Sunteți pe pagina 1din 81

UNIVERSITATEA BABE-BOLYAI

CLUJ-NAPOCA
Centrul de Formare Continu i nvmnt
la Distan

Specializarea : Asisten Social

LECT. UNIV. DR. EUGEN BICAN

PREVENIE, TERAPIE I
REABILITARE N ADICII

ANUL II
C.F.C.I.D

Cluj-Napoca
2017

1
UNIVERSITATEA ,,BABE BOLYAI CLUJ - NAPOCA
FACULTATEA DE SOCIOLOGIE I ASISTEN SOCIAL
SPECIALIZAREA : ASISTEN SOCIAL
NVMNT LA DISTAN
ANUL II, SEMESTRUL II

SUPORT DE CURS

PREVENIE,TERAPIE I REABILITARE N
ADICII

Lect.univ.dr.EUGEN BICAN

CLUJ-NAPOCA

2017

2
Prezentarea generala a cursului

PREVENTIE, TERAPIE SI REABILITARE IN ADICTII

Date de contact ale titularului de curs Date de contact ale tutorelui


Lect. Univ. Dr. Eugen Baican Dr. Ioana Baumgarten

Contact:Bdul 21 Decembrie 1989, nr. 128- Anul II,sem.II/IV,curs obligatoriu,codul


130, birou nr. 304,telefon: 40.264- disciplinei: ALR 2402, nr.de credite: 5
42.46.74, e-mail: beugen02@yahoo.com
Consultaii: marti 18-20

Scopul cursului consta in a furniza informatia necesara si in a forma atitudinea necesara


unei intelegeri comprehensive si nuantate a comportamentului adictiv, in toate formele sale, si, pe
aceasta baza, a practicii preventiei, terapiei si reabilitarii in adictii.In context, tematica abordata
vizeaza intelegerea comportamentelor adictive ca fenomene complexe, bio-psiho-socio-spirituale,
cunoasterea si asimilarea abordarilor/modelelor de buna practica ce sunt consacrate, la nivel
international, a metodelor, instrumentelor si tehnicilor folosite in preventia, terapia si reabilitarea
persoanelor dependente.
In acest sens se vor:
- preciza elementele conceptual-teoretice si metodologice de baza;
- prezenta paradigmele active in cercetare si modele de interventie/buna practica in
plan national si international;
-desfasura argumentativ principalele continuturi tematice ale disciplinei, in perspectiva
conceptual-teoretica dar si in perspectiva aplicativa;
- exemplifica prin studii de caz, in sensul intelegerii adictiei ca boala si a asimilarii
abordarii nonstigmatizante,in contextul dezvoltarii de abilitati si competente necesare in
asistarea si consilierea persoanelor cu comportament adictiv ;
-prezenta principalele activitati si modele de interventie ale asistentei sociale in
domeniul preventiei,terapiei si reabilitarii in adictii.

Programa analitica:

Modulul/Unitatea de curs nr. 1: Consumul si dependenta de alcool si alte droguri/alte


dependente in Romania si in plan international. Obiectul si problematica disciplinei
Preventia, terapia si reabilitarea in adictii.

1.1. Istorie si actualitate in domeniul consumului si dependentei de alcool/alte


droguri/alte dependente si in cercetarea acestui fenomen.
1.2. Principalele arii tematice ale disciplinei.
1.3. Principalele paradigme si modele de buna practica in cercetare si interventie.
1.4. Adictologia- stiinta interdisciplinara. Abordarea si implicarea specifica asistentei
sociale.

Modulul/Unitatea de curs nr. 2: Modele explicative si teorii stiintifice relevante privind


etiologia ,evolutia si abordarea terapeutic-reabilitatorie a adictiilor.

3
2.1. Precizari conceptuale: comportament de consum, consum social/socialmente
acceptabil,consum abuziv/ consum cu risc pentru adictie, dependenta si codependenta
(dimensiunea somatica, dimensiunea psihica), toleranta, sevraj.
2.2. Clasificarea drogurilor si a dependentelor/adictiilor. Adictii cu suport substantial
si adictii fara suport substantial.
2.3. Perspective si modele in intelegerea si abordarea sociala si profesionala a
adictiilor. Modele disciplinare: modelul bio-medical, modelul psihologic, modelul sociologic-
antropologic, modelul bio-psiho-socio-cultural.
2.4. Psihosociologia comportamentului adictiv;de ce si cum dezvolta oamenii
comportamente adictive? Comportamentul cu risc pentru adictii. Personalitatea
adictiva.Teorii stiintifice relevante.
2.5 Culturi/civilizatii si patternuri psiho-socio-culturale ale comportamentului adictiv.
Tipuri de dependenti.

Modulul/Unitatea de curs nr. 3: Cadrul legislativ si institutional, politici si servicii in


domeniul preventiei,terapiei si recuperarii/reabilitarii in adictii,in Romania si in plan
international.

3.1. Implicatii ale abordarii/atitudinii sociale, profesionale si institutionale fata de


adictie ca boala, respectiv ca devianta, respectiv ca viciu si defect de caracter,
respectiv ca pacat si patima.
3.2. Boala de adictie, dincolo de bolile psihice si/sau somatice- o noua entitate
patologica. Este adictia vindecabila sau doar remisibila/remediabila?
3.3. Abordari in plan legislativ si institutional, de politici si servicii in domeniul
adictiilor la nivel international;istorie,tendinte si perspective.
3.4 Situatia din Romania in planul legislativ si institutional, de politici, programe si
servicii in domeniul adictiilor.

Modulul/Unitatea de curs nr. 4: Preventia consumului si dependentei de alcool ,


alte droguri, alte dependente.

4.1. Principii, modele, metode, instrumente si tehnici utilizate in preventie.


4.2. Tipuri de programe de preventie.
4.3. Nivelele preventiei:primara,secundara,tertiara.
4.4. Abordari/modele de buna practica acreditate international in preventia consumului
si dependentei de alcool , alte droguri si alte dependente.

Modulul/Unitatea de curs nr. 5: Terapia si reabilitarea in adictii: abordari si


strategii, terapii,modele, metode si instrumente .

5.1. Abordari centrate pe individ, pe familie, pe grup (terapeutic, de apartenenta), pe


comunitate, pe macrosocietate.
5.2. Evantaiul terapiilor in adictii: terapii bio-medicale, socioterapii (comunitatea
terapeutica, grupuri terapeutice prin suport mutual, terapia ocupationala, art-terapia,
ergoterapia, campusuri terapeutice prin aventura, risc si invatare experientiala),
psihoterapii (individuala si de grup).
5.3.Cercul/ciclul schimbarii (Prochaska/DiClemente).Triunghiul dramatic al manifestarii
dependentei/codependentei, respectiv al recuperarii.Dublul cerc vicios al persoanei
dependente si a celei codependente.

4
5.4. Consilierea in adictii. Specificul consilierii si asistarii persoanei cu comportament
adictiv. Obstacole tipice in negocierea cu clientul a consilierii si cai de evaziune utilizate.
Tehnici utilizate in consiliere.
5.5. Modele sincretice de buna practica recunoscute international.

Modulul/Unitatea de curs nr. 6: Lantul terapeutic si procesualitatea interventiei


terapeutico-reabilitatorii.

6.1. Precizari, delimitari si specificari conceptuale: dezintoxicare, terapie, prevenire si


reducere a daunelor asociate, recuperare, reabilitare si reinsertie familiala si socio-
profesionala a persoanelor cu comportament adictiv.
6.2. Lantul/circuitul terapeutic; reteaua serviciilor de preventie si interventie timpurie,
interventia/ambulanta/serviciul de urgenta, interventia in strada si in spatii protejate
pentru prevenirea riscurilor si daunelor asociate, cura clinica de dezintoxicare, terapia
adictiei si reabilitarea/post-cura (in clinici de adictologie, centre de zi/grupuri de
suport mutual si grupuri terapeutice, servicii comunitare, comunitati terapeutice),
reteaua interdepartamentala pentru reabilitare si reinsertie familiala si socio-
profesionala.
6.3.. Faza initierii/debutului; dificultati si puncte critice. Identificarea/recunoasterea
consumatorilor si dependentilor.Cai tipice de intrare in serviciile de terapie si
reabilitare; intre constringere si impuls interior. Rolul familiei, al comunitatii, al
politicilor si serviciilor.
6.4. Faza derularii procesului terapeutic-recuperatoriu; abordarea unor
comportamente, dificultati si blocaje tipice.
6.5. Faza incheierii procesului terapeutic-recuperatoriu si a pregatirii pentru programul
individual de prevenire a recaderii prin accesarea serviciilor de suport pe termen lung.
.
Modulul/Unitatea de curs nr. 7 Modelul grupului terapeutic de suport mutual bazat
pe metoda celor 12 pasi si Modelul Minnesota in terapia si recuperarea
persoanelor cu comportament adictiv.

6.1. Grupurile terapeutice prin suport mutual: Alcoolicii Anonimi, Narcoticii Anonimi,
Gamblerii Anonimi, Violentii Compulsivi Anonimi, Sexadictivii Anonimi, Anorexicii
Anonimi, Bulimicii Anonimi, Workoholics Anonymous s.a.
6.2. Cei 12 Pasi si cele 12 traditii- substanta teoretico-metodologica a grupului de
suport mutual in terapia adictiilor.
6.3. Grupurile pentru co-dependenti (Al-Anon) si pentru copiii dependentilor
(Alateen).
6.4. Modelul Minnesota: rolurile profesionale ale terapeutului si
coterapeutului/consilierului de egali (dependent in recuperare).
6.5. Programul terapeutic Minnesota- suport teoretico-metodologic si practica:
consilierea individuala/programul individual si grupul terapeutic/programul si terapia
de grup.

Modulul/Unitatea de curs nr. 8: Modelul Comunitatii terapeutice in terapia si


reabilitarea persoanelor cu comportament adictiv.

8.1. Substanta teoretico-metodologica a comunitatii terapeutice; organizare, strategie


terapeutica, program,metode, instrumente.
8.2. Comunitati terapeutice de tip laic.

5
8.3. Comunitati terapeutice de tip religios.
8.4. Rigori si limitari ale intrarii in program si ale eficacitatii terapeutice.

Modulul/Unitatea de curs nr. 9: Modelul Portage si modelul de Hoop in terapia si


recuperarea persoanelor cu comportament adictiv.

9.1. Intre abordarea adictiei ca boala,respectiv ca mod de viata/alegere personala, intre


medical, psiho-social si moral-religios.
9.2. Specificul institutional al consilierii si terapiei in modelul Portage.Metode si
instrumente.
9.3. Specificul institutional al consilierii si terapiei in modelul de Hoop.Metode si
instrumente.

Modulul/Unitatea de curs nr. 10: Modelul Clinicii de adictologie.

10.1. Abordarea spitaliceasca a adictiilor pana la clinica de adictologie- intre medicina


interna si psihiatrie; neadecvari si limitari ale abordarii.
10.2. Specificul clinicii de adictologie: intre spital si comunitate terapeutica -
organizare, strategie terapeutica, program,metode, instrumente.

Modulul/Unitatea de curs nr. 11: Modelul/abordarea Harm Reduction,al


reducerii riscurilor si daunelor asociate consumului de droguri injectabile.

11.1. Fundamentare teoretica si principii; reducerea riscurilor si daunelor asociate


consumului de droguri injectabile- interventie paleativa, medical si social.
11.2. Servicii specifice, activitati, metode, instrumente si tehnici de abordare a
beneficiarilor.
11.3. Programele comunitare de suport si substitutie cu methadona,buprenorfina s.a. a
dependentilor de heroina

Modulul/Unitatea de curs nr. 12: Comportament adictiv si infractionalitate.

12.1. Cadrul legislativ al detinerii si comercializarii drogurilor,respectiv al


consumului si dependentei de droguri, in Romania si in plan international,
12.2. Intre ipostaza de bolnav si cea de infractor; diferentieri penale intre traficant si
dependent, penalizare si/sau terapie.
12.3. Justitia restaurativa/terapeutica in societatea contemporana.
12.4. Este legalizarea drogurilor o solutie?Polemici istorice si contemporane, evolutii,
rezultate si implicatii.

Anexe:
Anexa 1: Formatul studiului de caz in adictii.
Anexa 2: Despre consumul i dependena de alcool n Romnia, n context internaional*
Anexa 3: Grupurile terapeutice prin suport mutual Alcoolicii anonimi n Cluj-Napoca;
cum s-a nfiinat primul grup i cum s-au dezvoltat programele de prevenie, terapie i
reabilitare*1

6
Bibliografia de baza recomandata studentilor:

- Baican, Eugen (2014), Probleme de sanatate, comportamente si atitudini pentru sanatate, Cluj-
Napoca si Bucuresti, Editura Scoala Ardeleana& Editura Eikon.
- Campbell, R. (2000), Copiii nostri si drogurile,Bucuresti:Editura Curtea Veche.
- Chipea, Floarea;Stanciu, Simona (2007), Tinerii si drogurile.Dimensiuni psihosociale si politici de
prevenire a consumului de droguri, Oradea: Editura Universitatii din Oradea.
- Ferreol,G. (coord.) (2000), Adolescentii si toxicomania,Iasi:Editura Polirom
- Horvath,Thomas A. (2006), Sex,droguri,alcool,pocher si ciocolata. Un manual pentru a scapa de
dependente,Bucuresti, Ed. Antet.
- Hemfelt,R.;Minirth,F.;Meier,P. (2001), Labirintul codependentei.Drumul spre relatii interumane
sanatoase,Cluj-Napoca: Editura Logos.
- Hemfelt,R.;Minirth,F.;Meier,P.; Newman, D.; Newman, B. (2004), Iesirea din labirint. Manual
aplicativ pentru Labirintul codependentei, Cluj-Napoca: Editura Logos.
- Klein,Hans (1999), Dependenta de alcool.Consilierea familiei,Sibiu:Editura Hora.
- Ioan, Beatrice Gabriela (2003),Consumul de droguri si toxicomania,Iasi:Editura Junimea.
- Marinov,Vl. (coord.), (2005),Anorexie,adictii si fragilitati narcisiace,Bucuresti: Editura Trei.
- Radulescu,Sorin; Damboeanu Cristina, (2006), Sociologia consumului si abuzului de droguri,
Bucuresti: Editura LuminaLex.
- Rascanu,Ruxandra ( 2004 ), Alcool si droguri-virtuti si capcane pentru tineri, Bucuresti: Editura
Universitatii Bucuresti
- Richard,Denis;Senon, Jean Louis (2000), Dictionar de droguri,toxicomanii si alte
dependente,Bucuresti:Editura Stiintelor Medicale (Richard, Denis, Senon J.-L.,(2005) Dictionar de
droguri, toxicomanii si dependente ,Bucuresti: Editura Orizonturi).
- Schaeffer, Brenda (2009), Dragoste sau dependenta? Cum sa recunoastem iubirea
sanatoasa,Bucuresti: Editura Trei
- Schneider, R.; Lux, H. (1999),Alcoolul si medicamentele-droguri,Sibiu: Editura Hora.

Bibliografia suplimentara recomandata studentilor:

- Alcoholics Anonymous. A story of how many thousands of men and woman have recovered from
alcoholism, New York, Alcoholics Anonymous World Services, Inc. 1976.
- Beck,T. Aron;Wright,D. Fred;Newman,F. Cory;Liese,S. Bruce (1993), Cognitive Therapy of
Substance Abuse,New York:The Gruilford Press.
- Bercheanu V., Pletea C., Drogurile si traficantii de droguri, Pitesti, Editura Paralela 45, 1998.
- Birt, Mircea, (2003) Tulburarile comportamentului alimentar:anorexia nervosa si bulimia nervosa,
Cluj-Napoca: Editura Dacia
- Boisteanu,P. (1995),Comportament si alcoolism,Iasi:Editura Moldova.
- Carroll, R. Charles (1993), Drugs in Modern Society (third edition), Indianapolis, Melbourne,
Oxford, Brown and Benchmark.
- Cei doisprezece pasi si cele douasprezece traditii (1994), New York, Alcoholics Anonymous World
Services, Inc.
- Chopra, Deepak (2003), Comportamente adictive,Bucuresti: Editura Curtea Veche.
- Delay, P., Kicking addictive habits once and for all, New York,Lexington Books,1975.
- Goode,E. (1989),Drugs in American Society,Mc-Graw-Hill Publishing Company.
-Mitrofan,Iolanda (2003),Teoria toxicodependentei.Posibilitati si limite,Bucuresti:Editura Sper.
- Porrot, A.;Porrot, M. (1999),Toxicomaniile,Bucuresti: Editura Stiintifica.
-Vasilescu,L.;Tihan,E.;Tihan,L.;Drangulanescu,C.;Oprea,C.;Tudor,A.M.(2004),Modificari
neuropsihice induse de consumul de droguri,Bucuresti:Editura Focus.
- Witters W., Venturelli P. (1988), Drugs and Society, Boston, James and Bartlett.
- NSW Australia (2004),The effectiveness of methadone maintenance in controliing
crime,Bureau of Crime Statistics and Research.Available at http://www.lawlink.nsw.gov.au/-
lawlink/bocsar/II_bocsar.nsf/pages/bocsar_media190404.
- Pinkham,S. ;Malinowska-Sempruch,K. (2007),Women, Harm Reduction and HIV,New

7
York:International Harm Reduction Development Programme of the O.S.I.
- www.ojp.usdoj.gov/bjs/drugs.htm (Current information and publications on drugs and
crime,compiled by the Bureau of Justice Statistics,USA).
- Ball.J.C.;Ross,A. (1991),The effectiveness of methadone maintenance
treatment:Patients,programs,services and outcomes,New Yprk:Springer Verlag.
- Bergeret J. (1982), Toxicomanie et personalite, Paris, PUF .
- Dragan J. (2000), Dictionar de droguri, Bucuresti, Ed. National.
- NSW Australia (2004),The effectiveness of methadone maintenance in controliing
crime,Bureau of Crime Statistics and Research.Available at http://www.lawlink.nsw.gov.au/-
lawlink/bocsar/II_bocsar.nsf/pages/bocsar_media190404.
- Institute of Medicine (2006),Preventing HIV infection among injecting drug users in high
risk countries.An assessment of the evidence,Washington D.C.:National Academies Press.
- International Federation of Red Cross and Red Crescent Societies (2003),Spreading the Light of
Science:guidelines on harm reduction related to injecting drug use,Geneva,Switzerland. Available at
http://www.erna.rs/hrguide.pdf .
- WHO,UNODC,UNAIDS (2004),Substitution maintenance therapy in the management of
opioid dependence and HIV?AIDS prevention (position paper),Geneva:World Health
Organization.

Evaluarea studentilor si notare:

Nota finala:medie aritmetica intre notele obtinute pe:


- examen final scris pe baza suportului de curs i a ntlnirilor de curs i
tutoriale;dintre cele 2 subiecte pentru examenul scris ,unul va solicita o abordare sintetica si critic-
constructiva , pe o tematica mai larga din substanta disciplinei, celalalt va avea un caracter mai
reproductiv, pe teme cu trimitere aplicativa directa.

- proiect de cercetare i intervenie psihosocial, sau proiect de cercetare-actiune


participativa, sau referat stiintific (pe teme alese din lista furnizata aici) completat cu studiu
de caz obligatoriu , de predat cu o sptmn nainte de susinerea examenului scris; pentru
realizarea lucrarilor se va utiliza bibliografia indicata in suportul de curs precum si articole
stiintifice si instrumente de cercetare si interventie postate pe platforma ID.

-Plagiatul sau frauda se pedepsesc conform reglementarilor in vigoare.

Lista temelor pentru lucrari stiintifice individuale (referat stiintific sau proiect de cercetare si
interventie psiho-sociala si institutionala):

- Consumul de alcool si alcoolismul n Romnia si n plan international.


- Consumul de droguri si dependenta de droguri in Romania si in plan international.
- Politici sociale, programe si servicii in domeniul comportamentelor adictive/adictogene, in Romania
si in plan international.
- Drogurile si societatea; abordare istorica si trans-culturala.
- Medical si psihosocial n preventia, terapia si recuperarea/reabilitarea in adictii.
- Comunitatile terapeutice pentru persoanele cu comportament adictiv; istorie si actualitate, varietate,
organizare si functionalitate a programului terapeutic, rezultate.
- Repere teoretico-metodologice si praxiologice n activitatea grupurilor Alcoolicii Anonimi si a
celorlalte grupuri terapeutice prin suport mutual pentru persoane cu comportament adictiv; istorie si
actualitate, organizare, functionalitate, rezultate.

8
- Familia-suport si obstacol in preventie, terapie si recuperare in adictii; adictiile- o afacere de
familie?
- Resorturi ,semnificatii si motivatii socio-culturale ale consumului de alcool si alte droguri;drogurile
in relatie cu sarbatorile, ritualurile religioase, bucuria, tristetea, socializarea.
- Rolul mass mediei, al internetului, blogurilor si site-urilor de socializare in promovarea sociala a
comportamentelor cu risc pentru alcoolism si tabagism,alte adictii.
- Particularitati ale cererii si ofertei de alcool si alte droguri in Romania.
- Comportamente adictive in perspectiva virstelor si a dinamicii dezvoltarii personale.
- Programe si servicii specifice de preventie a consumului si dependentei de droguri in lumea
contemporana.
- Specificul serviciilor de consiliere in adictii.
- Manifestari ale sindromului de sevraj in adictii si interventia in criza de sevraj.
- Specificul serviciilor de tip centru de zi pentru persoane cu comportament adictiv.
- Centre de zi in dependenta de heroina pentru tratament de substitutie si prevenire a recaderilor cu
metadona, subuxona, buprenorfina, naloxona.
- Comparatie intre abordarile la nivel individual, familial, de grup si de comunitate in domeniul
adictiilor.
- Drogurile si prostitutia; etiologia si implicatiile acestei relatii.
- Comportamentul infractional in contextul consumului si dependentei de alcool si alte droguri/alte
dependente.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie a stiintelor bio-medicale.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie a stiintelor sociale si comportamentale.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie a neurostiintelor.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie juridica, a legislatiei (nationale si internationale)
si a institutiilor de aplicare a legii.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie a religiei.
- Adictiile in perspectiva explicativa si de interventie a simtului comun,a cunoasterii si abordarii
comune.
- Adictia fata de jocurile de noroc; intelegere si abordare terapeutica.
- Dependenta de sex; intelegere si abordare terapeutica.
- Afrodisiace si droguri: istorie si actualitate, implicatii comportamentale si de sanatate.
- Dependentele habitual-comportamentale fata deinstitutiile totalitare.
- Impactul presiunii socio-culturale a actualului model de frumusete feminina asupra dependentelor in
contextul comportamentului alimentar; anorexia, bulimia, alcoorexia.
- Dependenta de putere, control asupra celorlalti si violenta; definire,diagnosticare si abordare.
- Droguri de dopaj , consum si dependenta fata de droguri de dopaj in contextul presiunii modei si
standardelor sociale de frumusete corporala.
- Medicamentele- drog; specificul comportamental si institutional al dependentei fata de medicamente-
drog.
- Workoholism- dependenta fata de munca;definire, diagnosticare si abordare.
- Traficanti si consumatori de droguri;distingeri legislative, implicatii specifice in abordarea legislativa
si asistentiala.
- Regimul juridic al comercializarii si consumului de droguri cu risc mai scazut in Olanda; evolutie
istorica, implicatii, rezultate, polemici.
- Reforma legislatiei si serviciilor in consumul si dependenta de droguri in Portugalia; dezincriminarea
consumului dependent de droguri si cresterea adresabilitatii in programe terapeutice.
- Alcoolul la volan; reglementari si pedepse, servicii terapeutice si educative alternative pedepsei
penale.
- Codependenta si relatiile toxice; manifestare si abordare in planul preventiei, terapiei si
reabilitarii..
- Comportamente adictive in perspectiva diferentelor de gen social, barbati si femei.
- Patternuri sociale ale comportamentelor adictive functie de mediul de rezidenta, grupe de virsta,
status economic si socio-educational, categorie socio-profesionala.
- Grupurile Al-Anon ,de suport mutual pentru apartinatorii/codependentii alcoolicilor.
- Grupurile AlAteen ,de suport, educatie si dezvoltare personala pentru copiii alcoolicilor.

