se in fiecare unitate cite un tampon de vat6
imbibat cu apri de colonie sau alt
miros. A doua zi podi~orul Snellgrove
se retrage definitiv; el va fi inlocuit
cu o a doua gratie Hannernann. Scindurica de reper viu coloratri de la
micul urdinis dill fat5 se coboarri,
atjezind-o pe scindura de zbor a coloniei de bazii. Albinele de sus vizind
urdinisul lor inchis, dar reperul jos,
vor cobori acolo gi vor intra pe urdinigul mare, larg deschis a coloniei de
bazri, cu care de acum inainte vor conlucra din plin.
Inainte cu dous zile de aparitia
culesului principal se extrage mierea
din corpul de recolt5 intercalat pentru a face loc recoltei ce urmeaz5.
Atunci peste corpul din care mierea
s-a extras se mai intercaleazri un altul.
Stupul ada ant-dublu' c5ruia i s-au
f5cut inversririle necesare la timp,
avind si roiul stolon deasupra, agteaptil culesul de l a salcim ugurat de fagurii cu puiet urcati in roiul stolon,
si care au fost inlocuiti cu alti faguri
gata cliiditi qi cu 1-3 faguri artificiali. Pentru stringerea recoltei se
intercaleaz5 un corp sub podisor despiirt,it de cuibul de jos cu gratie.
La stupii Dadant cu rnagazin li se
adaugii acum dou5 magazine cu faguri gata cliiditi. Fagurii de acolo
vor fi putin mai distantati pentru ca
albinele cliiditoare s5 prelungeascri
peretii celulelor, gi astfel matca s5
nu poat5 depune ouii in ei. Magazinu1 se agaz5 cind partea de sus a fagurilor din cuib incepe sri fie inilbitii cu cear5 nou5. Pe misura culesului se suprapun alte magazine sau
cite un corp Intreg.

TEHNICA APICOLA

299

La stupii orizontali cu o singur5

matc5, dar puternici, cu dou5 urdiniguri spre cele dou5 margini frontale, operatiile ce preced marele cules sint mai complicate. In acest stup
spatiul o data ocupat cu toate
ramele sale, deci cu un cuib ce se intinde pe 15-16 faguri - r5mine
prea putin loc pentru strinsur5; afar5 dac5 in 8-9 faguri ce mai sint
disponibili mierea adunat5 este extras5 cind s-a maturat cel putin partial, qi ei se agazi la loc pentru o
nou5 umplere.
Operatia cea rnai sigur5 gi rnai
lesnicioas5 este ca s5 se foloseasc5 in
exploatarea acestui stup o gratie
Hannemann care este agezat5 in pozitie vertical5 ca o diafragm6 etan4%. Cu ea se limiteaz5 cuibul m5tcii
la un spatiu de cel mult 10 faguri,
riiminind disponibil pentru cules rest u l de 14 faguri ceea ce satisface Pn
parte cerintele unui cules multumitor, dar nu bogat. Matca dacti are
numai atitia faguri in cuibul s5u,
va oua pe elipse rnai mari ce se intind pe toat5 suprafata fagurilor.
Acum insa in pragul marelui cules
se 15rgegte spatiul de acumulare a1
stupului cu 10-12 zile inainte in
felul urmgtor: se limiteaz5 cuibul
m5tcii la un spatiu numai de 30 cm
in 15rgime in marginea opus5 urdinigului principal, unde de fapt cuibul fusese agezat chiar ling5 gratia
despgrtitoare, urmat de unul cu puiet capgcit, doi faguri gata clgditi,
calzi gi pulverizati cu ap5 indulcitti
qi apoi un fagure artificial, plus
unul cu p5sturfi gi ceva miere, deci
in total cel mult gase faguri; restul
de faguri cu puiet deschis se agaz5
dincolo de gratie, deci in compartimentul de strinsur5, agezati chiar
ling5 gratie in aceeagi ordine in
care au fost in cuibul -m5tcii fna-

LUNA MAI

inte de aceast5 schimbare; urmeaz5

apoi puietul c&p5cit, iar dup5 ei,
pin5 la marginea opus5 cuibului (deci
pin5 la urdiniqul principal) se completeaz5 cu faguri goi gata cl5diti.
Matca v a ocupa Pn scurt timp fagurii
ce-i are la dispozitie incit dup5 10
zile nu rnai g5seqte loc de ouat. Dac5
apicultorul are intentia de a pleca
cu stupii in pastoral imediat dup5
recolta de la salcim fie la munte la
cules de la zmeur5, sau la coriandru
ori sparcet5, atunci nu opregte matca din ouat. E l scoate din marginea
compartimentului de strinsur5 3 faguri cu miere maturatti gi impinge
de la gratie totul spre marginea opus5
unde este golul r5mas dup5 retragerea fagurilor cu miere. fn golul r5mas acum ling5 gratie se agaz5 fagurii cu puiet retragi din cuib, matca
rgminind pe loc in spatiu restrins.
Golul r6mas in cuib este completat
cu fagurele cu matca pe el-, care se
agazti ling5 gratie, completind rest u l cu atitia faguri gata cl5diti gi artificiali, citi au fost trecuti dincolo
de gratie.
Cei care au stupi verticali vechi,
in depozit gi nefolositi, sau magazine de recolt5 disponibile, vor proceda astfel: in pragul marelui cules
se scoate capacul stupului orizontal
din balamale, se ridic5 scindurelelepodigor din mijlocul stupului, se agaz5 orizontal o gratie qi apoi u n corp
de stup vertical plin cu faguri gata
cl6diti, sau dou5 magazii de recolt5.
Albinele ggsesc acest dispozitiv pe
placul lor qi adun5 miere acolo. La
G.A.S.Periq se aplica aceastti metod5
folosind magazinele de recolt5 a stupilor verticali.
La stupii orizontali cu douci colonii
rezultatele erau gi mai bune. fn atare
situatie ori una din colonii era din
timp retras5, stimulat5 qi condus5

TEHNICA APICOLA

300

ping in pragul culesului aga cum s-a

ar6tat mai sus, sau - gi mai bine
- se punea gratie la mijloc peste
stupul orizontal ciiruia ii retriigea
podigorul pe spatiul gratiei gi ambele
colonii conlucrau in magazinele de
recolt5 ce li se tot adiiugau pin5 se
termina recolta pe mgsura cerinf,elor.
1. M e t o d a M i l l e r c u o s i n g u r c i m a t c d i n s t u p . Cindstuparii au numai patru corpuri de
stup multietajati adicii trei de cuib
si unul de recoltii, ei trebuie sA
ajungii unei colonii puternice. Metoda este folosit5 in S.U.A. bazindu-se pe principiul descongestion5rii periodice a cuibului. fncepPnd din aprilie, cind pomii roditori
incep s5 infloreascii, matca este izolatii cu o gratie in douii corpuri de
jos.
Tehnica acestei metode este urmltoarea :
Coloniile puternice iegite din iarn 5 pe cele douii corpuri, stimulate
permanent de la inceputul lunii martie, vor avea un cuib masiv in corpul
superior nr.2 gi cu tendinte de coborire in corpul inferior. Pentru a preveni aparitia frigurilor roitului gi
totodatii pentru a da albinelor spatiul de strinsurii la inflorirea pomilor roditori, cuibul se imparte astfel:
pe capacul pus pe pAmint in pozitie
rgsturnatii, se agazB corpul de sus nr.
2. Peste corpul nr.1 care rtimine de
acunt permanent pentru rnatcci, se asazii o gratie peste care se pune un
corp nou, plin cu faguri gata clgditi,
deci corpul nr.3. Din corpul nr.2 agezat pe capac se scot pe rind fagurii
mtiturind cu peria albina de pe ei pe
un ceargaf intins in fata urdinigului.
E i se agaz6 in acelagi corp, (nr.2)
piistrind aceeasi ordine, dupS ce an
fost examinati cu atentie dacii au
botci, in care caz se vor strica.

LUNA MA[

Acest corp nr.2 cu puiet far5 albina acoperitoare, se agaza peste cel
nou, deci peste corpul nr.3 ce se aFl5
la mijloc. 0 parte din albinele doici
miiturate in fata urdinigului se ridic5 sus la puiet, iar rest111 rgmine
jos in cuib impreunii cu matca. i n
corpul de sus cu puiet qi multti albin5 tiniirii se intercaleazii din 2 in
2 zile cite un fagure artificial care, de
indat5 ce este clAdit, este scos gi inlocuit cu altul; in felul acesta, o dat5
cu culesul de aprilie, albinele cliidesc
numerogi faguri .
Peste zece zile de la aceastg operatie, se verificii din nou corpul nr.2 de
sus gi dacii albinele au facut botci,
se stricA. Cum matca in acest timp
va completa cu puiet gi ouii toti fagurii din cuibul de jos, deci din corpul nr.1 yi ar fi pericol de roit, stuparul mat6 periodic fagurii cu puiet
cu albina acoperitoare intr-un no11
corp nr.4 pus deasupra corpului nr.
2, l5sind jos, in cuib, numai doi faguri cii puiet 8i matc5. Fagurii sint,
agezati la mijloc mArginindu-i in ambele pArti cu faguri goi gata clAdifi
gi artificiali. La mutarea puietului
in corpul nr.4, dacg se giisesc botci
de roit, acestea vor fi stricate.
La un cules bogat gi prelung, apicultorul, care n-are mai mult decit
cele patru corpuri indicate rnai sus,
extrage o parte din mierea maturata
din corpul nr.3 qi 2, agezind fagurii la
locul lor dup5 extractie. Acum se
retrage de pe corpul de jos gratia
pentru a inlesni miitcii s5-gi extindii
cuibul gi in corpul a1 doilea, in vcderea pregcitirii unei noi serii de albine culegiitoare pentru culesul de
varti de la floarea-soarelui.
Rletoda Miller cere un inventar
redus, dar in schimb desele intervent i i ale stuparului necesitii un rolum
de lucru mBrit, pe care la o stupin5

~'

TEHNICA APICOLA

301

mare cu stupi numerogi, nu-1 poate

satisface un singur apicultor.
2. M e t o d a l u i R o b i n s o n
cu stupi cu magazine de recolt5 este
practicat5 mult in S.U.A. Coloniile
ierneaz5 pe dou5 corpuri de stup t i p
Langstroth, cu populatii puternice
qi rezerve insemnate de miere gi p5stur5. Pentru sigurantri, se agaz5 deasupra un magazin de recolt5 la fel
cu cel a1 stupului Dadant plin cu
miere de cea mai bun5 calitate in
faguri de culoare inchis5.
La controlul din martie se desface
unitatea ghemului din cele dou5 corpuri in care albinele au iernat, majoritatea albinelor fiind in corpul a1
doilea de sus, sub magazin. Pentru a
d a albinelor siguranta in ce privevte
rezervele de hran5, se scot patru faguri goliti de miere din corpul de jos
care se inlocuiesc cu patru faguri
plini luali din depozit, h i n d ceilalti
faguri goi la mijloc. Pentru ca ghemu1 si cuibul s5 stea in locul cel mai
cald din stup, magazinul de recolt5
se intercaleaz5 intre cele dou5 corpuri. fn felul acesta albinele stau sus,
la c6ldur5, iar jos ele au rezerve insemnate de miere, a t i t in magazinul
de recolt5 cit si in cei patru faguri
plini introdusi in corpul de jos.
Cum ins5 mai tirziu m5tcii ii trebuie spatiu larg de extindere, la inceputul lui aprilie, magazinul de recolt5 intercalat este pus pe fund, reorganizind colonia pe ambele corpuri
deasupra magazinului de recoltli;
matca igi extinde in jos volumul cuibului, in fagurii goi din mijlocul
corpului intercalat.
La inceputul lunii mai, pentru a
preveni aparitia frigurilor roitului,
apicultorr~lface o prim5 inversare a
cuibului intre cele dou5 corpuri; in
felul acesta, matca, care oua cu oarecari ezit5ri in corpul inferior, se

LUNA MA1

urc5 deasupra, unde este locul mai

cald, oc,upB cu puiet fagurii de acolo
si extinde lateral elipsele gi in acest
corp. Cum ins5 in aceast.5 lung incepe un cules de oarecare intensitate,
stuparul retrage o dat.5 cu inversarea
si magazinul de recolt5 de pe fund,
15sind acolo cuibul unitar. Magazinu1 este urcat deasupra cuibului,
intercalind intre magazin gi corpul
superior a1 cuibului o gratie Hannemann. In aceast5 situatie albinele
se gr5besc s5 urce rezervele de hran5
din cei patru faguri de cuib in fagurii
de culoare inchis5 ai magazinului
golit de miere. Ele I5rgesc cuibul
m5tcii, iar str5mutarea mierei echivaleaz5 cu o hrgnire stimulentil.
Cum ins5 culesul se intetegte iar
albinele au nevoie de spatiu larg pentru strinsur6, apicultorul pune peste
magazin un corp nou, dar numai cu
opt faguri gata clgditi de culoare
deschis5. Albinele ii prefed acum,
ocupindu-i cu miere nou5. Pe m5sur5 ce culesul se intensific5, matca
din cuibul de jos ocup5 imediat cu
ou6 orice celul5 din care ies albinelc
tinere; in felul acesta culeg5toarele
nu-i pot bloca cuihul; in schimb,
lor, li se pune la dispozitie un altcorp nou cn faguri gata clhditi qi artificiali. Obignuit noul corp cu faguri goi se agazii sus peste cel precedent, dar cind este nevoie sB se pun5
un a1 treilea corp de recolt5, se coboaril pe cuib cel de sus cu fagurii
ocupati partial cii miere, iar in locul s5u se agaz5 deasupra cel cu faguri goi nou sosit. In felul acesta se
procedeaz5 mereu pin5 la terminarea culesului. Atunci mierea se extrage, iar stupii sint mutali la a l l
cules.
C11 ocazia marelui cules mult'i stupari din S.U.A. ohipuiesc s5 schimbe anual mgtcile, pentru a evita in-

TEHNICA APICOLA

trarea coloniilor in frigurile roitului,

cit gi pentru c5 acolo ele se epuizeaz5
repede cu activitatea lor prodigioas5. f n acest scop ei retrag din cuibul
de jos citiva faguri cu puiet c5p5cit
cu albina acoperitoare, dup5 oe-i verific5 s5 nu fie cumva pe ei matca coloniei, qi Pi agaz5 intr-un corp aparte
ce are la fund un dublu separator V.n. f n acest corp m5tur5 cu peria
albina tin5rii de pe alti 2-3 faguri
cu puiet deschis, dupg care urc5 corpul sus pentru ca in el albinele s5-$i
creasc5 o matc5 nou5. Circulatia lor
se va face pe urdinigul rotund din
peretele frontal a1 corpului. Obisnuit, in corpul superior rimin numai
albine tinere, c5ci cele zbur5toafe
ies imediat gi se duc la locul lor. Noului roi stolon i se poate da dup5 citeva ore o matc5 virgin5 care s5 nu
f i fost hriinitl de albinele coloniei
de selectie din care ea provine; ea
eate dat5 in colivie alltomatm6.fn lips5 de m6tci se dB roiului o botc5 maturg crescut5 in colonia de selectie,
botc5 agezat5 sus intre spetezele ramelor mijlocage V.n. Mztci, altoirea
botcilor. Cind matca nou5 a inceput
s5 ou5 sus, se retrage separatorul
dublu de sub corp, clt qi gratia Hannemann ce desparte cuibul de jos.
Matca b5trin6 n u urc5 sus, c5ci acolo corpurile au miere gi constituie un
baraj pentru ea. fn schimb, pe incetul, matca tin5r5 coboar5 ea in cuibul de jos, iar cea veche dispare, tin5ra rliminind in locul ei. f n felul
acesta colonia dup5 marele cules
nu va roi. La terminarea sezonului
de cules, deci dup5 floarea-soarelui,
stupul se reduce la cele dou5 corpuri,
initiale, avPnd grijii ca matca sii nu-gi
micgoreze ouatul, ci s5 preg5teasc5
populatie numeroas5 pentru iernare.
3. M e t o d a
lull
John
L o n g , care realizeazii o productie

302

LUNA MAI

medie d e 150 kg miere anual de stup,

degi nu se afl5 intr-o regiune prea bogat6 din Iowa (S.U.A.), este urm5toarea: cuibul coloniilor sale este
pastrat a t f t iarna cft gi vara pe 3
corpuri. f n timpul roigtei inverseaz5
corpurile, iar la cules adaug5 corpuri
suplimentare.
L a agezarea la iernat a coloniilor,
stuparul las5 in cele trei corpuri de
cuib numai faguri de culoare inchis5,
care t i n rnai cald albinelor. Hrana
pentru iarn5 este de 36 kg miere plus
pSstur5 care, - zice el - ,,orkit
este de mult5 tot nu ajunge pentru
primlvar5, ci este nevoie s5 mai dau
albinelor pistur5 de la rezerv5" (J.
Long). Coloniile ierneaza afar5 far5
protectie exterioar5, dar aparate de
vfntul rece nordic.
f n prim5var5, matca prefer5 s5
urce in corpul superior ca s5 formeze
cuibul, dar curind acolo sosesc gi culeggtoarele cu strinsura lor prim5viiraticii ocupindu-i locul, ceea ce o
obligil s5 coboare cu evident5 ezitare
in corpul s5u din mijloc, unde este
ins5 mai putin5 cgldurl decit sus.
Dacii stuparul nu intervine, urmeaz5, o stagnare relativ5 in ouatul
m5tcii. De aceea el coboar5 pe fundul stupului corpul cu puiet de sus
si urc5 acolo, in locul lui, corpul cu
fagurii goi de pe fund. Deci pune la
dispozitia m5tcii un corp cu faguri
buni pentru extinderea cuibului, In
locul cel mai cald din stup, faguri
care in t i m p de dou5 slptgmini vor
fi ocupati in intregime cu puiet nou.
fntre acesta intervale de timp, prin
eclozionarea puietului, fagurii din
corpul de jos sint iar5gi goi. Atunci
se face o nou5 inversare a celor dou5
corpuri, urm5rind astfel mereu principiul c 5 totdeauna corpul cel mai
populat s5 fie pus jos pe fund, iar cel
cu fagurii rnai goi sB fie mutat sus.

TEHNICA AP1COI.A

303

Pentru a inlesni albinelor o circulatie mai activl, incepind din aprilie,

se deschide la fiecare corp de cuib,
urdinigul rotund din peretele frontal.
fn felul acesta albinele nu numai c5
vor cregte un puiet numeros, dar igi
fac in cuib o rezerv5 de h r a n l de calitate superioarg, din culesul de prim5varCi.
La aparitia culesului mare stuparul pune o gratie Hannemann pest,e
cuibul cu trei corpuri si adaug5 corpuri suplimentare f l r 5 limit5 pentru
strinsur6 de miere. Inversarea corpurilor de cuib v a continua periodic pent r u inlgturarea roitului.
Metodele descrise rnai sus sint aplicabile gi stupului Dadant dublu dar
avind in vedere ci5 volumul lui este
rnai mare, c5ci el are 12 rame in fiecare corp, iar ramele sint rnai inalte
cu 7 cm fat5 de cele ale stupului multietajat, apicultorul va m6ri spatiul
de extindere gi de depozitare, numai
in mlsura cerintelor coloniilor sale.
4. M e t o d a f o r r n c i r i i c o l o n i e i d e s t r i n s u r i i pent r u
realizarea
m a r i i
p r o d u c t i i . fn acest scop, colonia-mam5 impreunl cu nucleul ajutstor din acelagi stup sau cu roiul
stolon al5turat formeazl o unitate
de productie.
fntr-adevlr, stupinele bine conduse vor avea acum stupi cu populatii foarte numeroase de a l b i n l la
multietajati pe cite 2-3 corpuri plus
roiul stolon; la Dadant dubli d o u l
corpuri de cuib plus roiul ce s t l deasupra, sau la tipul orizontal colonie
puternic6 pe 16-18 faguri plus roiul stolon pe 7-8 rame ce s t l in stupul allturat.
Dintre aceste roiuri sint unele a t i t
de inaintate, fncit pot constitui singure unitgti economice rentabile, valorificind culesul independent de co-

LUNA MA1

loniile-mam5. Cei mai multi stoloni

ins5 vor trebui uniti cu coloniile din
care provin gi allturi de care stau,
tocmai pentru a forma colonii puternice de strtnsurd, care pot d a mari
productii.
Cele rnai rentabile colonii sint cele
care au 5 kg albine zburltoare.
5. M e t o d a S n e l l g r o v e
L a stupii multietajati cu colonii
puternice, cu un cuib pe 2 qi chiar
pe 3 corpuri plus roiul stolon deasupra, separat prin podigor-separator
t i p Snellgrove, roi clruia de la formare si pin8 acum, i s-a tot dat puiet
c5plcit din colonia-maml gi a cedat
acesteia puiet deschis. A devenit astfel un roi stolon puternic cu m u l t l
a l b i n l zburiltoare, ce iese pe urdinigul din spate.
Cu trei zile inaintea marelui cules
se face o ultim5 inversare a corpurilor cuibului de jos, astfel fncit in
corpul coborit pe fund se a f l l majoritatea puietului deschis. Pentru a
elibera un cit rnai mare num8r de albine de grija acestui puiet, se ridicl
Sn roiul stolon 2-3 faguri cu puiet
nec5plcit f5rl albina acoperitoare.
fn corpul ce a fost ping atunci pe
fund gi prin inversare este acum sus,
se a f l l unii faguri cu puiet matur
gata s l plr5seascl celulele, cit gi
fagurii goliti de puiet pe care matca
ce s-a urcat acolo sus ii ocupl repede:
de asemenea, rnai sint acolo faguri cu
miere gi cu p5stur8 spre margini.
Urdinigurile rotunde din peretii
frontali ai acestor corpuri vor fi 15sate deschise in permanents pin5 la
terminarea culesului; albinele se vor
obignui s5 circule pe acolo scurtind
astfel drumul ce duce la fagurii de
strinsurl din corp.
Deasupra cuibului format din cele
2-3 corpuri de jos se pune o gratie
Hannemann, avfnd peste ea un corp

TEHNICA APICOLA

LUNA MA1

304

nou plin cu faguri goi gata clciditi, cit

gi 2-3 artificiali. Peste acest corp nou
se agazg roiul stolon plin cu albind
qi puiet, care vine acum sus in rindul
a1 patrulea sau chiar a1 cincilea, dar
cn urdinig in spate, avind scinduric5
de zbor viu coloratd, diferitii fat5 de
culoarea corpului de stup.
Cind dupa patru zile culesul a
apiirut, inplinii zi de zbor se face prima absorbtie de albinii zburiitoare.
Dupii 2 - 3 zile, albina din roiul
stolon, ajunsd la maturitate de zbor
iese s d - ~ facg
i
zborul de recunoastere.
Ele vor porni pe urdiniaul nou, unde
se va fixa 0 altii scinduricd viu coloratii. Roiul de sus dupii aapte zile
poate iarggi ~5 dea coloniei de baz5
tineretul S ~ Ucare
,
SB ajute mai departe la cules.
Bineinteles cg s t u ~ a r u lare g r i d
c a peste cele d 0 ~ corpuri
5
de cuih de
JOS sd pun5 mereu ~ 0 r p u r iCU faguri
gata cldditi fji artificiali pe care albinele ambelor unit5ti le vor umple
cu miere. Gratia Hannemann pus5
initial peste cuib poate fi suprimat5,
dac5 primul corp cU strinsurg este
OcuPat cu miere, CorP Peste care matc a cu greu trece. Distantarea fagurilor goi gata cldditi de asemenea este
0 fr'na ~ e n t r ue':
C'nd are 1' d"I'0zitie trei corpuri de cuib care se inverseazg inaintea aparitiei marelui
cules, matca are spatiu suficient.
Stuparii care urmiiresc obtinerea
d e sectiuni la marele cules, vor aplic a tehnica gi orinduirea lor aga cum
este
la locul respecti.c,. \ r a n .
Miere, miere in sectiuni.
La slupii Dadanl puternici cu dou6
corpuri de cuib, un magazin de reeoltg pe fund rji un carp cu roiul stolon puternic deasupra, despgrtit cu
podirjOr-separator Snellgroue, se va
proceda asa cum s-a a r j t a t mai inainte.

Stuparii care nu folosesc podiaorseparator t i p Snellgrove dar au la

roiul stolon fund de placaj, deci far5
urdinirjuri multiple, pot forma o colonie de productie (strinsurg) prin
unirea coloniei-mamii cu roiul stolon prin scoaterea fundului de placaj ~i inlocuirea lui cu un jurnal,
dup5 ce cu 24 ore inainte s-a uniformizat mirosul ambelor unitgti cu
un tampon de vat5 imbibat cu apd
parfumat5.
In momentul cind se aplic6 jurnalul intre corpuri, se scoate matca
de jos cu fagurele pe care se afls,
impreun& cu alti doi faguri cu puiet
si hrang; - cu ea se formeaza un
nucleu de rezervG in stup pepinier,
unde ea iai
activitatea; in
stup r5mine matca tiniirii a roiului
stolon. Roiului stolon unit i se lasii
deschis urdinigul de sus, pe unde alpenbinele au circulat pin5
t r u a nu le tulbura acti\~itatea. Ele
g5sesc spatiu larg pentru depozitarea rnierei in corpul
cu faguri
gats clgditi de sub roiul intercalat
deci intre corpul de cuib a1 fostei
colonii-mamii qi corpul roiului stolon.
La slupii de lip oriaontal
sincolonic in stup, plus roiul stolon Fare ocupg un stup aparte, lllcrarea se executg astfel:
Se scoate din colonia-mamri
v i r s t n i ~ scu fagurele pe care
ea a fost gdsitii, punindu-1 provizoriu in liidita portativ5 de lucru; se
mai adaug5 acolo incii un fagure cu
p i ~ i e tciipeeit gi unul cu puiet deschis, plus un fagure cu hranA ai mai
ales cu pgsturg si miere, precllm li
unu1 go1 gats clgdit. Se formeaza
astfel un nucleu de rezervd care va fi
addpostit intr-un stup-pepinier in
care se aduc si alte nuclee de rezervs.

