Universitatea din Oradea

Facultatea de Geografie Turism si Sport

Specializarea Kinetoterapie si Motrocitate Speciala

Referat Pediatrie

Cadru didactic: Conf univ dr Zoltan Pasztai

Student: Ianc Florin
Oradea 2015
1

Cuprins
1.Tetraplegie spastica............................................................................................. 3
1.1Obiective:....................................................................................................... 3
1.2Mijloace:......................................................................................................... 3
1.3.Program kinetic propriu-zis............................................................................4
2.Hemiplegie spastica............................................................................................ 9
2.1Obiective:....................................................................................................... 9
2.2Mijloace:......................................................................................................... 9
2.3Programul kinetic propriu-zis:.......................................................................10

1.Tetraplegie spastica
Tetrapareza spastica reprezinta forma cea mai grava de diplegie spastica. In Romania
in ultimul timp se nasc copii cu diferite afectiuni produse in viata intrauterina. Printre ele
putem sa-I numaram si pe copii diagnosticati cu tetrapareza spastica.Din punctul de vedere al
statistici, aceasta boala are o frecventa crescuta la bebelusi cu diferite malformatii cerebrale
sau cu inefectii intrauterine (citomegalovirus).
Acest tip de afectiune afecteaza membrele inferioare , dar mai accentuat sunt afectate
membrele superioare. Pacientul intotdeauna este cu capul in hiperextensie asociat cu retractia
umerilor. Nu poate sa ridice capul nici nu poate sa roteasca gatul. Membrele inferioare sunt in
extensie, adductie, observandu-se flexia plantara a membrului inferior si contractia
adductorilor. Uneori apare si luxatia de sold.
Folosind examenul neurologic putem sa observam existenta unui sindrom piramidal atat la
membrele inferioare, cat si la cele superioare. Apar de asemenea, tulburari de masticatie si
nutritie, ceea ce va determina efectuarea alimenatiei cu ajutorul sondei.
Nr Crt

Varsta (ani)

Sex

Diagnostic

1.

Nume
prenume( i
nitiale)
M.D.

8 ani

Masculin

2.

M.G.

3 ani

Masculin

3.

F.C.

5 ani

Masculin

4.

M.L.

8 ani

Masculin

5.

P.A.

16 ani

Feminin

Tetrapareza
spastica
Tetrapareza
spastica
diskinetica
Tetrapareza
spastica
Tetrapareza
spastica
Tetrapareza
spastica(predomin
ant stanga)

Tabel nr 1 reprezentand subiecti cu tetraplegie

1.1Obiective:

Combaterea spasticitatii
Cresterea mobilitatii articulare
Cresterea coordonarii
Cresterea rezistentei musculare

1.2Mijloace:
1.Metoda Bobath: ,,ajuta la inhibitia spasticitatii pornind de la punctele cheie central,
reprezentat de pozitionarea capului, al mobilitatii centura scapulara, al stabilitatii centura
pelvina, prin intindere lenta si mentinuta a muschiului spastic, prin pozitionare sau prin
autoinhibitie.
Pe fondul facilitarii posturilor, metoda Bobath a dezvoltat in continuare reactiile de redresare
si echilibru, respectand stadiile de dezvoltare normala neuromotorie.,,1
2.Metoda Kabbat- Principii
,, 1. Dezvoltarea neuromotorie normal se face n sens cranio-caudal i proximo-distal;
2. Dezvoltarea fetal este caracterizat de rspunsurile reflexe secveniale la stimuli
exteroceptivi (flexia gtului precede extensia, adducia umrului precede abducia, rotaia
intern o precede pe cea extern, apucarea obiectului precede lsarea lui, flexia plantar
precede dorsiflexia, etc);
3. Dezvoltarea comportamentului motor este legat de dezvoltarea receptorilor senzitivi,
vizuali, auditivi, etc;
4. ntregul comportament motor este caracterizat de micri ritmice, reversibile, executate
n amplitudini complete de flexie i extensie;
5. Dezvoltarea motorie implic micarea combinat ale membrelor bilateral simetric,
homolateral, bilateral asimetric, alternativ reciproc, diagonal reciproc;
6. Dezvoltarea motorie include i inversarea rapid dintre funciile antagoniste, cu
predominana flexei sau extensiei;
7. Dezvoltarea motorie reflect i direcia micrii: de la vertical, la orizontal i apoi la
oblic sau diagonal.
8. n comportament motor al adultului, postura i micrile combinate devin automate, pe
msura dezvoltrii performanelor motorii.,,2
3.,,Metoda Margaret Rood prin modelele sale de postura globala si unele stimulari
(pensulari, percutari, stimulari cu ghiata), faciliteaza contractia unor muschi, inhiband
spasticitatea antagonistil.
4. Stretching- La copil se executa de obicei stretching pasiv, intinzand muschiul foarte incet,
mentinand-ul astfel un anumit timp. Stretching-ul pasiv poate dura 10 sec.- 1 min. cu repetitii
in seturi de 2-5, avand 30 sec. repaos dupa fiecare intindere.