9
- Roluri nespecifice adoptate in familie si comunitate de catre copiii parintilor dependenti si
implicatiile lor asupra dezvoltarii copiilor; copiii adulti ai alcoolicilor.
- Comunitatile terapeutice Crucea Albastra de la Sura Mica si Selimbar, Judetul Sibiu; studiu de caz.
- Comunitatea terapeutica Bonus Pastor de la Ozd, Judetul Mures; studiu de caz.
- Comunitatea terapeutica Teen Challenge de la Gradistea, judetul Ilfov; studiu de caz.
- Sistemul de servicii de informare,consiliere si terapie in adictii furnizat de catre Asociatia Christiana-
Cluj-Napoca.
- Serviciile de preventie,evaluare si consiliere antidrg din sistemul institutional al Agentiei Nationale
Antidrog.
- Prevenirea recaderilor in procesualitatea terapiei si recuperarii/reabilitarii in adictii.
- Stereotipuri,clisee, prejudecati, cognitii irationale despre consumul si dependenta de droguri.
- Subculturi si contraculturi ale drogurilor, istorie si actualitate.
- Impactul anturajului, presiunea grupului de egali si a mediului comunitar in deprinderea/ invatarea
sociala a comportamentelor adictive.
- Abuzul de substante adictogene si alte comportamente adictogene la locul de munca; programe de
consiliere si asistare pentru angajatori si angajati.
- Miscarile sociale de tineret Hippy si Flower Power in perspectiva implicatiilor asupra atitudinii
societatii contemporane fata de droguri si consumul lor.
- Stigmatizare, etichetare, marginalizare si excludere sociala in raportarea la persoanele dependente de
alcool si alte droguri.
- Dezvoltarea abilitatilor sociale ale copiilor si tinerilor si a capitalului social al comunitatilor ca
resursa de baza in strategiile si programele de preventie a consumului si dependentei de droguri; cazul
Olandei.
- Iubirea ca adictie; poate fi iubirea un drog?.
- Universalitate, perenitate si exceptie in adictii; toti suntem dependenti de ceva?
- Atitudini fata de programele Harm Reduction (distribuire de ace si seringi sterile, prezervative,
heroina prescrisa)si rezultate ale implementarii lor in societatile contemporane.
- Abordari in situatiile de diagnostic dual/comorbiditate adictie-boala psihica.
- Comportamente adictive si tulburari obsesiv-compulsive;unitate si diferente.
- Consum si dependenta de substante psihoactive si alte comportamente adictive in randul detinutilor
din penitenciare si a persoanelor aflate in libertate supravegheata/probatiune; programe si servicii
terapeutice si educative.
- Dependentele fata de computer si internet: internet, chat, videochat, site-uri de socializare, second
life, jocuri pe calculator offline si online, pornografie si sex pe internet.
- Este legalizarea drogurilor o solutie la problema sociala a drogurilor? Polemici istorice si
contemporane.

10
Modulul/Unitatea de curs nr. 1: Consumul si dependenta de alcool si alte
droguri/alte dependente in Romania si in plan international. Obiectul si
problematica disciplinei Preventia, terapia si reabilitarea in adictii.
Obiective specifice:

- cunoasterea tematicii disciplinei


- intelegerea evolutiei istorice a disciplinei
- cunoasterea principalelor paradigme active in cercetarea stiintifica si in interventie
- cunoasterea principalelor aliniamente ale practicii de asistenta sociala in domeniul
adictiilor.

Cuvinte cheie: preventie, terapie, reabilitare in adictii, aria tematica, paradigme active in
adictologie, asistenta sociala in domeniul adictiilor.

1.1.Istorie si actualitate in domeniul consumului si dependentei de alcool/alte


droguri/alte dependente si in cercetarea acestui fenomen.

Consumul si dependenta de alcool si alte droguri dar si alte dependente , problemele


sociale, de sanatate si comportamentale asociate, precum si preocuparea fata de aceste
fenomene constituie o permanenta in istoria omenirii.
Datele istorice,arheologice si antropologice disponibile arata ca, daca este sa ne gandim
intai la alcool si alcoolism, omul consuma alcool inca de la aparitia sa. Mai mult chiar, este
cunoscut din observatiile naturale faptul ca si in cazul unor specii de animale, mai vechi
decat omul pe linia evolutiilor speciilor, se inregistreaza consumul de alimente care contin
alcool, produs ca urmare a unui fenomen natural universal, anume fermentarea naturala, in
conditii de caldura, a fructelor si derivatelor care contin zaharuri. Astfel, exploratorii europeni
ai Africii, cu multe secole inainte de vremea noastra, au consemnat amuzati situatii in care au
observat elefanti care umblau pe doua/pe patru carari ca urmare a consumului de fructe
rascoapte si fermentate cazute pe sol. In zona europeana sunt consemnate cazuri asemanatoare
de ursi turmentati ca urmare a consumului de miere de albine fermentata, sau de zmeura
rascoapta si fermentata, de asemenea cazuri de pasari care zburau cam in zigzag datorita
aceleiasi cauze.
In ce priveste alte droguri, alaturi de alcool, exista dovezi arheologice ca opiumul era
consumat inca acum mai mult de 5000 ani in vechiul Sumer, iar cannabisul era de asemenea
consumat in vechea India cu mult inainte de Christos, la fel cum se intampla cu consumul de
frunze de coca in populatiile vechi din America de sud. Mai mult, atat alcoolul cat si celelalte
droguri enuntate erau si sunt inca asociate cu practici religioase majore.
Tot asa, in ce priveste dependenta de jocuri de noroc, nu numai ca intreaga literatura antica
si clasica prezinta asemenea personaje umane, dar,mai mult, cercetarile de antropologie si
etnologie atesteaza acest fenomen inca in societaile arhaice.
Multe dintre celelalte droguri si dependente inregistreaza aceeasi vechime si perenitate de-
a lungul epocilor si civilizatiilor. Desigur , nu toate dependentele care exista astazi au existat
dintotdeauna sau de foarte mult timp. Exista in perioada contemporana dependente noi,
care nu puteau exista inainte pentru ca ele tin de specificul tehnologizat al civilizatiei
contemporane. Cel mai ilustrativ exemplu in acest sens priveste dependenta de jocuri pe
calculator, de internet si site-ri de socializare , de pornografie si sex pe internet, sau
dependenta de medicamente de sinteza moderne.

11
Multi oameni gandesc ca problema consumului si dependentei de droguri este astazi o
problema unica in istorie, ca niciodata n-a avut amploarea si magnitudinea/ intensitatea de azi
aceasta problema. In fapt, au existat multe alte perioade in istorie cand amploarea si
intensitatea consumului si dependentei au fost asemanatoare sau chiar mai mari. Se poate face
in context referire la perioada razboaielor opiumului dintre China si britanici, in sec. XIX,
in conditiile in care folosirea opiumului ca mijloc de recreere si placere devenise un obicei
endemic iar britanicii detineau monopolul comertului cu opium.
Ceea ce particularizeaza insa problema consumului si dependentei de droguri in lumea
contemporana este, insa, amploarea perceptiei publice si a senzitivitatii politice, ambele
favorizate de mass-media contemporana.( Witters, Venturelli: 2008). Niciodata n-a fost
problema drogurilor o preocupare publica si politica universala si atat de ampla ca in perioada
contemporana,context in care unii autori vorbesc de o raportare nevrotica a societatilor
contemporane fata de aceasta problema si resusciteaza vechea dilema : este legalizarea
drogurilor o solutie?.
Faptul ca este universala si la fel de veche precum omenirea problema consumului si
dependentei de alcool si alte droguri si alte dependente spune ceva despre legaturile
profunde, antropologice, dintre om si droguri, dependente. Cu toate ca dintotdeauna
oamenii au cunoscut pericolele majore asociate drogurilor si dependentelor, ei au consumat si
continua sa le consume,
Atat sondajele de opinie cat si cercetarile sistematice arata ca oamenii folosesc alcoolul,
drogurile, alte substraturi ale dependentelor pentru ca ei cauta placerea. Si drogurile
furnizeaza, intr-un anume fel, placere si stare de bine ( dar si durere si stare de rau). Apoi ,le
folosesc pentru ca drogurile (inclusiv alcoolul, care este si el un drog,licit) pot sa reduca
distressul,tensiunea, pot sa asigure o evadare temporara dintr-o realitate perceputa ca fiind
prea apasatoare, sau prea plictisitoare. De asemenea ca drogurile sunt asociate cu aventura, cu
experimentarea riscului pericolului si in acest sens ele , in multe cazuri, sunt prezente in
riturile de trecere, spre varsta de adult, spre exemplu. ( Witters, Venturelli: 2008).
Insa faptul ca , azi mai mult ca oricand, problema consumului si dependentei de droguri si a
tuturor celorlalte dependente ( care sunt azi mai multe ca tipologie decat oricand), este o
problema universala si atat de ampla semnalizeaza aspecte esentiale care tin de modelul de
cultura si civilizatie propriu vremii noastre. Intr-o lume ale carei dominante axiologice
sunt mentalitatea materialista, psihoza performantei, hedonismul si proeminenta
industriei imaginii (lumea-spectacol) asupra faptelor in sine prolifereaza subculturi si
contraculturi diverse, dintre care multe dezvolta si promoveaza stiluri de viata si modele
comportamentale asociate puternic cu drogurile, dependentele. Aceasta situatie semnaleaza
faptul ca exista in sociatatea contemporana un conglomerat amplu si divers de grupuri umane
si de persoane care nu reusesc sa-si gaseasca satisfactia si implinirea in interiorul societatii,
vazuta ca intreg, si astfel isi cauta aceste nevoi la marginea ei (subculturile) sau inafara ei (
contraculturile).
Pentru ca, pe fond, toate drogurile si toate dependentele nu sunt decat mecanisme de
evadare, de coping paleativ, false rezolvari.
Explicatiile si intelesurile cu care societatile si oamenii au operat, in abordarea problemei
drogurilor si dependentelor au fost si sunt specifice fiecarei epoci si civilizatii in parte. Sigur,
in epocile arhaica, antica si medievala aceste explicatii si abordari aveau un continut dominat
de empiria simpla, cotidiana si erau ,de asemenea, incarcate de precepte si credinte religioase ,
magice si mistice.Destul de tarziu, in perioada contemporana, a inceput sa se edifice, treptat, o
abordare sistematica si o intelegere stiintifica a drogurilor si dependentelor. Magnus Huss este
cel care, intr-o publicatie din 1849, a introdus primul conceptul de alcoolism ca boala si a
inaugurat astfel o traditie stiintifica puternica de medicalizare a intelegerii alcoolismului si
celorlalte dependente.

12
Astazi tendinta majora in perspectiva stiintifica consta in trecerea de la alcoolism si
drogodependenta la adictologie, ceea ce semnifica o largire fundamentala a campului de
intelegere a fenomenului dependentei/adictiei si totodata o depasire a reductionismului bio-
medical in intelegerea acestui fenomen si camp problematic complex.
In intelegerea si abordarea contemporana stiintifica cea mai adecvata si performanta a
adictiilor se realizeaza depasirea perspectivelor clasice, care le considerau ori ca boala ori ca
devianta, in baza mai degraba a inventarierii unor consecinte si manifestari decat a explicarii
lor in sine. Actualmente adictiile sunt intelese ca boli de adictie,o noua categorie in
clasificarea patologiilor, nici boli somatice, nici boli psihice dar mai mult si diferit de aceste
categorii clasice. De asemenea ca patternuri comportamental-adaptative disfunctionale
invatate social. In fapt ambele aceste concepte acopera, din perspective disciplinare diferite,
aceeasi intelegere si abordare a adictiei, in contextul depasirii modelelor reductioniste clasice
prin actualul model complex, bio-psiho-socio-cultural al adictiilor.

1.2.Principalele arii tematice ale disciplinei.

Preventia, terapia si reabilitarea in adictii este o disciplina noua, expresie desfasurata a


adictologiei, o stiinta care se contureaza in ultimele decenii prin cojugarea perspectivelor
stiintelor bio-medicale, psihologice, sociologice si antropologice, de asemenea a
neurostiintelor.
In aceasta perspectiva preocuparile majore ale acestei discipline vizeaza:
-intelegerea adictiilor in perspectica istorica si transdisciplinara; precizarea raportului
dintre modelul biomedical ,pozitivist, si modelul bio-psiho-socio-spiritual al adictiilor,
actualmente validat;
-conceptualizarea si reconceptualizarea fundamentelor disciplinei in contextul novator al
adictologiei, extinderea ,nuantarea si delimitarea necesara in context;
-relatiile dintre adictii, pe de o parte, cultura si civilizatia modul de viata, calitatea vietii,
stilul de viata, pe de alta parte;
- adictiile ca si constructe sociale si profesionale; problematica etichetarii si stigmatizarii;
- boala de adictie- o noua entitate patologica;
-intelegerea mecanismelor complexe ale comportamentului adictiv,a cauzelor si
contextelor favorizante in care oamenii dezvolta comportamente adictive;
-cercetarea patternurile socio-culturale ale adictiilor;
-cercetarea si abordarea in politicile si serviciile pe domeniu a implicatiilor atitudinilor
sociale,profesionale si institutionale fata de persoanele cu comportament adictiv;
- cercetarea abordarilor in plan legislativ si institutional, de politici si servicii in domeniul
adictiilor la nivel international;istorie,tendinte si perspective;
- cercetarea problematicii preventiei consumului si dependentei de alcool , alte droguri, alte
dependente.
-cercetarea problematicii terapiei si reabilitarii in adictii: abordari si strategii,
terapii,modele, metode si instrumente;
- determinarea si dezvoltarea specificului metodei consilierii si asistarii persoanei cu
comportament adictiv;
- intelegerea procesualitatii interventiei terapeutico-reabilitatorii si a nevoilor si resurselor
necesare a fi activate in fiecare etapa:
- explorarea si dezvoltarea modelelor de buna practica recunoscute international in terapia
si reabilitarea persoanelor cu comportament adictiv;
- intelegerea si abordarea prin servicii specializate a relatiei dintre comportament adictiv si
infractionalitate; problematica justitiei restaurative/terapeutice in societatea contemporana;

13
- explorarea polemicilor istorice si contemporane asupra legalizarii drogurilor,din perspectiva
tendintelor, rezultatelor si implicatiilor.

1.3.Principalele paradigme si modele de buna practica in cercetare si interventie.

a) paradigme de sorginte sociologica:

- paradigma structuralist-functionalista, legata initial de numele lui Talcott Parsons, cel


care a formulat ideea ca boala, inclusiv adictia ca boala, reprezinta o forma de devianta
legitima , acceptata de societate iar rolul de bolnav este un rol social institutionalizat;
- paradigma/abordarea conflictului si controlului social care explica realitatea sociala prin
aceea ca ordinea sociala este rezultatul conflictului, ca inegalitatea sociala este sursa a
conflictului si ca relatiile de putere prescriu statusul, accesul la resurse si astfel, in ce priveste
adictia, creeaza frustrare, vulnerabilitate si risc pentru adictii;
- paradigma interactionalismului simbolic care subliniaza ideea ca adictia,devianta si
conformitatea,sanatatea si boala sunt constructe sociale (vs.fapte sociale directe), care se
contureaza in functie de semnificatiile acordate de indivizi si societati, respectiv ca
normalitatea si patologicul si devianta sunt relative, ca ele apar/sunt si un produs al
mecanismelor de etichetare si stigmatizare;
- paradigma/abordarea antipsihiatriei si depsihiatrizarii care argumenteaza ideea ca, in
contextul psihiatrizarii adictiei, boala psihica si astfel si adictia este un rol social, pe care sunt
constransi sa-l adopte indivizii care nu accepta, nu se supun presiunilor conformismului
social, ca, astfel, abordarea persoanei cu comportament adictiv ,a adictiei, care este altceva, pe
fond, decat patologia psihiatrica in contextul psihiatriei este neadecvata si contraperformanta;
- paradigma/abordarea dezvoltarii comunitare care accentueaza pe rolul retelelor sociale
si a initiativei si responsabilizarii comunitare, pe importanta suportului social in sanatate si
boala, in adictii in mod specific,privit in contextul grupului de apartenenta si a celorlalte
surse de suport social, pe importanta si eficacitatea programelor de ingrijiri comunitare si a
modelului comunitatii terapeutice;
- paradigma sistemic-ecologica ce priveste adictia,sanatatea si boala, conformitatea si
devianta integrativ,la nivel individual dar in acelasi timp si la nivel de grup (familial,de
apartenenta, profesional...), de comunitate, de macrosocietate, de mediu fizic/natural, de
univers/cosmos.
-paradigma structuralist-generativista/a complexitatii organizate,care abordeaza
procesualitatea adictiei ca boala si ca devianta ca si complexitati organizate, care au in
dinamica lor capacitatea nu doar de autoreglare/homeostazie ci si de autoorganizare si
dezvoltare;
- paradigma constructivismului/constructionismului social ,care in explicarea realitatii si
a felului in care oamenii si-o reprezinta si actioneaza in cadrul ei , insista pe ideea ca realitatea
este un mix intre fapte sociale in sine si constructe sociale, ca in virtutea acestor constructe
sociale realitatea nu este decat o continua negociere a interpretarii faptelor/a perceptiilor
noastre,o reconstructie realizata in spatiul interpersonal si social al comunicarii; implicatia in
sfera adictiei vizeaza rolul interpretarii si reconstructiei realitatii in contextul comunicarii
bazate pe preferinte si propensiuni si limite interpretative, pe motivatii,interese,entuziasme si
temeri.

14
b) paradigme de sorginte psihologica:

- paradigma cognitivist-comportamentalista,legata fundamental de numele lui Aaron Beck.


care subliniaza rolul jucat de cognitii (cognitii/convingeri despre sine,lume si viitor;
autoeficacitatea gandita/perceputa in sanatate si boala,in speta in adictie; cognitia si
sentimentul de coerenta si (auto)control ; stima de sine,autoevaluarea si increderea de
sine;reprezentarea/dispozitia robustetei psihice; optimismul; locusul de control intern/extern
s.a.) precum si legatura determinanta dintre cognitii si comportamente in sanatate si boala; o
dezvoltare mult frecventata in psihologia sanatatii o constituie modelele social-
cognitiviste,care argumenteaza ca personalitatea umana este intotdeauna un rezultat al
interactiunii dintre organism si mediu, ca motivatiile,emotiile ,comportamentele sunt produs
situational al sociocognitiei (invatarii sociale) si ele se configureaza in stiluri de viata cu
impact specific in sanatate si boala, in adictii ( in care comportamentul se regleaza pe baza
expectantelor,planificarii si anticiparii situatiilor si consecintelor);
-paradigma rationalist-emotivista si comportamentala (rational-emotiva),legata
fundamental de numele lui Albert Ellis, care, fata de cognitivism-comportamentalism (unii
specialistii o considera inca o varietate a acestuia), nu mai reduce,esentiamente, toate
continuturile psihice la cognitii,ci considera afectele ,emotiile,sentimentele ca entitati de sine
statatoare,care se dezvolta si lucreaza sinergic cu cognitiile in contextul configurarii
comportamentelor in adictie,in sanatate si boala;
- paradigma psihodinamica/psihanalitica ,originata in modelul asupra psihicului si a
nevrozei elaborat de Sigmund Freud ,dar care cuprinde multe dezvoltari precum psihoterapia
arhetipala a lui C.G. Jung, psihoterapia individuala a lui A. Adler s.a., toate instrumentand
relatiile functionale dintre constient-subconstient-inconstient in explicarea vietii umane si a
adictiei, sanatatii si bolii;
- paradigma psihosomatica: insistenta pe rolul fundamental si determinant a interactiunii
psihic somatic,corp-minte in explicarea ansamblului fenomenelor de sanatate si boala,
adictie in speta, din prisma constatarii si explicarii faptului ca afectiunile psihice se
somatizeaza/au exprimari somatice ,la fel cum afectiunile somatice se manifesta in plan
psihic/se psihicizeaza;aceasta paradigma a produs depasirea taxonomiei clasice a patologiei
umane, care distingea doar boli somatice,respectiv boli psihice si a impus recunoasterea
categoriei bolilor psiho-somatice;boala de adictie este altceva decat boala psiho-somatica, dar
perspectiva psihosomatica ofera multe sugesti de fond in intelegerea adictiei ca boala;
- paradigma/abordarea dezvoltarii umane ,care in intelegerea adictiei,a sanatatii si bolii, a
conformitatii si deviantei focalizeaza pe importanta cunoasterii caracterului organic al
etapelor vietii in dezvoltarea umana de-a lungul vietii individuale si de grup de varsta si gen .

c) paradigme de sorginte bio-medicala

- paradigma pozitivista clasica/modelul bio-medical ,in contextul careia are realitate


,exista, doar ceea ce este pozitiv,adica poate fi determinat ca existand prin simturi si
prelungirile lor tehnologice,care poate fi masurat si cuantificat,tot ceea ce nu face fata acestei
cerinte pozitive neexistand si nefiind demn de stiinta; reductionismul pozitivist ,care este
inca puternic in cercetarea si terapia medicala ,duce la o accentuata autolimitare in
intelegerea contemporana complexa a sanatatii si bolii, a adictiei in speta, la ramanerea in
cadrele modelului bio-medical (ce se reduce la anatomo-fiziologic si la bio-chimic),care este
astazi depasit prin modelul bio-psiho-social;
- paradigma/modelul bio-psiho-socio-spiritual in contextul careia adictia in special,
sanatatea si boala in general sunt intelese nereductionist, ca fenomene holiste in care,alaturi
de dimensiunea bio-medicala, exista dimensiunile/componentele psihica,sociala si spirituala

15
ale sanatatii si bolii si toate acestea,care exista si lucreaza impreuna determina ceea ce este
adictia, sanatatea si boala la nivel de intelegere si de interventie/terapie;astfel terapia nu mai
este redusa doar la terapia medicala (chimico-farmaceutica si chirurgicala) ci include si
psihoterapiile,socioterapiile(ex.comunitatileterapeutice),terapiilecupationale,artterapiile,ergot
erapia,kinetoterapia, ludoterapia s.a.; in cadrele paradigmei bio-psiho-socio-spirituale se
dezvolta actualmente miscarea, abordarea de-medicalizarii adictiei, care, in calitate de
boala de adictie, este vazuta ca find o noua categorie in tabloul patologiei,in calitate de
pattern comportamental patologic dobandit prin invatare sociala;
- paradigma medicinei integrative/abordarea complementaritatii alopatie-terapii
alternative; aceasta abordare se constituie intr-o formula de depasire in interiorul practicii
medicale a modelului reductionist bio-medical,prin fructificarea altor modele terapeutice
decat alopatia traditional-academica (homeopatia s.a.);
- paradigma explicatiei si ingineriei genetice ,care , ca urmare a dezvoltarii cunoasterii si
instrumentarii genomului uman, sustine ideea universalismului solutiilor care tin de
ingineria/interventia genetica in toate problemele care tin de sanatate si boala, de adictie in
speta; exista insa o puternica contra-teza care sustine ca nu totul se poate reduce la
instrumentarea codului/materialului genetic;
- paradigma psiho-neuro-imunologiei ,rezultat al conjugarii cercetarilor din aria neuro-
stiintelor (neurologie,psihologie,imunologie, IT,endocrinologie,) ,abordare foarte moderna
care sustine ca ,in contextul interactiunii corp-minte, functioneaza un mecanism complex
care pune impreuna procesele si continuturile psihice cu cele neuro-endocrine si
imunologice,ca emotiile,cognitiile,motivatiile,actele volitive si atitudinile manifestate
comportamental au automate si fundamentale consecinte la nivel imunitar (mediate neuro-
endocrin),dupa cum si invers;
-paradigma neurostiintelor, care avanseaza o explicatie si intelegere a adictiilor ca rezidand
in dereglarea mecanismelor functionale neuro-psihice bazate pe neurotransmitatori si
neuromodulatori, cele care conditioneaza si fac posibila dispozitia subiectiva (placere,
bucurie, extaz, liniste, tristete, plictiseala, anxietate s.a.);
-paradigma/abordarea medicinei omului sanatos/a preventiei, care este o dezvoltare
dublu determinata, de progresele medicinei si a terapiilor dar si de dezvoltarea generala a
societatii si care generalizeaza virtutile abordarii care pune accentul pe preventie si pe luarea
in atentie a persoanelor nu doar atunci cand sunt bolnavi ci cand nu sunt bolnavi in intentia
de a preveni imbolnavirea, dezvoltarea si instalarea adictiei.

