_ CUVINTARI DIN RAZBOIU _

1914-1916

CU O PREFATA DE

MATEI B. CANTACUZINO

Biblioteca',EPOPBEA NEAJIIULUI"
1925
- -
ln Bibiioteca politici ,,EPOPEEA NEAMULUI.|
a D-lui N. Baboeanu

Au apirut :

,rPentru Rominia Mare" d. Take lonescu,

(Cuvint?i dii Rdzboiu).

,rAmintiri" de Take lonescu.

,rPentru Rominia Mare" de N. Filipescu.
(Cuvlnldri din Rlzboiu).

,rPentru Intregirea Neamuluir' de N. Iorga,

(Cuviflird din Rizboiu).

Romania politici,
sociali gi economici u" *.Baboeanu
Crimele Rizboiului l
In preparalie:

,rPresa in wemea Epopeeit'

,rlcoane gi figuri Baboeanu
din vremea Epopeel3' lo"*' 4 ; .-*ek q.y'- * a4,.-/_-Ar_ ; * -_,.,.-",
/" A a/D. /"2 t .^)e_r.

ifri.-';
 PREFATA

Cu ocoziunea unui banchet oleril tn

1910 Ia Brdila spre sdrbdlorireo lui Nicu
Filipescu, am roslit urmdloarele cuuinte:
,,Romdn cle bostind in toald.pulerea cuudn-
lului, ctre nu are nici o fudulie perso-
nald d r are loate fuduliile neomului sdu;
core o pdstrot addnci rdddcini in fidmdn-
lul slrdmoqesc Si legd!uri suflclegti intime
qi bldnde eu muncitorii ocestui pdm(int;
romAn din pdrlile ocesteo.de ges, cdruia
nu-i place sd prioeoscd laro ai oamenii
din tndllimeo cam abslractd gi egolstd a
unui odrf de munte ; ednia ti place sd
oadd .fara mai aproape de om gi de
niunco lui gi cu drogoslea omului inainle
de taate,., Pared'l , odd cdnd uine sd'gi
io inspiraliunile sale tn collul sdu de lard.
In zori de zi se uilii cu priuireo lui, oeci-

nic nemullumitd, cdul6nd tol mai departe:
se uitd spre nemdrginitul orizont gi
atleapld un rdsdrit de soare pentru nea-
mul sdu. $i din udpoia trondafirie a dimi-
nefei, tn core se topesc Ai aminlirile lre-
culului gi durerile prezentului gi nddejdiile
oiilorului, se ridicd un glos core spune:
nu semdnali ura, cdci ura.e distrugd-
toare: tndreplali relele {impurilor, dar
ldsali co primenirea uremunlor sd se focd
fdrd ca firea romdnului sd fie alinsd, Fi
in pace Si cu frdlie, pentru ca otunci
cdnd oa ueni furtuno, toli fiii acestei ldri
sd steo bro! ldngd brol pentru o opdra
ogorul muncit de pdrinlii lor,.. $i atunci
acesl romdn se tnchind Ia pdmdnlul strd-
mosesc spundnd: lie, scuinpd lard, pu.
{erea mea de muncd Si putereo meo de
iubire 1".
Amintesc aici oceste cuuinte, penlru cd
sacol pd ele zugrdoesc nota tnalt ideolisld,
mislicd 9i lot odatd profund omeneascd
gi generoasd, core dislingea potriotismul
;i conseruotismul lui Nicu Filipescu, gl
fdrd de care opero lui nu poale sd fie
priceputd in roslul ei coudrSitor gi ode-
udroi gi in razo, oftt de luminoasd gi de
caldd, care a rdmas Si ua rdmdne din ea.
In sufletul sdu a slrdlucit, cu o inlensi-
tate mqi puternicd decdt tn ocel ol ori
cdrui din conlimporanii sdi, soarele romA-
nesc, 5iin sbueiumul luptei de rezistenld
pe care a dus'o, tn chip cdle olold atdl
de oprig, in contra elementelor protioniee
cari stdteou tn calea ndzuinlelor sale,
in agilaliunile pe cari le suscita gi -le
intretinea, $i coti, tn iudecola superfi-
ciald a politicianilor, erau prioile ca trd:
sdluro caracteristicd a firei sale,-ideia
canducdtoare a fost pretulindeni Si tot-
cleauna o jertfd o ambiliunilor sole perso-
nale, gi o insuflelire de o rard putere
comunicatiud de pdtrundere Si de imbdr-
bdlare, tn indreptorea luturor energiilor
spre lelul inal! Si stotornic pe care'l
urmo rea,
Un astfel de luptdtor trebuia neopdrat
sd rdmdnd, in oiala noaslrd politicd' moi
mult un elemenl de rezistenld gi de opo-
zifiune, $i totugi, aldl de puternicd era
influenla cuodntului sdu, tnc eo a fosl
hotdrdtoare in eoenimentele principole prin
cari lara a lrecut tn timpul uielei sale,
ti in special tn aodnlul care a determinal
rdzboiul pentru inlregirea neamului. E!
n'a ouut uremea decdt sd tntrezdreascd,
prin intunecimea suferinlelar de maarte
ale ldrei Si ole sale, rdsdritut de saare
pe care'l aglepta. $i, cine gtie, poale cd
patriolismul sdu nu i-ar fi fngfrluil sd rostiti la 23 Octombrie 1914,
Cuvdntare
priueascd, fdrd o prea mare suferint'd, cu prilejul unei manifesta{ii cetifenegti
speclacolul micimei de sufle! eqre a tn- ce i s'a ficut acasi.
lunecat Si continud a lnluneca raalizareo
celui mai scump ideal. Domnilor,
Cei cari I'au cunoscu!, ii blogoslooesc.
memoria cu o nespusd emotiune; iar fn N'am nici o putcre ca sI vi implinesc
amtntirea ldrei numele sdu rtTn1ne ca a! <lorintelc.
celui mai iubit tlintre opdrtitorii neomului.. Pot numai si unesc voinla mca cu a
d-tri, dacii tara ti d-tri aveli o voinfi.
MATEI B. CAI,ITACUZINO Dorinla mea e s[ intrem in ac]iune, in-
difcrent de timp gi de imprejurilile de pe
cAmpul cle rizboi.
$i s[ vir spun de ce :

Am tot a;teptat ca, micar acum, si se

dci drepturi RornAnilor din Ungaria.
'lbltrl a t
zadarnic.
tos
Dupi rizboi, daci Austro-Ungaria va eli
invingltoare, RomAnii de peste munli vor
fi clistruEi.
Austria nu s'a ferit sir deslXnltiascd rlz-
boiril european, ca sir striveasci it'cdel[is-
lrrul sirbesc.
Auslria de-ar fi miine irl\.itrgitoare
-
- va zdrobi p,e Ardeleui pritr urr regin dc
dcsnalionalizare. Iar Regatul Rornin vir
trebui ori si sc supue, ori s[ declare rizboi. La solemnitatea sf in{irii ilrapelulr'ri
Deci, ori sugrumarca. cu propriile loaslre ,,Ligei Ardeletre(' la I Decembrie 191tI'
rnAini, a fralilor noEtri, ori rdzboi.
Eu pretcr rirzboiul qi, mai binc dc cil oali' s'ltu stritrs ]a-
lizboiril peste un an, doi, singuri fatS de '\stlzi peiilm llritla
oldti rominii tlin linuLul RornAniei inde-
Austro-Ungaria, prefer rizboiul acum, alir-
p(rtdctlte, ct: lcli dc pcslc lrolnlc srrlr Ii[-
turi de Franla, de Rusia Ei de Anglia, cu liiril( {rc' ltritt} rflpPl.
( I
toate pcrspectivele de a tre in.rplini idealrtl fapt este atdt cie neincltipuit ;i m:rrc
Acesl-
nalional.
irr'.il g lastrl inri ilulu[olle
Vi {iqbdrresc si ilnparl:i'csc rtrcsI tttotl Este faptul crrrc clorim sir se iuclepli-
d'a vede-i acelora ce mi s'au aritat parli-
rrcasca rAI ttt:li curittrl 1i 'l'rrcsc si le-
zanii unei politici de actiune $i cari par (lcrlr accs[ steag fAlfliincl pc valurile f isei,
a nu mai vroi sir se lase ameigili.
diucolo de Sltmar qi in cuprinsul noulLri
llegat al RomAniei-I\Iali.
 1t

pe,slc incii tloui huri nu esl-c irtrposibil ca

sir vie sir ni se spuni ci e ltrea tArziu,
cr-r lru vorn putca avei llimic, $i s[ ne rnul-
lurnirn cr"L Jlc prrIci]:r apiriL iutlepcncle n[a qi
r, g atlll.
La intrunirea dela ,rDacia,, a , 'l'r(l'u( it)sj si l'c|tlt],rsc, si rCcrrrro:t.,
lYafionale. la t 6 Noembi.ie 1914. c[ sc ]loltc s:i ayein noroc. -
Se poate ca unitatea rroastrir nafionalit
sii sr. l:rcri .lir lrl rroi ;i corrlrl roirrlli rror.
NLr c nici tiurpul, nici ner.oc ca sI lji
s Ire.
I.in un discrrrs.
S,'1'sn16'.
DouiL vor.be ttttrnai cil sti rczurn situa{ia
D:rr unitalea ncamului nu tlebue sir o
pflnii astizi.
Lrsinr I roroc trL ui.
Acutr douir Iurri. lluiii r lt lrvilgAluri
' Polroalclc crli ror sl"r tlIilsr.J, rrrr l;-
1a Lcnrbcr.g ;i .\ ir.llircii irrtirr <; 4,. ,.,,,rn
aptii toLul dela intArnplare.
te
Sirbi.
lrlcrlul rorrrlrrcsc trchlrc irrrlepiirril lrt si-
.\trrrrei lrrr rrLr nu stt.j Jlu lr rlal Iovilur.a
gur, lru la rloroc. (Apkutze. SaIa inlreii,;1:i
de grafie .\usir.ini. -\cu r Austriacii sullt irr
st ritliaiL ;i izbucneSte in oualiutti).
Rclgratl si sulteur blocafi aproape cu totul.
.\' u l durrit lurri rloi r.r.arn itl otcnsir,d.
azi suntenr itr clclcnsivii. ,\stirzi lrebue si
uc ap:irirn ca si scipi:un din cercul rlc
fer ce ue str/ingc, ;i in curind se poatc
si nu rnai ne putcm rniscti pentr.u reali_
zarea yisurilor lloastre-
Daci lucrurile yor- ruuge tot aEa, cici
nu am r.oit siL le irnpiedlc:im, sii qti{i cir

Cnvintare rostiti Ia lntrunirea dela
,,Dacia" a ,,Acliunii Na{ionale" la 23
Noennbrie 1914.
Acum r,re-o douri lnni. ruai rnulti diu
cl-v. rn'au intirnpinat it gara dc Nr-ird.
Azi pol sir vir desvelcsc. ciL itrailte tle a
porui sprc Bucure;ti, nii sc sprtstserit uut'1e
lucruri 1.:c cnli nrt le po[ tlcstliniti acutn qi
crrri rl':rtr inrbi:rt ltrtnci siL r-[ sptttr:
,..\r'e!i toltii int reclerca. Grtvernul i5i vu
facc dato riir".
Clcd cii am coutlibuiL it:tru cdtva priu
ircelc cur.inte, a linigti spiritele.
l)ar cele cc mi s'au spus, ut s'au implinil
Aceasta;i este una din explicatiile prczeu-
{ici irrcle aci. (,|1;ktttze).
Nu acuz, dar conslat cir urrii s'ar"t {olosi[
clc linigtca la carc am contribuil, ca azi sii
lusrnutiL corrtrr norrstrri polifia $i calomrlia.
(Al tutze)-
13
$i tohrqi. ir1 irrtt'rcstrl cartzci. r-oi ltisi ca-
lomniile flri rlspurts. ]'Iir voitr lnirrgili a
vir sp,ntre: ..Iatir toat4 acf irtnca dc clre su'n-
tctn irrvirrui!.i. Ilr sLr tcztrrnit irr ltr:tstc tilcva
cuvitrLc despre sitrra[itr t'xterlrit. Cuvinte, tru
tlazt'. In ctn'itttelc cclc nr:ri sitnplt'. l'oiu litce
apel tntuai 1a .itl(lccat* rece, interziciindLr-
rli olicc altificin de lorbire qi alulgillcl
olicrc setrtitn t'trtal c". ( ;l ltlttttre ).
it a1
lri sc inlitli;eazl situati:r troa-
Iat.ir'crurt
slr[ cxtcrnir. rletnr:ltrstratir itr ct'l tnai sirtrpl:"t
liolrnir a uuei tcoleme:
\rictor:jn Fr-:rnlci, Angtiei Si ]lusiei iuscrtt-
ne:rzi intleplinire:t iclcalultri nostru tlllio-
nal, (aTtknt:a prelntqile), ultirca tlu 4 jum.
rnilioanc tlc RomArti 5i atlcx:tt'el l6 ruili-
oane tlc locuitori, tlaciL lltltrcur itr stlt:oteali
;i anciavelc c1e al[ti tt afir.r n a]ilate. f.lpLrrr:e).
Din con.lrir, r'ictorirl Austro-ling rl'iei a-
liluri (o regretinr) tle (lcltuitttil. iltsetn-
chitu' d:tci lionrAula :rr s[i
nelzir
- fiitrrl
neutri - iugroplrea idealului nostt'u. cles-
natiotralizarea RornAnilor din i\ustro-lllga-
lir ;i pielderla Regattthri lonrarr.
Despre aceasti. indepcndenll, Impeliul o-
toman rle c pilcli cum cttcerilet ecotromicl
$i vasalitatea politicii au putut tuerge trlrirrir

l1
acolo. ilt cAt f;ert)lau_ia si poati declari
rlzboi in nnmele 'Iurciei si iirl voia ei.
(.l plu u:r ).
Iar pletcnliurrile Austr.o-Uugariei din ul-
tirnatul ei ctitre Scrbia, dovedesc curu in_
leltge r:r irciepcndenla statclor mici gi la
ce nc pulcrn atktpli. cilld ar fi victori_
Olisi.
flaciL acestel sunl acleviiratc, pot a{irmi.
crc'1. (ir rri..i rrrrtrl rlirr slatr.le Lcligerantr:
tru are m:ri rnulL dc c$gligat, nici mai muli
de picrclut, ca Romenia in riizboiul actual.
'I'otl5i, rrnii rnai cred ch ain. putea noi
singrtri plinlre pnierile intcresate si ri_
rurirre'm in cxpcctalivri.
l-i lrinc, rii. s-tic. cii. clacl l.r.ipla Infe-
legcre ir:se victorioasl, fiird noi, yot.meritil
sri lie luati cu pietrelc.
l):ici (iertn ania gi Austro_Ungaria ar egi
biruitoarc
- frir,.ii si fi aruncat 9i noi
splda in cnnrprinii
- acei ce soootesc ci-$i
\or putea liudir prevederea,
sA Stie ci in_
zecitii le vl Ii rlspuuderea fafi de nenoro_
cirilc ce vor apisi asupra liirii. (Aplauze).
Nrr pulern dar fi sintpli spcctatori, nepd_
sl,loli irrt t.rlr.o .sborrri vicloria.
Ya trebni sri intriui irr r{zboi ;i dacrl
15
tri ttebui, ntl nll}i r'llnAnc decAt o inlr', ;, rl'e:
ildncl ?
Eu zic: {'.rr ciil lnai rcpcdc. cll atrlt rlai
r'irrr'. (.4p1ou:' tt, t lrtpql1, l
Dacl rirzboiul ]rr l]oili(' li iniftut'l1, tru
llid nici Lltl arqtlrrrttil ir, c,tttt"rt zrtt'iltj.
7; .r',
'llr vid 1p11ll6 gu1ri1;1 ,
Nrr ci rizhoirli ,":.'ir' : \(' \ " ,t,r "'
rniine. Soarta 1|211611'llr s, r.rli r' ';;1c iii:,
r
rltr: tlc itr,:hciorel ititt:ii. Fr:rlliir .i iosil iil'
,irrsir la Scdatt, rtiLltrl tttt :rr' lrirlriiltir,:: ;tlti
rumiitalc ditr cltnp:tnit'. Azi, irrrttrtc ii,'l),iI Ll,
l mate YictOrrc Iitsir srtit f13,r-e7:1 |rrrrir:
. 'cc cottctttsttl rloslrlr irlrrtil.
Tol :r;1, o ,ritrc \ i' lorit S( rtrlitrli', r)t'
Poatc fi fatlrli. Da ar corslitlri o prinre.idit:,
r'ri(:i: sau uu l1c-aln rnai mi;cl de loc qi ar
lriumli inaclirnca definitivi, sau ne-ar' {i
.iai: sii cousl-ltitrn itr rnodul cel rnli ci'td,
,i[ e mai u$or s[ ajutali victoria, dccit
s'o intorci din dmm, dup[ ce ai fost invins.
$i mai cred, cI nu ne indcamnl la zibavit
cei trei sute de mri de Promilni din Aldeal,
ce luprtl pntru Ungaria, Si cei douii sutc
rlc mii ce vor fi ridicari la 1 Ianuarie'
In tranqeele dil Galifia, Yisurilc ueanru-
lr.ri trebue si fie uneori turburate de grindul
 l6
ci se ya implini poate spus:r unui birbaf
politic lomAn:
...1'r'ansilvania Lili Tlansilvlineni".
Sr1 rnergem dar... Insir sc pune inheba-
rra: lJacir rrcrgenr la Norrd ce facem li:r
Sud ? Sir ciruttrm sn ne illlelegcm cu Rul-
garii. Numai s:'r tnr fic perrtru noi prctext
de tirlirgirnealir si. penlru ci. prilej d'a lui
r-olul tlc'arbitrii.
Il mli biuc cLr llulgarii, dirr sc lxrate gi
rrrrtr':r Ilulgarilor. ( Aplau:e).
1)ac:i 13ulgnrii ar c;i tlin nr:ttlalitute s:rrt
dacii ar irlaci pi: Sirbi. cu :rtiit tnai trtnil:
lrttt rr cir rlrrlorirr s:i iirlr.r'r r.nirtr.
\LL 1;rllcrrr liisl\ ;rt: Sirbi si lie str.ivi!i
5i rru pLrlcrrr lirsir cr rinrnrtl pr.in Scr.bia si
tri sc in clr irl ii.
-\r Ii ccl rlin la;iiati: sii pcrrnitcrn
urrrriL
stlrobilca annatci siilbeqti, ciind shtgrle ci
conlrihuc azi Ia dcsrobirct ,\r.r1t:rlului, 1tc
cind rroi slirrrr rrelriis:itori. (Aplctttzc prelurt-
gite ).
fi cca mai nr:rrc gregalir, daci am
-A.r'
p.crmite. prin ocup:rrca Serbiei de citre
-\Lrstrit. itrchiderea drurnuh:i prin Serbia
li Salonic. care e lzi singura noastri ar-
lcriL dc comunica!.ic cu restul lumii.
t7
Aproviz-iotrlrile noastre peutru arrllltii $i
pentru oomcr! vor Il Lliate de rnalea liuio
cA st. \'ir tlesclritlc prjll Scrbir si crtt'c vit
legr) Asi:r \Iici de mareil cle Norcl.
(lt'rmatria 1'a indcstuli cr muniliuni 'ftlr-
ci:r 5i Bulgaria. TLrrcia 5i Bulgaria vor [r'i-
rr ito in (]errlrtria prodtlsele 1or agricoie
Irr loc sit impresurilnr noi pe allii, cci-
laLti rrc vor inlprcsnrar ' ( Aplatt:a)
-\lunci bilan!ul Iloslru dela inctptl Ir'r1 r'itz-
hoiului piinir rzi sc t'a complccli ltstlel:
.\rtr inartnaL clt:ji pe lurci ;i lrn aprol'i-
zionat pt' Gelntani' Plitr intilziercl at:fiu-
Iloi noastrc ciLevir sute tle rnii rlc llonliili
tiiu -\r'clcat au fosl clLl5i in foc, 1l luptr"r' in
contrt catlzci llirtiotlalc. Acrtnr sLttrtctn pc
ctlc d'r Lisir trci sute tlc trrii de Sirbi siL
lie scosi tlin ltptir si siL se tacir infitriri
il 'ft-ansih'anil. Nc mai ritniinc s:i tlos-
ttitlcur vr-ijrnaqilor tlrtlrnul dcla (-lonstan-
tinopol la l3erfirl ;i nouir sir ne illchidclr
oric. cf irc sprc Europr 5i spte met'c'
Si toale accstcr cind) totuqi, r':izboiul e
inevi fabi] .
Aceasta c sirluciderc) lltl lupta pc carc
o vroinr.
 18

Sii o Etie cei mai tirnorali parlizani ai

pricei: Azi n nlai pioate fi vorba de pace.
Azi e de ales intre actiune ti sinllcidere.
( -41,lan:c prelr n gi le).

