Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
TTM Grile
TTM Grile
1. o marime variabila; j
k
l
m
n
2. o valoare de referinta; j
k
l
m
n
3. o marime constanta data de santierul constructor; j
k
l
m
n
4. volumul destinat marfii. j
k
l
m
n
5.Deadweightul caracterizeaza :
1. o marime constanta; j
k
l
m
n
2. spatiul destinat marfii; j
k
l
m
n
3. suma greutatilor variabile de la bord; j
k
l
m
n
4. capacitatea utila de incarcare a navei. j
k
l
m
n
1. 1000 kg; j
k
l
m
n
2. 100 pc; j
k
l
m
n
3. 907 kg; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. discul Plimsoll; j
k
l
m
n
2. scarile de pescaj; j
k
l
m
n
3. marca de tonaj; j
k
l
m
n
4. deplasamentul unitar. j
k
l
m
n
1. latimea navei; j
k
l
m
n
2. volumul de carena; j
k
l
m
n
3. lungimea navei; j
k
l
m
n
4. inaltimea de constructie. j
k
l
m
n
1. j
k
l
m
n
1
FV TV
48
2. j
k
l
m
n
1
FV + TPC
36
3. j
k
l
m
n
1
FV TV
36
4. j
k
l
m
n
1
FV + TPC
48
1. j
k
l
m
n
1
FV TV
48
2. j
k
l
m
n
1
FV + TPC
36
3. j
k
l
m
n
1
FV TPC
36
4. j
k
l
m
n
1
FV + TV
48
1. j
k
l
m
n
FI 50mm( L 100m);
2. j
k
l
m
n
FI (L<100m)
3. j
k
l
m
n
FI ( L 100m);
4. j
k
l
m
n
FI + 50mm( L 100m).
1. j
k
l
m
n
D
FV +
36TPC
2. j
k
l
m
n
D
FV
40TPC
3. j
k
l
m
n
D
FV +
48TPC
4. j
k
l
m
n
D
FV
36TPC
1. j
k
l
m
n
D
FV ;
40TPC
2. j
k
l
m
n
D
FT ;
40TPC
3. j
k
l
m
n
D
FV + ;
40TPC
4. j
k
l
m
n
D
FT +
40TPC
1. j
k
l
m
n
FV FD ;
2. j
k
l
m
n
TV TI ;
3. j
k
l
m
n
FT FD ;
4. j
k
l
m
n
TT TV .
1. discul Plimsoll; j
k
l
m
n
2. linia de incarcare de iarna; j
k
l
m
n
3. linia de incarcare de vara, la tropice; j
k
l
m
n
4. un triunghi echilateral cu latura de 300 mm. j
k
l
m
n
1. tonajul navei; j
k
l
m
n
24.Volumul spatiilor inchise de la bordul navei, destinat incarcarii marfurilor si/sau cazarii
pasagerilor, reperezinta :
1. tonajul navei; j
k
l
m
n
2. tonajul registru net; j
k
l
m
n
3. tonajul registru brut; j
k
l
m
n
4. opera moarta. j
k
l
m
n
25.Aptitudinea navei si a echipajului sau de a efectua un voiaj in siguranta, din toate punctele de
vedere, pentru nava insasi, pentru echipaj si incarcatura, reprezinta :
1. o calitate nautica; j
k
l
m
n
2. buna practica marinareasca; j
k
l
m
n
3. buna stare de navigabilitate; j
k
l
m
n
4. personalitatea navei. j
k
l
m
n
27.Formula care exprima relatia dintre deplasamentul navei si volumul de apa deslocuit de carena
navei este :
1. j
k
l
m
n
V
D=
2. j
k
l
m
n
D = V
3. j
k
l
m
n
D = V( 2 - 1)
4. j
k
l
m
n
1
V
D= 2
1. tonajul navei; j
k
l
m
n
2. deadweightul net; j
k
l
m
n
3. deadweightul brut; j
k
l
m
n
4. tonajul registru brut. j
k
l
m
n
1. tonajul navei; j
k
l
m
n
2. tonajul registru brut; j
k
l
m
n
3. tonajul registru net; j
k
l
m
n
4. deadweightul net. j
k
l
m
n
1. societati de asigurare; j
k
l
m
n
2. registre de clasificare; j
k
l
m
n
3. societati de navigatie; j
k
l
m
n
4. santiere navale. j
k
l
m
n
1. 100 pc; j
k
l
m
n
2. 907 kg j
k
l
m
n
3. 1000 kg; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. 100 pc; j
k
l
m
n
2. 907 kg; j
k
l
m
n
3. 1000 kg; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. 100 pc; j
k
l
m
n
2. 907 kg; j
k
l
m
n
3. 1000 kg; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. 100 pc; j
k
l
m
n
2. 907 kg; j
k
l
m
n
3. 1000 kg; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. 1000 m cubi; j
k
l
m
n
2. 1000 kg; j
k
l
m
n
3. 2,83 m cubi; j
k
l
m
n
4. 1016 kg. j
k
l
m
n
1. latimea navei; j
k
l
m
n
2. inaltimea de constructie; j
k
l
m
n
3. inaltimea de bord liber; j
k
l
m
n
38.Linia puntii de bord liber se materializeaza printr-o banda metalica orizontala, aplicata pe
bordajul navei, avand dimensiunile :
1. 250 x 25 mm; j
k
l
m
n
2. 300 x 25 mm; j
k
l
m
n
3. 250 x 30 mm; j
k
l
m
n
4. 300 x 30 mm. j
k
l
m
n
39.Discul de bord liber (discul Plimssol) se materializeaza printr-un inel metalic, aplicat pe
bordajul navei, avand :
40.Discul de bord liber (discul Plimssol) este traversat orizontal de o banda metalica, avand
dimensiunile ;
1. 540 x 25 mm; j
k
l
m
n
2. 450 x 25 mm; j
k
l
m
n
3. 540 x 30 mm; j
k
l
m
n
4. 450 x 30 mm. j
k
l
m
n
41.Scara liniilor de incarcare (a marcii de bord liber) se materializeaza printr-o banda metalica
verticala, cu ramnificatii orizontale, dispusa fata de centrul discului Plimssol :
42.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber se materializeaza prin benzi metalice orizontale,
avand dimensiunile :
1. 300 x 30 mm; j
k
l
m
n
2. 230 x 25 mm; j
k
l
m
n
43.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa de mare, sunt orientate spre :
1. prova navei; j
k
l
m
n
2. pupa navei; j
k
l
m
n
3. linia puntii de bord liber; j
k
l
m
n
4. cuplul maestru. j
k
l
m
n
44.Liniile de incarcare ale marcii de bord liber, pentru apa dulce, sunt orientate spre :
1. prova navei; j
k
l
m
n
2. pupa navei; j
k
l
m
n
3. linia puntii de bord liber; j
k
l
m
n
4. cuplul maestru. j
k
l
m
n
45.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa de mare, se materializeaza printr-o banda
metalica avand dimensiunile :
1. 230 x 25 mm; j
k
l
m
n
2. 250 x 30 mm; j
k
l
m
n
3. 380 x 25 mm; j
k
l
m
n
4. 450 x 30 mm. j
k
l
m
n
46.Linia de incarcare a marcii de tonaj, pentru apa dulce, se materializeaza printr-o banda
metalica avand dimensiunile :
1. 450 x 30 mm; j
k
l
m
n
2. 300 x 25 mm; j
k
l
m
n
3. 250 x 30 mm; j
k
l
m
n
4. 230 x 25 mm. j
k
l
m
n
1. nescufundabilitatea navei; j
k
l
m
n
2. capacitatea de balastare a navei; j
k
l
m
n
3. tonajul navei; j
k
l
m
n
4. capacitatea de incarcare a navei. j
k
l
m
n
54.Operatiunea de pregatire a navei pentru incarcare si transport depinde, in cea mai mare
masura, de :
1. ruta de navigatie; j
k
l
m
n
2. tipul navei; j
k
l
m
n
3. natura marfurilor ce urmeaza a fi incarcate; j
k
l
m
n
4. numarul porturilor de operare. j
k
l
m
n
1. curatarea santinelor; j
k
l
m
n
2. curatarea tancurilor de balast; j
k
l
m
n
3. presarea tancurilor din dublu fund; j
k
l
m
n
4. indepartarea fardajului. j
k
l
m
n
1. indepartarea fardajului; j
k
l
m
n
2. maturarea magaziilor si indepartatea rezidurilor de la marfurile transportate anterior; j
k
l
m
n
3. curatarea tancurilor de balast; j
k
l
m
n
4. presarea tancurilor din dublu fund. j
k
l
m
n
1. cu momeli; j
k
l
m
n
2. cu capcane; j
k
l
m
n
3. prin fumigare;
1. politica companiei; j
k
l
m
n
2. natura marfurilor; j
k
l
m
n
3. ruta de navigatie; j
k
l
m
n
4. timpul de stationare sub operatiuni. j
k
l
m
n
1. certificatul de clasa; j
k
l
m
n
2. certificatul de siguranta a echipamentului; j
k
l
m
n
3. certificatul de siguranta a constructiei; j
k
l
m
n
4. cartea instalatiei de ridicat marfuri. j
k
l
m
n
1. santierul constructor; j
k
l
m
n
2. registrul de clasificare; j
k
l
m
n
3. societatea de asigurare; j
k
l
m
n
4. compania de navigatie. j
k
l
m
n
1. zilnic; j
k
l
m
n
2. saptamanal; j
k
l
m
n
3. inaintea inceperii fiecarei etape de operare; j
k
l
m
n
4. proba instalatiei in functiune nu este obligatorie. j
k
l
m
n
63.Testarea etanseitatii capacelor gurilor de magazie, cu manica de incendiu sub presiune, trebuie
efectuata :
1. temperatura marfurilor incarcate este mai mare decat temperatura aerului atmosferic; j
k
l
m
n
2. nava imbarca apa pe punte; j
k
l
m
n
3. nava traverseaza un curent marin cald; j
k
l
m
n
4. ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior. j
k
l
m
n
1. temperatura marfurilor incarcate este mai mica decat temperatura aerului atmosferic; j
k
l
m
n
2. nava traverseaza un curent marin cald; j
k
l
m
n
3. se naviga cu val de pupa; j
k
l
m
n
4. ventilatia marfurilor nu depinde de factorii de mediu exterior. j
k
l
m
n
1. fisei de securitate; j
k
l
m
n
2. ordinului de imbarcare; j
k
l
m
n
3. listei de incarcare; j
k
l
m
n
4. cargo-planului. j
k
l
m
n
1. greutatea coletelor; j
k
l
m
n
2. volumul coletelor; j
k
l
m
n
3. continutul coletelor; j
k
l
m
n
4. numarul si marcajul coletelor. j
k
l
m
n
1. arimarea corespunzatoare; j
k
l
m
n
1. economia de combustibil; j
k
l
m
n
2. o buna stabilitate si o asieta corespunzatoare; j
k
l
m
n
3. ordinea de consum al lichidelor la bord; j
k
l
m
n
4. amplasarea greutatilor in planul neutru. j
k
l
m
n
1. ordinului de mars; j
k
l
m
n
2. conosamentului; j
k
l
m
n
3. listei de incarcare; j
k
l
m
n
4. contractului de navlosire si transport. j
k
l
