Sunteți pe pagina 1din 12

TEMA 4.

ACCEPTAREA I CONTINUAREA MISIUNII

4.1 Condiiile acceptrii, continurii i modificrii misiunii de audit.


4.2 Convenirea asupra termenilor misiunii.
4.3 Drepturile i obligaiile prilor implicate n misiune.
4.1 Condiiile acceptrii, continurii i modificrii misiunii de audit.
Preplanificarea auditului presupune trei aciuni, fiecare necesitnd a fi ntreprins n fazele
timpurii ale auditului:
Mai nti auditorul decide dac accept clientul nou sau dac accept s desvreasc un
client cu care colaboreaz deja. Aceast alegere i revine unui auditor cu experien, care
este n msur s ia decizii importante. Aceast decizie trebuie luat ct posibil de
timpuriu, pentru a nu se angaja n anumite costuri care nu vor putea fi recuperate ulterior.
n al doilea rnd, auditorul identific motivele pentru care un client dorete sau are nevoie
de un audit. Aceast informaie va afecta probabil restul etapelor procesului de
planificare.
n sfrit, auditorul trebuie s ajung la un acord cu clientul n ceea ce privete termenii
i condiiile angajamentului, pentru a se evita orice nenelegeri pe viitor.
Acceptarea clienilor noi i pstrarea clienilor actuali. Dei atragerea i reinerea clienilor
nu sunt simple, orice firm de audit/expertiz contabil trebuie s fie foarte riguroase n luarea
deciziei de acceptare a unui client.
Rspunderile juridice i responsabilitile profesionale ale firmei sunt astfel definite nct
un client care d dovad de lips de integritate sau contest n permanen derularea corect a
auditului i onorariile practicate de auditori ar putea crea suficiente probleme pentru a anula
beneficiile care le aduce. n prezent, anumite firme de audit/expertiz contabil refuz orice
client din anumite ramuri economice cu riscuri mari, cum ar fi fondurile de economii i
mprumuturi, de ocrotire a sntii, asigurri i ar putea chiar stopa efectuarea auditului unor
clieni din aa ramuri.
Investigarea noilor clieni. nainte de a accepta un nou client, cele mai multe firme de
audit/expertiz contabil fac o analiz a respectivei companii pentru a determina dac ea poate
fi acceptat n calitate de client de audit. n msura posibilitii, ar trebui evaluate reputaia
clientului potenial n comunitatea de afaceri respectiv, stabilitatea lui financiar i relaiile sale
cu firmele de audit/expertiz contabil cu care a colaborat n trecut.
De exemplu, multe firme de audit/expertiz contabil sunt deosebit de prudente n acceptarea
noilor clieni care opereaz n ramuri economice nou-create i aflate n cretere rapid. Deseori,
astfel de entiti suport eec financiar i expun firma de audit/expertiz contabil unui risc de
rspundere juridic semnificativ.
n cazul clienilor poteniali care au mai fost supui unui audit de ctre de ctre o alt
firm de audit/expertiz contabil, noul auditor este obligat s comunice cu auditorul precedent.
Scopul acestei obligaii este de a-l ajuta pe auditorul succesor s decid asupra acceptrii noului
angajament. Obligaia iniierii acestui tip de comunicare i revine auditorului succesor. Auditorul
predecesor are obligaia de a rspunde la solicitrile de informaii ale auditorului succesor.
Totui, dat fiind obligaia de confidenialitate definit prin Codul de conduit
profesional, auditorul predecesor trebuie s obin acordul clientului nainte de a se instala
comunicarea ntre auditori.
Mai sunt fcute i alte investigaii. Printre sursele de informaii se pot numra juriti locali, ali
experi contabili, bnci, alte entiti. Ca o surs suplimentar servete Internetul, cutare pe baze
de date.
Pstrarea clienilor. Numeroase companii de audit i evalueaz anual clienii, n scopul
de a determina dac exist motive de reziliere a contractului cu acetia. n cele mai multe cazuri
1

firmele de audit adopt decizii de a nu extinde relaiile contractuale cu clientul din cauza unui
nivel de risc prea ridicat. (SunTV Protecia concurenei, situaie de conflict) .
Investigarea noilor clieni i reevaluarea clienilor existeni este o component esenial
a procesului decizional prin care se determin riscul de audit acceptabil.
Identificarea motivelor pentru care clientul dorete un audit.
Riscul de audit acceptabil este afectat urmtorii factori:
utilizatorii probabili ai situaiilor financiare, si
sensul in care acetia intenioneaz sa utilizeze respectivele situaii.
Auditorul va acumula o cantitate mai mare de probe daca situaiile financiare vor fi utilizate
de un public larg. Acesta este deseori cazul companiilor cotate pe pieele de capital, al
ntreprinderilor puternic ndatorate si al companiilor ce urmeaz a fi vndute in viitorul apropiat.
Cele mai probabile direcii de utilizare a situaiilor financiare pot fi determinate pornindu-se
de la experienele anterioare cu societatea-client si de la discuii cu managementul acesteia. Pe
parcursul angajamentului, auditorul ar putea obine informaii suplimentare despre motivele
pentru care clientul se supune unui audit si despre utilizatorii probabili ai situaiilor financiare.
Aceste informaii ar putea avea un impact asupra modului in care auditorul va estima nivelul
riscului de audit acceptabil.
De asemenea, auditorul trebuie sa ia in considerare si daca firma dispune de personal
corespunztor si de resurse suficiente pentru efectua auditul.
Selectarea membrilor echipei de audit. Numirea angajailor potrivii n echipa care va
efectua un angajament de audit este important pentru respectarea standardelor de audit general
acceptate, dar i pentru promovarea eficienei auditului. Primul standard cu caracter general
spune:
Auditul trebuie executat de una sau mai multe persoane care dispun de pregtirea
profesional adecvat i de competenele necesare pentru un auditor