'
Labanchetul dat de ,,Asociafia g-rali
a Presei romane" dePutatului belgian
Georges Lorand la ,,Bdulevard" , ln ziua
de 28 Decembrie 1914.

Anr linut sii vi zicern ,,14 r"evedere", itr

ajun de a lc despirfi, iu ajuuul rcalizlrii
nsp ra!iilor noastrc legitime.
D-ta ai jucat rolul uuui ambasador ofi-
cios al patriei tl-tale rrcltorocite pe liugri
opinia publicit rontincascit, reitroiud ciilir-
It,r'ie lui Tlriels, irr 1870.
Nu cuuosc rol mai flumos dccit acelrr
llo care I'a jucal marele Thiels in [irnprtl
ciriitoriei sale de-alungul Europci. Dar con-
p:rralia cste mai in favoarea d-\'', pclrl'ru
cii in 1870 Franta nL1 eri firi vin[, cum o
l3clgi;r asiizi. Apoi 'fhiers a bilut 1a porti
inchise. D-ta ai fosl- primil cu bralcle des-
,:I is c.
Celor invin;i le rim6.ne [oldeauna spe-
2
 20

llnll. l)leciirl(l rlitr IlornAtriir. r'ci llutc:\ clLrcr

cLr cl-ta, clrilr ;i dc aici. spcran!:r, carc rlirci
rr'a lrltriltrL incri itr zilclc :tccstrn rlo iarrrir.
r':r lrrntilir r:u sigrrrrrrrtit itrtAil zi l lrri-
rrlir\r'r'ii ttllr r-().
\l'trrrl,rrrllrrrlli,,lil,,r.,l-ltrlr, (.jr r.(,iljrjtii
lr:ir Ii cxrrcti la inliiililc. (tlltkrtt:e t'rent:,
rostitd la banchetul dat
tica).. ^Cuvintare de
,,Sindicatut Ziariqtilor" Ei de
Irrl in Iocr:l brillilii:i, cirrrl solt.lrrlii troritli raid" publicistului englez Scotris
"Liga
Cultu_
s(' \'of :lf 0uot't Lit ltsiflt, su Ylt llltzi ntt .rtrrttt:ti Viator
la 12 lanuarie 1915.
ijlrigt"ltul ..'l'r[i:rscir llorrrAni.L' ci ;i acci.r
rlc ..'l'r'r'rinscir I3clgi:r". (,l7.rlrtl:a $i ecl ntr:t
liutti.). (iu plriccro rrrir:tsocicz la
crn.jrLt,lc r.osULc
ill ',tt.il r.;r rl-lrti \\ :rlsort. itJllii.u l tro\lru (lr_
xstr'lzi li, nrti cu scarrli,
1lrictetrul ltosL:.rr
rlt' r:r'i 5i irr ortoltrt,:i lrceLtr.rt crri s,au ltso_
t'iltI r.lrrLzci rlrc:1;tc a trtirnrrrliri r-riniirrcsc.
Irltintr'. liLrr-o1lt ttrL iltccrc:ir siL r.ezoli,t:
lrlincipiul urrIionalit:i!ilor-, tlc Icaila sigulln_
Iti 5i liniqtei ci.
.\sLitzi lrrcril.ilc s,irLr sclrinrbal. \iir trclr,.rl
sri sc ltloc:ctcliL llt rczolvirrelt :rcerslr,i rrtlLri
irlribi cn: t'.
OlicLur al fi, rlirr trvcuirncrrlrlc dr :tzi
lrrlnciltiul nafionaliLir!ilor in vrr pulcir rJr:-
riil sir iacir :roui r:rrccliri.
$i in lafa accstei cvoltrtiruri firc;ti si .fl-
lr.l'. so 9J,11'," trrr :irrgrrr. j,oj,ur, 1,,. lrirZi)
 22
litu cai ncdrePlirfilc din Ungarin Ior
dis-
unul p r'lrlclp.lu care e m ai nlult o sfidlle la l)rlrc) situ c:i Anglit va clevctri uugut.eascit.
adr.esr cililizaliei. (liirrrl r.or'llitrt rle pr.Jncipii cle liberLatc,
Acesl- principiu, care este ideect tle stut gilndurilc noastrc rnetg ln Glndstotrc. Cincl
magJlliar, se bazeazir pe cca mai silb atic:i o- vorllirn dc opresiurtc, ne puton rcleri la
preslune. 'l'i sz a.
Ilar ce icleie p,oate fi accia in car.e rru sc I:ii birrc, eu ilchin. cu dtlrlinii ilc:rccicre
rolbeqte decit de brulalitatc ? irr .'\nglia lLri Gladsl.orrc. (yii ;i criltlurotse
Opresiunea aceasta 1lu se b:rzeazir mlcar- ttltlnuzc).
pe l:orlri. In Ungari:t o rninoritate ter.ori-
z.ctt.it o inrcrrsi r n rjcr rill te.
Ycdeli ce sc pelrece acum? Ca iu,,Lolten-
gril", vitejii rlaghiari se ascunrl chrpii cis-
cile arlnalelor dc bavarezi, pentru a zch'obi
rrcfcricila 5i viteaza Serbte (apktuze lrcne-
tice).
Europ:r r1e mAinc nu t l rnai puLeri ad-
rrrite prirrcipiLrl agresiunei, adicl unit:rLca
dc stal a Ungariei. Cu acc:rslii larir, uliim
refugiu al nedlept:i!irei popoarelor, tlu vx
mai puteh remene.
CAnd vor-bim de Anglia, volbim de fara
libertililor de ori ce fel. Ea a dal inclepen-
deufa Irlandezilor qi a inlral in luptir pel-
trr mica Belgie, ale clrei drepluli ii fusc-
seri cilcate in picioarc.
De cealalti parte, e Ungaria. Ce ar lis-
pundc Anglia emisarilor Urrguri ?

CuvAntare rostiti la intrunirea dela
,,Dacia" a ,,Ligii Culturale,. Ia 15 Februa-
rie
1915.
Il ttt'rrrit lrttrti rlirr.trr.r ,lr rrr.,.l:r ,rl rl-lui
(irrg;r. r.lrr.,' l r.:'rPil lo:r1,. irriltil,,. irr Irrlrr
trnt'i sirli r:onviusr: ltiini ll cltrrzitsnt, ditr
ealc lirslr irtlrclultcr.i cll ltccoLl ,.13ocrii sli
strnc nroltiliztrrca". clrc r:czurui nrli llitrc c-r
[oatc lor']tirilc gAlxlurilor notstre. c Jrllto-
sibil d'a rrrai irrrxilcir sti r.ii'Jac o rlunonsh.l_
tin no.
Yroiartr sii rliscuL solrrtiulilc r:clot. rlc alt:l
I)ii f'fc cir |rti. , ll ,rtt:r' ,.
Ce {olos ciirr<l su;tLe{.i aLlit dc cortr.in$i ?
Sri ne rnirrgitriur lt lrolitic:r loastr:i.
Sir nc striiugeru r:u [o!ii, dclrr ctl lnai
rrrarc la ccl mai nlic. (apkrrt:e), clcia regc
l:r ultirrrrrl liran, (apkutze prelunqitc) in-
tlrci:r,tAirtlu-tre sprc unit'e 1tr.in unnrr irl-it:Lte ,
irt .iLrrtrl \i gltr('i ;tolilir.t' sprr. (.i .,. iDitlril
rtc intlrt':r1ttti, po ('art rlrclltta irrrlt,cli
tliclr.irzli si lrr',.itrr. rr irlprrrr irrr1lt....irrr.:ir.ilrl-
ini'ricoqatc lrrirr crrri Lra<'t.nt. (.lltItttt:r, 1tt,c_
\
Itutgitc).
[ic ne s;tun acestt' intltrc.iirrl'rr.i clilrtrlt
trcl)uc sii nt'sulltrtrcrl ?
{ llol ica r rrl zir:c r:i trlisrrctt:
si lrrlgrrc c-
llu ilr r.r't. r':ittrl irt Sr.ltrttt r'rr tt rt:r I Scrltrrtt-
\orlir (lurr l rrr:Lrzirro.
I.irir o 1t rt'r.t's tir.r'.
(llirrrl 1lc'l'r'orr s'lr rrrt'at rt,grlc lrtt'rlinlrr:rl-
l..rrroIrr t'rl zqrrrluilii rlt rlcl m:ri irrli.it.oSrrL
t';rzllri rlitr ,;ill srrrrt l,{}nt(,jlill rlr isl,,r.ir:.
l') 5i lrt clrsllr o ltLrlorot.ir.c rlt'ci: r.lr l'i t[oirr-
n ilr lr' ;tzi.
r
Irr vrcntrrlilc frrr-lrrnottst' irr cttli IL.iitrr,
llu ccrcin rlcll :rr:t'aslir I)orrrnic nit.i Ir0gitilr
5i inlilorircl rlin tinrprrl lui pr,l.rt llrrr.c5.
rtici ist:Lrsil{ir rliplorrraticr'i rr lrri Coitslaltitr
Ilrint.ovclnu. \'asLcltlitrn rltlir Jlt,golc rros-
Ir'u si dci la Juntinir I)rliyilo itrl.cli]l)lc. ,)ri
sir fiu r:titor rlc biscr.ici r:a llalci IJasar.ult.
llrsitrr lui c sii nrr rlc:) r.itcji:r. (()uulittni
furtunouse).
' Sc vcdc cii a;a :r fosl scris sii lic si clc
ir, r't'ir ii zicuru
 ,.liqti trinrisul lui DrLrntrt'ztru c:t sit irnpli-
ne E;ti visul uttui neaur.
,,Vei fi ccl tttlti llare vr-rcvod al llirrei,
iurporlobintltt-tc cn liLlurile lui llihai Yi-
l.e:rzul : ,,I)onu a] intrcg ArtlealulLri, al Jit-
rci liorrAlleqtli ;i tl lloltlovci" Ei aduciincl
1re doasuprir stritlucirca purpurci regalc'
Sau. r'ir1ms in cel nai snpLcm lvitrt cltr
vitcjie tl ttearnu.lrti, vci Ii lotu;i sfinlit ca
erou nalional.
Ii nici una nici :rl[a. groz:lv
,,De tru va
ui lern cit nici pral llu se Yrl alcgc de
larri qi dc Dinaslio".
,,1)c rceia lnitrirca cu !i-o uliun. Sire'
cstc:
,^Sir tc itrcorollczi in Allra-ILtli:t. sltrt
sil
'l'urtla" I ('lltluu:e
uot'i 1rc Ciiurpia ttcla
ttclantt rl ittrt i ent uziasl ).
e
Cuvintare rostite la lntrunireh
dela
Briila a ,,Actiunei Nationale", la 8 Martie
1915.
CrLurpunia ce am porniI iti toatit lara, t)tl
c o opclir iuulili.
I'iste clcji un marc lLrcru dobitrdil- crt sit
sc Stic qi troi rLu contribrtit la rcei'Lsll
- politicir ca a tronstrit itu c
- r:ir nici r.i altir
crL 1;Lrtiltii, Iiinrlcri lara 5i-:r spus linrperlit
roirtilt.
,si
.\poi c util ctt gttvortrul siL- sinrtiL cir riLs-
llrrnrkrrcl ce art' de lual o imylttrtc cu lottt:i
trrr:r. aftrrir. de o micii lnit)orit:lte.
A recluce cit rnai mu1[ ace:rstir millori[atL:,
t: {inlt cxpunclilor ce Yretn sir .lacctn itr
toulc colturilc tirrei.
l)-1or, s'rr vorbit dc ltcutralit:rte. NcuLl':r-
lilllL rr r', 1,r'in rl,.'tirrili", o rreglriolri. irl irllpt,
.jurirri ca ceLe de azi. Neutralitatea e atitu-
tlilt:a urrei lirri care r;i-a impliuit Ltnittte:t

28
rriltiollillir, ('llr'c nu llri trt t]ilrric (lc 1't\'{l)-
rlicltt 1i cllr('. l)ri1l rcrrtrtriitllc. \'ocslc ltll-
rrr rr i sir pristrczr.
.\zi. prirr nculrllitrlc rrrr lrutcrr rrir:i cit-
l'g . rri, i 1r;rslt'r'r ttl,l!ut.:
O prct' tlictltir rlc [-rrgrrri ;i rtc rrlirrIii
lril lrirLritoli. vl li ru'rnlrlri rle tlcsnltiorirli-
zlrrtrL llornirrilol tlin,\r'rli'ltl.
Olll c lttclr ('irr(' nu vttlt' lrcctsllr si tirlr:
t t'r'rll' r'rr ttt l' t I . i r' t i r \il n)ir i li r'. r' rt;zi.
lr r ] r r r :
,\t'rltstlr sc ntirrlru'isi,5tt' r:lrilr- rlc lrir,jlnirs;ii
uoqtri.
l)irri ltcurrr lrci. lilllu ltrri. ni sc zit ci
rlcll llorlirt si tlt'lir \it'rlr. ci-l nu \'olll I)icr(lc
rilr)i( fi ili s'iL lirgil(luil tlrirI tri st' r'or
l'ucr, torrt csii llonrinilor' {[irr [']lglrirr.
\tt rtrrrrriri (:ir rrr s l !licrrL rrit i o (orl(c-
sie. rlll rrlnriu'ilt, rrLr Iosl lcestcl: O irrlclc-
g('r'(' s'rr ivit inL|r' licIlir 5i l)cstrr. tt't'r'irrrl
pi'slc \icrra. S'r tlll rriin:'r lilrlrl. irr.\rts
lro Ilrgarirt. tl-krL' 'l'iszrL ;i Iiulirrn. It firtc..
arnrltt,lc lmsl.ro-gr rn ltrr c llll ilryii([:rL'l'r'iltr-
silviur ilr.
.\qi vlcir sir iLlit (l{' rlrirr
qLiir. crrcoon11rl
girlil. carr.rr rrli l)utc:r l)rcLiixk' tir. rllrpi
tirzlroi. sc rot' Lr''r' ll',t)ilnil('t t,'rtr','sirtli
t:c uici nu sc lirq:irlucsc irririrrtc.
29
I)-Lor, irr vlcrnturi dc rIcsrridi'.jrlc 5i c:irrrl
nici rlLr so ItrlcirU P|cvt'rlc ltrclrrt'crilr' lrrrr-
rllrrncnlirlc cc yor sr:lrirnlrr'L ilrrllL I.itrlrilri'i.
rrni rnrrlti :i iut ein(li[. Pt'rrlr.rr t.i'zolvir.clr
ct'stirrnii traLiorrrrlitirfilor'. lrr o solrr!irrtri' cc
sc rtttlrcii (iross Ocstt'rlciclt, -\rrsl.r'il-)llit..
Sc t'rcrlcir caL st vrr lrrrlciL irrloi rri I)rltlis,
rrtrl lrlirt o t'olli'rlcltrlic. t.ltlc vlr tllr Itrtrrr.ot
rrliorrrlilirlilol t,gllti irrrllr.lt{rititr srrlr r.orr-
rltrct.r't'r -\ rrst lici.
,\zi. rrlclstiL irlec lt nrLrli[. rltrr s'ir rliil lir
ivt'll:i rrlIlr. ('ltc s'lrr I)lrlrir itin]ll (;rr)sr.-
[-ttgltln. lineariir-,\lltrt'. -\t.r'irstrt. in Lrir r]i'
t'grrli irttlrclitritilc. aL' rll t'girlir usrrlrrirt'rrir-
IionrtlititIilol srrlr lrcgenrrrriri nrrrgltitri. i-l-
lt lt t tr:c );
I'lu rru r-re:rrr clL crr rliinili, nrclc si ILri
rr silg-ut'itciiliirtrirli ltr lccsl crlillicirL rrl Ilrr-
ulrrit'i-lluri. ctrf(' \'il Ii Drlrrrs0lr.ul srrlr clltc
vor rlrlrnri sonrrnl rlt I'ct,i lltloirpc r.irrt i
nriliorrle tlr: llorlirri. ('-l1.,ltrL:e rttltt:itrslt).
Ll lrccas lr
]rr<'rclrzli rrcrrtralit:rtt':r.
I
I)c :tct't:t. rrtlri ninri'rri ltu in(lrilzllcsIc s'o
susfio.lirIiq.
'\curn trrrii no sl.)u1t r:a si lt: rliirn rle llar'-
Ir'ir (iernranit'i si si ]uitu Ilasaralriit.
Zitrrt in crrlro \'{)tl luir Illsar.llrilr rrrlrr
 30
JI
rd.boi, \t o sirrbirtorirn inlblirciind
trebrti siL
haine dc cloliLr Ei sir plittgcm Aldtalul pier- rr'au scizul, e1 nc poale zice; ,,Yedeli crl
dut pc r,ccie. am avut dreptatc sii aStePl-". Si nu uite
.\url lre lnii ziciincl, t'i sc la rlai ivi o insir, cI putei s5. o pileasc:i. Ial aq[cp-
oclzie pcrtLrr 'lratrsillania. Al!ii) nc lllAl1- tiind, incl se po:lle sit indtro rr cltastroatir
griic cu speranlt ocltziilor c:rri sc ivesc ll Crusulile se p.ot irr:irbugi intr''o clipti qi de
rrrr rrtuI urllli. rrrdc rzi crri nriliotrrr', tttiine c;ti luinat.
\ici la utr secol I r\rtlcalul va Ii pcrtlut DeiiL an sufeli[ o Pagubir.
pe r-ccic. (.tlpktuze). Pr:in Nocr.nbric, se putci zice ci lLtt Dl:ll
In ziua ciitrtl Ilusia 9i noi va Ji o
t^trLrc cri o armatii austro-urlgar'5. Azi exis Lir. o
-\lsacic-l-orcnit. rrr trebui sir cerrsillt :rjuto- :irma[ii austro-ul] garir.
lrrl f irt'ri contli!ii al ''\rLstro-l.rrlg rrici. $i, cit pentru rniue, prcvitd cii biata'lrrtr-
Nici l r.r vt li atiarllii, cutn arn avnt pAlli silv:inic va dcr.cni utr sitrgcr-c.rs Leatrn dc
acj. Nici rrircll ittfcoditrc, ci lolric ope;:a!iuni.
iiolrirc;rcil pcirc tlincolo clo C:rrpali. Si ne temem Ei dc tla.i r[u.
lal-iL rtucle trc rlrtoc politic:r ft'icii. (AltLtuze L)e accea, si nu mai alstep[im.
tttlrt:ittsl t:') . Cerem cl-lui prim-ninistru sil ortlono llor-
Sir trc sLr-irtgtrttt. tlar, itr junrl sitrgulci ualiunca dc luptri Ei trornpelul sil srtne a-
polititc posibilc. $i. aceltsttr. firlir qoviLire saltrrl. (Aplarrzc p r elungite).
;i IiLriL zirbevri. llai lrlcs firi zribavi
l)crrl i{.cti-nr i o courparelie. Sir prcsttptr-
nell un crtpi[alisl- c:rrc slteculcazii ni;le ti-
tlrt li tlc I rursir.
-\cfiunilc s'au ridicat $i noi arl fosl" de
piu'elc cir c cumitr[c cir el s:i se rnullulucas-
t ir cLr utr cir;tig polrivit qi si vindil
Il1 iusi ic-r pirsllaL;i, Iiindcir actiurrile