-4

IC

r',
1 1

J\

TEHNICA APICOLA

305

- Cuiburile celor dou5 unitgti,

adic8 a1 coloniei-mam8 gi a1 roiului
stolon din directa vecingtate, se unific5 si se restructureaz5 astfel: tot
puietul nec5pgcit cu albina acoperitoare ~i cu matca tin8rti a stolonului
se mut5 in latura opus5 urdinisului
mare, formind un compartiment
aparte; acolo se adaug5 un fagure artificial, unul cu miere qi altul gata
cl5dit pentru matcti. Compartimentul este acoperit cu scindurele de podigor cit cuprinde el, sau cu sipci
asezate intre rame; la marginea dinspre cuib se asaz5 o gratie Hannemann ca un fel de diafragmfi care s5
nu aib5 nici un go1 lateral prin care
matca ar putea trece in compartimentul mare. Dincolo de gratia Hannemann se asazZi tot puietul c5p5cit7
f a p r i i gata clgditi si fagurii cu miere. .4lbinele circulti pe urdinisul mare, unde s-a adus si scindurica de
zbor a roiului, viu coloratii, care
atrage atentia celor din fostul roi. Albinele conlucreazri f5r5 conflicte, dac5 inainte cu 2-3 zile s-a unificat
mirosul ambelor unit5ti cu douri tampoane de vat5 cu parfum. Stupul go1
a1 fostului roi se indepgrteazj.
La un ctiles bogat se pot pune
deasupra dou5 magazine de recolt5
din cele de la stupii Dadant. Stuparii
care vor s 5 obtin5 miere in sectiuni,
le agaz8 in rama special5 de tip vertical, asa cum se arat5 la locul respectiv. Ele pot fi agezate ?i deasupra
intr-un cat special; in acest caz ins5
operatia se face numai atunci cind
fagurii de jos sint absolut complet
ocupati cu miere, gi albinele nu mai
a u unde pune strinsura. In aceast5
din urm5 situatie insti dac: culesul
se intrerupe, adeseori r5min multe
sec?,iuni incepute gi neterminate. \*.n.
Mierea, sectiuni in stup orizont al.

LUNA MA1

hlatca veche, a nucleului format,

dup8 ce a inceput sli o u i In pepinierii, va fi inl5turat5 si inlocuit5 cil
o botc5 c5p8ciLCi. fn felul acesta toat e nucleele din stupul pepinier, peste
douti ~Cipttimini, vor avea mgtci tinere.
Cu stupul orizontal cu douii colonii
iernate cu urdinis mare, comun, l a
mijloc, colonii despsrtite prin diafragmi? dub15 din pin25 metalic5 sau
dub15 gratie, colonii din care s-au
filcut la timpul potrivit cite un roi
stolon, puse separate intr-un corp ce
st5 al5turi de stupul-mamil, despgrtiti si ei la rindul lor printr-o diafragml din pinzi? metalici, se formeaz8 o colonie puternicg de strinsur5 in felul urmstor:
- dacti roiurile stoloni din stupu1 al5turat sint prea puternici, se
unificri la marele cules, luind una
din m5tci cu care se face un nucleu la marginea stupului, deschizindu-i un urdinis lateral;
- ambele unit5ti vor lucra-independent de colonia-mam5, c5ci puietul
lor se concentreaz5 in dreptul urdinigului, se completeaz5 golul cu faguri gata cl5diti si artificiali asezati
ling8 cuib. Bineinteles cG inainte de
unificarea lor ei au fost uniformizati
din punct de vedere a1 mirosului.
Stupul orizontal avind 24 rame cu
o colonie de bazci, urdink mare la mi^loc in fat&.$ in spate, cit si douZ nuclee laterale, fiecare cu u r d i n i ~ e mai
mici in c o l ~ u r i l eperetelui frontal qi
scindurele viu colorate - (diferite
cu tot,ul de culoarea stupulni) - se
orinduieqte astfel acum in pragul
marelui cules. formind o puternicg
colonie de strinsurri:
Colonia de bazti a j u n s j puternicX
pe cei 12 faguri ai stii, imputernicind
permanent in tot cursul primgverii
cele dou5 nuclee algturate, fiecare pe

TEHNICA APICOLA

306

L r n A MA1

Coloniile care din anumite cauze

cite 6 faguri, desp5rtite cu diafragm5
din pinz5 metalic5 dubl6, acum in nu au putut atinge in pragul marepragul marelui cules, va primi prin lui cules cel putin 3,5 kg albin5 zbuabsorbtie albina de la cele dou5 nu- rgtoare, vor valorifica culesul m u l t
clee in felul urmiitor: se inchid urdi- mai bine dac5 se vor uni, pgstrind:
nigurile din fat5 ale celor dou5 nu- mltcile disponibile in nuclee puse
clee ajut5toare de la colturi, des- in stupi colectivi.
chizindu-se urdiniguri corespunziiValorificarea energiei de lucrr~ s
toare pentru ele in colturile din spa- albinclor care au roit natural Asupra
te. Scindurelele de zbor viu colorate roirii naturale s-a scris pe larg la loale celor dou5 nuclee ajut5toare se cul pot,rivit V.n. Roi, roire, dar s-a
trec pe scindura de zbor a coloniei de rezervat aici explicatia felului cum
bazl din mijloc. Toat5 albina zbu- se valorific6 energia de lucru a rorgtoare a celor dou5 nuclee aflat5 in iului natural, fiind o problem5 d e
cimp, atras5 fiind de cele dou5 scin- tehnic5.
durele viu colorate va intra in coloLuna rnai este fnceputul roirii nania din mijloc pe urdinigul mare. turale, rnai cu seam5 la stupii puternici. Trebuie luate toate m5surile d e
Nucleelor ajut5toare li se d 5 2-3
zile ap5; intre timp li se aplic5 scin- prevenire, pentru a nu avea nemuldurele viu colorate cu alt5 culoare tumirea unei productii mult micgodecit cea pe care au avut-o preceden- rate. V.n. Roire, prevenirea.
tele. Dup5 7 zile, cind mult tineret
Roiul, prin iegirea lui din stup,
a iesit in zbor de recunoagtere, se micsoreazci mult colonia la cules,
poate face o nou5 absorbtie de albin6 pr5sill si selectie. 0 dat5 cu roirea
zburgtoare din cele dou5 nuclee, in- natural5 toate aceste obiective i i
chizind urdinigurile nucleelor, dar scap5 stuparului si numai recurglnd l a
deschizind gi urdinisul din spate a1 anumite subtilit5ti tehnice el poate
coloniei de baz5, la care se atagazii ajunge la rezultate bune. Nu totscfndurelele de zbor ale nucleelor. deauna ins5 roirea natural5 poate
Peste trei zile se elibereaz5 albina cauza micgorarea produciiei. Din
tin5r5 din nuclee pe vechile urdini- contra, sint stupari cu mare renume,
guri din fat$. Operatia de absorbtie cum e Koleanda, amintit mai inase poate repeta fnc5 o dat5, aga cum inte, care chiar urm5resc realizarea
se arat5 mai sus. Deci formarea co- ei, dar numai cu indeplinirea anuloniei de productie dintr-o colonie mit>ortermene.
puternicl cu dou5 nuclee ajutgtoare
1) Cind roiul natural este timpuriu
are aceeagi manevrare ca gi cea fo- gi el iese din stup cu cel putin 50 zile
losit& la stupii verticali cu podigor inaintea marelui cules, energia sa de
lucru va fi indrumat5 in dou5 direcseparator tip Snel lgrove
La terminarea recoltei, stupul se fii:
a) spre claditul economic a1 intrereorganizeazl, ca mai inainte, ridicindu-se magazinele de recolt5 pline gului echipament de faguri a1 noului
cu miere. fntrucit ins5 colonia de stup ocupat de roi, de ctitre numebazg ar putea s5 intre in frigurile roasele albine tinere cu glandele ceroitului, i se poate schimba matca rifere incl neuzate ;
printr-c botc5 cilplcit5 ce se altob) spre o intensificare a ouatului
ieste pe ling5 puiet.
mstcii, a1 c5rei puiet doicile 11 vor

fEHNICA APICOLA

307

hr5ni din abundent5, avind glandele

faringiene pline cu 15ptigor.
f n felul acesta in regiunile cu cules
tardiv, cum este muntele sau delta,
~ o i u lajunge puternic in pragul ma~ e l u icules. Concomitent cu cregterea
progresiv5 a puterii roiului ce ajunge
o colonie independent5, colonia-mam 5 se supravegheaz5 pentru ca roirea
s 5 nu se continue; plecarea roiului
s 5 nu influenteze in r5u desfggurarea
normal5 a vietii sale. V.n. Roirea,
agezarea in prisac5 a roiului primar.
I n r5stimpul destul de indelungat
ce-1 are de acum inainte pin5 la culesul mare, ea poate deveni din nou
o colonie puternic5. f n felul acesta
colonia-mam5 gi roiul vor da o mare
productie de miere gi cear5.
2) Cind roiul natural iese inaintea
marelui cules cu 20-24 zile, el nu are
timp indestulltor ca s i poat5 ajunge
o colonie puternic5 de sine, st5t5toare. fn aceast5 situatie apicultorul il
agaz5 al5turi de colonia-mamii; stric5 toate botcile 15sind acesteia nurnai una, cit rnai frumoasii, iar energia de lucru a roiului o va indrepta
exclusiv in directia cl5dirii de faguri
noi. In acest scop, un roi puternic,
care n u are nici puiet de hrgnit, nici
cules in cimp - ciici marele cules
va apare peste trei sgptgmini - poate
cl5di 10 pin5 la 20 faguri in conditii
perfecte gi numai cu celule de albin5
lucriitoare, clliar dacii se dau albinelor in rame numai ffgii de faguri artificiali.
Roiul va rnai putea contribui cu
energia lui la cules pentru m5rirea
productiei fiind al5turi de coloniamam5, rnai cu seam5 cind ocupii un
stup vertical. La inceput el se agaz5
al5turi de colonia-mam5, dar dup5
4-5 zile se urc5 deasupra corpului
d e s t u p , . separat printr-un podigor
tip Snellgrove cu urdinig invers. La

LUNA M A 1

aparitia marelui cules, ambele unit5ti conlucreaz5 in dou5 feluri:

a) sau se ia matca virstnic5 a roiului de sus qi cu ea se formeazl un
nucleu ajutator ce va folosi coloniei
de baz5 dup5 cules, in care caz se
ridic5 podigorul definitiv gi se inlocuiegte cu un, jurnal. Albina roiului
se va uni gi va colabora cu albinacoloniei-mam5, folosind urdiniqul rotund din spate, pe unde* albina roiului va circula rnai departe;
b) sau se absoarbe albinazburiitoare,
prin tehnica cunoscut5 a manevriirii
dopurilor podigorului-separator
tip
Snellgrove, albin5, care intrind in
corpul de strinsur5 de jos va m5ri
productia V.n. Tehnica apicolci, luna
rnai - metode speciale. B ineinteles
cii la aparitia marelui cules, fntre
cele dou5 corpuri se v a pune corpul
de strinsur5 cu fagliri gata cl8diti gi
artificiali.
In aceastii situatie apicultorul trebuie sii verifice dacii fn colonia-mam5 roit5 a iegit matca tin5r5 sau,
dac5 albinele nu au mai cladit botci
de roire pe care dup5 4-5 zile le
stric5 din nou .
3) Cind roiul iese nurnai cu 5-6
zile inaintea marelui cules, energia
de lucru a roiului va fi utilizat5 pentru marea productie in felul urm5tor:
- roiul se arjaz5 intr-un stup cu
volum mare, cu jum5tate din num5rul fagurilor cliiditi iar restul cu faguri artificiali intercalati intre cei
dintii ; in felul acesta energia de lucru
a albinelor va fi indreptat5 de la inceput rnai mult spre cules decit spre
cl5dit. Se dau roiului doi faguri cu
miere gi polen pentru primele nevoi;
- stupul astfel organizat se agazii
pe locul ocupat de colonia-mam5 care
se agaz5 provizoriu algturi cu urdinigul intors invers; dac5 stupul este
de tip vertical, colonia-mam5 se aga-

TEHNICA APICOLA

308

z5 deasupra, despgrfind-o de roi printr-un podisor-separator tip Snellgrov e ; in aceast5 situatie pozitia urdinigului coloniei-mam5 ce st5 deasupra va fi tot inversat5. Procedind
astfel, toat5 albina culeg5toare care
rnai r5m5sese in colonia-mam5 dupd
plecarea roiului v a popula stupul cu
roi, care avind acum aga de numeroase culeg5toare, far5 puiet de crescut gi cu un insemnat numrir de faguri gata cliiditi, va stringe o mare
recolt5. Unirea coloniilor nu se mai
face, ci se las5 ca fiecare unitate s5-gi
duc5 propria sa viatii.
Dacii culesul este bogat, pentru a
nu ocupa albinele roiului cu cregterea de puiet, i se ridic5 matca
virstnic5 in ce-a de-a gaptea zi
de la roit; ea se d5 inapoi colonieimam5 din care plecase, stricind toat e botcile de roire acolo, in afar5 de
cea rnai frumoas5 care se taie cu
atentie gi se altoiegte pe unul din fagurii roiului. Pin5 cind matca nou5
a roiului care iese in aceeagi zi din
botc5 se va imperechea, albinele lui
culegiitoare au umplut stupul cu
rniere. Atunci se retrag 2-3 faguri
ou miere din mijloc, se introduc alti
faguri gata cl5diti de cel putin un
an, in care matca nou5, dup5 imperechere, igi depune ou5le. Intre timp
ins5 culesul Ira fi aproape pe termin a t e ; albina din roi va fi mult uzatd, in timp ce in colonia-mam5 de
al5t:uri sau de sus, matca virstnicj a
tot depus serii intregi de puiet, in
afar5 de albina tin5rii ce a eclozionat
in cuib dup5 plecarea roiului.
Dac5, dup8 culesul mare se mai
agteapt5 incs un cules de oarecare
important8, ambele colonii se vor
ajuta ca s5-gi dezvolte cuibul, iar in
prima zi dup5 aparitia culesului urm5tor ele se vor uni, colaborind cu
toate fortele vechi gi noi la realizarea

LUNA MAK

unei insemnate productii pentru cea

de-a doua recoltl. Dac5 ins5, dupB
culesul mare, nu mai este de agteptat
un altul pin5 in anul urmgtor, fiecare
mate5 din cele dou5 colonii va continua o evolutie potolit5 pin5 in
august, cind stimulate, vor cregte
mult puiet. Unite in toamnii, vor
constitui o unitate cu mult5 albinB
tinGr8, care va trece ugor peste greutRtile iernii. Intre timp in&, matca
virstnicii r a fi inlocuit5 cu una tin5r%,
iar la unire una din ele trece la iernat
in afara ghemului dup5 metoda
S.C.A.S., sau se las5 drept nucleu ca
mate5 ajutiitoare.
4) Cind roiul natural iese din stup
chiar in tinzpzzl culesului, el se pune
intr-un stup plin cu faguri gata c15diti qi artificiali agezindu-1 in locul
stupului-mam5; acesta se urc5 deasupra stupului cu roi, cu urdinigul
in aceeagi directie de zbor, pentru
albine. Culeg5toarele din stupul-mam5 de sus vor iegi far5 s5 observe c;i
acesta are o alt6 pozifie, iar la intoarcere vor intra in stupul de jos
int5rind roiul. Peste 2-3 zile se rnai
dau roiului 2-3 faguri cu puiet de
toate virstele din colonia-mam5 de
sus. fn ziua a gasea dup5 roire, se
stricii toate botcile stupului de sus,
mai putin una. Cind matca tPn5r5 de
acolo s-a imperecheat gi a inceput SB
depun5 ou5, se retrage fundul stupului-mam6 de sus gi se intercaleaz5
in locul s5u un jurnal, dupii ce seara in
prealabil s-a unificat mirosul ambelor
colonii cu un tampon de vat5 muiata
in apri parfumat5. In timpul noptii
albinele rod jurnalul yi se unesc pentru cules cu roiul de jos. JIatca tin5rB
de sus va extinde puietul gi in corpul
secundar, iar energia de lucru a roiului
va fi sustinut5 de intreaga populaf ie
unificatii; ea va aduna mult5 miere
gi albinele vor cladi multi faguri noi.

TEHNICA APICOLA

309

5) Cind ies deodald in titnpul culesului lnai multe roiuri, ele vor fi h a t e
s5 se uneasc5 singure din zbor, sau
le im preunil chiar stuparul, formind
astfel un roi gigant de 6-7 kg albin5
zburgtoare.
Cum m5tcile acestor multiple roiuri
ce s-au unit sint in general bune, iar
dac6 ar fi h a t e inipreunil albinele
le-ar ucide pilstrind numai una, apicultorul le prinde procedind astfel:
a) r5stoarn5 roiurile unite pe un
ceargaf intins in fata stupului destinat
albinelor s5-l ocupe de atunci inainte;
b) culege toate m5tcile ce se grabesc
s5 intre o dat5 cu albinele in stup si
le inchide separat pe fiecare in cite
o colivie;
c) las5 numai o singuri matcii roiului gigant, alegind-o pe cea care i se
parc c5 este mai mare, rnai vioaie;
d ) pe celelalte le pBstreaz5 citera
zile in colivii agezate intre doi faguri
msrginagi ai unei colonii cu matc5
vfrstnicil formind cu ele ulterior nuclee
de rezerv5, aga cum se aratB in continuare.
Apicultorul siberian K o l e a n d a
care practic5 mult metoda roirii naturale pentru msrirea productiei, lasil
stupii s5i s5 roiasc5 intr-o proportie d e
50%. E l unegte roiurile formfnd colonii puternice puse in stupi de volum
mare, pe care ii suprainalt5 deodat5
cu cite 3-4 magazine de recolt5. P e
unele din aceste roiuri mai slabe
le foloseqte la intgrirea coloniilor
rnai inapoiate, unind cite 3-4 roiuri
la un 1oc plus colonia de baz5 formind
deci colonii de mare productie. Roiurile sale cl5desc un foarte mare num5r
de faguri, c5ci el intercaleaz5 in cuib
jumiltate faguri cl5diti cu altii artificiali.
Folosirea coloniei roiie in plin cules
pentru formarea de nuclee se face
astfel:

LUNA MA1

a. se valorific6 culesul la maximum,

agezind roiul in stup aparte cu faguri
artificiali, doi cllditi gi doi cu miere
gi p5stur5. Roiul se m u t i in locul stupului-mam5 roit, care se transport5
in a l t loc din prisaci;
b. toat5 albina zburatoare din stupul-mam5 transportat, zhoar6 la vechiul loc gi va intra deci in stupul nou
cu roiul prins;
c. stupul-mam5 r5mas numai cu
albina tin5r5 gi plin de botci, se transform5 in stup pepinier, fragmentind
cuibul in nuclee de cite trei faguri,
din care fiecarui nucleu i se lasil 1-2
faguri cu puiet si cite o botc5. Botcile
de prisos se stricl. Acolo unde, pe
fagurele cu puiet nu se afl5 nici o
botcil, se altoiegte una din cele de
prisos ; fiecare nucleu primegte citeva
zile ap5 qi va fi stimulat permanent
pin5 cind m5tcile tinere incep s5 ouri
gi chiar in continuare, dac5 culesul a
incetat.
Intensificarea zborului la cules rnai
cu seam6 inspre seari, prelungindu-l
inc5 cu cel putin o or8 dupil obisnuitul
program a1 albinelor dintr-o prisacl,
se face dind in jgheabul ramei hr5nitor cite 100-150 g sirop de miere aronlatizat cu unele extracte din plante
melifere, variate de la ei la zi. S-a
observat cii absolut totdeauna, dupii
o astfel de hr5nire ugoar5, albinele
iegeau pe orice vreme continuind activitatea pinil la innoptare gi deci mrirind productia.
fnlocuires automat& a m&tcilor in
timpul c~llesnluila stupul de tip vertical cu cel putin trei corpuri avind
gratii Hannemann, se face acum dupii
urmiitoarea tehnic5: din cel dc-a1
treilea corp superior se retrag citiva
faguri cu miere. In locul lor se ridicR
din cuibul de jos doi faguri cu puiet
c5pilcit cu albina acoperitoare, m5rginit5 de unul cu pilsturil gi altul go1

TEHNICA AFICOLA

310

LUNA MAI

tragerea mierei, care se va face numai

dupii ce s-a format rezerva de faguri
pugi la depozit.
Prevenirea blocirii euibului la un
cules mare trebuie s l fie o deosebitg
preocupare a stuparului, cind, filcind
stupiirit pastoral, ytie cg urmeazg un
a l t cules la care va transporta stupina
gi deci matca nu trebuie sii-gi fnceteze
ritmul intens a1 ouatului. Albinele
culegiitoare vor fi uzate la sfirgitul
culesului si este nevoie de noi ~eneratii
'
Gratie despSrtitoare peste cuib
de tineret' care sii le inlocui~scii.
Aceeagi preocupare o vor avea ~i cei
gata cliidit. Dupii citeva zile din fa- care fa, apiculturg stationarg, dacg
gurii cu puiet apar albine tinere care dupg salcim urmeaz5 un cules bun.
riimin acolo in corp, iar cele biitrine
Deblocarea cuibului se face retriigind
vor cobori la munca lor de culegiitoare
fagurii
cu mierea adunatii in
in corpul inferior. Se altoieyte, atunci,
zile,
inlocuindu-i
cu altii gata c l E '
sus, o botcii maturii dintr-o colonie
de selectie, botcii din carecurind tre- diti. Operatia se face spre searii cPnd
culeg~toareloreste mai rebuie sii iasii o mate5 nouii. hlatca
dusii,
iar
matea
in timpul noptii va
tiniirii va folosi deci urdinigul superior pentru zborul s j u de imperechere, ocupa cu ouii cel putin unul din fagurii
avind acolo o mica scinduricii de zbor. introduqi.
Lucrarea insii este greu de f h u t in
Cfnd
crede cg este timpul
Stupinelemari.
In a c e a s t i i ~ i t ~ a tOireSe
potrivit, suprim5 matca de jos, ridic5
gratia Hannernann yi in tot cuprinsul a ~ a z gun carp cu faguri gats clgditi
stupului rfimine numai matca tingr5 peste corpul de cuib, unde atit matca
t culegiitoarele vor giisi spatiu sufi,-are deja incepuse s s depung oug sus. ~ f$.i
Dacj el doreste ~5 aib6 doug rnatci cient, fsr6 S: Se stinjeneascg recipr0~;
ougtoare in acelasi stup cind suprima Or se lasii t0tu1 sii decurgii normal fiirii
matca b5trin8, silegte pe tea tinsr6 si a interveni in cuib, dar se stimuleazii
coboare, pune sub corpul a1 treilea zilnic cu s i r o ~cu substante rotei ice
un podigor separator tip Snellgrooe matca tiniir8 a roiului stolon de sus,
cu urdinig in spate, altoieyte sus o c a ~ g - extindg
~i
ouatulbotcii, iar acolo se Ira imperechea matFormarea rezervei de fsguri cu
ca a doua. Ambele unitiiti avfnd miitci miere pentru toamnil, se face dupii tertinere, depun mult puiet ping f n minarea marelui cules gi inainte de
toamnii cind, ele unindu-se, una din extractia mierei. Fagurii se aleg din
,
miitci trece la iernat in afara ghemului, cei ciipiiciti, se pun la depozit, iar stuparul are grijii ca agezindu-i fn stelaje
d u p l metoda S.C.A.S.
Albinele trebuie sii lucreze nestin- putin mai depiirtati decit in stup; 85
gherite in aceastii perioadii scurtii de foloseasc5 periodic sulfurarea lor penmare productie, ciici salcimul are o tru a inliitura pericolul diiuniitorilor
duratii de secretie de circa 10 zile. Ele (giiselnita) V.n. Miere, miere In fa?
nu vor fi intrerupte din lucru cu ex- guri.
a

