Sunteți pe pagina 1din 6

SLIDE 1.

ROLUL MOTIVAIEI N ACTIVITATEA DE NVARE


SLIDE 2.
n aceast prezentare vom ncerca s determinm acei factori prin care coala i toi actorii
implicai n procesul educaional s-l motiveze pe elev pentru acel tip de nvare care s-i
formeze competene prin intermediul crora s nregistreze succes personal, social,
profesional.
SLIDE 3.
Generaiile trecute ne-au lsat proverbul Ai carte, ai parte!, un ndemn direct pentru tineri
de a-i canaliza energiile i efortul spre coal, spre a investi n propria dezvoltare. Putem
determina n ce msur mai este astzi un astfel de ndemn capabil s concentreze i s
stimuleze efortul elevilor? Rspunsul se poate regsi n relaia dintre motivaia pentru
nvare i performana colar.
Motivaia pentru nvare a elevilor trebuie stimulat, orientat, ntreinut, iar cadrul didactic
joac, alturi de prini, un rol de prim rang n aceast ntreprindere. Astfel, este esenial ca
educatorii (n sens generic) s fie convini c este nevoie de intervenia lor pedagogic i c
deficitul de motivaie poate s fie influenat pozitiv n spaiul colar.
Un elev care nu este atras de o anumit disciplin colar i care nu gsete n profesor un
sprijin n rezultatele colare tinde s dezvolte sentimente sau comportamente negative.
Profesorii ar trebui s ncerce s afle care sunt lucrurile de care elevii sunt interesai, care sunt
lucrurile care-i pasioneaz i s gseasc modalitile cele mai potrivite de a le transforma n
modaliti de stimulare a progresului lor i n ci de a le dezvolta o atitudine pozitiv, deschis
fa de nvare i fa de coal.
Cu ct elevii sunt mai mult ajutai n stabilirea i realizarea scopurilor prin situaiile create de
profesor n procesul de nvmnt, cu att motivele activitii lor se consolideaz mai uor,
devin mai eficiente.
Att pentru cei care se afl la catedr, pentru prini sau pentru experii n domeniul tiinelor
educaiei, motivaia este cheia succesului n nvare. Motivaia este fundamentul pe care se
construiete succesul educaional. Implicit, se poate afirma c lipsa motivaiei pentru nvare
poate s conduc nu numai la performane colare sczute, ci i la alte acumulri negative
care pot sta la baza unor abateri sau deviane comportamentale, deviane.
SLIDE 4.
Teoria lui Skinner
Conform teoriei lui Skinner, comportamentele noastre pot fi nvate prin:
a) recompensele pe care le oferim unui individ imediat dup execuia unui
comportament dezirabil;
b) pedepsele pentru un comportament indezirabil.
Dac dorim s accelerm durata, frecvena, intensitatea de execuie a unui comportament
trebuie s-l ntrim prin consecine valorizate pozitiv de subiect.
Exemplu:
E probabil, dar nu cert, ca un atlet s prefere compania membrilor unui club de fitness, pe
cnd un cercettor s prefere compania crilor. Motivele celor dou persoane (trebuine,
valori, aspiraii, interese) vor determina ce anume este i ce anume nu este ntrire pentru ei.
Profesorul trebuie s ia n calcul aceast idee cnd ncearc s ntreasc comportamentul
unui elev anume. De asemenea, dac cunoatem motivaia comportamentului de
achiziionare a unor cunotine putem estima timpul pe care un elev l aloc nvrii
acestora. Timpul alocat este un bun predictor sau indiciu al potenialelor achiziii ulterioare ale
elevilor.
SLIDE 6
Tehnici motivaionale n predare (Strategii de nvare)