Cuvdntare rostiti la intrunirea dela laqi
a Culturale', la 15 Martie 1915.
"Ligii
l)-lor, suntrfi rlulli .jtrrlrciilrI rlupir :r-
s.ii.
Plrrtrz,.l, rl-r',,rrsllit. rrrrrlr.li r.orrrinti.
Iu or-icc rrl{ri inrltlr.iLrlrrlt', rsi Iri:]tuj siL
lri arluc Ialrlt'lt o)ri5nuitc. \Lr a;Lclttufi irrsiL
rtcrirstlr rl c llt lrinr'.
(lclol vt'rrili rlc cLrr.ioziialc ori rlt: pcir.c-
ctrr. lt' slrLrir lirLrllii rrr,r',tr tlislr':rclii rriurr,rr
<irci. sllrlir I ) r r
i . ltclrci ci'ilc rlr lipsrsc
rI rI r r rIr r
tlrirtr irr ]]]{irrrt'trlt.lr, grtrt't 1t-r.iI cari tIt'(:i'r]L
liiti lrircvcrriti toli cei cc r''ati slrAtrs lt.i
sltrc u viL int:ill t.r-crlirrlir Si a li olcli sLrli.'-
lclc sprc a intplili l)orun('ir stlirtro;ikrrl
(.l plu u:a't.
l) lor, 1l'ectrlt Iirrsii lrrr lcslancnLll lrri
I)t'tlrr-ci:l-.\llrc. rr1iL avrrn si troi lcstaurcn{rrl
lLri llihai,\'ifclrznl. t -llthut:c /rertclir:c).
I)clil unitrLlril nlitiotuli sub ,\lihai, tr.cc
2ii0 dc rrrri ltiniL la Iitrircr Plirrcilrrlclor fi
280 rlc atri piirriL cc Lllircu sti inrplinc;;tr:.
in lolirru ci rltstivlir'gitir: l rr<lt pcrr<lcrr lrL ;i
l icgalul.
I)r' iLIurrci 5i pAnri lLzi. llri:i ll1 rlc lrril...
'I'rci sct'olc rlltr, ciL siL st zirrrriselrst,li slltlrrl
rorniin ul Pri lrcil)n tclo r-l tril.t,. -{ltiilL r.rc_o
Ir'r.i rlt'r'cnii iusiL plirriL il rroul ltopas, rl.r
rtrrrlc vtr r'!i, cr.crk'rrr. rrnjlirtra rrtlLtnrrlrri.
l) r't'rr 1tutirr I
(,utrt trr.-lrrtt 1't.r'g,rlil ilc zillr lllrr.,. lr r.,r,
rrlirrisrrrrrlrri, irr ircrtrslir rliLr rrlrlli flrzir tt
islr,tici n,'rrslr.r'. i1q:irlrrili-rtri ir (, \l)llr,.
( ierrt'r'lt
li a ('roi('ri l$i 1.azrr1lt lrse I )f ogr.at)1 u I
in cr.lc lrtrtrrr ltutrr.Lc rli,lit l)ir.atrLrl itrl lror,,
rlitt cali r:cl rurri rlc scalrit cLit ['nirclr [)r.irr_
t ip lrlclo r.
NrL lrirscsr. irrsli
;i pt ll cirrcilca: ir:ri_
Iirlcii n tiot]aIil.
Si lrirre l -\r fi corlis o irrrlrlrrtlcniir,
lr'rcrLt.
t irt'i vr-irjrrriLtriilr' ((' llr. Ii rlcslrplrrl. rrl Ii
lruluI colltl)roll]iLc tohtl.
-\1;oi, ar. Ii irrlrclrr.ils o iutrrrcir llestr nu,
lc lilc ei.
Sun I gclclaf ii citri-(.1 :rtl)oril cnri in,
Lr'rrn rrn irrrbrl;rrgal (litu lrlrcl(,lc l Ir(,i
ltrri si sleirsr: t.orlir.r:a anilor. rrr.ntirloli _ rrr
 34
trriit qi au implinit aspiraliunile rnai mLtlLol
genera!ii.
Gcneltrlil cloicir tr:iise 5i izbindise cil
llci gcnera!ii. llai departe olicc ndzuiulii
i-ar fi pirul- o avclturir. Deci, dupir Urrilc
;i Inclcper.rricnlri, ca iqi inplinisc chcrnarea.
L)upir cn:i urmlI o gcncra[ir: currrinle,
cale q;i-a rnirrgilit asp'ilafinnile l:r aceasttt;
Colsolidarer internri a Statului lourAn.
Atuuci sc interneiazi , Liga ptirLrr unilatea
culluraliL a tuturol Rorninilor", care zice:
,,,\ vcniI r'rernea sii prcgiLiln unitaten tr*-
tiollli".
I)cla prin.rclc rnalitestiri rnai litruLLriIe
rrl,. Ligei. lunrcA s'rr :rlurrrrcl.
Anr aluL ci.nstca - gi alti cinstc nrai
m:lLc ir'au1 tvul
- sit fiu mernllru itt ttorni-
tctrrl I-igci, llt: vrer.Del proccsului llcnoratr-
diLlrri;i lil mintc cLlrn eraln lratali t1c dcz-
metici de ci"rlre reprezeutan!ii generafiei
curninte.
Dc atunci sr.int abii 20 qi ceva cle at:Li.
Tirrp scur! pcltrri cei ce qtir.r ci o i'u-
licre nalionali estc roclul uuor opinteli si>
culare, ial rrurnai aparotlt efectul uuci itr-
r,irtitrrri rliplon-ratice abile. (Aplauzc).
'l'irr p scurt pentm a creiL o congliinll
rtt'tecli :r nouilol noas[t'e teluri, un l)Togratn
nrliorral clar, encrgii dc ofcl qi puter-c de
sacrificiu.
'Iirnp scurl. rrrai aies spre :r {oltr), pentru
itrdeplinirr:a urrei opere de uriaqi, o tine-
rimc riru prcgriliLit de niqte imprejuriri nc-
prielnicc. Acreastir tincrime i;i avei riiditci-
t:inilc in eltoca cle oboscalii carc a urnrat
tlupir indclrlirrirea opclii gr:rrcr:rfiei cloice.
l)in acelLstir lincrintc s'au ritlical rnul!i
r-'arncni cLr rrriutct lrine inzcstr:rlii, clar ctr
iuirnr irrslririrratir in lurlilc apusului sau
oaneni rriiliii'iti cu scoala dcla lroi. carc
rru e scoal:l rnarilor jcrtfe prltru ncarn.
Irr aceasIir ;collli. studitri dczitrLercsai a
ftrsI niuricit tlc sislr:urLrl rralloieorriau, irrr-
pins mai deparle ca ori-uitdc aiurca, 'li-
urile rLnivelsitare au rriuns valori) ca titiul-i
tlc bursir, qi 5colile rrolslrc s'iru pl'r:flcul in
Iabrici ds postulanli.
Dela aceq;lia sii ceri sacrificii lirutni !rr-
plinirea idealulul ltostru ?
$i nc mai ntiriun cir slrnt. alat de ntulfi,
crri nu pliccp nirnic dirr evenirrrcntele r.le
al l... (Vii a|,tlauze).
-Avenr romini, cali iqi dau acest lrutne,
cilri surrt cettileni romitri qi sunt chiar nls-
 culi l)c l)ilrlrer)tul romitrcsc. dar n'au su-
l l,'l rlc rorrrirri.
Cc ,,stiu el dcspre lralsilvrnil 1 I)e is-
[oli:r ci. nici o boa]rir. Unii au losl pinii la
13ra;ov... il cxcursiule, Alfii cultosc gara
r.lin ,\rnd si cea tlin Cluj. pc unde trec cekl
clouir Lrcrruri spre Italis. Idoalul nafiourl
il pleacir clisciplinei de particl. Sibiul ori
l3luj rrl il vr-rcl priLr prisrna pcrspccLivei unei
p refecttri.
I)intre rrcc;tia nu riLsirriI alnstoJii cura-
io;i ui pruclerfii, secii cc,q;i acopcriL nuli-
taLcir cu aere gralc dc diplornati, alirLuri
rlc simbria;ii legafiunilor sLrriine. (.,lplau.zc).
Azi toti licirlo;ii !qi lirsfa[iL jgnomiui:r.
Spionii sc l)r'ind la volbir ;i rliscuti idealul
na[irilal. Eu culosc douir fcluli dc ticirloqi:
ticirlorii Lil':i ar-gumcnte, modeEti $i rcsclrl-
ttafi, qi licirlo5ii cu rrgurrrente, cu mull- mei
lesttlerifi. ,\cc;rtia ULL dcscopcrit az.i Dilr'-
rlarrelele ( A7.tl au:e ).
l)acir rrorocul nc va rjuti, vijelia, care
ne yr dlrcc la vicktrie. r,a dcsrirdircini sLe
jari cu nrAndrri ooroani, tlal cu r:idiicili
putrc-dc ;i r.a spulber:) loat:i l)lca\-a $i tot
g rrrroirrl. (l ii tllauzr).
Pini ntuuci licirloqii proslrereazi. Ei ne
rlan priveliqtea unci vicli sociale desfri.uatc,
frirniintalc de dcilul ciltigului Si al pe-
trcccrilor.
Pctrolistul vrea siL exporleze benzini, :r-
rlic:i nuLritiune pctr[ru vrirjtrlaq. Agricullo-
|ul r,rca sir c)iportezLr griu, ciDd fiecnt'e
chiliL irrseLnneazi poate urr vriirna$ rnli
nrul[ qi rur liu sau nn _lrate mai pulirl. i\.:-
{iorrarul J3:irrcii Nalionale cere statului do-
bindir clriirr irr ar.rul cc aocsL:r i-I imprLt-
inutrt. Tnturorl lc lrebuc bani ca sir pc-
treacii.'I'cal-r'elc sult pliuc, t:itrc'tn:r tograf elc
lir'silr'. \ci, lur llrir\cuIiciu lti ,rlt:lri cttPl{.lt
imbccilc stlniincl e Ll tuzi:lstl] tll cu 1rllftY1ll
stttt tut int rtin't L:t o scrb:rre itr fr-rlosul n-
rrrri ccrc sporti\- rlin BLrctlrc;Li se pltitci
120 lci loia qi locuri l1u sc nliti giiscau.
In vrcmca acelsla Romiinii ditr'l'ransil-
vrliit mor clc Iolme. Rclugiafii :rrdcletri
rlomr pril tu{i;ulilc ;osclei Ilisscief.
.\qriL sc infirfiqcazil. la noi. kL ut'illte des
./1'1?lc.s, priYcglliul dinairrte r]c rizboi.
.\ccsLola sir le ccri jertfc I '\cc;tia s:i
Princascir cle butlLi Yoio rlzlloiul ? Da, I'iz-
lroiul cu toatc ororilc lui, rizboiul cu potop
rlc lbc, cu rllot:lnAllo de morfi. alit dc inalte
in ciit impeclicir vedcrca. iu duho:rrea ca-
 38
davrelor in descompunele, irr lumina in*
ccrrdiilor pus[iitoarel (Aplauze prelwEitc).
Acesta cstc, nu o ascurrdern, prelul idea*
lului rralional.
Acest ideal se rezurnl, azi, in tot ArderluL
cu Bucovina.
Altceva, sau chial lui ntult, nu vren.
Sunt unii cali ne r.olbesc azi de Basara-
bia. Vorbesc azil dar de cc rru vorbcau pdnil,
uzi 'l
Aqi vrea sir ttiu cc opcrii de propagandl.
('c oper:i culturaiii, ce sacrificii nu ficut
perrtru Bas:rrabia, scLrrlpir tlcsigur. Ei ea i-
ninrilol troaslre J
Numai de cind s'a por"nit rcverrrJicarca
'I-ra rsilvanici. s'a agitat chcstia IJasrrabiei.
r
Jlasarabia in pizm:r Tlansilvanici i
Biati Rasarabie I
l)ar sir conplriitn 'Iransilyani:r cu B:r-
sarabia ?
Intr'o parte ,{6.000 de kilorneir.ii p{tr-a!i;
intr'alta 115.000.
Intr'o parte 1.800.000 de romAni; in-
tr'alta 5.000.000, imprcuni cu Bucovina.
I)ar iertali-rni c[ cobor chestiunea la aqi
socoteli de bic[nie.
Ce este Regatul rourdn, firX Ardealul
39
O absulriitatr-r ge.ograficii.O fi;ic de pi-
nriint inlortochiatit ;i frintf in semiccrc.
-\r:itaii accastii figuri scliilordii unui copil
rlc ;:rplo ani s,;i intrcba[iJ ce lipseEte Ito-
r.nirriei ? I.ll. cu mXna lui agiamie. va trage
lirirr ce inrplineqte cxrctl- ( 'Lytlauze)
Iertrr,ti-rni pednntismul. dar tsiiti cI r:cr-
t11l e ligur:r carc, la o circufi]f elclltai ]nai
rrit:ir, are supralata mai n1arc.
Noi avem glanifa cca lnai rnai:e falii dc
heritoriul ccl mai rnic.
tr'lilitirrcSter, nu sc Poa[c l]1ai rlu
Apoi, partea uolstrir e rlunai strdrlto:r-
rea dintre coarna Carpllilot' qi rnarea Ne:r-
grir, drurnul de lrccere a lrrigll[iurtilot' p'tl-
poarelor.
l)e :,rci, toate durerile dilt tl'ecut.
Asa dar. absurditlte geogrlficl, dc o
parte ;i Iataiitatea istoricl de alta. (,f-
plnuze).
l,n grani{elc actuale. sul}lcrn o lari ffri
viitor.
Spre a ue irnplini aci rolul european'
ne trebue bastionlrl cc dolninir aceasti. po-
zitiune.
De irceea, alintim citre cetatea naturalI
?
a Ardcalului, ci.tre r\cropola romitlismtrlui.
 40

Aci e ccrrlrrl, aci initnn romAnismului-

Aci, itrtr'uu pllal fcnnec:rt, zirlit ca iu po_
\'elti. in yrcutra tlin pe5terile Cnrpatilor,.
s'a acl:ipostit conqtiitrla tle lcanr. Din a-
cc5li niunli tAEtrcsr: isvoarclc riurilol noas-
tlc r:c carit, sprc;osul druriu.can, in urrtlr.le
lor, sLtsltinurile frrtilor. De trci. $incai ;i
I)ctru -\Itriol nc-tru Ir.irrrcs llirtuliile obir- Cuvdntare rostitd la lntrunirea dela
Craiova a ,,Acfiunei Nadionale" la 25
;iei noustrc lalile. De rci at roit clascirlii
Martie 1915.
nelntului, sltr-c lt ttezi (:onftiirltrt uatiorurli
irt r rerurrlilc dr tril:rr.r. rll sirrr,.
' SccLrli izr-oarelc, ninricili pe fra!i. a.jr:tirrtl
victolia rutgurt'ascit) iii itLl sc yl rnli zice -,\srarir erlrrr lrol.ilit a nu yt:tti lt Ct'iriota.
,\r-c:rrn rlorli lloiivc: o n5oari inclispozi-
:

,.Rotnirtul ltu picrc 1,,

l)c aceca vrern ArderLlul ;i rrintir: alt.
l)e acccl pot rc'ztLnri toI t.c farrr s1;ns,
t'ostincl qi repctinrl accst singur cuvlint:
Arclcalul I Alclealul I Arclcahrl ! (Langi
Si
it r'ttclic,'tI'lartz?).
licl apoi un motil dc ordin politic, tlc r:lrc'
loirr pule ir vorbi ll hiclatir.
Dcstul siL vii spui c:i nrr-rLivul politic is-
Iorit tlirt prcocuftrcll (l'x lroct ltrai l'oli'tkl
tlclrr r-orlrc la Iaptc. IItii rrplrut:r:).
1)c cintl, d[r. rltjclli trit pt'cgi'rlt.nnr sii vri
llirniI o tlcpeqir dc s('Llzi') :tlI] ltt'irltiL o tk:-
pcSir dcla Craiolrt, crfe inri rcl:rti\ celc 1:re-
tlr:<:u It, la o coilsfrituilc.
In rrunrclc ilJui )Iargirilonliltl s. crlutir s:"t
.r' jttslilicco pulilici r',. l,irt'c \('. iIi', II('\i'i,
rlc expliclfirtrti ;i apoi ni sc (ltcllrit rizl)o.i.
Obslai:olui c loLcltrattll ttn iLrtltolrl qi pr:r-
lul de puqciL o n[rlcr{ittue.
 4.r-

Acr,asll nrrm:ri nr'a irotririt sli.viu la Ct.a_ rrcamulut, tt'elttrc trumai o ininir rolllii-
iova, ,si nuut:ti ca sI lac act dc prezcnlli. rrcascir. fI'ii Si lrenetice apl{1 rc)
l)ar pcrrrr itcfi-rtri qi tnie o scurtii cxpli_ I)'acceir pul tle zcc,e ori nlai mul[ pref
cafic:
l" ('irpul 11111;i ciolrrtt rlitt Httc:'tt' tlt'r"al 1tc
In lurur Scptcurblic. r1-l IIa;.ghikrman capul unui procopsit' cu mintea sotisticrti
nri-a l:icut 1) l)r.opllnor{, pe cant :rnr r.cla_ 5i cu lrizurri ;i lurnuri tlc diplornat' ( l-
tat-o in anrbckt uolslre t:oili[r,te din lirrcrr_ plau:e).
re sli. I)'aceca vir ccrcln uu rlulllti sii Ilc llscul-
I)aci lr;i ii spus un siugrrr cuvilnt: rh, tati ci sli Ei lirPtui{i.
cram dc 5rptc luni irr r.:'izltoiu ulirlrri rtr: Yir. ccretn ca. s[ \'i spLrtrefi lirspiclt vo
Ilngr.rri. inla.
l)c lrci o rlcoscbirc clc piLrrri. pllr:reu N'atn vclrit la Craiova sir stul der;teptr-
nrca rr'anr rnunil'csllrt-o priti stratagomc clc rca r:i ca tl-voastrit sirue ciirrtali: ,.Lir:rt'mc"l
culise t.i am c;il in largrrl lulnci $i iuu (,l1lrru:c f renetice)
:rvut cLrrrjirl. llc c&re dcsfirl si-l aibtr rllii,
rl'it lrrcc irpcl lu opinia prr)rlicir. (,\ytlnuz<,
lrr:netice).
\c|lslrr olri ic Irrlrlir'i r' sirrgrrr.rl r-,1.,,,
tle.la inceputrrl rrizlroiului curopcrrrr. :r vit-
zut ci:rr $i l'a soviril.
Inslinc[uL ci a bst nrai sigut'doriil toutc
clriLzrrllill cclol irrclriprriti.
Il chcs[il r]c neilm, cart ltc fritniintir,
nu sr cerc ;tiin!ir. ifrcbue;liil][ii ca si alci-
tue$ti un bugetl h.cirue gtiinfiL ca si. r.ezolvi
o chc.slie dc clrept. Ca s)i pricepi rrlzuirrfelc