m
n
1. incarcatorului navei; j
k
l
m
n
2. comandantului navei; j
k
l
m
n
3. companiei de stivatori; j
k
l
m
n
4. superintendentului navei. j
k
l
m
n
84.Repartizarea marfurilor la bord pe magazii, loturi de marfa si porturi de descarcare, este data
de :
1. lista de incarcare; j
k
l
m
n
2. avizul de angajament; j
k
l
m
n
3. ordinul de imbarcare; j
k
l
m
n
4. cargo-plan. j
k
l
m
n
1. transversal; j
k
l
m
n
2. orizontal; j
k
l
m
n
3. vertical; j
k
l
m
n
4. longitudinal-diametral. j
k
l
m
n
87.La navele care transporta marfuri solide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei
in plan :
1. longitudinal-diametral; j
k
l
m
n
2. transversal; j
k
l
m
n
3. orizontal; j
k
l
m
n
4. vertical. j
k
l
m
n
88.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, cargo-planul se prezinta ca o sectiune a navei
in plan :
1. transvresal; j
k
l
m
n
2. orizontal; j
k
l
m
n
3. vertical; j
k
l
m
n
4. longitudinal-diametral. j
k
l
m
n
1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. armatorul navei; j
k
l
m
n
1. o masura constructiva; j
k
l
m
n
2. o calitate nautica; j
k
l
m
n
3. o buna practica marinareasca; j
k
l
m
n
4. o buna stare de navigabilitate. j
k
l
m
n
1. GM = KG + KB; j
k
l
m
n
2. GM = BM + KB; j
k
l
m
n
3. GM = KG - KB; j
k
l
m
n
4. GM = KM - KG. j
k
l
m
n
1. o stare de incarcare; j
k
l
m
n
2. o stare de inclinare longitudinala; j
k
l
m
n
3. materializarea diferentei dintre pescajele citite in borduri, la centrul navei; j
k
l
m
n
4. materializarea diferentei dintre pescajele prova si pupa. j
k
l
m
n
1. deplasament unitar; j
k
l
m
n
2. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de asieta; j
k
l
m
n
3. variatia deplasamentului capabila sa produca o variatie unitara a pescajului mediu; j
k
l
m
n
4. momentul capabil sa creeze o variatie unitara de banda. j
k
l
m
n
1. bratul de redresare; j
k
l
m
n
2. bratul stabilitatii statice; j
k
l
m
n
3. bratul stabilitatii dinamice; j
k
l
m
n
4. bratul stabilitatii de forma. j
k
l
m
n
1. bordul liber; j
k
l
m
n
2. inaltimea de constructie a navei; j
k
l
m
n
3. bratul maxim de redresare; j
k
l
m
n
4. aria delimitata de curba stabilitatii statice si abscisa. j
k
l
m
n
1. stabilitate excesiva; j
k
l
m
n
2. stabilitate buna; j
k
l
m
n
3. stabilitate redusa; j
k
l
m
n
4. stabilitate initiala negativa. j
k
l
m
n
1. asieta pozitiva; j
k
l
m
n
2. canarisirea navei; j
k
l
m
n
3. cresterea bratului de redresare; j
k
l
m
n
4. reducerea pantocarenei. j
k
l
m
n
1. registrul de hidrocarburi; j
k
l
m
n
2. informatia de stabilitate pentru comandant; j
k
l
m
n
3. manualul companiei de navigatie; j
k
l
m
n
4. normele registrului naval. j
k
l
m
n
117.Capacitatea navei de a reveni la pozitia initiala de echilibru, dupa incetarea actiunii fortelor
care au provocat scoaterea ei din aceasta pozitie defineste :
1. flotabilitatea navei; j
k
l
m
n
2. stabilitatea navei; j
k
l
m
n
3. nescufundabilitatea navei; j
k
l
m
n
4. vitalitatea navei.
118.Pentru siguranta transportului pe mare este suficient studiul stabilitatii navei in plan :
1. transversal; j
k
l
m
n
2. longitudinal; j
k
l
m
n
3. orizontal; j
k
l
m
n
4. stabilitatea navei nu influenteaza siguranta transportului pe mare; j
k
l
m
n
1. studiul pantocarenelor; j
k
l
m
n
2. studiul asietei; j
k
l
m
n
3. determinarea perioadei de ruliu; j
k
l
m
n
4. determinarea planului neutru. j
k
l
m
n
1. pe vreme rea; j
k
l
m
n
2. cu val de pupa; j
k
l
m
n
3. la unghiuri mari de inclinare transversala; j
k
l
m
n
4. la unghiuri mici de inclinare transversala. j
k
l
m
n
121.Unghiurile de inclinare transversala se considera mici daca fila lacrimara nu este complet
imersata si daca nu depasesc :
1. 5 grade - 10 grade; j
k
l
m
n
2. 10 grade - 15 grade; j
k
l
m
n
3. 15 grade - 20 grade; j
k
l
m
n
4. 20 grade - 25 grade. j
k
l
m
n
122.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca centrul de
carena se deplaseaza pe :
1. o dreapta; j
k
l
m
n
2. un arc de cerc; j
k
l
m
n
3. o curba de raza variabila; j
k
l
m
n
4. verticala. j
k
l
m
n
123.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca metacentru
transversal este :
1. un punct fix; j
k
l
m
n
2. situat sub planul neutru; j
k
l
m
n
3. situat in planul neutru; j
k
l
m
n
4. situat deasupra planului neutru. j
k
l
m
n
124.In cazul unghiurilor mici de inclinare transversala a navei, se poate considera ca intersectia a
doua plutiri izocarene se face dupa o dreapta care trece prin :
1. planul nutru; j
k
l
m
n
2. centrul lor de greutate; j
k
l
m
n
3. cuplul maestru; j
k
l
m
n
4. discul Plimsoll. j
k
l
m
n
126.In cazul unghiurilor mari de inclinare transversala a navei, centrul de carena se deplaseaza
pe :
1. o dreapta; j
k
l
m
n
2. un arc de cerc; j
k
l
m
n
3. o curba de raza variabila; j
k
l
m
n
4. verticala. j
k
l
m
n
1. o dreapta; j
k
l
m
n
2. un arc de cerc; j
k
l
m
n
3. o curba de raza variabila; j
k
l
m
n
4. o evoluta metacentrica. j
k
l
m
n
1. lent; j
k
l
m
n
2. rapid; j
k
l
m
n
3. constant; j
k
l
m
n
4. variabil. j
k
l
m
n
129.In studiul stabilitatii dinamice se iau in consideratie momentele de inclinare transversala care
se aplica navei :
1. lent; j
k
l
m
n
2. rapid; j
k
l
m
n
3. constant; j
k
l
m
n
4. variabil. j
k
l
m
n
1. mici; j
k
l
m
n
2. mari; j
k
l
m
n
3. diferite (mici si mari); j
k
l
m
n
4. constante. j
k
l
m
n
132.Printr-o repartizare cat mai uniforma a marfurilor la bord, in plan transversal, se urmareste :
1. pozitiv; j
k
l
m
n
2. negativ; j
k
l
m
n
3. temporar; j
k
l
m
n
4. canarisirea nu influienteaza stabilitatea transversala a navei. j
k
l
m
n
1. coasta 0; j
k
l
m
n
2. cuplul maestru; j
k
l
m
n
3. planul neutru; j
k
l
m
n
4. planul de baza. j
k
l
m
n
1. coasta 10; j
k
l
m
n
2. cuplul maestru; j
k
l
m
n
3. planul neutru; j
k
l
m
n
4. planul de baza. j
k
l
m
n
1. comandantul navei; j
k
l
m
n
2. registrul de clasificare; j
k
l
m
n
3. santierul constructor; j
k
l
m
n
4. compania de stivatori. j
k
l
m
n
1. centru velic; j
k
l
m
n
2. centru de carena; j
k
l
m
n
3. metacentru longitudinal; j
k
l
m
n
4. metacentru transversal. j
k
l
m
n
1. factor de stabilitate; j
k
l
m
n
2. coeficient de stabilitate; j
k
l
m
n
3. moment de stabilitate; j
k
l
m
n
4. criteriu de stabilitate. j
k
l
m
n
1. aprovarea navei; j
k
l
m
n
2. apuparea navei; j
k
l
m
n
3. canarisirea navei; j
k
l
m
n
4. bandarea navei. j
k
l
m
n
1. in bordul acostarii; j
k
l
m
n
2. in bordul opus acostarii; j
k
l
m
n
3. simetric, in oricare din borduri; j
k
l
m
n
4. stabilitatea initiala negativa nu determina canarisirea navei. j
k
l
m
n
1. stabil; j
k
l
m
n
2. instabil; j
k
l
m
n
3. indiferent; j
k
l
m
n
4. stabilitatea initiala negativa nu determina canarasirea navei. j
k
l
m
n
148.Planul orizontal imaginar, pe care orice imbarcare sau debarcare de greutati nu modifica
inaltimea metacentrica transversala, este denumit :
1. plan de forme; j
k
l
m
n
2. plan neutru; j
k
l
m
n
3. plan de incarcare; j
k
l
m
n
4. plan de descarcare. j
k
l
m
n
1. reducerea vitezei; j
k
l
m
n
2. marirea vitezei; j
k
l
m
n
3. stoparea masinilor; j
k
l
m
n
4. schimbarea de drum. j
k
l
m
n
1. deplasament unitar; j
k
l
m
n
2. momentul capabil sa creeze navei o inclinare transversala unitara; j
k
l
m
n
3. momentul capabil sa creeze navei o variatie unitara de asieta; j
k
l
m
n
4. o stare de inclinare transversala. j
k
l
m
n
153.La o nava avand perioada scurta de ruliu, cu amplitudine mare, inaltimea metacentrica
initiala este :
1. mica; j
k
l
m
n
2. mare; j
k
l
m
n
3. negativa; j
k
l
m
n
4. critica. j
k
l
m
n
154.La o nava avand perioada lunga de ruliu, cu amplitudine mica, inaltimea metacentrica initiala
este :
1. mica; j
k
l
m
n
155.Axa transversala in jurul careia au loc inclinarile longitudinale ale navei trece prin :
1. in pozitie dreapta; j
k
l
m
n
2. bandata; j
k
l
m
n
3. canarisita; j
k
l
m
n
4. pe chila dreapta. j
k
l
m
n
1. pe chila dreapta; j
k
l
m
n
2. in pozitie dreapta; j
k
l
m
n
3. bandata; j
k
l
m
n
4. aprovata. j
k
l
m
n
1. bratul de redresare; j
k
l
m
n
2. bratul stabilitatii statice; j
k
l
m
n
3. bratul stabilitatii dinamice; j
k
l
m
n
4. bratul de rasturnare. j
k
l
m
n
1. j
k
l
m
n
M CM
KG =
D
2. j
k
l
m
n
M LB
KG =
D ;
3. j
k
l
m
n
KG = KM + GM
4. j
k
l
m
n
KG = KM KB .