Documentarea misiunii. Pe parcursul desfurrii activitii, auditorul trebuie sa


documenteze aspectele care sunt importante pentru furnizarea de probe care sa susin opinia de
audit si probe care sa arate ca auditul a fost realizate in conformitate cu ISA. Documentarea'
nseamn materialele (documentele de lucru) pregtite de/i pentru auditor, sau obinute si
pstrate de auditor in cursul efecturii auditului. Documentele de lucru se pot prezenta sub
forma:
nscrisurilor pe suport de hrtie;
pe film;
pe medii de nregistrare electronice;
pe ali purttori de informaii.
Documentaia ce a fost utilizata nainte de acceptarea mandatului precum si analizele
fcute de auditor pentru o cunoatere adecvata a clientului se vor include in dosarul de audit
permanent. Acest dosar conine documente si tabele cu caracter permanent. Aici sunt incluse
informaii generale despre client, detalii despre activitatea sa, detalii despre angajament
(scrisoarea de angajament, corespondenta cu auditorul precedent), informaii si contracte
(extrase ale proceselor verbale ale edinelor AGA, contracte de leasing, de mprumut, evaluri
de terenuri sau cldiri), precum si detalii despre sistemul contabil (sinteza acestuia, politici
contabile importante, prezentarea sistemului informatic). Documentaia cuprinsa in acest dosar
trebuie actualizata si revizuita anual.
Referitor la forma si coninutul documentelor de lucru, exista doua standarde de audit
care trateaz la modul general acest aspect. Este vorba de ISA 230, Documentaia si ISA 500,
Probe de audit. ISA 230 stipuleaz ca auditorul trebuie sa ntocmeasc documente de lucru
2

suficient de complete si detaliate pentru a facilita nelegerea auditului. Auditorul trebuie sa


nregistreze in documentele de lucru informaii referitoare la planificarea activitii de audit, la
natura, durata si ntinderea procedurilor de audit realizate, la rezultatele acestei activiti si la
concluziile care se trag din probele de audit obinute.
Forma si coninutul documentelor de lucru sunt influenate de factori ca:
natura angajamentului;
forma raportului auditorului;
natura si complexitatea afacerii clientului;
natura si particularitile sistemelor contabile si de control intern ale entitii;
necesitile, in anumite situaii, de direcionare, supraveghere si revizuire a lucrrilor
realizate de asisteni;
metodologia si tehnologia de audit specifice utilizate in cursul auditului.
Documentele de lucru sunt structurate si organizate pentru a respecta circumstanele si
necesitatule auditorului pentru fiecare activitate individuala de audit. Utilizarea documentelor
standardizate (de exemplu, liste de verificare, scrisori-model, organizarea standard a
documentelor de lucru) pot mbunti eficienta cu care se realizeaz si se revizuiesc
documentele de lucru. Ele faciliteaz delegarea unor activiti si ofer mijloace de control al
calitii acestora. Auditorul trebuie sa adopte proceduri corespunztoare pentru meninerea
confidenialitii si pstrrii in condiii de sigurana a documentelor de lucru si pentru arhivarea
acestora pe o perioada suficienta pentru a satisface nevoile auditorului si cerinele legale si
profesionale in materie de arhivare.
Documentele de lucru sunt proprietatea auditorului. Desi anumite pari sau extrase din
documente de lucru pot fi puse la dispoziia entitii cu acordul auditorului, astfel de
documentele nu nlocuiesc situaiile financiare ale entitii. Standardul Internaional de Audit
500, Probe de audit, care a intrat in vigoare la 14.12.2009, nlocuind ISA 500A, ofer
recomandri asupra a ceea ce constituie probe de audit intr-un audit al situaiilor financiare,
asupra cantitii si calitii probelor de audit care trebuie obinute si asupra procedurilor de audit
utilizate de auditori pentru obinerea respectivelor probe de audit.
Probele de audit reprezint totalitatea informaiilor utilizate de auditor