1.3.Program kinetic propriu-zis

Metoda Bobath
1.leganarea copilului in pozitie fetala
2.folosirea reflexului Moro
1 http://www.tetraparezaspastica-tratament-tetraplegie-paraparezaparaplegie.ro/Tetrapareza_spastica.html
2 www.scribd.ro
4

3.pozitionarea in decubit ventral pe mingea Bobath, cu membrele inferioare in extensie,

abductie si rotatie externa, picioarele in extensie.,,3

Metoda kabbat
Ex. nr. 1: Diagonala 1
Obiective specifice:

Schema de flexie reprezinta pattern ul orientarii mainii catre gura, pentru alimentatie
si igiena bucala.

Schema de extensie reprezinta pattern ul revenirii mainii de la gura..

Activitate:
P.I. Pacientul se afla in DD la marginea patului cu umarul in extensie usoara abdus si rotat
intern. Antebratul in pronatie maxima, mana in extensie si adductie. Degetele extense,
policele in extensie si abductie. Kinetoterapeutul homolateral fata de bratul pacientului cu
greutatea corpului repartizata pe MI. Kinetoterapeutul curprinde cu mana stanga fata palmara
a mainii drepte a pacientului, astfel incat policele se sprijina pe metacarpianul 2 iar degetele 2
si 5 pe marginea ulnara. Din aceasta pozitie MS descrie o miscare in diagonala.
T1: ,,Acum prinde si trage mana mea la urechea ta stanga! ,, miscarea consta in adductia,
flexia si rotatia externa a umarului, flexia si abductia mainii, supinatia antebratului, flexia
degetelor si adductia policelui.
T2: Kinetoterapeutul schimba priza, prinde cu mana dr fata dorsala a mainii omonime a
pacientului astfel: policele se sprijina pe art metacarpofalangiana I, iar degetele II-V se aplica
peste degetele III-V stimuland prin presiuni exteroreceptorii eminentei hipotenare
,,Acum impinge in mana mea ! ,, Miscarea reprezinta revenirea in pozitia initiala a miscarii de
jos in sus. Extensia abductia si rotatia interna a umarului, pronatia antebratului, extensia si
adductia mainii, extensia degetelor.
Tehnici:
T1: contractie concentrica a musculaturii:

adductorilor,flexorilor si rotatorilor externi ai umarului.

3 http://www.tetraparezaspastica-tratament-tetraplegie-paraparezaparaplegie.ro/Tetrapareza_spastica.html
5

musculaturii flexoare si abductoare a mainii.

supinatoarea a antebratului

flexoare a degetelor

T2: contractie concentrica a :

extenesorilor, abductorilor si rotatorilor interni a umarului.

muschilor pronatori ai antebraului.

extensorilor si adductorilor maini.

extensorii degetelor

Elemente:control vizual, comanda verbala, prizele.

Dozaj:5-8 repetari.

Fig nr reprezentand T1 al Diagonalei 1.

