Dovleacul sau bostanul sau cucurbta (Cucurbita maxima) este o plant erbacee anual

cultivat pentru fructul, florile i seminele sale.

Cucurbita maxima este o plant anual cu tulpin flexibil i agtoare. Are frunze
cordiforme (n form de inim), pentalobulate, de mrime mare i cu nervuri bine marcate;
prezint o abundent pilozitate pe frunze i tulpin. Florile sunt galbene i crnoase. Fructul
prezint o mare variaie (polimorfism): poate fi ovoidal sau sferic, de culoare verde sau
portocaliu intens. Pulpa fructului este galben-portocalie, dens i cu gust dulce.
Dovleacul conine n interior numeroase semine ovale, convexe i netede, de 23 cm
lungime, care la rndul lor conine un miez alb i comestibil. Mrimea dovleacului variaz
ntre 2540 cm diametru, dei exist i cazuri excepionale. Exist varieti de var avnd
fructul de culoare deschis i semine mai moi (varietate care se conserv puin timp) i
varieti de iarn care sunt mai seci i mai dulci, folosite n produsele de cofetrie (durata de
conservare este mai lung).

Floare de dovleac

Cuprins

1 Origine

2 Cultivare

3 ntrebuinare i caliti

4 Referine i note

5 Legturi externe

Origine
Este originar din America de sud, unde crete de form slbatic n Conul Sud. A fost
introdus ntr-o epoc timpurie n Europa (sfritul sec. XVI), uurina hibridizrii sale l-a
facut s fie confundat cu dovlecii peregrinilor (Lagenaria siceraria). Azi se cultiv pe mari
suprafee n regiuni temperate din toat lumea.

Cultivare
C. maxima ncolete din semine cu uurin. Trebuie ca seminele s fie selecionate, pentru
ca hibrideaz uor cu alte specii de Curcubita, i cu alte specii nrudite. Prefer soluri uoare,
cu umiditate, nu rezist la secet nici la nghe.

ntrebuinare i caliti

Dovleac copt cu scorioar i zahr pudr

n unele ri floarea se consuma ca legum; fructul se conserv, n condiii adecvate de
lumin, temperatur i umiditate, pn la 6 luni n condiii bune. Este bogat n -carotin i
glucoz. Seminele sunt cunoscute sub numele de semine de dovleac i li se atribuie
proprieti medicinale n medicina naturist.[1] Seminele sunt bogate n minerale, n special
zinc, motiv pentru care Organizaia Mondial a Sntii recomand consumul lor zilnic.[2]
Acestea reprezint o surs bun de vitamina K.
Dovleacul se folosete n ritualele din Ziua morilor din mai multe ri americane (Statele
Unite ale Americii, Mexic, Guatemala etc.)