Guvdntare rostiti la Clubul comservator
din Bucuregti, la 10 Iunie 1915, cu pri-
lejul proclamdrii lui N. Filipescu ca pre-
qedinte al clubului.
l ) lor. vri nullrrmcsc rlc cinstea cc nri-
afi l[c:ut insircil chi-nr ri sir sccutrtlcz, di-
rijirrcl aclir-itaIca clulmlui, rctiutrcr r]lui
Lalror-ar5' irr intltr-cj rrlirilc glclc cle uz,i. (:l_
ltkttt:r ).
\-it nluilulr1csc 1i de mlrrifcstalitr l:L
r"ali dedrrL. :rl egirr rl Lr-rrrir pre;cclintc.
(irl.;rirrrlile utelc ltu;i o lralti: lrunir, l-
r:ectt d'a rru dn loc la echivocrtri ;;i cste ct.l
lrttli ,' l)r'isullljr (.i .,' ittr rlr lIcir ttir.i o
iudoirlii dcspre in[clcsitl alegcr.ii nrele. (J-
llart:' 1tt cl rt rt gilr ..
.\r', r' 1', 1.5'1.',, rrc lnri I,trlrilrrl s t'\i ullcl,.
iuterese clcciit firiind scatrdal in iulul ei,
trLr-i pot inlesrri jocul gi, c.li:rtr,un scnlinrclt
dc rlcr:cnfit, rrn tnir r.oiu ocupi dc ea in niqto
imprcjur:iri cc dc5tcaplii alte prcocuir:ili.
(:lplutt:e).
Inaccsle impreiurlr i exteLne crr. par.Lizun
al ac!iLurei, stltrt Plitr rlc arhtrira]ic pcrrlr.u
lr:utralisiti.
.\r'r'slil. rrriri ;rlr.r rllli ii c,rnrlrlt.i crr lrirr'-
Iizarrii in teorie ti rr'rzboiului, sLrnt logici rii
q lirr ce vor.
l,,i insi vor urr lrrt:r'u ritu 5i sLrnt itrlirl
rlc prriitr nunl cro li.
In ldcvirr, toli:i lurncl simtc, cir ncutr.a-
lit:rtcrr pinir irr r:lpirt s'ar Irldur.c pl.il cr
ca [:rstr<.rlit exlernir 5i itrtenrir.
l )r,ci. intcnsu llirioritNtc a !:"irii c pentt rr
rr:linnr'. (,lplau:e).
-\tunci l1u rnai lll'ict:p alLepLNr'oa.
ct:rrc
I)r'iccp sti a;tepli tlat:ii c sir tr holiLriL5ti
tntrrrai inLlu cit s'lrr ivi o ocliziLrtrc flr.orl-
biiir saLr rtrr. Crind ilsiL cstl holiLlil. c:inrl
rtt pofi sir rru fii hotitrit, crlrr.l u'iri ilr:oLro.
cinri ai ltierrlLrI ot:irzii lar.ot':rbi]c po care
ruu le vei mai giisi, csto o irrrprutlentir sl-r
altcpli totul delr noroc cu l'iscul ca yictc.r-
riilc ori iLrflingclilc tlirlilol siL ftLcri tla-
Ieit llor{l|iL lrr rr, {iurr| r iri l,lrli rrIil;i nIi
plirnejclioasiL. (,lplctu:e prclunqitc).
Ultimul rnotir. dc aminare, itrvocul rle glr-
 46
Yerr.l. e cirestiurlca ncgocicrilor diplonlaticc.
llc nouii luri de zile st[rninr c:r sir sc
zorcascii trar]$arca chcstiunei diplornaticc.
De :rtulrci lrcl.ruil sl"r spunenr fr:rnc cc
vroirn. $i au trccuL lLrnilc fririr sir llri$ciun
pinir cc, acurrl vre-o douiL hiui. arn fost
tltizrri(i allirrd aceste velli: Itllia :r iscllit
Rottrittrirt nici n'ir inccput lratirrile.
Era mai lctl li era nrai ntor in:rinte. Flr':i
ttuti tt\,'t si snrrlgi c"\':r rlcll \r'rrlri lrjrtrl
I)ardant:lclc orrru rlesclriso si Srrrbiir nu di'-
{irreir singnr:r rroastrri lirrie {lc coilllrlicrlic
< u li,rt rtrlt:r.
Erii uai usor sir olifii ccvi dela aliali,
<'itir lreme nll sc $liii incotro v:r :rptci
Italia. Iar tlacir 11ulii rnl sufcreilu infriiir-
gerilt: rlin Galilia,, s'ar li putut trecc gi 1rcstc
rroi.
Irr rt<:r'stc grc;cli, grrr-er:nul le inloxrcc
il conlrrL noirstrir qi ct'rc sir Iinr r:ontra lirz-
lroirtlui. c'.rr sir-;i rr:purc gre;cIile. (Aytkrrtzt:
prelungite).
I-anr lt:olrhI ur] r]ou ratgaz tle doui iritri,
ca sri nLrgocicze cu deplinul nostru corlcurs.
Nrr putem insir sacrific:i totul;i Ia infinii
I)0rltru aceastn.
47
Dar guvernul, care ne itivinuc;te prili
conversafii particrilarc, uitl ci lloi nu cercm
de ciit realizarca angajamentclor ce a luirt
IafiL de Iiuropa iutreagir.
0 pcrsonaiitalc dt scatlit, rllcrnl)nt irr
partidu] libcral, a f ost trimisii la itrcepulul
icrnci trccutc. irl ruisiutre in Fr:rnta. Accl
prsoarlit, pc carc stnl glta ll o urttrti, lt
primit la plecare irlstruclitLr dela ])alm i]li-
uiritrii, cari i-:tttl sl)tls;: ,,Spurte, itl nuntclc
Dostru, la Plris, c[ in lrcbrual'ie Iiourirl!a
va iutri irr rizboi".
Accsleir sc petreceitu prirr I)cccnlrric 9i
acum, iu Ii.rtrie, gtrvcrtrul sc deqtcaphi ctt
chesliunea diplorlalicii int:i neli:zolvati 5i
iqii lorrea gir an g:,riatr el1[cle. ('\p klttzt : p r eI u tt'
qile).
$i unii tlintre noi au fost :rmrigili lot Nql'
Nu mI pling clc accasta- I\{ir plAng cii, fiind
inEclat, am tnqelat (fie chiar de buni cre-
din[[) pe al[ii.
Cu aceast:r nu mil voitl irnpiic:\.
Ca pregedinte al Clubului, voiu stirui in
p"oiitica de acfiunc, care va scip) ce se n1ai
poate din discreditul cu care ne-rn acope-
rit chirrr pe ldngt puterile rmicc
 48

Iar dacl nu vom reugi imediat, cu per_

sonal (iar nu ca preqedinte al clubului) .mi
voiu isplrsi greEeala gi voiu pliti vina nc_
eltati.d'a fi fost un amlgitor. (Aptauze
prelungite Si entuziaste. Aclamaliuni).
Cuvintare rostite la Clubul conservator
din Bucuregti, la 24 Iunie 1915.

Domnilor,
N-u v'atn convocat pentru o chestie per-
sonalI.
Cel nult se poate zicc cra e o persoanir
in contra unei cauze.
'\ceasti cauzl e cea rnai sfiutiL pe care
a cunoscul-o neamul nostl'u,
.Dela intemeierea Principatclor qi pinir
lzi, nici o genelalie nu s'a aflat in fala unor
irnprej urlri mai rnircle.
De aceia, aceasLii generalie, de va li Ia
iulltimea marei sale daborii, va fi cea mai
liudati de cronica neamului, ori altfel vom
fi generafia blestematii de nepolii qi de stri-
Depotii no$tri. (Aplauze).
Astfcl, vi facem un siugur apel: uu apel
l:i dalorie. (Yii aplauze).
S[ nu mai auzim, in momcntul jertfelor
 50
suprcme, pornenilrdu-so dc disciplitrii de
partid ,si de corrsideratiuni nepotrivite pen-
tru irnprejurirli ca celc dr' azi.
De altlel, dc vi veli face datoria birrbl-
lc$t, veli avci qi unitatea de partid in rnij-
locul aclarnnliunilol Jirrei qi intr'o clipd par-
lidul rruslrrr sc va inilfl sprr.: culrnilc m:L-
reliei. (Aplaure frenetice).
Noi suntcrn hotirili a cunnii r.epede, lie
chiar ct sabia, un echivoc ce sc prelul-
geqtc prin o lipsii de dernnitate. ( Aplauze
lurtunoase)-
Sus inimile, domnilor conservator.i I a..l-
plauze).
Cuvintare rostiti la meetingul dela
,,Daciao la 28 Iunie 1915.
I;a!5 de criticile cc ni s':rn adus, simt ne-
vo-ia de a justifici politic:r noastrri) nu nu-
rnai ca singura poiiticil rlaliorlalii posibilii,
rllr 5i ca celr rnli errminlc li cca tnai prtt
denti.
I)-lor, sunt rnai binc tle lre.i veacuri
tlc ciind am cucerit petrtru ultitna dat[ Ar-
dealul. Dc atunci, mai intAi in mod nedeslu-
qit, apoi tot mai clar, fiecare rornAn a tr-dit
cu spcranta c:i odatri vom reface unitatea
nafionala. .\$lcptam numai ocazia.
Eri si ne vie un om de gcniu, capabil
de a inriuri Europa, cum a fScut-o Ca-
vour) ca si provoace ocazia ? Ori, aEteptam
ca mai curAnd ori mai tArziu s[ se iveasci
dela sine ocazia ? Nu qtiu, dar in fiecare
suflet romAnesc ziicei credinta cd odaH se
va ivi momentul cel mare, ci, de'nu-l vom
4
 52
noi) il vol vedei copiii sau nepofii
"\'edci
no;tli. $i aLutrci, ne alAnd aIt tnerit decit dc
a [i stal la pindiL, nu ne rlrnlnc] decit
sir ltrindcur ocazia ce nc-o \ra lrimite noro-
cul. $i illir, cri rrolocu] trc-:r ales pc loi.
Austr.ia illlrii irr riizboiu. O coaliJie o inrp,.c_
solrii. Iiirzboiul c dus in uurnelc irrincipiu-
lui nufionalitililo r. Pentrrr fiecare neam din
.\ustr o-fltrg:rr.i:r lupLii un ver:irr. Jiusia perr-
lru cehi :si r.ittelri, Scrbia 1tt'ntm sirbi, I-
Ialia pctrtru italicni. SingLrri ruruiirrii tlitr
Ungalia sutrt <iuqi in foc Ei puqi in primir
lirric rlin cauz:r rroasLrir, I llt.rtnirriei. carc
ir.rsir, cuirr lL zis (ioga. lrclrecc ;i rru vrra sli
5tie dc ci. lar r-lacir rruiirtim :rccasta. ui se
s1;une cti vlcm liizLroi nLrmai dc dr.agul lor'.
Ei rla, il vrcli. Rirzboiul se lace pentm itr-
cit'lcnt dc grurifti, llcntru olclsi adusi rr-
rrni amltasador..
In bazut rlc lati ttebne si vrem rlz-
lroiul, t.rr iualo pjscul.l;0 lui. pirri la ullima
ctnlim:i, pAnii la ultimul oin, piu.{ la ultima
pic{turi de singr.. Altrrrinleri r' peir(,a nea-
rnului, e ruqinea petltru accst Reg:,rt cu iu-
dalurirr' lafn dc frali. I:tt niairrr. rl fi, in
locul rrizboiului natiurrilor, lupLa frrrtricidi
;i aci, iu far:i, r:irzboiul civil.
53
Da, dJor. Lupta fratricidi Daci picrdem
aceasU ocazic) s'a sferEil- cu unitatea Dafio-
nalii. Nu nrai rirnine Ardelenilor decAt s5'
ia pc llalgra de SeI, sri cteviud. toli rerre-
ga{i 5i sir ne sprui: .,Arn pitinrit de pe
urma voastri. N'a!i voi! sir ;ti!i de noi. Nu
vir mai cuno:r;Iem."
Iar in larii \ror]1 avei uua diu acelc rii-
lIl, 1i. rl,. clrIi rttr'r cUtrclllttl'.
Ci.ntl ant ccrut intrlrea itr acfinne a Ro-
nrAniei, cArttl aln zis: ,,Acum e lllornelltul)
rlttitlati va fi poate Prea t;irziu", ni s'a
s1)us do unii: ,.$i loi vleur, ca -,si voi) ilnpli-
nirea aceluiaqi idcal na{ionai. dar s[ mai
alleptirnr. [[ai lirziu v:r ]i mai bine" Azi,
in unna unci viclorii austr'o-gclll{l}lt asu-
l)11 rt1$ilor, Iri se zicc: .,Vedc!i crl' rrtr iost
pre\'riz:itori $i J)ine :rnt {iicul cir tr'atl itt-
tllrl" in rirzboiu" ?
l)4ci aseulenca prevederi s'ar indepliiri,
sir nu creazii reprczentanfii politicci gel:-
marlo-filc cir vor fi liudati plntru meritul
prevcderii. $i sir nu se uite, c[ am pierdut
morn(intul cAnd dcfileurilc Cal'palilor erau
libere iar asl-izi sutll inthritc. $i si nu ni se
sp[nir dc lipsfl de muliliuni, clci avell. tot
atAtca munif iuni cAte arn al'r'rt la inceirui.
 Acestea sunt urmirile p.entru tot ce arn
flcut. Dar iati ce am fdcut: noi am inar-
mat gi aprovizionat cu muniliuni Dardanc-
1ele. Noi am trirrres sute de mii do r.omdni
din ultimele oontingente in foc, sir iupte in
contra romAnismului. Aqteptau recrutrii ho-
t[rirea Rominiei. Dar RomAnia i-a pdrisit
qi in fala soliilor cu lacrimile in ochi, o-
Iilerii unguri p5lmuiau pe ,,Valahii putu-
roqi" gi-i trimiteau in foc totdeauna in linia
I-a. Lozinca este: ,.SI piari Valahii".
Astfel, din cauza noastrl, putrezesc oa-
sclc a sulc de rnii dc rom:ini 1,r. cirrrPiilo
Galitiei.
Act'sle a sunl efcct elc.
Aceastii polilici nu ste cea a l)rudelttii.
ci a laqititii.
La intrunirea dela 7 Septembrie 1915
dela ,rBoulevard".
Vroiam sii vir vorbesc de complia strdinl
care se intinde 1a noi, cu complicitatea 9i a-
jutorul statului, qi sir propun unclc misuri.
UzAnd cum se cuvine de lege& po$tal:t dc
expioalalc ;i de conr.cllia ilternatioualir
po$talii, s'ar fi sfArqit cu propaganda priu
presi qi cu cutnpi.rarea zi:rrelor. Aqi fi ce-
rut rctragerea excquatomlui vice-consulului
gernan la Baciu, dovcdit ci subvetllioneazi
presa ostilir lirei. $i s'al fi plopus ntulte
altele.
Dar, de cAteva zile, situatia extenri a
cipitat o gra\-itate care trece cu tnult peste
a( L slc p |eo c upi ri.
Din ocazie in ocazie pielduti, politica
ce s'a {iicut in ce|curile noasLre a aiuns Ia
f aliment.
 56
l)ar in loc sii se clepue bihnful si sir
:rliziirl, sc pefscycretzr"t il ct'oat e.
Suntcm du;i la prripiistic toL in nrrmele
itlcnlul Lr i r:rIioua1.
,\ccsI ir]cal national inri atlucc arrriLrLe
tnilioarrrlc rlciartrnci Ilurnbrrl.
Fiuropa irrtreagir a Uost arnirgill ctr acesLe
rnilioaut., ( at'i ar li cxislinrl i:r.rll'o anume
ladi de lier. Ciitrcl s':r dcschis la,-h ck Iier,
s'a virzu[ c.:r cri goalii si cir Ia nrijloc eriL o
I'astir r:xcroch eli c.
TIr tn" l' rll0l c:inrl rrt. lirs;irrr :r Ii inccr'-
cLtiti, rri se lorbcqtc itrcri de ic1eal n.'rtional.
Glunra trt'ce pesto mat.girrile iuglduite.
Suntcm arlrririrrtati tlc invitltrirc c| s:i fitn
sugrumati.
Suntcrn de li:rpt in liriboi cu .\ustro-{ler-
rnarria. IJitr rirzboitrl e de o natur.i sprc_ialii.
La sfliri;itul secolului al 18lea se practicir
un lel de rizboi al ciirri [eorctici:rn I fost
ger)eralul Herrric von Btllorv. ;\ccsta :r scriso
carte despre rirzboiul fiLr.ir luptir qi liriL
viirsare de sAnge. Ace:rsti stratcgie litrtei
s:i opcreze pe lilariuri qi in dosul inamicu-
lui, siiJ incercui:rsc[. si-i taie ]iniile ctc co-
municafie qi s:i-i ia tnagaziile, silinttu-l sii
ceari gr:rlie.
h7
.\ct'lrq rirzlrrii ptrtin glorios se tltttt: cott-
tlr no lstrir.
CAnrl lortr fi irrviluifi tlcla Doi'ohoi l:r
Scvclirr ;i (ltilit Sclerin la 13l1cic, r'il tli:bui
sli rte sultune tu,
\on lctlri aturtl'i rttr l)oP{)r illtr('9. cu
ltrmall srr. lircul- liriztttrir:t', Pls' dt: mai Ii
alrtrci politicir ttuliolrrtllii Sc lirspilrtlesc o
srrrnit clc;roadcvitrltri sl)i0 l sprijinl l)olitic-tl
supurrllii 1i :r la5it:'rfii.
{1' 1's1'}i1rstc dt: ittt tltiliiltr tle gr'rritluli.
Neader.ir'paIctrL.
Nn srttrt itr trtirrlrlt Scrlrit'i ttrlli tllttlt tlc
30[].0t]0 o:rrrerri 5i pleiirlrl cl'l 11rl stlllL lrioi
rrtiil. Pe 1lt'ortttrl t'ttsesc st' aIlri toaIt lrrr-
pt'lc cc tr:ru piniL aci. \tr s l rcgiLsil. ttnlla
nrtmai l trei rlilizii. $i t o r:olrilirr;c sit
intreprinzi o o[cusivi itr t:oliir:t liritrirtiei
1.i :r Serbici clr trlrti 1)rllir] tle 120{1.0{}0 o:r-
rnt'rri. -'\nr cotrYitrgcrt'a ci-I dll(lii t1r.'-lttn Iitce
tllrlot irr. :tllcttl itt lottlr':r S, t'l'i' i llil \ ill llrli
l)ro(hl('{' qii nrI} scipir tlt llritile,itliit cc 're
arlerlin f1i.
I:lI ttu r-ir avc:\ ioe tlccit liinrlci rtrtr [it-
giduit cir ttu votu nr'tqci
.\rtr a ziL zicinrln-trt'. ci-L ltn mct'gr tlltcii
 58

aliatii ar dcbarcr) in Balcani 400.000 rle oa- neazri jertlirea tutur.or aspiraliunilor nca-
meni. D-l Talie Ionescu cel diutdi nrj-a spus mului, siL cerern imediat rnobilizaretr. (,,1-
ci"r ar trclliti sii sugcrim Quadruplci Irrfe- plattze. pr,elungite).
legeri srl irdrrcd. o sUl;i s;trr d suliL cirrcizcci $i sii cheltuim loatir energi:r ce e in no.i
de mii de o arncni. ca sir irnpunern ceiace datoria ne porunceQte i
' [']u i-am sp Lrs : ,,Sir o f ncem, dar si n'o / Lurtgi ;i sgorlloloase aplattze).
lorbirn'. CAnd guvtrmul va auzi de aceasttr,
el, duilir sistemul lui de ipocrizic, care rlc-a
atras clisprcful lunii, I'n ccr.e 400.000 de rta-
rncni. cdt itu se p,oatLr aduce.
S'a neneliI cii l,ocmai 400.000 s,au cor.ut.
Dar trebuc si fii ul triplu irnbecil ca sli
propui aqi ceva.
Linia lerat:i unici, ccexisLlpril Serbia, e
o linic cu debit lbarte rnic ;i e o stupiditatc
sii ccri ca cu accasti linic sii sc trausporte
qii sli sc r:rvitaliczc 400.000 oanreni,
1llus
armal.a grcccascir, gi si se dcserycasci ar-
rttata rornanl qi arurata sAr-Itcascii. D_lor.
lrebue sir se stirgcascii odati cu politica
nctlennitilc.i qi a la;itlici I

S Lrltem in ull-irnul statliu cA nci se m:ri

poate alegc: Or.i facelr politicir nalionali

Ei atunci trcbuc s[ nc facem datoria ime-
diul: oli '1rolitici girnrarrotild .[r.arrci.
Fiindcri aceastli din trrmh politicl insun-