1. j
k
l
m
n
M CM
XG =
D
2. j
k
l
m
n
M LB
XG =
D
3. j
k
l
m
n
LIP
XG = XF
2
4. j
k
l
m
n
LIP
XG = + XF
2
1. j
k
l
m
n
KB = 0,08Tm
2. j
k
l
m
n
KB = 0,36 B 2 ;
3. j
k
l
m
n
KB = 0,53Tm ;
4. j
k
l
m
n
KB= 0,08 B 2 .
1. j
k
l
m
n
k = D GM ;
2. j
k
l
m
n
k = D GH ;
3. j
k
l
m
n
k = D GM sin
4. j
k
l
m
n
k = D GH sin .
1. j
k
l
m
n
M = D GM sin ;
M = D GH sin ;
3. j
k
l
m
n
M = D GM ;
4. j
k
l
m
n
M = V GH .
169.Corectia inaltimii metacentrice pentru efectul suprafetelor libere lichide are expresia:
1. j
k
l
m
n
lb3
GM = r
12 D
2. j
k
l
m
n
l 3b
GM = r
12V
3. j
k
l
m
n
lb 3
GM = r
12V
4. j
k
l
m
n
lb3
GM = r
V
1. j
k
l
m
n
GM cor GM cr
2. j
k
l
m
n
GM cor = GM cr
3. j
k
l
m
n
GM cor > GM cr
4. j
k
l
m
n
GM cor < GM cr
1. j
k
l
m
n
0,53B
Tr =
GM
2. j
k
l
m
n
0,8B
Tr =
GM
3. j
k
l
m
n
0,8B 2
Tr =
GM
4. j
k
l
m
n
0,B 2
Tr =
GM
1. j
k
l
m
n
D( XG XB )
t=
100 MCT
2. j
k
l
m
n
D( XG XB )
t=
LIP
3. j
k
l
m
n
LIP ( XG XB )
t=
GH
4. j
k
l
m
n
Tpv + Tpp
t=
2
1. j
k
l
m
n
p
T =
100TPC
2. j
k
l
m
n
0,01TPC
T = ;
p
3. j
k
l
m
n
p
T =
100 MCT
4. j
k
l
m
n
0,01MCT
T =
p
1. j
k
l
m
n
100 MCT
t =
pd
100 pd
t =
MCT
3. j
k
l
m
n
pd
t =
100 MCT
4. j
k
l
m
n
0,01MCT
t =
pd
1. j
k
l
m
n
ls = lf + GH sin ;
2. j
k
l
m
n
ls = lf KG ;
3. j
k
l
m
n
ls = lf KG sin
4. j
k
l
m
n
ls = lf + KG .
1. j
k
l
m
n
ld = lsd
0 ;
ld = ls lf ;
3. j
k
l
m
n
ls = ls KG sin
4. j
k
l
m
n
ld = ls + KG sin .
1. j
k
l
m
n
= 2d ;
2. j
k
l
m
n
d
=
2 ;
3. j
k
l
m
n
= 0,08d
4. j
k
l
m
n
= 0,53d
1. Conventia SOLAS; j
k
l
m
n
2. Conventia STCW; j
k
l
m
n
3. Codul STCW; j
k
l
m
n
4. Manualul companiei de navigatie. j
k
l
m
n
1. COLREG; j
k
l
m
n
1. navele de pasageri; j
k
l
m
n
2. navele petroliere; j
k
l
m
n
3. navele pasagere de tip Ro-Ro; j
k
l
m
n
4. navele Ro-Ro. j
k
l
m
n
1. viteze mari; j
k
l
m
n
2. instalatii proprii de operare; j
k
l
m
n
3. deplasamente mari; j
k
l
m
n
4. un grad mare de etanseitate la nivelul puntii principale. j
k
l
m
n
1. deplasamente mari; j
k
l
m
n
2. viteze mici; j
k
l
m
n
3. termoizolatia peretilor si a puntilor; j
k
l
m
n
4. lipsa instalatiilor proprii de operare. j
k
l
m
n
1. viteze mici; j
k
l
m
n
2. instalatii proprii de operare; j
k
l
m
n
3. deplasamente mici; j
k
l
m
n
4. magazii cu structura celulara. j
k
l
m
n
1. deplasamente mici; j
k
l
m
n
2. viteze mari; j
k
l
m
n
3. forma magaziilor care asigura autorujarea marfii; j
k
l
m
n
4. magazii cu structura celulara. j
k
l
m
n
188.La navele cargouri, inaltimea metacentrica transversala pentru nava incarcata, are valori
cuprinse intre :
1. 0,1 - 0,2 m; j
k
l
m
n
2. 0,4 - 0,6 m; j
k
l
m
n
3. 0,8 - 1,2 m; j
k
l
m
n
4. 2,5 - 4,0 m; j
k
l
m
n
189.La tancurile petroliere, valoarea inaltimii metacentrice pentru nava incarcata trebuie sa fie
mai mare de :
1. 0,1 - 0,2 m; j
k
l
m
n
2. 0,4 - 0,6 m; j
k
l
m
n
3. 0,8 - 1,2 m; j
k
l
m
n
4. 2,5 m - 4,0 m. j
k
l
m
n
191.Navele frigorifice care preiau marfurile perisabile racite in statii de la uscat sunt :
193.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa ai caror pereti nu se
invecineaza sau nu fac parte din structura de rezistenta a corpului navei sunt :
1. tancuri independente; j
k
l
m
n
2. tancuri integrale; j
k
l
m
n
3. tancuri gravitationale; j
k
l
m
n
4. tancuri sub presiune. j
k
l
m
n
194.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa care fac parte din
structura de rezistenta a corpului navei sunt :
1. tancuri independente; j
k
l
m
n
2. tancuri integrale; j
k
l
m
n
3. tancuri gravitationale; j
k
l
m
n
4. tancuri sub presiune. j
k
l
m
n
195.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune
indicata care nu depaseste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
1. tancuri independente; j
k
l
m
n
2. tancuri integrale; j
k
l
m
n
3. tancuri gravitationale; j
k
l
m
n
4. tancuri sub presiune. j
k
l
m
n
196.La navele tanc pentru transportul produselor chimice, tancurile de marfa avand o presiune
indicata de peste 0,7 bari (la cerul tancului) sunt :
1. tancuri independente; j
k
l
m
n
2. tancuri integrale; j
k
l
m
n
3. tancuri gravitationale; j
k
l
m
n
4. tancuri sub presiune. j
k
l
m
n
1. contaminarea marfii; j
k
l
m
n
2. compromiterea stabilitatii prin deplasarea marfii; j
k
l
m
n
3. strivirea sacilor din randurile inferioare; j
k
l
m
n
4. separarea ineficienta a loturilor. j
k
l
m
n
1. sapane metalice; j
k
l
m
n
2. carlige; j
k
l
m
n
3. paleti; j
k
l
m
n
4. pastici. j
k
l
m
n
1. pe riscul armatorului; j
k
l
m
n
2. pe riscul destinatarului marfii; j
k
l
m
n
3. pe riscul comandantului; j
k
l
m
n
4. pe riscul incarcatorului. j
k
l
m
n
1. marfa ruginita; j
k
l
m
n
2. rugina atmosferica; j
k
l
m
n
3. rugina superficiala; j
k
l
m
n
4. rugina usoara. j
k
l
m
n
1. la intervale de maxim 5 m; j
k
l
m
n
2. la intervale de maxim 4 m; j
k
l
m
n
3. la intervale de maxim 3 m; j
k
l
m
n
4. instalarea stantelor nu este obligatorie. j
k
l
m
n
206.Bordul liber minim de vara, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza in functie de :
file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007
Page 46 of 155
1. lungimea navei; j
k
l
m
n
2. lungimea totala, efectiva a suprastructurilor; j
k
l
m
n
3. pescajul de vara in apa de mare; j
k
l
m
n
4. volumul carenei. j
k
l
m
n
207.Cand natura marfurilor impune un fardaj suplimentar al magaziilor navei, acesta este
efectuat uzual, in contul :
1. armatorului; j
k
l
m
n
2. incarcatorului; j
k
l
m
n
3. destinatarului; j
k
l
m
n
4. companiei de stivatori. j
k
l
m
n
1. 17-20%; j
k
l
m
n
2. 20-25%; j
k
l
m
n
3. 27-30%; j
k
l
m
n
4. 30-35%. j
k
l
m
n
1. 1 rand; j
k
l
m
n
2. 2 randuri; j
k
l
m
n
1. j
k
l
m
n
1
FLI = FLV + Tv
36
2. j
k
l
m
n
1
FLI = FLV Tv
36
3. j
k
l
m
n
1
FLI = FLV + Tv
48
4. j
k
l
m
n
1
FLI = FLV Tv
48
1. j
k
l
m
n
1
FLT = FLV TLV
36
2. j
k
l
m
n
1
FLT = FLV + TLV
36
3. j
k
l
m
n
1
FLT = FLV TLV
48
4. j
k
l
m
n
1
FLT = FLV + TLV
48
214.Bordul liber in apa dulce, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu relatia:
1. j
k
l
m
n
D
FLD = FLV +
40TPC
2. j
k
l
m
n
D
FLD = FLV
40TPC
3. j
k
l
m
n
1
FLD = FLV TV
36
4. j
k
l
m
n
1
FLD = FLV + Tv
36
215.Bordul liber in apa dulce la tropice, la navele pentru transport cherestea, se calculeaza cu
relatia:
1. j
k
l
m
n
D
FLTD = FLT
40TPC
2. j
k
l
m
n
D
FLTD = FLT +
40TPC
3. j
k
l
m
n
1
FLTD = FLT Tv
36
4. j
k
l
m
n
1
FLTD = FLT + Tv
36
216.Bordul liber de iarna in Atlanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime
mai mare de 100 m, se calculeaza cu relatia:
1. j
k
l
m
n
FLIAN = FI + 50mm
2. j
k
l
m
n
FLIAN = FI
3. j
k
l
m
n
FLIAN = FI 50mm;
4. j
k
l
m
n
217.Bordul liber de iarna in Altanticul de Nord, la navele pentru transport cherestea cu lungime
mai mica sau egala cu 100 m, se calculeaza cu relatia:
1. j
k
l
m
n
FLI = FI + 50mm;
2. j
k
l
m
n
FLI = FI 50mm;
3. j
k
l
m
n
FLI = FI
4. j
k
l
m
n
1
FLI = FI Tv
36
1. prin absorbtie; j
k
l
m
n
2. prin compresie; j
k
l
m
n
3. prin osmoza; j
k
l
m
n
4. prin convectie. j
k
l
m
n
221.Pentru o buna conservare, procesul de congelare a carnii trebuie sa inceapa, dupa sacrificare,
la cel mult :
1. 2 ore; j
k
l
m
n
2. 3 ore; j
k
l
m
n
3. 4 ore; j
k
l
m
n
4. 5 ore. j
k
l
m
n
222.In tehnologia de conservare a carnii prin congelare se adopta, de regula, temperaturi cuprinse
intre :
223.Marfurile care prin natura lor pot avaria alte marfuri stivuite la bord sunt considerate :
224.Marfurile care prin natura lor pot avaria nava insasi sunt considerate :
1. marfuri periculoase; j
k
l
m
n
2. marfuri interzise transportului maritim; j
k
l
m
n
3. marfuri cu regim special; j
k
l
m
n
4. marfuri de masa. j
k
l
m
n
225.Marfurile care prin natura lor pot afecta sanatatea echipajului sunt considerate :
1. marfuri de masa; j
k
l
m
n
2. marfuri cu regim special; j
k
l
m
n
3. marfuri interzise transportului maritim; j
k
l
m
n
4. marfuri periculoase. j
k
l
m
n
226.Marfurile care prin natura lor pot pune in pericol viata echipajului sunt considerate :
227.Marfuri care prin natura lor pot afecta mediul inconjurator sunt considerate :
1. marfuri periculoase; j
k
l
m
n
2. marfuri interzise transportului maritim; j
k
l
m
n
3. marfuri cu regim special; j
k
l
m
n
1. Conventia SOLAS; j
k
l
m
n
2. Codul IMDG; j
k
l
m
n
3. Codul LSA; j
k
l
m
n
4. Conventia STCW.. j
k
l
m
n
1. 2 volume; j
k
l
m
n
2. 3 volume; j
k
l
m
n
3. 4 volume; j
k
l
m
n
4. 5 volume. j
k
l
m
n
1. 2 parti; j
k
l
m
n
2. 4 parti; j
k
l
m
n
3. 6 parti; j
k
l
m
n
4. 8 parti. j
k
l
m
n
1. 1 parte; j
k
l
m
n
2. 3 parti; j
k
l
m
n
3. 5 parti; j
k
l
m
n
4. 7 parti. j
k
l
m
n
1. 1 parte; j
k
l
m
n
2. 3 parti; j
k
l
m
n
3. 5 parti; j
k
l
m
n
4. 7 parti. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 2; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 3, Partea 4; j
k
l
m
n
