CONVEIERUL VERDE

Conveierul verde reprezint\ sistemul de organizare a producerii [i

folosirii nutre]urilor verzi [i suculente, de prim\vara timpuriu pn\ toamna ct
mai trziu, `n vederea asigur\rii cantit\]ilor necesare furaj\rii ra]ionale a
animalelor.

1. Tipuri de conveier verde

Dup\ sursele de nutre]uri se deosebesc trei tipuri de conveier verde:

- conveier verde natural, alc\tuit din nutre]ul produs de pe paji[tile

permanente (iarba de pe p\[uni [i otava fne]elor), se organizeaz\ `n zonele cu
suprafe]e mari de paji[ti, `n special pentru ovine [i tineret taurin.
- conveier verde artificial, se organizeaz\ `n zone f\r\ suprafe]e cu paji[ti
permanente, producerea nutre]ului verde fiind asigurat\ de paji[tile temporare
[i plantele furajere anuale [i perene;
- conveier verde mixt, este cel mai r\spndit `n ]ara noastr\ [i const\ `n
producerea nutre]ului verde de pe paji[tile permanente [i temporare, de la
plantele furajere anuale [i perene. Acest tip de conveier verde se organizeaz\ `n
zonele cu suprafe]e mici de paji[ti permanente.
Dup\ speciile de animale, conveierul verde se organizeaz\ pentru

taurine, ovine [i mai rar pentru suine.

Pentru taurine, din componen]a conveierului verde fac parte paji[tile

permanente [i temporare, porumbul furajer, lucerna, trifoiul ro[u, raigrasul
aristat, r\d\cinoasele furajere.
Pentru ovine, conveierul verde cuprinde paji[tile permanente [i
temporare, precum [i plantele furajere care suport\ p\[unatul (secara, orzul
mas\ verde, iarba de Sudan).
Pentru suine, conveierul verde se organizeaz\ mai rar [i va cuprinde
lucerna, topinamburul, cucurbitaceele furajere, sfecla furajer\ etc.
2. Principii de organizare a conveierului verde
Organizarea producerii nutre]ului verde, necesar animalelor `n cadrul
conveierului, impune s\ se ]in\ cont de obiective legate de zona natural\,
specia [i categoria de animale, perioada de hr\nire, eficien]a economic\ etc.
Aceste obiective pot fi realizate respectndu-se urm\toarele principii:
- stabilirea unui sortiment optim de plante, adaptate zonei [i speciei de
animale;
- `ns\mn]area e[alonat\, `n epoci diferite, a aceleia[i plante furajere;
- `ns\mn]area `n aceea[i epoc\ a mai multor soiuri sau hibrizi, cu
perioade diferite de vegeta]ie;
- folosirea unei agrotehnici diferen]iate (desime, agrofond, irigare etc.),
cu scopul e[alon\rii producerii nutre]ului verde;
- ob]inerea nutre]ului verde din culturi succesive, `ns\mn]ate dup\
premerg\toare timpurii;

- folosirea speciilor anuale sau perene furajere, care regenereaz\ de mai

multe ori `ntr-o perioad\ de vegeta]ie;
- aplicarea unor m\suri de `mbun\t\]ire la paji[tile permanente, pentru
ridicarea poten]ialului productiv.
3. Sortimentul de plante furajere din conveierul verde
Alegerea plantelor pentru organizarea conveierului verde se face `n

func]ie de zona natural\, condi]iile pedoclimatice [i specia de animale. Plantele

respective trebuie s\ fie foarte productive, s\ suporte p\[unatul sau cosirile
repetate, s\ regenereze rapid, s\ fie rezistente la secet\, atac de boli [i
d\un\tori.
~n zona de cmpie, cele mai potrivite sunt borceagul de toamn\ [i
prim\var\, porumbul, secara, raigrasul aristat, orzul, sorgul, iarba de Sudan,
sfecla furajer\, rapi]a, pepenele furajer, lucerna, sparceta, paji[tile temporare [i
paji[tile permanente.
~n zonele colinare sunt recomandate paji[tile permanente [i temporare,
trifoiul ro[u, ghizdeiul, maz\rea furajer\, secara, borceagurile, porumbul,
sfecla furajer\, gulia furajer\, varza furajer\ etc..
Date cu privire la zona de cultur\, biologia [i produc]ia principalelor
plante care se folosesc `n alc\tuirea schemelor de conveier verde
Nr
crt
0
1