In ceea ce priveste abordarile active in interventie in campul adictiilor, a consumului si


dependentei de alcool, alte droguri,alte dependente, modelele de buna practica, de precizat ca
exista o multitudine in multimea de domenii din planul preventiei,terapiei,recuperarii si
reabilitarii in adictii si ca acestea se diferentiaza in functie de centrarea pe individ, pe familie,
pe grup de suport, pe comunitate, respectiv functie de centrarea pe problema,pe
solutie,centrarea pe sarcina,pe abordare, centrarea pe client, centrarea pe terapeut, si unele
dintre cele mai raspandite si prestigioase vor fi prezentate in cele ce urmeaza.

1.4. Adictologia- stiinta interdisciplinara. Abordarea si implicarea specifica asistentei


sociale.

Disciplina Preventia, terapia si reabilitarea in adictii fundamenteaza la nivel stiintific


interventia specifica asistentei sociale in domeniul adictilor. Trebuie precizat ca asistenta
sociala in acest domeniu isi gaseste locul si se contureaza in contextul intelegerii actuale a
determinismului complex bio-psiho-socio-spiritual al adictiei, a abordarii holistice a persoanei

16
sanatoase/bolnave, cu adictie, respectiv a abordarii ecologice a adictiei, sanatatii si bolii,
problemelor comportamentale asociate, astfel ca in multe situatii asistentul social isi
promoveaza interventia in cadrul unor echipe complexe, alaturi de medic, psiholog, terapeut
ocupational, artterapeut, ludoterapeut, terapeutul de dezvoltare prin invatare experientiala
(campusuri cvasi-militare de disciplina si aventura de echipa), specialist in politici publice,
s.a..
Interventia specifica asistentei sociale focalizeaza pe dimensiunea psihosociala,
comportamentala a adictiei inteleasa ca boala si ca pattern comportamental alterat dobandit
prin invatare sociala, vazuta la nivelul individului, a familiei , a grupului de apartenenta,
grupului de suport, a comunitatii. In partajarea rolurilor profesionale ale profesionistilor
enuntati conteaza insa, fundamental, faptul ca orice adictie are intotdeauna doua dimensiuni,
anume dimensiunea somatica (fiziologica si biochimica) si dimensiunea psihica (psiho-
comportamentala,psiho-sociala).Dintre aceste doua dimensiuni ale adictiei ,cea mai dificila in
ce priveste procesul terapeutic-reabilitatoriu si implicit cea hotaratoare pe termen mediu si
lung in ceea ce priveste succesul este dimensiunea psihica a dependentei.
Astfel ca, analizand rolurile profesionale si realitatea implicarii profesionala a
medicilor si asistentelor medicale, asistentilor sociali, psihologilor si a celorlalti enuntati , in
cele mai multe dintre serviciile si activitatile in sfera adictiilor (vazute in contextul
lantului/circuitului terapeutic), interventia profesionala a asistentului social si a psihologului
este mai ampla decat interventia personalului medical.
Activitatile specifice asistentei sociale in sfera adictiilor pot fi departajate pe
urmatoarele nivele:

- Asistenta sociala in sfera adictiilor la nivel comunitar; servicii primare.


La acest nivel se realizeaza identificarea problemelor legate de preventia si terapia
adictiilor, individuale dar si comunitare,si se realizeaza capacitarea,angrenarea serviciilor de
asistenta sociala specializata sau asistenta medicala , de la caz la caz. Totodata la acest nivel
sunt puse in rol, in echipe complexe, programe de preventie a consumului si
dependentei,adictiilor in general prin masuri de educatie pentru sanatate si identificare
precoce a comportamentelor adictive/ cu risc pentru adictie,programe de dezvoltare a
capitalului social si a abilitatilor sociale si de coping( care constituie factori protectivi de
fond),prin oferirea organizata de alternative recreationale si de loisir la comportamentele
adictive.
. Apoi, programe de promovare sociala a sanatatii si vietii fara adictii prin masuri de
responsabilizare a comunitatii dar si prin derularea unor actiuni de advocacy si lobby pe
langa factorii de decizie in materie de politici si servicii publice antidrog/ in sfera adictiilor,
politici de sanatate, politici educationale si de dezvoltare a capitalului social si a abilitatilor
sociale, politici de prevenire si control a implicatiilor de devianta si infractionalitate ale
consumului si dependentei/comportamentului adictiv.

- Asistentul social in reteaua serviciilor de preventie si interventie timpurie


La acest nivel se realizeaza identificarea problemelor legate de preventia si terapia
adictiilor, individuale dar si comunitare,si se realizeaza capacitarea,angrenarea serviciilor de
asistenta sociala specializata sau asistenta medicala , de la caz la caz. Totodata la acest nivel
sunt puse in rol, in echipe complexe, programele de preventie a consumului si
dependentei,adictiilor in general prin masuri de educatie pentru sanatate si identificare
precoce a comportamentelor adictive/ cu risc pentru adictie,programe de dezvoltare a
capitalului social si a abilitatilor sociale si de coping( care constituie factori protectivi de
fond),prin oferirea organizata de alternative recreationale si de loisir la comportamentele
adictive.

17
- Asistentul social in interventia/ambulanta/serviciul de urgenta
In aceste interventii si servicii rolul profesional al asistentului social este subordonat
interventiei personalului medical, care este prioritara, dar rezolva nevoi si probleme
importante si specifice care vizeaza determinarea stasusul socio-economic ( locuinta, familie,
venituri pentru traiul cotidian, retea de suport social, existenta/ nonexistenta asigurarii de
sanatate pentru decontarea serviciilor furnizate s.a.) precum si identificarea
capacitarea,angrenarea serviciilor de asistenta sociala specializata sau asistenta medicala , de
la caz la caz, dupa finalizarea interventiei de urgenta, externarea din serviciul de urgenta.

-Asistentul social in interventia in strada si in spatii protejate pentru prevenirea


riscurilor si daunelor asociate
In aceste interventii si servicii, abilitatile si competentele profesionale specifice
asistentului social sunt preponderente. In cazul interventiei in strada capabilitatile de
relationare , de initiere si sustinere a unei relatii personalizate pe baza de incredere cu
persoane dependente care deseori sunt persoane fara adapost, traiesc la marginea societatii si
care isi asociaza diferite comportamente penalizabile, infractionale sunt hotaratoare pentru
succesul intregului demers. Dupa obtinerea unei relatii functionale in mediul dat urmeaza sau
pot urma alte interventii specifice, parte din ele medicale dar si mai multe psiho-socio-
medicale.In mai multe dintre tarile occidentale pentru aceste interventii exista o formare
profesionala complementara, accesata in cea mai mare masura de asistenti sociali, anume
street worker/lucrator de strada.

- Asistentul social in cura clinica de dezintoxicare


Cura de dezintoxicare se realizeaza in institutii spitalicesti astfel ca aici rolul profesional
al asistentului social este subordonat interventiei personalului medical in raport cu activitatile
de baza in aceasta interventie ,in prima parte, care vizeaza prioritar dimensiunea somatica a
adictiei..
Dar ,in faza finala a stagiului de dezintoxicare clinica, accentul profesional se muta pe
dimensiunea psihica (psiho-comportamentala a adictiei si deci pe asistent social si psiholog.
Aceasta intrucat ,dupa realizarea dezintoxicarii somatice, riscul cel mai mare este riscul
recaderii, datorita faptului ca dependenta psihica nu se poate aborda si rezolva medical,
medicamentos, ci doar prin terapii din zona socioterapiilor si psihoterapiilor.
Intrucat stagiul spitalicesc de dezintoxicare propriuzisa este de durata relativ scurta ,
focalizarea interventiei asistentului social si psihologului este necesar sa fie pe consilierea
motivationala si de suport, in intentia de a orienta eficace persoana dependenta spre pastrarea
abstinentei si spre complianta terapeutica in contextul realizarii urmatoarelor faze ale
procesului terapeutic-reabilitatoriu.
In acest context, informarea si ghidarea si sustinerea persoanei dependente in accesarea
serviciilor terapeutice din verigile urmatoare ale lantului terapeutic este hotaratoare pentru
succesul recuperarii pe termen lung. De precizat ca fara aceste interventii, succesul strict al
curei de dezintoxicare, in alcoolism spre exemplu, este deosebit de limitat, anume cca. 1%.
Sigur, si in internarea pentru cura spitaliceasca de dezintoxicare asistentul sicial
abordeaza si rezolva nevoile si problemele importante si specifice care vizeaza determinarea
stasusul socio-economic ( locuinta, familie, venituri pentru traiul cotidian, retea de suport
social, existenta/ nonexistenta asigurarii de sanatate pentru decontarea serviciilor furnizate
s.a.).

- Asistentul social in terapia adictiei si reabilitarea/post-cura (in clinici de adictologie,


centre de zi/grupuri de suport mutual si grupuri terapeutice,servicii comunitare,
comunitati terapeutice)

18
In toate aceste institutii si servicii care abordeaza efectiv terapia adictiei si
reabilitarea/post-cura , rolurile profesionale si implicarea asistentului social si al psihologului
este hotarator si preponderent. Aceasta intrucat accentul activitatilor si interventiei este in
aceasta etapa pe dimensiunea psihica/ psiho-comportamentala a dependentei, in care rolul
profesional si implicarea personalului medical este doar de sustinere de fond.
Cu o nuantare in cazul cinicii de adictologie ( care este altceva decat orice alt tip de
clinica si unde nu se urmareste doar dezintoxicarea/ dependenta somatica, ci rezolvarea
holistica a dependentei somatice si psihice, in maniera unitara) unde rolurile si implicarea
profesionala a personalului medical si a celui psiho-social sunt pe fond egale si
complementare.
In acest domeniu, o supraspecializare, o formare profesionala adaugata celei de asistent
social, dar si de psiholog, care se impune tot mai clar in adii din urma , este cea de consilier in
adictii, sau consilier si terapeut in adictii.

- Asistentul social in reteaua interdepartamentala pentru reabilitare si reinsertie


familiala si socio-profesionala.
In contextul lantului/circuitului terapeutic aceste servicii vizeaza etapa avansata a
procesului terapeutic-reabilitatoriu, cea in care obiectivul de fond consta in pastrarea activa a
abstinentei, dupa ce motivarea pentru terapie si reabilitare, apoi cura de dezintoxicare, apoi
terapia si reabilitarea propriu-zisa au fost parcurse.
Prin excelenta serviciile furnizate in aceste servicii sunt de resortul asistentului social si
apoi a unor profesiuni apropiate.

Sumar: In aceasta unitate de curs sunt prezentate sintetic tematica disciplinei Preventie,
terapie si reabilitare in adictii, in contextul larg al Adictologiei ca stiinta. Sunt enumerate si
schitate principalele paradigme active in cercetarea stiintifica in aceasta disciplina precum si
o clasificare a abordarilor utilizate in interventie pe domeniul adictiilor. Sunt apoi schitate
principalele campuri si modalitati de interventie a asistentei sociale in domeniul adictiilor.

Exercitii si aplicatii
1. Asistenta sociala in domeniul adictiilor este inca, in cea mai mare parte, un teritoriul
profesional de cucerit in Romania. Presupunem ca Directia de Sanatate Publica a judetului isi
propune sa angajeze un asistent social pentru problematica adictiilor si va prezentati la
concurs. Argumentati utilitatea asistentului social intr-o asemenea institutie/serviciu,
enumerand principalele atributii/activitati care ar trebui sa fie surprinse in fisa postului.

2. Ce este alcoolismul, este o boala sau este o devianta? Impartiti o foaie A4 in doua, pe lat, si
enuntati argumente pentru o pozitie si pentru cealalta.

3. Este alcoolismul o boala vindecabila sau doar o boala remediabila/ remisibila? Impartiti o
alta foaie A4 si enuntati argumente pentru o pozitie si pentru cealalta.

19
Modulul/Unitatea de curs nr. 2: Modele explicative si teorii stiintifice
relevante privind etiologia ,evolutia si abordarea terapeutic-
reabilitatorie a adictiilor.

Obiective specifice:

- cunoasterea tematicii disciplinei


- intelegerea evolutiei istorice a disciplinei
- cunoasterea principalelor paradigme active in cercetarea stiintifica si in interventie
- cunoasterea principalelor aliniamente ale practicii de asistenta sociala in domeniul
adictiilor

Cuvinte cheie:preventie,terapie, reabilitare in adictii, aria tematica, paradigme active


inadictologie, asistenta sociala in domeniul adictiilor

2.1. Precizari conceptuale: comportament de consum, consum social/ socialmente


acceptabil, consum abuziv/comportament cu risc pentru adictie, , dependenta si
codependenta (dimensiunea somatica, dimensiunea psihica), toleranta, sevraj.

Exista dovezi, arheologice dar si antropologice, ca drogurile exista in lumea omului


inca de la inceputurile acestei specii. Omul convietuieste cu drogurile inca de la aparitia
speciei umane, iar explicaiile adnci legate de aceast convieuire sunt explicaii de ordin
metafizic, care tin de mecanismele neuropsihice ale placerii si durerii si de rolul acestora in
economia vietii umane.Din aceasta situatie perena deriva constatarea ca este nerealist ca o
societatea s-i propun eradicarea drogurilor, realist este sa caute sa gaseasca o modalitate de
convieuire cu drogurile care sa produca daune cat mai mici.
La nivelul societii contemporane, varietatea comportamentelor adictive este mai
ampla dect n alte momente istorice, de asemenea, comparativ cu alte epoci si civilizatii,
amploarea sociala a adictiilor este mare. Una dintre explicatiile discutate in acest context se
refera la o caracteristic de fond a modelului contemporan de civilizatie. Anume ca, din
cauza deficitului de instrumente necesare pentru o integrarea social eficace a indivizilor,
survine un risc crescut pentru excludere social. Astfel, cei marginalizai dac nu gsesc
instrumentele de incluziune sociala in interiorul societatii, o vor cuta la marginile ei. Acesta
este contextul favorizant pentru aparitia a numeroase subculturi i contraculturi ce caut prin
excelen viaa social la marginea societii sau n afara ei, caz tipic fiind subculturile
drogului.
Pentru a intelege ceea ce este comportamentul adictiv, legat de alcool, de droguri, de
jocuri de noroc, de sex s.a., este util sa se aiba in vedere faptul ca adictiile sunt fenomene
socio-umane totale, ca afecteaza fiinta umana sub toate structurile si functiile sale. Practic,
adictiile reseteaza, ca sa folosesc o metafora computeristica,intreaga fiinta umana, atat la nivel
somatic (anatomo-fiziologic, inclusiv neurologic), cat si psihic (cognitii, emotii, atitudini si
volitiuni), pune totul in stare de avarie, de coping de inlocuire, care inseamna si o
exacerbare a mecanismelor defensive/mecanismele de aparare a eului.
Un prim concept necesar a fi precizat este drogul, care este substratul adictiei. Cu
precizarea ca substrat al adictiei nu sunt doar drogurile (inclusiv alcoolul, care este drog
legal)ci si diferite habitudini comportamentale, ceea ce se va preciza intr-o secventa ulterioara
Drogul este n fond orice substan (de origine vegetala, animala, minerala sau de sinteza

20
chimica) care confer dependen. In aceasta categorie , de substante adictogene, sunt incluse
multe substante, insa multe alte substante nu au caracter adictogen.

Comportamentul de consum al drogurilor, substantelor adictogene in general


,inclusiv practicarea unor habitudini comportamentale cu caracter adictogen, este punctul de
pornire a tot ceea ce este adictie. Nota caracteristica este repetitivitatea.
Acest comportament de consum poate lua forma consumului ca experienta unicat sau
de putine ori repetata dar si forma comportamentului multiplu repetat, asociat si cu cresterea
cantitativa.
Ambele forme difera in experimentarea lor functie de caracterul legal sau ilegal, dar si
popular sau nepopular.
In ce priveste drogurile legale o alta ipostaza care survine este cea a consumului
social/ socialmente acceptabil. Exemplul cel mai ilustrativ este cel al consumului de alcool,
in diversele lui varietati. Practic, in aproape toate societatile si comunitatile umane , consumul
de alcool este de-a dreptul prescris social in context de celebrare, de socializare (lubrifiant
social), chiar de practicare a unor ritualuri religioase. Aceasta face ca acest consum de alcool
sa fie socialmente acceptat si chiar promovat si astfel face parte din experienta individuala
aproape obligatorie.Specificul acestui comportament de consum este aceea ca el prezinta
riscuri relativ acceptabile in ce priveste societatile si comunitatile, privitor la adictie.
Exista mai multe modele/ patternuri socialmente acceptate de a consuma alcool,
specifica diferitelor culturi, care se diferentiaza intre ele prin amplitudinea riscurilor asociate
in ce priveste adictia. Cele mai puternic conturate in societatile contemporane, in Europa,
sunt:
- modelul mediteranean (consum de vin la pranz si cina);
- modelul germanic si anglo-saxon (consum masiv de bere in contexte de socializare);
-modelul est-european ( consum important de alcooluri distilate, inclusiv de productie in
gospodaria proprie, in contexte de socializare si celebrare);
- modelul scandinav ( consum compulsiv de alcool acasa, singur sau cu familia, cu deosebire
in week end).
Consumul abuziv/ comportamentul cu risc pentru adictie este nivelul urmator
care duce efectiv la adictie. Notele caracteristice sunt repetitivitatea ampla si cresterea
cantitativa. Este discutabil de la ce nivel ncolo consumul normal devine abuziv/ cu frisc
pentru adictie. In ce priveste consumul abuziv de alcool (care este altceva decat betia
episodica), exista persoane care consuma cu moderatie alcool o viata intreaga fara a deveni
alcoolici, dupa cum sunt persoane care pot deveni alcoolici in cca.un an. Diferenta sta in
compulsivitatea consumului si in asocierea cu experientierea depresiei si anxietatii.
Oricum, nu exista adictii care sa se instaleze dupa o singura doza, cum, de exemplu,
au mai circulat pre-conceptii si clisee neadevarate despre heroina.
Dependena/adictia si codependenta/coadictia reprezinta problema de fond asociata
cu comportamentele adictive cu risc/consum abuziv. Este de precizat ca aceste concepte
dependenta, respectiv adictie, sunt pe fond echivalente, insa la nivelul specialistilor este
prefert termenul de adicie, pentru c termenul de dependen conine un bagaj prea larg de
denotatii si mai ales conotaii, este prea metaforic i imprecis ,pe cand cel de adicie este mai
precis si restrictiv, mai ales in ce priveste conotatiile.
Trecerea de la consumul abuziv la dependen nu este aceeai n cazul tuturor
drogurilor, uneori acest trecere este lent, ndelungat, pe cnd n cazul altor droguri trecerea
la dependen poate fi rapid , scurt.
In ce priveste diferenele de gen social, este stiut c femeile care consum alcool
risc s devin dependente mai timpuriu dect brbaii, iar spre deosebire de cei din urm care
consum alcool n cadrul socializrii de grup, femeile tind s consume alcool pe ascuns, n