4. Volumul 1, Partea 3. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 1; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 1, Partea 4; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Patrea 5. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 2; j
k
l
m
n
2. Volumul 1, Partea 5; j
k
l
m
n
3. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Partea 6. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 6; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 3, Partea 3; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Partea 7. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 1; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 1, Partea 7; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Patrea 7. j
k
l
m
n
238.Lista marfurilor periculoase si exceptiile privind cantitatile limitate sunt date de Codul IMDG,
in :
239.Masurile de urgenta pentru navele care transporta marfuri periculoase sunt cuprinse in Codul
IMDG, in :
1. Volumul 1, Partea 2; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 3, Partea 2; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Partea 1. j
k
l
m
n
1. Volumul 3; Partea 2; j
k
l
m
n
2. Volumul 3, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
4. Volumul 1, Partea 3. j
k
l
m
n
241.Procedurile de raportare a evenimentelor in care sunt implicate marfuri periculoase, sunt date
de Codul IMDG, in :
1. Volumul 1, Partea 3; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 3, Partea 3; j
k
l
m
n
4. Volumul 1, Partea 4. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 4; j
k
l
m
n
2. Volumul 3, Partea 4; j
k
l
m
n
3. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Partea 3. j
k
l
m
n
1. Volumul 1, Partea 5; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
1. Volumul 3, Partea 6; j
k
l
m
n
2. Volumul 2, Partea 3; j
k
l
m
n
3. Volumul 1, Partea 6; j
k
l
m
n
4. Volumul 3, Partea 5. j
k
l
m
n
1. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. 6 diviziuni. j
k
l
m
n
246.Clasa 2 de marfuri periculoase (gaze comprimate, lichefiate sau dizolvate, sub presiune)
cuprinde :
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 5 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 2 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 5 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 3 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 4 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. 5 diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 6 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 7 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 4 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 8 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
1. 2 diviziuni; j
k
l
m
n
2. 3 diviziuni; j
k
l
m
n
3. 5 diviziuni; j
k
l
m
n
4. clasa 9 nu are diviziuni. j
k
l
m
n
254.Substantele sau articolele care prezinta riscul de explozie in masa sunt marfuri periculoase
din :
255.Substantele sau articolele care prezinta riscul de expulzare, fara risc de explozie in masa, sunt
marfuri periculoase din :
256.Substantele sau articolele care prezinta fie risc de incendiu de suflu minor, fie risc de
expulzare sau ambele riscuri, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri periculoase din:
257.Substantele sau articolele care prezinta un risc nesemnficativ sunt marfuri periculoase din:
258.Substantele sau articolele foarte insensibile, cu risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din:
1. clasa 3. j
k
l
m
n
2. clasa 4, diviziunea 4.3; j
k
l
m
n
3. clasa 1, diviziunea 1.5; j
k
l
m
n
4. clasa 1, diviziunea 1.6. j
k
l
m
n
259.Substantele sau articolele extrem de insensibile, fara risc de explozie in masa, sunt marfuri
periculoase din:
263.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere scazut sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 3; j
k
l
m
n
2. clasa 5, diviziunea 5.2; j
k
l
m
n
3. clasa 4, diviziunea 4.1;
265.Substantele lichide inflamabile cu punct de aprindere ridicat sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 1, 1.3; j
k
l
m
n
2. clasa 3; j
k
l
m
n
3. clasa 5, diviziunea 5.1; j
k
l
m
n
4. clasa 6, diviziunea 6.2. j
k
l
m
n
266.Substantele solide usor combustibile, substantele care pot cauza focul prin frictiune,
substantele care se aprind si explozivii desensibilizati sunt marfuri periculoase din:
268.Substantele care in contact cu apa emit gaze inflamabile sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 5; j
k
l
m
n
2. clasa 6; j
k
l
m
n
3. clasa 7; j
k
l
m
n
4. clasa 8. j
k
l
m
n
1. clasa 9; j
k
l
m
n
2. clasa 8; j
k
l
m
n
3. clasa 7; j
k
l
m
n
4. clasa 6. j
k
l
m
n
275.Substantele sau articolele care nu sunt incluse in alte clase de marfuri periculoase, dar
dovedesc un risc evident, sunt cuprinse in:
276.O substanta solida sau lichida (sau un amestec) capabila de reactie chimica care sa emane gaze
la asemenea temperatura, presiune si viteza incat sa produca distrugeri in imprejurimi este
definita ca:
1. substanta exploziva; j
k
l
m
n
2. substanta pirotehnica; j
k
l
m
n
3. articol exploziv; j
k
l
m
n
4. articol pirotehnic. j
k
l
m
n
277.O substanta (sau un amestec de substante) realizata cu scopul de a produce efect prin
incalzire, lumina, sunet, gaz sau fum (sau o combinatie a acestora), ca rezultat al propriilor reactii
chimice exotermice (fara detonatie) este definita ca:
1. substanta exploziva; j
k
l
m
n
2. substanta pirotehnica; j
k
l
m
n
3. articol exploziv; j
k
l
m
n
4. articol pirotehnic. j
k
l
m
n
278.Un articol care contine una sau mai multe substante explozive este definit ca:
1. substanta exploziva; j
k
l
m
n
2. substanta pirotehnica; j
k
l
m
n
3. articol exploziv; j
k
l
m
n
4. articol pirotehnic. j
k
l
m
n
279.O explozie care afecteaza aproape intreaga incarcatura, in mod instantaneu, este definita ca:
1. explozie accelerata; j
k
l
m
n
2. explozie intarziata; j
k
l
m
n
3. explozie in masa; j
k
l
m
n
4. explozie instantanee. j
k
l
m
n
280.Un gaz (altfel decat in solutie) care atunci cand este ambalat sub presiune este in totalitate sub
forma gazoasa, la temperatura de 20 grade Celsius, este definit ca:
281.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, la temperatura de
20 grade Celsius, este definit ca:
1. gaz comprimat; j
k
l
m
n
2. gaz lichefiat; j
k
l
m
n
3. gaz lichefiat refrigerat; j
k
l
m
n
4. gaz in solutie. j
k
l
m
n
282.Un gaz care, atunci cand este ambalat pentru transport este partial lichid, datorita
temperaturii sale scazute, este definit ca:
1. gaz comprimat; j
k
l
m
n
2. gaz lichefiat; j
k
l
m
n
3. gaz lichefiat refrigerat; j
k
l
m
n
4. gaz in solutie. j
k
l
m
n
283.Un gaz comprimat care, atunci cand este ambalat pentru transport este dizolvat intr-un
solvent, este definit ca:
1. gaz comprimat; j
k
l
m
n
2. gaz lichefiat; j
k
l
m
n
3. gaz lichefiat refrigerat; j
k
l
m
n
4. gaz in solutie. j
k
l
m
n
284.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere sub -18 grade Celsius fac parte din:
1. clasa 3; j
k
l
m
n
2. clasa 4; j
k
l
m
n
3. clasa 5; j
k
l
m
n
4. aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
285.Lichidele inflamabile cu punctul de aprindere intre -18 grade Celsius si +23 grade Celsius
(exclusiv) fac parte din:
286.Lichidele inflamabile cu punct de aprindere cuprins intre +23 grade Celsius si +61 grade
Celsius (inclusiv) fac parte din:
1. clasa 4; j
k
l
m
n
2. clasa 5; j
k
l
m
n
3. clasa 3; j
k
l
m
n
4. aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
287.Lichide inflamabile cu punct de aprindere peste 61 grade Celsius fac parte din:
1. clasa 2; j
k
l
m
n
2. clasa 3; j
k
l
m
n
3. clasa 4; j
k
l
m
n
4. aceste lichide nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
288.Substantele solide care pot fi aprinse din surse externe (scantei, flame) sau sunt susceptibile de
aprindere prin frecare sunt marfuri periculoase din:
290.Substantele lichide sau solide care, prin interactiunea cu apa sunt predispuse sa devina
inflamabile spontan, sau sa emita gaze inflamabile in cantitati periculoase sunt considerate
marfuri periculoase din:
291.Substantele care, desi nu sunt neaparat combustibile, pot produce oxigen, marind riscul si
intensitatea incendiului la alte marfuri, sunt considerate marfuri periculoase din:
292.Substantele instabile termic care pot suferi descompunere autoaccelerata externa sunt marfuri
periculoase din:
293.Substantele capabile sa cauzeze moartea sau afectiuni grave ale sanatatii oamenilor (daca sunt
inghitite, inhalate sau ajung in contact cu pielea) sunt marfuri periculoase din:
295.Materialele care emit spontan radiatii in domeniul invizibil, a caror activitate specifica este
mai mare de 70 k Bq/kg sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 6; j
k
l
m
n
2. clasa 7; j
k
l
m
n
3. clasa 8; j
k
l
m
n
4. clasa 9. j
k
l
m
n
296.Substantele solide sau lichide care au (in starea lor originara) proprietatea comuna de a
