C2.2.

Tipuri de metabolism
2.2.4 Metabolismul hidroelectrolitic
Apa are un rol esential in intretinerea vietii. Fara apa nu ar putea exista viata. In organism
apa intra in compozitia organelor, tesuturilor si lichidelor biologice. Ea dizolva si transporta
substantele asimilate si dezasimilate; mentine constanta concentratia sarurilor in organism
si, evaporandu-se pe suprafata corpului, ia parte la reglarea temperaturii.
Apa total din organism variaz n funcie de vrst, sex i tip constituional, ea
reprezentnd 75% din greutatea corporal la nou-nscui, 60% la brbai, 50% la femei i
55% la obezi.
Sectoarele hidrice ale organismului: Apa total liber reprezint n medie 60% din
greutatea corporal (G) i este repartizat n dou sectoare: intracelular - 40% din G (30 l
ap) extracelular - 20%din G Apa extracelular este mprit de membrana capilar n
dou compartimente : interstiial 15% din G (10 l ap) intravascular 5% din G (3 l ap)
Bilanul apei se reprezint echilibrul dintre aportul i eliminarea de ap.
Aportul de ap: exogen: apa ingerat (depinde de senzaia de sete)
endogen: apa metabolic
Eliminarea de ap: pe cale renal (diureza normal de 1-1,5 l/zi sub aciunea
hormonului antidiuretic
cutanat: perspiraie insensibil (aproximativ 800 ml/zi) gastrointestinal: materii fecale
(aproximativ 100 ml/zi)
Distributia electrolitilor
Sodiul este cel mai important cation al organismului, predomin la nivel extracelular
(concentraia plasmatic de 135-146 mEq/l, iar concentraia intracelular este de 10-14
mEq/l). Are un rol important n reglarea activitii osmotice a lichidului extracelular, precum
i n reglarea echilibrului acidobazic (sub form de bicarbonat de sodiu). Principala surs
de sodiu este reprezentat de alimentele ingerate, dar Na mai poate proveni i din
medicaie (perfuzii saline sau medicamente care conin Na).
Potasiul este cationul predominant la nivel intracelular (concentraia plasmatic de 3,5-5
mEq/l, iar concentraia intracelular de 140-150 mEq/l). Cea mai mare parte a potasiului
se afl la nivelul muchilor scheletici.
Proprietatile apei
Prezenta apei in oragnismele vii, precum si participarea sa la toate fenomenele vietii,
poate fi explicata prin urmatoarele proprietati:
a)prin caracterul sau polar, apa reprezinta un mediu ideal, atat pentru dizolvarea
substantelor polare neelectrolitice si electrolitice, cat si pentru disocierea electrolitica a
celor din urma. Apa se misca liber prin porii membranelor biologice semipermeabile,
contribuind la instalarea osmozei si a presiunii osmotice.

b)prin caldura sa specifica mare, la incalzire apa absoarbe lent cantitati mari de caldura,
pe care le elibereaza la fel de lent in cursul racirii aspect important in mentinerea
homeotermiei organimelor superioare.
Distributia apei in organism este controlata de factori fizici, in particular de continutul in
substante dizolvate si de presiunea hidrostatica din vase.
Difuziunea si osmoza
Distributia apei intre mediul intracelular si extracelular este determinata de fortele
osmotice. Osmolaritatea este expresia continutului de substante dizolvate intr-un solvent
dat.
Reglarea homeostaziei hidrice depinde de osmolaritatea lichidului extracelular:
creterea osmolaritii stimuleaz centrul setei din hipotalamus ceea ce va duce la
creterea aportului de ap;
creterea osmolaritii stimuleaz smoreceptorii hipotalamici cu eliberarea de ADH ceea
ce va duce la creterea reabsorbiei de ap;
scderea volemiei stimuleaz senzaia de sete, eliberarea de ADH i creterea
reabsorbiei de ap.
Determinanii majori ai osmolaritii lichidului extracelular sunt: electroliii i substanele
osmotic active: glucoza i ureea. Dintre electrolii, sodiul este responsabil de 50% din
osmolaritatea plasmei. La nivelul membranelor celulare se realizeaz un echilibru osmotic
prin trecerea apei (prin procesul de osmoz) din compartimentul cu osmolaritate sczuta
(hipoton) n compartimentul cu osmolaritate crescut (hiperton).
Mentinerea echilibrului intre volumul si compozitia lichidelor din organism are la baza
mentinerea unui echilibru intre sectoarele intra si extracelulare a: apei, Na, K, Ca, HPO 4,
HCO3, proteine, etc.
In cadrul sectoarelor hidrice, suma cationilor este egala cu suma anionilor conferind
electroneutralitate organismului. Metabolismul Na si apei sunt strans legate. Incarcarea
sau deficitul lui duce la modificari ale volumului sanguin central.