21
singurtate.O alt diferen const n faptul c motivele pentru care femeile beau sunt:
tristeea, suprarea, depresia, necazurile n general, dar periculos este faptul c la ele
dependena se instaleaz foarte devreme (alcoolicii au o sintagm, cum c poi deveni alcoolic
pe nesimite i anume: poi deveni alcoolic fr s fi beat vreodat
Dac o persoan consum alcool zilnic, acest comportament se instaleaz n rutina
zilnic i apoi persoana nu mai poate funciona fr acest adjuvant, explicaia fiind
urmtoarea: alcoolul incepe sa interfereze functional cu sistemul de neurotransmitatori si
neuromodelatori care conditioneaza starile de dispozitie emotionala la nivel neuro-psihic.
Toate drogurile n general i alcoolul n particular dau dependen, dar exist un
pericol i mai mare de a dobndi o dependen atunci cnd persoanele consum droguri sau
alcool ,daca cnd sunt ntr-o stare de depresie si anxietate dect atunci cnd sunt ntr-o stare
de bucurie (n.b. de aceea la femei se instaleaz dependena mai timpuriu dect la brbai,
datorit faptului c ele, in cele mai multe cazuri, consum compulsiv alcool pe fondul unei
tristei, suprri). Ce nseamn tristetea, depresia, anxietatea in acest cadru? Din punct de
vedere fiziologic, reprezint o dereglare functionala a acelui sistem de neurotransmitatori care
conditioneaza plcerea , iar consumul de droguri: alcool, marijuana etc. dau o fericire
aparent, fals (n.b mai degrab un miraj al fericirii) mascnd adevrata sursa a durerii (ceea
ce este i mai ru).
Dependenta/ adictia este un fenomen socio-uman total , care afecteaza intreaga fiinta
umana. Altfel spus o afecteaza atat la nivel somatic cat si la nivel psihic si, astfel, orice
dependenta este, in acelasi timp, atat somatic i psihic.- specialitii prefer termenul de
adicie, pentru c termenul de dependen conine un bagaj prea larg de conotaii, prea
metaforic i imprecis (de ex. eti dependent de mersul pe jos) dar adicia este preferat pentru
c are un bagaj cantitativ respectiv calitativ mai restrns, dei oarecum aceti doi termeni sunt
similari.
n ce const dimensiunea somatic a dependenei? Dimensiunea somatic a
dependenei se bazeaz pe interaciunea dintre substanele psihoactive din drog cu
neurotransmitorii (hormoni naturali ai creierului, responsabili de dispoziia individului, de
strile de: relaxare, mulumire, extaz, tristee, depresie, anxietate, ncordare, disperare etc.)
care n mod natural sunt ca adrenalina (care activizeaz persoana n condiii de stres: stres
activator pozitiv, toate substanele psihoactive din droguri tind s ia locul hormonilor naturali
ai creierului (de aici rezult faptul c dac se introduce n mod artificial anumite substane n
organism, acesta i pierde abilitatea de a produce aceste substane n mod natural, cu alte
cuvinte sistemul neuropsihicse lenevete).
Dependena la nivel psihic, se manifest la nivelul rutinei cotidiene: obinuine,
comportamente, o presiune de neevitat/compulsiv si obsesiva n direcia consumarii drogului
Persoana se gndete n permanen la starea produs de drogul respectiv, n plan psihic
persoana se obinuiete s nu se simt: relaxat, mulumit dect dac i ia doza de drog,
dac nu face acest lucru intr automat ntr-o stare de plictis, nemulumire etc. Un exemplu n
acest sens este: fumatul ca adicie; fumtorii susin c fumeaz pentru a se relaxa, pentru a se
liniti n situaii tensionate, dar de fapt fumatul nu face dect s reduc manifestarea sevrajului
de aceea ei simt o stare de detensionare dup prima igar. Este de stiut c nivelul de nicotin
din snge se njumtete la aproximativ fiecare 30 minute, i de aceea ei simt o nevoie de a
fuma, de a repeta tigara dupa acest interval.. O persoan dependent graviteaz la nivel mental
n jurul drogului respectiv (dac se ntmpl s rmn fr drog, este n stare s-l procure
indiferent de or, inclusiv la miezul nopii).
Preocuparea mental, cu caracter obsesiv, compulsiv se manifest diferit n funcie de
drog: n cazul consumului de alcool i tutun, preocuparea nu este att de dramatic, pentru c
acestea se gsesc la orice chioc. Pe cnd n cazul heroinei, este mai grav tocmai deoarece
este dificil de procurat ,i mai mult dect att, durata de aciune a acestui drog este foarte

22
scurt, maxim 3 ore, apoi se intr n sevraj. In formele avansate de dependen aceasta
preocupare obsesiva reprezint o adevrat tiranie mental, cel n cauz nu mai poate
dormi, nu se mai poate linisti si are n dureri infernale.
Codependena reprezint dependena relaional fa de o persoan dependent (dependent
de alcool, de alte droguri sau, frecvent, dependent de putere si control,etc.). Se instaleaz un
comporatament simbiotic (fiecare se alimenteaz din otrava celuilalt: dac soul are un
comportament adictiv, soia i va vrsa nervii pe el, pentru a-i crete stima de sine, ea se va
simi o satisfacie, folosind persoana dependent ca paratrsnet pentru toate lipsurile familiei).
Aadar ca s tratezi dependena, este necesar s tratezi codependena, ntruct adicia este o
boal de famile, o boal de relaie.
De adaugat ca structura de personalitate codependenta se edifica,in bazele ei,in familia
de provenienta,in copilaria mica,si se manifesta si se dezvolta prin convietuirea cu o persoana
dependenta,fie ea si dependenta doar de putere,violenta si control asupra celorlalti. Iar
aceasta codependenta achizitionata deseori in familie, in relatia cu persoane dependente, este
apoi persistenta si se manifesta , de neoprit, si dupa ce relatia fizica cu persoana respectiva nu
mai este.
In cazul oricarei adictii aceasta, in manifestarea sa, isi asociaza alte doua fenomene
asociate, obligatoriu. Acestea sunt fenomenul de toleranta la consumarea drogului/
comportamentului habitual, respectiv fenomenul, sindromul de sevraj.
Tolerana reprezint adaptarea si obisnuirea organismului n raport cu drogul, care
este pe fond o substanta toxica pentru organism. Aceasta adaptare consta in micsorarea si
limitarea efectelor. La inceputul consumului organismul manifesta reacia de respingere fata
de drog, apoi, primind repetat noi doze de drog (inclusiv alcool), se obisnuieste cu acest
toxic, ajungand sa resimta din ce in ce mai putin (pana la un punct de oprire a evolutie)
efectele drogului..Acest limitare apare ca urmare a faptului c organismul, la nivel somatic,
reuete s metabolizeze,sa neutralizeze tot mai mult drog, organismul devine tot mai capabil
s covieuiasc cu drogul. Iar la nivel psihic tot asa, sistemul neuropsihic, in contextul unei
adaptari functionale, limiteaza amploarea efectelor care sunt resimtite in contextul unor trairi
halucinatorii, excitanta sau depresante.De precizat ca si toleranta , asemenea dependentei,se
manifesta atat in plan somatic cat si in plan psihic
Consecinta este ca, pentru a resimti la aceeasi intensitate efectele consumului de drog,
persoana in cauza mareste treptat cantitatea de drog consumat.Aceasta se manifesta prin aceea
ca organismul devine tot mai rezistent la alcool i in timp are nevoie de o doz mai mare
pentru a obine acelai efect.
Este de subliniat ca ca nu ezista toleranta fara dependenta si ca ,in fapt,acestea
evolueaza.impreuna..Toleranta nu are insa pana la capat o evolutie liniara ,de crestere treptata
si permanenta.Inspre faza final a dependenei, in faza de agravare deosebita se ajunge la
situaie paradoxala: in alcoolism spre exemplu, persoana in cauza ajunge sa se pot mbta cu
cantiti mici de alcool.
Sevrajul se refer la ansamblul de simptome, asociate cu lipsa drogului la o persoan
dependent. De asemenea include att manifestrile la nivel somatic ct i manifestrile la
nivel psihic.
Sevrajul difer de la drog la drog. La tutun i marijuana este lejer, este relativ usor
suportabil. Pe cnd la heroin, metamfetamine, stadii avansate de dependenta de alcool
sevrajul este dramatic si poate implica nevoia interventiei de urgenta.
Cele mai comune manifestri sunt: transpiraii reci, tahicardie, insomnie, nervozitate.
In cazul sevrajului la heroina , care este cel mai dramatic, survin dureri generalizate n ntreg
corpul, inclusiv n oase, ceea ce se manifesta doar in boli precum cancerul. In cazul
heroinomanilor care au si un organism fragilizat, se recomand luarea in consideratie a
chemarii ambulanei, pentru c exista riscul chiar de deces .

23
Este de precizat ca ,asa cum nu poate exista dependenta fara toleranta, tot asa
dependenta si toleranta fara manifestari de sevraj nu exista. Mai mult, sevrajul este un
revelator al prezentei dependentei. Chiar un consumator inrait, daca nu manifesta simptome
de sevraj, atunci nu este/ inca nu este dependent.

2.2. Clasificarea drogurilor si a dependentelor/adictiilor. Adictii cu suport substantial si


adictii fara suport substantial.

Este de subliniat ca adiciile se pot instala nu doar fa de alcool i alte droguri ci i


fa de relaii interpersonale, comportamente repetitive, habituale. Astfel ca, pe fond, in
clasificarea dependentelor, cea mai generala diferentiere este aceea intre:
- dependente/ adictii cu suport substantial (fata de alcool, alte droguri, medicamente-drog
s.a.);
- dependente fara suport substantial (relational-habituale, comportamental-institutionale s.a.).

Clasificarea drogurilor, a adictiilor cu suport substantial

n literatura de specialitate drogurile sunt clasificate n funie de mai multe criterii:

Clasificare in functie de regimul juridic al drogurilor:

Droguri legale (alcoolul, tutunul),


Droguri supuse controlului (drogurile medicament, ex. morfina, codeina, somniferele,
antipsihoticele, unele analgezice, marijuana in cateva tari...),
Droguri ilegale.

Clasificare in functie de distinctia droguri- alte suporturi substantiale adictive:

Dependente de droguri,
Dependente in context de comportament alimentar: anorexie, bulimie, alcoorexie,
Dependente de droguri medicament,
Dependente de stimulenti habituali (cafea, ceai s.a.).

Clasificare in functie de modul de obtinere:

naturale (opiumul, morfina , cocaina , cannabisul s.a.),


semisintetice (heroina, LSD-ul, codeina s.a.),
sintetice (metamfetamine , mialgin s.a.).

Claficare in functie de efectele neuropsihice:

Efect depresor la nivel neuro-psihic (psiholeptice),


Efect stimulator la nivel neuro-psihic (psihoanaleptice),
Efect complex perturbator la nivel neuro-psihic (psihodisleptice).

Aceasta ultima clasificare are o utilitate majora in intelegerea si abordarea drogurilor


si dependentelor.Este necesar a fi precizat c fiecare drog ,dominant, se incadreaza in
una sau alta dintre cele trei clase. Insa, in plan secundar si in anumite secvente
temporale ale actiunii lui in organism,are si efectele specifice celorlalte clase de

24
droguri.. De exemplu alcoolul la nceput are efect stimulator dar dup aceea are efectul
depresor,care este de baza, i apoi inclusiv efect halucinogen. Amfetaminele aparin
clasei drogurilor stimulatoare dar dup efectul stimulator apar efectele adverse i
anume starea de oboseal i de epuizare.

Drogurile depresoare la nivel neuropsihic (drogurile psiholeptice)

Cele mai importante subclase de drogurile depresoare sunt:

o alcoolul;
o opiacele i opioidele;
o analgezicela, sedativela, hipnoticela, tranchilizantela;
o solvenii volatili.

Alcoolul

Exista o mare varietate de alcooluri, insa pe fond toate pot fi incadrate in dou mari categorii
i anume: alcooluri fermentate i alcooluri distilate.

Alcoolurile fermentate contin o concentratie de maxim 14% alcool. Bacteria de drojdie, cea
care produce prin fermentatie alcool ,moare atunci cand se depaseste aceasta concentratie
alcoolica si astfel se inttrerupe fermentatia.

Alcooluri fermentate:

Vinul: atestat istoric inca la vechii egipteni, evrei, daci.


Berea: de asemenea atestata inca in civilizatiile sumeriana si egipteana veche.
Cidrul: fructe fermentate, popular azi in tari precum Franta,Spania.
Mied: miere de albine fermentat.

Alcoolurile distilate se produc ulterior fermentrii prin fierbere si distilare. Primii care se
sustine cau produs alcool rafinat au fost alchimistii arabi, in jurul anului 800 d. Hr. Pn prn
secolul XV era foarte rar ntlnit i foarte scump.

Alcoolul industrial a nceput s fie produs din secolul XV astfel alcoolul a devenit mai ieftin.
Datorit insustrializrii alcoolul a devenit cel mai popular drog de pe ntreaga planet.
Consumului de alcool n rile europene este legal dar n rile islamice este interzis.

Opiaceele i opioidele

Opiaceele se produc din planta de mac iar opioidele se produc prin sinteza/semisinteza n
categoria opiaceelor intr: opiumul, morfina, heroina, codeina, papaverina, fortral, s.a n
categoria opioidelor intr: metadon, mialgin, sintalgon, fentanyl.

Cultivarea macului are loc pe suprafee ntinse n Orientul apropiat, mijlociu i ndeprtat.
Dup perioada de nflorire a plantei, se formeaz o capsul rotund sau oval, care conine
seminele plantei. Dup aproximativ 10 zile, aceste capsule sunt crestate i o sev alb,
lptoas ncepe s curg. Dup uscare, aceasta devine maronie i se solidific Opiul crud
astfel preparat poate fi mncat, but, injectat sau fumat.

25
Opiul: a fost atestat n Mesopotamia i Egipt n urm cu 5000 de ani. Se utiliza adesea la
diminuarea durerii. Chandoo este cenua opiului fumat i reprezenta dorogul sracilor. Dup
fumare cenua opiului deine o concentraie ridicat de substan activ. Morfina: n secolul
XVII s-a descoperit morfina de ctre un chimist din armata lui Napoleon, utilizarea ei era
calmant pentru durerile provocate de rni, iar apoi s-a realizat c aceasta duce foarte repede la
dependen fizic si psihic. Dependena dat de morfin este una dur i sevrajul este foare
urt. Efectul consumului de morfin este de pn la 12 h. Acest medicament este unul foarte
controlat, prescriptia lui este sub dublu control, medical si politienesc. Heroina: la aceeai
doz este de trei ori mai puternic dect morfina. Ea provoac aceleai efecte ca i opiul i
morfina, dar de o factur mult mai pronunat. Heroina produce o stare de confort , liniste si
buna dispozitie subiectiva, de reverie, elimin durerea i induce somnul. Intoxicaia sever
datorat unei supradoze de heroin, poate duce la com, dilataie pupilar, depresie, pierderea
cunotinei care n extrem cauzeaz moartea. Consumul de herion d natere senzaiilor
euforice, activeaz regiuni cerebrale prin care se produce dependea fizic i psihologic
caracterizat prin dorina pentru drog, toleran (necesitatea pentru doze din ce n ce mai mari
pentru a ajunge la acelai rezultat) i sevraj dureros i periculos ce include panic, frisoane,
anxietate, grea sau vom, insomnie, tulburri cardiace i deces. Consumatorii de heroin
pierd simul responsabulitii. Efectul heroinei este de 3 h. De obicei consumatorii i
injecteaz heroina intravenos n brae, gambe, glezne, sub limb, dar pot injecta i subcutanat,
intramuscular, pot fuma sau inhala. Codeina: derivat al morfinei, component principal a
multor sucuri expectorante. Se folosete n controlul durerii. Dependena se instaleaz trziu.
Papaverina: se folosete ca medicament prescris pentru calmarea durerilorpe musculatura
neteda a organelor interne.. Dependena se instaleaza mai greu. Fortral: se folosete la
controlul durerii post chirurgicale. Dependena se instaleaz dup consum de aprximativ un
an. Metadona: este un drog analgezic de nlocuire la sevrajul creat de morfin i heroin.
Mialgin: se utilizeaz ca i calmant dup interveniile chirurgicale. Sintalgon: are acelai
efecte precum metadona. Fentanil: se gsete sub form de gaz i se utilizeaz n anesteziile
chirurgicale. Efectul imediat este excitarea dar efectul de fond este domolire, somnolen.

Analgezice, sedative, hipnotice, tranchilizante;

Sedativele se mpart n tranchilizante minore i tranchilizante majore.

Tranchilizantele minore sunt: barbitudice i nonbarbitudice.

Barbitudicele Nonbarbitudice

Fenobarbital, Clasa I
Ciclobarbital,
Anobarbital, Diazepam
Pentobarbital, Nitrazepan
Veronal, Rudotel
Seconal. Rohipnol
Librium
Toate acestea avnd rolul de somnifere.
Clasa II

Meprobamat
Hexa meprobamat
Metaqualon
26
Piracetam

Tranchilizantele majore i analgezice sunt:

Fenotiazine
Reserpina
Haroperidol
Feracetina
Aspirina

Analgezicul are rolul de a nlrura durerea. Anestezicul are rolul de a nltura simurile.
Analgezicele nonnarcotice nltur durerea dar nu induc somnolen.

Solventii volatili

Aurolacul: afacteaz fizicul persoanei, dureri de cap puternice, stri de grea, distruge
organele interne. Se folosete n anatomia patologic.
Cloroformul: se folosete n ,,prepararea cadavrelor prin injectare. Dau dependen
celor care lucreaz cu el nu mortului.
Eterurile.
Vopselurile pe baza de uleiuri volatile.

Drogurile stimulatoare la nivel neuro-psihic (psihoanaleptice)

n clasa drogurilor stimulatoare se npart n cinci subclase i anume:

a. Subclasa stimulenilor habituali


b. Subclasa cocaidelor
c. Subclasa amfetaminelor
d. Subclasa drogurilor de dopaj
e. Subclasa altor droguri stimulatoare.

Voi ncepe prezentarea cu subclasa stimulenilor habituali. Aceast subclas este compus
din:

Cofein: substana activ din cafea


Theina: substana activ din ceai
Theobromina: substana activ din boabele de cacao
Nicotina: substana psihoactiv din tutun

n continuare voi prezenta cteva elemente eseniale ale nicotinei. A fost numit iarba
diavolului, este larg raspndit n lume, are efecte dramatice asupra organismului. Sevrajul la
nicotin l determin pe fumtor s mai fumeze o igar. Fumtrii au impresia c fumatul i
face mai calmi n situaiile de stres dar acest calm este dat de faptul c corpul primete
nicotina necesar i depete sevrajul. Starea de agitaie este manifestarea sevrajului.
Nicotina trece prin placenta mamei i ajunge la ft.

27
Subclasa cocaidelor

Frunza de coca este elementul de baz. Columbia este cel mai important producror de
cocain din lume. Cocaidele au ca i efecte: producerea unei stri de virgilitate crescut,
capacitate de mobilizare fizic crescut, taie pofta de mncare, oamenii sunt capabili de
munc cu mncare puin. Se folosesc n curele de slbire. Cocaina: se extrage din frunza de
cacao, se gsete sub form de pudr alb, se brizeaz (se trage pe nas), se fumeaz, se
injecteaz i se mestec. Cocaina, unul dintre cele mai scumpe droguri, se produce prin
macerarea i dizolvarea frunzelor n acizi. Efectele consumului de cocain pe termen scurt
sunt: stimulare puternic de scurt durata, aproxinativ 30-60 min. Consumatorul are senzaia
de bun dispoziie, euforie, sentiment de autocontrol, puternic stimulare sexual. Efectele
consumului de cocain pe termen lung sunt: stare de agitaie, triri depresive, insomnie.
Dependena se instaleaz repede. Pentru a trata aceast adiie se folosesc grupurile de suport
mutual i comunitile terapeutice. Crack: cocain cristalizata, care se fumeaz, fiind un
produs ce are la baz hidrocloritul de cocain. A aprut prin anii 80 i s-a rspndit rapid
printre consumatori datorit preului sczut, pentru c se putea fuma uor i pentru c efectul
era rapid i puternic. Efectul este de placere exploziva, asemanatoare unui orgasm generalizat
(dupa cum descriu consumatorii) dar efectele trec dup 10 minute. Persoanele dependente
triesc foarte dramatic sevrajul. Are efect dramatic asupra echilibrului mental.

Subclasa amfetaminelor

Sunt substane de sintez chimic. Prima substan din aceast categorie este efebrina, baza
pentru a produce antibiotice. Produc stri de euforie, lipsa oboselii, pot realiza performane n
cadrul unor aciuni simple, mresc nivelul de activitate, reduc poft de mncare, duc la
creterea nivelului de violen, reduc somnul, crete tensiunea arterial, produc senzaii de
vibraii n corp. Consumul de amfetamine conduce la modificri psihologice sau
comportamentale dezadaptative, semnificative clinic, cum ar fi euforia sau aplatizarea
afectiv, modificarea de sociabilitate, hipervigilitatea, sensibilitatea interpersonal, tensiunea
sau mnia. n asociere cu alcoolul ecstasy exacerbeax efectele. Inca de la sfarsitul sec. XIX
a fost izolata in laborator efedrina, prezenta in unele specii de plante. Efedrina este punctul de
pornire a tuturor amfetaminelor.. n al doilea rzboi mondial amfetaminele erau prescrise
obligatoriu piloilor de avioane de lupt. Speed: au efect rapid, ofer persoanei o dinamicitate
puternic. Ecstasy: pilula dragostei, a fost denumit drogul anilor 90, era parte a culturii
muzicale tehno i house. Pentru a controla efectul este nevoie s consumi mult lichid. Se
consum tip tablete sau injectabil. Efectele consumului de ecstasy: creterea frecvenei
pulsului, creterea temperaturii, creterea tensiunii arteriale, creterea ncrederii n sine,
sentimente de bine, de iubire i fericire.

Subclasa drogurilor de dopaj

Se folosesc n general de sporivi. Au rolul de a crete performana fizic dar i mental.

Sibutramina
Hormoni steroizi anabolizanti: cresc masa muscular, cresc puterea de munc, la
femei au efecte, masclinizeaz organismul femii. Produc dereglri hormonale masive.
Naposim
Coctailuri concentrate de stimulenti.

28
Subclasa altor droguri stimulatoare

Khat: se extrage din coca african, este o plant care are efect asemntor cu cel al cocainei.
Kawa: se obine din cactus uscat i mrunit i se consum diluat. Are renume n plan medical
pentru remediul produs n situaiile de scleroz multipl in plci. Guarana: ara efect
asemmtor cafelei dar mult mai puternic. Mate: are efect mai puternic dect cafeaua i este
un dorog legal. Buturi energizante:conin macrodoze de cofein i taurin. Se consum de
regul mpreun cu alcoolul. Energizantele mascheaz efectele alcoolului i consumatorul nu
i d seama ct de but este. Alcoolul este un drog din clasa depresoarelor i energizantele
sunt droguri din clasa stimulatoarelor iar atunci cnd sunt consumate mpreun dau o senzatie
de voiciune i de super putere.

Drogurile halucinogene, intens perturbatoare la nivel neuro-psihic (psihodisleptice)

Aceast clas este compus din 4 subclase i anume:

f. Subclasa canabinoidelor
g. Subclasa drogurilor psihedenice
h. Subclasa drogurilor psihodisleptice sintetice i semisintetice
i. Subclasa altor droguri psihodisleptice

Halucinaiile= percepii greite ale mediului n care te aflii. Cei care consum droguri au
impresia c sunt ntr-o alt lume, c sunt intr-o cltorie.

Subclasa canabinoidelor

Tetrahydrocannabinol = substana activ din canabis

Canabisul a fost decoperit n jurul anilor 1500- 2000 . Hr. de ctre vechii indieni i stau
la baza religiei budiste. Cei care oficiau ceremonialul religios consumau canabis pentru a
desluii viitorul. Preoii fceau un foc i peste foc aruncau pietre mari iar pe pietre puneau
boabe de canabis iar boabele se ardeau scotand un fum care era inhalat de preoi i acetia
intrau n trans. Canabisul se ntlnete sub form de: marijuana, hai, ulei de canabis, bhang.
Efectele generale sunt: toate percepiile devin mai intense, n special percepia culorilor i
sunetelor; gndirea este influenat; halucinaii. Marijuana: se produce din planta numit
Canabis Sativa care a fost cultivat pentru proprietile ei psihoactive cu mai mult de 2000 de
ani n urm. A devenit cunoscut n micorile folwer-power din America. Se consum n
general n contextual petrecerilor generaiilor tinere. Se consum mpreun cu vodk .
Alcoolul este din clasa depresoarelor iar canabisul este din clasa halcinogenelor, canabisul
ofer halucinaii iar alcoolul ofera durabilitata halucinaiilor. Marijuana este un halucinogen,
mediu care are efectele antidepresive i dezinhibitoare ca i alcoolul. Reaciile consumatorului
sunt nfluienate puternic de ateptrile sale i de experienele trecute, unii care au ncercat
drogul pentru prima oar nu au simit nimic deosebit.