TEHNICA APICOLA

311

Valorificarea mierei prin sectiuni

creeaz5 stupinii venituri importante.
CPnd culesul este in plin, sectiunile
sint ugor gi deplin completate. V.n.
Mierea, miere in sectiuni.
Extractia mierei din luna rnai trebuie f5cut5 inainte de transportul in
stupgrit pastoral la munte sau ges,
pentru dou5 motive : mierea de salcim
este cerut5 mult la export, fiind una
din cele mai valoroase, cu care se face
cupajul, adic5 amestecul diferitelor
sorturi de miere, c5rora le imprumut5
savoarea ei persistent5. De aceea ease
pl5tegte la un pret oficial mai ridicat.
fn a1 doilea rind, cind se pleac5 cu
stupii inc6rcati cu miere, sint dou5
riscuri: stupii grei sint anevoie de inc h a t , cer o m i n i de lucru numeroasi
gi costisitoare, in afar5 c5 se pot intimpla accidente; stupii nu trebuie
dusi in pastoral cu mierea in faguri,
rnai ales pe drumuri neasfaltate, cgci,
la zdruncingturi, ea sare din celule,
curge pe albine, acestea se nelini~tesc,
teGperatura in stup creste qi in. consecint5 are de suferit a t i t stuparul cit
si colonia. V.n. Apicultura pastorald.
Desigur c5 extractia se face numai
dup5 ce apicultorul gi-a completat o
rezerv5 de faguri cu miere c5p5cit5.
V.n. Tehnica apicold, luna mai. $i
totuqi sint fmprejurari cind este nevoie ca extractia sSi se fac5 rnai curfnd
qi anume atunci cind:
a) stuparul nu are corpuri de stup
goale cu faguri gata cllditi ori magazine de recolt5 necesare stupilor verticali, sau faguri goi gata cl5diti
pentru a inlocui pe cei plini din stupii
orizontali;
b.) culesul este in avalangi, iar albinele stau cu gugile pline neavlnd loc
pentru depozitare. f n aceastii din u r m i
situatie, extractia unei p5rti din mierea partial c5p5cit5 se impune. Colonia se ugureaz5 astfel dintr-o dat5;

LUNA MAT

albinele prelucr5toare pot transforma

nectarul in miere rnai pe indelete, iar
culeg5toarele activeaz5 din plin aducind un insemnat spor de miere in
stup. Mierea extras5 ins5 va trebui
maturat5 pe c5i artificiale. V.n. Miere,
maturare. Trebuie ins5 s5 se qtie c5 o
miere de calitate bun5 qi mai ales una
ce se folosegte in hrana copiilor gi
bolnavilor, trebuie s5 fie bine maturatg in stup, c5ci nunlai astfel v a
avea calit5fi deosebite. 0 miere maturat5 pe deplin, are nevoie de aproape
12 zile, in care albinele adaug5 mereu
substante glandulare, enzime, invertaz5 gi diferiti acizi, care toate o
Pnnobileaz5.
Formarea de nuclee ajutiltoare pentru coloniile de baz6, nuclee fgcute
imediat d u p i culesul de la salcim,
vor ajunge destul de puternice
pin5 la 8-10 iulie. Atunci inflorind
floarea-soarelui, vor putea d a coloniilor de baz5 un efectiv sprijin la
cules.
Stimularea miitcilor dup5 marele
cules din rnai pentru reluarea din plin
a activit5tii lor, stinjenit5 mult de
cules, trebuie reinceput5, c5ci ping
la culesul de la floarea-soarelui rnai
sint 45 de zile. Dac5 stupina se transp o ~ t 5la un cules de zmeur5, stimularea se va face natural, deci f5r5 ca
stuparul s5 rnai intervini.
Valorificarea alhinei de prisos dup5
marele qi unicul cules a1 anului. Apicultorii care au in planul lor de productie predarea unei anumite cantiL5ti
de l5ptiqor de matc5, ori venin dealbine sau roiuri fn pachete, nu vor aplica nici una din mgsurile de limitare a
ouatului mgtcii, descrise la locul respectiv. E i vor continua stimularea
coloniilor pin5 in pragul marelui cules. Aceste albine de prisos de dup5
cules, cit gi cele tinere care se nasc
dup5 terminarea lui, se vor folosi l a

TEHNICA AFIC0I.A

312

LUNILE IUNIE-IULIE

valorificarea produselor a r j t a t e rnai

sus. fntr-adevgr, t,imp de cel putin
20-25 zile dup5 terminarea culesului
mare, albina care inc5 nu-i deplin
epuizat5, cit gi cea tiniir5 care apare
atunci, va putea produce o insemnat5
cantitate de lgptigor, cel putin timp
de o lun5, deci pin6 la 1 iulie. V.n.
Lciptifor de matcci.
Dup5 acest termen ins5 stuparul trebuie s5 lase coloniile in deplin5 liniste, s5 le stimuleze ugor dac5 stupul
de control nu indic5 100-150 g pe zi
pin5 la inceputul lui august, cind incepe a pregjti noi generatii de albine
tinere care s5 poat5 trece greul iernii.
Prisosul de albine poate fi folosit
~i la obtinerea veninului, cunoscut
fiind ck albinele mature, spre a doua
jum5tate a vietii lor sint cele care produc cele rnai mari cantitiiti de venin
V.n. Veninul, valorificare.
fnfiinfarea de colonii noi se poate
face acum cu roiuri artificiale pachet
din pri$osul de albine rfimase disponibile dup5 culesul de la salcim dacfi
stuparul nu mai are alt cules. Roiurile
se fac cintlrindu-le in roinite de transport ayezate direct pe cint,ar; li se
dii cite o matcii in colivie gi se expediazfi la destinatar, care ar fi bine s5 se
deplaseze personal la stupina pred5toare V.n . Elcpedierea albinelor.

fie c5 el ar fi compromis din anumite

cauze V.n. Tehnica apicolci, luna mai,
fenomene meteorologice inoportune.
Flora meliferi este bogat5 in aceste
douk luni, rnai ales in regiunile de
munte unde zmeura oferl mari posibilit5ti de recoltti. Masivele de acolo
nu sint inc5 suficient de cunoscute gi
exploatate, ca gi finetele montane,
care de la 5-6 iunie au o flor5 bogat3.
Din culturile agricole: floareasoarelui, coriandrul gi m8z5richea,
inul, anisonul, cicoarea gi bostiinoasele, sint cele care dau cules bun de
miere gi polen; in lanurile de p5ioase
yi maz5re apare spontan rapita s5lbatic5, macii gi vinetica, iar, pe margini de p5duri Fi drumuri, prin finete,
pajigti ?i izlazuri, cregte o bogat5 florl
spontan5. Acestea din urm5, degi nu
constituie posibilitgti largi de productie, totugi ofer5 albinelor un cules
de intretinere.
In pgduri, la inceputul lunii iunie,
unele specii de artar gi singer rnai dau
nectar, iar la finele decadei a doua
apare teiul cu speciile lui multiple
gi cu o egalonare de inflorire pin5
la trei sgpttimini, rnai ales in regiunile
de deal.
fn iulie, din culturile de cimp, hrigca ofer5 productii insemnate, dar
aceste culturi sint circumscrise intr-un perimetru redus, ce cuprinde
LrjNILE IUNIE-IULJE
rnai ales o parte a regiunii Bac8u gi
Este rnai bine s5 se uneasc5 intr-un Suceava. Anisonul, cicoarea gi t,utuacelayi capitol lucrgrile ce trebuie nu1 ofer5 gi ele pe anumite portiuni,
executate in aceste ultime dou5 luni un cules multunlitor in unit8tile
de var5, lucriiri care, de multe ori, se care le au in plan.
interpun sau se aseam5n5.
Lotul apieol incepe s5 dea primele
In multe stupini, pe aceste douk productii de seminte care trebuie valoluni se reazem5 marea productie in rificate pentru gospodgria ce-1 culprisac5, rnai ales pentru stuparii care tiv5 gi astfel s5-vi acopere cea rnai
nu pot beneficia de culesul mare din mare parte din cheltuielile fiicutecu
luna rnai de la salcim, fie c5 nu-1 au lotul respectiv, in afar5 de ceea ce s-a
prin imprejurimi iar stupiiritul pas- obtinut prin culesu.1 albinelor de la
toral la acest cules este prea depsrtat, aceste culturi.

TEHNICA APICOLA

313

Transportul la floarea-soarelui se
face la inceputul lunii iulie, cind se
organizeazii gi polenizarea acestei culturi, actiune care trebuie sustinutl
atit in folosul albinelor, cit gi pentru
miirirea productiei repectivei culturi.
In acest scop:
a. stupinile trebuie orfnduite in
partea contrarii laturii de unde a inceput in primiivarii insiimfntarea; in
felul acesta, pe miisurii ce parcelele
infloresc in raport cu succesiunea acesstor insiimintiiri, albinele se t o t apropie de locul stupinei gi astfel intreaga
cultur5 va fi polenizatii de la inceput
~i pfnii la terminarea infloritului.
Astfel culesul de la floarea-soarelui se
prelungegte, albinele culeg fiirii oprire,
iar productia de miere este mare;
b. distanta intre stupine va fi cel
pu$in de 500 m ;
c. cind lanurile au o 16time mai
mare de l 000 metri, stupinele se vor
aranja pe toate cele patru laturi
ale lanului, pentru ca albinele s5 se
poatii intilni la mijloc gi astfel toat5
suprafata s5 fie polenizat5 ;
d. cind in preajma tarlalei de floarea-soarelui se afl5 gi una de porumb,
stuparul va ageza vatra intre aceste
dou5 culturi, c5ci in afar5 cii albinele
vor culege polen de la porumb gi vor
extinde cuibul, ceea ce este necesar
pentru cregterea albinelor de toamnii,
apicultorul poate face o rezervii de
polen de porumb din tarlaua respectiv5 scuturind paniculii. V.n. Polenul, recoltarea polenului de la porumb.
Aplrarea coloniilor de excesul cgldnrii in aceste dou5 luni de vara este
o preocuparea serioasii pentru stupar,
ciici adeseori apar c5lduri prea mari
care se riisfring negativ asupra activitiitii albinelor gi deci asupra productiei. 'Irebuie h a t e misuri imediate

LUNILE IUNIE-IULIE

pentru inlgturarea acestor efecte.V.n.

Stupina, umbrire.
a. L a s t u p i i d e t i p u e r t i c a 1 cu fund mobil, orinduirea
unui ugor curent de aer Pn cuib se face
prin inllt,area corpului de jos punind
intre fund si corp douii pene de lemn
ce-1 tin la 2 mm mai sus; acest dispozitiv favorizeazg o bun5 aerisire a
coloniei in zilele toride de varii.
b. A e r i s i r e a s t u p i l o r or i z o n t a 1 i, ale ciiror funduri
sint fixe, se face prin scoaterea a dou5
scindurele din margini ale podisorului, 5-6 nopti la rind. Dimineata
ele se pun la locul lor. In felul
acesta cuiburile se riicoresc.
Aerisirea stupului, ca metodl Pmpotriva roitului, este eficace numai
in cazul cind temperatura exterioara
la umbrii nu depiigegte 30-32OC. Dac5 ea este mai ridicati, printr-o bogat5 aerisire se realizeazii tocmai fenomenul contrar, ciici astfel se introduce c5ldura in stup. fn zileld extrem
de calde, se recornand5 umbrirea si
micgorarea urdinigului; el se m5regte
numai seara tirziu.
La stupii de t i p vertical gi mai ales
la cei multietajati, se poate sparge
cuibul pe plan vertical, ridicind un
corp gi liisind matca in corpul de jos,
iar intre ele intercalind 1-2 corpuri
cu faguri goi gata cl5diti. Astfel, se
produce o r5cire gi totodata o descongestionare a cuibului, colonia renuntind la roit.
Alte m5suri pentru ap5rarea coloniilor de excesul ciildurii sint: peretii
stupilor agezati spre soare s l fie vopsiti cu culori deschise, de preferat
cu alb, care r5sfring razele solare
in timpul verii; peste podigor s5 stea
o pern5 de papurii sau din tifon cu
talag fin de lemn, material r5u conducgtor de c&ldur5; peste corpul de
strinsuri sau magazinul de recolt5 s5

TEHNICA APICOLA

314

se ageze cel putin inc5 unul din acest e a cu faguri goi gata cl5diti; albinele stau atunci mai rasfirate in stup,
avind un spatiu de refugiu unde, ventilind, p5streaz5 o clldur5 potrivit5.
Schimbarea anualii a mitcilor. Dat
fiind c5 in luna iunie albinele cresc
cele mai bune gi frumoase m5tci
in botci artificiale sau naturale, iar
schimbarea m5tcilor se face aproape
pe nesimtite, stuparii vor cregte miitci
in perioada unui cules nu prea
mare din var5 in colonii special alese
pentru cregtere, folosind metoda dublei transvazgri. V.n. Matcd crestere
altoire.
Colectarea polenului de porumb in-

cepe spre sfirsitul lunii iunie, cind

apare paniculul plin de polen a1
aoestei plante qi cfnd apicultorul
poate realiza o insemnat5 cantitate
d e polen proaspiit. V.n. Polenul recoltarea lui.
Lupta contra parazitilor t i d i u n i torilor se dti cu toatti strggnicia acum
in luna iunie qi in cea urmgtoare,
cind plduchii albinelor cresc noi generatii, se inmultesc prodigios gi perieliteaz5 viata m5tcilor. Se va aplica
tratamentul respectiv. V.n. Dliundtorii.
Valorificarea coloniilor ce urmeazii
s5i fie desfiintate datorit5 unor defecte
evidente: sint prea roitoare sau putin
productive, ori obignuit ierneazii cu
pierderi qi diaree, sau se dezvolt5
greu in primilvarti, ori clgdesc prea
incet, putin gi cu faguri necorespunz5tori etc. Lucrarea de desfiintare a
lor se face treptat astfel: in pragul
marelui cules, cu citeva zile inainte
de aparitia lui, matca coloniei se
fixeaz5 sub izolator iar albinele ori
igi cl5desc botci sau considerind-o c5
este in functie lucreaz5 la cules f5r5
ezitare. Pin5 cind matca nou5 va iegi
gi va incepe sli ou5 trec 25-30 zile, in

LUNILE IUNIE-IWLIE

care timp in colonie s-au adunat multe

rezerve de miere, c5ci albinele nu au
avut in acest timp puiet de hr5nit.
Dac5 nu urmeaz5 un alt cules, colonia se desfiinteaz5 prin repetate extractii de venin; apoi se asfixiaz5, se
extrage toat5 mierea yi se topesc fagurii. Dac5 culesul urm5tor este apropiat, nu se fac deocamdatii toate
acestea, ci ea se orfanizeaz5 pentru a
doua oar5 pin5 cind albinele imb5trinesc cu totul iar cind r5min putine,
colonia se desfiinteaz5 de la sine,
recoltindu-se In intregime produsul.
Dup5 culesul de var5 se face extract i a mierii de la floarea-soarelui, 15sindu-se in stup rezervele de hran5
necesare pin5 la prima recolt5 a anului viitor.
Completarea rezervelor de hran5
acolo unde recolta de la tei sau floarea-soarelui a fost prea mic5, trebuie
f5cut5 in a doua jum5tate a lunii
iulie, urmat5 apoi de una de stimulare mai ales pentru stupinele care
nu au o perspectiv5 de cules in august.
Hrtinirea de completare se face dindu-se cite 3-4 kg o dat5, pentru ca
fn citeva nopti 95 se termlne operat i a V.n. Hrlinirea albinelor.
Culesul gi depozitarea separatg a mie.rei de man8, este o mare preocupare
pentru stupar, c5ci dac5 el ytie c5
dup5 floarea-soarelui a l t cules nu
are yi totugi vede cii albina lui este activ5, iar cintarul de control indic5 urc5ri mai fnsemnate, trebuie s5 ia m5suri ca: s5 analizeze strinsura aceasta
tardivl care poate fi miere de man5.
I n caz c5 se confirm5 b5nuiala aceast a , el trebuie s5 retrag5 din stupi
fagurii cu miere bung, pentru ca albinele s5 n-o amestece cu cea de manl.
f n schimb pune la dispozitia albinelor
faguri goi insemnati pe speteaza superioar5, pe care-i va ridica qi extrage dup5 terminarea acestui cules.

TEHNICA APICOLA

315

Atunci readuce in cuib mierea bun5.

Mierea de man5 nu trebuie s5 riminti
in stup ca hran5 de iarng, ea fiind
periculoas5 pentru viata albinelor in
ace1 sezon.
fntfirirea llucleelor ajutltoare care
vor ierna al5turi sau deasupra coloniei de baz5, se face in primul rind,
schimbindu-i matca, pentru ca in
iarnti sri intre cu o populatie care s5
ocupe masiv intervalele dintre cei
4-5 faguri pe care stau albinele. $i
acegtia, se ajut5 la sfirgitul lunii iulie
cu cite un fagure cu puiet c6p3cit din
colonia-mam5.
Recoltarea llptiporului- de mate5
se mai poate face cel mult pin3 la
ultima decad5 a lunii iulie. de cind
este cu desgvirgire interzis s5 mai continue. Albinele care n u hr5nesc puiet
au longevitate mai mare fatti de cele
care au f5cut serviciul de doici in
tineretea lor. Deci de acum inainte
nu se mai face 15ptigor, pentru ca albinele nlscute in august s5 nu-gi
epuizeze posibilit5tile de rezistent5
e ~ u i z a t ecu aceast5 lucrare. A ~ i c u l torii canadieni, care obignuiesc ca in
toamn5 s5 distrugti coloniile pentru a
le inlocui in prim5var5 cu roiuri pachete, scot 15ptigor pin5 la epuizare d e
la aceste colonii hot5rite pieirii. Alt i i le folosesc pentru producerea de
venin fnainte de a le sacrifica.
Controlul stupilor, d u p l terminarea
culesului de var5, trebuie f5cut pentru
aranjarea viitorului cuib, unde se
concentreaz5 numai fapuri de culoare
fnchis5 care convin alobinelor pentru
iernat. Se vor inl3tura fagurii r5u
construiti gi cu multe celule de trintori; acegtia se pun separat pentru a
fi prelucrati fr, iarn5. Fagurii noi
cl5diti yi in care m5tcile n-au ouat,
se pun la depozit, c3ci nu sint buni
pentru iernare. Lucrarea se face sub
cort protector, V.n.
I

TEIVL

Lucrlri curente :
Se d5 mare atentie depozitului d e
faguri cu p5stur5; dulapul de p5strare
se sulfureaz5 din trei in trei s5pt5mini
pin5 la 15 octombrie.
Tot echipamentul de faguri goi
gata cllditi se supune vaporiz5rii cu
acid acetic sau sulf ce produce acid
sulfuros cu apa din faguri. V.n. Tehnica apicold, luna august.
TEIUL alb argintiu, Tilia argentea
Desf. sau Til. tomentosa Rloench., cu
frunze late, ovale, putin zimtate, cu
flori de culoare galben5-deschis5 rji
miros ptitrunz5tor. Varietatea teiul cu
frunza mare, Til. platyphillos Scop.,
are frunze mari pe ambele parti
de culoare verzuie - deschisti, cu
perisori albiciosi in cap5tul nervurilor; florile sint albe, lucioase, parc5
ar fi 15cuite. Varietatea, teilil pucios
pgduret, Tilia cordata Mill., are frunze mici, f5r5 perigori, cu dosul verzui, ugor cenugiu, cu virful ascutit.
Florile stau In ciorchinas de 5-10, d e
culoare galben5-albicioasi mult c5utate in farmacie. Varietatea teiul rogu,
Til. vulgaris Hayne, are frunze netede
pe fatti, cu pufugor pe partea dorsall,

Floare de tei

TEIUL

316

Torasometru (EvIaissonneuve)

cu flori alb-gllbui-rogiatice, mai putin

mirositoare. Toate fac parte din fam.
Ti1iaceae.
Secretia de nectar incepe la o temperatur5 minim6 de I F C , pentru ca
s5 creasc5 vizibil abia dup5 ce ternperatura depiigegte 20C, dar inceteaz5
complet la 32" C cind floarea se deshidrateazg gi cade. Nectarul incepe sci
fie secretat numai cind in atmosfer5
se g5segte o umiditate minim5 de
51-60%.
Arborele este foarte sensibil la negurile de dimineat5 urmate de soare
cald, care - dup5 expresia apicultorilor - ,,op5resjte floarea" sau ,,o
mtineaz5". V.n. Nectar.
Sint ani cind, degi precipitatiile
atmosferice sint insemnate, teiul nu dB
nectar, sau d 5 prea putin. Acest fenomen are loc cind mugurii florali,
care la toate plantele lemnoase se
formeazii cu un an inainte, a u fost
atacati in prim5var5 de geruri tirzii, dup5 ce arborii gi-au inceput vegetatia. Uneori cind in toamna precedent 5 au fost ploi abundente teii igi
fac o mare rezerv5 de amidon in tesuturi, care asigur5 o productie mare
de nectar in vara urm6toare. Stuparii
pot s5 prevad5 dac5 in anul respectiv
teiul va da sau nu productie insemnat5, f6cind analiza rumeguydui s5u,
dac5 are sau nu amidon. V.n. Analiza
arnidonului. Numeroasele lui flori
contin eteruri volatile gi in special
teobromina, eteruri care, In primele
zile de la inflorire, cauzeazl uneori
ametirea albinelor gi chiar gi pieirea

TORAXOMETRU

lor. Teiul, in anumite imprejurgri atmosferice secret5 prin frunz5 mult nect a r extrafloral, f5r5 interventia afidelor, deci nu o miere de man5. Cercetiitorul german Biirngen a apreciat-o
pin5 la 24 kg la un arbore mare si b5b i n . ~olenG1florilor de tei este de culoare ugor cenugie-deschis, cu griiunciori microscopici de form5 triunghiularci, iar pe margini cu trei puncte
negre ; obignuit, albinele car5 acest polen intre orele 10-16, cind glandele
nectariferenu secret5 din plin nectarul. In general procentul de zah6r de la
rnai toate speciile de tei descrise mai
sus variaz6 In flori de la 0,3-0,7
pin5 la 1,l mg, iar productia total5
de miere la hectar variaz5 lntre 8001 200 kg. Mierea de tei este bogat5 in
vitamine gi aminoacizi; analiza ei
arat5 c5 contine rnai ales vitamina B,
(thiamina) in proportie de 9 , l micrograme la 100 g miere. Ea este de o
calitate aleas3 gi cgutatci, mai cu
seam5 cind se matureazii in stup gi-gi
mai pierde ceva d i n . puternicul ei
miros. Culoarea ei este deschis5, b5tind intr-un ugor galben gi cIteodat6
avind chiar reflexe verzui. Cristalizarea mierei de tei se face pe incetul
gi tirziu spre toamng, cind fncepe s6
se resimt5 r5ceala. Cristalele au o
culoare alb5 gi o consistent5 untoas5 .
Adeseori se vinde sub aceast5 form&,
avind astfel un gust gi o aparent5 mai
atr6g6toare.
TORAXOMETRU este un instrument
f5cut dintr-o fiaie de tab15 gradat5, cu
care se m5soar5 diametrul toracic a1
albinelor unei colonii, in vederea
selectiei. Aparatul se f ixeaz5 la urdinig; el are o deschidere longitudinal5,
median6 gi variat5 de la 1,5-4 mm.
Sub aceast5 figie de tab15 gradat5 alunec5 un inchizstor. Albinele

TORAXOMETRU

317

TOXICOZA

s i n t silite s5 ias5 dinstup prin orifi- (Delphinium consolida) care contin

ciul longitudinal a1 aparatului de m5- un alcaloid toxic: anemonina. De
surat. Se noteazl aceastl mburci t i asemenea degetelul rogu (Digitalis
18cindu-se comparatii cu diferite alte purpurea L . ) care are un glicozid
mlisur5tori de la alte colonii din pri- digitidina. Consumul polenului de la
sacB, se stabile!te care anume din ele aceste plante intoxic5 albinele mai
au albine cu toracele mai dezvoltat; ales cind ele slnt in masiv. Boala de
datele obtinute servesc in munca de mai, V.n., care apare obignuit in
selectionare in statiunile de cercet,iiri prim5var5 este consecinta acestor intoxicatii alimentare.
gi selectie.
Din a doua categorie, deci cele care
TOXICOZA
san intoxicatia albi- numai uneori sint toxice amintim:
bun5
nelor are loc atunci cind apicultorul ceapa (Alium cepa) de si%minti%,
nu a fost destul de vigilent s5 o pre- melifer5, dar care in anii secetogi igi
vinA, gi anume: a agezat stupina in modificl continutul de acid fosforic,
localittiti cu a n u m i t l flora care poate sulf etc. aflat Pn polen care devine
d a intoxicatii naturale; nu a plecat toxic; la tutun, in unii ani, sub actieit mai repede din terenuri infectate unea excesului de umiditate, creqte
de anumite substante chimice; nu a in polen proportia de anabazin5 ori
luat mlsuri ca s l fereasc5 albinele de nicoting peste normal, devenind too contaminare cu aceste substante; xic. Dintre arbuqti gi arbori tisa
alteori chiar el insugi le-a intoxicat (Taxus baccata L . ) , castanul, s61cu anumite medicamente improprii batic (Aesculus hippocastanurn) au
uneori polen toxic la ploi abundente,
sau date in exces.
Intoxicatiile albinelor pot fi de ori teiul argintiu la cllduri prea mari
natur5 alimentarii, medicamentoas5 in timpul infloririi. Polenul de tis5
produce o fermentatie intestinall, puq i chimicr?.
Intoxicafii alimentare. Polenul, nec- ternicr?, dilat.5 mult intestinul grcs,
tarul gi mierea de man5 sint uneori incit produce o constipatie, albinele
toxice, in raport cu dozele mlrite de murind intoxicate.
Nectarul poate da gi el in unele
compugi care deplgind anumite limite, organismul nu numai c5 nu le cazuri intoxicatii albinelor, gi anume
suporti%,dar ii cauzeaz5 grave tulbu- atunci cind este produs de un arbust.
rgri, care pot duce spre un sfirqit smirdaru 1, Rhododendron (Simk .) ,
din familia Ericaceae cu flori rogii-roz
letal.
Polenul produce intoxicatii cind biitind in albgstrui. S-a constatat c l
provine de la plante cunoscute ca uneori si laurul de munte. Kalmia
atare sau de la altele bune polenifere latifolia: are un nectar ce contine o
dar a1 clror polen supus unor factori substant5 toxicl, acetilandromidol
atmosferici i9i modific5 compugii de- ( C . C . King) care rlmine in miere gi
venind toxic. Din prima categorie igi arat5 efectele.
Mierea de man5, degi pentru confac parte plante din familia Ranunculaceelor cum sint : floarea bra;- sumul uman este foarte bun5 din
teascl sau piciorul cocogului (Ranun- punct de vedere medical, fiind supeculus acris L . ) , bulbucii (Trollius rioar5 mierei din flori, totugi atunci
europaeus L .), omagul (Aconithum cind este lgsatl in stup ca h r a n l exclucernunz Wulf.), nemtiqorii de cimp s i v l de iarn5, 'd5 intoxicatii grave,

