REOLOGIE

CURS An 3 - Sem 1

REOLOGIE
Bibliografie:
Tudose, R.Z., T. Volintiru, N. Asandei, M. Lungu, E. Meric si Gh. Ivan,

Reologia compusilor macromoleculari, Introducere n reologie, vol.1, Ed.

Tehnic, Bucuresti, 1982.
Macosko Ch. W., Rheology: Principles, Measurements, and Applications
(Advances in Interfacial Engineering), Wiley-VGH, 1994
Barnes H.A., Hutton J.F., Walters K., An introduction to rheology, ELSEVIER,
1989
Alexander Ya. Malkin and Avraam I. Isayev, William Andrew, Rheology:
Concepts, Methods and Applications, ChemTec Publishing, Norwich, NY,2005
Thomas G. Mezger, The Rheology Handbook, Vincent Verlag, Hannover,
Germany, 2002
William A. Goddard III, Donald W. Brenner, Sergey Edward Lyshevsky and
Gerald J. Iafrate, Handbook of Nanoscience Engineering and Technology,
CRC Press, Boca Raton, FL (2007)
L. Verestiuc. Curs Reologie - 2013-2014.

INTRODUCERE
Reologia: grec. Reos = a curge & logos = studia) este stiinta curgerii si
deformarii materiei; descrie relatia intre forte, deformari si timp.
Reologia este aplicabila tuturor materialelor, de la gaze la solide.
Ca stiinta fundata in anii 20 de catre doi cercetatori (Marcus Reiner &
Eugene Bingham) ca raspuns la necesitatea de a descrie proprietatile
de curgere ale fluidelor.
Filozoful grec Heraclit a descris reologia prin panta rei toate lucrurile
curg. Tradus in termeni reologici aceasta semnifica faptul ca daca se
asteapta suficient timp totul va curge.

INTRODUCERE
Reologia poate fi considerat ca o ramur a fizicii ce se ocup cu studiul comportrii
corpurilor deformabile care posed cel puin una din urmtoarele proprieti:
elasticitate, plasticitate sau vscozitate. Aceast tiin stabilete modelele matematice
care formeaz funcia rspuns a unui corp supus la solicitri.

Reologia, definit ca tiina deformaiei i curgerii, reprezint o ramur de tiin cu

implicaii multiple n numeroase domenii industriale si biomedicale.

Pentru a rezolva o problem de reologie se apeleaz la cunotine de matematic,

fizic, chimie, inginerie chimic i mecanic, tiina materialelor, mecanic teoretic.

n limbaj reologic, toate corpurile curg, indiferent de starea lor de agregare. Scopul
reologiei const n stabilirea sistemului de fore necesar pentru a cauza o deformaie
sau o curgere dat sau prezicerea deformaiei sau a curgerii sub aciunea unui sistem
de fore cunoscut.

O mare parte a produselor pentru aplicatii biomedicale este constituit din materiale
ce se gsesc n stare lichid, a cror curgere influeneaz att procesele de obinere a
produsului finit ct i transportul, depozitarea i utilizarea lui.

REOLOGIA - stiinta interdisciplinara

Fizica
Explica proprietatile reologice
Fizica moleculara
Fizica statistica
Termodinamica

Mecanica

Chimie

Reologie
(fluide)
Studiile reologice aduc informatii
pentru formularea problemelor
de granita din dinamica lichidelor
(ecuatiile care le guverneaza si
solutii) pentru a gasi valorile
numerice ale macroproprietatilor.

Corelatii directe intre parametrii

chimici si proprietatile reologice
Masa moleculara
Structura chimica
Interactiuni intermoleculare

Tehnologie/
Inginerie
Analiza problemelor de
curgere.
Noi aplicatii

CONCEPTE

SOLIDE & LICHIDE

Clasificarea comportrii corpurilor nu poate fi fcut numai pe baza strii

de agregare. Trebuie s se in cont de condiiile specifice, de nivelul

solicitrilor, de timp i de domeniul temperaturilor. Din acest punct de
vedere este indicat s se evite folosirea termenilor absolui de lichide sau
solide, ci mai curnd de materiale cu manifestare lichid sau solid.
Diversitatea comportrii corpurilor reale este consecina asocierii mai

multor proprieti - vscozitate, elasticitate, plasticitate - n diverse proporii.

Corpurile vscoelastice sunt corpurile care manifest simultan proprietate
vscoas i elastic.
Dup cum se tie, un solid perfect elastic supus aciunii unei fore

nmagazineaz energia dezvoltat n timpul deformaiei i o pune n

libertate la ncetarea forei, pentru a-i regsi forma iniial pentru care are
o memorie a formei. Un lichid pur vscos solicitat sufer o deformaie
ireversibil i disipeaz imediat ntreaga cantitate de energie sub form de
cldur.