Exist un numr semnificativ de factori ambientali, pe care profesorii i pot utiliza pentru a
crete motivaia elevilor, cum ar fi:
nceperea leciei prin a da elevilor un motiv de-a fi motivat, profesorul de obicei spune
tiu c asta nu v va plcea, dar , dei ar putea spune Cred c-o s v plac i o v fie
util.
Expectane clare, frecvent profesorii nu ofer date suficient de clare despre sarcinile pe
care trebuie s le ndeplineasc elevii. ns, elevii au nevoie s tie n termeni exaci; 1) la ce
se ateapt profesorul din parte lor s fac; 2) cum vor fi evaluai; 3) care vor fi consecinele
diferitelor aciuni ntreprinse de ei.
De exemplu n cazul unui referat sau a unei lucrri, este necesar ca profesorul s fie clar
asupra ceea ce se ateapt s scrie elevii, ct anume s scrie, cum va fi evaluat lucrarea, ce
relevan va avea pentru nota final. Claritatea asigur elevii, c eforturile direcionate spre
scrierea unei lucrri bune vor fi recompensate n termeni unor note, calificative, premii, etc.
Astfel,un copil motivat dorete s nvee, se bucur atunci cnd realizeaz activiti
relaionate cu nvarea i crede c coala i nvarea sunt activiti importante pentru viaa
lui.
Utilizarea acestor strategii va permite copiilor s-i dezvolte dorina de a avea performane
bune n coal i credina c nvarea este important i le mbogete viaa.
Problema motivaiei umane nu trebuie neleas ntr-un mod simplu, mecanicist. Facilitarea i
nu controlul ar trebui s ne ghideze ideile, cnd ncercm s schimbm anumite
comportamente n coal.
Rolland Viau ofer o serie de sugestii pentru ca activitile de predare s fie motivante i s-i
intereseze pe elevi, dar el procedeaz ntr-un mod mai analitic, considernd c profesorul
trebuie s gndeasc strategiile de predare n funcie de cunotinele pe care trebuie s le
transmit elevilor, cunotine declarative i cunotine procedurale. Pentru predarea
cunotinelor declarative, privite n general de elevi ca un ansamblu de informaii teoretice i
abstracte ce trebuie nvate pe de rost, Viau formuleaz urmtoarele cerine (Viau, 1997, pp.
128-133):
-ncepei predarea printr-o anecdot, o istorioar insolit legat de teoria ce urmeaz a fi
predat sau printr-o problem de soluionat;
-chestionai elevii asupra cunotinelor lor anterioare n legtur cu fenomenul ori teoria ce
urmeaz a fi explicate;
-prezentai planul cursului sub form de ntrebri (acest mod de a prezenta materia i oblig
pe elevi s-i focalizeze atenia asupra aspectelor importante i s caute s afle rspunsurile
la ntrebrile puse);
-organizai cunotinele sub form de scheme, care permit evidenierea legturilor dintre
concepte;
-dai exemple care s i intereseze pe elevi;
-utilizai analogiile (astfel i determinm pe elevi s stabileasc legturi ntre un domeniu pe
care l cunosc bine i altul nou).
n ceea ce privete cunotinele procedurale, Viau recomand ca profesorii s-i obinuiasc pe
elevi s contientizeze paii ce trebuie parcui n rezolvarea unei probleme, indiferent de
domeniu.
Fixarea unor obiective pe termen scurt
Aprecierea verbal i scris. Lauda este cea mai natural i cel mai mai facil de
administrat dintre tehnicile motivaionale de care dispune un profesor. Subliniem faptul c,
este important calitatea ei, adic modul n care este ea oferit. Lauda este credibil dac
este oferit cu sinceritate pentru un lucru bun concret realizat.
Stimularea descoperirii, explorrii, curiozitii epistemice. Stimulii noi, surprinztori,
compleci sau ambigui creaz un fel de trezire cognitiv numit curiozitate epistemic.