TOXICOZA

datorit5 con$inutului s5u bogat in

s5ruri minerale. V.n. Mierea de mand.
Cunoscutul cercetator Toumanoff precizeaz5 c5 multe micoze datorite ciupercilor duc l a intoxicatia albinelor
prin substantele toxice pe care le
elaboreaz5. De pildti, ciupercile din
familia Boveria bassiana sau Spicaria
farinosa sint tot a t i t de toxice pentru
albine ca ~i ciupercile Aspergillus flavzts care provoac5 primejdioasa boa16
fmpietrirea puietului V.n.
Simptomele intoxica!iilor naturale
descrise mai sus, provenite de la polenul toxic a1 diferitelor plante, nectarul ai mierea de manti, sint: abdomen balonat, lucios, agitatie, incapacitate de zbor, paraliz~l.Cadavrele
au miros puternic de putreziciune.
La intoxicatia cu miere de man5,
simptomul caracteristic este diareP a , 1r.n.
Toate intoxicatiile acestea pot fi
ins5 prevenite, inainte ca albinele
s5 consume nectarul sau polenul plantelor respective, sau chiar dup5 ce
primele simptome au ap6rut.
Ca prim5 mtisurri, stuparii se informeazii inainte de a se deplasa in pastoral dacli aceste plante, arbori sau
arbusti se gtisesc pe suprafete insemnate. In caz pozitiv renunt5, pentru
perioada infloritului, s5 se duc6 in
acea regiune. Dac5 au stupin5 stationar5 gi in apropiere se g5sesc astfel
de plante, vor cultiva ling5 stupin5
plante entomofile, a c5ror inflorire
sii coincidl cu inflorirea plantelor cu
produse toxice. Albinele vor prefera
culesul de la cele cultivate, atrase
fiind de nectarul lor abundent. Astfel
de plante pot fi: facelia, mugtarul,
sulfina alb5 etc.
I n privinta mierei de m a n l , prevenirea intoxicatiei este ugor de fticut
prin analiza ei V.n. Analiza mierei;
data fenomenele de intoxicatie din

3118

TOXICOZA

cauza ei apar in cursul iernii, stuparul poate s5 inl5ture in parte efectele

nocive. V.n. Diaree, zbor, ceai d e
m5crig. Rezultate bune - in special
la intoxicatiile cu miere de man5 se obtin oferind albinelor o hranli acidulatri; chiar gi penicilina in proportie de 200 000 U.I. la litru de sirop
d5 uneori satisfactie.
Albinele mai sufer5 de o altB form%
de intoxicatie gi anume: toxicoza
zahcrului, care face gi ea parte tot din
categoria celor naturale. E a apare
atunci cind albinele sint nevoite sii
culeag5 si sti aduc5 in stup nectar cu 0
proportie foarte redusli de zah5r.
Obignuit ele nu culeg nectar cu mai
putin de 8% zahsr, dar in anii d e
secet5, culeg nectar din flori care a u
zah5r sub aceastti limitli, mergind
pin5 la 3 - 4 s .
Hrgnindu-se cu acest zah5r ssrac,
hemolimfa nu mai contine elementul
energetic necesar zborului, care este
glucoza. Cind albina pleac5 in c5utarea
hranei, glucoza din hemolimf5 s e
epuizeaz5, ~i ea folosergte atunci rezerva de glicogen depozitat in organismu1 ei, in jur a 2 mg, dar care, o
data consumat5, insecta moare printr-o form5 de intoxicatie a singelui,
V.n. Zborul albinei.
Rl5sura de prevenire $i combatere
ce trebuie s5 o ia stliparul pentru
inlgturarea unor astfel de situatii,
este hr5nirea albinelor cu sirop de
zah5r cu proteine in lipsa nectarului
din flori, sau a rezervelor de miere din
stup, V.n . Hrdnirea.
Intoxicatiile medieamentoase apar
cind se face exces de antibiotice gi
sulfamide date de stupar. Dac5 antibioticele sint intr-adev5r de un mare
ajutor in lupta contra microbilor
diferitelor boli ale albinelor, dozele
administrate in exces distrug flora
intestinal5 pe care organismele o au,

T~DCOZA

319

lpentru a inlesni procesele metabolismului alimentelor. Distrugind aceasti flori, se deschide larg poarta
microbilor ~i ciupercilor primejdioase
care produc intoxicatii adesea grave.
Folosirea in exces a sulfatiazolului
p e care multi stupari il ofer5 albinelor
n u numai in sirop ci gi in apa de b5ut
4n proportii prea mari, duc la grave
intoxicatii nu numai a albinelor adult e , ci s i a puietului. La fel si sulfaguanidina gi nosemakul (innosemoz5).
Stuparii trebuie s5 consulte medicul
veterinar pentru a combate bolile nuimai cu medicamentele specifice fiec5reia gi in doze strict limitate.
Intoxicafii cu substanfe chinlice au
loc o data cu procesele de prelucrare
a diferitelor minereuri, intoxicatii ce
se intimp15 curent albinelor in preajm a combinatelor industriale. De pild 5 , combinatele mari care prelucreazi
minereurile feroase, cum sint cele
d e la Hunedoara vi Regita, d5deau
inainte intoxicatii grave cu substante
arseniate derivate, ce se degajau in
at,mosferil o dat5 cu fumul ce se depunea pe flori qi plante produc5toare de nectar, care deveneau toxice.
De asemenea fabricile de ciment,
c5rimid5, sticli, centralele termoelectrice care ard c5rbunii de calitate
inferioari, cele ce prelucreaz5 minereuri de cupru sau plumb, toate emit
o dat5 cu fumul furnalelor diferite
substante toxice cum e s t ~de pildi
fluorul, care intoxic5 albinele pe o
r a z i de 3 km in jurul acestor fabrici.
Pentru prevenirea acestor emanatii
toxice care se depun pe flori o d a t i
cu cilrbunele din fumul furnalelor
combinatele care nu all filtre de
captare a acest.or produse secundare,
trebuie s5 le instaleze; ele vor putea fi
apoi utilizate in alte sectii ca produse
valoroase.

TOXICOZA

Intoxicatiile albinelor cu substante

chimice au loc cind se trateazi culturile, livezile gi pidurile cu anumite
insecticide in lupta contra d5un5torilor, f5rS s5 se ia m5suri de prevenire aga cum este scris in instructiunile gi dispozitiunile legale.
DacS nu se vor lua m5suri pentru a
se respecta instructiunile privitoare
la stropitul pomilor in floare, pentru
a salva albinele de intoxicatii, recolta
in viitor a livezilor va fi compromis5,
iar efectivul stupinelor noastre micyorat din ce in ce rnai mult.
Fungicidele, substante toxice care
distrug ciupercile vGt5m5toare plantelor, acaricidele care distrug acarienii
unor arbuyti fructiferi, insecticidele
care distrug insectele v8t6mtitoare gi
ierbicidele care distrug buruienile din
culturi, sint combinate cu arsenic,
fosfor, clor sau sulf ori citeodat5 cu
d o u i sau trei din aceste substante
foarte toxice.
Obignuit in asemenea ocazii, coloniile cele rnai putemice au pierderile
cele rnai mari. S-a calculat c5: din cele
puternice pier pin5 la 68%; din cele
mijlocii 22%, iar din cele slabe 10%.
Cele rnai primejdioase pentru albine
din aceste substante toxice cu care se
trateazS culturile, livezile sau p5durile sint cele cu baz5 de arsenic, de
fosfor, de bariu gi rnai ales cele din
combinatia fosforului cu clorul. Vom
aminti aici numai citeva din aceste
substante.
Aldrinul pentru cultura mare, este
foarte toxic. Este suficient abia 0,45
micrograme pentru ca s5 ucid5 o albini.
Hecatoxul sau HCH este o combinatie de fosfor cu clor, fiind mai puternic decit aldrinul cici necesitg nurnai 0,15-0,30 micrograme pentru
uciderea unei albine. Are o remanen$5 de 4-5 zile. Dacg ploui qi este

TOXICOZA

320

cald substanta se descompune mai

repede.
DDT sub forma Detox 5 % este
mai putin toxic ca cele precedente,
fiind necesare 4,6-21 micrograme
pentru uciderea unei albine. Detox 25,
care este cel mai puternic toxic din
cite se folosesc la noi, are o remanen$5 de 25 zile de la aplicarea tratamentului. fn aceasti5 situatie multe din
m5surile directe ce se vor ar5ta mai
jos nu-si au rostul.
Din substantele enumerate mai sus
11nele exercit; actiunea de intoxicatie
prin contact, adic5 substanta strghate tesutul chitinos prin pori gi intoxic5 insecta. Altele au efecte, prin
ingestie, deci prin introducerea otr5vii in tubul digestiv. Cele mai multe
ins5 au o actiune mixt5, a t i t de ingestie cit si de contact, cum sint HCH
f i DDT Unele substante trec din pol
prin sev5 in nectarul florilor, intoxicind albinele (C.C. King).
Efectele de irzgestie se remarc5 prin:
abdomen mgrit, intestinul mijlociu
micgorat. Pn schimb intestinul gros
este marit de2-3 ori. Albinelor le cad
perisorii, depilindu-se. Corpul lor se
innegreste, iar abdomenul devine lucios; ele prezint5 simptome de crampe,
corpul le este umed d a t o r i t j defec8rilor dese si vomit5rii.
Efectele de contact se manifest; prin
migcjri dezordonate gi o dereglare a
sistemului nervos. Simptomele acest u i fel de intoxicatie sint: albinele
fac s5rituri incoherente, alearg5 in
toate directiile, tremur5 din aripi, isi
ridic; abdomenul gi-1 maseazii cu picioarele de dinapoi, se culc5 apoi pe
spate migcind neregulat picioarele, se
umezesc abundent, apoi se anchilozeaz5 gi mor.
Toate aceste manifesthi constatate
de cercet5tori la diferite analize, fie
c; sint consecinta efectelor de contact

TOXICOZA

sau ingestie, sau a amindurora impreun5, duc la un sfirqit letal datorit; urmItoarelor cauze: o dereglare vizibil5
a metabolismului proteic; o deshidratare brusc5, deci pierderea apei din
tesuturi prin vomit5ri abundente gi o
continu5 diaree. Pe de a l t 5 parte
cresc in exces unele vitamine din
complexul B.
Jftisurile indirecte pentru inlgturarea primejdiei intoxicatiilor sint:
1) Ggsirea gi aplicarea unor insecticide sau fungicide selective pentru
alhine. fn striiingtate gi in special in
ambele republici germane, se folosesc
dou5 preparate care distrug dguniitorii culturilor, dar nu afecteazii albinele decit atunci cind tratamentul
le-ar prinde in zbor deasypra culturii
tratate. Este vorba de substantele denumite Toxafen gi Malipax. Laboratoarele noastre trebuie s5 studieze gi
s5 g5seasc5 asemenea produse inofensive pentru albine, dar primejdioase
pentru d5un5tori.
2) S5 se inlocuiasc5 metoda pulverizgrii cu substante toxice prin preparate pulverizate date ca aerosoli, imitind ceata gi aplicind pulveriz5rile in
timpul noptii. Prgfuirile sint mai primejdioase, cjci au remanen!; mai indelungat5 gi apoi, luate de vint,, se
rgspindesc departe peste limitele terenului atacat de dgun5tori.
3) Avioanele care aplic5 tratamentele sci nu zboare decft cel mult la 5 m
deasupra culturilor, pentru a nu se
risipi materialele pe terenurile vecine
neinfectate de diiungtori. De asemenea s5 nu se aplice tratamente cind
vintul sufla cu o vitez5 mai mare de
5 m/sec.
4) S I se aplice tratamente cu substante toxice in emulsii cu uleiuri minerale, creolin5, eter sulfurat etc.,
deci repulsive, care pulverizate se
usucii repede qi prezint; pentru albine

TOXICOZA

321

un pericol rnai redus. S5 se glseasc5

noi substante repulsive rnai eficace.
De asemenea substantele toxice granulate, nu intoxic5 albinele.
5) S5 se foloseascg substante care
au o actiune rapid5 gi cft mai scurt5
ca duratl.
6) Tratamentele sri n u se facii ziua
in amiazii sau dimineata prea devreme, preferllndu-se aplicarea lor intre
orele 18-23. Tratamentele de noapte
sint cele rnai recomandabile din puact u l de vedere a1 primejdiei intoxicirii albinelor, c5ci in cursul noptii efect u l toxinelor este mult rnai activ fat5
de dZun$itori, iar pin5 dimineata remanenta unora din ele isi pierde efect u l fat5 de albine.
7) Acolo unde este cazul, sii se faci
tratamente de toamn5, ca s5 se distrug5 primele generatii de d5un5tori
inainte ca ei s5-vi depun5 ouile pentru primtivar5.
8) S5 se evite aplicarea tratamentelor pe timp rgcoros gi ploios, c5ci pe
ling5 cii dluntitorii stau ascungi gi
sint rnai putin atacati, remanenta
substan$elor toxice se mentine la un
nivel Pnalt. Fgcindu-se tratamentul in
nopti calde, cu stupii inchigi, a doua
zi pe soare puternic evaporarea lichidelor toxice cit gi descompunerea lor,
se va face mult rnai repede.
9) Folosirea mijloacelor microbiologice. fn aceastg luptii trebuie s5 conlucreze strins entomologii cu agronomii unitiitilor agricole de stat ?i
cooperativelor agricole de productie.
Primii vor pregtiti materialul de insecte parazitare gi entomofage a d i u nitorilor, iar secunzii vor inmulti
acegti paraziti dup5 oanumitii tehnic5,
rgspindindu-i pe cultur5 de i n d a t i ce
diiungtorii +i-au f5cut aparitia. De
pild5, rapita in floare, in loc s5 fie
tratat5 cu insecticide, poate fi salvat5
de la atacul d5un5torilor dac5 se r5s-

TOXICOZA

pfndesc pe culturti, cu avionul, sporii

bacilului Turingensis, tulpina anahze
- care in 6 zile se inmultegte fantastic +i distruge toti diungtorii de pe
terenul tratat. Contra puricilor plantelor se poate lnmulti acea mic5 ggrg5rit5 - Coccinela setempunclata care distruge repede majoritatea acestor dgun5tori.
Cercetitorii americani au selec3ion a t o linie de albine, pe care l e ~ a usi
numit ,,Albina alcatii" care -rezistii la
tratamentul cu metaxiclor cu care ei
trateaz5 intinsele culturi de lucerng
lasate pentru s5mint5, culturi care 8fnt
adesea atacate de niqte d5unitori periculogi. fn timp ce stupinele strline ce
vin la cules de la lucernii surer5 pagube
mari prin intoxicare, albina alcalii oulege f5r5 s i se intoxice. Cercet5torul
P. Lavie a descoperit un roi s5lbatic
intr-o p5dure care fusese tratat5 cu
esteri fosforici, substantlfoarte toxic5
gi care a ucis toate alhinele din stupinele vecine, dar la care roiul respectiv a rezistat. Prin inmultirea unei
asemenea albine, lupta contra intoxicatiilor va fi cigtigat5. Deci, in opera
aceasta se cere o conlucrare a organelor Btiintifice, a laboratoarelor care
prepar5 toxinele gi a tuturor stuparilor, pentru a inl5tura imensul periool
a1 intoxicatiilor albinelor.
Ca misuri directe de inllturarea
pericolului intoxicatiilor la albine; se
cunosc urmgtoarele:
1) Se face cunoscut sfatului popular
raional qi comunal sosirea stupinei
in localitate, la punctul determinat,
pentru ca stuparul s6 fie a m p t a t
cind se vor face tratamente.
2) Apicultorul anuntti qi htrepribderile sau cooperativele agicole de productie de prezenta lui cu stupii fn
preajma culturilor, pentru a-1 preveni
atunci cind fac tratamente.

TOKILWZA

322

3) Transport5 stupii la cel putin

7 krn de cultura tmtatd.
4) Stupii stau lnch4i tot timpul cit
se face t r a t a m t u l cu-substanta respectiv5 gi n u se fng5duie zborul albinelor decit cel mult dup5 citeva zile,
in rcapopt cu remanenta pe teren a substantei toxice foloaite. De piM5 erbicidele ce se folosesc la distrugerea
buruienilor din culturi, sint periculoase numai timp de 5-6 ore de la
aplicarea tratamentului.
Sint ins5 altele cu o remanen#; mare,
de la 8-10 gi chiar 25 zile. f n a t a r i
situatii, stuparul n u mai poate lua
alte mssuri decit s5 inchidri imediat
stupii gi s5 transporte stupina in prima
sau cel mult a doua noapte la o dep5rtare de cel putin 8 km. Numai dacG
dup5 2-3 zile de la tratament a survenit un timp cu ploi abundente gi
apoi este cald ~i soare, albinele pot
f i eliberate f5r5 pericol. Cind fungic idele sau insec! icidele sint disperfate pe culturi cu flori in capitule
cum este trifoiul, remanenta toxinelor mai tine inc5 2-3 zile. f n aceast5
situatie, stuparii vor lua urm5toarele
miisuri :
a ) Se l5rgesc cuiburile distanf,ind
ramele la 13-14 m m ; se mAregte capacitatea stupului ad5ugind un magazin de recolt5 sau un corp c,u faguri
goi. Acolo se agaz5 dou5 rame hr5nitoare ou ulucelul In care se pune me-

veranda de-urdinig pentru prevenirea intoxicatiei

TOXIGOZA

reu ap5. Consumul de apii 3n cursul

unei zile, pentru o colonie bun&, este
de 3 - 4 litri.
b) Din stup se scoate tot materialul de protectie cit gi podigorul, iar
aeesta se inlocuhqte cu o ram5 cu
pinzA metalic5 cuochiuri de2-2,5mm.
c) Capacul, care se agaz5 pe deasupra ramei cu pin25 metalicg pentru
a nu inggdui luminii s5 pGtrundI puternic in stup, st%ridicat dinspre nord
de 1,s cm. Pe acolo se face un activ
schirnb de a e r in stup, a t i t de necesar albinelor inchise. Pe oapac se
pune iarbii de curind cosit5 pentru a
tine r5coare.
d) Urdinigul se inchide complet. fn
felul acesta albinele se rlspindesc in
corl~ulsuperior cu faguri goi gi primesc curenti de aer de sus in jos.
e) Unii apicultori folosesc la urdinig o cutie, ca o verandg, de 40 cm
inalt5, 6-7 cm latii, f5cut5 din pinzii metalicg, ferit5 de lumin5 cu foi
de placaj gi cu aerisiri mascate. fn
interior, pe scindura de zbor, se afl5
un mic jgheab cu ap5 alimentat pe
deasupra cit mai des. Rezultatele sint
mai bune chiar decit la metoda cu
urdin isul complet inchis, c5ci albinele nu se simt inchise gi nu se nelinigtesc.
fn S.U.A. apicultorii folosesc saci
largi cu care invelesc stupii mari 15sind in fats stupului plnza la o distant5 de 30 cm. Albinele nu se simt
astfel inchise gi nu se nelini$esc.
Pinzele din fat5 se ud5 des pentru a
pilstra r5coare. Ele pot sta inchise astfel dou5 zile.
f ) Dac5 in stup, la inchidere, nu
este hran5, se vor pune 1-2 faguri cu
sirop dens de zah51-111 turnat fn celulele goale ale unui fagure.
g) Coloniile care, inchise fiind, manifestii o mare nelinigte d q i au apii
destul5, iar in interioral stupului nu

TOXICOZA

323

este prea multii luming, se pot in5bugi. In aceast5 situatie, decit s5

p i a ~ gin intregime cu puiet cu tot,
stuparul r a prefera ca s5 le deschidri
chiar cu riscul c5 s-ar pierde prin intoxicatie o parte din culeggtoare.
h). Coloiniile inchise sint mereu alimentate cu ap5 rece.
i). Dupii ce tratamentul s-a terminat, la 2-3 ore se spa15 bine cu siipun
gi sod5 scindurile de zbor ale stupilor,
peret.ii lor frontali gi capacele, rnai
ales cind toxicele s-au dat din avion
sub form5 de prgfuiri prin apropierea
stupinei. Este nevoie de asemenea mrisuri dacB substantele sint din cele ce
intoxic5 prin contact.
Seara urdinigurile se deschid f iind
Irisate astfel t o t timpul noptii, pe?t r u a fi reinchise dis-de-dimineata.
Albinele care stau afar5 pe peretele
frontal sau pe scindura de zbor nu se
vor goni in stup cu fum, ci prin pulverizare cu apg gi se indrumeaz5 spre
urdinig cu ajutorul mtituricii.
j ) . Cind simptomele de intoxicatie
apar fHr5 ca stuparul s5 fie cunoscut
c5 in imprejurimi se fac pulveriz5ri
cu insecticide, o prim5 m5sur5 este
ca sZt se elimine irnediat din stnp fagurii cu polen. fn felul accsta sint salvate toate albinele doici qi puietul.
b). Sint imprejuriiri cind, degi se
trateazl o cultur5 cu insecticide, stupii nu se inchid dacg:
- albinele sint indrumate spre o
resurs5 de cules mai atractivii, fh-5
sri mai zboare spre cultura tratatii.
De pildii, n u s-au mai inchis stupii cind la G.A.S. Lehliu s-a tratat
lanul mare de porumb contra dinngtorilor, c8ci albinele prin dresaj au
fost indrumate spre un Ian apropiat cu
coriandru. Se inchid urdinigurile cit
timp avionul zboarti ~i imprlqtie insecticidele, dar numai cind acele culturi
sint la o deptirtare de cel putin 2 km ;

T R ~ V A Z A R E AC O M ~

- dacg stuparul atrage in prisac.8

la o activitate de cules toate albinele
culeggtoare, dindu-le in adiipiitor sau
in uluce sirop parfumat cu esent5 d e
melisl, garoaf5 etc. Siropul se d 5 la
4-5 dimineata, turnat in stupi in
cantit5ti de 100-450 g intre intervalele dintre rame, pentru formarea reflexului conditionat de cules. Zburind
afar5 in stupin5, ele gssesc ugor adiipiitorul din care curge in pic5turi dese
acelagi sirop, rcnunf85la culesul din
cfmp din ziua precedentii gi in felul
acesta sint retinute cu o activitate de
cules in prisac5 2-3 zile, pin5 trece
primejdia intoxicatiei, cu conditia ca
adripritorul sii fie alimentat permanent
cu sirop.
TRANSVAZARBA COLONIEE din tr-nn
stup in altul este o operatie care
se face: cind stupul in care colonia a s t a t pin5 atunci este vechi qi
trebuie schimbat; ori cind stupina
este bolnavri iar albinele trebuie mutate in alti stupi curati, aau, clnd se
retrage colonia dintr-un stup primit i v cu toti fagurii s5i gi se trece intr-unul sistematic. Aceastri din urm5
operatie se face astfel:
- cu ajutorul fumului rji prin cioc5niri dese in peretii buduroiului a l ~
binele se prigonesc intr-o cognitti sell
roinitri. Cognita se pune provizoriu pe
locul ocupat in prisaca de buduroi,
care este dus in c a d ; dupii ce se scot
?,epugele de sprijin a fagurilor, acev
tia se incadreazg in ramele stupului
sistematic, iar acesta se apzri in pcisac$ in acelagi loc. Albina se scuturA
din roinit5 in fats stupului.
Transvazarea unei colonii dintr-un
stup sistematic cu rame rnai mari En
altul cu rame mai mici se face triind
partea de sus gi de jos a- fagurilor
unde obignuit sint celule de trintor.
E i se introduc e x a d in ramela noi,