Fig. Nr reprezentand T1 al diagonalei 1

Fig nr repr. T2 al Diagonalei 1

Exercitiul nr 2: Sau Diagonala 2

Obiective:
Activitate:
6

P.I. : Pacientul in DD cu umarul in extensie, adductie si rotatie externa. Antebratul este in

pronatie, mana in flexie si adductie ( inclinare ulnara). Degetele in flexie si policele in flexie
si abductie. Kineteterapeutul stand lateral dreapta greutatea corpului e repartizata pe MI
drept, pozitionat paralel cu diagonala de miscare, stangul perpendicular pe acesta.
Kinetoterapeutul cuprinde cu mana stanga, fata dorsala a mainii drepte a pacientului. Cu mana
dreapta kinetoterapeutul exercita presiuni in 1/3 inferioara a antebratului, fata posterioara.
T1: ,,Acum impinge ! ,, Miscarea consta in extensia degetelor inclusive policele, extensia si
abdctia mainii (inclinare radiala), supinatia antebratului, flexia, abductia si rotatia externa a
umarului si adductia scapulei. In cursul miscarii kinetoterapeutul t isi transfera greutatea
corpului pe membrul inferior stang. Prin pivotare membrul inferior stang se pozitioneaza
paralel cu directia miscarii, iar dreptul perpendicular cu acesta.
T2: kineterapeutul schimba priza si cuprinde cu mana dreapta fata palmara a mainii omonime
a pacientului, plasand policele pe articulatia metacarpo-falangiana I, in timp ce degetele II-V
executa intinderi ale degetelor omonime, opunandu-se flexiei acestora.
,,Acum prinde si trage in jos mana mea !,, Miscarea consta in flexia degetelor si abductia
policelui, flexia si adductia mainii, pronatia antebratului, extensia, adductia si rotatia interna a
a umarului.
T3: Kinetoterapeutul schimba priza, prinde cu mana dreapta fata dorsala a mainii omonime a
pacientului astfel: policele se sprijina pe art metacarpofalangiana I, iar degetele II-V se aplica
peste degetele III-V stimuland prin presiuni exteroreceptorii eminentei hipotenare.
,,Acum impinge in mana mea ! ,, MS descrie miscarea inversa descrisa in T2, revenind in
pozitia initiala a miscarii de jos in sus, mai exact T1.
Tehnici:
T1: Contractie concetrica a :

Extensorilor degetelor si a policelui.

Extensorilor si abductorilor mainii

Supinatorilor antebratului

Flexorilor, abductorilor si rotatorilor interni ai umarului.

Adductorilor scapulei

T2: Contractie concentrica a:

Flexorilor degetelor si abductorilor policelui

Flexorilor si adductorilor mainii.

Pronatorilor antebratului

Extensorii, adductorii si rotatorilor interni ai umarului.

T3: contractie concetrica :

7

Extensorilor degetelor si abductorilor policelui

Extensorilor si abductorilor mainii

Supinatorilor antebratului

Flexorilor abductorilor si rotatorilor externi ai umarului

Elemente: Control visual, prize, comanda vocala.
Dozaj: 5- 8 repetari

Fig nr repr. T1 al diagonalei 2

D2

Fig nr repr T2 al D 2

Fig nr repr T2 al

Fig nr repr T3 al D2

Metoda margaret rood

,,1. Mangaierea usoara a cefei in zona C2-C5 produce relaxare paravertebrala.
2.Percutarea maleolei peroniere produce contractia peronierilor, ceea ce va relaxa tibialul
posterior spastic.
3.Percutarea maleolei tibiale activeaza supinatorii si adductorii piciorului, relaxand
8

antagonistii, respectiv peronierii.

4.Indoirea rapida a unui membru duce la inhibarea flexorilor.
5.Leganarea copilului cu capul in jos, apucat la nivelul gleznelor este relaxanta ca si leganarea
in pozitie fetala.
Stretching
Stretching-ul realizeaza:
-cresterea supletei tesuturilor
-cresterea abilitatii de a invata diverse miscari
-determinarea relaxarii fizice si psihice
-scaderea tensiunii musculare
-incalzirea tesuturilor.
Copilul va fi pregatit pentru stretching printr-o eventuala aplicare de caldura. Se incepe cu
articulatiile distal se intinde initial o articulatie, apoi se trece la 2-3 articulatii. Tractiunea va fi
lenta, usoara, in ax, fara sa provoace durere, pentru evitarea rupturilor fibrilare. La sugarul
mic sub 6-7 luni nu se va extinde complet genunchiul si cotul, aceste articulatii prezentand o
semiflexie fiziologica la aceasta varsta.,,4