CuvAntare rostiti la inaugurarea clubu-
lui oFederafiei unioniste. la 7 Octombrie
1915.
Dornnilor,
Avind a vh face o cxpuncr.e I situatiunii,
r.oesc, il:rinte dc to:lte, sir ilvedcrcz grariia-
lcn irnprej Lrrirrilot'. $i tot ce irot spcr.ri dela
exJnlncrc:r cc voirr fncc^ r: si irrfig irt rrriufiic
l r:AL mai nrnlti romiini crr,diuta ertctii
deslrre grirvitltea or.ei llr.czctrte $i sir tre-
zcsc la ei spiritul t ' jcr.tfri, pentru a-si facc
cu [otii datoria. rnricar. la ora cca din nr.mii.
l'l abii o lul;i dc zilr cle e lind lrl spns: ..J-
crm nr) an l-ingurii flcclLr ia l3udaprsta
trrnsec irl.coltlra noasiriL. Acrtm Jaccirr rtoi
tralqee 1a P.r'cdrrl. Iatit druurul ce tun strl-
bitut." Dar cc dniin :rm lircut <le o luni in-
coacc I Itrarnicul qi-a intins liniiie dela Irrc-
dc:rl la Severin qi acurn vrr:i si nc invllue
pinii la Balcic. l{lino vorn Ii luafi in cieste.
6l
0 coalitic balcauicit, ce se putcir cotrstitui
in -tolosul nostru, s'il incltciat corltra roils-
lrir, ct compliciialctl Si :ljulorul ilosil tl.
i)e tlczltslrrl la crr-c aur:rjLrrrs, c 1':rsptlll-
zirlor lu'\'cl'nul 5i noi. pentru tot tirrlpul ci.t
l-am:rjutat. l)ar alem iji o slobil desvilrovi-
lire: cirle tr'ar fi acolrl:rt un ritgitz, tlou[.
trei. zccc. caJ cu to!ii laolaltli. iirtr'ttrt gind
;i inLr'urt sttlcl, sii Porniul ?
Dt' oinrl irrsi cl-l Brllirnu a sc:tl]it[ 'si
ocazia illrt"trt.i Itrrliei in t'irzboi, nli-arn rl:it
scarn a cir n Lr e uitnic de litcut ct gttvcltrul
:lctnal.
F-iindc:i sunL pctsoane cari-- lie de bunir
credinfi, lie ci caulii l1l1 prcterL - rrullc;t
lina pc noi, zicend cir ticeroa llo.lsLrl lirl
interplclal-o ca efecL al unei inlclegeri cn
guvcrrtrtl. irnyrlittesr- o tlalot'ir' (lPciillilltl \lls
fi tare orice soticla|jLatc cu lmlitica gnver-
nu1ui. ,\r1aug nuutaJ, cii chci". cliinr: irt rlti-
rllul rllomeilt) glrverrrrtl s'ar ]roliLIi la ac[e-
arr trece cu Yedere* toate greqclile sale. I-i-
bera{i de oricc tnctra.i:tment, suuLctlt daLori I
tleqtcptir {ara ;i a-i lilce curloscttt itr ce
mod se jcrllesc ccle mai s{illte il}terese llc
ri, irt rti5te irttprcjrtrriri ctt cltillu n, vottt
rnai intalni. VoitL ci'rceti az.i doui chcstitrni
 62
Pregirlir-ea dc rlzlxri, cu privire iu s1.rer:ill
la munititni, ;i atitudinea noastrli in politicl
cxLerrrii.
Chestiunea munifiilor.
\ioirt discuIri chcsliunca rlurri!iiior- cum s'a
tlisculal in loaLc statelc beligerantc. In ]ir-
rilc Lrnde nu cxista un tiontrol real. s'auillii,
Itlr;rI trtirti;l|ii crrri rr'lrr cr,rrrri> rrici I zr.-
ct::r parte clil grc;elilc comiso la rp:i ;i s'at
ptts voinice;te cnpirl- riiticirilor.
Uincl a isbucnit lirzltoirrl eurol)call) &\reatlr
dc fiecare [un mai rnultc tlutriliurri deciit
Franta. .,\ngli:r sau Rusia.
In rnii 1911,912;i 913, cl-nii gurcr.ali
-\rg'cioiarru ;i HArjeu qi cu rnine aur intreit
sLocr.rl nrunifiilor noastrt. AvcarDcenc tre-
bue ca sd irtriir11 irr rizboi. I'otu;i ar fi
IosL uiit sii se mai sporeascl uruliliunile E;i
c'rl ildispt:nsrbil sit asiguriru reinoir.ea slo-
eului,
Afirnr i:ir intotdeaunu lm avLrt, cum :lill
pul.ea ar.cri ;i aculn, aceastir posibilitaLe. De
la venirea d-lui Briitianu lrr tninister.ul de
rirzboi si pinii la isbucnirea conflagrafiutei
rctnalc, s'lrL oltriL corlenziLe. Poruenindu-i
r.le lcestca. arn aflat dela d-sa ci dacii uu
s'au rnai ilcut comcnzi, in schimb s'a spol:it
productriunea Arsenalului. Sir cercctirn a-
ccastl chestiune.
CAnd a venit d-l Br:itiarlu ia puterc, lr
l.i I Dec. 1913, d-sa r gis;t:
1. O cerere de a se da de lucru Arsctt;t-
lului.
2. Proecte pentru rnirrirt'a protluctiei Ar-
senalului.
Ccrerea de lucru s'a flcut prin raportul
Arsenalului No. 11510 din I Dec 1913 ciitre
fI. ]1. r\cest raport piini la la-
zice, cir
Duarie 1914 cca mai lntlre plrte ditro-
rircnzi vor fi termiuate, rtilt- iirrincl foaltc
pulin rlo lucnt, Astfel ci l'om Ii nevoiti '" r'L
conccdiotr-r mai mult rie jumirtate din tlunlii-
rul lucrritoriloi', iar in cursul lunei Iantra:ie
va trcbui sir concerlienr jnmitate rlin cei rd-
nali.
Se repetl $i se acoentueazi acelaq lucru
prin raportul No. 1442, din 19 Febr'. 1914.
Extrag din acest raporf urmirtoarele:
,,Am onoare a raporte, ci cea m:ii lnare
pa-rte comenzi telminindu-str, am fost
din
nevoili si concediem in serii o Parte din
iucritori, urmend ca peste 15 zile si se
 64
rnai conccdicze gi altii, carl au.[ost anunlali
prealabil."
Ca sn qtifi ce urmare s'a dat aceslor .ra-
por[uri, citcz darca de searn:i anual:i a Ar-
senalului pe anui 1914.
trn ea se zicc, ci pirrri ia 30 Iunit s'a lu-
crat foarte pulin, ne avdnd alte concnzi de
r:Al acelea de rcpar.atiuni .la armlturi, pro-
cnm 5i alte mici coruenzi qi reparafiu;ri
de dilerile nr:ricr.ille, obiecbc,, eLc. ,,Dili a-
celstii cauz:i) am losl ncvoifi a concetiii qi
lttr:rltorii. I)e5l ,'lrsenaiul, cu No. 1151{l din
0 l)cc. 1913, aliLt.uraL in oolrir, a lalrortat
1i ntlus c:rzirl llr t:ruiostirrta direc!iei Arse-
nniului iri il sccretaruluj gener.al, cer.Aurl co-
menzi. totu;i tru s'a luat nici o rrrisurji.
l:ir:r.rtririle crr r:lpourtele No. 1,1301 si I4422
clin l7 l.-ebr". 191 l. ari fost in ri5i lirri re-
zultrl. ..Ilc lAngr-i ccte aritalc rnai sus, ruai
intirnJriniiln lorri greuill:i, dirr cauza eve-
nimentelor extcrne) irr aprovizionarea rnate-
rialtlor', lucLu t:e s'ar fi evit:rt iariiEi dacii
eomcnzilc s'ar fi dat di;r lrerne,,.
IatiL toatir activ.itatca Arsenalului in tot
atrul 1[i11, in a j unul qi in timpul rirzboiului
ouropeal) activitatc cu care stl laudi d_l
prim-nrinistru. ln ce priveEte cererilc de
65
mirt'ire ale Arsenalului spre a se spoti irro-
ductiLrnea lni, cereri inaintate incl din 19113,
aflit-sc c[ ele s'au incuviinlat tocmai la 29
Jitlie 1915, acordindu-se ni;te credite priu
jurnalul Consiliuiui de miniqtrii, No. 1187.
Sli trecem acurl le chestiunea munitiiior
co ll1a]]da1.e-
Am zis- cii Ia isltucnirea riLzboiului .eu-
roircarr, si aqi putca zicc chiar la 1 Januaric
1914. avearn un sloc tlc proectili: de arlile-
ric lnai male ca in }rranln, Atrglia sau llu-
sia. .lll tlcbuil incir spori[, mai alcs rlupi
cxper.ienta rrizboiulni eur'a''Jlea11. Jncir dcla
incep,utul lui Se1rt. 19{1, la hIt[lie deh
}1[alIra. s'a r.:izuL cc rn:rre tonsrurratic dt
rurrnilitiii dc ar[ilcric sr: Iace. I]i ]rine, lao
intrLrnirc public:ir linuti irr lunie 1915. arn
spus: ,,N'avem. azi, urr proirctil rnai mulf
ca la 1 Ianuaric 1914." Azi pot zice cii iinl
sptirit slocui rrostru cu. abi:\ 9fe. IaLir [o[ cc
anr f*cul intr'irn an ;i nou[ luri. I]e n'ar fi
der:At atAt, si ar fi mai mult decit trcbuc
ca si sc osindeasci un grrvern. Ulr lapt
ca accastanuco greqea}l-r, e o crirnl. qi de
crimir acuz guvcrnul.
Nu cred s{ fiu clesnrintit. Dar de rtri
s'ar da curnva o desminlire , cer sii lac pxtba

alinnalirtniior mcle inajnLea unei comisirrtri
aleasi. esclusiv de guvcrn.
PAni ]a isbucnirea rlzboiului, d-,1 Bri-
tianu se ocupi rrurnai dr: colegiul unic qi
de cxproprierr', cllestiuni rnul L mai impor-"
tante pcntru rninistrul de rizboi dec6.t a-
pirar:ea {[rei, Dar dupii izbnclirea r'5zbo-
iului europcan, :rceiaq nepiisare criminalir
ar pirei de nccrezut. lji lott5i a5ir e.
Neplsare, inoapaoitate, necinste.
Cnm s':r ajuns la un asir rezul[al c1e-
zastros. lucrul e sccundar fatii de laptul iri
sine, deciziv qi bmLal. Totuqi. voiu c:erceti qi
procedeurilc cali au produs rezultatek: ce
constattim azi, c:ici cle clesvelesc nepisareii.
incapacitatea qi Dccitstea. Cine se duce 1a
Ministerul dc rlzboi. oricinc poaL.c
face expericrrla
-;i
ca s:'r vorbeascS. dc o
-
chestiune de at'mamctlt sau de muniliuni,
capiti acest r[spuns : ,,Aceste chestiuni
statul RomAn tlu le [rateazi in Rorninia ci
in striin{tatc ,si mai ales la Paris, la ho lel
Regina".
Intr'adev[r, cei doi techniciani mai de
seami Ri armatei no:lstre, d-l general Gl]c-
67
nr:a, insp ectorul-gencral al st:rbilinr en t elor
de artileric, qi d-l colonel Ilrtcleatru, direc-
torrl annamentrtlui, lip,seau din lari, pri-
nrrl de vre-o 8 luni, cel tle-al doilea de'
vrc-o 6lttni.
D-l general Ghelca a tbst trimes in lta-
lia, pentru niEte comenzi ceri n'irn sosit
Si nu vor sosi niciodat:i. Pcntnt prima oari
se Yede un general trimcs in pornlanenlir
iu slrliniitate pcntru controlul (lornenzilor-
l)e patm luni guvernul itali:ur ne-a 9i spus
crl nu r]o va mai da nimic. Atullci ce rost.
a avut trimitcrea il-lui gencral {ihcnca ilr
strlinitatc ? Neliind util acolo, a lost tri-
mes ntrmai ca si tltl fic aci. sir nu afle rli-
mic.
Il-l coloncl l{rtdeattrr e trines de 6luni
la Paris, ca sir se ocrrpe (le tli$tc mnnilitlni
din cari nurnai o infimir parte Ya vcni vreo-
dat:"r. Toatc acoste sunl tlt'jir foarte cut'i-
oasc. Mai c{rios c iusi rnoclul cum proce
deaz[ guvernul nostru cu,tomenzilc. El
transmite unui reprezcnlant aI s5u in striii-
nltal.e, ordine d'a provoc:l oferta. apoi d'a
tirrlgini rlnci oferrta e favorabili. Tiirziu tlc
tot cl ordoni de a refuzir ori tle a iscSli-
'I'oale expctiientele de tirligirnire :1u descotr)
5
 q8
de a facc pc furtrizor si priceap:i. Dupi
cu{nr pricepc, sc rcfuzi. ori se isclleqte Ca
pikli, se povcstesc tribulafiuuile unei ofcrte
dc l.rombc.
La 6 Ianuarie o casi italiani face o pro-
puncrc de bombe pcntru acroplane qi de
torpile terestre. Casa pare foarte serioas5
E cunoscutl ca atare. Reprezentantul ei c
prczcttat de ministrul Italiei la Bucureqti.
Din puncl de vedere al utilitifei, statul-ma-
jor face un raport favorabil. Din puncL de
vcd.cre tcchnic, d-I gencral Coandd referi
de asemettca favorabil.
Casa propune s[ facl experienle la noi
in [ar5. Ea cere insl s5- i se irlflteasci" cos-
tul cxperienfelor, cam 5-6 mii lei. MinisLe-
rul rcfttzi accste propuncri, celirld ca cxpe-
ricnlele s5. se faci in mod gratuit in Italia.
Casa italiani primerste.
In Februarie se numeqte o comisiune tla
sd. asiste Ia experienle. Se fac toate preg[-
tirile qi comisiunea noastrl e poftiti in I-
talia, la experienlele ce aveau a se face.
Comisia rcfuzi, ccrAnd si" fie poftitA in mod
oficial, de guvernul italian. Acesta, nc a-
vf,nd nici un fel de amcstec in aceast[ afa-
cere, r5.spunde cd nu are calitatea ca rsi pof-
b9
leasce (.omisiir rorrrArreasci la ni$lc cxpc-
rienle de ordin privat. In Martie, vdzAnd
ci nu se ajunge la nici un rezultat, casa
italiarri propuuc si. st' srrprime cxperien-
lelc, minislcrul dc rizboj avind drepLul s[
refuze tol ce nu e conform cu caetul de
sarcin i.
Propunerea e respinsi, ministerul de-
clarAnd ci nu poate face nimic fdri ex-
perienfe prealabile. Totuqi, se di dela di-
rec[ia armamentului, inginerului itaiian,
.scrisoare citre comisia romAtreasci din I-
talia, ca s5" faci experienle. In Maiu, se
pun Ia cale experientele, dar Italia e in a-
jun de a intri in rdzboi qi opreEte de {rci
inainte orice export de bombe. In Iunie
se fac noi propuneri, ca experienlele si se
fac[ in Bucureqti qi bombcle lucrate ln ]ar:[
cu spesele de expericqle ale furrrizorului.
Se admite in principiu qi mai trec trei luni
pdnilainceputul lui Septembrie, cAnd, dupi
8 luni, ministerul rdspunde cd. chestiunea
nu-I inlereseazi. In felul acesta se rezolvi
toate chestiunile Ia M. R. Do loate acestca
acuz pe dJ Britianu, cu toate g[ Etiu c.i
nu calci pe la Milisterul de rdzboi; Dar
gtiu ee qtie qi ce fac agenlii sii.personali.
 70
{irrverrrul rr vr'il .,1 inli.inltzr. ll rroi t, lrr
blici de pu$[i, ,,I- lnd6pel]darlce rolrmainr:"
din 1 I Nocmbrir 1 91-1. scrie cir se va itt-
stalA in cur:inrl l:r llrrcrrresti n falrric;1 dt
pu qti.
$i aci neseriozitate. ,\u fost. e clrrpt. pro-
puncri cc rncrilari n fi ]uatc irr searnil. I)ar
dupii un an constatlln cI nici rm .s'a incr:put
('ela ir) irc('nslir dircclic si rrici rrtt sl mai
pomcne;te dc a;i ccva. A n:ri lost lorltl
s[ infiin]eze o fabricl tle t:rrtuEe. Oaselc
franccze ultrlscfiorlsc: Saint-Chamond si
Delauna-v-Bcllevillt', aLr llropus incl rlin luna
Februarie infiinfarea unei cartuserii in llo-
mdnia, partu;cric care mai intii trir)uiri
sii predei o cantilatc mare de cartutrc p(:
1i10 franci mia. Caselc acestea:ur fost. pen-
tru motivc divcrsc, 1>urtate cu vorba atntr
tirnp, in cAt au cedat statului lratll:ez iltsla-
llri]e lor, c:rri lucrcazi qi azi pentm el. La
jlllirrrl li.tt c proptttlet i p.'n
22 llarlir'o c:rsi
lnt infiinfarea in [ar[ a unei caltuSerii pc
pretul dc 160 de franci rni:r tlc crrtu;e.
F abrica trcbuia sir lie pusri itr hurcf iuttt.
dupir li (cinci) luni. Reprezcntanlul casei
italiene pleaci in Italia; angajrazL lraLa-
livele, reeulcazi chesliunea ma$inelot'. ob-
11
tirrt: pcrurisia clc cxport. F,l primcate dela
5eful ir-risiuuei tttmitttr' din Paris o tele-
grirmi. llrin , itr, l$i illltlllla lrcccrea prilt
Italia qi-i t:ere sit-l a5lcptr: l:r }lilano Trec
,r sdlrtr'rrnitui. rl,rttri. It'ci. lt'lrrl nlisiunci uiti
s:i trttrcr:i prin lIii:ruo. Sir sc observc cir
principaia noirstrii prcterl{ir.tne, eri ca ta-
trricir si luttclionezc cA[ mai repede. Cas:r
italiartir ttt' mai priccpinrl nimic, timete la
liucure;ti pe rcpl'czctl tantul oi, care giisegte
ruci pc colouelui lludeanu, hr ziua chiar
c:inti plecit tlin trou 1:r Paris. Ei sunt de
.rrcord 5i col. Rttdeaurt I'oagi pe rePrezen-
trrtul (asei italicnc sit-l aqtepte zecc zile,
t iirrrl vir li intors rlin Paris. 'lrcc o luni,
Ircc tlourl. Nici o qtire. In Iulie, directorul
rurrr:i rnari birnr:i diu l3ucureqti, ducdndu-
sc ll Peris. cete col. Rudeanu utr rtrspuns
tlteqoric. Rrispunsul este c[ afacerea rlu
;rrt'r'gc tlcstrtl de rcPcde
Sc crre c:t labrica s5. fie gata la 1 Ianua-
ric 5i in loc tlc amcnda obi;nuit[ de 2 ori
ii l:r miie de fiecarc zi tlc intArziere, se pre-
liudc r, irlrlltldi d' 100/0 Casl i[alianii rt'
liuzh, z;icAnd: ,.Ce f cl tle pullgi$ie ar trebui
sA fie oierta Itlear ca s:l prot liscir 10 la sutl
tlin totllul sumei ce aveam rle incasat 9i
 72
care constitue tot bencficiul rrostru"? Si sr:
observe cI, daci prirrea oferta dela inccput,
Iabrica ar fi inceput s:i futri:fioneze in Sep-
tcmbric, nu in Ianuarie.
Concluzia acestci afaceri, e ch acum dc
curAnd ministerul a iscilit url oontracl cu
o alti casii pe prctul de 180 franci mia dt'
cartu$e. Cu .10 franci rnai scump ca Sainl
Chamond. La 300 rnilioano dc cartuqe, difc-
rettll reprczirrlri o prguhi pr.ntnr slat ric
12 milioane.. I)ar ce c mai gr.av, c cir aface-
rca s'a inighebat neserios Si c*i la Ianuar:ie
rtu vom at'e) fabricL Trcbuie sX rnirturisim
ci s'a flcut qi uu lucru bun. S'a fdcut in
Franta Ei o mici comandi de proectile dt"
artilerie, din nenorocirc nult. prca mic[" De
la accasti conandi rezulti aproape exclu
siv micul spor de 9c/n de care am vorbit
la munitiuni.
Dar;i aci constatirlr aceleaqi tirrAgfureli"
uneori interesatc, alte ori ofect al neglijcn
lei, cari au drept urrnare cir loate furniturilc'
s'au plitit prea scurnp' cip:itdndu-se preir
tdrziu. Ni s'au oferit aceste proectile pt
65 lei trucata. S'au pierdul siptimeni cu
disculiunea prelutrui. Acesta s'a urcat ld 70
lei gi, dup.i noui diseuliuni, s'a f{cut co-
73
.\
trtutttla pt' 80 lli. Prorr'tlrurilc noilslrt' erau ;
:rlit clc slrlnii, mcrgall(l llritti a rcfuzi mu\'. .\
rriliutti asttpt'rt ci'rrorft lli st'lrrimiscri:i loalc \\
concli{iurrilc. tllr t'lri rttl plilccrttt Itt'nlru irlt'
\
motivc, illciit utr nrittistru tlirltr"'o lari be-
ligcrarlli rt sptls: ..1)c sir.irrr ci R''tttitti:t tttt
va intrd. in rilzboi, clilld vird cri rcfuzi mu-
nitiile ccl i se ofcrit." La o furnitrtri de pro-
t:ctile tratatit ill !arir, to:ltc c:ondi{iuuile noas-
tre eralr prirnite. N tt Inai erau tlar" motive
(lc trirtirtivc qi tlr: t:irirgilr:rrc. Ne avAtld
incotro. se f:rc.t irtvoi:rl;r. Petrtru a scipi\
tolugi de ni$te nltuliliulli cu srtislirccau to:rte
cerinlcle noastre dxr clri Illl plitccau, s':r
glsit acest trrijloc: s'a luat angajamentul
ca statul rornin sir ccarir mittistcrului de
rizboi frauccz autoriza[ia, carc c obl'gatorie'
pentru sivArEirea r:ometrze i. lleprt'zentanl ul
nostru :r spus cir a comt-o, tlar guve|uul
franccz ntt vrei si dca nutorizxtic. Lucrul
s'a liimrtrit insir altfel: o sorisoarer isvoritl
din ministerul tle r:izboi fraltcez, dovcdeEtc
c[ niciodati Itu s':l l:-totli acea ce]'ere. Afi
putc:j sii in;ir o|t: intregi lapte ca cele ce
am desvelit. f)osarul rnerL e incir plill fi mri
e o fatrj a c)restiunei care rl1lll mai grar'[.
 74
,\rrr vnriI lzi .sii tlau lturnai clitt'r'a llildr,. cu
sir ilusllcz sistrrntrl.
Prirr rrr:pirsarr', incalracitalc si uccirrstt:,
r:clr nrai glavr: intcrr:sc alc {irrr:i sunt jer.t-
Iilc.
Crirtrl rrrr grrvr.r'tr. irr -l lrri rlr lxisllrril slrr
1{ luni clela islrrrcrrirc:l r:rzl)oiului turol)can.
:r dat tristr:lc rczultilto cc cul]o:rstern in
<:hcstia ururrifiilor, cl c osirrdit qi rli'rinuir.,ir
lrr i roristilrrr. o lrrirur.jrlir..
Ghestiunea externi.
Splc n lveir llrctrxl ill poliliLra e[lcrnl cl.r)
r rtu intr:\ iJ):tcIiLlrrcJ gur.ernul rrc-:r tkrfiii,
rnrrI i,l rrfaril) lriIitrrl in toatti I.,u|opa cre-
<linfa cri n'trr,ern rnuni[iruri. ]Iicur. dacil a-
ccastti calornrri(. l-rr fi indcmlai si-qi fac:i
ilt morlul Iic cirirr. cel urai rno(lest datoria
irr r:c privc;te l)r'cgItirea r]e r.Izlroi. I)ar
"uctir,itatea gurcr't)rrlrri cu privir.c l:r muni-
fiuni a fost dczrstr.orsit. $i tot atit (le incrr-
lrahil s'a ariitat gLr\.('rnul qi in citestiunc:r rx-
tcrni. Pornit rlela idcia t:i trclne sfr meargi
alituri dc fiermarria, d-l Br.iiliauu s,a raliat
l[rri con\.it)gcr.c la politica cealalhi. $ovii:l-
nic irl c{)nvirrgcri, bitos irr negocia}iutri. cliu
75
ilpucilturl despoiicS, ne.reulill{l l{ timp ,lin
accN.stii llricillI Iiici o
ilegocier0, pierzAnd
loatc ocaziunile, aln aiut]s sil fim c]riar la
rioi qi sir nu rnai a$teptim itnplinirca vi-
sului nostru decit dch lloroo. Acun un ainl
l.)rrropr avcr) ochii pt' noi, ca sit dim lroi
lovilurii ritcizirir. \zi itrtt altdital r'lriar dcl.r
rolr.tl rurstru :lci. irt llolitica b:ilcanicl Cc
il f{)sL a('cilstl politici balcatlici, e cev:r dt
rlccrczu[. In lnc sii sJrri.iininr pc aliatii no$-
tri rlc rrri 1i rlr miine. pe Sefbi qi pc Greci,
nc-anr dtt in toltc irnprejurlrilc de partea
13ulgarit'i. 1)ou[ laptc, inc[ lecuttoscute, a-
gravoazir $i rniti mult atitudirlea lloastrl
Prinrul f:rpt o, cir tratatul carc le:rgir Bul-
garia rle Germania, c ileheiat incii dela in-
r:eprLlLrl rirzboiuiui.qi anurnc din prima .iu-
nri'italr: ir iunei .\ugust. I)-1 L3eldirnan, minis-
lrul nostrn l:r lierlin. are cuno$tin[[ dc a-
ccasta 9i l iuforn:tt guvernul nostru dt)
,r,risterrfa a('estci convellliuni. Cu toate accs-
lea, iir oric0 itnprejulare. am susliuut pc
liulg:rri in contr:r SArbilor li Grecilor. $i
totuEi, intotdeartlta au fost contra lor. In
a.iunul rrizboiului curopuan, rl\-uscsem cat-
va incidente la granifa cu Bulfaria. Atunci
guvcntul ttostru a irttrebat pe c31 din Bcl-
 ?6
grad daci'Si v:r indeplini obligatiunile pen-
tru ap,irarea tratatului dc Bu<lreqti. L.lI
a :risprrns c[ da. Dar cird, dupi cAteva
zile, a izbucnit rlzlioiul european, ni s'a
pus din. Belgrad acei:lJs intrebarp, iar rroi
am rispuns ci rlu sc lxrate cornpt:i pe troi
r{ci irnprejuririle s'au scirimbat; ceya rnai
mult, llerlinul a lost autorizirt si comunicc
aceastl la Sotia qi sii itrqliirrlczc pc Hulga-
ria, c5, din partea noastrl, :ru mAni liberl
ln contra sArbilor. Citle a fiurt politic:r mu-
niliunilor, pe care am cxpus-o, r capabil
sd facl qi aqi poiilici extemi. CAnd, iarna
trcuH, serbii crau expu$i a fi zdr"obili dc
austriaci, s':r sustinut la noi cI. in propriul
nostru interes, trebuii sli intervcnim iu fa-
voarea sdrbilor. Ce n'anr fost in stare si
facem rrc.ri, se hotiriri sir fac[ tirecii. F]i
ne-au ccrul in cele din umli numai (qi au
ccrut-o, irl numcle lor, roprezentallii in Bu-
t:ureqti ai Triplci Inlelegeli) ca s[ facern c.u-
noscut la Sofia cti vorn intcrveni daci bul-
garii vor atacir pe Greci. Fusescm ins:irci-
nat, lmprcuni cu d-l dr. Istrati, a c-ere d-lui
Britianu sd fdglduiascl r]emersul diplona-
tic, la.Sofia, conl se cerci. I)l Rritianune-a
spus c5, nu guvernul elen ci Tripla Inf.elo-
77
gcr ne cer aceasta, vrointl si ne terascd
5i pe noi fi pc greci in ac[iutre.
.Astfel, d-l Brirtianu pretindc' ci prin refu-
zul nostru scipS.m pe Greci de preten{iile
rurci intervenfii pe cari ei rr'o doresc. fJlte-
rior', cele doui memorii ale lui Vnizelos
citre rcgclc Gr'eciei, ne-au dovcdit c5. lucru-
rile nu s'au petrecut astfel.
D-l Venizclos spune in memoriul sfu 1in
17 Ianuaric 1915:
,,Maiestatea Voastr[ a ]uat cunoqtinti de
riispunsul guvcrnului romdn Ia propunerea
noastrl privitoare la o ac]iune comuni in
favoarea Serbiei. Acest rispuns semnificd,
r:rotl, ci Ilorninia ne va rcfuzit orice coope.
r:rre nrilitari, daci uu participX 5i Bulga'
ria." SI Iru se zic[ cir dl Veuizelos n'a
:rvut aprobarca regelui qi a fost ucvoit si
sc letragri. D-l Vcnizclos ditl cauza n';as-
tri a Noi I'am risturnat de doui
c5.zut.
ori. Inci o ispravi irttcligenti a guvernu-
lui nostrul Iu oricc caz, uintenca nu cereh'
ca intervenirn fiiri garanlia tuturor fac-
si
torilor coustitufionali. Dar cc e mult mai
grav, e cii, spre a caidge prietenia iluzorie
a Bulgarilor, sfa comunicat qi la Sofia de-
mersul f[cut pe ldngl noi qi refuzul nos:
 /6
,tru. $tirlr ce caz nritlc f icel g uvemul de
felul cufir cAEtig:isem prietenia Bulgarilor.
.\scmenclr lrrocctlcuri nu sunt permis('
Lrici cAnd:ri scuzr\ succcsultti. Noi ins5" tre-
am ucoperit tle dcsconsidcr:rte. ca s:i in-
icgistr n nulnai insrrcccsr'.
Vli rtlirluriscsc cii. r'ttttoscittrl uttt'lr'
Iut'ruri rle cati uu p.ot yorbi, $[iind cl-
zul ce sc facc dc angajamentcle tle o-
n,lirrr.J ruzind crr trinrirc iuvot'itt rltt -sc tt-
nrrle probe scrise, adesca am avut sir ro-
5crsc in lia{:r stllinilor. Sir sc sflrsensci o-
tlatl cu o politicii in;elittoare ;i ncdr:nrtrit i
[)cstul cu politica de culiscl 'fara are dt'ep-
tu1 sii $tic urrdc rnelgr: 5i si prctirrdir dt-
ritatca gi probit:rtea ln politica no:rstri
t'xtcrnil.
l)ar sir rcvcniur l:r politicu no:rstr:i Lral-
'canici. Noi, cari alirtuli dc statclc balca-
nict suntenr st:rtul cel nai puternic ,si cil
nrni dczinteresat in'r:hcstiunile lcritorialc de
la sudul I)urr:irei, noi avcm dc jucat primul
:
rol in fazl oricntal{ a conflictului euroPall.
i 'Noi putcm servi cauza
Quadruplei Infcle-
' geri 9i a no:rstri, fie chi:rr numai printr'o
ac)ivri ac{iurrc dip'omut cd. Pulearn slrdngc
''
intr'un mtruunc-hiu $i in iolosul trostru, toate
for{elc }rtlcauice. mittus Bulglria. car'<' insii
ar fi lost paraliz:itir. In loc di: aceasta. an'r
rlistnrs toatc fortclc ce lre pul(:lru r-cni itr
aiutor: Scrbia jertfit.{, Grccia dcscurajatA
in toate trXzuinfclc ci de I rnerge a]rituri dc
rroi, Eulqlrirr ci'rpJtinrl rlitl prrrle-rrc nrAnI
libcrri spre a face o politicl inspirati ina;
illte clo to&tc de temerca unei Rominii-N'Iari
$i toiu$i, artr rnai p'utel salvit acum, lt '-r1-
timul rnomcnt, situafia in Serbia $i Grecia.
Dupii cc aur scirpat o ocazic. cum nici
n'lur visat- dc ocuparc a Ardenlului qi do
intorvcnire glorioasl in confliclul euroPi]al]
,'u ut) ljni r (lI sir'-fificii, il( tllll illll lrju-rts :i
finr ameninfali la noi.
\( lllll cfl('plarln lutul tltlir ptotlirt I r'rts-
r:il. Orice ocazic ne-ar rezct:vi cl, rtn su'
llril prgulrr' ircparrbilt'. 'l'rt'i stttt' dt' rnii
dc Ardcluri, incl ucrecrutati pinir acum opt
luni, sullt pierduli peltru lroi. Ne torn iu-
tAhri incii qi cu ei poate. l)e cArnpul de
luptl, in tabirra vrhjn.rasc. Pagubi ircpa-
rabill l Trcc[torilc Carpa]ilor, eri libere.
sunt astlzi intiirite. Peste tle vll trebui
sir ne dcschicleln drun cu jcrtfe omclc5li
l)c rtceslt' ,icrlfc rrici llrl tloro(' llll llt vJ