CONCEPTE

SOLIDE & LICHIDE

Comportarea vscoelastic este caracteristic unui numr mare de corpuri n

stare solid sau lichid. Fluidele supuse la o solicitare, diferit de presiunea

hidrostatic, se deformeaz continuu fr s ajung la o stare de echilibru a
deformaiei ca urmare a stabilirii echilibrului dinamic ntre forele externe i cele
interne. Deformaia crete pn la suprimarea solicitrii, iar vscozitatea este o
msur a forelor de rezisten.
Un solid sub aciunea unei solicitri se deformeaz pn la o stare de echilibru

static ntre forele externe i cele interne. Modulul de elasticitate exprim gradul
de deformare sub aciunea forelor externe. Deosebirea ntre comportrile
corpurilor solide i lichide este clar, dar insuficient. Schimbarea temperaturii
poate modifica starea de agregare i comportarea corpului, dar comportarea
unui corp este afectat i de mrimea solicitrilor.
Un material cu prag de tensiune, n domeniul solicitrilor mici se comport ca

un solid, iar peste valoarea pragului de tensiune devine fluid. Exist fluide care
sub aciunea forfecrii se fluidific sau se rigidizeaz ca urmare a modificrilor
de structur.

PROPRIETI REOLOGICE
O for sau un sistem de fore aplicat unui corp conduce la micarea
acestuia. Micarea corpului poate consta n deplasri sau/i
deformri.
n general, deformarea nu modific poziia relativ a elementelor ce
formeaz corpul, dar modific poziia acestuia n raport cu un sistem
de referin exterior. Ea const din translaia sau/i rotaia corpului.
Fluidele opun rezistene mici la deformare, iar forele de frecare
intern, ce iau natere n timpul curgerii, diminueaz viteza de
deformare.
Sub aciunea unei fore, viteza de deformare a fluidelor crete pn ce
se stabilete echilibrul cu fora de frecare, dup care viteza de
deformare rmne constant.

PROPRIETI REOLOGICE

Un fluid este o substanta care se deformeaza continuu sub

actiunea unei forte de deformatie (efort de forfecare/
tangential)
Fluidele au caracteristica de a curge

Curgerea este diferita pentru fluide simple fata de cele

complexe

Fluidele complexe nu urmeaza legea lui Newton sau legea

lui Hooke (a elasticitatii)

EXEMPLE DE FLUIDE COMPLEXE

A.Biofluide
Suspensii (sange)
Gel (mucina)
Solutii (saliva)
B. Produse farmaceutice
Geluri (creme, geluri cu particule precursoare)
Emulsii (creme)
Aerosoli (sprayuri nazale)
C. Alimentatie
Emulsii (maioneza, inghetata)
Spume (inghetata, spume alimentare)
Suspensii (mustar, ciocolata)
Geluri (branza)
D.Produse pentru ingrijire personala
Suspensii (lacuri, masti)
Solutii/Geluri (sampoane, balsamuri)
Spume (Crema de ras)
E.Materiale pentru electronica si optica
Cristale lichide (Monitor displays)
Topituri (pasta de sudura)
F.Polimeri

Toate fluidele sunt alcatuite din molecule care se afla in miscare

constanta.
In cea mai mare parte a aplicatiilor ingineresti intereseaza mai mult
cunoasterea efectului global/macroscopic al numeroaselor molecule
ce alcatuiesc fluidul; aceste efecte sunt cele care realmente se pot
percepe si masura.
Astfel se considera ca fluidul este alcatuit la modul ideal dintr-o
substanta divizibila infinit (adica ca un continuu) si nu intereseza
comportamentul moleculelor individuale.

Pentru caracterizarea miscarii unui fluid este necesara

cunoasterea:
distributiei vitezelor,
distributiei presiunii,
distributiei temperaturii n masa de fluid.

Acesti parametri depind de o serie de factori ca:

forma si dimensiunile spatiului de curgere,
debitul fluidului,
campul de forte care actioneaza asupra fluidului etc.

DEFINITII SI CONCEPTE PRELIMINARE

Sistem
Orice portiune de materie ce se studiaza. Fluidul va fi sistemul ales.
Suprafata, reala sau imaginara, ce i l inconjoara se numeste limita,
frontiera sau contur.
Un ansamblu de mai multe sisteme poate forma doar unul; sau, un
sistem se poate descompune in mai multe (chiar infinite) sisteme
partiale.

DEFINITII SI CONCEPTE PRELIMINARE

Mediul exterior unui sistem

Ansamblul de sisteme ce influenteaza asupra sistemului
studiat va fi mediul exterior al acestuia. Mediul ambiant de
obicei se considera ca mediu exterior.
Influenta asupra sistemului poate fi termica datorata
diferentei de temperatura sau mecanica datorata unei
diferente de presiune.