2.Hemiplegie spastica
Prin termenul de hemiplegie se desemneaza o perturbare tonico-motorie consecutiva
unei leziuni unilaterale a caii piramidale la nivelul neuronului motor central, antrenand
tulburari controlaterale cand leziunea cauzata este situata deasupra decusatiei bulbare i
ipsilaterala cand leziunea este sub acest nivel. Aceasta definiie se remarca prin faptul ca
aduce in prim plan activitatea motorie ca ansamblu, indivizibila, responsabila de executarea
miscarilor, mentinerea posturii si atitudinii corpului.,,
Nr crt

Nume prenume
(initiale)
P.V.

1.

Varsta

Sex

Diagnostic

15

masculin

Hemiplegie
spastica

Tabel nr. 2 reprezentand subiectul cu hemiplegie

2.1Obiective:

Relaxarea musculaturii spastice

Combaterea hipotoniei la MS pe extensori

Cresterea mobilizatii articulare

Cresterea si adaptarea capacitatii de efort.

Mentinerea mobilitatii scapulei, umarului, cotului si mainii.

4 http://www.tetraparezaspastica-tratament-tetraplegie-paraparezaparaplegie.ro/Tetrapareza_spastica.html
9

Constientizarea MS afectat

Cresterea coordonarii

2.2Mijloace:
,,Mobilizari pasive foarte importante in prevenirea contracturilor si redorilor articulare, se
vor incepe cat mai repede .Amelioreaza circulatia in membrele paretice, contribue la scaderea
tonusului muscular, precum si stimuleaza aparitia miscarilor active datorita influentei
impulsurilor aferente ce apare in muschii si articulatiile membrelor paralizate.
,,Miscarile pasive se asociaza cu gimnastica respiratorie si invatarea bolnavului in relaxarea
activa a muschilor.,,
Mobilizarile pasive au loc chiar la inceputul programului kinetic deoarece au rolul de a
incalzii articulatiile si de a le familiariza cu exercitiile kinetice ce vor urma.
Diagonalele Kabbat
Exercitii pentru control, coordonare si stabilitate- va cuprinde exercitii pentru antrenarea
controlului motor al trunchiului si centurii scapulare, antrenarea controlului motor al
umarului,cotului, supinatiei antebratului , extensiei mainii si degetelor. Bolnavul va fi
incurajat sa foloseasca ambele jumatati ale corpului, tocmai de aceea se vor realiza exercitii in
care este folosit si membrul sanatos, sau exercitii bilaterale.

2.3Programul kinetic propriu-zis:

Exercitiu nr 1
Obiective:
contientizarea MS afectat;
creterea stabilitii umrului prin telescopare n articulaia scapulo-humeral al MS;
reducerea hipertoniei muchilor rotatori interni ai umrului, flexori ai cotului,
pronatori ai antebraului, flexori ai pumnului i degetelor.
Micrile s fie urmrite de privirea pacientului!
Activitate:
P.I.: P-ul n aezat la marginea patului cu trunchiul rotat i uor flectat spre partea neafectat,
cu ambele MS uor flectate din umeri, minile pe pat de aceeai partea a trunchiului n aa fel
nct axul care trece prin degetul mijlociu s fie paralel cu axul transversal al bazinului, P-ul
se sprijin pe ambele MS; KT-ul de partea neafectat al P-ului realizeaz priza pe cotul MS
afectat faa posterioar, i contrapriza pe faa dorsal al minii afectate meninnd policele
abdus n planul palmei.
T1 ntindei coatele i apsai n pat!; flexia trunchiului rotat spre partea neafectat cu
rotaia intern al umerilor i extensia coatelor; Kt-ul ajut micarea de rotaie intern al
umrului;
T2 ndoii coatele!; flexia trunchiului rotat spre partea neafectat cu rotaia intern al
umerilor i flexia coatelor; Kt-ul ajut micarea de rotaie intern al umrului;
T3 ntindei coatele!; revenire prin extensia trunchiului rotat pn n poziia iniial cu
rotaia extern al umerilor i extensia coatelor;
10

T4 relaxai-v!; revenire n poziie de aezat, i relaxare.