Acesta creeaz premisele motivrii pentru a cuta noi ci de nelegere i de rezolvare a unor
probleme.
Cteva modaliti prin care poate fi stimulat curiozitatea epistemic:
a)
Surpriza. Un experiment simplu la care se poate recurge: se strecoar o bil printr-un
inel metalic. nclzind bila i ncercnd din nou bila nu va merge.
b)
Neobinuitul. Se poate utiliza un fapt devenit obinuit i banal, drept ramp de lansare
pentru realizarea a ceva neobinuit. De exemplu, dac elevii vorbesc despre propriile lor
probleme legate de nvare, profesorul, la rndul lui poate s nceap s-i expun propriile
lui dileme legate de acest subiect.
Stimularea apetitului.
Elevii sunt mult mai motivai atunci cnd profesorul le rostea mai nti numele, dup care
punea ntrebri, dect atunci cnd atepta rspunsuri voluntare. Prin acest numire iniial
profesorii erau capabili s controleze participarea elevilor la or.
Utilizarea unor materiale familiare pentru exemple
n locul plictisitoarelor variabile X i Y se poate recurge la numele unui profesor, or a unui elev.
Minimalizarea atractivitii motivaiei competiionale
Un elev uneori pentru a obine acceptarea i aprobarea celorlali ncearc s submineze
autoritatea profesorului. Ce se poate face ca elevul s perceap n mod negativ acest mod de
comportament? De exemplu se poate implica n activiti colare auxiliare (reprezentant al
clasei la diferite competiiisportive, tiinifice).
Factori care intervin n motivaia de nvare:
Dezvoltarea fluenei de idei
Fluena ideilor are de-a face cu abilitatea de a genera ct mai multe rspunsuri la o problem
dat, ntr-un timp limitat/nelimitat. Producia de idei se poate realiza prin:
construirea de propoziii cu sens, formate din dou sau mai multe cuvinte, pentru care
se pot oferi silabele iniiale ale cuvintelor. De exemplu, se pot da silabele i i stri;
jocul de cuvinte presupune gsirea ct mai multor perechi de cuvinte ce rimeaz,
cuvinte care au un final sau un nceput dat (enumerea a 30 de cuvinte ce ncep cu ra,
30 de nume de flori etc.);
succesiune de expresii sau propoziii scurte, ce pot fi generate pornind de la o anumit
tem. Putem, de exemplu, solicita elevilor s listeze toate lucrurile care le vin n minte
i care au anumite proprieti: sunt solide, flexibile i au unghiuri.
Originalitatea
Originalitatea reprezint aptitudinea subiectului de a oferi rspunsuri neuzuale la problemele
ridicate.
Oferim o serie de exerciii, care pot fi utilizate n scopul dezvoltrii originalitii:
mbuntirea unui produs (de exemplu, mbuntirea unei metode de predare);
utilizrile neobinuite ale unor lucruri (de exemplu, utilizri neobinuite pentru un
desfctor de conserve sau pentru un burete);
exerciiul consecinelor sau exerciiul Ce-ar fi dac (de exemplu, ce s-ar ntmpla
dac nu am mai avea sentimente/imaginaie, dac am tri ntr-un univers
bidimensional, dac ne-am cunoate ceasul biologic);
alctuirea de povestiri (se pot oferi diferite cuvinte i se solicit elevilor s alctuiasc
unele povestiri la care intereseaz tematica, finalurile i numrul scenariilor compuse).
Climatul creativ
Exist cteva principii de recompensare a comportamentului creativ n coal. Respectarea
acestor principii reprezint premisele instaurrii unui climat creativ la nivelul clasei. De
exemplu: De ce "De ce"? De multe ori auzim sau nu, de la elevii remarci de genul: "este
greu", "nu-mi place", "ma enerveaza", "nu ma atrage deloc", "nu-mi va folosi niciodata", "si,
care-i scopul", "teorie, teorie, teorie, m-am saturat", "adios, scoala", "m-a pierdut de
elev/eleva", "nu ma mai intereseaza deloc ce se intampla", etc. sau "super", "am trait o
experienta formidabila", "de mult nu a mai fost asa cool la ore", "in sfarsit, un prof/o profa
altfel", "nu stiu cum, dar m-a atras, am participat cu atentie", "am invatat ceva practic", etc.
Ceea ce face diferenta intre aceste "comunicari" ale elevilor este motivatia. Educatia nu

trebuie sa doara sau sa produca suferinta, ci sa placa, sa fie de folos, sa formeze cetateni
responsabili, echilibrati si motivati spre actiune si schimbare.
Exercitiu "De ce?"
Gasiti raspunsuri la urmatoarele intrebari, in mod individual, apoi dezbateti in
grup. Scrieti concluziile sub forma unor mesaje cheie puternic motivatoare.

De ce este scoala importanta?

De ce vin elevii la scoala?

De ce nu invata elevii?

De ce profesorii nu vin cu drag la scoala?

De ce nu se implica parintii?

De ce sunt programele incarcate?

De ce politicile educationale nu sunt cunoscute?

De ce nu se invata lucruri practice?

De ce scoala nu este prietenoasa?