scip.A. I-a aripa noastri stAngi annata ser_
bcascir ce alteapl.I si ia ofensiva cu noi,
va fi, daci o perrnilcm, inlocuiti cu armata
duEmanl, cAnd Serbia va fi zdrobiti. A-
tunci lupta igi va ildoi forlcle, cAnd con-
juncliunea cu arm:rta germanl ii va da mu-
niliuni din belEug. Iar rnijloacele noastrc
de aprovizionare vor fi tliate.
S'a zis ci vom fi incerculi. E mai drept
si zicem ci ne-am inccrcuit singuri.
Norocul ne-a dat ocazii. Netrcbnicia noa-
strl ie-a nimicit. Fiecare siptimAni, fie-
care zi inseamnl o noul pagubl.
Acum cincisprezece zile un cuve,nt al nos-
tru putea iucd sii schimbe fala lucrurilor in
Balcani. Acum, numai birbilia noastri De
poate scip}. Ninic nu mai putem a$tepte de
la politica de pdnl azi, care a ingriimidit
toate greqelile qi ne-a dus la ultimul grad
al desconsideriirei fali de ambele grupiri
de puteri.
Nici un guvern germallofil, cu infiiligarga
lui respingdtoare, n'ar fi putut s[ ne aduci
unde ne-a adus guvernul actual in numele
idcalului nalional. Am deschis un larg cre-
dit guvernului. Luni de zile i-am dat un
8t
roncurs absolut, in schimbul unor figidir-
r:li ce trtt s'au inrlrlinil.
I-am votat starea de aserdiu in schinbul
c drt.p[ - r'ttrirrIului rle orrorrt' cc anr
cerut primului-ministru, $i pe carie ni I1a
dat, ci nu va ?ntrebuinld aceasti , arml
decAt in rizboi $i niciodate ln contra po-
liticei noastre. I-am fiicut cinstea de a credc
ci acest cuvdnt e o garantie.
Creditul ce, intr'o dorinti de annonie
interni, an acord:rt guvernului, ne-a incir-
cat cu o grca rispundere.
Cu collvingerile ce avem, ar fi diu par-
te-ne o trldare de neam dacl am prelungi
o stare de lucruri ce ne-ar duce la prlpas-
tie.
fJ'ara si-9i spue limpede vointa gi si nu
se lncreadi decit in o politici ale c{rei
telrri si fie proclamate la lumina zilei.
Guvernul ne-a f[cut {igddueli. Azi ii ce-
rem, ln modul cel mai riguros, si le tie.
Ori iqi fine angajamentele, ori si plece !
De un an de zilc se lin concentrate uuele
trupc in cari, din inacliune, se stinge orice
ntuziasm. Accasta e cea mai primejdioasi
preg[tirc dc rhzboi. Noi spunem limpede:
In rdzboi, ori acasd ! fara nu mai poate
 82

Ii dus[ cu minciuni. Un guvern ftrfi5 ostil

ide.alului nafional e m:ri putin primejdlos ca
un guvern ce-Ei invilue |elurile, ca sI ue
lie in amorleal5. Cel dintAi revoltS, cel de-
al doilea n adoarme. Deqteapti-te. m-
minc' La lntrunirea,rFederafiei unioniste"
la lE Octombrie 1915.
dela Briila,

