Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Exist un numr semnificativ de factori ambientali, pe care profesorii i pot utiliza pentru a
crete motivaia elevilor, cum ar fi:
nceperea leciei prin a da elevilor un motiv de-a fi motivat, profesorul de obicei spune
tiu c asta nu v va plcea, dar , dei ar putea spune Cred c-o s v plac i o v fie
util.
Expectane clare, frecvent profesorii nu ofer date suficient de clare despre sarcinile pe
care trebuie s le ndeplineasc elevii. ns, elevii au nevoie s tie n termeni exaci; 1) la ce
se ateapt profesorul din parte lor s fac; 2) cum vor fi evaluai; 3) care vor fi consecinele
diferitelor aciuni ntreprinse de ei.
De exemplu n cazul unui referat sau a unei lucrri, este necesar ca profesorul s fie clar
asupra ceea ce se ateapt s scrie elevii, ct anume s scrie, cum va fi evaluat lucrarea, ce
relevan va avea pentru nota final. Claritatea asigur elevii, c eforturile direcionate spre
scrierea unei lucrri bune vor fi recompensate n termeni unor note, calificative, premii, etc.
Astfel,un copil motivat dorete s nvee, se bucur atunci cnd realizeaz activiti
relaionate cu nvarea i crede c coala i nvarea sunt activiti importante pentru viaa
lui.
Utilizarea acestor strategii va permite copiilor s-i dezvolte dorina de a avea performane
bune n coal i credina c nvarea este important i le mbogete viaa.
Problema motivaiei umane nu trebuie neleas ntr-un mod simplu, mecanicist. Facilitarea i
nu controlul ar trebui s ne ghideze ideile, cnd ncercm s schimbm anumite
comportamente n coal.
Rolland Viau ofer o serie de sugestii pentru ca activitile de predare s fie motivante i s-i
intereseze pe elevi, dar el procedeaz ntr-un mod mai analitic, considernd c profesorul
trebuie s gndeasc strategiile de predare n funcie de cunotinele pe care trebuie s le
transmit elevilor, cunotine declarative i cunotine procedurale. Pentru predarea
cunotinelor declarative, privite n general de elevi ca un ansamblu de informaii teoretice i
abstracte ce trebuie nvate pe de rost, Viau formuleaz urmtoarele cerine (Viau, 1997, pp.
128-133):
-ncepei predarea printr-o anecdot, o istorioar insolit legat de teoria ce urmeaz a fi
predat sau printr-o problem de soluionat;
-chestionai elevii asupra cunotinelor lor anterioare n legtur cu fenomenul ori teoria ce
urmeaz a fi explicate;
-prezentai planul cursului sub form de ntrebri (acest mod de a prezenta materia i oblig
pe elevi s-i focalizeze atenia asupra aspectelor importante i s caute s afle rspunsurile
la ntrebrile puse);
-organizai cunotinele sub form de scheme, care permit evidenierea legturilor dintre
concepte;
-dai exemple care s i intereseze pe elevi;
-utilizai analogiile (astfel i determinm pe elevi s stabileasc legturi ntre un domeniu pe
care l cunosc bine i altul nou).
n ceea ce privete cunotinele procedurale, Viau recomand ca profesorii s-i obinuiasc pe
elevi s contientizeze paii ce trebuie parcui n rezolvarea unei probleme, indiferent de
domeniu.
Fixarea unor obiective pe termen scurt
Aprecierea verbal i scris. Lauda este cea mai natural i cel mai mai facil de
administrat dintre tehnicile motivaionale de care dispune un profesor. Subliniem faptul c,
este important calitatea ei, adic modul n care este ea oferit. Lauda este credibil dac
este oferit cu sinceritate pentru un lucru bun concret realizat.
Stimularea descoperirii, explorrii, curiozitii epistemice. Stimulii noi, surprinztori,
compleci sau ambigui creaz un fel de trezire cognitiv numit curiozitate epistemic.
Acesta creeaz premisele motivrii pentru a cuta noi ci de nelegere i de rezolvare a unor
probleme.