determina distrugerea tesuturilor organice sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 4; j
k
l
m
n
2. clasa 8; j
k
l
m
n
3. clasa 7; j
k
l
m
n
4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
297.Substantele lichide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 100 grade Celsius
sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 3; j
k
l
m
n
2. clasa 8; j
k
l
m
n
3. clasa 9; j
k
l
m
n
4. aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
298.Substantele solide care necesita a fi transportate la o temperatura de peste 240 grade Celsius
sunt marfuri periculoase din:
1. clasa 4; j
k
l
m
n
2. clasa 9; j
k
l
m
n
3. clasa 5; j
k
l
m
n
4. aceste substanter nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
1. grupul de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupul de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupul de ambalare III; j
k
l
m
n
4. aceste marfuri nu comporta grup de ambalare. j
k
l
m
n
1. grupul de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupul de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupul de ambalare III; j
k
l
m
n
4. aceste marfuri nu comporta grup de ambalare. j
k
l
m
n
1. grupului de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupului de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupului de ambalare III; j
k
l
m
n
4. tuturor grupurilor de ambalare. j
k
l
m
n
1. grupului de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupului de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupului de ambalare III; j
k
l
m
n
4. tuturor grupurilor de ambalare. j
k
l
m
n
1. grupului de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupului de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupului de ambalare III; j
k
l
m
n
4. tuturor grupurilor de ambalare. j
k
l
m
n
305.Ambalajele marcate cu litera "X" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
1. grupul de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupul de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupul de ambalare III; j
k
l
m
n
306.Ambalajele marcate cu litera "Y" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
307.Ambalajele marcate cu litera "Z" pot fi utilizate numai pentru marfurile periculoase avand:
1. grupul de ambalare I; j
k
l
m
n
2. grupul de ambalare II; j
k
l
m
n
3. grupul de ambalare III; j
k
l
m
n
4. aceste ambalaje pot fi utilizate pentru toate grupurile de ambalare. j
k
l
m
n
308.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti)
marin in proportie de peste:
1. 10%; j
k
l
m
n
2. 15%; j
k
l
m
n
3. 20%; j
k
l
m
n
4. 25%. j
k
l
m
n
309.O solutie (sau un amestec) este considerata poluant marin daca contine poluant (sau poluanti)
marin sever in proportie de peste:
1. 7%; j
k
l
m
n
2. 5%; j
k
l
m
n
3. 3%; j
k
l
m
n
4. 1%. j
k
l
m
n
312.Coletele care contin poluanti marini ambalati, nedepasind 5 l pentru substante lichide si 5 kg
pentru substante solide , vor fi marcate durabil:
313.Coletele care contin poluanti marini severi ambalati, nedepasind 0,5 l pentru substante lichide
si 0,5 kg pentru substante solide, vor fi marcate durabil:
314.Marcajul coletelor care contin marfuri periculoase trebuie sa poata fi identificat si dupa ce
coletele au stat in apa de mare timp de cel putin:
1. o luna; j
k
l
m
n
2. doua luni; j
k
l
m
n
3. trei luni; j
k
l
m
n
4. 1 an. j
k
l
m
n
315.Prin coloritul si grafica specifica, etichetele care se aplica pe coletele marfurilor periculoase
retin atentia asupra:
1. triunghi; j
k
l
m
n
2. patrat; j
k
l
m
n
3. dreptunghi; j
k
l
m
n
4. romb. j
k
l
m
n
1. patrat; j
k
l
m
n
2. triunghi isoscel; j
k
l
m
n
3. triunghi echilateral; j
k
l
m
n
4. romb. j
k
l
m
n
1. patrat; j
k
l
m
n
2. triunghi isoscel; j
k
l
m
n
3. triunghi echilateral; j
k
l
m
n
4. romb. j
k
l
m
n
1. patrat; j
k
l
m
n
2. triunghi; j
k
l
m
n
3. romb; j
k
l
m
n
4. dreptunghi. j
k
l
m
n
321.Etichetele de atentionare pentru existenta unor riscuri subsidiare (care completeza etichetele
patrate de risc primordial) au forma de:
322.Dupa ce ambalajele destinate marfurilor periculoase sunt supuse testelor de performanta, spre
deplina satisfactie a autoritatii competente, se elibereaza " Certificatul de buna ambalare" de
catre:
323.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire "A" se vor stivui:
324.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire "A" se vor stivui:
325.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire "B" se vor stivui:
326.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire "B" se vor stivui:
327.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire "C" se vor stivui:
328.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire "C" se vor stivui:
329.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire "D" se vor stivui:
330.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire "D" se vor stivui:
331.La navele de transport marfuri si la navele de transport pasageri in numar limitat, marfurile
periculoase avand categoria de stivuire "E" se vor stivui:
332.La navele de transport pasageri in numar nelimitat, marfurile periculoase avand categoria de
stivuire "E" se vor stivui:
333.Inaltimea maxima de stivuire pentru coletele care contin marfuri periculoase este de:
1. 1 m; j
k
l
m
n
2. 3 m; j
k
l
m
n
3. 5 m; j
k
l
m
n
4. inaltimea de stivuire nu este limitata. j
k
l
m
n
1. PE PUNTE; j
k
l
m
n
2. SUB PUNTE; j
k
l
m
n
3. NUMAI PE PUNTE; j
k
l
m
n
4. NUMAI SUB PUNTE. j
k
l
m
n
1. PE PUNTE; j
k
l
m
n
2. SUB PUNTE; j
k
l
m
n
3. NUMAI PE PUNTE; j
k
l
m
n
4. NUMAI SUB PUNTE. j
k
l
m
n
337.Marfurile periculoase care degaja vapori cu efect narcotic si gazele inflamabile din clasa 2 se
recomanda a fi stivuite:
339.Marfurile periculoase din clasa 6.1. (substante toxice) avand grupele de ambalare I si II vor fi
stivuite:
344.Containerele inchise sau deschise care contin marfuri periculoase capabile sa emane gaze
inflamabile sau vapori, in cazul incarcarii sub punte, se vor stivui:
1. 9 grupe de compatibilitate; j
k
l
m
n
2. 11 grupe de compatibilitate; j
k
l
m
n
3. 13 grupe de compatibilitate; j
k
l
m
n
4. 15 grupe de compatibilitate. j
k
l
m
n
1. la temperaturi ridicate; j
k
l
m
n
2. la temperaturi normale; j
k
l
m
n
3. la temperaturi scazute; j
k
l
m
n
1. 2 tipuri de stivaj; j
k
l
m
n
2. 3 tipuri de stivaj; j
k
l
m
n
3. 4 tipuri de stivaj; j
k
l
m
n
4. 5 tipuri de stivaj. j
k
l
m
n
349.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare "ordinar"
corespunde :
1. tipului de stivaj I; j
k
l
m
n
2. tipului de stivaj II; j
k
l
m
n
3. tipului de stivaj III; j
k
l
m
n
4. tipului de stivaj IV. j
k
l
m
n
350.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare de tip "depozit"
corespunde :
1. tipului de stivaj I; j
k
l
m
n
2. tipului de stivaj II; j
k
l
m
n
3. tipului de stivaj III; j
k
l
m
n
4. tipului de stivaj IV. j
k
l
m
n
351.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru
"pirotehnice" corespunde :
1. tipului de stivaj I; j
k
l
m
n
2. tipului de stivaj II; j
k
l
m
n
3. tipului de stivaj III; j
k
l
m
n
352.In scopul stivuirii marfurilor periculoase din clasa 1, un spatiu de depozitare pentru "articole
speciale" corespunde :
1. tipului de stivaj I; j
k
l
m
n
2. tipului de stivaj II; j
k
l
m
n
3. tipului de stivaj III; j
k
l
m
n
4. tipului de stivaj IV. j
k
l
m
n
353.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, PE PUNTE, recipientele vor fi protejate
impotriva :
1. intemperiilor; j
k
l
m
n
2. apei de mare; j
k
l
m
n
3. radiatiei solare; j
k
l
m
n
4. la stivuirea PE PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale. j
k
l
m
n
354.La stivuirea marfurilor periculoase din clasa 2, SUB PUNTE, recipientele vor fi depozitate in
spatii de marfa :
1. ventilate natural; j
k
l
m
n
2. ventilate mecanic; j
k
l
m
n
3. neventilate; j
k
l
m
n
4. la stivuirea SUB PUNTE a acestor marfuri nu sunt cerinte speciale. j
k
l
m
n
356.Daca nu fac parte din unitati de transport inchise, marfurile periculoase din clasa 3.2 (cu
punct de aprindere intermediar), ambalate in canistre, butoaie sau recipiente de plastic, vor fi
stivuite :
1. la temperaturi joase; j
k
l
m
n
2. la temperaturi normale; j
k
l
m
n
3. la temperaturi ridicate; j
k
l
m
n
4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale. j
k
l
m
n
358.Marfurile periculoase din clasa 3, care sunt daunatoare mediului marin, vor fi stivuite, de
preferinta :
359.Marfurile periculoase din clasa 4, care sunt ambalate in cutii de carton, vor fi stivuite :
363.In caz de incendiu in care sunt implicate marfuri periculoase din clasa 5.1 se recomanda
utilizarea de :
1. gaz inert; j
k
l
m
n
2. abur; j
k
l
m
n
3. mari cantitati de apa; j
k
l
m
n
4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale. j
k
l
m
n
1. la temperaturi scazute; j
k
l
m
n