pentru emiterea unei concluzii pe care este bazata opinia de audit, si includ toate
informaiile coninute in evidentele contabile care stau la baza situaiilor
financiare si a altor informaii.
Nu se ateapt ca auditorii sa abordeze toate informaiile care exista. Probele de audit,
care sunt cumulate ca natura, includ probe de audit obinute din procedurile de audit efectuate pe
parcursul auditului si pot include probe de audit obinute din alte surse, cum ar fi angajamentele
de audit anterioare si procedurile unei firme de control al calitii pentru acceptarea clienilor si
continuarea contractelor cu clienii deja existeni. Conducerea este responsabila de ntocmirea
situaiilor financiare pe baza evidenelor contabile ale entitii. Auditorul obine unele probe de
audit testnd evidentele contabile, de exemplu, prin intermediul analizei si revizie, reefectund
procedurile urmate in procesul de raportare financiara si reconciliind categoriile si aplicaiile
aferente ale acelorai informaii. prin efectuarea unor astfel de proceduri de audit, auditorul poate
stabili ca evidenele contabile sunt consecvente la nivel intern si poate fi de acord cu situaiile
financiare. Totui, datorita faptului ca evidentele contabile de sine stttoare nu furnizeaz
suficiente probe de audit pe care sa se fundamenteze o opinie de audit asupra situaiilor
financiare, auditorul obine si alte probe de audit.
3

Gradul de suficienta reprezint msura cantitii probelor de audit. Gradul de adecvare


reprezint msura calitii probelor de audit, cu alte cuvinte, relevanta si credibilitatea acestora
in furnizarea de suport pentru categoriile de tranzacii, solduri ale conturilor, prezentrile de
informaii si aseriunile aferente, sau in detectarea denaturrilor de la nivelul acestora.
Credibilitatea probelor de audit este influenata de sursa si natura acestora si depinde de
circumstanele in care sunt obinute probele. Chiar si atunci cnd probele de audit sunt obinute
din surse externe entitii, pot exista circumstane care sa afecteze credibilitatea informaiilor
obinute. De exemplu, probele de audit obinute dintr-o sursa externa independenta pot sa nu se
bucure de credibilitate daca acea sursa nu este in cunotina de cauza. Desi se recunoate faptul
ca pot exista si excepii, urmtoarele generalizri referitoare la credibilitatea probelor de audit
pot fi utile:
probele de audit sunt mai credibile atunci cnd sunt obinute din surse independente din
afara entitii;
probele de audit care sunt obinute din interiorul entitii sunt mai credibile atunci cnd
controalele aferente impuse de entitate sunt eficiente;
probele de audit obinute in mod direct de ctre auditor (de exemplu, observarea aplicrii
unui control) sunt mai credibile dect probele de audit obinute indirect sau prin deducie
(de exemplu, investigri cu privire la aplicarea unui control);
probele de audit sunt mai credibile atunci cnd ele exista sub forma de document, fie pe
hrtie, electronic sau de alta natura (de exemplu, o nregistrare scrisa folosind metode
contemporane a unei ntlniri este mai credibila dect declararea ulterioara in forma
orala a problematicilor discutate);
probele de audit furnizate de documente originale sunt mai credibile dect probele de
audit furnizate de fotocopii sau facsimile.
Atunci cnd informaiile produse de entitate sunt utilizate de auditor la efectuarea
procedurilor de audit, auditorul trebuie sa obin probe de audit cu privire la acurateea si
exhaustivitatea informaiilor. Pentru ca auditorul sa obin probe de audit credibile, informaiile
pe care sunt fundamentate procedurile de audit trebuie sa fie suficient de complete si corecte.
In mod obinuit, auditorul obine, o certificare mai mare din probe de audit consecvente
generate de diferite surse sau cu naturi diferite, dect din elemente dispersate, individuale, din
cadrul probelor de audit. In plus, obinerea probelor de audit din surse sau cu naturi diferite poate
indica faptul ca un element individual al probelor de audit nu este credibil. De exemplu,
coroborarea informaiilor obinute dintr-o sursa independenta de entitate poate spori certificarea
pe care auditorul o obine dintr-o declaraie a conducerii. In mod contrar, atunci cnd probele de
audit obinute dintr-o sursa nu sunt consecvente cu probele obinute dintr-o alta sursa, auditorul
stabilete care alte proceduri de audit suplimentare sunt necesare pentru a soluiona situaia de
inconsecventa. In acelai timp, auditorul trebuie sa ia in considerare relaia dintre costul
obinerii probelor de audit si utilitatea informaiilor obinute. Totui, aspectul legat de
dificultate sau de cheltuial implicat nu constituie in sine o baza valida de omitere a unei
proceduri de audit pentru care nu exista nici o alternativa.
In procesul de formare a opiniei de audit, auditorul nu examineaz toate informaiile
disponibile, deoarece concluziile, in mod normal, pot fi trase utiliznd abordrile de eantionare
si alte mijloace de selecie a elementelor testate. Auditorul face uz de raionamentul profesional
si exercita scepticismul profesional atunci cnd evalueaz cantitatea si calitatea probelor de audit
si, astfel, gradul de suficienta si de adecvare al acestora, pentru a susine opinia de audit.
Auditorul trebuie s trag anumite concluzii, iar acestea se nscriu in urmtoarele categorii:
4