N. Filipescu arrlinte$te dt'urnul cc-trtu pat'-

curs dela ultinra irrtrutrile h Briila pilrrti
tzi.
An fost rllomerrtc cind. prin utr simplrr
rnarE miiilar, ajungcarn h }lucla-Pesta. A-
colo dictarn pacea Europei. Ilestinele lu-
mei au fost, un rnorncnt, itr tniinile noas-
Irc.
Acunr suntern aurr:ninl.ali la noi at:asi. Se-
colele plndeau o clipl: aceia cAnd putea
spulberi stalpii blestemafi dela vama Pre-
deal. Azi bariera s'a intlrit cu tranqee .,si
cu tunud.
$i brAul de invl]uire se intinde de jur
imprejur, peste Serbia respinsd Si despdr-
litd de noi, pdni la Marea Neagri..
latl unde am ajuns.
Daci am fi fost in rhzboi, un gener:rl
6
 84
cale. l)rirl il:rcliunc. lrr fi fosL adus in a$a
silulr.tic. al fi fost trirnis il cotlsiliu de riiz-
boi.
l:l r:azul lui ISazailc ilr Frilrlh. l) can.l
r l-ltti Illilirrrrrr la rroi.
$i ttu rirtntai 1,rirt ittlr, litrn, :rrrr r.iurrs :rci.
T)upir ce am pierdut toatc ocaziuniic, anl
IiLptuil- dupi intcrestl Ei porulrca vriitna-
lilor 11o$tli. (,:lplattze ).
(ircciei. care nc propunei sir intlinr itr
rriboi uliituli de ca. ii rispundearn: .,Nu ne
nigcirn. Fili prudcnli, nu vir rniEcafi nici
voi" i
Il schirlb. Buigaritror, cari vloiau s[ a-
taoc ;:rc Sirbi, 1e zicean: ,,Ale!i nAnir li-
l)erl ' :
Silbilor, de cali lc lcag:i un tratat scris,
le rir spundcaur acel st[ rni qclie : ..Imprcj ut'ir-
rilc s'au schirnbat, h:rcLatul nu rrrai e dec[t
r.ur petic de hdrtie".
$i poporului nostru, care se zice ci e in-
teligent, i se spule ch aceastii potitici se
iace il nunlele idealului uafional !... (,1-
p,lauze).
Daci o minune nu ne scapi -- dar
ceastiL rninune poate fi voinla voastrfl.
8i)
jlllri itrr"lt ,;alvilloirTr al{Url.i , crlrt\lt'o{a
-
'|cil lltal]e.
-\tunci e lrentru rroi lrrirtrt fitrrtrciu'ii,
rlupli cheltuclilr zatlnlrticc ce-rrrtr liitrttI q;i
tstc sfAriiclca ilteslirrir.,\t'clculttl rllrlghiil-
Iizat ;i peldut llc Ycci.
Ror.ninia inghesuitiL itrtrc o Llngalie pu-
l( rtticir \i o Bttlglri, ttlrr|r.
Ni sc vorbcir cle pelicoltrl slar-. Il coltra
Iiusiei r.ru putem ninic. I)lr uttdc luLetl,
,r't'nittr rr i () RIrlq{lIir' lr).rl(.
A cui r: \'iLI:r? O 5ti[i. l)ar $i lloi siultell
lilov:rli. InLr'o dolinlli (10 unire. atn fosI
prea lribdiLori ct gttvet'ttitl $i ati Iost pre:l
lolelr;rti cu trir(tilorii. (Vii aplauze).
Tlirrl:ilori 1 Cc lips:i de t'legarrtit cl'l losli
ccst ( u\'A[t. Pitr-t:r rt lipsit t[c sirlrf criLitr
5i o lipsir. de gtlsl Iilcrtlr tlc a r'.:tii cu iu-
'r'inuire de triidarc.
$i totuqi, irrdatit cit Llirtlalc:r :r lvut ciu-
'tare, s'a utnplu[ !ara de tr:ir]ltot'i.
Sii-i lirsim po cei rnari. ple:r biue ctLtlos-
culi.
Aci, iu B riLila, dupit tnarca intruuiL'e din
a-
..'o- priniLvara trccut.i. :lrn avtlt ull banchc['
-\colo s'au loslit cltl rtnii otitlori cliscursuri
iredentistc dintre cele lllai illllii(ilrale.
 . __ 86
linii diiltn, acclti rilrrtori crtru functio-
ruari l:r Banca Agricol:i.
'l'ofi ar:cEtiu. rlind eu liost aurenin{afi dt-
b:rncli, s'au pre{icilt irr lrugbiarofili.
Irli nu crau nisite ltelor{)citi peritori rie
lbanrr' qi toiu5i, lxtntru o sutri rlt'lci 1rc luni.
an vArrtlut Ardealul. (,lplauze).
I)ar dt' acclstil sunteti si d-ti.i vinova{i.
Afi rctrrzal ii lc inlil),lcltli rrrirrl i l-e-rrti
iutors spatele? I-ati tratai ca po niqte cin,
mxti'l
Prea adese-ori nu. S'a uzat fa![ dr: ei t|'
o l(,lct'rutir'r ,.iu.r' c o lasitate.
'folcraufa r: trl iniuinmm de liltcrtate, qi
una se deosibegte de alta prin aceia ci Ii-
bcrtal.ea e o op nie, iar toler.anla c un semll
de civilizalie.
cr sc L'itlieit iusl itr con..
Irnpotr-ir.u cL,lol
tra neamului, toleranfa nu e permisl. (]l-
plauze).
lr numelc sfi.nl(,i tr)leralrfe, v[ spul; .,Po-
por, zdrobegte pe cei ce ili stau in cale.
Iruplirrr.qtr'-!i ursitir I P,.irca sau tnintuirea
stii in mAinilc talc. Voe$te, $i vei putei I
(l'ii ;i lrenetice om{iuni).
Csv&ntare ro"stiti la meetingul dela
Ia*i al ,Federatiei Unioniste", la 1 Noen'
brie 1915.
S'a afii:mat c[ tu ll$i li ticc]arat cir cc-
rlez Moldova tn locul Arrlealului E o ilf a-
.rtrie, ciireia ii cht trca mai categorici des-
irririfire. (LPIauze)
In 1859, Napolcol al II l-it:a adresi Lu-
rnittorul ap} poporului italiltl :
,.Providenta pirrtineqte nneori popoa-
.rele, dAnclu-lc plilcjtri de niirire; dar a-
ceasla sub condilirnca c:l sil Sl-ic sll sc {o-
loseascf de elc. Folosifi-vi. dar. de uolo-
cul ce vi s'a ilirfzil l"
Victor Eman'uel fllcend apoi o cilS'toric
la Paris, un istoric scri{l: .,Et erd primit pt'e-
lutindeni ca suYetarlul ullui rnic regatr caro
.qtruse si ia o rnare hotdrlre"'
Acest lucru, la prirna vedelc atit de llt-
.semnatr de a qti s[ iei o irotlrlre, este oar
 88
el serunl ce ilistings popoarelo alese.i
lla. cAtcl tl irrliirptLLc;to poruncile din
nrorrr. Atr I alc getrcr.aIiilol cc s'ar1 stins
cu
lisul lor. neirnplilit. cirrrl el sc lierbe in
durcliic fr.:r!ilor sulrjug:r!i qi eAnd s,a zb-
tuislit irr oxallalirutea rLrtor tspirafiuni sfinle
cr, l){rrunccsc [oale jrr eltr. (I'ii apkuue)..
Alrrrrci. lrr,l,',r.ir., ir Irrrli ,. r.oz llxlul lutu_
rol virlnlilol urrui rlcatn ltale.
fliurd socolt_.all insr-L inlocuc5te voinln vi-
lil:i, aturrci sc piord cauzole celc m:ri rnari.
Chiar qi dl Britiarrtr lrlre :r vroi cer,l,
gi cl lrornt'rrc5l,. (-(,r.j rte irlr.al rrrrliori.rl.
XIult asi rla sir :rrn ltlrturisirca intimfl
a d-lni Br-itiurru rlcsprc cc este, pr::ttru el,
.,Ir lr rrlul IIiIIi''|)i|| '.
El trcbue sri-qi far:iL o socotcali c:ln de
felul acesta : ,.Ardealul uu e o afaoere tocmai
rea. Trarrsilviir) enii r.or. cxpolLi prin Bldila
$i Constanta. Valo:rrca [erenurilor va spor]
in portur.ile noastro, Iir general, valoarea
pinrArrlulrri (.gtliTitl(lu-sc sc va rrrdri. BJrr_
cilc ce fac opera{iruri de cornisiorr de ce-
reale, ca Banca Ilornineascl. ili vor intinde
operafiunile. In Transilvania sunt ruine d.e
cirbuni qi de fier; cle aci ocazii cle afaceri
(pintersate. Daci pot :rvLri Loate aceste:t
8
chililrit', surlt g:r[a sir co]lsIilt]i
acfinrri' . (.lJl.auzc).
C.furclun onr a vlrlit, in llrimek: zilc i.tle
rirzhoiulrri. s[ tte aducl ali-luri dt' tlelllli' $i
:rpoi a incepul sii ltrctt'Li:rscil ArdeelLi| tlin
corrsideraliutr i. clc lelul acostitr si llll llc nri-
riun r'jl a ;ri,'t'dul rrlilcu ocrrzii
I-rnitatcl urlti trcam se floe cu sufjeL cle
vitclz, nu cu itlittriL dc cltrirtar. If'li rr-
plauzt:).
Sri nu uc tltirc clal tonte $ovirclile l)-l'
\lorlrrrt zi, r'i lltli (l( rlll:lzi: ..\tl sLtrtf li' i
gernranolil, nici rusofil. strtrt lotnilt"'
Ei bine. nu. Iiqti rotnin nntrlli cu numclt+
$i cu cctilterlia) cirld llu c$ti lizi llici g(rr-
mano-lil, rrici llranr:o-|il.
Iin. ca rouriitl. sullt rzi $i l)t'ntrLr inlpre-
jurfirile actuale, $i franco-Iil ;1 r:uso-til Ei
sArbn-{il. ('\T.tlattzt: )
Sunt sdrbo-iii Ei clin cilrstc. O cotlvetrlie
scrisi ne leagti de Serbia,
UAnrl s':r iscitlit paces dela Bucui'e5ti, pk"-
nipotenliarii greci, sdrbi Ei rorneni proptl-
seserri ca armatele sh conlinue s[ ocupe Le-
ritoriile bulgiLreS!i pAIri ce, prin lnareaSo-
branie, se va oonsfinti tratatul de pace.
S'a propus insi, apoi. o uodalitat mri
 90
{lu}(t. .\rlnatelr, aliate sit se retragi. dal, sl
sr. irrclrr in un Iralal dr. alianfi inlre Romi-
rria. Scrbia qi (irer:ilr. 1rc0tru apir:rrea. in
contra l3nlgariei, a Lr.ata{nlui dc Buerrei;ti.
'lratatul s':r iscilit.
Sprc rtrsint,:t noaslr:-r, rriqte oamttni IIri
.()noar.(r illl r.etrr,,gat isciJitura !{rii.
[)acri urr Br, r mann_I{olrvcg ,r
('rr (lisl)ret dc un tralat ca de l}ulul
yorbi
un pctec tle
hirtic. cl sc biznii ceI putin pe tunurilc
salr.
(.) tarir lticil :rrc insii o thlorio de pr.u_
rlcttlri rlr. ir I|.o1,.\ir r.{,slrr.clul rlr,,,t,lrrlrri
Si
rrl l ra l:rlllor..
Ni sc r':r zicc insir, ci lici L}recia rru
5i-a
t'es lx clitl lrt lalul.
]Iai intAi. accasla nu-i iace cinste qi pro-
supui r:li pc viitor nimeni, nici tricar Ger_
lnanii, nu vor rnai prrnc Lenei pe iscrilitur.a
(ireciL'i. ( ip'lau:e).
l)ar r.nl l) Iill Grccii lol JU facul ucvE.
Au l5cut un demers pc lA-ngi noi, r:a, ?rn-
pl.trurrii. sa |e tinem angajamentele. Noi
am refuztl. Apoi grecii ajutd pe cAt se
px)at{i pe sirbi, fircdtid trupelor dcbarcate
la Sakrnic toate inlesnirile. Glrvernul rlos_
gt
tru. dirr 1N;tlivri. Iasir sli se iuleleagd ch
s'l r hnpotrivi aiuLor.ului Iluqilor.
li in stare sr'r facii si aceastu.
ln Septemllrir 1914^ guvernrrl llostru a
isclilit cu lfrrsilL o r.olvcn{iunc. irr care se
pomen$I.(' de rlesmerlbrarca Austlo-I :ngt-
riei.
'\zi. cl e in strLc sI tneargiL alil.uri de
Austi:o-I ing:rri I il contr:r Rusiei.
f:ll a luat barri dcla Iinglezi Ei arme dola
. Frarrcczi, angajind u-se rni:rcar la atAt: cil nu
le va intlebLr i;r!i) irr contr.a lor, qi azi 1:ronre-
ne$te sii ajutt, cLr r:le Pe (icr[r:rni in crtn-
tra aliatilor.
I.ll a trirnis ernisari in [. r.a,ir!a, cn se spriio
c{r la cllliu'e d[t[. vorn iltr:i iu rezboi $i:r
liig{duit, ir} celc di rrun]li. ci va intrir odatl
cu Italia.
.\ lnqelat Euloira i;rtr.cagit, Ei uneori iLni
ste rusirle cind ntti aflu IatA de strd.ini.
f):u m;ilca ca r.uqirrea. h.rtru atAl s'a
locit insir in noi oricc sentiment, incAt si
:h lu rrc rnai mi5le uici rnartiriul tr:rnsilv[-
uenilor I
Ntt currosc nimic rnai jalnic decit cal-
'varul lratilor Do stli.
 (),
Nici so:u'tir 13clgitri rrn sc poatc coirrl;ari
r:u l lor'.
r\rlrlirabilli Bcigieni ctl pulin luplir con-
Ira du;manj Ior Io r, cor.rtlrr;ii de rtrr r.ege r-r.cd-
nic c:rlc, clupl r'cncuri qi t-elcuri, inci r,:r
ii cinstit ca croul ce s'a agitlat llinli 1a ul-
lina suflart' clc ulLitnul ltclic rlc pinrlint
rl patrit:i sltlt:. (.lpl,auze).
t\rclelclii luptri coulra lilreratorilor: ior,
rluqi irr []oc iLr printa liuic dc o stirpinire
care a da[ ]ozirrca; ,,,Valahii sir lriu'ii,, I .\-
poi 13cJgicrrii :trl rtrii('ilr niirgiit:rta rrilei
qi adrrrir:r!it'i universrlc. Ardclenii l,:ru nici
atiit, ditr c:ruziL ,rlisprcfuiui ce-l inspirirnt tn-
lrrrora. rroi. cei tlin rcgll. l):rr. rlupli rnobili-
zare, s'au inccput noile rccr.utl".rri diu Tr:rn_
si lv rr rr il.
Noi arn sltus-o la linrp: ia data cul:irc q;i
in tlata cutlrc sc vor- citelui irrcir a[Atea cou-
lirrgr.rrlr'.
$i s'atr trrai ridicat rp,r'o:rpc h.ei sute
de mii rle romAni, du$_i la rnoarte. in (iali-
!ia, de Urr.grLri, crr aj utorrl clela noi al
cileului transilvdlenilor.
llar socotitorul f{rri suflet dela uoi zice
cir rrrr Iat.c serr Li err la lism.
rrr
Lui ii mcrgc bine, Ia cirlcluri, qi la lurni-
luri. (,4,plauze).
I)lrptice s'a recmta[ tot ce se putea ri-
dicI. s'au luat birlrinii qi riuilii c:r c[rdrfi,
ca'ri :iduc arnratei unglrrc irpl'o vi zionfrri e I
stoarsc tot dela RornAli. $i cind lr'a mai
lost cc sl:r se rccrutt:ze, plco{ii ;i babele
ru [os[ pu$i in lar'furi Ei al'ru]cati il inchi-
sorile riin Ungar-ia.
l{ai deunrizi, in SibiLr, proo!i qi lernci au
lbst puqi in larrluri ;i scoqi pc stradi, inleu-
lionat loaptea, la r:sirea leatrului. qi. pe
l'in(l c|arL rlrr'i lrr rrrclrisorrr',, ttrtgttIii 1i
sa$ii dela Lcatru i-a[ scuipat itr obraz.
Ccl cc nc povcsLeii acerstr iul.r'Lrtt ci:rc'
inlirrr, erdL r[-l Goga. El ndaioger ,.Acurn :rq;iept
ca narn:l sir iie aruncath in irrchisoarc di r
cAuza lnca, iar' cu voiu pirrisl nccaste far5..
urrdc credcarrr sir giscsc o palrie^'- ( t\plnuz( ),
In n-rijlocui cilillurilor gi aI desniidejclii,
Iralii noqtri se mri aga15" de o ullimi iluzie.
Englczii $i Francezii debarci la Salonic".
iar Ruqii au strAns o armati nalc in l3a-
sa rabia.
Aci e ultima lor razl de speranli. ('l-
.phuze).
 94

lar'liinla f[r[ suflct din capd guv(:r.nu-

lui. le zice: ..Nici rroi rru vi. dezrobirn, nici
altora nrL vom ingirdui sd vi dezrobeasci.
Sir pieriti pAni la cei din unnd i"
Noi insl votn spulle aliatilor cc vor veld:
,,Fiti bine vcnifi, irafilor gi sali.atori ai {ra-
Guvintare rostite Ia Senat, cu prilqiul
fihr I $i noi vom merge aldturi de voi !,,
(f ii ;i lrenetice al auze). disculiei rispunsului la Mesajul Tronului,-
la 4 Decembrie 1915.

l)-lol senalori, ctt accenle liL'ico dcsperaic-

dJ Procopiu a liiudal fruruusclile regilnrl-
lui parlamenlar aqi curn il placticini drr
uu an qi iumitate.
Eu ii voiu opune un sitlgul lap[: dinlri'
toale tirilc parlatll entalc-Iilir a excep{i
cltilr Turcia - Rorniitljir sittgulit estc ili-
zestrati cu un guver r care. clela inoepulul
rizboiului, :r socotit ce n'are nici o cottu-
nicare de fiicut Parlanrentului.
Pentrr d-l Plocnpiu estc uLr tnoliv nili
mult ca sii aducl lnut1e b[ncei minist''r-
riale. Cu cil ii se oomunicil []ai putill. {rt[
alAt laudir rnili mult.
Nri iusit toli suDt de aceasti plrere 'si
sult n-rul !i de pi.rerea contlat'i-
Fiirii a iltrl in disculiunca controvetstri

96
{l-lui Procopiu despre opitriunca ptLlrlic:i qi
dcsple iitcrederea !:irii irr guveru. \-oiu jn_
loci itl fa\.oarea noastrii nrit.tut.,ii clin sAr.rul
chiar :t l maiorilirlii si rtri spt.ijitr pc
pirerc, dultiL nriuc rnti autor.izatir er accia
. a dlui Plocopiu, accia a prcgeclintelui
crr_
rnisiunci Adresei, calc, inLr,un ar.ticol senza_
Iional, ne-a s1lus cir suntenr :lsLizi iu si_
tuatir de a ltu rnai pr-rtca ,.ootrcilii aplrarea
i[terese]or srlprerr]e ale Statului crr frnc]io-
narea nornalii a P:rrlanentul ui.,.
Fo:rrte grav. r{vern si:r alegt:rl intr.e apd.-
larea interesclor suprente ale Statului in-
Ei
sUi-ufiunile loastre prr-hrncnlarc. Chi piis-
trim institutirrnilc Ai aLunci si. r.cnullirl la
indeplilirca uspiratiunilor noas[re, sau. clc
vrcm s:'i realizirrn aspiraliunite 1to:lsLrc.
trebue sii jcrtllm irrstiLuliunilc par.lamen_
:tare.
Chesliutrea meritir o cercetare mai de a-
_
proape qi de aceia, cle acun. altultt o inter_
pelare asupra situa!:ici gur.ernului faliL de
Parlarnent.
Dar, ori cum ar Ii, coldarnnati la un sis-
tem cl'e guveruirmint inoompatibil cu insti-
.luliurrile parlalncrrlure. sJ e alegcnl cel
putril1 cu partea cea buui a mutisrnuluj
o'7
gulr'ertluluir acoia cit p'utetn ccrceLi. ficalrd
abstrirctriune dc dAnsul, si[uafiul]ca gencrxlit
t:ir[ sd cohoriru discutiunea la uivc]ul brin-
r..r
cti lr inir Ic t'ialc.
I)-ior, sunt diferitc rizltoaic. Srrnt. tltr
pililir, riizbo:riclc cle cucoriL'e. san rezl)olide
de echilibru.
$i unelc $i aiiele sutlt in genere pornite
mai mulI din[r'Lrn ginct d.e ce$tig, decAt
dintr'o daLolie. Acestor riizboaic Ii se llolte
ap,LicA fornlr.rl ll. de c:rre lzi se carlr abrl-
zcazir: ).1{ilxiLrrrnlt .lc. cilgtig. lninimu[u de
riscuri".
Dar suul qi riizboaieic: nalionale, impust:
de datoria citre nearrt. Dcla aoestea, po-
poarele cu vlagti nu sc llot sustrage sub
nici un pretext. .\ci istoria, iar rn calculelc.
nt'arali drumul;i pe :lccst rlrum gi.sim o
cil[uzd sigurh, care ne poate conduce cu
pildele ei admirabile; aoeasta e Italia diu
Yrernea rizboaiclor purtate pen[r'u unila-
tea ei.
La 1854, Cavour scria: ,,Fiindcit Pro-
videnla a r-roit ca, singur in Italia. Piemon-
tul sI fie liber gi independent, Picnonlul
trebue s5. se foloseascl de liber[atea Ei in-
 98
drprxrdenfa sa) spre a sulpA nenorocita l-
tal ie".
Noi. ronrinii din Ilt'gat. singuri printrt:
trafii subiuga[i suntcm liberi Si indepn-
dcnti. Statul ronrin independtnl. in sAlr11
rtt'arnului asuprit, are o datoric ciltre acest
ncam qi aceasti datorie ii e dictati nu de
calcule, ci de misiunea sa istorici. (A-
pla u zc ).
Piernontul. micul Piemont, care la 1f148
n'avea nici 5 milioane de locuitori, fa[5 de
Austlia, carc eli rnai rnare decAt astirzi.
Piemontul a lrurtat patru rizboaie peit-
tnr uni[atea ltaliei: de doui ori invins, la
Custozza $i Novara, el se arunci in avetr-
tura din Crimeea. pentlu :t cAqtigi in Eu-
ropa sprijinul cu cllrc sti triuntfe in cele
din urrnl la Solferino.
Aceasta e linia de purtare ce se impune
turml stat care inlelege si-gi lnpiineasctr ur-
sita. Acesta erdL rolul indicat Rominiei. (,{-
plauze).
De am Ii urrnal pilda lui Cavour, de arn
fi avut, - ceeace e mai grreu - un Ca-
vour in locul cancelarului nostru obosit, in
locul Mctternichului din paiatui Sfurza, anl
tidezliurluit rloi in contra Auslriei rirzboiul
eutnl,r':-ul dc care rtvcalll llevo('.
l)ar miicar atunci cerrd Auslria era iu-
col liti de patru din celc rrrli rnari state
rlin Eunopa, datoria noastrl cra) ca dela iil-
cep,ut, firi $oviiall, flri diplonralie, fdri
abilititi, s[ atac[m Austria.
$i se nemerise ca tocmai aceasti atitu-
dine si fie Ei cea mai infeleaptd, cea mai
prudentii, cea lnai feriti cle riscuri,
La birtdlia dcla }Iarna, Lrpcriul Britanic
nu putuse sd trimiti decAt 120 de mii oa-
n-reni pc frontnl de pe Coutinent, nun-rai
120 de mii cari, lotu;i, au lost dccizivi.
Dar inchip'uifi-vl, c[ ar mai fi fost o re
zervd de 500.000 de oameni. Deslid pe trn
militar sir afirme, c[ daci alia]ii ar fi avu[
pe frontul occidental o rezervl de 500 000
de oaneni, trupe proaspete Ia bltdlia dela
Marna, nu s'ar fi curl]at solul francez de
inlaziunea germanl. Ei bine, aceasth armati
existd. Eri armata romAni. Dar ea se aflir
pe alt front, intr'o situalie mult mai bun[,
unde avelL libertatea de ma.ne1'r6. Di o po-
zilie strategici, care indoid valoar:ea aoestei
armaie de o jumitate de milion. Ea aveA
drum liber fire fortificaliunile de astizi"
7
 100
firtr. itnpotrivirca uim{nui spre a rjunge
Iu inirna Ungariei qi a da loviturq ae gra-
tie arma[ei austriace b[tute qi demoralizate.
Schimbam noi fafa rizboiului.
I)Jor, astfel, qi cu cele mai mici riscuri,
nrL numai nc implineam datoria
citlc nctm.
dar implinsnn $i o mare misirure eu-
ropeanii. Eram noi salvatorii Europei. Im_
prejuririle vitregi ale istoriei noastre nu
nc-au prea ingdduit sd ne ridicim la .un
rol european. Eu nu cunosc in trecut decai.
o singur{ epoci in care ni s,a iag{duit
sii jucim' un asernenea rol gi, apoi, mai cu_
nosc ocazia de azi. In trecut a fost
epoc:r
rizboaielor pentru apdrarea creqtindtilei.
Pe aceast:r o sirnbolizeazir $tefan_cel_Marc
cind trirnite principilor cr.eqtini acea ves-
liti-scrisoare. al cirei cnpir.ins arat{. tot
aqi
dc bine ca gi tlata ce poarti, distanla din-
tre e1 gi noi. $tefan_cel_Mare mr scrid. ca
si doseasci dela datorie: ,.Maximum de cAg_
tig, minimum de riscuri", qi nu rezolvi cu
formu-le de bancher chestiurrile mari ale
neamului. El scrii: ,,Necredinciosul Turc
vrea s5. copnindi aceastd. poart[ a creqti_
ndtilii ce intdmpini. in {ara noastri.. $idac{
aceaqtd poart[ ar fi pierduti de mine, toati
101
creqtinita[ea ar ti ameninfatl. Noi, din a-
ceasLi parle, fig[duiur pe credin]a noas-
trl crcgtileasci. si stim cu caprrl nos{r'u
.rS
5i sI luptzirn pinii la moarte pentlu cre;ti-
rlSlalc".
Ccl d'al tloilea momelt, eri cel de
acurn un an, cdnd puteam c5.petar nu nu-
mai sporire teritoriald ci gi str ucire firl
seamirn. Puteam fi rru nuurai o lari mare ci
qi un popor marq cu mirelie peste miuire
qi. cu un ti u lleperitor la recunogtiinta Eu-
topei. (Apktuze pe biutcilc minoritdlei).
Aceastir ocaziune uuicir ttu pierdut<r qi
cu dlinsa nu llr' \'onr ntai intiLli. I)ar in-
scnsil)ili ttrtei clrel|lllri lrlil tl, tttlllc, rrttt
<losit chiar rlela ccl nr:ri stricti dltolie cilt'c
fralii no ghri de siiuge.
I)-lor mc'rrbr-ii ai uajoritirlci, aduccfi-r'ir
sminte de o paginli reccirtl a istoriei parti-
dului iiberal. Acurn 20 de aui ali agitat
cestiunea [ransill-ritrclni"r.'Iristui sfArEit ai
acelei agitalii a flcul pc muiti sii se indo-
iasci de sinceritatea oolrducXlorilol acelei
agitaiiuui. Acum averli prilejul si vI dali
inima pe f a!?i.
Dar .s:i v[ irnpr-osp,iti:z uilel :rtnintilile-