2. la temperaturi normale; j
k
l
m
n
3. la temperaturi ridicate; j
k
l
m
n
4. sub temperatura controlata.. j
k
l
m
n
1. ambalaje de tip B; j
k
l
m
n
2. ambalaje de tip A; j
k
l
m
n
3. ambalaje de tip C; j
k
l
m
n
4. ambalaje de tip D. j
k
l
m
n
1. ambalaje de tip B; j
k
l
m
n
2. ambalaje de tip A; j
k
l
m
n
3. ambalaje de tip C; j
k
l
m
n
4. ambalaje de tip D. j
k
l
m
n
370.Marfurile periculoase din clasa 8, ambalate in materiale plastice, fara protectie exterioara, vor
fi mentinute la :
1. temperaturi ridicate; j
k
l
m
n
2. temperaturi normale; j
k
l
m
n
3. temperaturi scazute; j
k
l
m
n
4. pentru aceste marfuri nu sunt recomandari speciale. j
k
l
m
n
372.O separate eficienta, astfel incat marfurile periculoase incompatibile sa nu poata interactiona
periculos in cazul unui accident (dar sa poata fi transportate in acelasi compartiment sau pe
punte) corespunde cerintei de separare :
1. DEPARTE DE; j
k
l
m
n
2. SEPARAT DE; j
k
l
m
n
3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); j
k
l
m
n
4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare. j
k
l
m
n
1. 1m; j
k
l
m
n
2. 3 m; j
k
l
m
n
3. 5 m; j
k
l
m
n
4. 7 m; j
k
l
m
n
1. DEPARTE DE; j
k
l
m
n
2. SEPARAT DE; j
k
l
m
n
3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); j
k
l
m
n
4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare. j
k
l
m
n
1. 7 m; j
k
l
m
n
2. 5 m; j
k
l
m
n
3. 3 m; j
k
l
m
n
4. 1 m. j
k
l
m
n
1. SEPARAT DE; j
k
l
m
n
2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); j
k
l
m
n
3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE j
k
l
m
n
(SAU MAGAZIE);
4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare. j
k
l
m
n
1. de 1 m; j
k
l
m
n
2. de 3 m; j
k
l
m
n
3. de 5 m; j
k
l
m
n
4. corespunzatoare. j
k
l
m
n
378.La stivuirea marfurilor periculoase incompatibile SUB PUNTE, atunci cand separarea
verticala nu satisface cerintele securitatii transportului, se aplica cerinta de separare :
1. SEPARAT DE; j
k
l
m
n
2. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); j
k
l
m
n
3. SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE j
k
l
m
n
(SAU MAGAZIE);
4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare. j
k
l
m
n
379.Containerele inchise sau deschise, care contin marfuri periculoase incompatibile, pot fi stivuite
pe aceeasi verticala daca :
380. Containerele inchise care contin marfuri periculoase incompatibile, in cazul cerintei de
separare DEPARTE DE, pot fi stivuite pe aceeasi verticala daca :
1. DEPARTE DE; j
k
l
m
n
2. SEPARAT DE; j
k
l
m
n
3. SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE); j
k
l
m
n
4. Codul IMDG nu prevede o astfel de separare. j
k
l
m
n
383.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea longitudinala se
face :
384.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de separare DEPARTE DE, separarea transversala se
face :
385.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se
face :
387.La stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri
periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se
face :
389.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea longitudinala se face :
390.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea transversala se face:
391.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala se face:
392.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea transversala se face :
393.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
394.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN COMPARTIMENT
COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se face :
395.La stivuirea PE PUNTE a containerelor inchise si deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea longitudinala
se face printr-o distanta de :
1. 12 m; j
k
l
m
n
2. 24 m; j
k
l
m
n
3. 36 m; j
k
l
m
n
4. 48 m. j
k
l
m
n
396.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face :
397.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor inchise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
poate face :
398.La stivuirea SUB PUNTE a containerelor deschise, care contin marfuri periculoase
incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea orizontala se
face :
399.La bordul navelor Ro-Ro, marfurile periculoase din clasele 3.1 si 3.2 vor fi stivuite :
400.La bordul navelor R0-R0, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare
care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare DEPARTE DE,
separarea se face printr-o distanta orizontala de :
401.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE SAU SUB PUNTE a incarcaturilor unitare
de tip inchis, care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare
SEPARATE DE, separarea se face printr-o distanta orizontala de :
1. minim 3 m; j
k
l
m
n
2. minim 6 m; j
k
l
m
n
3. minim 12 m; j
k
l
m
n
4. in acest caz nu se impune distanta de separare. j
k
l
m
n
402.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin
marfuri incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face :
403.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se
face :
404.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT DE, separarea se face
printr-o distanta orizontala de :
1. minim 3 m; j
k
l
m
n
2. minim 6 m; j
k
l
m
n
3. minim 12 m; j
k
l
m
n
4. in acest caz nu se impune distanta de separare. j
k
l
m
n
405.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007
Page 87 of 155
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta se segregare SEPARAT DE, separarea se
face printr-o distanta orizontala de :
1. minim 3 m; j
k
l
m
n
2. minim 6 m; j
k
l
m
n
3. minim 12 m; j
k
l
m
n
4. in acest caz nu se impune distanta se separare. j
k
l
m
n
406.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitar, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face :
407.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT PRINTR-UN
COMPARTIMENT (SAU MAGAZIE), separarea se face :
408.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip
inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET (SAU MAGAZIE), separarea se face printr-o
distanta orizontala de :
1. minim 12 m; j
k
l
m
n
2. minim 20 m; j
k
l
m
n
3. minim 40 m; j
k
l
m
n
4. in acest caz nu se impune distanta de separare. j
k
l
m
n
409.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incaracaturilor unitare, care contin
marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT LONGITUDINAL
PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU MAGAZIE), separarea
se face :
410.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea SUB PUNTE a incarcaturilor unitare de tip inchis, care
contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face :
411.La bordul navelor Ro-Ro, la stivuirea PE PUNTE a incarcaturilor unitare (inclusiv cele de tip
inchis), care contin marfuri periculoase incompatibile, avand cerinta de segregare SEPARAT
LONGITUDINAL PRINTR-UN COMPARTIMENT COMPLET DE INTERVENTIE (SAU
MAGAZIE), separarea se face printr-o distanta orizontala de :
1. minim 20 m; j
k
l
m
n
2. minim 30 m; j
k
l
m
n
3. minim 40 m; j
k
l
m
n
4. in acest caz nu se impune distanta de separare. j
k
l
m
n
1. in sectiunea 1; j
k
l
m
n
2. in sectiunea 2; j
k
l
m
n
3. in sectiunea 3; j
k
l
m
n
4. fisele de securitate nu cuprind aceste elemente. j
k
l
m
n
1. in sectiunea 1; j
k
l
m
n
2. in sectiunea 2; j
k
l
m
n
3. in sectiunea 3; j
k
l
m
n
4. in sectiunea 4. j
k
l
m
n
1. in sectiunea 1; j
k
l
m
n
2. in sectiunea 2; j
k
l
m
n
3. in sectiunea 3; j
k
l
m
n
4. in sectiunea 4. j
k
l
m
n
415.Actiunile de interventie in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase sunt cuprinse in
fisele de securitate :
1. in sectiunea 1; j
k
l
m
n
2. in sectiunea 2; j
k
l
m
n
3. in sectiunea 3; j
k
l
m
n
4. in sectiunea 4. j
k
l
m
n
416.Masurile de prim ajutor in cazul accidentelor care implica marfuri periculoase (prezentate
sub forma de trimitere la MFAG) sunt cuprinse in fisele de securitate :
1. in sectiunea 1; j
k
l
m
n
2. in sectiunea 3; j
k
l
m
n
3. in sectiunea 5; j
k
l
m
n
4. fisele de securitate nu cuprind aceste elemente. j
k
l
m
n
424.Substantele lichide sau solide, susceptibile de incingere spontana (in conditii normale de
transport) sau de incalzire la contactul cu aerul, ducand la autoaprindere, sunt marfuri
file://C:\Documents and Settings\User\Local Settings\Temp\cba4_0.html 9/28/2007
Page 91 of 155
periculoase din :
1. clasa 3; j
k
l
m
n
2. clasa 4, diviziunea 4.1; j
k
l
m
n
3. clasa 4, diviziunea 4.2; j
k
l
m
n
4. aceste substante nu sunt considerate marfuri periculoase. j
k
l
m
n
1. umiditatea; j
k
l
m
n
2. emanatia de gaze inflamabile; j
k
l
m
n
3. autoaprinderea; j
k
l
m
n
4. toate cele 3 proprietati mentionate. j
k
l
m
n
1. alunecarea; j
k
l
m
n
2. tasarea; j
k
l
m
n
3. incingerea; j
k
l
m
n
4. toate cele 3 proprietati mentionate. j
k
l
m