Efectele fumatului se resimt n general dup cteva minute, iar efectul maxim apare
cam la 10-30 de minute. Acestea includ urmtoarele simptome: uscarea gurii i a gtului,
accelerarea ritmului cardiac, coordonarea i echilibrul, prelungete timpul de reacie, i
diminueaz memoria recent. Produce o stare de bine, nsoit de relaxare i visare, provocnd
iluzii consumatorilor mai uor sugestivi, i modific percepiile, de aceea este periculos s se
conduc maina. Dozele mai puternice produc reacii mai intense, alternd puternic

29
percepiile, provoac crize de paranoia sau halucinaii. Efectele de moment ale marijuanei
dispar dup dou sau trei ore. Consumul de marijuana scade capacitatea de a nva.

Haiul: da o stare de violen greu necontrolabila sub imperiul halucinailor care survin. Se
consum sub form masticabil i sub form de prjituri. Uleiul de cannabis: se obine din
rafinarea rinii de cannabis, sub form de picturi. Exist un risc ridicat spre supradoz.
Efectul este de pn la 24 h. Sevrajul provoac o stare de ru generalizat, amaei, senzaii de
nisip pe limb. Bhang: se consum n Asia de Sud Est. Se gsete sub form de fiertur ce se
mnnc. Are o mare rspndire social.

Subclasa drogurilor psihedelice

Efectul de fond este perturbarea accentuat a percepiilor, deschidere a psihicului ctre o alt
stare i lume. Consumatorii se simt parc intr-o alt lume. Permit experimentarea unor noi
stri de contiin care n realitate nu sunt posibil s se ntmple.

Drogurile din subclasa psihodislepticelor produc halucinatii prin distorsionarea realitii celor
care o consum, simurile devin confuze iar senzaiile sunt amplificate i amestecate. Se
produce un fenomen de sinestezie, de amestecare a senzaiilor i se inverseaz modul de
percepie a spaiului i timpului, se vad sunete si se aud culori, apar distorsiuni ale
mrimilor obiectelor, subestimri sau supraestimri ale distantelor i mrimilor.

a. LSD: este un drog hallucinogen, se produce din cornul secarei. S-a produs pentru
prima dat n Elveia 1942. Este unu dintre cele mai consummate droguri. n anii 80
se traficau prin scrisori i anume pe locul unde era lipici pentru nchiderea scrisorii se
punea LSD i cel care cumpra plicul doar lingea acea parte li i lua doza de drog.
LSD= dietil-amida acidului lisergic.

Substana activ se dizolv n lichide, ntr-o anumit concentraie, i se aplic apoi pe un


substrat (zahar cubic, tablete sau capsule) n vederea consumului. Ofer dependen fizic dar
i somatic. Tolerana se instaleaz foarte repede. n general efectul dureaz aproximativ 8-10
h. Cei care consuma n general sunt nsoii n cltorie de un coleg care nu a consumat pentru
a-l supraveghea s nu-i pericliteze viaa. Consumul poate provoca: lipsa strii de somn,
vorbeti de unu singur, euforia poate aluneca spre depresii, stri de spaim, spaima
urmritului, pot fi declanate boli psihice, ncercri de suicide (dar nu intenionat, din cauza
halucinaiei puternice are impresia c e intr-o cltorie i de exemplu n loc de geam vede o
cmpie cu flori), comar i stri n care simul realitii se pierde. Totul este blocat,
consumatorul este ntr-un extaz prelulgit, extaz erotic. Dup trecerea efectelor apar flesh-
back-uri de memorie timp de sptmni la rnd.

b. Ciupercile halucinogene: efectul halucinogen nu este att de accentuat ca i la LSD.


Se poate vorbi despre cltorie.

Psylocina i psylocibina dau halucinaii controlabile de aceea de multe ori exist tedina de a
le ncadra n categoria drogurilor slabe. Sunt aa numitele ciuperci mexicane. Persoana devine
foarte comunicativ, are o dorin mare de socializare, poft de rs, cel care se afl n
clrorie nu lupt mpotriva acestei cltorii.

Amanita muscaria: se mai numete i plria arpelui. Substana activ este muscarina.

30
c. Mescalina: este un cactus, se consum uscat i sfrmiat. Efectul este asemntor cu
cel al ciupercilor halucinogene.

Subclasa drogurilor sintetice i semisintetice

STP: abreviere de la serenity, tranquility and peace. Deriv din mescalin. 2CB Ketamina:
este un analgezic. Doar n doz mare are efect halucinogen.

Subclasa altor droguri psihodisleptice

Belladonna: se traduce frumoas doamn. Se produce din atropin. Are rolul de a mriii
pupila ocular. Efectul imediat este de cea iar efectul mediat afecteaz multe dintre simuri.

Scopolamina: se mai numete i drogul adevrului. Se numete aa pentru c sub imperiul


acestui drog persoana consumatoare raspunde la tot ceea ce este ntrebat. Anuleaz puterea de
a rezista la interogatoriu. Adesea era folosit n acest scop.

Stricnina: este un drog din clasa stimulatoarelor. Tradiional se folosea ca otrav pentru
obolani.

Alte tipuri de dependene cu suport substantial sunt dependenele n contextul


comportamentului alimentar: bulimia ,anorexia, alcoorexia.
Bulimia vine din latinescul foame de bou (un apetit excesiv,necontrolat). Const n
ingerare excesiv de alimente dup care persoana n cauz i provoac voma.
n cazul anorexiei( denumit i anorexia nervosa), persoana marcat refuz s se
alimenteze, mnnc extrem de puin.
In ultima vreme este discutata in comunitatea specialistilor o forma noua si mai
exotica de dependenta in context alimentar,anume alcoorexia, o conjugare a anorexiei cu
alcoolismul/ consumul regulat de alcool(alcoolul tine de foame si aduce un anume aport
caloric)
n societatea contemporan, a crescut frecventa anorexiei i bulimiei si datorita amplei
acceptari sociale a actualului model de frumusee feminin(femeia filiform), model promovat
socio-cultural. Astfel, anorexia i bulimia se afl sub imperiul modei. Acestea au ieit de sub
influena psihiatriei,fiind considerate adicii(n literatura de specialitate mai sunt cunoscute i
sub numele de eating disorders sau food adiction.
Drogurile de dopaj sunt folosite de sportivi pentru a spori fora fizic i mental.
Drogurile de dopaj sunt dificil de categorisit deoarece exist o mare concuren n rndul
productorilor pentru a crea noi variante mai eficiente. Totui, sunt trei forme principale de
droguri de dopaj:
1)substanele medicamentoase utilizate pentru a crete fora fizic i masa
muscular(spre exemplu:Nacosin). Acestea au ca efect:la brbai reducerea virilitii,iar la
femei scad fertilitatea i determin o pilozitate corporal excesiv.
2)preparatele hormonale,majoritatea sunt pe baz de testosteron (hormonul masculin
ce d for, vigoare i agresivitate)
3)preparatele ce cresc substanele de globule roii n snge;prin intermediul lor
oxigenarea se face mai bine,crescnd circulaia sngelui i viteza de reacie.
Dependena de afrodisiace (sporesc apetitul i performanele sexuale). n aceast
categorie intr o serie de alimente precum: alcoolul, cocaina, etc. Cele mai renumite i mai
scumpe sunt stridiile,caviarul. Afrodisiacele dau plcere prin excelen i deci i dependen.
Dependena de medicamente-drog sau droguri-medicament vizeaza toate

31
medicamentele din grupa analgezicelor,sedativelor,tranchilizantelor,somniferelor,
apoi stimulentele amfetaminice(substane ce sporesc nivelul de activare). Din subclasa
analgezicelor o importanta deosebita, in acest context , o prezinta morfina si methadona, dar
in ultima vreme si marijuana de folosinta medicala.

Dependenele fr suport substanial: dependenele relaionale, habituale,


comportamental institutionale..
In aceasta categorie se incadreaza:
- dependena de jocurile de noroc;
- dependenele afectiv-sexuale ;- dependenta de sex si dependentya de iubire;
- dependena de munc(workaholismsau work addiction);
- dependena de putere si control asupra celorlali, inclusiv prin violenta si agresivitate,
fizica sau simbolica (powergreed: beia puterii);
- dependenele de realitatea virtual, computer si internet (de net,de chat,video-chat,de
site-ri de socializare, de second life de sex i pornografie pe internet,de jocuri on-
line);
- dependena de religie i misticism, de practici spirituale cu componenta ritualica;
- dependenele socio-instituionale;
- dependena de body-building i alte sporturi, exerciii, asociata cu dopajul

Dependena de jocurile de noroc (denumit i gambling sau jocul de noroc


patologic/compulsiv) exista dintotdeauna n societate, varietatea jocurilor de noroc crescnd
odat cu modernitatea ntruct s-au adugat elementele electronice i tehnologice (Ex: de la
jocurile de cri la video loterie etc.).Totodat, lumea jocurilor de noroc este strns legat de
lumea interlop. Dependena de acele jocuri de rulet, poker, black jack are ca i cadru
contextual cazinourile,prin aceasta fiind implicat mai mult clasa de sus a juctorilor de
noroc. Exist ns i alte forme de jocuri(jocurile on-line pe Internet :The World of World
Craft,etc) care implic o varietatea mai mare de juctori.
Dependenele afectiv-sexuale (sex addiction, sex and love addiction) cuprind
viziunea conform creia iubirea este vzut ca drog sau sexul ca drog. n literatura tiinific
cu tent psihiatric apare sexualitatea adictiv contrafobic.
Care este diferena dintre a-i place sexul i a fi dependent de sex?
Plcerea sexual este sntoas, normal, dependena de sex este aceea n care
activitile sexuale sunt trite ca o modalitate de ndeprtare a sentimentelor de team,
angoas, anxietate. Adictia sexuala reprezinta pe fond sexualitate contrafobica.
Factori favorizani: -adicia sexual se instaleaz dup perioade de stres intens;
-abuzul sexual , mai des din copilrie(principala cauz: efectul invers). Spre
exemplu,n lumea clericilor catolici, majoritatea sunt dependeni sexual,ei s-au fcut preoi
pentru a scpa de o adicie sexual existent nainte de a intra n cadrul Bisericii.
Formele adiciei sexuale: -nimfomania este un sindrom psihiatric, dar sunt i forme de
nimfomanie care sunt adictive;
-masturbarea compulsiv, adictiv;
-dependene n zona fetiismului;
-violul compulsiv-adictiv(dar nu toate, doar o parte existnd multiple cauze printre
care contextul socio-cultural, factori de personalitate, conjunctur, oportuniti).
Dependena de iubire are multiple forme cum ar fi: donjuanismul, sindromul eternului
cuttor al iubirii- foarte inconstant n amor, o expresie a dependenei fa de iubire. n
ultimele secole a aprut expresia feminin a donjuanismului.
n legtur cu dependena de dragoste, s-a dovedit prin experimente clinice ca la
ndrgostii, n cazul strii de sevraj indus prin dorul fa de persoana iubit, sunt activati

32
aceeai centri nervoi precum la dependenii de cocain.
O alt adicie din aceeai categorie este i dependena de sex i pornografie pe
internet.
Dependena de munc (workaholismsau work addiction) constituie o foarte
cunoscut adicie habitual.
Care este diferena dintre pasiunea pentu munc i dependena de munc?
n cazul dependenei de munc, munca acioneaz ca un refugiu n faa problemelor
vieii. Sevrajul const n stri de disconfort, de ncordare n contexte de socializare. Se
manifest la muncile individuale, n mod tradiional afectnd brbaii, n ultimii ani marchnd
mai mult femeile (mai ales n cazul companiilor multinaionale). n Japonia se nregistreaz
cea mai mare frecven a acestui tip de dependen, fenomenul n cauz fiind ntlnit i n
SUA. Dependena de loisir, de hobby-uri este o alt adicie habitual fcnd parte din
categoria maniilor socio-comportamentale.
Dependena de putere, de control asupra celorlali, de violen (powergreed:
beia puterii) reprezint o alt dependen relaional. Exemplul cel mai bun n acest caz l
constituie cel al marilor dictatori. Aceast adicie s-a mutat i n spaiul intim, cu precdere
n cuplu. Sindromul de sevraj se manifest prin faptul c persoana dependent nu poate s fie
relaxat,bonom dect atunci cnd aceasta conduce relaia, n caz advers devenind paranoic,
anxios.Comportamentul violent fie fizic,fie verbal este ipostaza predilect prin care o
persoan dependent de control i manifest setea de control. Cum se instaleaz?Depinde de
mediul familial i socio-cultural,astfel de comportamente sunt perpetuate.
Dependenele de realitatea virtual(de net,de chat,video-chat, de sex i pornografie
pe Internet,de jocuri on-line) sunt o problem din ce n ce mai mare la adolesceni i la
tineri,fiind dramatic prin implicaii. Aceste dependene induc un autism tehnologic (practic
persoanele n cauz sunt separate de lumea real cu care au contact totui pe cale tehnologic.
Se manifeat o retragere mare din viaa social, se izoleaz, le este fric de competiia
social, dezvoltndu-se astfel persoane cu un pronunat comportament asocial.
Dependena de religie i misticism: persoanele simt o nevoie compulsiv de a-i
raporta constant aciunile de zi cu zi la religie. Dependena de religie cuprinde dependena
fa de dogm i dependena fa de slujitorii dogmei.
Dependenele interpersonale: dependena de profesionitii ce au o legtur mai acut
cu problemele zilnice ale oamenilor (spre exemplu, dependena de asistentul social, de
psiholog,etc.).
Dependenele socio-instituionale au n vedere n special dependena de aa-numitele
instituii totale: penitenciare, armata,spitalul,azilul,etc. Se instaleaz aadar,la acele persoane
care vieuiesc mult timp n asemenea instituii i care nu mai reuesc s se simt confortabil i
n siguran dect n acele medii n care au locuit. Un bun exemplu n acest sens ar fi cel al
dependenei copiilor instituionalizai fa de centrele de plasament,fa de casele de
copii,acetia fiind incapabili s-i planifice singuri viaa fr ajutorul instituiei din care
provin.
Dependena fa de grupul de apartenen (dependena fa de gac): este ntlnit
de regul la adolesceni i la tineri, gacafiind un spaiu de socializare foarte important la
acetia.
Dependena fa de actualul model de frumusee feminin si asocierea cu
anorexia, bulimia, alcoorexia.
Dependena de body-building i alte sporturi, exerciii fizice, joggingul face parte de
asemenea din rndul dependenelor fr suport substanial, insa se asociaza cu folosirea
drogurilor de dopaj..

33
Concluzionnd, toate plcerile vieii sunt susceptibile de a cauza dependena. Drept urmare,
clasificarea s-ar putea face pe principiul categoriilor de plceri umane. Toate au n comun
acel mecanism al dependenei uz, abuz, dependen, toleran, sevraj.

2.3. Perspective si modele in intelegerea si abordarea sociala si profesionala a


adictiilor. Modele disciplinare: modelul bio-medical, modelul psihologic, modelul
sociologic-antropologic, modelul bio-psiho-socio-cultural.

Exist mai multe perspective active social n care sunt intelese si abordate adiciile i
anume:

-perspectiva cunoasterii comune, a reprezentarii si abordarii comune;

-perspectiva religiei,

-perspectiva juridica, a legislatiei si a institutiilor de aplicare a legii;

, perspectiva tiinelor bio-medicale,

- perspectiva tiinelor sociale i comportamentale.

- perspectiva neurostiintelor.

Perspectiva cunoasterii si abordarii comune

Adiciile sunt privite,reprezentate ca proaste obiceiuri, comportamente amendabile, vicii, tare


caracteriale.Atitudinea comuna este aceea de etchetare,stigmatizare,distanta
sociala,marginalizare.Atitudine contraperformanta.

Perspectiva religiei

Comportamentul adictiv din perspectiva religiei este explicat prin urmatorul lant conceptual:
ispit-pcat-patim. Ispita vine prin poft, prin dorina de a-i satisface o nevoie nemplinit.
Pcatul este cedarea n faa ispitei. Patima este pacatul repetat,continuu.

Tratamentul utilizat n tratarea adiciilor prin prisma ascestei perspective este credina si
juruinta de a nu mai bea (in cazul alcoolului). Credinta si spiritualitatea sunt folosite in
modelele de terapie si reabilitare care lucreaza cu Metoda celor 12 pai.

Perspectiva juridica, a legislatiei si a institutiilor de aplicare a legii

Adiciile sunt privite precum comportamente deviante, sancionabile,necesare a fi controlate


social,la nivel legislativ si institutional.

Comportamentele adictive sunt pedepsite in aceasta perspectiva iar substratul adictiei este
interzis sau controlat social. Dar interdicia nu a eliminat niciodat consumul. Un exempu
elocvent n acest sens este reprezentat de perioada prohibiiei alcoolului in anii 1929-1933 in
SUA..Iar pedepsirea persoanei dependente,exemplu prin penitenciar,nu o va ajuta sa scape de
dependenta.Astazi,la nivelul specialistilor se face o diferenta intre consumator-

34
dependent,considerat a fi un bolnav ce trebuie tratat,si comerciant-traficant,care este
contravenient sau infractor si trebuie penalizat.

Perspectiva tiinelor bio-medicale

Adiciile sunt privite ca fiind o boal. Dar, in raport cu incadrarile categoriale clasice, ce fel
de boal este, somatic sau psihic? In perspectiva medicala clasica raspunsul se da pe fond
simptomatologic si nu cu raportare la ceea ce sunt adictiile in sine.

Desigur, consumul de alcool si mai ales alcoolismul au atat simptome, consecinte in plan
somatic (afectari la nivelul, ficatului, cardiovascular, neurologic...) cat si la nivel psihic (ex.
delirium tremens, care este o manifestare psihic cu implicaii somatice). Dar intelegerea
adictiilor ca boala doar prin consecinte si implicatii nu raspunde la intrebarea ce sunt
adictiile pe fond, nu prin consecinte, ce fel de boala sunt. Mult timp perspectiva
alcoolismului si altor adictii privite ca boala a fost disputata intre medicii somaticieni si
medicii psihiatri.

Adiciile la ora actual sunt definite nu ca boli somatice,nici ca boli psihice sau si una si
alta,ci ca o categorie distincta de patologie umana,anume boli de adictie.

Perspectiva tiinelor sociale i comportamentale

Adiciile sunt privite precum patternuri comportamentale patologice nvate,dobandite prin


habitusuri si invatare sociala. Latura biologic este important dar nu este cea mai important,
o atenie deosebit se acorda in acest context laturii comportamentale a persoanei
dependente,adictive. Intervenia este concentrat asupra stulului de via, a afectelor, a
conduintei n general. Idera principal este aceasta: ,, orice nv are i dezv.

Astazi,la nivelul celei mai comprehensive si performante intelegeri a fenomenului


adictiei,perspectiva bio-medical i perspectiva socio-comportamental se intilnesc ,din ce in
ce mai mult intr-o abordare comuna.Aceasta sustine,concis spus,ca adictiile sunt boli,de
adictie,dar ca ,boli fiind ,ele nu presupun exonerarea de responsabilitate a persoanei in cauza
pentru propria situatie si pentru tratarea bolii,ci dimpotriva,responsabilitatea nu doar ca
ramane(spre deeosebire de situatia bolnavilor psihic),dar este o conditie de baza pentru reusita
terapiei,care este in mare masura una comportamentala. Astfel ca ,sintetic,se poate spune ca
adictiile sunt boli si patternuri comportamentale alterate dobandite prin invatare sociala in
acelasi timp.

Perspectiva neurostiintelor

Este abordarea conturata cel mai recent. Explicatia adictiilor este regasita in dereglarea
mecanismelor neuropsihice ale placerii si durerii, ca urmare a alterarii functionale a sistemului
de neurotransmitatori si neuromediatori din organism, prin faptul ca substantele psihoacctive
interfereaza functional si se pot substitui neutotransmitatorilor.

Modele disciplinare in cunoasterea si abordarea adictiilor: modelul bio-medical,


modelul psihologic, modelul antropologic

35
1.Modelul medical, promoveaz ideea c temelia adiciilor ar consta n dereglarea
unor mecanisme somatice si psihice , n acest model se recomand ca n terapie s se lucreze
cu aceste mecanisme somatice si psihice dereglate. Acest intervenie se concretizeaz n cure
de dezintoxicare, de fortificare a organismului demineralizat i devitaminizat (ntruct
alcoolul nu conine dect glucide, iar un alcoolic i obine aportul caloric n urma acestui
consum dar n realitate organismul este sectuit de minerale i vitamine) i de intervenii
medicamentoase asupra strilor la nivel psihoafectiv determinat de consum/servraj.
Una dintre curele de dezintoxicare merge pe ideea de dezobinuire a organismului la
nivel fiziologic de drogul consumat prin cura de alcool i antalcool (pentru a produce o stare
de aversiune asupra alcoolului: grea, vrsturi etc.)
Privind intervenia n raport cu corelaia psiho-fiziologic a consumului de droguri,
apar probleme in functionarea sistemului de neurotransmitori secretati in creier si care
determina starile de dispozitie: linistea si pacea, nelinistea si anxietatea, bucuria si extazul s.a.
Omul este nzestrat de la natur s-i produc singur strile plcute, plcerea este o momenal
a vieii, ce intretine instinctul de supravietuire si vietuire. La persoanele cu comportament
adictiv sunt afectate acele mecanisme naturale de producere a strilor de plcere, bucurie,
ncredere i astfel nu-i mai produce singur, de unde rezult ideea c o persoan adictiv nu
este n stare s triasc toate aceste sentimente n mod natural, deci i suplinete singur, iar
medicina intervine pentru soluii paleative: sedative, tranchilizante (n fond se intervine
asupra dependenei de droguri cu alte droguri) ce-i atenueaz tririle indezirabile: i se dau alte
droguri pentru a scpa de efectele drogului de baz i astfel devine o legum: nu mai este n
stare s simt durerea la nivel somatic i psihic. n plan mondial, intervenia nu se limiteaz
doar aici la nivel somatic.

2. Modelul psihologic se pliaz pe ideea c exist un comportament/conduit cu risc


adictiv i c exist un model psihic, adic persoana cu conduit cu risc pentru adicii are
caracteristici psihologice precum: sindromul amotivaional (absena unor scopuri, viziuni
puternice n via, absena unui el bine conturat, prezint un risc major pentru a face o adicie
iar n mod contrar, o persoan cu un el nalt n via, bine conturat reprezint un factor
protectiv anti adicii, chiar dac aceste persoane vor bea, nu se va instala dependena deoarece
munca pe care o au de realizat este mai presus dect orice), o alt caracteristic este
imaturitatea afectiv, iar imaturitate ne duce cu gndul la o caracteristic proprie copilului
(care este prin excelen imatur), ce nseamn acest imaturitate afectiv: faptul c persoana
n cauz consider c are toate drepturile dar nicio datorie, responsabilitate; cu acest lucru se
lupt persoana nainte i dup adicie (o persoan nu devine cu adevrat matur pn cnd nu
trece cu succes printr-o decepie afectiv), slaba rezisten la frustrare este o alt trstur a
personalitii cu risc major la adicii i se refer la faptul c persoana n cauz nu poat s
amne satisfacia (Mihai Ralea- eseist, filosof, psiholog, sociolog etc. afirma c: ceea ce-l
deosebete pe om de animal, este capacitatea de amnare), adevrul este c satisfaia vine n
timp, dup ndelung efort i rbdare. Iar din acest punct de vedere, recomandrea specialitilor
este intervenia n raport cu aceste trsturi de personalitate, acea modificabilitate cognitiv
(cunoaterea fiind o modalitate de adaptare, dac nelegi un lucru te poi adapta foarte uor n
orice situaie ( cea mai bun pregtire pentru o bun practic este o bun teorie)
La nivelul acestei intervenii se lucrez cu terapia raional-emotiv, ideea de fond fiind
urmtoarea: n structura psihologic a persoanelor exist cogniia i afectele, ce depind una de
cealalt, dar totui sunt distincte ntre ele, cognitivitii afirm c, de fapt totul se reduce la
cogniie i c afectele sunt tot o expresie a cogniiei (dar un exemplu n acest sens, ar fi c
nivelul cognitiv aceepta mai repede realitatea-ieirea dintr-o decepie, n timp ce afectul ine
individul n loc) aadar se impune munca la dublu nivel: de cogniie i de afecte, pentru a
produce efecte la nivel motivaional.