(a) Aseriuni cu privire la categoriile de tranzacii si evenimente asociate perioadei supusa


auditului:
Apariie tranzacii si evenimente care au fost nregistrate, au avut loc si sunt legate de
entitatea respectiva.
Exhaustivitate toate tranzaciile si evenimentele care ar fi trebuit nregistrate au fost
evideniate.
Acuratee sumele si alte date aferente tranzaciilor si evenimentelor au fost nregistrate
in mod corespunztor.
Separarea exerciiilor financiare tranzaciile si evenimentele au fost nregistrate in
perioadele contabile corecte.
Clasificare tranzaciile si evenimentele au fost nregistrate in conturile corespunztoare.
(b) Aseriuni cu privire la soldurile conturilor la sfritul perioadei:
Existenta activele, datoriile si capitalurile proprii exista.
Drepturi si obligaii entitatea deine sau controleaz drepturile asupra activelor, iar
datoriile constituie obligaii ale entitii.
Exhaustivitate toate activele, datoriile si capitalurile proprii care ar fi trebuit nregistrate
sunt evideniate.
Evaluare si alocare activele, datoriile si capitalurile proprii sunt incluse in situaiile
financiare la valorile corespunztoare si orice ajustri rezultante cu privire la evaluare sau
alocare sunt adecvat nregistrate.
(c) Aseriuni cu privire la prezentri si descrieri de informaii:
Apariie si drepturi si obligaii evenimentele, tranzaciile si alte aspecte prezentate s-au
produs si sunt legate de entitatea respectiva.
Exhaustivitate toate prezentrile de informaii care ar fi trebuit cuprinse in situaiile
financiare au fost incluse.
Clasificare si inteligibilitate informaiile financiare sunt prezentate si descrise in mod
corespunztor, iar prezentrile de informaii sunt clar exprimate.
Acuratee si evaluare informaiile financiare si de alta natura sunt prezentate cu
fidelitate si la valorile corespunztoare.
Pentru a obine probe pe baza crora s-i fundamenteze opinia exprimata in raportul de
audit, auditorul efectueaz mai multe proceduri de audit si anume:
a) proceduri de evaluare a riscurilor cu ajutorul crora se obine o nelegere a entitii si
a mediului acesteia si se evalueaz riscurile unor denaturri semnificative la nivelul
situaiilor financiare si la nivelul aseriunilor;
b) teste ale controalelor prin care se evalueaz eficienta controalelor interne ale entitii
in prevenirea sau detectarea si corectarea denaturrilor semnificative de la nivelul
aseriunilor;
c)

proceduri de fond care includ teste ale detaliilor pentru categorii de tranzacii, solduri
ale conturilor si prezentri de informaii, precum si proceduri analitice de fond menite sa
confirme sau sa verifice acurateea informaiilor prezentate in situaiile financiare.

In anumite circumstane, probele de audit obinute din angajamente de audit anterioare pot
furniza probe de audit daca auditorul efectueaz proceduri de audit pentru a stabili relevanta
continua a acestora. Auditorul obine probe de audit prin una sau mai multe dintre urmtoarele
proceduri:
5

1. Inspecia:
nregistrrilor si documentelor, care consta in examinarea acestora, in forma tiprita,
electronica sau de alta natura. Inspecia nregistrrilor si a documentelor furnizeaz probe
de audit cu grade variate de credibilitate, in funcie de natura si sursa acestora si, in cazul
nregistrrilor si documentelor interne, in funcie de eficienta controalelor exercitate in
timpul obinerii respectivelor evidente. Un exemplu de inspecie utilizata ca test al
controalelor l constituie inspecia nregistrrilor sau a documentelor pentru obinerea
probelor referitoare la autorizare.
imobilizrilor corporale, care vizeaz examinarea fizica a activelor. Inspecia
imobilizrilor corporale furnizeaz probe de audit credibile cu privire la existenta lor, dar
nu neaprat si cu privire la drepturile si obligaiile entitii sau la evaluarea respectivelor
imobilizri. Inspecia unor elemente individuale, cum sunt stocurile nsoete, in mod
obinuit, participarea la inventarierea efectuata de entitate.

2. Observarea. Observarea consta in urmrirea unui proces sau a unei proceduri ce este efectuata de alii. Exemplele includ observarea inventarierii stocurilor de ctre personalul entitii si
observarea efecturii activitilor de control. Observarea furnizeaz probe de audit cu privire la
efectuarea unui proces sau a unei proceduri, dar este limitata la momentul in care observarea are
loc si mai este limitata de faptul ca actul de a fi observat poate afecta modul in care se desfoar
procesul sau procedura respectiva.

