Biosenzori
Biosenzori pot fi definite ca dispositive analitice compacte ale carori receptor ice contin unul sau
mai multe elemente biologice (enzime, anticorpi, microorganisme, acizi nucleici) se afla in
contact strans cu un traductor fizico chimic (electrochimic, optic, termic, piezoelectric, etc)
Senzori pot fi clasificati in diverse categotii in functie de: tipul de traductor utilizat, analitii tinta,
modul de utilizare( in mod continuu sau discontinuu, ex-vivi sau in-vivo, etc)
Una dintre cele mai importante clasificari a senzorilor este cea bazata pe modul de operare a
traductorului:
A. Senzori optici bazati pe modificari optice ce rezulta in urma interactiei analitului cu
receptorul.
B. Senzori electrochimici bazati pe transformarea efectului interactiilor electrochimice ale
analitului cu electrodul intr-un semnal analitic
C. Senzori electrici bazati pe masurari in care nu intervin procese electrochimice, semnalul
fiind generat de modificarea proprietatilor electrice determinate de interactia cu analitul
D. Sezori sensibili la modificarile de masa determinate de acumularea analitului
E. Senzori magnetic bazati pe modificarea proprietatilor paramagnetice ale gazului analizat
F. Termistori sunt senzori ce se bazeaza pe masurarea efectului de degajare de caldura in
urma unei reactii de combustie sau a unei reactii enzimatice
Peste 80% dintre biosenzori propusi pana in prezent sunt bazati pe traductori elecrochimici,
dar progresul din ultima decada din domeniul fibrelor optice si a optoelectronicii a
determinat o crestere apreciabila a aplicatiilor bazate pe biosenzori optici
Biosenzori prezinta o serie de avantaje incontestabile cum ar fi:
-
-senzori ADN
Metode de imobilizare
Imobilizarea poate fi de doua feluri: fizica sau chimica.
Fizica:
Adsorbtie reprezint n fizic fenomenul de reinere a moleculelor unei substane fluide pe
suprafaa unui corp lichid sau solid. Se deosebesc patru tipuri de adsorbii dup natura corpului
adsorbant i natura corpului adsorbit; astfel, exist adsorbia solid-gaz, solid-lichid, lichidgazi lichid-lichid. Intensitatea gradului de adsorbie este direct proporional cu presiunea i
invers proporional cu temperatura la care se afl interfaa adsorbant-adsorbit.
Adsorbia poate fi:
de natur chimic, adesea numit i chemosorbie, fenomen n care gazul este meninut la
suprafa de forele chimice specifice substanelor implicate. Formarea unor legturi ntre
moleculele adsorbantului i adsorbitului se realizeaz prin absorbia energiei de activare.
Totodata imobilizarea se poate face prin retinerea fizica in spatele unei membrane permeabile
pentru moleculele mici
Imobilizare chimica prin legare covalenta sau prin legare incrucisata
Porfirine
Porfirinele sunt un grup de compusi organic, majoritate se gasesc in natura. Una dintre cele mai
cunoscute porfirine este hemul, pigmentul din celulele rosii ale sangelui; hemul este un cofactor
pentru protein hemoglobina. Porfirinele sunt heterociluri macromoleculare compuse din patru
subunitati de pirol interconectate la carbonul prin legaturi metin ( =C- ). Porfirinele sunt
aromatice, respectand rula Huckel pentru aromaticitate, avand 2n+4 electroni delocalizati pe
macrociclu, de aceea macrocicluerile de porfirina sunt sunt foarte conjugate. Ca o consecinta ele
au o banda de absorbtie foarte inalta in spectrul vizibil, numele de porfirina vine de la cuvanul
grec pentru mov. Macrociclul are 26 de electoni in total. Compusul de la care vine aceasta
clasa este porfina. Porifina specifica in hemul B este protoporfirina IX
.