De ce educatie?
Analizati remarcile elevilor de mai sus. V-ati intalnit cu ele? Ce simtiti? Cum
va simtiti? Numiti emotiile. Ce fel de stari sunt? "Trageti aer in piept",
constientizati starea de fapt si impreuna identificati cateva solutii de
Daca "entuziasmul este electricitatea vietii" (G. Parks, 2005), atunci motivatia, in termeni
metaforici, reprezinta "electricitatea" care "misca motoarele sofisticate" ale invatarii in
procesul educational. Important este sa intelegem si sa actionam. Cum procedam pentru a
accesa acel optim motivational, invocat de specialisti? Care este intensitatea potrivita pentru
a reusi?
Exercitiu "Portia de motivatie"
"Banii nu fost niciodata o motivatie pentru mine, ci doar o modalitate de a
tine scorul. Adevarat placere este sa joci jocul. (Donald Trump, 2005)
SLIDE 7
Fig1. Etape ale trecerii de la demotivare (absenta motivatiei) la motivatia intrinseca (Ryan R.
M, Deci, E. L., 2000)
Cel de al doilea pas - "REGLAREA EXTERNA" - este acela in care, sub amenintarea pedepsei
sau sub atractia recompensei elevul se decide sa se supuna si sa realizeze sarcina scolara
prescrisa (de exemplu "tema pentru acasa"). Acesta este primul nivel de motivare,
fundamental extrinsec, in care comportamentul elevului este strict conditionat din exterior, ne
avand nici un suport intern. Mai mult, cu acest tip de motivare elevul nu are nici o satisfactie
al realizarea sarcinii (poate doar "usurarea" ca a scapat de "povara" realizarii ei), frecvent
aparand si un sentiment negativ (respingere sau resentiment) fata de acel tip de sarcina sau
acea disciplina, ca o consecinta insatisfactiei si al perceperii caracterului constrangator al
sarcinii.
SLIDE 8
Cum gasim motivatia potrivita pentru fiecare?
O strategie de identificare a stilului motivational preferat poate fi cel a aplicarii unor teste
psihologice (daca exista un psiholog in scoala). O modalitate derivata din acesta este cea in
care, pornind de la descrierea factorilor pe care ii evalueaza un test psihologic, prin observatie
directa si explorare, profesorul identifica ce caracteristici motivationale se potrivesc fiecarui
elev.
SLIDE 9
Cum facem elevii sa-si asume obiective de performanta scolara?
Pentru a motiva un elev este bine sa ii incurajam sa-si fixeze obiective ambitioase sau, cel
putin, sa il convingem sa accepte obiectivele pe care le propunem noi ca profesori. O data ce
elevul are intentia de a atinge acele obiective, el se va stradui mult mai serios sa obtina
randamentul promis, imbunatatindu-si astfel performanta scolara.
SLIDE 10
Care este relatia dintre motivatie si stima de sine?