Cultura
1
rapi]\ de
toamn\

Nr. de zile de la
~n\l]imea plantelor Durata de Produc]ia de
sem\nat la
Nr. de
Zona de vegeta]ie
la `nceputul
folosire mas\ verde
cicluri
`nceputul
folosirii (cm)*
(zile)
(t/ha)
folosirii
2
3
4
5
6
7
step\, silvostep\
30-40
15-20
30-60
[i p\dure

2
3
4
5
6
7

borceag de
toamn\

step\, silvostep\
[i p\dure
step\, silvostep\
raigras aristat
[i p\dure
borceag de step\,silvostep\ [i
prim\v.ep. I
p\dure
borceag de
step\,silvostep\ [i
prim\var\ ep. a
p\dure
II-a
step\, silvostep\
lucern\
[i p\dure
sparcet\
step\, silvostep\

8 iarb\ de Sudan step\, silvostep\

9
10
11
12
13

hibridul sorg x
iarb\ de Sudan
sorg furajer
sorg furajer `n
miri[te
porumb m.v.
cultur\ pur\
porumb m.v. `n
miri[te

14 dovleac furajer

30 40
40 50

15-20

20-25

40-50

20-30

25-40

4-5

50-70

30 40
40 50

15-20

15-20

45-60

30 40
40 50

15-20

15-20

30 40
40 50

30-35

15-25

50-60

15-30

10-15

3-4
(5)
1

15-20

15-25

1-2

15-20

15-20

50-70

30 40
40 50
25 30
30 40

step\, silvostep\

40-45

step\, silvostep\

80-90

50-60

15-20

20-30

1(2)

step\, silvostep\

60-80

40-45

15-20

20-25

60-70

50-60

40-50

30-35

40-65

50-60

20-30

15-30

80-100

30-45

(cultur\
intercalat\)

90-100

30-60

30-50

90-110

40-50

30-35

50-60

step\, silvostep\,
p\dure
step\, silvostep\
[i etajul forestier
step\, silvostep\
[i etajul forestier

step\, silvostep\
[i p\dure
silvostep\ [i
16 varz\ furajer\
etajul forestier
15 pepene furajer

50-60

20-50
-r\d\cini- 310 frunze
60-100
-r\d\cini-1020 frunze

17 gulie furajer\

p\dure

100-140

30-60

18 sfecl\ furajer\

step\, silvostep\
[i p\dure

120-140

30-40

frunze + colete
step\, silvostep\
de sfe-cl\ de
[i p\dure
zah\r

15-20

step\, silvostep\
[i p\dure

30-40

15-20
-tuberculi20-30 tulpini

19
20

topinambur

paji[te
P > 30 40
permanent\ (P)
20 30
21
cmpie-munte
25-30
10-20
T>
sau tem-porar\
30 40
(T)

num\r\tor = folosire prin p\[unat; numitor = folosire prin cosit [i administrat la iesle

4. ~ntocmirea schemelor de conveier verde

Organizarea conveierului verde

impune efectuarea unor lucr\ri

preg\titoare [i cunoa[terea anumitor elemente:

- stabilirea tipului de conveier (dup\ sursa de furaje [i specia de animale);
- stabilirea perioadei calendaristice [i a duratei (zile) pentru conveier;
- calcularea necesarului de furaj verde pe zi, decad\, lun\ [i pentru toat\
perioada, pentru specia [i num\rul de animale c\ruia se organizeaz\ conveierul
verde;
- cunoa[terea `nsu[irilor agrobiologice [i productive ale plantelor din
coveierul verde (durata de timp de la sem\nat pn\ la recoltare, durata de
folosire optim\, produc]ia, num\rul de recolte pe an [i e[alonarea
produc]iei).
Durata [i perioada calendaristic\ a conveierului depinde de zona natural\,
fiind de 170-180 zile `n step\ (15 IV - 1 10 X), 160-165 zile `n silvostep\ (2025 IV - 30 IX), 80-100 zile `n zona forestier\ (15 V - 5-25 IX).
Necesarul de furaj verde se calculeaz\ pe baza normelor de furajare
pentru specia [i num\rul de animale la care se organizeaz\ conveierul verde.
Necesarul de furaj verde, rezultat din calcul se majoreaz\ cu 10-15% pentru a
compensa eventualele nerealiz\ri de produc]ii.
Suprafa]a fiec\rei plante `n cadrul conveierului verde se stabile[te `n
func]ie de necesarul de furaj (Nf) verde din perioadele de folosire a speciei
respective, raportnd aceast\ cantitate la produc]ie medie (t/ha) planificat\ (P),
dup\ rela]ia: S (ha) = Nf/P

~n general, se apreciaz\ c\, f\r\ iriga]ie, suprafa]a din conveierul verde

trebuie s\ fie de 30-40 ha pentru 100 UVM, iar `n condi]ii de irigare, de circa
15-20 ha /100 UVM.
Schemele de conveier verde pot fi prezentate sub form\ de grafic sau
tabel [i vor cuprinde urm\toarele elemente: speciile de plante, data
sem\natului, produc]ia planificat\, suprafa]a, necesarul de furaj verde de la
fiecare plant\, e[alonat pe luni [i decade.
E[alonarea folosirii culturilor `n cadrul unui conveier verde mixt
Nr
crt
1
2
3
4
5
6

Culturile

Borceag de toamn\
P\[une permanent\
Lucern\
Borceag de prim\var\ epoca I
Borceag de prim\var\ epoca a II-a
Porumb furajer sem\nat des, epoca I
Porumb furajer `n miri[tea de borceag
7
de toamn\
Porumb furajer `n miri[tea de borceag
8
de prim\var\
9 R\d\cinoase [i bost\noase furajere

Perioada de folosire
VI
VII VIII IX

1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3 1 2 3

C C

5. E[alonarea produc]iei de furaj verde

Pe lng\ folosirea unui sortiment de plante cu perioad\ de vegeta]ie
diferit\, e[alonarea producerii furajului verde, `n cadrul conveierului se poate
realiza [i pe alte c\i:
- sem\natul aceleia[i plante `n mai multe epoci (dou\ epoci `n prim\var\,
distan]ate la 10 zile, pentru porumb, borceag, iarb\ de Sudan);

- extinderea culturilor succesive de porumb, sorg, iarb\ de Sudan,

sem\nate dup\ secar\, borceag de toamn\ [i de prim\var\ [i dup\ cereale de
toamn\;
- sem\natul aceleia[i plante cu desimi diferite;
- folosirea, `n cadrul aceleia[i specii, a hibrizilor [i soiurilor cu perioad\
de vegeta]ie diferit\;
- recoltarea `n diferite perioade de dezvoltare a speciilor de plante;
- aplicarea unui sistem diferen]iat de fertilizare pe parcele, `n cadrul
aceleia[i specii [i folosirea iriga]iilor.
6. Folosirea culturilor din conveierul verde
Plantele din conveierul verde pot fi folosite prin p\[unat, cosit [i mixt.
Plantele care se preteaz\ la p\[unat sunt: secara, iarba de Sudan, paji[tile
permanente, otava fne]elor, culturile succesive. Prin aplicarea p\[unatului `n
f[ii, cu gardul electric, pot fi folosite [i borceagurile, porumbul, sorgul, etc.,
`ns\ este mai bine ca aceste culturi s\ se coseasc\ [i furajul verde s\ se
administreze la iesle. Oile [i tineretul bovin folosesc mai bine nutre]ul verde
prin p\[unat. Pentru vacile cu lapte se recomand\ folosirea mixt\, cnd pe
lng\ p\[unat, necesarul de mas\ verde va fi completat prin administrare la
iesle. Pentru suine se practic\ p\[unatul [i furajarea la ad\post.
P\[unatul `ncepe cnd plantele au talia de 25-30 cm la secar\ [i iarba de
Sudan, 30-40 cm la borceaguri [i 50-60 cm la porumb sau sorg. Folosirea
prin cosit se face `n faza de `nspicare a gramineelor [i la `mbobocire-`nceputul
`nfloririi, la leguminoase.