36
Modelul psihologic insist foarte mult (prin tradiie) pe psihoterapie individual i
psihoterapie de grup (totui acest model nu rspunde n suficient msur la considerarea
adicei c o boal de familie, de relaie; dac adicia este o boal de relaie nu o poi aborda
numai prin psihoterapie individual ci este nevoie i de abordri ce implic ceilali membrii ai
familiei).

3. Modelul sociologic-antropologic are la baz ideea c: comportamentul adictiv este


determinat de modele, cultur, valori, norme, stiluri de via proprii unei civilizaii. Ponderea
manifestrii unui adicii n societate depinde de factorii socio-antropologici. Modelul cultural
accentueaz ideea urmtoare: dac o societate coreleaz srbtorile cu manifestrile bahice,
mpinge oarecum individul nspre adicia de alcool, sau dac acest model cultural susine
ideea conform creia fericirea este undeva nafara noastr i nu n noi nine, oarecum
societatea va trimite indivizii nspre soluii ce vizeaz comportamente adictive sau dac
modelele umane de succes definitorii pentru o generaie sunt vedetele, acest lucru poate
deveni un facator de risc pentru tineri care pot prelua acest model, mai ales dac se
promoveaz consumul de droguri i alcool.
Ca fundal al adiciilor dimensiunea socio-economic susine ideea urmtoare: n
mediile sociale srace (clasa de jos) exist mai mare pericol de a apela la aceste elemente de
tip surogat, precum drogurile dect la mediile mai bogate. Clasa de jos este mai predispus la
dependen de alcool i droguri dect clasa de mijloc (cantitativ beau mai mult i calitativ mai
prost). Deci adicia n funcie de cele trei clase sociale, este mai rspndit la clasa de jos i la
clasa de sus (doar c indivizii din aceste categorii au alte raiuni privind comportamentul
adictiv, cei din prima categorie consum din cauza faptului c se simt privai de satisfaciile
pe care le au cei din clasa mijloc i sus, pe cnd cei din clasa de sus recurg la comportamente
adictive n raiunea unor deprivri relative).
Modelul socio-antropologic recomand ca: intervenia s aib loc la nivel: socio-
economic, n scopul reducerii srciei i creterii nivelului de educaie (raiunea fiind
urmtoarea: toate problemele deriv din aceste dou: privarea economic i educaional,
dac s-ar interveni spre mbuntirea acestor dou dimensiuni sociale, am transforma factorii
de risc n factori protectivi, care nu sunt eficieni dect alturi de ali factori pentru a contribui
la aprarea individului mpotriva comportamentului adictiv), la nivel socio-cultural se
argumenteaz c valorile ntr-o societate se schimb n virtuiile modei (element ce ine prin
excelen de aparene i superficialitate), bineneles c i aciunile elitelor au un cuvnt de
spus n acest sens, doar c n societatea contemporan, nu se mai valorizeaz intelectualitatea
(profunzimea) ci superficialitatea (suprafaa), intervenia mai este recomandat i la nivel de
politici publice respectiv msuri legislative, spre exemplu: moda cu fumatul este n declin
tocmai datorit politicilor publice desfurate nspre descurajarea acestui comportament, prin
programe de sntate, aadar n occident mentalitatea este urmtoarea: nu este la mod s
fumezi ci dimpotriv, este balmabil i penalizat din punct de vedere public.
Dup acest clasificare analitic a modelelor de intervenie, putem observa c fiecare
dintre modelele amintite, are o caracteristic reducionist ntrunct: primul accentueaz
dimensiunea neurofiziologic i metabolic, al doilea insist pe structura de personalitate i
cel de-al treilea se focuseaz asupra structurii socio-culturale i economice. Dar modelele
concrete de intervenie de succes sunt cele care promoveaz o abordare ecletic, mixt: pentru
a face fa provocrii privind problematica adiciilor: adic se lucrez din mai multe
perspective, planuri de aciune: asupra individului, relaiilor, planului somatic, planului psihic
etc.

37
2.4. Psihosociologia comportamentului adictiv;de ce si cum dezvolta oamenii
comportamente adictive? Comportamentul cu risc pentru adictii. Personalitatea
adictiva.Teorii stiintifice relevante.

Adiciile difer n funcie de gravitatea efectelor asupra organismului i asupra sistemului


neuro-psihic.Apoi, exist anumite dependene care pn la un anumit moment dat par ca au o
dimensiune pozitiv,exemplu dependenta de munca . Trebuie spus insa ca,in fond, nici o
adictie nu este buna si nu exista nimic bun in adictii.Toate inseamna o alterare
comportamentala a fiintei umane si se manifesta ca o inrobire a fiintei umane.

n ceea ce privete rezolvarea adiciilor exist doua modaliti de abordare i anume:

a) Eliminarea total a consumului,a administrarii substantei adictive sau a practicarii


comportamentului adictogen.Exemplu,alcoolismul se rezolva,pe fond, prin abstinen
totala si definitiva; un alcoolic nu va mai putea bea niciodat cu msur ci doar
necontrolat. Alcoolicii anonimi au doua exprimari ilustrative in acest context i anume
c pentru un alcoolic un pahar este prea mult iar 100 sunt prea puine, respectiv ca
dintr-un castravete murat niciodata nu mai poti face un castravete verde..
b) Nu se cere eliminarea total a obiectului,suportului adiciei, se recurge la normalizarea
comportamentului, consumul n limite normale. De exemplu aceast metod de
tratament este utilizat n tratarea bulimiei i anorexiei.

Orice plcere este succeptibil s dea dependen. Placerea este caramida ultima a explicarii
adictiilor.In fapt adictiile reprezinta o patologie a placerii. Placerea si durerea sunt insa
interdependente si mecanismul lor functional este comun.

Nu orice activitate repetitiv este dependen. Dependena consta in repetitivitte i cresterea


cantitatii/amplorii consumului. Obisnuinele i habitudinile nu ajung la pragul adiciilor dar
prezint risc de a deveni comportamente adictive.

Sintetic spus , cea mai performanta intelegere si abordare contemporana a adictiilor este cea a bolii de
adictie, care se constituie ca o noua categorie in patologia umana, altceva si mai mult decat bolile
somatice si respectiv cele psihice, o boala care isi asociaza un pattern comportamental patologic
dobandit prin invatare sociala.

Modulul/Unitatea de curs nr. 3: Cadrul legislativ si institutional, politici


si servicii in domeniul preventiei,terapiei si recuperarii/reabilitarii in
adictii, in Romania si in plan international.
3.1. Implicatii ale abordarii/atitudinii sociale, profesionale si institutionale fata de adictie
ca boala,respectiv ca devianta,respectiv ca viciu si defect de caracter,respectiv ca pacat si
patima.

In perspectiva cunoasterii si abordarii comune a adictiilor, ca prost obicei, viciu si defect


caracterial implicatia atitudinala manifesta este negativa si contraperformanta,si se
concretizeaza in etichetarea si stigmatizarea persoanei dependente ) betivul, stricatul. om
pe care nu te poti bizui s.a.), in creearea de distanta sociala, in marginalizarea si excluderea,

38
in atitudinea de tutelare infantilizanta a persoanei. Toate acestea nu fac decat sa agraveze
situatia si pozitia persoanei in cauza.

In perspectiva religiei, unde adictiile sunt privite ca patima si pacat , implicatia clara este
aceea ca persoanei dependente i se semnaleaza si reproseaza lipsa de credinta puternica si
lipsa de practicare a religiei si i se cere intoarcerea si adancirea in credinta. Instrumentul
juruintei in fata preotului ca va sta departe de alcool sau alte droguri este practicata, dar
eficacitatea ei este redusa; adictia nu este un moft, o alegere, este o boala care nu se rezolva
doar prin efort de vointa, in conditiile in care boala de adictie altereaza inclusiv mecanismele
vointei. Credinta si spiritualitatea sunt insa fructificate in programele terapeutice bazate pe
cei 12 pasi..

In perspectiva juridic si a institutiilor de control social , intrucat accentul abordarii cade


pe devianta, nevoie de control si de sancionare , problema de fond consta in acceptarea foarte
limitata a perspectivei adictiei ca boala. In special conteaza aceasta situatie atunci cand se
pune problema ca persoana bolnava trebuie tratata si nu pedepsita.

In perspectiva tiinelor bio-medicale, in abordarea medicala clasica, problema de fond


rezida in aceea ca adictiile, fiind privite ca boli, sunt intelese reductionist fie ca boli somatice,
fie ca boli psihice, chiar mai mult, sunt privite pana la urma doar ca inplicatii somatice sau/ si
psihice, ca boala secundara si nu ca boala primara ,in sine. Datorita acestei abordari improprii
eficacitatea interventiei medicale clasice este foarte limitata in adictii. Mai mult, internarea
persoanei adictive la spitalul de psihiatrie (la nebuni)atrage dupa sine stimgatizarea si
etichetarea persoanei respective.

In perspectiva boli de adictie, ideea de fond este aceea ca adictiile reprezinta o noua
categorie in patologia umana, diferita de patologia somatica respectiv de patologia psihica si
ca, astfel, abordarea adecvata trebuie sa se produca intr-un context diferit, in contextul unui
mix de terapii care scoate in evidenta psihoterapiile, socio-terapiile (terapii ocupationale,
comunitati terapeutice s.a.), fata de abordarea medicala clasica.

Ca boli de adictie ele nu presupun exonerarea de responsabilitate a persoanei in cauza pentru


propria situatie si pentru tratarea bolii,ci dimpotriva,responsabilitatea nu doar ca ramane(spre
deeosebire de situatia bolnavilor psihic),dar este o conditie de baza pentru reusita terapiei,care
este in mare masura una comportamentala. Astfel ca ,sintetic,se poate spune ca adictiile sunt

Adiciile sunt privite precum patternuri comportamentale patologice nvate,dobandite prin


habitusuri si invatare sociala. Latura biologic este important dar nu este cea mai important,
o atenie deosebit se acorda in acest context laturii comportamentale a persoanei
dependente,adictive. Intervenia este concentrat asupra stulului de via, a afectelor, a
conduintei n general. Idera principal este aceasta: ,, orice nv are i dezv.

3.2. Boala de adictie- o noua entitate patologica.Este adictia vindecabila sau doar
remisibila/remediabila?

Alcoolismul si celelalte adictii, prin afectarea permanenta a conduitei persoanei,prin faptul ca


un alcoolic nu va mai putea bea niciodata cu masura,cu limitare precum un nealcoolic,este in
fapt o boala definitiva,nevindecabila in fond. Este insa o boala tratabila si remediabila. Scopul
de fond al terapiei este acela de a-l ajuta pe alcoolic sa ajunga la abstinenta. Insa o abstinenta

39
completa si definitiva.Cum spuneam ,un alcoolic nu va mai putea bea niciodata cu masura
,precum un nealcoolic si,in acelasi timp,chiar dupa zeci de ani de abstinenta daca va reincepe
sa bea va ajunge la acelasi consum necontrolat. Precum spun Alcoolicii anonimi pentru un
alcoolic intotdeauna un pahar este prea mult iar o suta de pahare prea putine! Insa,conditia de
abstinent complet si definitiv echivaleazaoarecum cu starea de sanatate,cel in cauza traieste
precum un om sanatos dar in permanenta cu aceasta sabie a lui damocles deasupra
capului,cu riscul de a recadea in starea de boala daca intrerupe abstinenta.Este aici posibila de
facut o analogie foarte ilustrativa cu situatia bolnavului de diabet insulino-dependent.Atata
vreme cat respectaprescriptia de dieta si isi administreaza regulat insulina traieste aproape ca
un om sanatos.Cand nu mai face asta boala se manifesta dramatic din nou.
Dac privim alcoolismul ca fiind o boal, atunci aceast adicie este plasat n sarcina
personalului medical, tratamentul fiind unul medicamentos, ns pe de alt parte dac privim
alcoolismul ca fiind o devian, implicatia este c cel n cauz este stigmatizat si trebuie
controlat, penalizat. Deci, n funcie de aceste atitudini, avem dou abordri diferite.
Ca orice adicie, alcoolismul este doar tratabil,nu si vindecabil, iar
efortul,implicarea,participarea persoanei cu comportament adictiv este absolut necesar
deoarece responsabilizarea este cheia spre reusita.
Pn n ultimele decenii,in lumea specialistilor,in explicarea adictiei,a alcoolismului in
particular,s-au disputat doua pozitii.Pozita medicilor ce susineau c alcoolismul este o boal,
cauzat de mecanisme biologice, alterare biologic (cauze genetice, de metabolism etc.) i
pozitia specialitilor din tiinele sociale i comportamentale ce afirmau c alcoolismul este o
devian, un comportament alterat.A existat insa mereu o problema,care s-a dovedit a fi de
nedepasit in contextul dat,in ce priveste intelegerea medicala,a adictiei ca boala: ce fel de
boala este,somatica sau psihica? Depasirea s-a realizat in ultimele 2 decenii,cind s-a statuat o
noua categorie in patologia umana: boala de adicie.
Studiindu-se mecanismele plcerii s-a observat cum diferite comportamente au efecte
asupra neurotransmitorilor (ex. la stimulul fric se secret adrenalina, la bucurie se secret
serotonina, dopomina, melatonina).Astazi,la nivelul celor mai performanti
specialisti,intelegerea acceptata este aceea ca,la nivel neuro-psihic,adictiile rezida in
dereglarea mecanismelor cu neurotransmitatori,cei care controleaza activarea si dispozitia
afectiva,controleaza mecanismele placerii si durerii.
Influenele ce deriv din tiinele sociale pun accentul pe partea psihic pe cnd
influenele medicale accentueaz latura somatic. Terapia medical clasic, este cea de
dezintozicare (in alcoolism pacientului i se administreaz o doz de alcool iar pe urm o doz
de antalcol, pentru a i se provoca aversiune fa de consumul de alcool).
Spre deosebire de abordarea medical, specialitii din tiinele sociale consider c
alcoolismul reprezint un comportament nvat, iar tratamentul deriv tocmai din aceast
abordare i anume prin terapii cu accent comportamental ,in abordari precum: terapia
cognitiv-comportamental, analiza tranzacional, psihoterapia pozitiv etc.Si mai practicabile
sunt insa consilierea motivationala, grupurile terapeutice de suport mutual,terapiile
ocupationale,comunitatile terapeutice.,acestea di urma fiind intrutotul in arsenalul de abordari
si interventii proprii asistentului social.
La ntrebarea: dac alcoolismul este vindecabil, rspunsul este c: alcoolismul este
tratabil nu i vindecabil, adic, cu alte cuvinte un alcoolic va rmne sntos atta timp ct i
menine abstiena, boala lui fiind similar cu diabetul: un individ ce sufer de aceast boal nu
poate funciona normal dect dac i administreaz insulina (care l ine n via) de vreme ce
o persoan cu comportament adictiv nu poate funciona normal dect dac recurge la
abstinen.

40
3.3. Abordari in plan legislativ si institutional, de politici si servicii in domeniul
adictiilor la nivel international;istorie,tendinte si perspective.

Problema de fond in domeniul politicilor si serviciilor in adictii consta in optiunea


programatica de a aseza intreaga abordare a problemei fie in:
-perspectiva adictiei ca boala,
fie in
- perspectiva adictiei ca devianta si viciu/comportament amendabil.
Functie de aceasta optiune reglementarea legislativa, politicile si serviciile se vor
aseza fie in teritoriul institutional al ministerului sanatatii si ministerului protectiei
sociale, fie in teritoriul ministerului de interne, cu toate implicatiile majore si de
fond in ce priveste atitudinea publica si abordarea practica a persoanei cu adictie.

In Romania, deocamdata , asezarea este in teritoriul celei de a doua optiuni, spre


exemplu Agentia Nationala Antidrog este Directie specializata in cadrul Ministerului
de Interne.

Modulul/Unitatea de curs nr. 4: Preventia consumului si dependentei de


alcool , alte droguri, alte dependente.
4.1. Principii, modele, metode, instrumente si tehnici utilizate in preventie.
4.2. Tipuri de programe de preventie.
4.3. Nivelele preventiei:primara,secundara,tertiara.
4.4. Abordari/modele de buna practica acreditate international in preventia consumului
si dependentei de alcool , alte droguri si alte dependente.

Situaii, etape ale consumului care necesit programe de prevenie: (se stabilesc n funcie de
fazele consumului de alcool):

Consumul ca experien
Consumul pentru opinerea efectelor pozitive scontate
Consumul social
Consumul pentru a limita disfunciile
Etapa dependenei

Exist trei nivele ale preveniei:

1) Prevenie primar
2) Prevenie secundar
3) Prevenie teriar

Prevenia primar: se adreseaz persoanelor care nu consum drog n ideea de a nu debuta ca


i consumatori sau se mai adreseaz i persoanelor consumatoare dar doar pn laetapa a 3-a
in enuntarea precedenta.

Prevenia secundar: prezint un risc mrit i se utilizeaz n perioadele timpurii ale


consumului de droguri.

41
Prevenia teriar: se adreseaz persoanelor dependente. Are rolul de a reduce efectele
derivate. Prevenia agravrii problemelor de sntate (risc de criz hepetic). Se regsete n
programele de post-cur care au ca i scop evitatea recderii.

Pentru a realiza o prevenie eficace este nevoie s schimbi seturi de valori, norme,modele
comportamentale i stiluri de via.Exist anumite repere fa de care schimbarea e posibil.
Ce trebuie s conin un mesaj de prevenie pentru a fi eficace? Un astfel de mesaj trebuie sa
evidenieze un pericol ca fiind iminent i evident.

Prevenia are anse s fie eficace cu cei care deja au experimentat ceva.Prin prevenie la
nivelul societii nu se urmrete stoparea drogurilor ci controlul fenomenului adiciei.Prin
control n acest sens se nelege coabitarea cu acest fenomen,a putea tri cu mediul acesta
periculos.Astfel,tot ce ine de prevenie vizeaz normele.Totui,pentru a face prevenie eficace
trebuie s intervii i asupra valorilor. In programele de preventie profesionist proiectate si
derulate se intervine la 3 instante:cunostine,atitudini,comportamente.

De regul,oamenii se avnt n comportamente adictive doar pentru c le lipsete ceva.

In occident fumatul a devenit aproape ruinos,acest lucru fiind posibil prin campanii de
informare, reglementri legislative si atitudini promovate public..

Privind aceste repere de fond pe cele trei nivele ale preventiei, dezvoltarile care se impun sunt
urmatoarele:

Prevenia primar vizeaz populaia care nu a debutat sau e n faza de nceput a


consumului.Pentru ca prevenia primar s fie eficace trebuie gsite raiunile pentru care se
consum.De pild, alcoolul este un drog social dar heroina nu, de aceea trebuie s identificm
principalele elemente cauzale ale consumului.n programele de prevenie trebuie stimulate
comportamentele de rezisten. Comportamentele care duc la adicie se petrec n contextul
socializrii,de aceea trebuie acordat o mare atenie acestui aspect.

Un exemplu de program de prevenie primar ce se bazeaz pe cele menionate anterior este


metoda Delphi, utilizat n Olanda.Metoda Delphi are drept elemente cheie aa-numitele
antene, persoane care se afl n locurile unde se petrec comportamentele adictive. Antena
este vizitat periodic de lucrtorii din domeniul preveniei care strng informaii.

Asa numitele droguri etnobotanice reprezint cel mai mare risc masiv de consum n
Romnia,Olanda, Marea Britanie(doar n aceste trei ri).

n toate rile exist reguli de limitare a vnzrii alcoolului ctre minori. n Olanda, sunt
antenele cele care identific cine anume a vndut alcool minorilor i acelora care au vndut li
se ncheie standul.

Prevenia primara se face prin afiaj,panouri,comunicari radio si televizate,forumuri


comunitare. Dincolo de aceasta abordare la nivel macro o eficacitate mare au abordarile la
nivel micro:consiliere individuala,grupuri de consiliere,de invatare si dezvoltare personala,cu
deosebire invatarea de abilitati sociale.

42
Prevenia secundar vizeaz detectarea timpurie i intervenia rapid n raport cu grupurile de
risc.

Din categoria grupurilor de risc fac parte:copiii care cresc n familiii


dependente,copiii care triesc n familii cu prini cu probleme sau comportamente pshice,
persoanele ce triesc n vecintile marilor orae(comunitile din suburbiile marilor orae,cu
meniunea c suburbiile nu se regsesc neaprat la marginea oraelor,spre exemplu,n
Bruxelles,exact lng centru aflndu-se o suburbie).

Lipsa educaiei i srcia sunt cele mai mari probleme din lume.Aadar,n prevenia
secundar accentul cade pe spaii umane i sociale mai strnse,unde oamenii au nevoie de o
abordare mai direct ,se apeleaz la comunicarea public.Se lucreaz i cu metode de
grup(grupul de ntlnire,o metod relaxant n care interaciunea merge planificat).n cea mai
mare msur se lucreaz cu grupurile de consiliere(suport emoional de la terapeui sau
mutual,inte care vizeaz relaxarea,preocuparea).
Prevenia teriar se adreseaz acelor persoane care deja sunt dependente.inta
principal n acest caz este evitarea consecinelor de ordin secundar.Este important s se
aduc n atenie cel mai periculos risc i anume cel al infectrii cu HIV-SIDA.Un risc asociat
e acela de transmitere a BTS.

O alt situaie de risc o constituie faptul c o mare parte din femeile care consum
heroin se i prostitueaz.

S-au creat centre de injectare controlat cu heroin,deoarece aceti dependeni i


procur oricum heroin,la unii dintre ei nemaifuncionnd tratamentul cu metadon. Spre
exemplu,n Germania, s-a legalizat heroina,fiind eliberat pe baz de reet.

In acest context,in plan mondial,astazi programele de tip harm reduction (reducere a


riscurilor si daunelor asociate) se dezvolta sustinut.

Abordari,metode, instrumente ,tehnici folosite in programele de preventie


-Abordarea individual n strad(locul n care ei triesc,de exemplu n Sofia cei
dependeni de heroin triesc n gar,n Olanda cei singuri fr familie triesc n parcuri,sau
sub poduri ntr-o lume a lor).Poliia este n tangen direct cu serviciile sociale care s-i
plaseze ntr-un centru controlat,unde se administreaz metadon,beneficiind de spaiu de
socializare.Singurele persoane pe care le accept sunt asistenii sociali,psihologii.Se lucreaz
cu uniti terapeutice,cea mai degradant i mai grav stare avnd-o cei care au pierdut tot n
via.