Porfina, cea mai simpla Porfirina
Sinteza
Geoporfirina, cunoscuta ca si petroporfina, are o origine geologica. Aceastea mai poat aparea in
petrol crud, sisturi bituminoase, carbune sau roci sedimentare. Abselonitul este singura
geoporfirina minerala, datorita faptului ca este foarte pentru porfirine sa se formeze in izolatie si
sa formeze cristale
Abselonite
Sinteza in laborator: Una dintre cele mai folosite metode este cea bazata pe munca lui Pau
Rothemund aceast sinteza este constituita din condensare si oxidare pornind de la pirol si
aldehida. In solutia rezultata este necesar un mediu acid, acidul formi, acidul acetic sauacidul
propionic sunt solventi cei mai folosit, de asemenea mai sunt folositi acidul p-toluenesulfonic,
sau diferiti acizi Lewis. O foarte mare cantitate de produsi secundari apar in urma reactiei, insa
acestia pot fi inlaturati prin recristalizare sau cromatografie
Biosinteza
Principalul pas in biosinteza porfirinei este formearea acidul - aminoluvulinic este reactia intre
aminoacidul Glycina cu Succinyl-Coenzima A din ciclu acidului citric
Urmatoarea schema rezuma biosinteza porfirinelor
Fabricarea biosenzorului:
S-a folosit un electrod de Au, curatat atat cu pulbere de aluminiu, cat si in etanol si apa dublu
distilata. Curatarea finala s-a realizat prin voltametrie ciclica intro solutie de H2SO4 1M, baleind
intr -0.2V sin 1.7V. Acesta a fost respalat cu apa distilata si uscat timp de 16 ore. Schema de
atasare o gasiti in schema de mai jos:
DPV curves at target concentrations of 0 (a), 110-12 (b), 110-11 (c),110-10 (d), 110-9 (e)
and 110-8 (f) mol L-1. Inset: linear relationship between peak current and the logarithm of
target DNA concentration.
Sensibilitatea este de asemenea un factor important pentru un biosensor. Specificitatea
biosenzorului propus a fost investigataprin expunerea la 3 tipuri de secvente de AND, incluzand
complementarul perfect al specie de analizat. Cum se poate observa si in figura de mai jos,
biosenzorul prezinta performante bunde de distinctive intre speciile de analizat
Histograms of peak currents for complementary sequence (a), single-base mismatched sequence
(b), three-base mismatched sequence (c) and blank (d).
Concluzii
Acest tip de electrod a prezentat elecelentate capacitate de reducere a O2, datorita faptului ca
atata AuNPs cat si AND-ul au accelerat transeferul de electroni dintre FeTNPyP si electrod.
Datorita sintezei bionica e porfirine, biosenzorul rezultat a aratat o performanta buna pentru
detectarea AND-ului , avand o distinctive intre specii acceptabila,reproductibilitate, totodata
principalul avantaj este ca experimental a fost realizat in mediu cu O2
aromatice, Porfirina a prezentat o banda tipica Soret de absorbtie la 409nm si doua absobtii
slabe (Q-bands) la 526nm respective 576nm. Banda Soret a GO-P prezinta o descrestere in
intesintate de la 409-391nm ca si un grup de benzi slabe la 547, 632, 680 nm
Dupa cum se poate observa ERGO-P/GCE are un raspuns electrochimic bun. Potentialul de
oxidare al dopamine fata de ERGO-P/GCE este la 188mV si 4.662A. Aceste rezulatate arata ca
ERGO-P este capabil sa accelereze rata de transefer de electroni a dopaminei.
In Tabelul de mai jos avem diferiti senzori pentru determinarea serotoninei si a dopaminei:
Concluzie: GO-P redus electrochimic este capabil sa determine dopamine si serotonina. ERGOP/CGE a prezentat eficacitate, stabilitate , reproductibilitate in detectatrea simultana de
dopamine si serotonina chiar si in prezenta unor concentratii mari de AA.
Biblografie:
1.Electrochemical biosensor for simultaneous determination of
dopamine and serotonin based on electrochemically reduced
GO-porphyrin Hyoung Soon Han, Hyo Kyoung Lee, Jung-Min You, Haesang Jeong, Seungwon
Jeon Department of Chemistry and Institute of Basic Science, Chonnam National University,
Gwangju 500-757, Republic of Korea
2. Bionic catalysis of porphyrin for electrochemical detection of nucleic acids Jie Li, Jianping
Lei , Quanbo Wang, Peng Wang, Huangxian Ju State Key Laboratory of Analytical
Chemistry for Life Science, Department of Chemistry, Nanjing University, Nanjing 210093, PR
China
3.Progrese in realizarea senzorilor si biosenzorilo pentru controlul calitati alimentelor,Mihaela
Badea, Mihaela-Carmen Cheregi, Cecilia Lete, Stelian Lupu, Editura Printech, 2008
4. http://en.wikipedia.org/wiki/Porphyrin