n
428.La navele care transporta cereale in vrac, unghiul de inclinare transversala datorata
deplasarii incarcaturii nu trebuie sa depaseasca:
1. 10 grade j
k
l
m
n
2. 12 grade; j
k
l
m
n
3. 14 grade; j
k
l
m
n
4. 16 grade. j
k
l
m
n
429.La navele care transporta cereale in vrac, inaltimea metacentrica transversala (corectata
pentru efectul suprafetelor libere lichide) nu trebuie sa fie mai mica de:
1. 0,1 m; j
k
l
m
n
2. 0,2 m; j
k
l
m
n
3. 0,3 m; j
k
l
m
n
4. 0,4 m. j
k
l
m
n
430.La plecarea din portul de incarcare, o nava care transporta cereale in vrac poate avea o
canarisire de:
1. maxim 3 grade; j
k
l
m
n
2. maxim 5 grade; j
k
l
m
n
3. maxim 8 grade; j
k
l
m
n
4. la aceste nave nu se admite canarisire la plecarea din portul de incarcare. j
k
l
m
n
1. alunecarii cerealelor; j
k
l
m
n
2. tasarii cerealelor; j
k
l
m
n
3. incingerii cerealelor; j
k
l
m
n
4. umezirii cerealelor. j
k
l
m
n
1. alunecarii cerealelor; j
k
l
m
n
2. tasarii cerealelor; j
k
l
m
n
3. incingerii cerealelor; j
k
l
m
n
4. umezirii cerealelor. j
k
l
m
n
433.La navele care transporta cereale in vrac, prin ventilatie se urmareste limitarea efectelor:
1. alunecarii cerealelor; j
k
l
m
n
2. tasarii cerealelor; j
k
l
m
n
3. incingerii cerealelor; j
k
l
m
n
4. la aceste marfuri ventilatia nu este necesara. j
k
l
m
n
1. etapa masuratorilor; j
k
l
m
n
2. etapa corectiilor; j
k
l
m
n
3. etapa calculelor; j
k
l
m
n
4. toate cele trei etape mentionate. j
k
l
m
n
438.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, citirea pescajelor se face:
439.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, greutatile lichide de la bord se
determina:
440.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile
transversale ale navei se realizeaza:
1. cu formule empirice; j
k
l
m
n
2. cu diagrame din documentatia navei; j
k
l
m
n
3. facand media pescajelor masurate in ambele borduri; j
k
l
m
n
4. aceasta corectie nu este necesara. j
k
l
m
n
441.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru inclinarile
longitudinale ale navei se realizeaza:
442.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, corectarea pescajelor pentru
deformarea corpului navei se realizeaza in practica curenta:
1. 0 grade C; j
k
l
m
n
2. + 5 grade C; j
k
l
m
n
445.Pe timpul sondarii tancurilor, se recomanda ca nava sa nu fie canarisita mai mult de:
1. 0,5 grade; j
k
l
m
n
2. 1 grad; j
k
l
m
n
3. 1,5 grad; j
k
l
m
n
4. canarisirea nu influenteaza sondarea tancurilor. j
k
l
m
n
1. cu scara Bonjean; j
k
l
m
n
2. cu graficele sau tabelele continute in tabelele de calibrare a tancurilor; j
k
l
m
n
3. cu graficele de asieta; j
k
l
m
n
4. asieta nu influenteaza citirea sondelor. j
k
l
m
n
448.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, constanta navei se poate determina:
449.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor , la incarcare, cantitatea incarcata se
determina cu relatia:
1. Q= (A-a) - ( B-b); j
k
l
m
n
2. Q= (B-b)-(A-a); j
k
l
m
n
3. Q=(A-a)-Do; j
k
l
m
n
4. Q=(B-b)-Do. j
k
l
m
n
450.In calculul cantitatii de marfa prin metoda pescajelor, la descarcare, cantritatea descarcata se
determina cu relatia:
1. Q= (A-a) - ( B-b); j
k
l
m
n
2. Q= (B-b)-(A-a); j
k
l
m
n
3. Q=(A-a)-Do; j
k
l
m
n
4. Q=(B-b)-Do. j
k
l
m
n
1. j
k
l
m
n
t
x = l pv
LIP
2. j
k
l
m
n
t
y = l pp
LIP
3. j
k
l
m
n
t
z = lc
LIP
1. j
k
l
m
n
t
x = l pv
LIP
2. j
k
l
m
n
t
y = l pp
LIP
3. j
k
l
m
n
t
z = lc
LIP
1. j
k
l
m
n
t
x = l pv
LIP
2. j
k
l
m
n
t
y = l pp
LIP
3. j
k
l
m
n
t
z = lc
LIP
1. j
k
l
m
n
Sg = Tm Tc
2. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tm
3. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tpv
4. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tpp
1. j
k
l
m
n
Sg = Tm Tc
2. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tm
3. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tpv
4. j
k
l
m
n
Sg = Tc Tpp
1. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
T =
2
2. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
T =
TPC 2
3. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
T =
1
4. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
T =
TPC 2
1. j
k
l
m
n
TM / M = Tm T
2. j
k
l
m
n
TM / M = TM T
3. j
k
l
m
n
TM / M = T ' M / M T
4. j
k
l
m
n
1
TM / M = Tm
2
1. j
k
l
m
n
1,000 t/m3
2. j
k
l
m
n
1,012 t/m3
3. j
k
l
m
n
1,025 t/m3
4. j
k
l
m
n
1,030 t/m3
1. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
D =
1
2. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
D =
2
3. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
D =
TPC 1
4. j
k
l
m
n
D ' ( 2 1 )
D =
TPC 2
1. j
k
l
m
n
D2 = D ' D
2. j
k
l
m
n
D2 = D D]
3. j
k
l
m
n
1
D2 = D '
2
4. j
k
l
m
n
1
D2 = D '
2
1. j
k
l
m
n
2
fc =
1
2. j
k
l
m
n
1
fc =
2
3. j
k
l
m
n
fc = 1 2
4. j
k
l
m
n
fc = 2 1
462.
1. j
k
l
m
n
D2 = D ' f c
2. j
k
l
m
n
D2 = D1 f c
3. j
k
l
m
n
D2 = D ' f c
4. j
k
l
m
n
D2 = D f c
]
1. j
k
l
m
n
MCT X F t
D =
LIP
2. j
k
l
m
n
TPC X F t
D =
LIP
3. j
k
l
m
n
DH
D =
100 LIP
1. j
k
l
m
n
DM = Dm + D
2. j
k
l
m
n
Dm = D1 + D
3. j
k
l
m
n
Dm = D2 + D
4. j
k
l
m
n
D f = Dm + D
1. j
k
l
m
n
K = ( B- b) Do
2. j
k
l
m
n
K = (A- a) - Do
3. j
k
l
m
n
K = Df -Do
1. j
k
l
m
n
K = (B-b) Do
2. j
k
l
m
n
K = (A-a) Do
3. j
k
l
m
n
K = Df Do
467.O nava care are pescajul centru Tc mai mare decat pescajul mediu Tm este:
1. aprovata; j
k
l
m
n
2. apupata; j
k
l
m
n
3. arcuita; j
k
l
m
n
4. contraarcuita j
k
l
m
n
468.O nava care are pescajul mediu Tm mai mare decat pescajul centru Tc este:
1. aprovata; j
k
l
m
n
2. apupata; j
k
l
m
n
3. arcuita; j
k
l
m
n
4. contraarcuita j
k
l
m
n
471.Distanta masurata pe verticala, de la nivelul lichidului din tanc pana la cerul tancului (sau alt
punct de referinta), se defineste ca :
1. sonda; j
k
l
m
n
2. inaltime de constructie; j
k
l
m
n
3. spatiu de expansiune; j
k
l
m
n
4. ulaj. j
k
l
m
n
1. cu teurile de ulaj; j
k
l
m
n
2. cu ruleta gradata; j
k
l
m
n
3. cu instalatiile automate de citire a ulajelor; j
k
l
m
n
4. cu toate cele trei metode mentionate. j
k
l
m
n
1. cu abur; j
k
l
m
n
2. cu gaz inert; j
k
l
m
n
3. cu spuma chimica; j
k
l
m
n
4. la tancurile petroliere nu exista riscul acumularilor electrostatice. j
k
l
m
n
1. Codului ISM; j
k
l
m
n
2. Conventiei SOLAS 74 j
k
l
m
n
3. Conventiei MARPOL 73/78; j
k
l
m
n
4. Codului IBC. j
k
l
m
n
1. prin absorbtie; j
k
l
m
n
2. prin compresie; j
k
l
m
n
3. prin detenta; j
k
l
m
n
4. pentru incarcarea acestor nave nu este necesara racirea tancurilor de marfa. j
k
l
m
n
477.La navele transportoare de gaze lichefiate, protectia tancurilor de marfa impotriva riscului de
explozie se realizeaza :
1. cu abur; j
k
l
m
n
479.Gazul inert utilizat la navele transportoare de gaze lichefiate are punctul de lichefiere cuprins
intre :
1. 30 - 45 ore; j
k
l
m
n
2. 25 - 40 ore; j
k
l
m
n
3. 20 - 35 ore; j
k
l
m
n
4. 15 - 30 ore. j
k
l
m
n
483.Constructia si echiparea navelor care transporta produse chimice in vrac este reglementata
de :
1. Codul IBC; j
k
l
m
n
2. Codul ISM; j
k
l
m
n
3. Codul LSA; j
k
l
m
n
4. Codul STCW. j
k
l
m
n
484.La navele care transporta marfuri lichide in vrac, volumul ocupat de marfa in tancuri se
determina cu tablele de calibrare a tancurilor, functie de :
1. temperatura marfii; j
k
l
m
n
2. densitatea marfii; j
k
l
m
n
3. ulajul marfii; j
k
l
m
n
4. sonda tancului de marfa. j
k
l
m
n
485.Pentru calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, temperatura marfii se masoara :
486.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, pentru reducerea volumului marfii la
temperatura standard, se utilizeaza :
1. tablele de calibrare; j
k
l
m
n
2. tablele de sonde; j
k
l
m
n
3. tablele ASTM-IP; j
k
l
m
n
4. cantitatea de marfa nu poate fi determinata prin reducerea volumului la temperatura standard. j
k
l
m
n
487.In calculul cantitatii de marfa prin metoda ulajelor, corectia densitatii relative pentru
diferenta de temperatura se obtine cu relatia :
1. j
k
l
m
n
f d = k + t ;
2. j
k
l
m
n
f d = k t
3. j
k
l
m
n
f d = k + (to t )
4. j
k
l
m
n
f d = k (to t )
1. TDW; j
k
l
m
n
2. TRB; j
k
l
m
n
3. TRN; j
k
l
m
n
4. TEU. j
k
l
m
n
490.Navele containiere care efectueaza transporturi zonale sunt denumite in mod curent :
1. longitudinal-diametral; j
k
l
m
n
2. transversal; j
k
l
m
n
3. orizontal; j
k
l
m
n
4. vertical. j
k
l
m
n
496.
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
497.
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
498.
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
499.
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
containere de 45 ' ;
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
1. spreader j
k
l
m
n
2. graifer j
k
l
m
n
3. zbir j
k
l
m
n
4. gafe j
k
l
m
n
503.
1. 25.000 t; j
k
l
m
n
2. 26.010 t; j
k
l
m
n
3. 26.000 t; j
k
l
m
n
4. 25.010 t. j
k
l
m
n
504.