-Abordarea in contexte institutionale organizate,

Functie de orientarea si focalizarea lor progr.de preventie pot fi::

1)programe bazate pe politici antidrog si pe controlul cererii si ofertei de droguri;;


2)programe bazate pe intelegerea si instrumentarea mecanismelor psiho-sociale ale
consumului i dependenei de droguri,in sensul schimbarii atitudinilor fata de droguri

Programele bazate pe politici antidrog au n vedere ansamblul de msuri de ordin legislativ


care vizeaz monitorizarea fenomenului adiciei i construirea cadrului instituional(de acestea

43
se ocup legiutorii,specialitii n drept i legislaie). Se urmrete reducerea ofertei de drog i
reducerea cererii de droguri.

Reducerea ofertei se realizeaz prin munca n domeniul justiiei(legi care interzic


comercializarea, n cteva ri fiind legalizate drogurile uoare).Msurile poliieneti
consider c cel ce are de-a face cu drogul e infractor i trebuie pedepsit,dar nu exist doar
cli ci i victime(distincia ntre traficantul de droguri-infractorul i dependentul de droguri-
victima:numrul dozelor pe care persoana o are la el,un consumator nu are voie s aib mai
mult de cinci doze la el).

Reducerea cererii se focalizeaz i pe ipostaza de victim, desfurndu-se intervenii psiho-


sociale.Reducerea cererii e fcut tot de acelai personal care se ocup i cu reducerea
ofertei.Adevrata prevenie cuprinde abordarea serviciilor psiho-sociale de consum i a
dependenei ( intervenia n raport cu acele nelesuri:de ce consum oamenii droguri).
Programele axate pe politica drogului au o eficacitate sczut.

Programele bazate pe nelegerea mecanismelor psiho-sociale,pentru schimbarea


atitudinilor

a)modelul interactiv al stresului:foarte cunoscut la nivel internaional,avnd origini n


Olanda. Hoemann a pus, n 1988 bazele acestui model. Comportamentele adictive
funcioneaz ca i comportamente compensatorii fa de insatisfacia social.Este normal ca
n viaa social,oamenii s obin satisfacii,dar exist i indivizi ce obin aceste lucruri n
mod deficitar,deoarece le lipsesc abilitile sociale.n fapt,inabilitatea de a-i forma o reea de
suport social reprezint un risc major i fundamental pentru adicii.Practic,dac nu ai abiliti
social,porneti n via cu un handicap major.Omul are anumite dotri prin care s i
dobndeasc abiliti sociale.
b)modelul etapelor schimbrii: Prochaska i Diclemente au ncercat s
clarifice comportamentul unei persoane aflate n adicie i au stabilit urmtoarele etape:

1.precontemplarea:preproblematizarea situaiei;

2.contemplarea: problematizarea ca atare a situaiei;

3.decizia: hotrrea de a produce o schimbare;

4.schimbarea: aciunea de schimbare propriu-zis;

5.recderea: stabilizarea i recderea din situaia de stabilizare.

Ca specialist trebuie s aduci persoanele n etapa a doua deoarece atunci cnd


persoana ajunge s nu mai aib un loc n care s se ntoarc nu are dect o singur
ans,aceea de a o lua pe un singur drum.Sunt persoane care de mult timp au contientizat c
au probleme dar nu pot s renune.Cnd se ia decizia de schimbare e nevoie de sprijin de
specialitatea i astfel se trece la etapa a patra.O vreme muli controleaz situaia,dar de odat
se poate nrui totul,aprnd recderea.
Aceste etape sunt ca un lan circular,astfel dup ultima etap urmeaz iar prima.Acesta
e mersul firesc,recderea este o etap necesar,rezultatele n timp vor aprea.n materie de
prevenie ne intereseaz primele trei-patru etape(recderea e la un nivel mai larg)

44
Programele de intervenie pentru schimbarea atitudinii deriv din subcategoriile bazate
pe nelegerea adiciei ca fenomen( nu este vorba de comunicare public ci necesit o
cercetare de evaluare iniial, vedem de ce fumeaz,de ce beau,dup aceea avem repere pe
care le putem instrumenta pentru a derula intervenia ).De pild,facem consiliere pentru a-i
nva cum s refuze aa fel nct s-i pstreze prestigiul n gac.Dup ce se face intervenia
se face o evaluare final pentru a vedea ce a funcionat i ce nu.

Sunt programe mai scumpe i pe termen lung, necesit specialiti mult mai rafinai;dau
rezultate foarte bune i se realizeaz n rile cu tradiie:Olanda,Marea Britanie,Germania.

Programele de prevenie n domeniul comportamentelor adictive mai pot fi clasificate i n


funcie de coninutul lor.Avem aadar, dou mari categorii de programe de prevenie a
consumului i dependenei de droguri:

1); programe de tip warning,de avertizare

2) programe de comunicare i de informare public bazate pe prezentarea neutral a


faptelor

programe de tip warning,de avertizare(sunt cele mai simple ,nu sunt aa


elaborate;merg pe ideea c o prezentare dramatic a consecinelor ar fi de natur s
determine indivizii s renune la respectiva practic;constau n mesaje publicitare,n
campanii,care s scoat n eviden efecte ct mai dramatice,spre exmplu:inscripiile
de pe pachetele de igri;de aceea trebuie schimbate mesajele relativ des pentru a nu
plictisi publicul.Au efecte pe termen scurt i pentru categorii de populaie slab
educate,ce au o anume contiin).
programe de comunicare i de informare public bazate pe comunicare i
prezentarea neutral a faptelor: insist pe o prezentare echilibrat a consecinelor se
scot att implicaiile pozitive ct i negative(de pild n cazul preveniei din coli le
prezentm elevilor att efectele pozitive ct i cele negative ale consumului de
droguri).Rezultatele sunt cu o probabilitate mai pronunat,efectele fiind mai lente
ntruct au natura de a-i face pe oameni s cad pe gnduri.ns aceste efecte sunt mai
durabile,se adreseaz unei arii corticale ce vizeaz adaptarea cognitiv la realitate
deoarece pentru a face fa unei situaii trebuie s o cunoti.Aceste programe sunt mai
eficace i mai multe practicate pe plan internaional. n
programele de durat sunt combinate cele dou,dar cu o insistare mai mare pe al
doilea tip de programe prezentate.

n funcie de centrarea interveniei preventive se regsesc:

a)programe ce se centreaz pe abordarea individual i de grup mic(ca


metodologie,greutatea cade pe consilierea individual sau mai mult de grup).De exemplu,n
coal cu o parte dintre cei mai susceptibili de a dezvolta dependena se face un grup de
dedezvoltare personal(au n vedere nevoile de de dezvoltare a abilitilor sociale,a stimei de
sine,etc).Mai exist i grupuri de consiliere pentru cei cu risc ridicat de adicie,accentul este
pus mai mult pe adicie,fiind foarte eficace dac este fcut profesionist.

b) al doilea tip de programe este cel centrat pe familie i grupul de prieteni.Ca


adresabilitate este mai greu(este vorba de familiile cu risc ridicat i care sunt deja n anumite
programe de asistare,calea fiind mai accesibil la cei din urm.n cazul abordrii familiei

45
trebuie s-i abordezi pe toi membrii familiei cu mult tact,pe fiecare n parte dup nivelul su
de nelegere i apoi trebuie s-i reuneti pe toi ,prezentndu-le prerile deoarece adiciile
sunt o boal de familie,o boal de relaionare.Dac sunt fcute profesionist,rezultatele sunt
bune.

n Olanda,sunt foarte eficiente programele home cinema n care familia cere familiei
acordul ca s filmeze ntlnirile ce sunt apoi vizionate mpreun,membrii sunt provocai la
ceart,urmnd ca apoi s urmreasc aceste nregistrri.Filmele obiectivizeaz
realitatea,dezinhibnd n aa fel nct deblocheaz canalele de comunicare ale familie.

A doua parte a programelor n cauz ,abordarea centrat pe grup de apartenen pentru c


adolescenii sunt subiecii de centrali ai programelor de gen.De pild,un program de gen din
Germania desfurat ntr-o comunitate de germani ,foti ostateci de rzboi n Rusia ,cu grave
probleme de integrare,mai ales n rndul adolescenilor ce abandonau coala i svreau
infraciuni.S-au organizat cluburi de socializare unde fiecare desfurau activitile preferate
pentru a-i mpiedica s fac infraciuni(organizarea de meciuri de fotbal la ora 12
noaptea,atunci cnd adolescenii n cauz svresc activiti ilegale).
c)abordarea institutional building,a treia abordare n ceea ce privete focalizarea
preveniei se preocup de construirea de instituii de profil,capitol care la noi n ar este
deficitar.Pe termen mediu i lung activitile trebuie incluse ntr-o instituie formal,trebuie
construite centre,agenii cu spaii pentru prevenie.n ara noastr totul se reduce la acele
centre ale Ageniei Naionale Antidrog,ce nu sunt eficiente datorit personalului
nespecializat.Trebuie astfel s mprumutm metodele din alte ri(Olanda,etc.).

i n cadrul acestei abordri se simte nevoia unei combinri ntre programele de mai
sus pentru c aici e vorba de programe nationale pe termen lung.

n materie de prevenie dac eti profesionist trebuie s te atepi la rezultate


consistente i durabile nu imediate;peste tot unde este vorba de schimbat atitudini i
comportamente este greu de realizat i trebuie mult perseveren.

Terapia si reabilitarea in adictii:abordari si strategii, terapii, modele,


metode si instrumente
*Strategii:modaliti de a pune n lucru modelele, un model lucreaz cu metode i
instrumente;
*Terapia: ntr-o accepiune restrictiv are sensul de tratament,dar terapia
nseamn mult mai mult pe lng cea medical ,(terapie ocupaional,terapie psiho-
social,ludotearapie,terapie prin teatru,artterapie,chinetoterapie,etc);cuprinde mai multe
domenii.Putem compara alcoolul cu diabetul:este tratabil, nu vindecabil,aici tratabil n sensul
de inut sub control,alcoolicul abstinent este ca un om sntos.
*Recuperarea:revenirea la capacitile normale de dinainte(nelegerea cuvntului
strict din punct de vedere medical);nelegerea psiho-social a termenului are n vedere
recptarea unor abiliti n plan psiho-socio-comportamental;
*Reabilitarea i reinseria familial i socio-profesional:reinseria social a
persoanelor prin recunoaterea celorlali a abilitilor recuperate.De exemplu,un alcolic prin
stigmatizare i izolare se dezvolt o nerecunoatere a abilitilor sale,prin aceasta se ajunge la
o anomie social,nimic nu mai conteaz dect obinerea alcoolului.Reabilitarea ajut n
procesul abstinenei,trebuie s te nsntoeti la nivel biologic,psihologic i social.Aceast

46
parte a reabilitrii este foarte greu de ndeplinit pentru c alcoolicul i-a pierdut abilitile
normale,sociale i profesionale,ceilali trebuind s-l accepte;la acest nivel se evideniaz iari
faptul c adiciile sunt o boal de familie.

Modele i strategii:
Sunt clasificate n funcie de modelul de abordare:
- la nivel individual: abordarea individual utilizeaz instrumente proprii medicinei i
psihologiei.Cuprinde modelele spitaliceti i cele de psihoterapie individual.
Modelele spitaliceti sau tradiionale se desfoar n clinica de psihiatrie,unde exist
secia de nchii i de deschii.Este o abordare nepotrivit ce are ca punct principal cura de
dezintoxicare,fiind strict medical.
Modelele de psihoterapie individual includ abordarea preferat de vedetele cu
comportament adictiv;este o abordare foarte scump n general pentru c nseamn asigurarea
de adpost i o mulime de personal;n acest tip de clinici se face mult psihoterapie,ns cu o
eficacitate foarte srac deoarece adiciile sunt i o boal de relaionare(baza adiciilor este
defectul de relaionare a persoanelor).
-nivelul centrat pe familie(fa de primul este dect n parte un model
rezidenial:se realizeaz n familie n locuina lor.Eficacitatea este din start mai mare pentru
c familia este cea mai important,iar consecinele pozitive se vor rsfrnge i mai departe.
-nivelul grupurilor terapeutice, grupurilor de apartenen, a grupurilor de suport
mutual: o parte din grupuri sunt naturale(grupul de apartenen),altele sunt artificiale(grupul
de suport-Alcoolici Anonimi,grupul terapeutic,etc).Sunt grupuri artificiale deoarece sunt
alctuite din oameni aparinnd unor medii diferiteUn exemplu bun n acest caz este cel al
Alcoolicilor Anonimi care reprezint unul din cele mai puternice instrumente pentru
meninerea abstinenei.n timp acestea devin grupuri naturale,membrii mprietenindu-se,au
contacte dese nu numai la reuniuni ci i prin telefon,tot timpul cnd simt nevoia s bea.
Naul n cadrul Alcoolicilor Anonimi este o persoan mai veche din grup ce l-a preluat pe
cel nou n grup.n principiu este frecventat toat viaa de persoanele n cauz.

Termenul de suport mutual evideniaz faptul c membrii i acord sprijin cognitiv unul
altuia,remarcndu-se o dependen benign,persoana devenind ntr-un fel dependent de grupul
de suport mutual( dependena de instituii).

Grupul terapeutic este asemntor Alcoolicilor Anonimi,dar difer deoarece nu este un grup
de egali ci este un grup coordonat i organizat de specialiti.Se lucreaz la schimbarea
atitudinilor,acestea odat schimbate cpt durat,fiind ntrite de cei din jur prin relaionare.
-nivelul comunitii( exist dou accepiuni ale comunitii:comunitatea natural i
comunitatea terapeutic).

n cadrul comunitii naturale se organizeazacele ngrijiri comunitare(ntr-un cartier etc.) ce


desetvesc mai multe categorii(servicii de acompaniere,de suport instrumental etc.).Acestea se
ntmpl n mediul natural al individului,achiziiile sunt mai rapide i mai
eficiente,schimbarea persoanelor dependente fiind n vzul celorlali.

Comunitatea terapeutic este o microsocietate artificial(un fel de campus n care se intr pe


baz de contract).Seamn cu o societate natural cu diferite restricii:a ieirilor i a
consumului de alcool i alte droguri(sunt pedepsii dac se ncalc acest lucru).Se obin
rezultate spectaculoase,dar riscul de dezvoltare al dependenei instituionale este mai mare
dect la grupurile de suport mutual.

47
Trerapia adiciilor presupune interventia la trei nivele:
1. La nivel de terapie propriu-zisa.
2. La nivel de recuperare medicala si reabilitare psihosociala.
3. La nivel de reinserie,reintegrare familiala so socio-profesionala.

In materie de terapie, recuperare, reabilitare i reinserie, in plan internaional se


regasesc o multitudine de modele, intre care cele cu o ampla prezenta sociala sunt:

-Modelul premodern ,nonstiintific,bazat pe precepte religioase si ale simtului comun in


abordarea persoanelor adictive
-Modelul spitalicesc tradiional/ Modelul clasic al curei de dezintoxicare
-Modelul clinicii de boli adictive (clinicii de adictologie)
-Modelul grupului terapeutic de suport mutual (bazat pe metoda celor 12 pai)
-Modelul Minnesota n terapia i recuperarea persoanelor cu comportament adictiv
-Modelul Portage n terapia i recuperarea persoanelor cu comportament adictiv
-Modelul De Hoop n terapia i recuperarea persoanelor cu comportament adictiv (
-Modelul comunitii terapeutice
-Modelul Harm Reduction (reducerii daunelor sau pagubelor colaterale)

Modelul premodern al abordrii persoanelor cu comportament adictiv

Ce este astzi adicia, care este nelesul ei contemporan? Este o boal, n raport cu
care persoana cu comportament adictiv i pstreaz responsabilitatea: nefiind vorba de o
boal psihic, deorece bolnavul psihic nu este responsbil de boala sa. n acest sens trebuie
responsabilizat persoana cu comportament adictiv pentru a o nsntoi, adic s fie n stare
s faca ceva pentru sien pentru a se trata, este nevoie de efort, acesta este perspectiva
contemporan.
Modelul premodern a funcionat pn la jumtatea secolului XX, adiciile fiind
abordate fie pe model medical, fie la nivelul nelegerii religioase (lanul conceptual ispit-
pcat-patim), ori la nivelul simului comun, adicia fiind definit ca: defect de caracter, viciu.
Ceea ce caracterizeaz acest model este c abordarea era punitiv i nu terapeutic, pentru c
pn acum 5 decenii, alcoolicul era considerat o persoan deviant i era fie trimis n
nchisoare fie trimis la ospiciu (n.b. dou instituii totale prin excelen) sau o a treia abordare
n spaiul cultural: cea a aezmintelor religioase/monahale (specific spaiului asiatic) unde
tratamentul consta n: fierturi de plante (ce provoca vrsturi individului aflat sub tratament),
aplicarea unei corecii fizice atunci cnd se manifesta sevrajul i n al treilea rnd ritualul de
rugciuni ce impunea o sobrietate aparte. Deci n spaiul european existau: nchisorile i
ospiciile (unde nu exista tratament ci pedeaps, specific alienailor mental nu bolnavilor) iar
n spaiul asiatic: aezminte monahale.

Modelul spitalicesc tradiional

Abordarea la acest model este urmtoarea: alcoolicul este internat pentru 12 zile, n
primele 2 zile bolnavul este pregtit s accepte cura de dezintoxicare: iar apoi n fiecare
dimineaa pe nemncate, pacientului i se administreaz 100-200 gr de alcool (votc) i apoi i
se administreaz antalcool (fie sub form lichid, fie sub form de pastile) pentru 8 zile
consecutiv, acest tratament urmrind: instalarea unei stri de aversiune a bolnavului fa de
alcool, apoi este inut nc 2 zile sub supraveghere, i se administreaz tratament pentru

48
fortificarea organismului i se realizeaz consiliere motivaional, dar din pcate eficacitatea
acestui model este foarte redus.

Modelul clinicii de boli adictive

Este substanial diferita de un spital obinuit, este sub multe aspecte asemanator cu
comunitatea terapeutica si cu terapiile ce pun accentul pe psihoterapii si socioterapii, pe
grupul terapeutic. Cei internai au statutul de rezideni i nu de pacieni (acest lucru se observ
la mbrcmintea pe care o au: att pacienii ct i cadrul medical sunt mbrcai obinuit).
Este un mix de intervenie ntre terapia medical, socioterapii i psihoterapie.
Un program tipic intr-o clinica de adictologie are urmatorul profil:
- la ora 8.30 se aduna grupul de ntlnire, fiecre dintre participani lund cuvntul pe rnd
pentru a transmite cum se simt, primind feed-back de la liderul de grup (de obicei cineva din
personalul clinicii)
- dup aceea se organizeaz ziua: se stabilesc ajutoarele pentru diferite activiti: gtit, treburi
administrative ( n ideea de a da o ocupaie pacienilor)
- ntre orele 11-11.30 se convoca grupul de consiliere
- la ora 15 are loc atelierul de terapie ocupaional (ex. atelierul de poezie)
- nspre sear programe de consiliere individual i psihoterapie (cu tematici comunicate
anterior, cum ar fi despre: stima de sine, managemetul agresivitii etc.)
- apoi un grup de ntlnire de bilan: fiecare este invitat s spun cum s-a simit n ziua
respectiv i cum vd a doua zi.
Plus c la nceputul unei internri controlul era foarte strict: n prima sptmn nu i este
permis contactul de orice natur cu exteriorul (s nu aibe contact cu persoanele care pot fi un
potenial factor de risc), din a doua sptmn se permite convorbirea telefonic ns sub
supraveghere, iar de abia din a patra sptmn se organizeaz ieiri n ora: la teatru, muzeu
iar mai apoi n familie.
O astfel de internare durez aproximativ patru luni, efiacacitatea acestui model fiind
remarcabil: este constisitor dar eficient, pentru c accentul cade pe latura psihic a adiciei
(dei se numete clinic, n realitate este o comunitate terapeutic, similar unui campus, cu
program relaxant). Pe fond ideea este de a-i sprijini pe rezidenti sa se echilibreze si sa reinvete
un model comportamental si un stil de viata autonom si in care sa lipseasca solutia paleativa
care este comportamentul adictiv.

Modelul grupului de suport mutual bazat pe metoda celor 12 pai si cele 12 tradiii

Un alt model foarte rspndit pe plan internaional este: modelul grupului de suport
mutual bazat pe metoda celor 12 pai. Model ce se concretizeaz sub forma grupurilor de:
alcoolici anonimi, narcotici anonimi, sex-adictivi anonimi, gambleri anonimi, bulimici
anonimi etc.
Practic n momentul de fa, la nivel mondial fiecare adicie a dezvoltat un model de grup
bazat pe metoda celor 12 pai.
Totul a pornit n anul 1935, statul Ohio, oraul Akron, SUA. nceputurile sau mai bine
zis povestea acestui model se leag de numele lui Bill care avea profesia de comerciant i
de numele lui Bob, de meserie chirurg. Ambii au ajuns s i piard locurile de munc din
cauza alcoolismului. Alcoolici fiind, acetia resimeau toate efectele dramatice ale consumului
de alcool. Dei ncercaser cura de dezintoxicare de nenumrate ori, mersul la preoi, la
vrjitoare, vraci, aproape toate metodele (cunoscute pn atunci) pentru a scpa de alcool, nu
au obinut niciun rezultat. La un moment dat, cei doi s-au ntlnit ntr-un bar i au nceput s-
i relateze povestea vieii i astfel au constatat c mprtirea tririlor n ceea ce privete

49
alcoolismul, cu o persoan care trece prin aceeai situaie are un potenial terapeutic
extraordinar, n sensul c exist o ncurajare reciproc n favoarea abstinenei (au descoperit
c: alcoolicii sunt de un real folos unii altuia). Aadar, ntr-un mod ntmpltor, Bill i Bob au
descoperit modelul grupului de suport mutual, pe care l-au mprtit i altora aflai n situaia
lor.
Ceea ce este interesant de reamacat este faptul c, spre deosebire de alte modele de
terapie consacrate, aceasta (adic modelul grupului de suport mutual AA- alcoolici anonimi),
nu apare sub emblema specialitilor ci este o decoperire, o creaie anonim (n.b. este mult
mai uor s gseti rspunsul la o ntrebare dac de acest lucru depinde viaa ta, dect atunci
cnd faci acest lucru pentru cariera ta, pentru c acolo unde sunt puse n joc mai multe
pasiuni, acolo este mai mare rata de reuit) consacrat prin ncercri i erori, iar prin jurul
anului 1950 acest model a ajuns s prind contur.
Acest model a nceput s prind ampoare, adic s fie cunoscut opiniei publice, odat
cu organizarea de ctre David Rockefeller(om de afaceri american) a unei petreceri de
binefacere la care au fost invitai i membrii ai AA, lucru ce atras atenia i simpatia public
asupra acestui subiect (s-a schimbat atitudinea social fa de alcoolici: pn atunci n
atitudinea opiniei publice predomina blamarea) i a prezentat un interes deosebit pentru mass-
media.
n anii umtori au nceput s mai apar AA i n alte orae, spre exemplu Oxford din Marea
Britanie a preluat n mod natural acest model. La ora actual, pe plan mondial exist sute de
mii de astfel de grupuri, foarte puine ri nu au dezvoltat acest model, precum rile cu
tradiie islamic (care interzic consumul de alcool).
n ceea ce privete Romnia, nceputurile acestui model s-au conturat abia n 1990, la
Timioara. Lucrurile au fost de o conjunctur favorabil, nct nainte de 1990, la Timioara a
fost un american care n ara de origine fcea parte dintr-un grup de AA i acesta a ncercat
s-i fac propriul grup i la Timioara, iar n anul 1991 terenul a fost pregtit, nfiinndu-se
astfel primul grup de alcoolici anonimi din ar, sub denumirea de Grupa Una.
Al doilea grup de alcoolici anonimi a luat fiin, n 1993, la Bucureti, n cadrul
Spitalului Clinic de Psihiatrie Prof. Dr.Al. Obregia.
Iar cel de-al treilea grup a fost lansat n anul 1994 de ctre dr. Eugen Bican, care n
urma unui stagiu profesional realizat n Bruxelles a preluat modelul grupului de alcoolici
anonimi i l-a implementat n oraul Cluj- Napoca, iar pentru a consolida bazele grupului
format, fondatorul grupului a realizat 1 an i jumtate volunatariat (participnd la reuniuni de
trei ori sptmnal, deoarece reuniunile avreau un algoritm de desfurare care dac nu era de
la bun nceput organizate, exista riscul de a se pierde tot). De abia atunci cnd grupul i-a
formeat contiina de sine i membrii lui au captt autonomie, grupul a fost lsat s se
autoadministreze, deoarece grupul de suport mutual, este un grup de egali iar oricine nu este
asemeni lor, este privit mai devreme sau mai trziu ca un intrus. n mod normal aceste grupuri
se constituiesc de la sine, dar n cazul Romniei, specialitii au trebuit s ia iniiativa. n timp,
acest grup s-a lrgit i s-a ajuns la diviazarea lui, n mai multe grupuri.
Actualmente exist patru grupuri de alcoolici anonimi la Cluj Napoca, trebuie precizat c n
anul 1999 s-au construit i grupuri pentru codependeni i anume Al-Anon, respectiv pentru
copii celor dependeni de alcool Alateen.
Cadrul teoretico-metodologic al acestui model

Temelia acestui model rezid n cei 12 pai i cele 12 tradiii:


Cei 12 pai prescriu procesul de schimbare personal parcurs de alcoolic n cadrul
recuperrii
Cele 12 tradiii prescriu modalitatea de asociere i funcionare ca grup.