3. Investigarea. Investigarea consta in cutarea de informaii, att financiare, ct si


nefinanciare, referitoare la persoane cu experiena, fie din interiorul, fie din afara entitii.
Investigarea este o procedura de audit utilizata masiv pe parcursul angajamentului si este adesea
complementara desfurrii altor proceduri de audit.
Desi colectarea probelor obinute prin intermediul investigrii are adesea o importanta
specifica, in cazul investigaiilor referitoare la inteniile conducerii, informaiile disponibile care
sa susin inteniile conducerii pot fi limitate. In aceste cazuri, nelegerea modului in care
conducerea si-a respectat in trecut inteniile declarate referitoare la active sau datorii, a motivelor
declarate pentru care a ales sa ntreprind anumite aciuni, precum si nelegerea capacitaii
conducerii de a urmri un anumit curs al activitii poate furniza informaii relevante cu privire la
inteniile conducerii.
In ceea ce privete unele aspecte, auditorul obine declaraii scrise din partea conducerii
care confirma rspunsurile la investigrile orale. De exemplu, auditorul obine, in mod normal,
din partea conducerii declaraii scrise referitoare la aspecte semnificative atunci cnd nu se poate
presupune in mod rezonabil ca vor exista alte probe de audit sau atunci cnd celelalte probe de
audit obinute au o calitate mai sczuta.

4. Confirmarea. Confirmarea, care este un tip specific de investigare, reprezint procesul de


obinere a unei declaraii cu privire la o informaie sau la o condiie existenta, direct de la tera
parte. De exemplu, in mod obinuit auditorul cuta confirmarea directa a creanelor prin
consultarea debitorilor. Confirmrile sunt utilizate frecvent atunci cnd este vorba despre
soldurile conturilor si componentele lor, dar nu trebuie limitate la aceste elemente. De exemplu,
auditorul poate solicita confirmarea termenilor contractuali sau ai unor tranzacii pe care o
entitate le are cu tere pari; confirmarea solicitata are scopul de a ntreba daca au fost aduse
modificri contractului si, daca da, care sunt detaliile relevante.

5. Recalcularea. Recalcularea consta in verificarea acurateei aritmetice a documentelor sursa


si a nregistrrilor contabile sau in efectuarea de calcule independente.

6. Reefectuarea. Reefectuarea reprezint executarea de ctre auditor, in mod independent, a


procedurilor sau controalelor care au fost efectuate iniial ca parte a controlului intern al entitii,
de exemplu, reefectuarea testului referitor la analiza pe maturitatea conturilor de creane.

7. Proceduri analitice. Procedurile analitice constau in evaluri ale informaiilor financiare


realizate prin intermediul unui studiu al relaiilor plauzibile dintre datele financiare si
nefinanciare. Procedurile analitice cuprind, de asemenea, investigarea fluctuaiilor si a relaiilor
identificare care nu sunt consecvente cu alte informaii relevante sau care se abat in mod
semnificativ de la valorile previzionate. Pentru recomandri suplimentare cu privire la
procedurile analitice, vezi ISA 520, Proceduri analitice.

4.2 Convenirea asupra termenilor misiunii.


Obinerea unei cantiti suficiente de probe temeinice este eseniala daca auditorul vrea sasi minimizeze rspunderea juridica si sa-si pstreze bunul renume in comunitatea de afaceri.
Meninerea costurilor la un nivel rezonabil ajuta auditorul sa rmn competitiv si, astfel, sa-si
pstreze sau sa-si extind baza de clieni, presupunnd ca acesta, sau firma de audit pe care o
conduce are o reputaie de prestare a unor servicii de nalta calitate. Evitarea nenelegerilor cu
clientul este important pentru meninerea unor relaii bune cu clienii si pentru facilitarea
prestrii serviciilor de calitate nalta la costuri rezonabile. Auditorul trebuie sa ajung la un
acord cu clientul in ceea ce privete termenii si condiiile angajamentului, pentru a evita orice
nenelegeri ulterioare.
Completarea seciunii E1 din Normele Minimale de Audit reprezint unul dintre primii
pai pe care trebuie sa-i parcurg auditorul nainte de acceptarea mandatului.
Un model de completare a seciunii E1 din Normele Minimale de Audit este urmtorul:
ACCEPTAREA MANDATULUI, REINNOIREA MANDATULUI
Sectiunea
E1
Client: S.A. Ginua de aur
Iniiale
ntocmit de: O.F.
Perioada auditata: 31.12.2010
Revizuit de: O.L.
1. Depinde firma excesiv de client (sau de grup)?

Data
20.02.2010
Ref. Da/Nu
Nu

2. Datoreaz clientul onorarii care se ridica la o suma suficient de mare pentru a fi considerate un mprumut (luai in considerare suma restanta plus
datoria estimata pentru anul in curs)?
3. I-a acordat firma sau orice persoana strns legata de firma clientului un mprumut sau garanii ori a luat firma sau orice persoana strns legata de
firma un mprumut sau garanii de la client?
4. A acceptat vreunul dintre auditorii principali sau dintre angajaii firmei de audit bunuri sau servicii semnificative din partea clientului sau
ospitalitatea acestuia?

Nu
Nu
Nu

5. Exista vreun litigiu in derulare sau potenial intre firma si client?


6. Are vreunul dintre auditorii principali sau dintre angajaii firmei de audit
cunotine personale sau rude in conducerea sau printre angajaii firmei
client?
7. A fost vreo persoana cu funcie de rspundere din societatea-client
auditor principal sau a avut o funcie de conducere in firma de audit?
8. Are firma de audit interese de afaceri cu societatea-client sau cu o
persoana cu funcie de rspundere ori cu un angajat al firmei?
9. Deine vreunul dintre auditorii principali sau dintre angajaii firmei de
audit aciuni sau alte plasamente in societatea-client?
10. Deine vreunul dintre auditorii principali sau dintre angajaii firmei de
audit participaii intr-un trust care poseda aciuni la societatea-client?
11. Are posesorul firmei de audit sau oricare dintre auditorii angajai
unitatea de fond de orice fel la societatea-client?