Trintor

mici, legind apoi fagurii cu cite dous

sirme transversale.
TR~NToRUL reprezintg in colonie
elementul sexual mascul, care asigur5 fecundarea m5tcii gi deci perpetuarea Pn timp a speciei.
E i se nasc pe cale partenogeneticii,
fiind fiii numai ai mamei lor, c5ci ei
nu au tat& V.n. Partenogeneza. Calit5tile trfntorului sfnt cele mogtenite
de la mami, cgci el provine dintr-un
ou nefecundat produs de matc5, calit i t i amplificate de albinele-doici care
1-au ingrijit. Acestea ii transmit prin
15ptigor gi hrana glandular5 calitiitile pe care ele fnsegi le-au primit de
la mama lor comuni. Viitorul trintor, la rilndu-i, sub influenta acestei
hrane ce are o capital5 influent5 asupra celulelor sexuale, transmite descendentilor calit5tile ereditare ale
albinelor-doici.
Inf5tigarea lui impune prin masivitatea corporals, cllci este de peste
dou5 ori mai mare qi mai greu decit
albinele coloniei, ctnthind circa,
0,24 g fats de 0,1 g ctt are o albini
lucritoare. Pentru a-i putea cregte
astfel, albinele clidesc faguri cu celule
mult mai mari f a t i de cele cl5dite
pentru albinele lucritoare. De pildi
un decimetru pitrat de fagure pent r u cregterea trtntorilor are 520-530

celule mari, f a t i de 800-830 celule

de albine lucrltoare.
Dezvoltarea trintorilor in celule
tine 24 zile de la depunerea oului de
cltre matc5 pin5 la eclozionare. fn
primele 10-12 zile ei stau pe fagurii
cu puiet unde stnt inci hriiniti. Dup5
aceasta devin maturi gi se mut5 pe
fagurii cu miere unde se hrllnesc singuri, totugi continug a primi, din cind
in cind, hran5 bogat5 in proteine.
Acolo tr5iesc in general grupati.
~
~
~
oricft6
~ hrana
~ vor~ avea,
~ nu i
pot tr5i decit in colectivitatea s t u ~ u lui ?i numai In prejma albinelor-; ei
mor curfnd cind sfnt lisati izolati,
chiar dacS au c5ldurg ambiantg potrivit5. fn schimb pot t r i i In stup, cind
albinele ii ingiiduie, din toarnn5 p h i i
in prim5varg.
Un trintor consumi in medie 14,5
mg miere pe zi. Zborul lor este de la
ora 10 pin5 la 17, dar cei mai multi
se reintorc pe la ora 15. fnainte de
amiazg zboaril numai 1din 16 gi numilrul zborurilor cregte proportional cu
cgldura gi sc5derea umidit5tii relative a aerului. In cllutarea mitcilor
pentru fmperechere zborul lor tine de
la 10-45 minute. Sint fnc5 multe
lucruri necunoscute in viata lor. Ca o
curiozitate s-au semnalat adunllri masive de trintori ce se fac an de an pe
aceleagi locuri in vederea imperecherii cu m5tci ce vin acolo.
Deosebirile anatomice ale trtntorului fat5 de albing slnt:
- are un cap mare cu doi ochi laterali bombati, cu un num5r mai mare
de fatete; antenele - organele cu
functiuni multiple, dar in special pentru miros - au 37 000 orificii de receptare ale mirosului mitcilor ieqite
in r u t ;
- nu are ac gi nici alte mijloace
de apgrare, nici cogulete la picioare;
limba este mai scnrtti, servindu-le

numai la sugerea mierei fluide din

celule sau la primirea hranei ce i-o
zile doicile
dau in primele 10-12
co 1oniei ;
- fn schimb au un abdomen voluminos ce ad5postegte aparatul de reproductie care a fost descris la anatomia albinei - V.n. Albina, aparatul
reproducgtor. Este gregit ins5 s5 se
cread5 c5 toti trfntorii dintr-un stup
sau prisac5 sint virili, c5ci spermatozoizii se formeazii in stadiul larvar
in direct6 leg5tur5 cu l5ptigorul primit de la albinele doici in primele
trei zile, cit gi in hrana complex5 cu
baz5 de multe proteine din polen, ce
o primesc larvele lor pin5 sint c5p5cite.
Lipsa polenului din stup determinii
albinele s5 elimine adeseori larvele de
trintori din cuib. F5r5 acest element
de baz5 gi de creatie care este polenul,
spermatozoizii nu se pot forma integral.
Crescgtorii de m5tci nu trebuie s5
scape nici o clip5 din grijii colonia
producgtoare de trintori selectionati.
0 colonie patern5 ins%,nu poate sustine in bune conditii decit cel mult
2 000-2 500 trintori. Nu trebuieniciodat5 s5 se uite c5 in hrana ei de stimulare, cit gi a nucleelor de fmperechere, s5 nu lipseasc5 niciodat5 polenul.
Lipsa total5 a trintorilor din stup
nelinigtegte colonia, care nu rnai lucreaz5 cu aceeagi rivn5 ca atunci cind
trintorii slnt prezenti l h g 5 lucr5toare.
Limitarea num5rului de trintori in
stupi se face prin:
a) schirnbarea anual5 a mgtcilor,
cunoscut fiind c5 mltcile tinere evit5
s5 depun5 ou6 fn celulele mari, pe
care le ocolesc ;
b) prin folosirea ramelor clc3ditoare,
V.n.;

c) fagurii artificiali se dau la cliidit lntregi pe toat&suprafata ramelor.

Alte rosturi ale trtntorilor En colonie, fn afara celui amintit rnai sus de
buna dispozitie la lucru a albinelor,
rnai sPnt :
a. ei iau parte la prelucrarea nectarului adus in stup gi deci la eliminarea unei hsemnate cantit5ti de ap5
din nectar pentru maturarea mierei;
b. distribuie - dup5 K . von Fritsch - albinelor lucriitoare hran5 din
continutul gugii lor, f5cfnd astfel
schimb de hranii cu ele; s-a constat a t c5 din guga inc5p5toare a unui
trfntor pot sii se alimenteze 30-40 albine ;
c. se crede c5 au oarecare rol gi la
clocitul puietului din cuib, degi acest
rol este contestat de alti cercetiitori
care sustin contrariul.
Prigonirea trfntorilor este o actiune
pornit5 dintr-un reflex alimentar care
apare la albinele culeggtoare rnai mari
de 20 zile. Se pare c5 cele tinere nu
iau parte la acest act de-eliminare
din colectivitate a elementului b5rb5tesc. De indat5 ce fn cimp albinele
nu mai gbesc hran5 gi sint nevoite 55
consume din rezervele adunate, se pot
dispensa de prezenta trintorilor. Cfnd
verile sint reci gi rnai au nevoie de
ei, 85 le ajute la p8strarea cilldurii, f i
rnai fnggduie, chiar dac5 afar5 nu rnai
g5sesc nectar de cules. De fndatii ce
c5ldura a revenit, ele incep 86 elimine
puietul de trfntor deschis gi chiar c5p5cit, c'a apoi s5 refuze accesul la fagurii cu miere a trfntorilor maturi; fn
acest scop fi izoleaz5 pe fundul stupului, prin colturi, sau sus pe letitoarele superioare ale ramelor, refuzfnd
s5-i rnai hrheasc5; celor care au iegit afar%,nu l i se rnai Png6duie intrarea In stup. Atit mi flgmfnzi cft gi
cei pringi de frig la exterior mor cu-

TR~ORUL

rind ;rar de se rnai glsesc pe ici pe colo,

in cofonie, fnspre toamnii.
Bolile trfntorilor sint mai putin
frecvente, dat fiind c5 prezenta lor in
stup este de d u r a t l limitatri. Totugi
faptul c l ei nu sint ap5rati d e antibioticele naturale aflate pe corpul albinelor gi m5tcilor, dar care nu au fost
aflate de cercetiltori pe cel a1 trintorilor, Pi expune la diferite afectiuni.
Cel rnai adeseori larvele de trintori
sint atacate de dou5 afectiuni micotice - aspergiloza, V.n., datorit5 ciupercii Aspergillus flaous cit gi puietu1ui vil~os,V.n., provocat t o t de o ciupert55 microscopicil: Pericyslis apis
micosa.
TRIFOIUL, Trifolium L. din fami-

lia Leguminosae este una din bunele

plante melifere de la care albinele
a d u n l rnai ales polen, cind se face
dresaj in acest scop.
Mai toate speciile de trifoi sint rustice, rezistente la calamit5ti yi internperii, adaptindu-se ugor mediului.
l ~ f l o r i r e alor are o durat.3 obignuit 5 de 25-30 zile, in care timp albinele
adunii nectar ce d5 o miere exceptional$ calitativ, fiind considerat6 cea
rnai bun5 ca savoare gi prezentare.
Trifoiul ofer5 albinelor ~i polen bogat
in substante nutritive, polen a clrui
culoare este brun-deschis, brun-inchis
pi chiar negru.
Planta, la rindul ei, d6 albinei nect a r mai ales la unele specii, iar dup6
cercettitoarea Krasikova, care s-a ocupat cu studiul bacteriofaglui, V.n. s-a
putut izola de pe florile de trifoi alb
~i roz un bacteriofag care lizeazil bacilul a h e i , unul din presupugii factori
etiologici a i locei europene.
Mierea de trifoi are o deosebitl savoare. E a este bogat5 in vitamine;
corntine vitamina B, -.in proportie
de 8,6 micrograme la 100 g miere, vi-

326

TUBUL DE SI?CLA

tamina B, - 77 micrograme gi vitamina C - 0,2 micrograme h aceeagi cantitate de miere.

Culoarea mierei de trifoi - dupri
specii - este a l b l la trifoiul alb pitic, galbenil adesea bltind in rogietic
la celelalte varietsti; are calitatea deosebit5 c5 cristalizeaz5 fncet, c h i paportul intre glucozj gi fructoz3 este
de 100 la 104 pentru cea din urm5.
Polenul trifoiului este bogat in substante, zaharuri, vitamine etc., iar cu
colectorul de polen apicultorul, realizeaz5 o bun3 recolt5 cfnd folosegte
anumite metode de stimulare gi dresaj a1 albinelor.
TUBUL ACUSTIC sau semnalizatorul
este un simplu tub de cauciuc, lung
de 1-1,5 m cu ajutorul cgruia, in
timpul iernii, apicultorul verificlsituatia albinelor in stup. v. fig. pag. 264.
Se introduce un c a p i t a1 tubului pe
urdinig, ceva rnai adinc, iar cap5tul
opus se apropie de ureche.
Cind situatia in stup'este normals
se aude un zumzet ugor, uniform, ca
un freamlt. Cind ins6 albinele sint
nelinigtite de un goarece care a pBtruns in stup ori de lipsa hranei sau
sufer3 de diaree din cauza c ~ n s u m u l u i
mierii do man3, se va auzi un zumzet
ascutit, nervos. Stuparul este astfel
avertizat de starea anorma15 a cnloniei gi va interveni.
TUBUL DE STICLX pentru prinderea
vi eliberarea mgtcii, far5 ca ea s l
fie apucat5 cu mina, este cel rnai
practic mijloc pentru aceastil delicat5 operatie, fat3 de oricare alte utilaje folosite pin5 astlzi. Tubul de
sticll are un diametru de 2 cm qi o
lungime de 12-13 cm. El este dcschis la ambele capete, dar la unul din
ele care are marginea putin ~Pisfrintl
spre exterior cam de 2 mm, se leagti

TUBUL DE STICLA

327

Prinderea miltcii de pe fagure filril a o

atinge
- cu rnina:

I
o cutie goalil de chibrituri se a~azilpeste ruatcs
unde actireazil aceasla; 2 - colivie
1)cntru r e f ~ ~ g l umiltcii;
l
3 - cutia cu rnatca se
d>achide, agezind deasupra colivia de refugiu tn
care intra matca (Or8si Pall)
pe tagurele

o ronddil f5cut6 din p'lnzil metalic5. Tubul de sticlg ire agazil peste
matca de pe fagurele unde 01.18. E a
neavind loc unde s5 se refugieze,
se urcii pe tub, care este intors atunci
cu deschiderea in sus yi astupat cu
na dop de vat8 sau hirtie. Tubul cu
matcil se tine la cjldura corpului apicultorului ori in buzunarul de la
vest5 sau de la pantaloni, pin5 matca
se red5 direct coloniei pe fagure sau
in colivie. 0 r 8 s i P a l l foloseyte
Pn acelagi scop o cutie goal5 de chibrituri aga cum se vede din desenul alilturat.
TULICHm,i, cleita, chiperul lupului, liliac de phdure, - Daphne meze-

TURTA DE POLEN

reurn L. - este un arbust cu fructe

veninoase din familia Thymelaeaceae,
care se claseazg printre cei mai productivi arbugti meliferi. E l are o
in5ltime de I m, cu frunze alterne, in
form5 de lance, cu petiol scurt. Florile
sint de culoare roz, foarte mirositoare;
ele stau strinse in buchetele cite 3-4
la un loc de-a lungul ramurilor. Florile apar din vreme, la sfirgit de martieinceput de aprilie, inainte ca arbustul s&infrunzeascil, oferind albinelor o
bogitie de nectar rar intilnit5 ce tine
zece zile. Fructele sint nigte bace rogietice mari, alteori galbene, dar totdeauna otrgvitoare. La noi cregte in regiunea mnntoasii gi s u h u n t o a s 5 , pe
locuri umede gi despiidurite.

TURTA DE POLEN sau turt5 de zah5r. V.n. Hrana alhinelor.

Tulichinl.

ULMUL - Ulrnus carnpestris L. este un arbore mare din familia Ulrnaceae, care are o mare valoare polenifer5 c5ci infloreqte fn luna martie,
inaintea multor plante sau arbori.
Frunzele au form5 ovals, dublu dinlate pe margini, cu virf scurt, asimetrice la baz5, aspre pe suprafala superioars gi acoperite cu peri moi pe cea
inferioarl. Florile ftirii codite apar
agezate in fqcicule laterale rotunde,
de culoare purpurie; sint foarte activ
cercetate de albine, care duc in stup
un polen rogietic38i mult nectar proaspst. fnfloritul ;dureaz5 numai 6-7
zile.
Polenul de-ulm este foarte bogat in
substante proteice. fn cursul verilor
calde, ulmul dii nectar extrafloral, dar
de o calitate inferioar5.
UMBRIREA STUPILOR in timpul verii se impune mai ales cind stupina
este in pastoral in cimpii insorite,
de exemplu la culesul de floareasoarelui. Cea mai bun5 umbrire o
dg desigur piidurea sau perdelele protectoare.
Mgsuri complementare se iau prin:
vopsirea cu alb a suprafetei capacelor,
agezarea crengilor de foioase sau iarb5

cositri pe capace iar sub capace se pun

peste cuiburi saltele izolatoare de
paie ; de asemenea este bine s5 se facli
intoarcerea stupilor cu urdinigurile
spre nord g.a. Cind stupina este micii
gi stationarg, In fata stupilor, fn partea dinspre sud se planteazg vitii de
vie agiitiitoare, plante cu port h a l t
etc., care feresc stupii de-razele directe
gi fierbinti ale soarelui, fnliituoind
astfel in mare parte roitul gi favorizind activitatea albinelor. V.n. Stup in6 .
UiHIDITATEA potrivit5 in stup este
o necesitate fiziologics pentru colonie. fn principiu, notiunea de ,,umiditate" reprezintii o anumitil cantitate
de vapori de apii cuprin~ihtr-un metru cub de aer la o temperaturg anumit5. Ea variaz5 in raport de temperatura inconjuriitoare. Dacii aceasta
din urmti este mare, atunci qi cantitatea vaporilor in aer fntr-un metru cub
urmeaz5 acaeagi cregtere sau invers.
Cind o anumit5 proportie de vapori
la metru cub atinge limita de condensare, filrg sii fie depiigitti, se zice cg
aerul acela este saturat cu vapori;
aceast5 limitg, ln fizic5, are valoarea
de 100%. Orice nou adaos de vapori

peste aceastii limit5 In orice spatiu

limitat, deci gi in stup, duce la condensarea vaporilor imperceptibili gi transformarea lor in mici piciituri de ap5,
in logurile cele rnai reci. Aceste legi
ale hidrologiei se aplic5 gi in stup.
Dacii iarna, in stup se mentine o temperaturii putin rnai urcat5 fat5 de cea
de afar%,umiditatea nu va fi exterioarii. Condensarea vaporilor in stup are
loc in locurile rnai deplrtate care sint
gi cele rnai reci.
Umiditatea atmosfericii se exprim5
in miligrame pe metru cub (mg/m3)
gi anume:
- la minus 10C, aerul contine
2,l.mg vapori/m3;
- la P C , aerul contine 4,9 vaporilms;
la plus 10C, aerul contine 9,4 mg
vapori/m3 ;
--: la
plus 20C, aerul contine
17,2 .mgvapori/m3.
D.eai c h d temperatura ooboar5 sub
0C umiditatea aerului din stup scade.
fn ,schimb la o temperaturii ce , urcii
peste aceastii limit8 minimii, aerul are
o proportie rnai mare de vapori cu apg
p h 5 la saturare.
fn stup, izvorul de cgldurii il creeazii
albinele pe douii ciii: in mod natural
prin aokivitatea ce o desfilgoarii, iar
iarna prin activitatea mugchilor toray
cici care produc vibratii de inciilzire.
Mierea are ins5 in components sa o
proportie de aproape 20% apii. Organisrnul alhinei asimileazii aceastii apii,
folosind-o in procesul de circulatie
sanguini pentru regenerarea protoplasmicii, iar prisosul, organismul il
elimin5 prin respiratie sub form5 de
vapori inciircati cu bioxid de carbon.
fn stup se produce de indatii o separatie: bioxidul de carbon care este
rnai greu ca aerul inconjurfitor se lasii
in jos, iar vaporii cu apii fiind mai
ugori ca aerul se urcii pin5 sub plafon,

unde igi cautii cale sii ias5 afarii. Dacii

stuparul are un dispozitiv care sii ingiiduie ugoara lor eliminare, cum este
de pildii micul urdinig superior sau
orificiul din podiqor acoperit de salteaua de paie, ei se strecoarii h c e t
afarii. Dacii nu au pe unde sii iasii gi
deci se acumuleaz5 in stup, il umplu,
intrii In contact cu peretii reci ai acestuia cit qi cu fagurii miirginagi neacoperiti de albine in iarnii, se condenseazii transformindu-se in pic5turi de apii.
fn aceast5 situatie materialul izolant
de dincolo de diafragm5 se umezegte,
devine conductibil gi nu numai cii nu
rnai retine ciildura, dar o absoarbe din
stup m5rind riiceala din interior gi
dlunind coloniei. Aceastil umiditate,
cit rnai ales apa scursii direct Pn stup
din ploi sau ziipada topitii, este chiar
rnai primejdioas5 decit frigul pentru
buna vietuire a albinelor. Ea este fn
acelagi timp favorizat5 gi de variatia
temperaturii de afar&,gtiut fiind cil Pn
timp de ger aerul este mult rnai uscat
decit atunci cind temperatura este
peste PC. Cind iarna este cetoasti, far5
ger, umiditatea atmosfericg a aerului
cregte, ciici el se fmbib5 cu vapoei pe
miisur5 ce se inciilzegte. Din contra,
la frig, umiditatea scade. Legea aceast a este urmat5 gi de climatul interior
a1 stupului.
fntr-un stup ocupat de o colonie
bun5, albinele produc pe zi 100 calorii. Aerul inciilzit va absorbi vaporii de apti din respiratia albhelor
gi in felul acesta se piistreazii un echilibru stabil intre ciildur5 qi umiditate,
afar5 de locurile reci din stup, lnde
vaporii se condenseazii. S-a studiat
a m h u n t i t problema atmosferei din
stupul cu albine gi s-a constatat cii
,,atit timp cit albinele sint capabile
sii mentinti temperatura interioarii
putin rnai ridicatii fats de cea exte-.
rioar5, nu va fi nici un pericol de con-

UMmITATEA

330

densare a vaporilor de ap8 hl stup"

(A. B il d e 2 ) . Totugi, o umidjtate
relativi Pn stup, in unele imprejuriri
n u numai cB n u este periculoasil, dar
esbe chiarnecesarii albinelor mature si
rnai cu seami puietului in diferitele
lui &adii de dezvoltare. La o temperatur5 de 34OC, cit are obignuit cnibul cu
puiet, umiditatea relativlt este de
55-60%. B ii d e I o stabileste la o
p~oportiemai r e d u d de 40-45%. E a
poate fi ugor depilqitii pent.ru scurte
intervale, rnai ales in perioada activii
de cules intens de nectar, dar atunci
albinele, printr-o ventilatie m5rit5,
restabilesc curind echilibrul necesar.
E a poate fi citeodati ugor coborit5,
in, sezonul rece, dar atunci albinele
regtabilesc microclima favorabilg ~ i e
tuirii lor. Stuparul va cduta permanent
mijloace practice st5 repid cisldura in
stup iurna qi sil Indepgrteze umiditatea. S-a observat c5 datoriti peretilor
vopsiti tn negtu umiditatea este rnai
scileutai In stupi. Autorul fixeazi cu
dou5 yipci pe peretii laterali gi pe cel
din spate ai stupului o foaie de carton
gudronat incil din toamn5.
0 datti cu aranjarea cuibului pentru
iarn5, lasi h stup atitia faguri cit colonia po&e sli-i acopere; golul r5mas
dincolo de diafragma milrginag5 este
completat cu materiale termoizolatoare care nu absorb umiditatea ca
pleavti, cflti de cinepti, talag fin,
V.n. Tehnica apicoki, luna octombrie,
ovlnduirea cuibului gi luna noiembrie,
precizarea spatiului.
Sezonul cel rnai critic pentru albine
inl legiiturti cu o umiditate dspikjiti
esbe iarna. Ele pot rezista ugor la frig,
diucii au rezerve indestul5toare de hranii d a bun& calitate, dar slnt In parte
dezamate in lupta contra umiditiitii
excesive. De aceea, cercetgtorii au
prepus ca vaporii de apti din stup s5
fie condensati nemai in anumite p5rti

UMIDITATEA

ale stupulai, pentru a se scurge cudnd

afar%. Acest deziderat il Indep1inegt.e
cu prisosintli ,,condensatorul metalie"
de vapori denumit de A m b r u s t e r
magnet de apri, V.n. - care, fixat la
fundul stupului, in partea d%n spate,
atrage acolo vaporii spre obndensare,
iar stupul este astfel ferit de emesul de
umiditate din interior.
Este drept c5 in sezonul de iarnli
albinele resimt nevoia organic5 de apA
pentru neintrer~pt~ele
schimbilri metaholice, dar ele vi-o asiguril pe cale ocolit8. Stind in ghem ele desfilgoar8 totugi o activitat e muscular5 care urc5
temperatura in comunitate ; c5ldul.a
astfel creati absoarbe o oarecare cantitate de vapori de apB, care urc5 umi- ditatea intr-o proportie ceva rnai mare
de 50%. Mierea din celulele fagurilor
aflati sub ghem absoarbe surplueul
acesta de umiditate, devine rnai fluid5
gi albinele, consnmind-o in aceclrrti stare, igi satisfacnecesarul organic de apii.
Acest proces se face ins5 Pntr-o ~ i tuatie n o r m d 5 de temperatwa qi cu o
umiditate relativ proportional5 in
stup. Clnd intervine o urniditate in
exces, albinele, dup5 MI o o d r o v,
nu mai pot elimina prin evaporatie
apa aflati 'in alimentele consumate,
ba din contra o retin in organism ,,de
team6 ca prin ea s5 nu mireasc5 gi mai
mult pe cea din stup" (G u b i n a).
Aceastil retinere are consecinte wle,
cici curind apare diareea, care adeseori este preludiul nosemozei, ceea
ce confirm5 si cercet5torul S v o b od a, care spune clar ,,umiditatea
fnseamng evaporare de api4, care determ i n i elirninarea cilldurii din mediul
respectiv. Fti1'5 c5ldurB albinele nu
pot trili, iar in mediul umed nossmaza
rilmlne virulent5 un timp indeiunga%".
0 umiditate reiativ mairita este rnai
primejdioasli nu numai iarna, dar
chiar gi vara, pentru eolonie. De pild5,

UMLDITATEA

331

puietul cape trece printr-o asemenea

fncercare - dupii cercetiirile expuse
de Ana Maurizio - i se smrteazl
viata c h d ajunge la maturitate, Incit
albinele abia n5scute nu triiiesc rnai
mult de 8 zile. Explicatia acestor
pierderi premature de albine este c5, in
starea de excesiv5 umiditate din cuib,
n u se rnai face in organismul puietului
din celule un metabolism normal, iar
in intestinele albinelor eclozionate se
ggsyte acumu-lab&CI ~ubstanttigroasi
~i galbenti lipsitl de zahsr, care imp i e d i d h r h i r e a ?i schimbul organic
normal. Ea a giisit c& un puiet crescut
intr-o ambiantg cu o umiditate putin
mai sc&zatiifat$ de normal gi pe care
experimental a cebarlt-o phi4 la 25 %
a dat albine mature care au trgit 35,2
zile (media).
I n aplicatia practicg a acestor observatii pretioase 6% constatti cB, In
t,impul verii c h d In stnp b t r 5 cantitiiti Pnsemnate de nectar cu mari proportii de ap&, umiditatea, In unele
momente, este ridicat5. Coloniile puternice restabilesc curllnd echilibrul
nonnal, iar puietul nu se reairnte de
ioc. Na acelagi lucru, fns5, se fntimpl5
in coloniile rnai slabe. Eliminarea
surplusului de umiditate cere o mare
risipa de energie, pe care, adeseori, coloniile slabe nu o au; de aceea umiditatea din stupii cu colonii slabe se eliminil mai anevoios; ea se rgsfrfnge
asupra vitalitiitii puietului care iese
mai bicisnic qi eu Q lengevitate mai
redus&, aga oum s-a ariitat, ceea ce
influenteazti mult asupra productiei
acestor colonii.
De aceea umiditatea peste limitele
normale implic5 o actiune de v ~ n t i lafie activ5 pentru a o elirnina din
atup, ventilatie care reetabilegte un
echilibru normal. fn schimb Pn iarng
ventilalia trebuie bine calculat5, ctici
dacg esCe prea mare creeazg In stup