CULTURI FURAJERE SUCCESIVE

Culturile furajere succesive sau `n miri[te, reprezint\ o important\ surs\
de ob]inerea furajelor, realizndu-se de pe aceea[i suprafa]\ de teren, dou\ sau
chiar trei recolte pe an.
Cerin]ele culturilor furajere succesive.Reu[ita culturilor furajere
succesive este dependent\ de mai mul]i factori, printre care un rol hot\rtor `l
au clima, solul, plantele premerg\toare [i sortimentul de plante folosit.
Factorii climatici [i edafici. Pentru a ob]ine cantit\]i ct mai mari de
furaje din culturile succesive, este necesar\ o anumit\ cantitate de c\ldur\ [i de
ap\. Astfel, `n timpul perioadei de vegeta]ie, culturile furajere succesive au
nevoie de 1200-20000C [i minimum 125 mm precipita]ii. Condi]ii favorabile
din punct de vedere termic [i pluviometric se `ntlnesc `n majoritatea zonelor,
mai ales `n cmpia Dun\rii, Cmpia din vest, Dobrogea [i jum\tatea sudic\ a
Moldovei.
Cele mai potrivite soluri pentru culturile succesive neirigate sunt
aluviunile, cu ap\ freatic\ la 1,0-1,5 m adncime pe solurile bine structurate,
cu capacitate mare de re]inere a apei, fertile.
Plantele premerg\toare.
Culturile furajere succesive dau cele mai mari produc]ii cnd urmeaz\
dup\ premerg\toare care p\r\sesc terenul devreme: rapi]a, secara furajer\,
borceagul de toamn\ [i prim\var\, maz\rea furajer\ [i maz\rea pentru
boabe, orzul de toamn\ [i chiar cartofii timpurii. Culturile de toamn\ sunt
premerg\toare mai bune dect cele de prim\var\. Dup\ premerg\toare

timpurii, `n condi]ii de irigare, se pot realiza dou\ culturi succesive de porumb

mas\ verde.
Limita maxim\ de `ns\mn]are a culturilor furajere succesive este de 5-7
iulie `n regiunile colinare [i pn\ la 12-15 iulie `n regiunile sudice, iar `n
condi]ii de irigare, 20 iulie, respectiv 1 august.
Sortimentul de plante care se preteaz\ `n cultur\ succesiv\.
Plantele furajere folosite `n culturi succesive trebuie s\ fie rezistente la
secet\, s\ suporte sem\natul trziu, s\ aib\ un ritm de cre[tere mai rapid
[i o perioad\ de vegeta]ie mai scurt\. Avnd `n vedere aceste cerin]e, cele
mai potrivite plante pentru culturi succesive sunt: porumbul pentru mas\
verde sau siloz, sorgul pentru siloz sau mas\ verde, iarba de Sudan,
hibridul sorg x iarb\ de Sudan, maz\rea furajer\, soia, rapi]a, varza
furajer\, napii de miri[te etc.
Un alt criteriu de care trebuie s\ se ]in\ seama `n extinderea culturilor
furajere succesive este eficien]a lor economic\. Limita minim\ de
economicitate este considerat\ produc]ia de 10-12 t/ha mas\ verde `n cultur\
obi[nuit\.
Tehnologia culturilor furajere succesive.
Preg\tirea terenului. Terenul se ar\ imediat dup\ eliberarea lui sau
odat\ cu recoltatul culturii premerg\toare. Ar\tura se execut\ cu plugul `n
agregat cu grapa stelat\, la adncimea de 16-18 cm. Dac\ solul nu are
suficient\ umiditate, ar\tura se face la 14-16 cm adncime.