Nu
Nu

Nu

Nu

Nu

Nu

Ref.
-

Da/Nu
Nu

12. Deine aciuni la societatea-client, in orice calitate, vreunul dintre Nu


auditorii principali sau dintre angajaii firmei de audit?
13. Poate fi ameninata independenta firmei in urma presiunilor generate de Nu
alte firme de specialitate sau de surse externe, cum ar fi bancheri sau
avocai?
14. A rmas responsabil de audit acelai auditor principal timp de cinci ani? Nu
15. Are firma de audit o pregtire si resurse insuficiente pentru Nu
desfurarea auditului?
16. Exista anumii factori referitori la client care ar putea influenta decizia Nu
de acceptare a renumirii?
Pentru orice ntrebare de mai sus la care s-a rspuns afirmativ se vor documenta
afirmaiile fcute si masurile necesare pentru meninerea independentei firmei, daca
urmeaz sa se accepte misiunea.
(Responsabil de misiune)
Desi principalele domenii de preocupare privind independenta sunt cuprinse in seciunea
E1, este esenial sa se aib in vedere Codul de Etica pentru a putea identifica problemele
poteniale. Codul ofer si recomandri privind masurile ce trebuie luate in cazul apariiei unei
probleme. Firma de audit ar putea hotr sa nu continue relaia de audit cu un client si din cauza
unui risc prea ridicat. Daca exista un risc semnificativ de faliment al clientului de audit, acesta ar
putea duce la intentarea unui proces mpotriva auditorului. Chiar daca angajamentul este
profitabil, riscul ar putea depi avantajele pe termen scurt ale deciziei de a realiza auditul.
Marile firme de audit afirma ca au nceput sa ndeprteze clienii de audit care prezint riscuri
mari, in scopul diminurii riscului de intentare a unor procese pe motive de auditare defectuoasa.
Cnd un client audiat d faliment, iar investitorii dau in judecata auditorul, procedurile judiciare
sunt foarte costisitoare indiferent daca procesul se pierde sau se ctiga. Pentru a rmne viabili,
auditorii trebuie sa reduc riscurile de litigii.
Investigarea noilor clieni si reevaluarea
clienilor existeni este o componenta eseniala a procesului decizional prin care se determina
riscul de audit acceptabil.
Intre client si auditor ar trebui sa existe un acord clar in ceea ce privete termenii si condiiile
angajamentului. Auditorul trebuie sa documenteze modul in care nelege angajamentul,
menionnd si obiectivele misiunii, responsabilitile auditorului si ale managementului si
limitele sau restriciile impuse misiunii. De obicei la aceasta cerina se rspunde printr-un
contract sau o scrisoare de angajament, desi acest document nu este obligatoriu.
8

Scrisoarea de angajament reprezint un acord intre auditor si client in ceea ce privete


realizarea auditului si prestarea serviciilor conexe. In aceasta scrisoare ar trebui sa se specifice
daca auditorul va face un audit, o revizuire sau va presta alte servicii conexe, cum ar fi
consultanta financiara. Scrisoarea de angajament nu afecteaz in nici un fel rspunderea
auditorului fata de utilizatorii externi ai situaiilor financiare auditate, insa poate avea un impact
asupra rspunderii juridice fata de client. De exemplu daca un client ar da in judecata auditorul
pe motivul ca acesta nu a reuit sa descopere o prezentare eronata semnificativa, unul din
argumentele de aprare a auditorului ar putea fi scrisoarea de angajament semnat, in care se
spune ca s-a contractat un serviciu de revizuire si nu un audit al situaiilor financiare.
Informaiile din scrisoarea de angajament sunt importante in planificarea auditului pentru ca
ele afecteaz programarea testelor de audit, dar si timpul total ce va fi necesar pentru realizarea
auditului si prestarea celorlalte servicii. Restriciile pe care le impune clientul asupra auditului ar
putea afecta procedurile desfurate si posibil, chiar tipul de opinie exprimata.
Standardul de Internaional de Audit 210, Termenii angajamentelor de Audit, furnizeaz
recomandri in privina:
a) stabilirii unui acord cu clientul in ceea ce privete termenii angajamentului;
b) rspunsului auditorului la o cerere naintata de client pentru modificarea termenilor unui
angajament de audit, obinndu-se astfel un grad mai sczut de certificare.
Auditorul si clientul trebuie sa fie de acord in privina termenilor angajamentului. Termenii
agreai de ambele pari trebuie sa fie nregistrai intr-o scrisoare de angajament sau intr-o alta
forma potrivita de contract.
Cat despre scrisoarea de angajament, desi nu este obligatorie, este att in interesul clientului,
cat si al auditorului, ca acesta din urma sa trimit o scrisoare de angajament, de preferat naintea
nceperii angajamentului, acest lucru ajutnd la evitarea nenelegerilor in ceea ce privete
angajamentul. Scrisoarea de angajament documenteaz si confirma acceptarea de ctre auditor a
numirii, a obiectivului si sferei angajamentului de audit, a ntinderii responsabilitilor
auditorului fata de client si a formei oricror raportri. Forma si coninutul scrisorilor de
angajament pot varia de la un client la altul, dar acestea vor include in general referiri la:
obiectivul auditului situaiilor financiare.
responsabilitatea conducerii pentru ntocmirea situaiilor financiare.
sfera angajamentului de audit, incluznd trimiteri la legislaia in vigoare, la reglementari
sau norme ale organismelor profesionale la care auditorul adera.
structura oricror rapoarte sau a altei forme de comunicare a rezultatelor angajamentului.
faptul ca, datorita naturii testrii si altor limitri inerente ale unui angajament de audit,
mpreuna cu limitrile inerente ale oricrui sistem contabil si de control intern, exista un
risc inevitabil ca unele denaturri semnificative sa rmn nedescoperite.
accesul nelimitat al auditorului la orice nregistrri, documentaii si alte informaii cerute
in legtura cu auditul.