Tehnicile:
T1 c.c. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T2 c.e. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T3 c.c. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T4 relaxare.
Elemente: control vizual, comanda verbal, telescopare n articulaia scapulo-humeral al
MS, stretchingul lung al muchilor rotatori interni al umrului, flexori al cotului, pumnului i
degetelor, prizele.
Exerciiu nr 2
Obiective:
creterea stabilitii umrului prin telescopare in articulaia scapulo-humeral al MS;
reducerea hipertoniei muchilor rotatori interni ai umrului, flexori ai cotului,
pronatori ai antebraului, flexori ai pumnului i degetelor.
Activitate:
P.I.: P-ul n aezat la marginea patului cu trunchiul rotat i uor flectat spre partea afectat, cu
ambele MS uor flectate din umeri, minile pe pat de aceeai partea a trunchiului n aa fel
nct axul care trece prin degetul mijlociu s fie paralel cu axul transversal al bazinului, P-ul
se sprijin pe ambele MS; KT-ul de partea afectat al P-ului realizeaz priza pe cotul MS
afectat faa posterioar, i contrapriza pe faa dorsal al minii afectate meninnd policele
abdus n planul palmei.
T1 ntindei coatele i apsai n pat!; flexia trunchiului rotat spre partea afectat cu
rotaia intern al umerilor i extensia coatelor; Kt-ul ajut micarea de rotaie intern al
umrului;
T2 ndoii coatele!; flexia trunchiului rotat spre partea afectat cu rotaia intern al
umerilor i flexia coatelor; Kt-ul ajut micarea de rotaie intern al umrului;
T3 ntindei coatele!; revenire prin extensia trunchiului rotat pn n poziia iniial cu
rotaia extern al umerilor i extensia coatelor;
T4 relaxai-v!; revenire n poziie de aezat, i relaxare.
Tehnicile:
T1 c.c. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T2 c.e. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T3 c.c. a muchilor extensori ai cotului i rotatori interni ai umrului;
T4 relaxare.
Elemente: control vizual, comanda verbal, telescopare n articulaia scapulo-humeral al
MS, stretchingul lung al muchilor rotatori interni al umrului, flexori al cotului, pumnului i
degetelor, prizele.
Exerciiu nr 3
Obiective:
creterea stabilitii umrului prin telescopare n articulaia scapulo-humeral;
reducerea hipertoniei muchilor rotatori interni ai umrului, flexori ai cotului,
pronatori ai antebraului, flexori ai pumnului i degetelor.
Activitate:
P.I.: P-ul n aezat la marginea patului cu MS uor extinse din umeri i rotate extern, palmele
pe pat n aa fel nct axul care trece prin degetul mijlociu, s fie la 45 fa de axul
transversal al bazinului (degetele privesc napoi), P-ul se sprijin pe ambele MS; KT-ul de
partea afectat al P-ului realizeaz contraprizele cu o mn pe 1/3 proximal a antebraului
11

afectat faa posterioar, i cu mna cealalt pe faa dorsal al minii afectate meninnd
policele abdus n planul palmei.
T1 venii cu trunchiul spre mine i lsai-v pe mna afectat!; mutarea greutii pe M
T2 ducei-v cu trunchiul spre partea neafectat i lsai-v pe mna neafectat!;
mutarea greutii pe MS afectat.;
Tehnicile: micare activ global, mutarea CG n poligonul de suinere.
Elemente: controlul vizual, comanda verbal, telescoparea n articulaia scapulo-humeral al
MS, ncrcarea alternativ, stretchingul lung al muchilor rotatori interni al umrului, flexori
al cotului, pumnului i degetelor.

Bibliografie
1.http://www.tetraparezaspastica-tratament-tetraplegie-paraparezaparaplegie.ro/Tetrapareza_spastica.html
2.www.scribd.ro

12