Cteva modaliti prin care poate fi stimulat curiozitatea epistemic:
a)
Surpriza. Un experiment simplu la care se poate recurge: se strecoar o bil printr-un
inel metalic. nclzind bila i ncercnd din nou bila nu va merge.
b)
Neobinuitul. Se poate utiliza un fapt devenit obinuit i banal, drept ramp de lansare
pentru realizarea a ceva neobinuit. De exemplu, dac elevii vorbesc despre propriile lor
probleme legate de nvare, profesorul, la rndul lui poate s nceap s-i expun propriile
lui dileme legate de acest subiect.
Stimularea apetitului.
Elevii sunt mult mai motivai atunci cnd profesorul le rostea mai nti numele, dup care
punea ntrebri, dect atunci cnd atepta rspunsuri voluntare. Prin acest numire iniial
profesorii erau capabili s controleze participarea elevilor la or.
Utilizarea unor materiale familiare pentru exemple
n locul plictisitoarelor variabile X i Y se poate recurge la numele unui profesor, or a unui elev.
Minimalizarea atractivitii motivaiei competiionale
Un elev uneori pentru a obine acceptarea i aprobarea celorlali ncearc s submineze
autoritatea profesorului. Ce se poate face ca elevul s perceap n mod negativ acest mod de
comportament? De exemplu se poate implica n activiti colare auxiliare (reprezentant al
clasei la diferite competiiisportive, tiinifice).
Factori care intervin n motivaia de nvare:
Dezvoltarea fluenei de idei
Fluena ideilor are de-a face cu abilitatea de a genera ct mai multe rspunsuri la o problem
dat, ntr-un timp limitat/nelimitat. Producia de idei se poate realiza prin:
construirea de propoziii cu sens, formate din dou sau mai multe cuvinte, pentru care
se pot oferi silabele iniiale ale cuvintelor. De exemplu, se pot da silabele i i stri;
jocul de cuvinte presupune gsirea ct mai multor perechi de cuvinte ce rimeaz,
cuvinte care au un final sau un nceput dat (enumerea a 30 de cuvinte ce ncep cu ra,
30 de nume de flori etc.);
succesiune de expresii sau propoziii scurte, ce pot fi generate pornind de la o anumit
tem. Putem, de exemplu, solicita elevilor s listeze toate lucrurile care le vin n minte
i care au anumite proprieti: sunt solide, flexibile i au unghiuri.
Originalitatea
Originalitatea reprezint aptitudinea subiectului de a oferi rspunsuri neuzuale la problemele
ridicate.
Oferim o serie de exerciii, care pot fi utilizate n scopul dezvoltrii originalitii:
mbuntirea unui produs (de exemplu, mbuntirea unei metode de predare);
utilizrile neobinuite ale unor lucruri (de exemplu, utilizri neobinuite pentru un
desfctor de conserve sau pentru un burete);
exerciiul consecinelor sau exerciiul Ce-ar fi dac (de exemplu, ce s-ar ntmpla
dac nu am mai avea sentimente/imaginaie, dac am tri ntr-un univers
bidimensional, dac ne-am cunoate ceasul biologic);
alctuirea de povestiri (se pot oferi diferite cuvinte i se solicit elevilor s alctuiasc
unele povestiri la care intereseaz tematica, finalurile i numrul scenariilor compuse).
Climatul creativ
Exist cteva principii de recompensare a comportamentului creativ n coal. Respectarea
acestor principii reprezint premisele instaurrii unui climat creativ la nivelul clasei. De
exemplu: De ce "De ce"? De multe ori auzim sau nu, de la elevii remarci de genul: "este
greu", "nu-mi place", "ma enerveaza", "nu ma atrage deloc", "nu-mi va folosi niciodata", "si,
care-i scopul", "teorie, teorie, teorie, m-am saturat", "adios, scoala", "m-a pierdut de
elev/eleva", "nu ma mai intereseaza deloc ce se intampla", etc. sau "super", "am trait o
experienta formidabila", "de mult nu a mai fost asa cool la ore", "in sfarsit, un prof/o profa
altfel", "nu stiu cum, dar m-a atras, am participat cu atentie", "am invatat ceva practic", etc.