Motivarea elevilor nu este numai o problema dependenta de nivelul de maturizare


motivationala (evolutia de la motivatia extrinseca la acea intrinseca), de stilul motivational
personal. Asa cum am vazut, capacitatea de a-si asuma obiective, mai mult sau mai putin
ambitioase, influenteaza profund performanta scolara si, prin feedback-ul oferit de reusita,
participa la formarea unei personalitati performante.
De exemplu:
Daca elevul nu are incredere in fortele proprii, nu i-a fost cultivata capacitatea de
autoapreciere sau nu are obisnuinta de a-si propune obiective personale, el poate esua in
primele etape ale procesului de implicare motivationala. Lipsindu-i aceste abilitati, elevul
poate hotari prea rapid, practic inainte de aparitia motivatiei propriu-zise, fie ca nu poate
depune efortul necesar, fie ca nu este in stare sa obtina rezultatul vizat chiar daca s-ar
stradui. Mai mult, tipul si importanta recompensei il pot face pe acesta sa renunte pentru ca,
de exemplu, a primi o nota cu un punct mai mare nu reprezinta un motiv suficient de puternic
pentru unii elevi, in timp ce pentru altii faptul de a fi apreciat de parinti sau colegi nu are o
mare valoare. In concluzie, perceptia pe care o are elevul asupra relatiilor existente
intre efortul pe care il va depune, randamentul sau rezultatul pe care crede sau spera ca le va
obtine si importanta sau valoarea recompensei pe care o va obtine, va permite declansarea
sau nu a comportamentului motivat.
NTREBARE:
Cati dintre noi am urat matematica, in scoala? Sau fizica? Cati am inteles, la acel moment,
importanta acestor doua materii si aplicabilitatea lor in viata de zi cu zi? Cati dintre noi nu
folosim, acum, ceea ce am invatat?
De aceea, primul pas in motivarea unui copil spre a invata, este sa ii explici la ce ii foloseste
acest lucru (atentie, este vorba despre acum si nu in viitor).
SLIDE 11
SUGESTII:
o
Propuneti elevilor sarcini / teme scolare la alegere (teme care pot avea acelasi grad de
dificultate) oferind elevilor posibilitatea alegerii si creandu-le sentimentul controlului (oferiti
posibilitatea alegerii)
o
Intrebati elevii ce anume i-ar face sa realizeze cu placere o anumita sarcina sau tema
scolara propusa de Dvs.; cautati motivatii interne, aspiratii personale sau colective
(identificati motive de satisfactie)
o
Oferiti recompense stimulative, in acord cu solicitarile, trebuintele sau aspiratiile
elevilor; negociati tipul recompensei, nivelul acesteia si conditiile de acordare a ei (negociati si
personalizati recompensele).
o
Acordati recompensele imediat dupa identificarea reusitei sau progresului; pe cat posibil
variati tipul recompensei oferite indiferent daca este materiala sau simbolica (recompensati
imediat si variat)
o
Chestionati elevii dupa realizarea sarcinii scolare pentru a afla pana la care punct al
temei sau la care moment al activitatii au muncit cu placere, ce anume i-a nemultumit
(cautati sursele de insatisfactie).
o
Recompensati reusitele, chiar daca sunt modeste, mai ales daca vin de la elevi cu
rezultate mediocre sau slabe; gratificati fiecare progres fie personal fie in fata
clasei (gratificati progresele).
o
Recunoasteti meritul unui elev in fata colegilor, in fata parintilor sau a altor persoane
semnificative; exprimati-va increderea ca va mai realiza astfel de performante in
viitor (exprimati-va increderea).
o
Imediat dupa o reusita si gratificarea acesteia, propuneti-ii elevului urmatorul pas;
faceti-l sa accepte o noua provocare, o noua sarcina si sa isi propuna o noua reusita (implicare
personala)
o
Evitati critica moralizatoare, ironiile si sarcasmul; pe cat posibil performantele slabe
trebuie ignorate si cele bune gratificate; in general aprecierile negative demotiveaza (evitati
aprecierile negative).

o
Evitati sa va exprimati scepticismul cu privire la reusita viitoare; sintagmele corecte sunt
de tipul "Am incredere.", "Stiu ca poti ." si nu "Sper ca.", "Ma indoiesc ." (evitati exprimarea
scepticismului).
La cele de al patrulea nivel - IDENTIFICARE - comportamentul scolar in sine incepe sa devina
important, realizarea sistematica a anumitor sarcini scolare devenind parte a vietii elevului, a
felului in care el este percept si apreciat de membrii familiei, colegi, profesori ca "elev silitor".
Desi continua sa il perceapa ca un efort, comportamentul este mult mai valorizat, elevul
incepe sa isi propuna atingerea anumitor obiective, prescrise de profesor sau de catre parinti,
dar, de aceasta data, acceptate de el (de exemplu media 9 la matematica).

SLIDE 12. Concluzii


Problema motivaiei umane nu trebuie neleas ntr-un mod simplu, mecanicist, ci n termenii
mai compleci ai unui proces idiosincretic, de facilitare a anumitor patternuri de dorine. Altfel
spus, nu exist un comutator magic al motivaiei, care s determine oamenii s doreasc s
nvee, s lucreze mai mult, s acioneze ntr-o manier mai responsabil. Facilitarea i nu
controlul ar tebui s ne ghideze ideile, cnd ncercm s schimbm anumite comportamente
n coal. Chiar cnd o persoan este ntr-o poziie de autoritate, cum este profesorul,
eforturile de-a motiva elevii ntr-o anumit direcie vor avea un succes mai semnificativ, dac
relaia profesor elev este considerat una de colaborare ntre persoane ce pot, sau nu s
mprteasc aceleai sentimente, expectane i scopuri. Astfel interveniile motivaionale
ce nu respect scopurile, emoiile i convingerile unei persoane legate de o anumit situaie
pot produce efecte pe termen scurt, dar pe o perioad mai mare de timp aceste intervenii
pot s eueze.