Pentru realizarea unei bune m\run]iri [i nivel\ri, dup\ arat se lucreaz\ cu

grapa cu discuri `n agregat cu grapa cu col]i reglabili sau cu nivelatorul.
Pe terenurile suficient de umede, preg\tirea solului se face cu grapa cu
discuri, lucrarea executndu-se de dou\ ori pe direc]ii perpendiculare, cu
mobilizare la 10-12 cm adncime. Dac\ miri[tea de la planta premerg\toare
este `nalt\, ca `n cazul grului recoltat cu combina, lucrarea cu grapa cu discuri
este necesar\ `nainte de arat.
Fertilizarea. Gunoiul de grajd se aplic\ la planta premerg\toare `n doz\
de 40 t/ha. ~ngr\[\mintele minerale cu azot se aplic\ `n doze de 30-60 kg N/ha,
iar `n cultur\ irigat\, 150-200 kg N/ha, `n func]ie de planta premerg\toare [i de
specia cultivat\. ~ngr\[\mintele cu fosfor se administreaz\ tot plantei
premerg\toare, `n doz\ de 50-70 kg P2O5/ha.
Sem\natul. Culturile furajere succesive trebuie sem\nate `ndat\ ce
terenul a fost preg\tit dup\ recoltarea plantei premerg\toare. Distan]a `ntre
rnduri variaz\ `n func]ie de plant\: 70-80 cm la porumb, sorgul pentru siloz [i
la varza furajer\, 25-30 cm la porumbul mas\ verde, 12,5-15 cm la iarba de
sudan, hibridul sorg x iarb\ de Sudan [i rapi]\.
Norma de s\mn]\ se m\re[te cu 20-30% fa]\ de norma folosit\ la
sem\natul `n ogor propriu, iar adncimea de sem\nat este mai mare cu 1-2 cm
fa]\ de sem\natul `n prim\var\
Lucr\rile de `ntre]inere. Imediat dup\ sem\nat se face t\v\lugitul, iar
dup\ r\s\rire, la culturile sem\nate `n rnduri distan]ate se combat buruienile
prin pra[ile sau erbicidare.

O lucrare foarte important\ este irigarea. La r\s\rire, culturile de porumb,

iarb\ de Sudan [i hibridul sirg x iarb\ de sudan se irig\ cu o norm\ de udare de
200-300 m3/ha, iar varza furajer\ cu 150-200 m3/ha. ~n cursul perioadei de
vegeta]ie, `n func]ie de regimul pluviometric, se fac 2-5 ud\ri, normele de
udare fiind de 500-650 m3/ha.Culturile care ot\vesc se irig\ [i dup\ recoltare,
pentru a stimula formarea l\starilor.
Recoltarea. Momentul recolt\rii variaz\ `n func]ie de modul de folosire
(cosit, p\[unat, `nsilozat), `n faza de vegeta]ie [i de `n\l]imea plantelor, ca [i `n
culturile

obi[nuite,

sem\nate

prim\vara.

~n

anumite

situa]ii

(dup\

premerg\toare trzii, `n cultur\ irigat\), culturile furajere succesive se

recolteaz\ mai devreme, pentru ca plantele s\ nu fie surprinse de brumele
trzii. Varza furajer\ [i rapi]a Liho pot fi recoltate mai trziu, deoarece nu sunt
afectate de `nghe]urile timpurii de toamn\.
Produc]iile: func]ie de specia cultivat\, planta premerg\toare, tehnologia
de cultivare [i modul de folosire.