to2
I-a 25 Scptonrltric 1891 d-t SLru'za prolun{[
un lcslil dislrrrs irr srrlrr Ur-[t.rr.
El dcsclit silrrirlia ncuorocitl a Romiini-
lor dirr 'Iransilvil tr ir. .\ratir indutoririle Rc-
gatului rotllin [aliL de ci, yesteje$tc] sisLcrlul
clcctor:rI nuh'rpt. rcginlul gcolai. simplu in-
struinent dc rnnghiarizar:e) prigonirile in
confa qelilor l)altidrilui nalional, procesele
rle ;,r'r.:i si crrrrrlltrrrrr..Lrilr. suierilr. fi ul-
cheic cu :rooasti itrtrebare: ,,Se nafte il]-
trebarca: ilt lsetncnea circumstanle ce tre-
bue sii facen ? AcoastX intrebare e ln guL.a
tulrrlor. In toL cazul, nu p'utetn s:i l:i-
siun pe Iralii lo;tri dc dincolo si pir,rr.I,
lirrir s[ ridic:irn glasul rosLm. Nu pu-
tern sir nu ridicirn ;i noi glasul noslrtr
cAnc.l ei strJgiL: ,.Nc sl-r:ivesc I Ne desfiin-
!eazir llaghiarii".
Despre cc eriL vorba ? Ni se cered. o in-
tervenlie. Ce fel de intervenlie? E interr.-cn-
}ia amical:i, discrcti, care, ciaci ru reu;e$te,
l1u merge mai depar.te. O asernenea inter'_
ventie mr puteir sii nn se laci ;i s'a flcut-
l)ar nu aceasta se cer.eh gu\-ernuhli nostru,
ci o interveutie cominatorie, care nu incc-
teazir decAt daci le-a dus la rezultat. Dar ie
103
I)utr-ii dncc qi la conflicL $i
cr ace:lsta nu sc
ilvoise guvelnul
Eram singLrri [at:i iu flrlir cu Aus[ro-Un-
garia. Euroirr eri liliritilir 5i dornici de
cAnd cu-
fiace, Astfel, ni sc ccreit sir vorltiLu'
vAntul uostrtr. riispicat pulea fi o pro\oca-
Jiune mr tturnai 1a tlclresa Austro-Ulgariei'
ci si la adresa Eu.ropci (invernul n'a voit
si porlleascl o a5a intervtnliunc Ei al-unci
Seful partidutui libclal
qi arnicii d-lui Pt'o-
copitr. cari azi protlicri pllcea. all acuzat
guven:Lul do ^'tr[d:ll]e cle lnr5 ;i tle tleam"'
p:lcc) trebuc si
-ii tiindcir ali vorbil- azi dc posibilh dccit
vd. sp'ult c[ iniclogerc nu e
asupra unei politici. Pacca pe carc o vl:em
noj,-Ei prilirn ca o glulnil intelcgerea asu-
pra unei persoare crre face o :rlti politicl'
Alunci, clar, ni se corea sit I'olbim Azi'
r:Ancl a sutrat ce:rsnl t'orc]]tliciLrilor noas-
tre, ne cereli si l-lcem'
V'aii schimbat, si tl-v ltu lro puteli aduce
.aceea;i acuzare Noi pc :rtutrci vorlleam'
de trd-
Pe cAnd guvernul nos[rr era acuzal
.d.are, eu, d-l Gridiqteanu' d-l Delal'rancea qr
allii oonlucran cu d-v ) cr Grigore Bri-
tianu, cu Ureche, cu Gogu Cantacuziuo'
Pe atunci era vorba cle sirnple prigoniri
 _ 104
elector.ale, dc procese rle presri, de manuale
$c.olarc. Azi. in adevlr., sc sugrumd. neamul
rrostru pcstc CarpaIi qi ne oereti ticere-
'l ircr.[i rJ-v.. (lrcR \i r.rlrdi j11j1ns,
f5g1,11,
dacir nu vi r-u;inafi siL fili aqa tle rrruli
dupf
cc rli [osl ugi rll r.or.brir.e{i.
Pcclealrsa cl-r,. c ticelea d_v. Vcli auzl
zi_
cAnclu-se c:i disciplina de partid ucide
ln
d-v. orice creclitr|:i.
Ne-a liucl:rt d-l procopiu disciplina d_v.
cie partid. Ilu n,arn nici un.fel de
admira_
liune pentru disciplini. Gisesc cd sunt a:
tAtea alte lucrLlri vr.cdnice cle atlmlralie.
Mai ales n'am nici o admiratie penlru
un oarecare fel dc disciplittit, (ilaritate)
care, rezematl pc ilteres, inihuge nu nu_
mai orice coDvlDgeri, dar qi orice as-
piraliuni. $i disciptinei c{-v. aplsdtoare qi
interesate, opui cu rnA,ndrie dezinteresata qi
admirabila rroastrir ncdisciplind.
Astfei, plecali srb discipline, iimbulii de
alti date nu mai indr[znesc s6 spue
o vorbX, cind sc pun il lanfuri RomAnii
din Trarrsilvania. (Aplauze).
O uoce. - Este cuminfenie.
D-I N. Gr. Filipescu.
- Este cuminfenie,
Dar de ce Du eratri cumintri
altidaid, $i ne
105
impingeali firlA rost la conflict? Dirr de ce
ne ficeali pc noi tr[ditori ?
Eu nu acuz guverllul de trddale, il a-
cuz dc altelc, li-Ini lirzbull p,e rl-v. cAnd.
vit p|ovoc la o prolestare in favoa|ea frafi-
lor', iar d-v. suntefi condanurali l:r lircere.
Ast'trlLa[i, rJrr. irr lnr'r'rr. )i (U crl)clele ljle-
cate, d-y., cari, acuru 20 de ani r-:i rel'oltafi
pentrn rrrai pulin, asculta[i cc se petrecu
azi in 'ft'ansilvania:
Sateie sunt pustii. Blrlratii sullt la rdz-
l-roi. Ei au fost recrutati peste regull gi
peste rind, altfcl ca ungurii. Birtriuii qi
infirmii, ce nu erau buni de combatanti, au
lbsl luafi cn ciirlu{ii. Fclneilc au fosl duse
Ia sapi dc tranqec. Estc depopulafia siste-
rnalicl. Vitclc lipsesc 5i ele; nu mai are
cine sii ingrijcasci de cle. Dcaceea, cele ce
n'au lost lechizifioriate s'au vAndut. Foa-
mctea $i-a fircul rrpaliliunea pe alocurea-
Bdncile ronrAneEti suut sleite. S'au ridicat
cu sila gi bauii lor gi dopozitele particu-
lare, pentru imprumuturile de rdzboi aie
statului. Cu bani romAneqti, cu si.nge ro-
mAnesc se ducc rdzboiul contra cauzei ro-
mineqti. (Aplauze).
600.000 de romdni, (intr'o proportie pe
 l06
citl'c ll'o galsin] la cclcLaltc nalionalititi),
600.000 de roruAni au fost luali la rirzboi.
l-a incclrut, la rnobiliznre- 1100.000 cari s'au
clnrpleclat cLr zecirni de rnii dc rezer\ri$l.i
tlin Ronriinia. cari s'lu drrs. dupti itrdern-
nuri grLvcr'nitnrentale. d'rLpir sfatur.ile d-lui
;i ale allora. sii moali penttu c:ruza
Sterc
vrii.jmnsilor lor. Apoi alti 300 de nrii
s'au ridicat ulterior prin cliferite recrutlri.
Ace5tJu ar' [i lost ai lo5lri, dacti qti:rrn sd
rc ind eplitrirrr datoria h tinp.
Toli aceltia au tosL birgal:i iu foc cLr Io-
zinca: ,.S:i piari Valahii" l. Rccrut:rli inntod
exccpfional. ci suuL it.rtotdeauna puqi in pr.i-
nra linic de foc.
SunI roginrcltc. cari i.rrr cilpit:rt din
oauza rccas[a nunte caraclerislice. AqiL. ;'e-
ginlenlul 2li clin Siljiu sc luneqte ,,Strrrm-
rcgirle[[", adici rcgirnentul de asalt. Astfel,
rrizboiui pentru rontAnii din Transih,ani:i
nl1 estc atit lupta cu vrirjnnqril, cet estc
cxierrlinarca poruncili dc cArmuiLorii lor.
( Aplctttzc.).
Dar. d-lor, s'al li ptrtrt cil tot si mai
scape ciliva romAni transilv:ineni. Se rnai
gdsear prin sate preoli, cari scipaLt de re-
crutare, cAliva inteleclur-rli brilrAni.
107
Ei biue, acqstia au tosl- arestuli. puqi in
larrluri Ei lrarrLifi la lllcllisocrc' Ilr Buco-
lina, acelea$i siitbeticii' Si vi citesc, cr
simpl[ mostrir', un acL care se afli in origi-
n.l lr Acfld,'nria Il o rnrirr i
,.Se atrage atenliunea
popula{iei asup;:a
acestui lucru) cu observare& c[ collrandantii
nrilitari au primit cel mai stricl ordiu si
execute inediat qi pe loc pe oricare s'ar
lrrec chior fi numni s s[)ect d( lr'irlai''', s"to
de orice acliune duEninoase fatr[ de stat"'
,,Yatra Dornei, 1a 1lJ Septernlric
1914'
Dela guvernatonil iurperiai al trilrei Btrco-
vi'ei'
I'ERAN".
$i a lunclional- spAuzuriitoalea Ei s'au
spinzural o multinre dc romAni ir: curtea
palatului tribulalului din Cerniuli'
D-lor, credeam cI nici o oroare' dupi
cele ce arn auzil- cle ull :rl1 $i jumitate, nu
nr, tn ai Poale imPresiortd.
Ei bine, cele si'er$ite in contra lornAni-
lor sunt firi pild[. In Serbia' in Belgia,
ororile erau prtse ia oale de vlAjlllaqi in
contra vrirjmaEilor. In linuturilc rom6neqti
ororile s'au comis in aontra cetitenilor
aceleiaql patrii DJor. este cevi mai miiera-

r08
bil dccAt prigouirile $i ororile Ungurilo.r;
cst indifcrenla qi ticirlo5ia noastrd (,4-
plauze pe bhrcile minoritdlei).
Spuneli rr:icar acurn un cuvint de protes-
lilre, c:r s.{ sc sitltir c[ clocotelte oeya aci
irr llourdnia ;i nLr veli permite lot cildilor
lralilor no$tri! (Aptauze pe b(incile minofi_
ritdlei).
l)Jor, irrdiferenfa cl-v. iEi ar.e izvorul in
concepliunel, pe,care ne-o facern noi. des-
pre rolul nostru in r:izboiul actual. Vji voF
beam aclitreauri rlc r.:izboiul nafional, in
deoscbile de alte fcluri de llzboaie.
Dar ntai cste un soiu de rizboi, de c:u-e.
n'am vorbit, este riLzboiul colonial. Ca a,
tare priveqlc guv{,rtlul acesta rizboiul nos_
tru evenlual.
Caracteristica rrizboiului colonial este c[l
acest rlzboi se porrle$te mai muit in ve-.
derea dobAndirel bogifiilor solului de cu.
ccrit, decAt al populafiei indigene.
Inainte d'a se porni un asemenea rizboi,
se trirnit comisiuli de studiu, cari vin cu,
rapoarte, qi daci afaoelea pare benoasd
$ii
dac.i. nu sunl prea multe riscuri, se hotd-
rriqte campania.
De pildI, in Ardeal, s,ar putea trece lnr
109
raport ca ist'oare de venituri: minele rle
ciirbuni dela Petroqani, cele de aur dela.
Zlatna, sau apcle minerale clela Borszek.
Dar dacii populaliunea indigenl s'a pr5pti-
dit, aceasta rru iulportd. IIai rimin Sagii,
$vabii qi Siicuii, care vor puteir pune ln ix-
ploatare aceste bog[]ii.
De mult cunoaqtcm formula: ,,Transilva-
nia f[ri transilviueni". Aceasta pare a fi.
solufiunea noaslr:i de azi. Ce se va alege
cu |ara iocuitii odinioari de 'It'ansilr'{ueni?
Sorlii, din ce irl ce nlai sciarli, ai norocului
nostl'u. vuI. lroluri.
CAt pentm transilv:ineni, soarta pe care.
le-am creat-o, o icuno aEtem. deji. Dar lot vor
mai riimine destui, ca si,fie cile s{ ne bles-
teme. Cu tolii meritirm blesteinul lorl d-v.,.
cei dela guvern, pentru faptele d-v., iar noi
pentru cd v'am tolerat. (Aplauze prelungite
pe bdncile minaritdlei).

Cuvdntare rostiti la inaugurarea Clu-
bului partidului conservator din Craiova,
la 24 Aprilie 1916.
,.\rir cer .ertare d'a fi visat pentru RomA-
nia o ursiti prea tndrea![". Aceste cuviute
rru sunt ale unui romAn, ci a1e d-lui C16
I1letlceau.
Nunai vinovafii dela noi cauti sd tigi-
cluiascir, au fost momente cdnd, firi
ci ris-
curi, puteam juci u[ rol elrrolrean hotirl-
. tor
;i sI ne facem unitatea nafionald.
Dar s[ i[sirn trecutul $i si cercetim ce
se mai poate astiizi sc[pd. Politica guver-
nului se poale, - cred, rezuma in a-
ceste cuvinte: ,,Si illEelim pe toatb lumea 9i
sd intrlm in rhzboi dupd iictorie fi tnainte
de pflce''.
Socobesc ci chiar dacd qiretlicul ar reuEl,
ar fi cea mai prirneidioasd politicl.
S[ vE spun in cAteva cuvinte pentru ce'
t11
An o credinli uestrSrnutal5 irt vicLoria fi-
nalr a Qurrdruplci Inlelegct i.
'Nu cred insd. ci va fi o victorie zdrobi-
toare. Quadrupla nici nu are ncvoe de aqir
vic[oric. .\lirIii rrtr stLrrl- str'rpJtri!i dr iclci ctL'
CttCr. irc.
L
Ei 1-or, mai presus de toate, garantiile
unei plci trainice gi consfinlirea unor prin-
cipii de echitale internalionalit.
Ei cer satisfaclie peniru Belgia, Serbia.
Franla va cere Alsacia ;i Lorena (puliti Iu-
cru). Italia, loarte puliu peste ce-i ofet'ei
Austro-Ungaria dc buuri voc. Rusia, folo-
sinlr SlrdrrtoIilot'.
Cincl Liermania, nu zdrollit[ ci conviusi
de lep,utinla biruillei, va Yroi pacea, ea o \"a
putea obline carn in asemcnea condiliuni.
Atunci RomAnia, chiar intrati in rizboi
inainte de'itrcheierea picei, va interveni ca
sA ceari. bucata cea mai mare'
Dac[ asupra acestor pretentiuni ar fi sl
se rupd negocierile, e cineYa sigur c5' -ou-
lerile ar mai che]tui miliarde qi ar jertfi.
sute (e mii, de oameni p'entnr Ardeal ?
 sohdn qi arrl constalat o dorinli general5
ca toaLe cdte intrc troi s'au legat, legate sir
fi<r pe yecii vecilor.
AEa fiind, Si abslructic fricArrrl truurai de
ehestiuni de conritct, p,rca m:irunte ca sd fi
avut \'rt'trl' tl r trc Ii trculr:rI dr. elr', v:-r |ot
Cuvtntare rostiti ln shla Eforiei, cn
ocazia fuziunei partidelor conservatoare,
anunli ci fuziunea intre noi e un fapt in-
deplinit. (Aplauze prelttngite, oualiuni).
tn ziua de 22 Nlatu 1916.
De acord asupra cestiunilor externe ;i
interne ce sunt la ordirrea zil,ei, ne-anr legat
'I'oastul cel dintAi nu lrebue si ie rezoivim inpreund, fie la putere. Iie
sd fie asttrzi in opozitie. (Aplauze prelunqite).
.tradilionalul prim toast ce se ridici ta
,rice masti de romAni.
o- Rog pe acei ce nu lac paric din cele
doul grupuri conservatoarc, sd. mi ierte ctr
Impr.ejurarea care ne_a strins azi, ne im_
purle, ca o chestiune de Lact. si stlm
m'am folosit de itnprejuraL.ea de azi spre
mai departe de orice oliciaiitate.
cAt a da publicitiilei acest evcrrirnent.
Aqi fi vroit si ridic paharul mcu gi iir
Inchirr, dar, primul pahar, acelora pc cari.
sindtatea coritelui Czcrnin, ciinria ii dato-
ii surbiilorim azi, gi prirrLL.c acegfia, estt, rirn aceasta serb are.
unul despre care se poate ziec:
,,En Ie frap- M'aqi teme insi ca ironia toastului sd nu
pant) on le designe',.
aibd aparenia de necaz, gi n'avem cuvAnt
Acesta,
- I'ali ghicit _ este d-i ,lake
Ionescu. (Ap.lauze p,retungite),
de tecaz cAnd avem incredere ln yictor.ie.
Am incredere desivdrqit{ in victoria mi-
Dac[, din prima zi a conflictului euro-
pea4 e1 nu ar fi luat atitudinea pe care a
litari a Alia{ilor. (Ap,ktuze prclungite).
Repet, (ca si nu rni se falqifice gAndirea)
,adoptat-o, cine qtie unde s,ar afli azi
trnania !...
Ro_ c[ am cea mai desXvirqitd incredere in vic-
De aceea inlre noi s,a stabilit o leglturi
toria rnilitarl. Dar yreau si sp,ui ci chiar
 lt4

daci ofensiva alialilor n'ar reuqi, tot a lor

ar fi izbinda.
In cazul acesta ei ar organiza defensiva
gi ar riputre pe adversari prin cel mai
. straEnic blocus.
Defensiva are iltotdeauna rleYoe de nlai
pulini oam'eni, qi prisosul I'ar rezervi neu-
trilor, cari n'ar voi s[ particip,e Ia blocus.
Succesul vg fi sigur al aliatilor, in vr.eme
ce noi am fi tArili in contra lor 9i silifi a
jucir numai rolu-I, pufin profitabil qi pulin
glorios, de jandarmi ai biocusului.
Nevoind a primi acest rol, dim de nci
semnalul unei noui actiuili, care va indrune
politica noastri externd. spre inpiinirea cu
mAndrie a asp raliunilor noastre. (Aplauze
prelungite).
Lei 25.-