UNIREA COLONIFLOR

curenti primejdiogi, iar dacg este p e a

r e d u d vaporii de apti drain In in&
rior, se condenseazQ qi se trandormii
in tjiroaie de apti pe pereti gi pe fund,
cu toate consecintele ce decurg dintr-o
atare situatie, rnai ales cind fuadul am
este prevkut cu placa condensatcaw
amintit5 rnai sus.
USIREA COLONIILOR se face In m u mite 'Imprejuriri, cPnd apiwltorul
g5segte e5 este neeesar ca douii, 8au
rnai multe din ele, s5 fie contopite, fie ca sEi dueti impmunil o muncti
prsduotiv6, fie oa sii t r e a d un impas
sau o g~eutatede seaon, cum eete de
pild5 cea a ierntirii.
rjnirile de colonii se fac rnai ales h
toamnil, cind stuparul are farnilii
temporare sau nuclee pe care nu vrea
sil le ierneze separat. El contopegte
nucleul sau familia temporar5 cu colonia de baz5, iar rntitcile disponibile
slnt puse la iernat in afara ghemului
sau fn stupugori de Impertkhere. fn
felul acesta va avea pentru i e r m
colonii puternice de 3,5-4 kg, care
vor eonsuma putin pi vor t r e e tlgor
greutitile iernii. fn primiivarii se refac
ambele unititti, dlnd nucieului matca
ce a stat
atuaci separat.
Unirile de toarnnii slnt cele rnai reugite; in primul rfnd albinele au tin
timp hdelungat ca s i se contopeas&,
iar in primgvara viitoare, colonia mificat5 pornegte cu mult spor gi arfnt
la rnunc5. Arpoi consumul hranei 3a
douB colonii ce trgiesc separat este
foarte mare fat5 de consumul coloniilor puternice, care folosesc mai puf in5
hranil, socotit5 pe unitatea de greutate a adbinelor din stup.
fn prirnilvaril se unesc doar coloniile
oare au i q i t sliibite din iarng, aa dmas orfane aau au fost atacate de nosemoz5. fn aceaetg din urm&gituatie,
unirile se fac numai Pntre coloniile

UNIRFA COLONXILOR

'

UNIREA GOLONIILQ8

332

care au supravietuit gi sint hcil viabile@ ar putea da o productie. Altfel,

este de preferat sil fie nimicite.
Unirile de sezon se mai fac qi atunci
cind unele colonii gi-au pierdut matca
intr-un timp cind in cuib nu se g5sesc
nici larve, nici ou5, din care ele s5-gi
poat5 cregte o matc5 nou5. Astfel de
colonii sint in perspectiv5 s5 devin5
bezmetice, V.n.
Se unesc de asemenea coloniile care
vor conlucra ca s5 dea o productie
mare, formind ,,colonic de strhsur5".
Vm. Roire, roirea prin scuturare. Dupii culesul pentru care s-a f5cut unirea,
fiecare din cele douii unit5ti contopite
isi recap5tl individualitatea.
operatia de anire a coloniilor trebuie s5 respecte anumite principii gi
se face:
a) atunci cind ,prin contopirea a
2-3 colonii se urm5reate in final
mgrirea productiei ;
b) cind prin int5rirea coloniilor
destinate cregterii de m5tci se u r m t
resc populatii mari in stup. Trebuie
ins5 sil se qtie cii obignuit, oricind se
va.face o contopire, operatia n u dB
rezultate imediate gi spectaculoase,
cind ea s-a executat cu colonii slqbe.
Apicultorul trebuie s5 aib5 r5bdare vi
s& urm5reasc5 de aproape noua formatie. Unirea unor asemenea colonii
necesitti un oarecare timp pin5 se statornicegte un echilibru q i o ,,repartitie
just3 a bratelor de mun65". Adeseori
s-au viizut colonii contopite, cu populatie.numeroas5 care au lincezit timp
indelungat ping au inceput 0, munca
activ5 si ordonatl.
- Cind se unesc douii colonii puternice in vederea unei productii
miirite se r e c ~ m a n d aca inainte cu 24
ore, fiecare din ele s5 primeascii de la
alti stupi cite un fagure cu puiet neciipcicit, far5 albin5 acoperitoare. Albi-

nele devin rnai active ~ i n dse face

operatia de unire a doua zi.
- Unirile n u se fac intre colonii
puternice g i colonii nejustificat de
slabe, ciici acestea din urm5 e posibil
sii fie bolnave de vreo boa15 molipsitoare, iar operatia va da rezultate negative. Este mai bine ca dou5 colonii
slabe s5 fie unite h t r e ele, alegind
drept gazd5 pe aceea cu matca mai
tiniir5, mai bine conformatli?prolific5
gi cu un cuib mai compact g i f5r5 goluri.
In situatia c5 dou5-trei colonii
contopite sint slabe, nu trebuie s 5 se
considere c5 s-a format prin aceastg
operatie o colonie puternicil. E a va fi
cons iderat5 med iocr5 inci citva timp,
gi chiar ajutat5 de 1-2 ori cu cite o
ram5 cu puiet cgpilcit, luat3 din alti
stupi din prisac5, pin5 Igi ia avint in
munc5, in dezvoltarea cuibului q i acumularea de rezerve insemnate in stup.
- Colonia sau coloniile care urmeazil sS fie contopite cu cea care este
gazd5 trebuie s5 aibil 5.1 momentul
operatiei albine cu gugile pline de
miere, silindu-le la aceast5 aprovizionare p r i n ciocbirea peretilor stupului lor pi .citeva riibufniri de fum
intre faguri. fn felul acesta colonia
gazd5 va primi bucuroas5 pe noile sosite cu gugile pline.
La unirea celor douii unitSti este
bine ca operatia sii se fac5 intr-un stup
go1 de aceeagi m5surii, care se pune pe
locul ocupat de stupul gazdii. fn felul
acesta albinele ambelor colonii se simt
striline in cas5 nouii g i operatia reu~ e g t epe deplin.
- Colonia care se al5tur5, cit gi
cea gazdii, trebuie s5. fie pregitite cu
citeva ore inainte printr-o uniformizare a mirosului, iar ca miisurg de precautie matca coloniei gazdii s5 fie
provizoriu inchisii intr-o colivie automald, V.n. Albinele vor elihera rqatca

UNIREA COLONIlLOR

388

in urm5toarele 3 - 4 ore d u p i unire,

in care scop cele dou5 tubulete ale
coliviei automate in care se pune gerbetul de zahir n u vor fi complet umplute; albinele vor consuma curind,
in timpul celor 3-4 ore, putinul gerbet pus acolo gi elibereazi automat
matca.
- IJniformizarea mirosului ambelor .unititi se face prin mai multe
mijloace: ori se pune intre ramele celor d o u i cuiburi cite u n tampon de
vat5 imbibat cu un parfum, ap5 de
colonie, esent5 de melisi, ori garoafe,
sau se pune pe fundul ambilor stupi
cite o pungutg cu citeva grame de naftalini.
- Uniformizarea cu acelasi miros
intre colonii n u se face la m i i multi
stupi deodat5 in aceeagi zi, cjci poate
da loc la furtigag. fn cazul cind ea are
loc totugi, parfumul va fi schimbat:
la unele se folosegte de exemplu apa
parfumat5, la altele esenta de melis5
etc.
Timpul cit trebuie lasate albinele
ca s$-gi uniformizeze mirosul depinde
de orele oind operatia se face ; d a c i ea
are loc in plinci zi qi deci o mare parte
din albine si-nt afar5 la cules, trebuie
b a t e cel putin trei ore pentru ca toate, venind la stup, s5 aib5 acelagi miroe. Dac5 operatia se face seara, aga
cum este de dorit c5ci unirile de sear i sint cele mai reuqite, operatia de
unire se poate face d u p i 20-30 minute de la uniformizarea cu acelagi
miros, cici toate albinele se g5sesc in
stup.
Este recomandatri folosirea metodei
intRrcal5rii fagurilor pulverizati acoperi$i cu albine de la ambele colonii.
Fagurele pe care in momentul unirii
se a f l i matca gazdi r5mine pe loc impreunj cu cel vecin pentru ca ea s5 n u
se giiseasc5 la inceput intre albine
strsine, c i numai in.tre cele ale stupu-

UNlREA COLONI.ILQR

lui ei. Regruparea puietului celor doug

unitsti, in stupul gazd5 se face astfel:
la mijloc, se agaz5 fagurii cu puiet
deschis; in dreapta gi stinga puietul
cipscit, m5rginit pe ambele prirti cu
ramele cu hrani. Pentru fiecare 250 g
albine aduse in stupul gazdi se lasii
1,s rame cu miere. Cel putio un fagure
trebuie s i aib5 p5stur8, pentru ca matca sli poatci f i in continuare alimentat5.
Cind puietul nec5p5cit este prea
numeros, fagurii se impart gi altor
stupi din prisacg. f n felul acesta o
parte din albinele tinere trec la cules.
Dac5 unirea se face prin scuturarea
albinelor pe o plangeti in fata scindurii de zbor a stupului gazd5, albinele ambelor colonii cu miros unificat
se scutur5 alternativ. Prin scuturare,
mici particule de nectar sar din celule
peste albinele de pe plangeti gi ele.
lingindu-se in stup, se infr5tesc mai
curind gi mai bine.
Metodele de aplicare a principiilor
enuntate mai sus diferti foarte putin
iar aceste deosebiri sint in direct&, legitur5 cu cauzele care determini vnirea coloniilor.
Metoda folosirii stupulai strciin. Eagurele cu matca aleasi gi albine BCOperitoare se m u t i in mijlocul stupului
nou. Apoi se afumri bine ambele colonii. Fagurii cu puiet ti hranG d i n
amhii stupi dup5 ce au fost periafi :in
fata urdinigului noului stup sint .repartizati ling5 fagurelefcu matci. hlbinele igi dau seama c i sint in s t u p
s t r j i n , c5ci nu mai aflh acolo mirosuI
cunoscut, intr2i cu ezitare, se fnfr&fesc.
gi conlucreazil. Fagurii cu puiet c c
provine din stupul m5tcii respective
se pun ling5 fagure1e.pe care ea se afl5;
puietul celilalt se agaz5 a l i t u r i y i apoi
rezervele de hran8.
lMetoda ziarului perforat agezat intre
doui colonii suprapuse. Cu 24 ore

.dnqs u!p !!aodan aobn paaooals as sns

-sns !lem aqeqpm
ap lao y a d !ounqy 'qaldwoo ap!yDu;
alapotaur ydnp asadquo3 as aIatqqle !B
e n as sor a p ~nA!u!pm ze3 3sa3e nj
leuaa! e l aund as aqaan BCJ~BUIpuweol
an&sea 'um F; a p a-$~pu! o 18 wcu og u~ .sods na ~ z e e ~ a n l u oA! o pq!~!qe?s
ap aur!9un[ o no 's~anu! saalrr; !nlna q ~ n wap alsa eaujpyu! aprcn 'uo10p irt
-ohpod 1" *y u!p ~ n $ a l u e u!
j le?p? oaa$ aJleoqynqz ajaFqlP alleoq !smog
aqsa nes 'dnqs ap !nlndaoa a paeo!aad
-pqnfe a!iro[o3 pu!uaaap '!an%j p-c
-ns lean!3ar?w a p sol !eru w:, L e l 9nopj ad !emnu aSea9a.i as ~ z e qap !!uolc>3
nalanre!p w w s z - ~ g a p punloa la" !alsoj W ~ R W 'aalede Insatno p u ! ~
u!p aqsa.le ~3 arj 'sns a p ln8!rr!pan qlespl
-5zeq ap le!uo~w q p a p a!tT.'a~nd rlew
arj, ys au!q alsa ' a u a q qru!qas u l
aupiap '~nsalnaaalede. nu yugd '~ndw!$
.lernlswle F? @r)j u!p eeq~led n3 qpu; a ~ a l n d133 alkaao $03 ares !nlnu
tq '!nlnpunj'le y ~ ~ ? t r sapo !nirr/a?m?l -01ols [n~uaw!l.xledwoa u! ~eoq!aacIme
eschl uyad Eqtnzar lat 3! a!j - ~ g u o z an!q[e payj q!o~dpa ?a!nd no adn8lej
-!a0 883s ~nd!l le1 alsa wno - dnls un al!o aaaq as qe1nBaa pow u j r o u n l j ~
ap ! n l n d ~ ol ~
e ~ e l u o aa~alaaad
j
u! l e ! ~ q -n$s 1nq!n3 u; ?no ~ sq!u~od
e uol
alsa po a y ' a q z ap lempulos n3 qawuo:, -07s rr!p papu!% leqsur p u p Inluawmn
q o w p u j ynldnqs e sol ap e a l a ~ du; urp pu~da3ug'lvldaaq 14
u!p a78a.1
$1~13 as la ~ n u h q opow u~ -a[au!q -pSaad as !!~!un x!)eaado leaax a~
-1" $ p d ! 3 s p u n ad 'dnqs ug a a a q u !
.'$SZ! ~ 8 3 0
IRrUJOU
aa?? o a3 eaqwnuap aq6a S~~~azrfiq!na rrn e s a!i!zods!p e l aae a3 p j s m o
ap B#RJ ~euo!$aodoads~p
pu!! j a o p ~ q q
'au!qle
-11, InaBurnu '~.\!7313 arlels ng auytuam
ep Fqaqnpo qnur !6 !$y?!rea ealgr: 303 !em as n u po!u.ra~nd e a ~ dpqep o-aluyp
n:, ' (zunu?~$agaladur?-z?qn.uv~ir)eo! U O J O ~ aa!un u!ad r;??!uaaap e!l!wefi y z e a n l
alsa !am ~ n b ~ 1 n 8 no
u n aaeolpuywasv
-3aja !sur as n u a01 saa!un p u p a.i'~~.uz
-u!$nd ua~.odpsu! yp B ~ U B I'a.1eoln3
~
!rrw aqsa a!#onpo~d - s a p PI ad!u
81~ s ! q ~ s a !9
p ~ B U I O J Bal.Ileoj !-ado3 ' a ~ -aalnd sunre n e al!igyun ynopaymw
-a!m By 09 ap alsa aeqwq el e!$atlpoad pu;3 sale !cur - FJ 16. a a s u pjavm-ar i
-onpoad o euneapqol. nlep n u 'o!uacqnd
.Bur Z&
su!d plaaaas !a valq!leqoq
u; e$uaosaao~ju!ae! '%OS ap JErlaz ap alsa eqsaoe !k p u p '!n1nuolo~sa~ealaJ
a!$lequwum o no 'ae33au 8 w s.1 a!p no punaadw; '3zuq ap !a!uofoo a[alr!q
-aw u! plaroas ya!o!aolj aaeoa!j ysn8ne - 1 ~ 1 ~qendasqo
3
P-S a!$~aado aae!)t? u j
ug yu;d a!un! ! n ~alau!j l e ~ap 'p8un1 .!!$r:naasqo spun ap eweas au!$ as
aqsa aa!aoljug ap epleo!aad .aaeqon p3ep aunq a)ellnzaJ pp aaleo 'guaana
-zap !n[ leu!ldap a1 p s u n h ps lnl!qs!d 83 a!$saado o alsa puolozs vaa n3 p c )
alu!eu! leBoq !EW la:, 1 n ~ e q ~ pqamas
au
ap ?a?uo203 v sd1ua ngalluad va+un
ea.xeofd .a!nnqIe aJeo1na ap '!o!w $u!s
w d n s w p ap
JoIazunaj leawonsqns t.1 aqazabt, aI!JoI,g al!npzyB !a!uolo3 In laa !j e n u n u m
.aseo!o!qle !I; sop ad aseo~s!d 'u! jnd InA!u!pan -aa!uaCul~sp y ; gzeaaanluoh
Fq!ja~otr; e j e j n3 'allemnjaed 'alei\o !S osadoquoa as ' I ~ J B I Z poa aIau!qle
a z u n q no 'aswapd !A qle u! aleaoloa !!$dou [ndur!~ u l * p ! w !ew eaa w9tz.t
'pu!oappa u!p aq!u~od aseoJawnu aI!u -!un no 1ndao3 leadnseap p u i z a b '!dnqs
-!din$ na 'po!qewoae as lea!^ 'avlv?qo7 !op !a:, aalu! !n3 1111 n:, yangS .m!z un
e!~!umj u!p aaowqaa y l u e ~ do alsa '-7 a3npoalu! as 'aae~!j!un ap ?ieaado.amj
a ~ v q n n ?un?qnuv#q "o! uoaoa 'yo! leq as puio '!al!z e w a s u j -sns !em l ~ l y a e
-IF$ ~ o ! u & n w' ~ J I ~ ~ B
' 4IvI ~Bf ~n ~ ~ nle-s wn3 dr:Insoa!w p!j!un a e a)u!euj

URDINI$

335

Urdinigul superior, in iarn5, corespunde unei normale pozitii fat5 de

curentii de la suprafata pGmintului,
care sint cei mai reci. Urdinigul de
iarnti trebuie s5 fie la cel putin 50 cm
deasupra p5mintului. Dac5 iarna, urdinigul este jos, stupul trebuie s5 stea
pe picioare sau tirugi inalti, care s5
aib5 aceast5 ingltime, ceea ce nu este
recomandabil.
fn rezumat, pentru sezonul activ din
martie gi pin5 in septembrie albinele vor circula prin urdinigul inferior,
care in var5 st5 deschis pe toat5 &timea stupului. fncepind ins5 din toamn&, albinele Tor avea la dispoaitie
urdini~ul superior, care l e usureaz5
zborul de curatire in zilele calde din
iarn5. V.n. Teltnica apiml3, luna octombrie, orfrtduirea pentru iernat.

USTURONL

dele nectarifere, in form5 de inel,

lnconjoar5 ovarul, formlnd pe marginile inferioare o umfl5turi. Pin5 la
formarea fructului corolele contin pin 5 la 2 mg nectar incolor, f3r5 m i r o ~ ,
cu o concentratie mare de zahtir, care
variazl ins5 dup5 conditiile atmosferice. In verile secetoase nectarul are
un procent de 50-80% zahHr. Productia de miere la hectar este de 300 kg,
iar dup5 a1 doilea an atinge chiar 660
kg, numgrul plantelor ajungind atunci
pin5 la 420 milioane pe hectar iar pe
fiecare tulpin5 g5sindu-se pin5 la
9 000 floricele.
fnflorirea in mas5 dureazti aproape
dou5 luni din iunie-august. Polen are
mai putin. Ela s e dezvolt5 pe terenari
uscate, pe pante calcaroase, pe pirloage, p q u n i , izlazuri, pe ling5 drumuri ~i chiar prin semh5turi imbilruienita. Semintele c5zute dup5 coacere germineaa5 din toamna, cfnd plant a igi formeazii o rozetti de frunze care
apirg contra frigului t l n 5 ~ ar&dGcin&;
nu este pretcnt.ioasZ fn ceea ce priv q t e terenul, dar prelerii pe cele calcaroase. Se inmulte9te gi prin rizomi.
fn lot111 apicol urechea porcalui
nu trebuie s5 lipseasoil niciodatg.
Ea reactioneazii, favorabil la ingr&giiminte fosfo-calcice (450 kg la Im+.
fn f iecare primilrari inaintea pragilei
se va da un i n g r k y h i n t mineral.

IYREfXEih PBRCULUI, jale, salvie,

Saloia verticillata L., foarte aseminltoare cu speciile Salclia prateresis L. (salvia de cimp) , cu S. officinalis L. (jale), V.n. pi S. scalarea L.
(Iarba Sf. Ion) - V.n. Speciile de mai
sus fac parte din familia Labiatae, au
fnfloriri prelungi de 30-35 zile incepind din iunie, iulie, septembrie g i
prezinti3 urmiitoarele caracteristici:
Ureohea porcului, Salvia vertfdllata,
t e a mai de seami d h t r e toate speciile
de salvie, este o plant& peren5 cu rizomi tlrttori,cu tulpina d ~ e a p t i ra,
USTURO1ITL se folosegte in difemif icat5 in partea inferioarii, inalt5
de 60-om pgroasPt, cu frunze aproape rite combinaf,ii alimentare ale alhitriunghiuhwe; in f w m i de urechiuge. neJor ca un prevelativ contra infm1,iiFlorile sale slnt apzate- in verticile lor tubului digeetiv. Cercettitoful
pe tulpina principalti. Corola. este B. Tonkin a gbit, c5 nstu~oiul are
lung&,de culoare rogie-albiistmie. Fie- fitoncide, V.n . l i i n d ~ u nbun p~eventiv
care flbrkkGi trgiegte deuii zile. Glan- contra nosemozei.

VEYINTL este secretat de glanda

veniniferri din abdomenul albinei, in
cantittiti variate in raport cu virsta
e i ?i acumulat in vezic5. fncepind din
ziua ecloz ion5rii sale, albina tin5rg
a r e o micri cantitate de venin, dar pe
m b u r r i ce inainteazii in virst;, cantitatea se miiregte pin5 Pn ziua a 15-a,
cind atinae maximum de 0,15 mg. S-a
ealculat t 5 in decursul vietii o albinii
poate produce pin5 la 20 mg venin.
Cu o in$epIturii, albina secreteazii de
fiecare datg cite 0,2-0,3 mg venin.
Caracteristicile veninului. Dup5 N.
A r t e m o v qi altii veninul are urrniitoarele caracteristici: greutate specific; 1,131; este incolor, dens gi se
solidificii dupg 20 minute in contact
cu aerul, pierzindu-gi prin evaporarea
apei gi a uleiurilor volatile 70% din
greutatea lui; .gustul este intep5tor7
amiirui gi coroslv; mirosul este iritant,
datorita unei substante denumitii Repulsina C, care irit; albinelegi le determing s5 atace gi ele pe intrusul care
le tulbur;.
Dup5 cercetgtorul H a n n, veninul
contine cantitiiti insemnate de acid
fosforic ce este o substant; toxicri gi
convulsivi%.Toxina cea mai insemnat5
d i n venin este o proteins, care alcii-

tuiegte masa principal5 a sa, denumitii

melitenina gi care det,erminii contract i a fibrelor musculare netede qi striate, blocind transmisia impulsului nervos (actiune ganglioplegicg) (N. P or i a d i n ) . In schimb, cercetgtorii
Santer i
G r i g g s cred cri
proteina din venin este o substant5
nedefinitg in& dar asemiiniitoare In
parte cu saponina, care este cunoscutii
ca o proteins foarte toxicri. Cam la
aceleagi concluzii au ajuns gi cercetiitorii francezi I, a n g e r gi F 1 e ur y, care cred c5 veninul este o saponlnii lipsitri de substanta azotoasii,
asemkiitoare cu veninul gerpilor, gi
care este un derivat a1 iodului de felul
triptofanului; ei au giisit cii are gi acid
fosforic, palmitic, butiric, formic. De
asemenea, cercetiitorul T e s s i e r
sustine cii neurotoxina veninlilui are
doi aminoacizi bogati in sulf : metionina gi cistina, iar trei cercetgtori
romsni, ,sotii dr. D e r e v i c i gi
M a r c u , au descoperit in venin insemnate cantittiti de histamin5, care
cauzeazii de fapt reactia cutanatii a
intepiiturii acului. Cercetgtorul N e um a n a gasit in venin ~i fosfatidaza
D, care este un hemolizant de naturii
inc5 necunoscutii, dar care este capa-

'

VENIhWL

337

bil sg lizeze hematiile. Totodat5, continutul a doi fermenti in masa veninnlui, hialuronidaza qi fosfatidaza A,
inlesnesc difuzarea lui in organism,
primul dizolvind substanta principal5
a tesutului conjunctiv, iar cel de-a1
doilea ducind la descompunerea hematiilor qi sciiderea capacitgtii de coagulare a sfngelui. fn sfirgit, altii au
mai ggsit in venin qi unele substante
grase, cit qi sgruri de calciu, magneziu, cupru, precum qi alte elemente
fncii necunoscute.
Cristalele de venin se dizolvg ugor
in apg, dar sub aceast5 form5 trebuie
urgent folosit, cgci iqi pierde curind
proprietiitile. De asemenea, veninul
este foarte sensibil la actiunea fermentilor.
Recoltarea veninului de albine. Cercet5torul I.V. Weibde a obtinut venin
de albine pe hirtie de filtru, depus
acolo de albine care, intrind in stup
prin urdiniq, au fost silite s5 treacii
printtr-unculoar lung a1 unui dispozitiv
in interiorul caruia se g5sea o pedal5
care, atunci cind era apiisat5 de albine, desciirca un ugor curent electric de
joasi frecventli. Albinele pentru moment se opreau qi reactionau scotind
acul din care improgcau o cantitate
de venin. Veninul, c5zind pe hirtia de
filtru, a fost extras qi folosit ulterior.
Cercetgtorii de la Universitatea Birmingham au inovat un dispozitiv practic pentru colectarea In mare a veninului, fgrii uciderea albinelor. E l
constg In folosirea unei foi de cauciuc
sintetic acoperitii cu o hirtie umed5
striibgtutg de fire metalice, i n c h a t e
cu curent electric slab. Un grup de albine a ~ e z a t epe acest aparat produce
o anurnit5 cantitate de venin imediat
c@ apare curentul electric. Singurul
efect pe care-1 are acest tratament
asupra albinelor este c& le produce
foame, a t a c5 imediat ce sint hrSnite

VENINUL

cu miere, ele revin la starea normal;

perfectg.
Cum ins6 cerintele pentru venin sub
form5 de cristale sint din ce in ce mai
mari, ciici obtinute astfel se pot folosi
oricind, in diferite afectiuni, americanii au descoperit o metod5 ca albinele
in mas5 s5 poatg da 'In repetate rinduri
secretia glandei lor veninifere, in citeva minute. Din cele relatate de cercetitorii hl a r x R o g e r qi W.
B e n t o n A 1 1 e n , aparatul se
compune dintr-o ram& cu o suprafat&
plan5 pe care slnt intinse sirme de
aramii sau otel la distan$a de 118 toli.
Sirmele sint legate la p h h t gi incgrcate alternativ. De cite ori o albin5
vine in contact cu doug fire aliiturate,
se inchide circuitul electric t i ca rezult a t albina este electrocutat5 (f5rii a-?i
pierde viata). fn acest moment ea
inteapg printr-o foaie subtire de nylon. Cind iqi retrage acul, veninul r5mine depus pe f a p inferioar5 a foii sau
pe o placg de sticlg ayezat5-dedesubt.
Cu o singur5 foaie de nylon se poate
extrage veninul de la albinele a 10-20
stupi. Foaia denylon gi placa de sticlii
sint duse in laborator, unde dups 3-6
ore veninul uscat este luat cu o lam5
de ras. Un gram de venin uscat este
produs de 30 000-50 000 albine.
Solutia pentru injectii, dupg indicatiile cercet5torului S. P u t e k, se
face Pn concentratie de 0,15-0,30%
cu adaos de procainil sau a l t preparat
anesteziant, pentru micgorarea durerii. Fiolele contin 1-3 mg de solutie.
Doza incipient5 este de 0,05 mg gi se
m5reqte treptat la 0,5 mg in interval
de 2-5 zile. Solutia veninului de albine pentru injectii nu este stabil8,
deoarece sub actiunea apei se produce
descompunerea treptatg;. poate sii se
mentin5 numai un a n u m ~ timp.
t
Descompunerea poate fi evitat5 prin prepararea fiolelor liofilizate, V.n.