1. 2, 275 m; j
k
l
m
n
2. 2, 575 m; j
k
l
m
n
3. 2, 225 m; j
k
l
m
n
4. 2, 525 m. j
k
l
m
n
505.
1. 2,225 m; j
k
l
m
n
2. 2,275 m; j
k
l
m
n
3. 2,525 m; j
k
l
m
n
4. 2,575 m. j
k
l
m
n
506.
1. 1,80 m; j
k
l
m
n
2. 1,85 m; j
k
l
m
n
3. 1,90 m; j
k
l
m
n
4. 1,95 m. j
k
l
m
n
507.
1. 2,40 m; j
k
l
m
n
2. 2,45 m; j
k
l
m
n
3. 2,50 m; j
k
l
m
n
4. 2,55 m. j
k
l
m
n
508.
1. 2,8 m; j
k
l
m
n
2. 2,6 m; j
k
l
m
n
3. 2,4 m; j
k
l
m
n
4. 2,2 m. j
k
l
m
n
509.
1. 2,0 m; j
k
l
m
n
2. 2,2 m; j
k
l
m
n
3. 2,4 m; j
k
l
m
n
4. 2,6 m. j
k
l
m
n
510.Pentru o nava avand latimea B=32 m si pescajul mediu Tm =12,5 m, raza metacentrica
transversala BM are valoarea:
1. 6,50 m; j
k
l
m
n
2. 6,55 m; j
k
l
m
n
3. 6,60 m; j
k
l
m
n
4. 6,65 m. j
k
l
m
n
511.Pentru o nava avand pescajul mediu Tm =8,4 m, cota centrului de carena KB are valoarea:
1. 4,452 m; j
k
l
m
n
2. 4,455 m; j
k
l
m
n
3. 4,460 m; j
k
l
m
n
4. 4,465 m. j
k
l
m
n
512.Pentru o nava avand latimea B=18,5 m si pescajul mediu Tm = 6,4 m, cota metacentrului
transversal KM are valoarea:
1. 7,560 m; j
k
l
m
n
2. 7,660 m; j
k
l
m
n
3. 7,670 m; j
k
l
m
n
4. 7,680 m. j
k
l
m
n
513.
1. 0,110 m; j
k
l
m
n
2. 0,100 m; j
k
l
m
n
3. 0,010 m; j
k
l
m
n
4. 0,001 m. j
k
l
m
n
1. 10 s; j
k
l
m
n
2. 20 s; j
k
l
m
n
3. 30 s; j
k
l
m
n
4. 40 s. j
k
l
m
n
1. 0,21 m; j
k
l
m
n
2. 0,41 m; j
k
l
m
n
3. 0,61 m; j
k
l
m
n
4. 0,81 m. j
k
l
m
n
516.
1. 0,15 m; j
k
l
m
n
2. 0,20 m; j
k
l
m
n
3. 0,25 m; j
k
l
m
n
517.
1. 0,30 m; j
k
l
m
n
2. 0,25 m; j
k
l
m
n
3. 0,20 m; j
k
l
m
n
4. 0,16 m. j
k
l
m
n
518.
1. 0,4 m; j
k
l
m
n
2. 0,5 m; j
k
l
m
n
3. 0,6 m; j
k
l
m
n
4. 0,7 m. j
k
l
m
n
519.
1. 4,2 m; j
k
l
m
n
520.
1. 2,25 m; j
k
l
m
n
2. 2,35 m; j
k
l
m
n
3. 2,45 m; j
k
l
m
n
4. 2,55 m. j
k
l
m
n
521.
1. 2,25 m; j
k
l
m
n
2. 2,35 m; j
k
l
m
n
3. 2,45 m; j
k
l
m
n
4. 2,55 m. j
k
l
m
n
522.
523.
1. 2,1 m; j
k
l
m
n
2. 2,2 m; j
k
l
m
n
3. 2,3 m; j
k
l
m
n
4. 2,4 m. j
k
l
m
n
524.
1. 1,80 m; j
k
l
m
n
2. 1,85 m; j
k
l
m
n
3. 1,90 m; j
k
l
m
n
4. 1,95 m. j
k
l
m
n
525.
526.
1. 28.550 t; j
k
l
m
n
2. 65.100 t; j
k
l
m
n
3. 47.750 t; j
k
l
m
n
4. 58.850 t. j
k
l
m
n
527.
1. 30.550 t; j
k
l
m
n
2. 76.800 t; j
k
l
m
n
3. 59.550 t; j
k
l
m
n
4. 65.550 t. j
k
l
m
n
528.
1. +0,006 m; j
k
l
m
n
2. -0,006 m; j
k
l
m
n
3. +0,008 m; j
k
l
m
n
4. -0,008 m. j
k
l
m
n
529.
1. +0,005 m; j
k
l
m
n
2. -0,005 m; j
k
l
m
n
3. +0,008 m; j
k
l
m
n
4. -0,008 m. j
k
l
m
n
530.
1. 13,07 m; j
k
l
m
n
2. 13,08 m; j
k
l
m
n
3. 13,09 m; j
k
l
m
n
4. 13,10 m. j
k
l
m
n
531.
1. 0,134 m; j
k
l
m
n
2. 0,164 m; j
k
l
m
n
3. 0,136 m; j
k
l
m
n
4. 0,138 m. j
k
l
m
n
532.
1. 340,8 t; j
k
l
m
n
2. 280,3 t; j
k
l
m
n
3. 287,6 t; j
k
l
m
n
4. 315,5 t. j
k
l
m
n
533.
1. 0,18 t; j
k
l
m
n
2. 18 t; j
k
l
m
n
3. 16,2 t; j
k
l
m
n
4. 36 t. j
k
l
m
n
534.
1. 25,745 t; j
k
l
m
n
2. 12,945 t; j
k
l
m
n
3. 290 t; j
k
l
m
n
4. 145 t. j
k
l
m
n
535.
1. 11,15 t; j
k
l
m
n
2. 206,5 t; j
k
l
m
n
3. 330 t; j
k
l
m
n
4. 165 t. j
k
l
m
n
536.
537.
1. 4 m; j
k
l
m
n
2. 2 m; j
k
l
m
n
3. 0,25 m; j
k
l
m
n
4. 0,50 m. j
k
l
m
n
538.
1. 3,70 m; j
k
l
m
n
2. 0,5 m; j
k
l
m
n
3. 0,75 m; j
k
l
m
n
4. 4 m. j
k
l
m
n
539.
540.
Maximizeaza
1. 7,526m; j
k
l
m
n
2. 7,150 m; j
k
l
m
n
3. 7,250 m; j
k
l
m
n
4. 7,350 m. j
k
l
m
n
541.
1. 5,1 m; j
k
l
m
n
2. 5,15 m; j
k
l
m
n
3. 5,20 m; j
k
l
m
n
4. 5,25 m. j
k
l
m
n
542.
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
543.
1. j
k
l
m
n
2. j
k
l
m
n
3. j
k
l
m
n
4. j
k
l
m
n
544.
1. 1000 t; j
k
l
m
n
2. 250t; j
k
l
m
n
3. 256 t; j
k
l
m
n
4. 640 t. j
k
l
m
n
545.
1. 300 t; j
k
l
m
n
2. 800 t; j
k
l
m
n
3. 750 t; j
k
l
m
n
4. 250 t. j
k
l
m
n
546.
= 1,020t / m3 ?:
1. 6,12 m; j
k
l
m
n
2. 6,24 m; j
k
l
m
n
3. 6,30 m; j
k
l
m
n
4. 6,32 m. j
k
l
m
n
547.
1. 8,60 m; j
k
l
m
n
2. 8,64 m; j
k
l
m
n
3. 8,58 m; j
k
l
m
n
4. 8,52 m. j
k
l
m
n
548.
1. 0,5 m; j
k
l
m
n
2. 0,8 m; j
k
l
m
n
3. 0,6 m; j
k
l
m
n
4. 0,4 m. j
k
l
m
n
549.
1. 1,71 m; j
k
l
m
n
2. 1,76 m; j
k
l
m
n
3. 1,81 m; j
k
l
m
n
4. 1,86 m. j
k
l
m
n
550.
1. 1,9 m; j
k
l
m
n
2. 2,0 m; j
k
l
m
n
3. 2,1 m; j
k
l
m
n
4. 2,2 m. j
k
l
m
n
551.
1. 6,63 m; j
k
l
m
n
2. 6,50 m; j
k
l
m
n
3. 6,45 m; j
k
l
m
n
4. 6,36 m. j
k
l
m
n
552.
1. 4,90 m; j
k
l
m
n
2. 4,87 m; j
k
l
m
n
3. 4,51 m; j
k
l
m
n
4. 4,12 m. j
k
l
m
n
553.
1. 6,85 m; j
k
l
m
n
2. 6,61 m; j
k
l
m
n
3. 6,73 m; j
k
l
m
n
4. 6,75 m; j
k
l
m
n
554.
1. 4,67 m; j
k
l
m
n
2. 4,72 m; j
k
l
m
n
3. 4,75 m; j
k
l
m
n
4. 4,79 m. j
k
l
m
n
555.
556.
1. 6,08 m; j
k
l
m
n
2. 6,28 m; j
k
l
m
n
3. 6,30 m; j
k
l
m
n
4. 6,26 m. j
k
l
m
n
557.
1. 1,853 m; j
k
l
m
n
2. 1,860 m; j
k
l
m
n
3. 1,870 m; j
k
l
m
n
4. 1,873 m. j
k
l
m
n
558.
1. 6,72 m; j
k
l
m
n
2. 6,76 m; j
k
l
m
n
3. 6,74 m; j
k
l
m
n
4. 6,70 m. j
k
l
m
n
559.
1. 200 t; j
k
l
m
n
2. 150 t; j
k
l
m
n
3. 100 t; j
k
l
m
n
4. 75 t. j
k
l
m
n
560.
1. 2,08 m; j
k
l
m
n
2. 2 m; j
k
l
m
n
3. 0,5 m; j
k
l
m
n
4. 4 m. j
k
l
m
n
561.
1. 8,25 m; j
k
l
m
n
2. 8,30 m; j
k
l
m
n
3. 8,35 m; j
k
l
m
n
4. 8,40 m. j
k
l
m
n
1. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
2. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
3. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
4. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
5. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
6. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
7. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
8. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
9. 1. n
j 2. n
k
l
m i 3. n
j
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
10. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m
11. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
12. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
13. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
14. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m i 4. n
j
k
l
m j
k
l
m
15. 1. n
i 2. n
j
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m j
k
l
m
16. 1. n
j 2. n
k
l
m j 3. n
k
l
m j 4. n
k
l
m i
j
k
l
m