De asemenea, auditorul poate dori sa includ in scrisoarea de angajament


urmtoarele:
acorduri privind planificarea desfurrii auditului;
faptul ca se ateapt sa primeasc din partea conducerii o confirmare scrisa privind
declaraiile fcute in legtura cu auditul;
9

cererea adresata clientului de a confirma acceptarea termenilor angajamentului prin


confirmarea primirii scrisorii de angajament;
descrierea oricror altor scrisori sau rapoarte pe care auditorul se ateapt sa le emit
ctre client;
bazele pe care se calculeaz onorariile si orice acorduri privind plata acestora.

Atunci cnd este relevant, mai pot fi fcute urmtoarele precizri:


Acorduri privind implicarea altor auditori si experi in unele aspecte ale auditului;
Acorduri privind implicarea auditorilor interni si a altor persoane din personalul
clientului;
Acorduri ce trebuie realizate cu auditorul anterior, daca acesta exista, in cazul unui
angajament de audit iniial;
Orice limitare a rspunderii auditorului, atunci cnd exista o asemenea posibilitate;
Referire la orice contracte adiionale ncheiate intre auditor si client.

Atunci cnd auditorul unei entiti-mama este, in acelai timp, si auditorul


filialei, sucursalei sau diviziei (componentei) sale, factorii care influeneaz decizia
referitoare la necesitatea trimiterii unei scrisori de angajament separate pentru
respectiva componenta includ:

cine numete auditorul componentei;


daca este necesara emiterea unui raport de audit separat pentru componenta;
cerinele legale;
volumul de munca desfurat de ali auditori;
procentul deinut de entitatea-mama;
gradul de independenta al conducerii componentei.

In cazul angajamentelor de audit recurente, auditorul trebuie sa ia in considerare daca


circumstanele cer ca termenii angajamentului sa fie revizuii si daca este necesar sa se
reaminteasc clientului termenii existeni ai angajamentului.
Auditorul poate decide sa nu trimit o noua scrisoare de angajament de fiecare data. Totui,
trimiterea unei noi scrisori de angajament poate fi adecvata innd cont de urmtorii factori:
orice indiciu al faptului ca obiectivul si sfera unui angajament de audit au fost greit
nelese de client ;
orice termeni revizuii sau speciali ai angajamentului ;
orice modificare survenita recent la nivelul conducerii la vrf, al Consiliului de
administraie sau la nivelul titlului de proprietate ;
o schimbare semnificativa in ceea ce privete natura sau amploarea activitii clientului ;
cerinele legale.
Un auditor cruia i se cere, nainte de finalizarea unui angajament, sa modifice
angajamentul astfel nct cel rezultat sa furnizeze un nivel de certificare mai sczut, trebuie sa ia
in considerare oportunitatea unei astfel de aciuni.
O cerere din partea clientului care vizeaz schimbarea de ctre auditor a angajamentului poate fi
generata de o modificare a circumstanelor care afecteaz necesitatea prestrii serviciului, de o
10