Ceea ce face diferenta intre aceste "comunicari" ale elevilor este motivatia. Educatia nu
trebuie sa doara sau sa produca suferinta, ci sa placa, sa fie de folos, sa formeze cetateni
responsabili, echilibrati si motivati spre actiune si schimbare.
Exercitiu "De ce?"
Gasiti raspunsuri la urmatoarele intrebari, in mod individual, apoi dezbateti in
grup. Scrieti concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare.
De ce nu invata elevii?
De ce nu se implica parintii?
De ce educatie?
Analizati remarcile elevilor de mai sus. V-ati intalnit cu ele? Ce simtiti? Cum
va simtiti? Numiti emotiile. Ce fel de stari sunt? "Trageti aer in piept",
constientizati starea de fapt si impreuna identificati cateva solutii de
Daca "entuziasmul este electricitatea vietii" (G. Parks, 2005), atunci motivatia, in termeni
metaforici, reprezinta "electricitatea" care "misca motoarele sofisticate" ale invatarii in
procesul educational. Important este sa intelegem si sa actionam. Cum procedam pentru a
accesa acel optim motivational, invocat de specialisti? Care este intensitatea potrivita pentru
a reusi?
Exercitiu "Portia de motivatie"
"Banii nu fost niciodata o motivatie pentru mine, ci doar o modalitate de a
tine scorul. Adevarat placere este sa joci jocul. (Donald Trump, 2005)
SLIDE 7
Fig1. Etape ale trecerii de la demotivare (absenta motivatiei) la motivatia intrinseca (Ryan R.
M, Deci, E. L., 2000)
Cel de al doilea pas - "REGLAREA EXTERNA" - este acela in care, sub amenintarea pedepsei
sau sub atractia recompensei elevul se decide sa se supuna si sa realizeze sarcina scolara
prescrisa (de exemplu "tema pentru acasa"). Acesta este primul nivel de motivare,
fundamental extrinsec, in care comportamentul elevului este strict conditionat din exterior, ne
avand nici un suport intern. Mai mult, cu acest tip de motivare elevul nu are nici o satisfactie
al realizarea sarcinii (poate doar "usurarea" ca a scapat de "povara" realizarii ei), frecvent
aparand si un sentiment negativ (respingere sau resentiment) fata de acel tip de sarcina sau
acea disciplina, ca o consecinta insatisfactiei si al perceperii caracterului constrangator al
sarcinii.
SLIDE 8
Cum gasim motivatia potrivita pentru fiecare?
O strategie de identificare a stilului motivational preferat poate fi cel a aplicarii unor teste
psihologice (daca exista un psiholog in scoala). O modalitate derivata din acesta este cea in
care, pornind de la descrierea factorilor pe care ii evalueaza un test psihologic, prin observatie
directa si explorare, profesorul identifica ce caracteristici motivationale se potrivesc fiecarui
elev.
SLIDE 9
Cum facem elevii sa-si asume obiective de performanta scolara?
Pentru a motiva un elev este bine sa ii incurajam sa-si fixeze obiective ambitioase sau, cel
putin, sa il convingem sa accepte obiectivele pe care le propunem noi ca profesori. O data ce
elevul are intentia de a atinge acele obiective, el se va stradui mult mai serios sa obtina
randamentul promis, imbunatatindu-si astfel performanta scolara.
SLIDE 10
Care este relatia dintre motivatie si stima de sine?
o
Evitati sa va exprimati scepticismul cu privire la reusita viitoare; sintagmele corecte sunt
de tipul "Am incredere.", "Stiu ca poti ." si nu "Sper ca.", "Ma indoiesc ." (evitati exprimarea
scepticismului).
La cele de al patrulea nivel - IDENTIFICARE - comportamentul scolar in sine incepe sa devina
important, realizarea sistematica a anumitor sarcini scolare devenind parte a vietii elevului, a
felului in care el este percept si apreciat de membrii familiei, colegi, profesori ca "elev silitor".
Desi continua sa il perceapa ca un efort, comportamentul este mult mai valorizat, elevul
incepe sa isi propuna atingerea anumitor obiective, prescrise de profesor sau de catre parinti,
dar, de aceasta data, acceptate de el (de exemplu media 9 la matematica).