VENINUL

Veninul congelat se usucl in vacuum, iar la folosire, mai intii se adaug i - ca gi la penicilinl - a p l distil a t l s a u ser fiziologic, in momentul
aplic5rii tratamentului.
Deai s-a dovedit c5 veninul de albine este folositor pentru s i n l t a t e a
omului, el nu trebuie considerat ca un
panaceu in orice b o a l l ; folosirea lui
are o arie destul de redusi qi el trebuie
aplicat numai sub observatia sau la
indicatia medicului, clci sint persoane
care nu-1 suportl qi au fenomene de
voc anafilaatia, V.n.
Veninul Pn terapeutiea bolibr ulnane. Veninul albinelor are substanf e ce
folosesc omului, in doze mici, in tratarea diferitelor afectiuni, aplicate
ins&cu t o a t i prudenta d a t o r i t i toxicit5tii lui.

Aplicarea, kralamentului cu venin; cifmle

indic5 nunaim1 de albine ce se ap1ic;i bolnasului in zona respectirri

338

VEhlNUL

Apicultorii se obi~nuiesccu PnJepriturile albinelor cit gi cu reactiile ce le

produc. Locul lntepat se hrogegte, se
inflameazl, derine fierbinte; inflamaia line 2-3 zile la persoanele ncohignuite, apoi totul i n t r l in normal.
Organismul omului are citeva locuri
sensibile la inteplturi, cu reactii rnai
puternice, chiar ~i la cei obignuiti;
sint cele de la t i m p l l , limb6 qi cea mai
periculoas6 in ochi. Locul intepgturii,
dup6 scoaterea acului, se tamponeazl
cu: novocainl, a p l de Javel, perclor u r l de fier oficinali, otet, amoniac,
ulei de cuigoare, sau cartofi t6ia;i felii
qi stropiti cu otet, frunze de pltrunjel,
de melisl sau de busuioc. Esenfialul
este ca imediat s i se scoatl acul, care
se ridic5 de jos in sus cu unghia; dac5
s-ar prinde cu degetele vezica, se stoarce in locul intepat t o t veninul din ea
mlrind astfel efectele lui dureroase;
numai cind intepilturile se aplicti intentionat, ca tratament, acul se ]as5
pe loc p h 5 la 20-25 minute.
fntepltura in ochi poate duce la
pierderea rederii, d a c l nu se iau imediat urm&toarele mgsuri: cu unghia
sau t u partea groasl a unui ac rnai
lung se miacl lateral vezica cu venin
pentru a o desprinde din tesut ffirii
s?i se zgirie corneea. Cu cit este mai
repede retras5, cu a t i t este mai bine;
totusi stiletii ce compun acul ramin
de obicei fixati in ochiul lezat pi urmeazl s i fie retragi numai de medicul
oftalmolog, care face o incizie in cornee in zona de f ixare a acului, rgsfringe
lamboul gi trage acul afar4 cu o pensa, prinzindu-I de virf.
Preintfmpinarea unor asemenea accidente periculoase se face l u c r h d cu
o maacZi de voal prinsli la pillrie, V.n.
Afascci. Pentru evitarea fntepiturilor
l a miini, care sfnt cele rnai frecvent'e,
se folosesc anumite s o l t i i cu care api-

cultorul se unge h a i n t e de a ineepe

lucrul, V.n. A p i f u ~ .
Apicultorii ins5 nu prea foloeesc
rnai cu seam5 solutiile de rnai sus.
Numai persoanele care abia Pncep apicultura sau vizitatorii ce vin in stupin5, este bine s5 se fereasc5 de inteptituri, care la unii dau reactii puternice, rnai ales cei care suferg de anumite alergii in urma intepilburilor.
Aoeqtia dac& vor s5 f a d apiculturii,
este necesar sii-tji pregilteascri organismu1 obignuindu-1 cu toxina, 15slnd h
piele acul in fiecare zi UR Limp rnai
indelungat: prima zi numai cit atinge
pielea gi el este retras; a doua zi 11
lasG 1-2 secunde gi aga rnai departe
pin&ctnd n u mai are reactiile obignuite care se manifestau prin vomitgri,
urticare, contractiile glotei etc.
Polosirea veninntui. Din vechime
s-a constatat cii apiterapia, h c i aplicaraa tntepliturilor albinei sau a preparatelor rezultate din veninul albinelor, fac bine In multe afefliuni.
Prof. univ. N. A r t e m o v gilseqte
cii actiusea veninului asupra organismului este h legeituril cu posibilitiitile
de protectie ale acestuia, rnai cu seam&
prin rnirirea secretiei interne a glandei
kipofize qi a capsulei supraranale ; in
felul aoeeta lnoepe o rsactie organic&.
Numai eatfel se explicil raultatele
bune in bolile ~eumaticeqi de alergie,
cam e h t caracterizate printr-o reac+ie
anormalg gi se trateaz5 cu oortizon.
Vsninul actioneazfi puternic asupra
organismului datoritit acidului formic
m i l , care are actiune bacterioidil, formind astfel o asepsie organicil.
Venhul etimuleaxi5 satisf&c&torsistemul hematopoetic (care produce globulele rogii gi albe), mfiregte hemoglobina,.rnicgoreazil vlscozitatea gi coagulama shgelui. E l stimuleazil miocardul, aormalizeaz5 tensiunea arterial&,

m i c g m z g colesderina In singe (N.

Artemov).
Alt cercetitor V. T. P o-r a d i n,
arat& c5 ,,veninul are o influent& localti qi generalil. Actiunea lui terapeutic& este multilateralil. E l dilatg vasele arteriale cele rnai fine - capilarele; ca urmare a acestui fapt, v e n h u l
m5~egte afluenta slngelui proaspilt
spre organul bolnav, micrjoreael viscozitatea qi ooagularea singelsi; ajutil
la m6rirea fortelor de apBrare ale organismului fat5 de boli, m-icgo~eaz5
durerile, d& o actiune de stimulare
asupra musculaturii mai ales asupra
mugchilor inimii; scade tensivnea arterial&,are o influen$&favorabilti asupra
metabolismului miqorind in special
cantitatea de colesterin5 Pn singe, care
joacg un rol impodant in dezvoltmea
arteriosclerozei. Sub inf luenta veninului, starea generaM, somnul, .pofta
de m h a m a bolnavului se ImbuniitAtesc gi atztfel cregte putetea s a de munc5".
Apiterapia a dat bune r e e u l t e in
t r a t a ~ e adiferitelor afectiuni oculare,
cum sint cherato-eonjunct ivita, miopia intens5, irittiri grave cu pierderea
vederii pln5 l a 0,001. In dinica de oftalmologie de la Odesa, care are un
renume mondial, se tmteazti astfel
de afectiuni .eu \in+ep5turi de albine.
Aceste vindechi ale afeqiunilor
ocuhre dt gi a c e b r reurnatismale gi
artritice se pare cii qi-au giisit explicatia in urma loeroetiirilor uw savanti e n g h i de la Universitatea din
Birmingham (Anglia). S-a descoperit
de ei cil in aceste afectiuni joac& un
mare rol .propo$ia redus5 de aaid hialuronic care se e;ih@e & corpnl omenwc Pn -1ickidul sinovial, in piele gi fn
umoarea a p m 8 a ochiului, in camera
dintre cornee qi cr&talin. (Clird acidul
hialuroRic .igi micporeaaii plloportia
normal&, moleculele sale devin rnai

mici, iar viscozitatea lui obignuit5 se

pierde. Jn consecint5 umoarea apoas5
din camera ochiului nu mai are componenta sa normal8 qi provoac5 diferite manifestlri care merg pin5 la
orbire.
Cercetgtorii englezi au stabilit c5
1-eninul de albine contine o enzimti
din categoria liosomelor, care are actiune de restabilire a componmtei initiale a acidului hialuronic; la fel articulatia bolnav5 igi recap5tl functionarea normal5, c5ci lichidul sinovial
devine la fel de vfscos ca cel a1 omului
sh&tos,iar ungerea acestor articulatii
se face normal.
In afectiunile nervoase veninul d5
bune rezultate. Explicatia acestora o
d5 cercet5torul dr. S a i n e: ,,Veninul scade instabilitatea diferitelor
parti ale sistemului nervos central.
Aplicind veninul de albine se demonstreaz5 intre altele faptul cil unul din
cimpurile sale de actiune este formatiunea reticular5 a corpului cerebral".
Cercet8torii K e 1 m a n gi F i sk o v au tratat in clinic6 1302 bolnavi de diferite afectiuni cu venin de
albine extras separat, aga cum se va
vedea mai departe, obtinind rezultate
bune in proportie de 86,6%. Tratamentul reumatismului se practicg pe
scar5 intins5 cu veninul de albine.
Reumatismele simple ori poliarticulare, sciatice fnvechite gi alte forme,
lumbago qi spondiloze rebele la alte
tratamente, se vindec5 .in cea mai
mare parte prin apiterapie, luindu-se
totodat5 m5suri ca obignuita infectie
organic5 sli fie inlsturatg.
Si medicii din Canada gi S.U.A. fac
in mod curent tratamente apiterapice,
mai cu seamti in bolile artritice qi reumatice. Ei sustin c5 acest tratament
.,ugureazri dizolvarea depozitelor substantelor minerale ce ingreuiaz5 functionarea normal5 a articulatiilor. Tot-

odat5 el corecteaz5 starea general5 a

sb5tlitii pacientului, vindecind maladiile secundare, indiferent dac5 sint
sau nu legate aparent de artritism.
,,Cauzele artritismului se datoresc:
unei circulatii sanguine insuficiente
datoritii lipsei de exercitii qi miscare,
care duc la incompleta oxidare,iar
ap5rarea general5 a organismului este
sliibit5; unei boli infectioase, ale cgrei
toxine se localizeaz6 pe articulatii;
unei coagul5ri prea repezi a sfngelui
- aga-numita hemogliaza - provocat 5 de consumul unor alimente lipsite
de sgruri minerale (cum este piinea
albti)" (S a i n e). Ei au ajuns la concluzia c5 artritele gi reumatismele
nu sint boli aa atare, ci simptomele
locale ale tulbur5rilor generale ale organismului. Veninul, prin el, contine
un factor depenetratie care actioneazli
asupra glandei hipofize qi a glandelor
suprarenale, mtirind aptirarea organismului" (S a i n e).
lnceputul aplicilrii unui tratament
cu venin de albine se face in prima zi
cu o albin5 a c5rui ac se lass pe loc
numai cfteva secunde; a doua zi se
aplic5 tot numai o albin5 dar acul
rlimine pe loc citeva minute. MedicuE
examineazii nu numai semnele aparente ale reactiei fntepiiturilor, ci d l
la analizg urina pentru a vedea dacti
in ea nu au apgrut urme de zahar sau
albumin&. fn caz negativ, tratamentul incepe.
Aplicarea tratamentului se face zilnic, dup5 doug metode: ori un
tratament direct prin aplicarea albinelor in apropierea si in jurul locului
dureros, sau indirect, aplicfnd acele
albinelor pe anumite plrti ale corpului care au o sensibilitate mai mic5
fatti de usturimea ce o d5 veninul.
fnainte de aplicarea acelor, locul se
~tergecu un tampon de vat5 cu apii

gi sspun ; niciodatg cu alcool. Circuitul sanguin ia veninul qi-1 duce acolo

unde organismul are mai multg nevoie
(N. A r t e m o v ) .
fn metoda a doua, sustinutg de dr.
N. I o i r i g, se aplic5 intepgturile
albinelor pe brat, de la umgr la cot, gi
din regiunea inghinal5 ping la genunchi. Se incepe in prima zi cu aplicatia unei albine la umgrul sting; a doua
zi se apiicg doug albine la umlrul
drept; a treia .zi se fac trei intepgturi in coapsa dreaptii q.a.m.d., deci
in circuit ping in ziua a zecea, cind se
aplicl zece inteplturi in locul respectiv. Apoi se face pauzg, reincepind tratamentul pe in& 50 zile, in care se
aplicg in fiecare zi numai cite trei albine, tot in circuit, dupg aceeaai
scheml. fn felul acesta tratamentul
este de duratl, cu aplicatii de albine
timp de 64 zile, cu cele patru zile de
pauzl, in care bolnavul primegte in
total aplicatia a 205 albine.

de necesarg puietului, se prgpgdesc cu

sutele. Cercet5torul Layens, cintlr ind
regulat albinele stupilor, a constatat
c l o colonie a pierdut intr-o zi rece
de primlvars pin5 la 3 000 albine.
Dac5 ne gindim c5 apicultorul consider5 c5 o colonie este bun5 cind are
in primgvarl 2 kg albing, se intelege
ugor ce consecinte grave pot urma cind
numai intr-o singurg zi rea, o colonie
pierde o gesime din populatia ei!
I< o v a 1 e v sustine, de asemenea,
c l vintul de primivarg ar fi cauza friniirii cregterii coloniei, precum qi a
pierderilor mari de albine fntr-un
astfel de sezon. fn prim5var5 nimicnu
ajutri la dezvoltarea cuibului mai mult
decit polenul proaspgt; or este bine
cunoscut cg pe vint albinele nu-] pot
culege. Cfnd intensitatea lui ajunge
la 32-34 kmlorl, nici o albing nu mai
iese afar5 la cules de polen sau s& aducl
ap5 pentru hrana puietului. Din cele
rnai tinere care se incumeta s5 o fac5,
multe pier chiar in pragul atupului,
c5ci izbite de vint, cad pe pgmfnt sub
scindura de zbor de unde, obo~iteqi

VRTTUL, pe cit este de bineflc5tor in naturg prin schimburile de aer

inciiacat cu vapori care, condensati
cad pe p l m h t sub form5 de ploaie
pentru intretinerea vietii plantelor gi
animalelor, pe atit de stinjenitor este
pentru buna vietuire a albinelor.
fn toate anotirnpurile vintul influenteazg nefavorabil via* comunitltii
din stup: in prim5var5, frineazs dezvoltarea coloniei; in var5, prin stinjenirea culesului gi exagerata deshidratare a flarilor gi a nectarului ce nu
poate fi pompat din potire de albinele
culegstoare; in iarng, prin coborirea
temperaturii in afarl gi in stup, care
impune coloniei un exagerat consum
de hran5. fntr-adevgr, in primgverile
reci, vintul intensific5 aceste rlceli,
pgtrunde prin urdiniq in stup, silerjte
albinele s5 stea inactive, sau cind ele ApBrritor contra vintuIui la controlul stupusint nevaite d ias5 afar5 dupa ap5 atit
lui

V ~ U L

342

prinse de frig, nu mai au putsre d

urce in stup qi mor curfnd.
De fgcut o revizie la stupi pe o zi
vlntoas5 nici nu poate fi vorba. Totugi fn cele din urmii, dacii stuparul
trebuie sil o fac5 el folosegte cortull
protector, V.n, sau, in cel mai r5u caz,
cerceteazg colonia dap5 un panou
Pnalt, qi destul de lat, sprijinit pe
pro-ptele, ce se pune in partea de unde
hate vfntul, ca $6 nu r5ceasc5 cuibul
deschis.
Corectivul acestor situatii nefavorabile este adgpostirea in prirnavarg
a stupilor de vinturi. Ei slnt atunci
dugi in pgdure, care constituie cel mai
s i p r tji bun adgpost.
Iarna, d a d stupii nu slnt adgpostiti,
vintul le poake face mult rgu, c5ci In
zilele cu ware dar cu vfnt albinele nu
pot ieqi sg-qi faci zborul d e curiltire,
iar cind rnai este gi ger, vintul
mgrqte actiunea lui dilunitoare. Un
ger de - 12C cu vint, ce are o vitez5
nlirnai de 12-15 m/s este mai greu
de suportat de organism, dectt un ger
d e -27C fgpg vfnt. V.n. Iernarea
albinelor.
Actiunea nefavorabils a vtntului,
iarna, primgvara gi toamna, se evil5
agezlnd stupii la adilpostul unor cl5-

Vestibul de control la urdini? facut din

gratie de sirma pentru verificarea acceptarii
sau nu a unei mgtoi nou introdus5 In colonie:

t - s t u p ~ l l ; 2 - vestibul de control: 3 - urdir ~ i s u l stupului complet lnchis spre margini;

4-scIndura de zbor a stupului

VESTIBUL DE CONTROL

Verbina

diri, perdele protectoare, m i Gnlndu-i

fn ,,cojocx individual, fnchizind urdinigurile un timp limitat, sau p r d e
jindu-le.
VERBINA, sporici, miturit&, Verbena officinalis L. este o plant& erbacee din familia Verbmeae, cu
tulpinaqatrunghiular&,dreaptii, ramificatg In partea +ei superioarg gi cu
frunzele opuse pe ramuri rgsfirate. Ea
cregte de la 30-60 cm. Planta are
f lori mici roqietice-liliachii, fn form4
de spic f iliform, cu o core15 in f o m g de
farfurioarii cu margin3 cu cinci vfrfuri;
planta h f l o q t e din iulie-august.
Cree@prin locuri necu.ltivate pe .ling&
drumuri, ziduri, d4dmgturi etc. Are
nectar gi polen abundent.

VERLGARIU - w a r tiltitresc. V s .
Artar.
VEBTIBULUL DE CONTROL este un mic

dispozitiv foarte practic cu care ee

controleaeil daog matoa datii mi

VESTIBUL DE CONTROL

343

colonii orfane este primit.5 sau a fost

ucis5 de albinele acelei colonii.
Este construit dintr-o figie de gratie
Hannemann, lung5 de 20 cm, ~i ]at5
de 8 cm, care se indoaie in unglii drept
- ca un vinclu - avind fiecare latur5
o inriltime de 40 mm. La cele douii capete marginale ale vinclului se f ixeaz5
dou5 ptitrate de placaj de 40140 inm,
de care este fixatii prin cuigoare gratia
In vinclu. Cind se introduce in colonie
o matcri nouri, dispozitivul se fixeazii
in fata urdinigului, silind albinele
timp de dou5 zile s5 treac5 la intrare gi
la iegire prin z5brelele lui. Dacri ins5
matca va fi ucis5 cadavrul sriu va fi
luat de albine pentru a fi dus pe scindura. de zbor, dar neputindu-1 trece
prin gratie, apicultorul il va g5si
acol'o a doua zi gi ia m5surile necesare.

TRANSVAZAREA COLINIEI

soarelui, inccilzind interiorul stupului,

iar cuibul se dezvolt5 bine. fn acest
anotimp stupii s h t agezati cu peretele
frontal spre sud. fncepind de la mijlocul lunii mai, ei sint htorgi cu urdin i p 1 spre apus sau r5s5rit - cu peret,ele vopsit in alb.
Operatia de chituire gi vopsire se
face numai cind temperatura exterioar5 este de cel putin +17"C; cu
cit este mai cald gi soare, cu atit lucrarea se face in condifii mai bune.
Pe timp noros si mai ales pe ploaie,
lucrarea se opregte, dacii ea nu se
esecut5 sub ad5post .
Dupii ce chitul s-a uscat bine, se
freac5 cu glaspapir, care inl5turri asperit5tile r h a s e , dup5 care se d& un
ugor grund. Vopsitul se face de douri
ori, lasind de fiecare dat5 ca vopseaua
dat5 inainte s5 se usuce perfect'; altfel
VOPSIREA RTUPlLOR 8i chituirea ea se va coji, iar mai tlrziu va c5dea.
lor este o operatie absolut necesar5, Cind uscarea se face la soare qi nu in
care se repet5 o datii la 4-5 ani, in- interior, vopseaua va fi mai durabili?.
trebuintfndu-se nlei de bun5 calitate
Paraf inarea stuy ilor este 6 operatie
dublu fiert.
foarte
economici, ins5 aceatia pierd
Vopsirea in culori variate este de
preferat, c5ci albinele se pot orienta din permeabilit.atea care le este atit de
rnai bine fn prisac5. Calorile distinse necesars pentru huna vietuire a oolode albine sint: albur, galbenul, albas- niei in timpul iernii. fn plus, fn zilele
prea f ierbinf i de var5, paraf ina din tetrul qi verdde-albitstrui.
suturi
iese la suprafa@, iar stupii n u
Culoarea albit este bun5 pentru
pot.fi
rnhuiti
deoarece se ia pe.mfini;
vari2 c5ci &isfringe ramle solare, ins5
pentru primhrari culorile inchise apli- spre sea& ins5 fibrele scbdurii reabcate peretelui frontal absorb razele sorb paraf ina.