nelegere greita a naturii unui audit sau a serviciilor conexe solicitate iniial sau de o restricie
asupra sferei angajamentului, fie impusa de ctre conducere, fie cauzata de mprejurri.
Auditorul trebuie sa considere cu multa atenie motivele invocate in sprijinul cererii si in special
implicaiile unei restricii asupra sferei angajamentului de audit.
O modificare survenita in mprejurrile care afecteaz cerinele entitii sau o nelegere eronata
privind natura serviciului solicitat iniial va fi, in mod normal, considerata drept baza rezonabila
pentru cererea de modificare a angajamentului. In contrast cu afirmaia de mai sus, o modificare
nu va fi considerata rezonabila, daca s-ar arata ca aceasta modificare este asociata cu informaii
care sunt incorecte, incomplete sau in alt fel nesatisfctoare. In cazul in care termenii
angajamentului sunt modificai, auditorul si clientul trebuie sa fie de acord cu noii termeni ai
angajamentului.
Auditorul nu trebuie sa fie de acord cu o schimbare a angajamentului in cazul in care nu
exista nici o justificare rezonabila a unei asemenea aciuni. Un exemplu in acest sens poate fi un
angajament de audit in care auditorul se afla in imposibilitatea de a obine suficiente probe de
audit adecvate privind creanele, iar clientul cere ca angajamentul sa fie schimbat intr-un
angajament de revizuire pentru a evita o opinie de audit calificata (cu rezerve) sau
imposibilitatea auditorului de a exprima o opinie. Daca auditorul se afla in incapacitatea de a fi
de acord cu o schimbare de angajament si nu i se permite sa continue angajamentul iniial,
auditorul trebuie sa se retrag si sa aprecieze daca exista orice obligaie, contractuala sau de alt
fel, de a raporta altor pari, cum ar fi Consiliului de Administraie sau acionarilor, circumstanele
care au dus la retragerea sa.
Un exemplu de scrisoare de angajament pentru efectuarea unui audit este prezentat in
continuare:
Ctre Consiliul de Administraie
(sau reprezentanilor adecvai ai conducerii la vrf)
Dumneavoastr ai cerut ca noi sa efectuam auditul situaiilor financiare ale
entitii . . . . . . . . . . . . la data . . . . . . . .. Suntem incantat sa va confirmam acceptarea acestui
angajament prin coninutul acestei scrisori. Auditul pe care l vom efectua va avea ca obiectiv
exprimarea unei opinii din partea noastr asupra situaiilor financiare.
Noi ne vom desfura activitatea de audit in conformitate cu Standardele Internaionale
de Audit. Acele standarde cer ca noi sa planificam si sa efectuam auditul, cu scopul de a obine
un grad satisfctor de certificare ca situaiile financiare nu conin denaturri semnificative. Un
audit include examinarea, pe baza de teste, a dovezilor privind valorile si prezentrile de
informaii din situaiile financiare. De asemenea, un audit include evaluarea principiilor
contabile folosite si a estimrilor semnificative efectuate de ctre conducere, precum si
evaluarea prezentrii generale a situaiilor financiare.
Datorita caracteristicii de test si a altor limitri inerente ale oricrui sistem contabil si
de control intern, exista un risc inevitabil ca unele denaturri semnificative sa rmn
nedescoperite.
Pe lng raportul nostru asupra situaiilor financiare, estimam ca va putem oferi o scrisoare
separata privind orice carenta semnificativa a sistemului contabil si de control intern care ne
atrage atenia.

11

Va reamintim ca responsabilitatea pentru ntocmirea situaiilor financiare, incluznd


prezentarea adecvata a acestora, este a conducerii entitii. Aceasta include meninerea
nregistrrilor contabile adecvate si controlul intern, selectarea si aplicarea politicilor contabile
si supravegherea siguranei activelor societarii. Ca parte a procesului de audit vom cere din
partea conducerii confirmarea scrisa privind declaraiile fcute noua in legtura cu auditul.
Ateptam o colaborare deplina cu echipa dumneavoastr si credem ca aceasta ne va pune la
dispoziie orice nregistrri, documentaii si alte informaii care ne vor fi necesare in efectuarea
auditului. Onorariul nostru, care va fi pltit pe msura ce ne desfuram activitatea, se
calculeaz pe baza timpului cerut de personalul stabilit la angajament, plus cheltuieli ce vor fi
decontate pe msura ce vor fi efectuate. Ratele orare cerute de personal variaz in funcie de
gradul de responsabilitate implicat si de experiena si aptitudinile necesare. Aceasta scrisoare
va rmne valabila pentru anii urmtori, cu excepia cazurilor cnd va fi ncheiata, schimbata
sau nlocuit.
Va rugam sa semnai si sa returnai exemplarul ataat acestei scrisori pentru a ne arata
ca scrisoarea este conforma cu nelegerea dumneavoastr privind acordurile pentru angajarea
noastr in auditul situaiilor financiare.
PMG, S-a luat la cunotina in numele S.A. Ginua de aur
de ctre
(semntura)
. . . . . . . . . . . . . .Numele si funcia
Data

4.3 Drepturile i obligaiile prilor implicate n misiune.


Pe ntrebarea dat este necesar de studiat: Legea nr.61 din 16.03.2007 privind activitatea de
audit publicat: 10.08.2007 n Monitorul oficial nr.117-126, art. Nr.530. Data intrrii n vigoare
01.01.2008.
Capitolul IY DREPTURILE I OBLIGAIILE AUDITORULUI, ALE ENTITII
AUDITATE I ALE ASOCIAIILOR AUDITORILOR I SOCIETILOR DE AUDIT:
Articolul 14 Drepturile auditorului;
Articolul 15 Obligaiile auditorului;
Articolul 16 Drepturile enttitii auditate;
Articolul 17 Obligaiile entitii auditate.

12

S-ar putea să vă placă și