ZAHAR. Albinele folosesc zaharurile

pe care le giisesc in naturii pentru propriile lor nevoi organice, dupti ce le-au
transformat in zaharuri rnai simple $i
mai ugok digestibile. Sub aceastii form5
ele piitrund in singe, in hemolimfg,
unde le g5sim ca glucozii. Acest zah5r
simplu 'este un element energetic de
prim drdin, care sustine eforturile
muclcalare gi vitale, ajuthd la arderile
organice gi Pn metabolismul alimentelor. La albina adultg glucoza din
sclnge variazg intre 32-112% in raport de virsta insectei.
Albinele g5sesc zahSirul In natur5
sub diferite forme dar nu-1 recolteazii
decit dacii are o componentii de zahiir
peste 8%. C h d ins2 in clmp ele nu
rnai giisesc resurse bogate, iar nectar
este putin, le intereseazg yi un nectar
cu un continut rnai mic de zahiir.
Sint unele zaharuri pe care degi ele
1e iau, le aduc in stup, le prelucreazii gi
le depoziteazi, dar care avind un bagaj
de substante minerale gi sgruri in proportii prea mari, aga cum este mana
eliminatii de puricii frunzelor nu le
sint totdeauna de folos V.n. Lecaniile. Ba din contrii, uneori, consumatii
in timpul iernii, mierea de man5 determin5 aparitia diareei, preludiul obis-

nuit a1 unor afeotiuni mai grave, ca

toxicoza, nosemnoza etc. V.n. Mierea
de manii, Diuree, Nosernoza. Zaharueile
din man5 cer albinelor prelucrgtoare
doze mari de fermenti - enzime gi
invertazg. Cum organismul 1e preparg
din vitaminele qi albuminele acqmulate in tesuturi, lucrarea epuizeazg albinele, le uzeazg, le cere un mare
consum de energie, le scurteazg viata.
Chiar gi zahiirul industrial sub form5
de sirop sau zah5r cristale (tos),-pe
care stuparii il dau albinelor ca sa,le
stimuleze sau sCi le completeze rezervele de miere in faguri pentru iernare,
le cere mari eforturi organice pentru
producerea enzimelor necesare transformgrii lui in zaharuri rnai asimilabile. Cercetiltorul Melniciuk a stabilit cil zaharoza din sirop necesitci 12
zile de mari eforturi pentru transformarea ei fn zaharuri digestibile - glucozg gi fructozg. Efortul organic a1
albinelor prelucrgtoare va fi cu atit
rnai mare, cu cit concentratia de zahiir
in sirop este rnai ridicatii. Cel care
convine rnai bine albinelor este siropul in proportii de 55-60% zah5r.
Nectarul produs in potirul florii sau
in afara ei, ca gi orice fel de substante,
dulci, pentru a le afla valoarea lor Pn

ZAHAR

345

zahgr, se milsoarii cu anumite aparate

din care cel rnai la indemEn5 apicultorilor este refractometrul de cimp.
Felul de lucru cu acest aparat simplu
este urmiitorul :cu un vas capilar foarte
fin se suge nectarul din potirul florii:
el se.sufl5 apoi pe prisma refractometrului gi astfel se determi.5 concentratia de zahsr. Pentru a cunoagte valoarea in zahiir a florii respective,
determinarea se face in trei reprize: la
fnceputul infloririi, apoi cfnd fnflorirea este in toi yi h c 5 o dat5 la sfirgitul
ei. Milsurarea concentratiei nectarului
gi valoarea lui in zahgr se m5soar5 rnai
precis in laborator de ciitre cercetgtorii
speoialigti, folosind diferite metode
dintre care cea rnai uzitat5 este metoda
Hagedorn-Jensen, cind produsul se examineaz5 la sfirqit gi cu balanta de torsiune.
ZANDER E. 1865-1957, cercetiitor
german, cunoscut in apicultura mondial5 ca unul care a adus servicii atit
in combaterea bolilor molipsitoare, cit
gi in tehnica apicol5. El este descoper i t o ~ u lparazitului Nosenza apis Zander .
ZBORUL ALBINEI este o actiune pe
care o indeplinesc cele dou5 perechi
de aripi cu care natura a fnzestrat-o
ca s5-gi poat5 agonisi hrana ei proprie,
dar rnai ales pentru colonie. Folosirea aripilor la zbor ele o pot face nurnai dupii ce au trecut cel putin gase
zile de la eclozionare, in care timp
aripile se htilresc, devin rigide gi pot
vibra cu o frecventg de 250 Hz.
Albina Pgi migc5 aripile sub actiunea mai multor muychi. Cei rnai importanti sint muqchii indirecti care
slnt lungi, foarte puternici gi ocup5
aproape intreaga cavitate toracid.
Mugchii directi, de lungime mijlocie, care actioneazil asupra celei de-a

ZBORUL ALBINEI

treia articulatie de la rgdiicina aripilor, determinii desfacerea aripilor

la plecare gi stringerea lor la fncetarea
zborului. Pentru orientarea albinei in
zbor yi inclinarea planului celor dou5
aripi, lucreaz5 nigte mugchi mici
agezati la prima articulafie de la rgdiicina aripilor. Pentru zbor cele patru
aripi ale albinei se prind - cele mari
in cele mici - dou5 cite doug, cu
ajutorul unor riisfringeri marginale gi
cirlige, cind se imbin5 gi formeaz5
impreunii douii planuri intinse. V.n.
A Ihina, aripa.
Hol fnsemnat in actiunea de zbor
mai au gi antenele albinei. fn interiorul lor se afl5 un aparat senzorial ce
st5 Pn direct5 leg5turii cu creierul, denumit aparatul lui Johnston. El transmite creierului excitatia vitezei curentilor de aer intilniti in zbor de albin5
yi a rezistentei pe care o exercitg asupra ei, pe care trebuie s-o inving5.
fn raport de aceastil rezistenti, albina milregte sau micyoreaz5 unghiul de
inclinatie a1 antenelor yi regleaz5
impulsul mugchilor care exercit5 migc5rile aripilor cu o intensitatemai mare
sau rnai mic5, dupii nevoie, cEt gi directia zborului.
Zumzetul ce-1 fac albinele zburiltoa
re se datoregte vibratiilor aripilor care
au 120-480 bMiii pe secundl. Concomitent, aerul de respirat, ce iese
prin stigmate dil o anurnit5 tonalitate
zumzetului, mai ascutit qi subtire sau
rnai coborit ql gros, dupil viteza cu
cu care el trece prin aceste orificii,
in rayort cu efortul muscular cerut
de aripi.
Aerul acumulat in sacii traheeni
inainte ca albina si-gi ia zborul, o
ajut5 sii-gi modifice greutatea sa specific5, o face rnai ugoar5 ca s5 se poat5
Iniilta. Sacii traheeni au o capacitate
de acumulare care ingiiduie un zbor
nefntrerupt de 15-20 minute. La

ZBORUL AI,BINEI

346

ZBORUL ALBINEI

coborire in fata stupului, sau la aye- rezervii de glicogen acumulat fn $ezarea pe floarea din care albina ur- suturi, reeervii care n u este rnai mare
me&zii sii recolteze nectarul, sacii ca 2 mg. In corpul albinei glicogenul
traheeni se goksc de aer qi albina iqi se transform5 in glucoz5, cirrd st& $11
recap;Xt&greutatea e i normal$. Pentru repaus, putind apoi sii se inap&ze la
reinfillarea de pe floare, albina igi stup.
recapiitii greutatea ei normals. PenAtunci cind locul de cules este p m
tru reingltarea de pe floare, albina departe, albina consi~mii cu elmigi umple din nou cu aer sacii traheeni rul nu numai ce a luat in gugi din
gi poate zbura.
stup, dar chiar gi din nectarul acumuSe intimplii adesea, mai ales in lat. De pildii: s-a constatat cii la un
timpul culesului mare cind zborul a zbor de 8 km departe de stup, aibina
fost obositor, ca albinele care vin din consurnii toatii rezerva de glucmii cit
depgrtare sii cad5 direct pe piimint in qi intreaga acumulare de nectar din
fata stupului. Ele ramin acolo cltva gugii, iar cind ajunge la stup ea tretimp, ping-qi reiau zborul. Aceastii buie sii se alimenteze cu miere din
pauz5 .prelungitG se datoregte faptu- faguri. Deci zborul depiirtat eete o
lui cii inciirciitura mare de nectar din pagubil pentru comunitatea stupului
gugii comprimii mult sacii traheeni din cit qi pentru stupar.
bdomen, care se reincarch apoi cu
fn anii cu recolte abundente, la
aer cu oarecare greutate gi insuficient, masive melifere, albinele culegstoare
pentru a modifica greutatea ei speci- nu zboarii mai departe de 400-500 m,
de la stup. fn schimb atunci clnd
f icii.
Actiunea zborului, prin el insu$i, imprejuriirile sint vitrege yi ele nu giii m p l i d un mare consum de energie pe sesc Pn preajma stupinii cules destul,
care albinele qi-1 satisfac folosind mie- igi extind raza de actii~nepin& la
rea din guyii, miere pe care o iau la 3,5 km. -4cest zbor indepartat au-1 fac
plecare spre cimpul de recoltare. Can- decit coloniik care au simtul mirosutitatea ce o depoziteazti in guy5 este lui mai dezvoltat, vi aceasta constiin directs leg5tur5 cu distanta pin5 tuie una din caracteristicile de selecla locul de cules. Cind aceasta este de tie. Rasa noastrg Carpatin5 z h r 5 la
500 m, inciirciitura gugei este de depiirtiiri mult mai mari fat5 de ceea
1,610 mg; la 1 000 m este de 2,200 mg, ce a constatat cercetiitorul englez G. T.
la 1 500m este de4,131 mg (Istominu). B u t 1 e r, care dB ca razB maxima de
Din aoeastii miere, prin disociatie, cercetare 2,5 km de la stup. Autorul a
se alege separat glucoza ce trece di- urmgrit in 1937 timp de dad swtiirect in hemolimfg (singe), unde se mini zborul albinelor sale la un cimp
conoentreazii in proportie maxim5 de de rapitii ce era situat la 4,200 km.
In tot cazul, consumel >reze~uei
de
2,6% din care poate consuma pentru
zbor pin5 ce proporf ia coboar5 la 1%. miere din gugii la mice %elde zbor 'gste
Atunci o nouii dozii de glucozri comple- in directii 1egHturii cu distanta 6 imteazii proportia maxim5 gi zborul con- pedimen tele ce le int ilneqte albina dn
tinuii. Cind totugi rezerva din hemolim- zbor. Chiar +i la d i s t a ~ $ emici ,senfa este aproape epuizatti, iar albinanu sumul este ridieat atimoi c h d intimgiisqte in cimp nectar proaspiit ca . pin3 rezistenta mare a unvi vint ~pos5-tji satisfacli nevoia organic%de ener- trivnic, d e aceea, in atamsituatieabogie pentru zbor, ea face ape1 la mica rul ei est.e cit rnai la suprafata piirnh-

y l n d la:, e[
~ j ti3s q d a ~ paqs3
sa[n:, a[ goeald alau!q[e g:, pu!!j qn!qO
'aqnz~as !anqeaaduraq n:, alaI!z ul gqer
-o$:,!m 71nm aqsa roqz ap ea$eq!a!q:,V
Sdnls u! aleq
-!a!qoe gayelaa o anu!luoa !O-gs leaaoe
~ d n qod
p !a?:, ro?g:,Fjau!q aqsa aqeqsaj
-rr! aIatnqIe e l Inaoqz !:,aa -gpqoaa e%
-und u ~ arequaurge
p
apnnp!zaan:, gqep
o aoqz ug !Ieu!ur!~a qu!s !j!zered ap a!"
-as o ae! 'apadar gzeaaaua8aa as Belps
3 e j !Og !a apun !nlnu!qsaqu! ale a[e
-!laq!da al!anqnsa$ 'gzeaa!q:,e nu lnq!z
-eaed q!,: a[!~nZ1?8g~rrj g l e p o l o ~ ,'a01
-1aods e areaaj!load ap earaqnd plea1
.gy!ue are:, ganqeaaduraq '307+j -s ; ' z ~
e [ sugd g~eaodao:, ,101 ennqeraduraq
p a n are:, 'aola?q[e .e aoqz ap !!igq!a
93" ~ndm!q ur a!qnlona 1n13!3 ednaarq
-ug !4g Ia ae! ' 3 ~ aqsad
g
ap yrnqeaad
-ma$ o e l eqloazap aqeod as nu 'mow
-amN ' u * 'q!zered
~
qsa3e g3 qnasou
-n:, aqila raaape-rqul .roqaoyjau!q !4
~ e ~ j r e~ d{ n la:,
d aaermsle ap oolf!m trn
aqsa ~ n r o q z'!j$u!p ala:, nrluad !Onqo~
*aseoqguy ap:, q63ap aa!q3e $lnd
!em !anroqz aoej aoa '!azomasou 113 [a:,
Glsa urn:, '!.i!zeaed !$!u~nm ,101 Inmsru
-e%o u! ne en:, a1a3 'eauamase a a
-a1ar8
!em !anqgoq:,uj !4 onp aae:, 'a!8raua
ap s q d au!q[e '!Saalq a[!d!ae n:,
aaauy ale:, ap g i ~ 'so!o~aue
j
14 la:,u!
~ o q zun aoej aoa al!n$uarpz apd!ae
113 [O aujaqBq alas !3g:, 'aoqz u! aqur!saa
a s pes!ad u!p rol!!uolo:,
eaaaqnd !4
.aola~eoqy8a1n:,e g:,!8olo!z!j
eaaeqs
mpsnpaa !em !j ea e z a q a !iS
93ap '8m ZJ el yu!d alalalnbo:, goreou~
~
.aIau!qle BJBA UI PU!3 ad ' 8 (3-8
e:, a r m !em alsa nu u q o d ep eanqy:,
-rgoug t;uweoq U! !4 ga~agmladUJ gppd
aa younnr pqseaoe onp !b! e[au!qle
aae:, UJ [ndm!qoua !4 'aoqz ap ezaq!a e l
Tzeaquo:, !em 'y1ueqmp ap gmje u~
.s/m c j ' ~ qlnm la3 e l
aqu! aqsa am:, 'pqerob

~ q s/m
d

-:,!ar qnur % z a p o n3 aej [! m 009 e l

aoqz u n .s/m cj'g n3 Banoaed o ~ l u e ~
-s!p !Heaaoe 'a$alnLo:, u! nes aSn3 q
eanqg:,ag:,u~ n:, pze!odeul es pui3 ~ e !
's/m 8 ap adeoada y z e p o no yrmqz
aIau!qle 'pu!dnqs ap ur O O ~.el !emnu
qalueqs!p sap:, un el 'p q!l!qtqs e-s
!iS raogFqaora3 ap p~n:,~e:,e-s mpseaq
-pr8 as ps alau!qIe yuureaput qe9oq
sa[n:, rrn aolau!qle grajo a:, duqo ufl
.(gpunaas
ad !d!~le aP !tiIBq 079) F ~ o / u ~
OE-OZ
y
ap aqsa aoqe ap e z a y a aeqoau: nes
ua[od n:, dnqs aads wr!odauj le1 y:,
gaap!suo:, as a p a m ua -ao[!!uqo:,
leaaaqnd ap fezourasou ap !j!zeaed
n:, nus arauy 'aujqpq 'aa!q:,adsejr ro1
-au!q[e e po!Bo[o!zg eaaeqs ap f roqz ul
ae!y:, qel!ur!se nquad yzo:,n19 au!$-~d
!em nes g$1nur !em eae ere:, '!On9 u j qe[
-nmnoe !n[nreqoau eaqeqge:, ap 'dnqs
e l :,np o a3 ernqy:,~g3u~ap f sawuf
e l !6 snp 81 srn3aed ap ne o a:, e l m )
-s!p ep f m ~ >
erdnse
[
pq!waxa o s a p ap
lndur!:, a:, eaqeq!a!qoeqe :ap qaodea uj
alsa aI!anaoqz 3ej ala aaw na azalrA
- p ~ e m m ugzaq!a n:, ~ ? J B O ~ alau
Z
-!qp slnr cj e l y u ~ dqnnr la3 qets aqsa
III~U~A
p q 3 TearnN .!ua!nanq qns eq!$
-sodgpe neqs 'dm$:, ug yreje ad a p m ~ d
a1 p e p nes 'dnls uj wqs gs gaajaad !B
ernqz qod nu !a!u qau!qIe 'ppunaas ad
rn 02-01 ap gza$!a o n:, quga un le?
-apqe?s exafjaa ne area nrquad qeaom
-am aruq !S qeaadaa '!nlndnqs ~ n o qap
y$sj e!n%saoe alazer oej 1-cm ~n!q%un
n:, !nlaaeos v!j!zod gdnp as-npuiqaa!ao
'dnls aads [!q!sod qanos !em les lnm
-nap euneapqoquj Sale ale f!a!%reua 1e
mnsuo:, ap Fmouooa aasm o 3ej 'dnqs
ards aaa!od~ul F?I 'alau!q[e [ajqle a('j
-!nin$ulA
e arequnajuj ap leaq.eqna& aanqyly
sse:, 'aq[ear !rnqn:, n:, tml nes !rnpyd
'!!$sque~d !wn l e nes uaral ap aqn:,
!sun ~nlsodypegqne:, qau!q[e p u n q v
'Iqels !eurquis !!$uarn:, oIooe !aFa '!nlnq

- cum este cea caucazian5 sur5 de munte - care fncep

activitatea de zbor chiar la 6-7C. Totugi gi In aceste zile reci, coloniile puternice trimit afarii un insemnat num5r de albine, in special pe cele c%r&
toare de ap5, pe cind la urdinigurile
stupilor slabi nu se observti nici o
activitate. Deci activitatea de zbor
este fn leglturl gi cu puterea coloniilor din prisac5.
Dup%observatiile cercetgtorilor, coloniile puternice igi retin in stup o
rezervg de zbor, constituiti din albine
tinere ajunse la maturitatea de zbor,
ce r5m'In biologic tinere indiferent de
vlrsta lor real5 gi pe care le pun la
lucru intens numai atunci cind apare
marele cules. Zborul acestor colonii
este atunci foarte activ, iar productia
lor este mult superioarii.
Variatia fn activitatea de zbor a
coloniilor se observi chiar h cursul
unei eile de cules: dimineata zborul
este mult rnai activ ca cel de dup5
amiazii. Apoi chiar atarea timpului
are o fnsernnat5 influent5 asupra activitiitii de zbor a albinelor.
Numtirul zborurilor Pn diferite anotimpuri are o variatie insemnatii, de
pildii: in luna martie albinele fncep
lucrul abia cind temperatura atinge
IVC, iar in aprilie la 11-12C gi
cPnd timpul este noros zborurile Incep
abia la 14-16C.
Obignuit albinele nu fac rnai mult
de 8-9 zboruri pe zi. Cele nbcute in
toamnii rar dac5 rnai pot face in primiivarii 40-45 zboruri pfni la sfirgit u l vietii lor, pe ctnd cele nlscute In
iarni sau primgvars pot atinge cel
mult 65-70 zboruri in viata lor. Cercetiltorui Arrnbruster a observat c5
albinele din tara lui, care nu prea
este fnsoriti, abia fac 5-6 zboruri
pe zi gi considerg cg o albin5 culegitoare este uzat5 dup5 35 zboruri.

qi rase de albine

S-ar piirea cg aceasti5 cifr5 este prea

micti; totugi s-a stabilit c l in aedie
albinele folosesc in zborul de cnles
25-35 minute dus gi intors, dar ele
stau 'In stup apoi dup5 fiecare zbor
30-70 minute, fie pentru odihnii,
fie pentru alte munci. Cercettitorul
Lundi a observat c5 albinele fgi petrec rnai mult timp in interiorul stupului decit Pn zboruri propriu-zise,
observatie confirmatti apoi rji de prof.
Remy Chauvin. Tot el a observat cti
zborurile de dimineatti gi searl au o
durati rnai mic%decit cele de la amiaz5.
h sfirgit, in viala unei colonii, stuparul are ocazia sii observe de-a lungul
unui an, o serie de manifestiri legate
de activitatea de zbor a albinelor sale,
care sPnt ln direct5 leg5turg cu anumite schimbgri intervenite Pn colectivitatea fieclrui stup gi cu nevoile ce
le are fiecare.
De pild5, in primele zile ale prim%verii, albinele ies gribite la soare gi
fgi golesc intestinele IneEircate cu fecalele acumulate Pn decursul iernii.
Este un zbor care nu depigegte o raz5
rnai mare de 120-150 m Pn afara stupinei. Apicultorul denumegte acest
zbor, zbor de curtitare, de defecare.
Clnd albinele au iernat f5rti s l aib5
ocazia s l faci zbor de curzfare, apicultorul le silegte s5-1 fa&, iar denumirea lui este zbor forfat de iarrnd.
V.n. Diaree.
Cllnd reinnoirea permanent5 a generatiilor se succede fn raport de extinderea puietului m5tcii, aproape zilnic stuparul observii o vie activitate
In fata urdinigurilor majorit5fii stupilor la orele de amiazg; albinelezboar5 leghat, f l r l sii se dep5rteze prea
mult de stup gi numai cu capul intors
spre urdinigul stupului lor. Apoi se
fnaltti ceva mai sus, fic'lnd un zbor in
cercuri rji fn spirale, din ce in ce rnai

XBORUL ALBINEI

349

ZBORUL AGBINEI

largi. Stuparul denumegte aceast5 manifestare zbor de recunoqtere a1 tinerelor albine ce ies pentru prima d a t i
din stupul lor gi vor s8-gi memoreze
bine pozitia lui in stupin5.
Cind stuparului i se fncredinteazri
sarcina s5 organizeze stupina pentru
polenizarea culturilor entomofile folosind metoda dresajului, V.n., albinele, fac un zbor dirijat. Acest fel
de zbor se bazeaz5 pe fiziologia activit5tii nervoase gi a reflexelor conditionate.
Cind vine timpul roitului, albinele
Zrneur
ies n5valnic prin urdinis, impinzesc
prisaca cu un zumzet puternic, f5cind zboruri aprige, repezite, in oco- in zahgr de 44%. Produce 500-600 kg
luri mari de 30-40 m in jurul stupu- miere la ha, dar productia este foarte
lui, iar cind apare matca se aciuiazg nesigurri, c5ci adeseori planta suferg
la umbra unui pom, agezate Pn cior- de atacul unor musculite care-gi dechine. Este zborul roiatei, precedat de pun ougle in potirul florilor, iar larzborul cercetagelor care, atunci cind vele lor nelinigtesc atit de mult albigrisesc un loc bun, Pi dau tlrcoale, il nele la culesul nectarului incit repreg5tesc gi zboarg apoi spre stup, nun!% sg-1 mai adune.
memorizfndu-gi puncte de reper ca s5
Mierea de zburgtoare este de culoare
conduc5 viitorul roi spre locul noii deschisg, foarte gustoasl g i cristalizeazri repede.
ZBUR~TOARE, rogcove, rrichitica,
iarba Sf. Ion, Epilobium angustifolium L. sau Chamaenererium angustifolium L. plant5 pereng vivace din
familia Oenotheraceae, are r5d5cini cu
rizomi, tulpina haltiide0,60-1,25 m,
fir5 peri, uneori de culoare rogietic5. Frunzele s h t asem5n5toare cu
cele ale salciei, pe partea lor interioar5 putin cenugii; unele plante au
dosul frunzelor verde-albgstrui. Florile stnt rogii-purpurii, hgirate ping
la vfrf gi inflorind pe rind; fiecare
floricicg dureazi 2 zile, iar fnfloritul
tine 35-40 zile; pe aceeaqi tulpin5 se
g5sesc muguri, flori gi seminte aproape
de maturitate.
D6 mult nectar, h t r e 12-15 mg
de floare, care are o concentratiemedie

ZMEURUL, rug de munte, zmeurar, Rubus idaeus L. - arbust din

familia Rosaceae, cu tulpini inalte de
1-2 m care se arcuiesc la vPrf, avind
ghimpi drepti; frunzele sint alterne,
dintate, tripartite, penate, priroase
dedesubt, cu flori panicule in cinci
petale ce stau cu fata in jos ferite de
apa ploilor. Are un nectar abundent,
9,75 mg, cu o concentratie de 63%
zah5r. Productia la hectar este fn jurul a 50-100 kg miere sau chiar mai
mult, care este constant&. Este cea
mai sigur5 plant5 nectariferg, care nu
d5 grey. C h d slnt conditii favorabile
de zbor pentru albine, exist5 gi cules.
Este deci o plant5 perfect aclimatizat5 conditiilor aspre de la munte. Nu-

mai in anii cu zile prea reci gi ploioase, a.lbinele nu pot s3 culeagg,

degi Florile au nectar. Media obtinuti
de stupwii dins regiunile de munte de
la zmeur este de 2 0 kg de stup. Albinele culeg de la zmeur gt mult polen.
Dat fiind c5 el urmeazh l a M l m i t dupa salcim, se poate organ~ixa.mstup5rit pastoral rentabil de la aces& dou5
resurse de nectar, f5chd la poalele
muntelui culesul de la salclm gi ur-

c h d apoi la arneurig. Durata produc$iei de neotar la zmeur este de 15 zile,

dup3 cam, stuparul urcind s k p i n a qi
mai sus pe munte, la clteva sute de
metri altitudine, poate prinde gi c,ulesul a1 doilea de la zmeurii.
Zmeurul, In plantatiile din jurul
oraigului Bucuregti, nu are aceeasi
productie nectariferg. Totugi albinele
pot sg-gi formeze o rezervii bun5 de
miere, calitativ valoroasl.

Editura Agro-Silvic;, tipirind prezenta lucrare, fncununeazi

activitatea de popularizare a cuno$tinyelor de apiculturi ale autorului Const. L. Hristea, astizi ajuns la o v?rstZ fnaintaG, aproape
trei sferturi de veac. Const. L. Hristea a publicat prima lucrare
?n 1934 $i de atunci, a continuat s i fie un neobosit PndrumZtor a1
apiculturii de la noi, publictnd numeroase lucriri de valoare.
Lucrarea sa de cipetenie ,,StupiritulN (1936) a primit consacrarea
Academiei Romine, iar cu ocazia Congresului International de Apiculturi de la Paris din 1937, ea a fost distins; cu medalia de aur
$i diploma de onoare.
Savantul rornin, acad. D. Voinov, fn raportul siu la premierea
acestei lucriri, scria : ...,,avem de a face cu o lucrare serioas;i, care
este nu numai rodul unei Pndelungate experienle, dar ~i a1 unui spirit
critic, care +-a Pnchinat Pntreaga via@, cu pasiune, studiului obiceiurilor acestor fiinte interesante. Din felul povestirii diferiteior
clipe din viala stupctlui se simte fndatii omul Pndriigostit de naturii
$i de meseria lui"
D u p i treizeci de ani de munci neobositi $i cercetzri proprii laborioase, acela~iautor Prnboglte~teliteratura apicoli din Fara noastri
cu o noui lucrare de baz; fn care tehnica modern; se Pmbini armonios cu cerintele actuale ale productiei apicole, ?nu-un limbaj accesibil tuturor.
Avem convingerea c i publicind ,,A.B.C.-ul apicol' aducem un
real serviciu apiculturii romfinesti care Pn ultimele dou; decenii a
luat un a v h t nem&;llt?lnit in alte tiri.

...