50
Cei 12 pai:

Acest proces de schimbare este un drum iniiatic, un drum asistat n vederea schimbrii
comportamentale. Cheia rezolvrii dependenei rezid n schimbarea modelului
comportamental. Acest schimbare se realizeaz la trei niveluri i anume: nivelul
cunotinelor, nivelul atitudinilor i nivelul practicilor (deoarece pentru a produce o
schimbare, n primul rnd ai nevoie de informaii, de contientizare a atitudinilor
contraperformante pentru ca n final s se produc schimbarea efectiv).

Aceti 12 pai sunt sunt formalizai.

Pasul 1: Am admis c eram neputincioi n faa alcoolului c nu mai eram stpni pe viaa
noastr.
Acest pas surprinde capitularea alcoolicului prin recunoaterea simbolic: c alcoolul a ajuns
s pun stpnire pe sine, aadar se pred n faa adiciei. Adesea alcoolicului i este foarte
greu s recunoasc fa de el nsui c alcoolul a pus stpnire pe sine (datorit stigmatizrii,
atitudinii sociale negative) i ncearc cu toate puterile s controleze alcoolul. Unui alcoolic i
este foarte greu s recunoasc nu doar fa de ceilali dar mai ales fa de sine nsui, ceea ce
denot faptul c acesta preuiete gratificrile, mai degrab dect daunele produse de
consumul de alcool.

Pasul 2: Am ajuns la credina c o Putere Superioar nou nine ne-ar putea reda sntatea
mintal (nsntoi).
Rolul acestui pas este de a reintroduce spiritualitatea n viaa alcoolicului. De asemenea, dac
alcoolicul a reuit s fac primiul pas i a recunoscut c este nvins este foarte important s i
gseasc un Aliat (pentru ca n lupta cu inamicul: alcoolul, s nu se prbueasc) i s tie c
are un umr pe care se poate baza. n AA nu se merge pe religie ci pe spiritualitate. AA susin
c: religia este pentru cei care nu vor s mearg n iad, spiritualitatea este pentru cei care au
fost deja acolo (aadar acest aliat poate fi: Dumnezeu- la cretini, Iahve- la evrei, Alah- la
musulmani etc.).
De asemenea acest pas este necesar, din punct de vedere metafizic pentru c nseamn o
rentoarcere a capacitii de introspecie (solicit pe cel care parcurge acest traseu) ntruct
alcoolul l face pe dependent s nu mai poat realiza ceea ce se ntmpl cu el, trece prin
virtutea unei inerii care l duce de la o beie la alta, se gndete doar la modul n care poate
face rost de alcool. i acest pas l determin pe alcoolic s se gndeasc i la altceva nafar
de acest subiect.
Spre deosebire de primul pas, care l determin s recunoasc, cel de-al doilea l pune n
micare, l provoac la reflectarea propriei situaii.

Pasul 3: Am hotrt s ne lsm voina i viaa n grija unui Dumnezeu aa cum i-L
nchipuie fiecare dintre noi.
Aadar dup dobndirea unui Aliat, a unui unmr de sprijin, urmeaz credina.

Pasul 4: Am fcut, fr team, un inventar moral amnunit, al propriei persoane.


n aceast etap membrii AA sunt rugai s scrie pe dou coloane a unei foi de hrtie, pe o
parte lucrurile care le-au pierdut i pe celalt parte lucrurile pe care le-au ctigat n urma
consumului de alcool, faptele bune realizate i faptele de care le este ruine. Rolul acestui pas
fiind acela de a pune pe o balan aspectele pozitive i aspectele negative, pentru ca alcoolicul
s aib o imagine de ansamblu asupra acestora i de a continua redobndirea inrospeciei.

51
Pasul 5: Am mrturisit lui Dumnezeu, nou nine i unei alte fiine umane, natura exact a
greelilor noastre.
Este foarte important aciunea de recunoatere fa de altcineva faptul c ai greit, deoarece
aceast aciune i d posibilitatea de obiectivare. n general se vorbete cu membrii grupului
de AA, care dau feedback pozitiv. Un nou venit de obicei primete un Na (pe baza
compatibilitii i simpatiei interpersonale). ,,Naul are rolul de a l iniia pe noul venit in
grup i de a-i fi ca un ghid personal n parcurgerea acestui traseu.

Pasul 6: Am consimit, fr rezerve, ca Dumnezeu s ne scape de toate aceste defecte de


caracter.
Din nou se face apel la Aliat penru a rezolva problema.

Pasul 7: Cu umilin, I-am cerut s ne ndeprteze defectele.


Acest pas const n solicitarea ajutorului.

Pasul 8: Am ntocmit o list cu toate persoanele crora le-am fcut necazuri i am consimit
s reparm aceste rele.
Cariera unui alcoolic este o carier de dezastre relaionale. Din cauza consumului de alcool
acesta i pierde locul de munc, familia, prietenii, i chiar prietenii de pahar (dac i sunt
prieteni doar atunci cnd are bani). Alcoolicul ajunge s mint, s nele, s nu se mai in de
cuvnt iar acest lucru duce la distanarea social (oamenii din anturajul lui se ndeprteaz de
acesta). Scopul acestui proces terapeutic fiind reinseria social, nceperea reintegrrii pentru
ca aceast persoan, s aib dup ncheierea tratementului abilitile necesare pentru a
funciona normal la nivel social.
Pasul 9: Ne-am reparat greelile direct fa de acele persoane, acolo unde a fost cu putin, dar
nu i atunci cnd le-am fi putut face vreun ru, lor sau altora.
Pasul 10: Ne-am continuat inventarul personal i ne-am recunoscut greelile de ndat ce ne-
am dat seama de ele.
Aceti doi pai vin n continuarea pasului 8, principiul pasului 10 i face contieni pe membrii
grupului c acest proces trebuie derulat pe tot parcursul vieii pentu a-i menine abstinena.
Pasul 11: Am cutat, prim rugciune i meditaie, s ne ntrim contactul contient cu
Dumnezeu, aa cum i-L nchipuia fiecare dintre noi, cerndu-I doar s ne arate voia Lui n ce
ne privete i s ne dea puterea s-o mplinim
Pasul 11 reprezint o ntrire.
Pasul 12: Dup ce am trit o trezire spiritual ca rezultat al acestor pai, am ncercat s
transmitem acest mesaj altor alcoolici i s punem n aplicare aceste principii n toate
domeniile vieii noastre.
Acest principiu este un fel de apostolat, abstinenii actuali au misiunea de a-i ajuta i pe alii
s vin la grup i s fie ndrumtori pentru acetia.
Se merge pe principiul c dac ajungi s l ajui pe cellalt, te ajui pe tine (nu este vorba de
mrinimie, ci la baza acestui principiu, st o raiune psihologic, conform creia:
ntrirea/progresul are loc doar atunci cnd oferi ndrumare, ajutor altora, oarecum te
perfecionezi).
Trebuie precizat urmtorul lucru: aceti 12 pai nu constituie o simpl direcie, liniar ci mai
degrab un drum plin de obstacole, cel n cauz poate s parcurg o etap/pas ani la rnd i s
nu poat s treac la etapa urmtoare, mai mult sunt unii alcoolici care nu pot ajunge nici
mcar la pasul 1.

52
Cele 12 tradiii:

Fiind grupuri de suport mutual: alcoolici anonimi, sunt prin excelen grupuri de egali,
formate din alcoolici n interiorul crora nu exist niciun lider. Pentru a intra ntr-un astfel de
grup nu exist nicio condiionare nafar de condiia de baz (scris n preambului AA) i
anume: dorina de a nceta butul. Se recomnad ca grupurile AA s nu devin organizaiii
formale i grupul s nu aib nicun fel de patrimoniu (deoarece acest lucru poate distrage
atenia membriilor nspre alte preocupri dect cea ce ine strict de tratarea lor).

1) Este necesar ca prosperitatea noastr comun s se afle pe primul loc; restabilirea


personal depinde de unitatea Comunitii AA.

Binele lor comun, sperana de tratament este raiunea de fond. Niciunul dintre ei nu
poate reui separat: reuita se face prin el nui, dar numai alturi de ceilali,
interaciunea de grup este secretul, alchimia.

2) ntru atingerea scopului nostru comun, de grup, nu exist dect o autoritate


fundamental: un Dumnezeu al iubirii, aa cum se poate exprima El n contiina
noastr de grup.
3) Singura cerin, pentru a deveni membru AA, este dorina de a nceta butul.
4) Este bine ca fiecare grup s fie autonom n toate privinele, cu excepia chestiunilor
care afecteaz alte grupuri sau AA, n ansamblu.
5) Niciun grup nu are alt scop primordial unic, dect s transmit mesajul su
alcoolicului care mai sufer.
6) Este foarte necesar ca nici un grup AA s nu sprijine, s nu finaneze i s nu
intituleze ca AA nici un alt organism, nrudit sau nu cu Alcoolicii Anonimi, ca nu
cumva problemele de bani, proprietate sau prestigiu s ne distrag de la obiectivul
nostru primordial.
7) Este bine ca fiecare grup AA s se autofinaneze dup nevoi i s refuze contribuii
din afar.
8) Este important ca Alcoolicii Anonimi s rmn mereu neprofesioniti, dar centrele
noastre de servicii pot angaja personal calificat.
9) Este bine ca AA, ca, comunitate, s nu aib o organizare strict vreodat; dar, putem
constitui consilii sau comitete de servicii, direct responsabile fa de cei n slujba
crora se afl.
10) Comunitatea AA nu exprim nici o opinie referitoare la vreun subiect exterior; este
foarte important ca numele AA s nu fie amestecat niciodat n controverse publice.
11) Politica noastr de relaii publice se bazeaz mai degrab pe atragere, dect pe
reclam; ne este ntotdeauna necesar pstrarea anonimatului personal, la nivel de
pres, radio, film.
12) Anonimatul este baza spiritual a tuturor tradiiilor noastre i ne reamintete
nencetat s plasm principiile deasupra personalitilor.

Confidenialitatea este respectat n grupurile de AA, adesea ei obiceiul de a spune c ceea ce


se aude acolo, acolo s rmn. Instrumetele cel mai des folosite sunt convorbirea telefonic
ntre fin i na i cele 24 de ore.
Convorbirea telefonic const n faptul c: cel cruia i vine s consume alcool, nainte s
puna mna pe pahar este nvat c ar fi bine s pun mna pe telefon i s sune naul su
pentru a-i spune c nu mai poate abine.

53
Naul are rolul de a ventila sentimentele i de a-i de sfaturi, din propria experien pentru a-l
ajuta s nu se apuce iari de but. Uneori aceast metod funcioneaz alteori nu, depinde de
capacitatea de convingere a naului.
Membrii AA au o expresie celebr i anume:,, pentru un alcoolic un pahat este prea
mult i 100 sunt prea puine. Rolul convorbirii telefonice este evitarea consumului primului
pahar.

Cum se desfasoara reuniunile AA?

Grupul are de regul trei edine pe sptmn, edinele dureaz 1.5 ore. Din grup
este ales un moderator care are aceast funcie timp de 2 luni.
De fiecare dat cnd se ia cuvntul persoana i spune prenumele i faptul c e alcoolic: m
numesc X i sunt alcoolic.Si ,eventual,adauga ...si ,cu ajutorul Puterii mele superioare sunt
abstinent de...Daca parioada de abstinenta este semnificativa urmeaza aplauze din partea
membrilor grupului..Acest element comunicational este foarte util in realizarea pasului 1,apoi
in reiterarea continua a pasului 1 ,precum si in obtinerea sentimentului de apartenenta la
grupul de egali.
Reuniunile sunt de doua feluri, i anume:
-reuniuni de mrturisire
-reuniuni de dezbatere tematic.
In reuniunile de marturisire,dupa ce se anunta si se planifica din timp,unul sau doi dintre
membrii grupului depun marturie/isi povestesc calvarul experientei lor cu alcoolismul si
drumul pe care l-au parcurs,prin terapie,pana in acel moment.Apoi membrii grupului intervin
cu aprecieri,comentarii si incurajari.
In reuniunile tematice temele principale discutate la AA sunt teme precum:ce este
alcoolismul, familia, abstinena,recaderea egoismul,altruismul, stima de sine, relaia cu
Dumnezeu,valorile importante in viata, etc.
Reuniunile cu scopul mrturisirii, au rolul de a prezenta progresele sau regresele fcute de
fiecare membru n parte. De obicei se face un cerc din scaune ca simbol al unitii i dup
aceea fiecare ia cuvntul dar nu are voie s vorbeasc mai mult de 7 minute pentru a lsa
posibilitatea fiecriua s vorbeasc.

Rugciunea laica de inceput a reuniunilor: Doamne, d-mi senintatea s accept ceea ce nu


pot schimba, curaj s schimb ceea ce pot i nelepciunea s fac deosebirea ntre aceste dou.

Rugciunea laica de finalizare a fiecarei reuniuni: Doamne i mulumesc pentru ceea ce


mi-ai dat, pentru ceea ce mi-ai luat i pentru ceea ce mi-a mai rmas.

La inceputul fiecarei reuniuni unul dintre membrii grupului rosteste/citeste de pe cartonul


afisat pe perete ceea ce reprezinta Preambulul Alcoolicilor Anonimi,si care spune in esenta ca
Alcoolicii Anonimi sunt o comunitate de barbati si femei a caror singur interes/dorinta este
aceea de a inceta bautul;mai spune ca AA nu percep nici cotizatii,nici taxe si ca singura
cerinta pentru a putea deveni membru al grupului este aceea de a inceta bautul.Citirea
Preambulului are rolul de a fixa esenta si identitatea AA.
Modelul grupului de suport mutual, bazat pe metoda celor 12 pai, pune accentul pe
interaciunea ntre egali, n contextul n care acetia i ofer un puternic sprijin terapeutic.
Aadar, se poate vorbi de o alchimie a grupului. Cu alte cuvinte, cei 12 pai ai metodei
descriu drumul de urmat ce nseamn pe fond o marcanta schimbare de sine. Metoda celor 12
pai este ca un fel de reconstituire a eului dup un plan de optimizare personal. Astfel,
reuita vine o dat cu schimbarea modelului de via pe mai multe nivele( la nivel de

54
cunoastere ajunge s se neleag mai bine; la nivelul atitudinii reuete s priveasc altfel
viaa i elementele sale, schimbarea propagndu-se n final i la nivelul practicii personale, la
elementele comportamentale ca atare). Cei 12 pai prescriu valorile grupului i modalitile
de lucru ale acestuia.

Modelul Minnesota n terapia persoanelor cu comportament adictiv: este un


model ce se focalizeaza pe un grup ncadrat i deservit de specialiti. Modelul lucreaz de
asemenea cu cei 12 pai, numai c i folosete nu n contextul grupului de suport mutual, ci n
cadrul unui program terapeutic complex care include o etape de consiliere motivationala, un
grup terapeutic, apoi o reea de suport n direcia reinseriei familial i socio-profesional.
Este o realizare venit pe de o parte dinspre lumea clericilor i pe de alt parte dinspre lumea
laic a medicilor.
n cadrul acestui model exist doi terapeui(consilieri n adicie) dintre care
obligatoriu unul este dependent aflat n recuperare, iar cellalt un specialist care nu este
dependent. Cei doi lucreaz mpreun, alternnd calitatea de lider i cea de co-lider, cea de
moderator i co-moderator.
De ce unul dintre ei trebuie s fie dependent?
De aici vine succesul modelului celor 12 pai ce are n vedere interaciunea ntre
egali. n cazul modelului Minnesota, specialistul dependent i ctig statutul n timp.
Se deruleaz att programe de consiliere individual, ct i cele de grup cu care
alterneaz. Participarea la consilierea individual i la consilierea de grup se constituie ntr-
un plan individual de tratament(foarte complex, cuprinde obiective, sarcini foarte
organizate,evaluri sptmnale).
n ce privete personalul, n cadrul modelului Minnesota se lucreaz cu o echip
interdisciplinar. n echipa specific acestui model se afl i consilieri spirituali, care sunt
preoi sau persoane pregtite n domeniul religios. Din echip mai fac parte: un medic
generalist, un psihiatru, un psiholog i asistenul social( o parte ndeplinesc i rolul de
consilieri n adicie).

Modelul Minnesota are aceeai abordare teoretic precum i cei de la Alcoolici


Anonimi: alcoolismul/ adiciile reprezint o boal tratabil, nu vindecabil, abstinena
nsemnnd o via normal, asemanatoare cu a unui om sanatos,precum in cazul unui bolnav
de diabet care-si urmeaza cu strictete si corect tratamentul..

n modelul Minnesota se acord sprijin i se colaboreaz cu grupurile pentru co-


dependeni( cu Al-Anon, Al-Ateen).
La nivel internaional eficacitatea modelului este foarte bun (ns majoritatea
statisticilor sunt interne); statisticile n cauz arat o eficacitate de 75% pentru cei ce urmeaz
cu consecven programul. La noi n ar programe eficiente de genul modelului Minnesota
se regsesc la Cluj-Napoca( fundaia Christiana) si la Iai unde programul a fost creat tot de
Fundatia Christiana de la Cluj..

Modelul comunitii terapeutice este amplu raspandit actualmente in lumea


occidentala indeosebi si asigura o eficacitate terapeutica remarcabila.
Pe fond comunitatile terapeutice reprezint nite microsocieti artificiale care imit
societatea natural ct mai mult posibil. Diferena const n faptul c n societatea
terapeutic, alcoolul, adiciile sunt prohibite.
Din punct de vedere material aceste comuniti se constituie ntr-un campus autonom
(spre exemplu satul olimpic, cazarma, etc.), care are tot ceea ce trebuie pentru ca cineva s

55
triasc acolo fr ajutor din exterior. Practic sunt dotate cu tot ce trebuie, dar izolate
geografic.Comunitatea terapeutic este deservit de personalul specializat nedepedent i, n
mare parte, i din rezidenii comunitii terapeutice.
Intrarea n aceste comuniti se face pe baz de contract( ce conine drepturi i
obligaii).Printre drepturile specificate n contract se numr i dreptul de a beneficia 100%
de posibilitile de terapie i readaptare oferite de comunitate.
Dintre obligaii se remarc faptul c rezidentul se va abine fr excepie de la a
introduce alcool i alte droguri n comunitate.De asemenea,interzicerea
comportamentului violent,a agresivitatii.
Totodat, comunitile terapeutice sunt comuniti de gen.
Nimeni nu este obligat s ramana in comunitate dac nu vrea acest lucru, dar dac
pleac persoanele n cauz i asum consecinele ( suport anumite pedepse).
n decursul celor 50 de ani de cnd exist comunitile terapeutice, s-au experimentat
felurite pedepse, la unele s-a renunat pentru c este n firea lucrurilor ca persoanele
dependente s vrea s revin la vechile obiceiuri.Totui au fost i sunt exclui cei ce nu
respect programul deoarece stric climatul comunitii.
n contract mai este specificat i abinerea de la comportamente violente fa de
personalul comunitii i ntre membri.
n cadrul comunitii terapeutice se desfoar un program terapeutic ce are o relaxare
mai mare dect cel de la centrul de zi. Principala activitate din program este terapia
ocupaional ( fiecare rezident are ceva de fcut, o meserie) i ergo-terapia. Fiecare are
unprogram individual prescris, urmeaz grupuri terapeutice, activiti de art-terapie. Ideea
este ca omul s se simt ca i cum ar tri ntr-o lume normal, care insa l nva s triasc
fr adicii( tentaiile lipsesc, spaiul fiind amplasat la 50-70 km de marile orae).
n comunitatea terapeutic se st n medie 3 ani ( unii stau un an, alii 5, alii toat
viaa, cei care nu au familie locuiesc aici i au statutul de semi-salariat).
Reuitele sunt foarte bune dac se respect terapia.
Primul pas ntotdeauna n terapia persoanelor dependente este consilierea
motivaional. Se apeleaz la adaptarea dramatic a situaiei, bazat pe emoii.
Dup trecerea prin veriga comunitii terapeutice, se ajunge la reeaua
interdepartamental reinserie familial i socio-profesional.
Cine termin acest traseu este ndrumat s urmeze n continuare un grup de suport
mutual( Alcoolici Anonimi, etc.) pe care l frecventeaz ,cu o anumita frecventa, toat viaa.

Modelul Harm-reduction( modelul de reducere a riscurilor si daunelor asociate): Const


n fond n distribuirea de ace i seringi sterile pentru drogo-dependenii care se drogheaz
injectabil, distribuirea de prezervative i acele programe de substituie cu metadon.
Reducerea daunelor vizeaz o intervenie colateral n situaia
n care nu se poate face terapie i recuperare la modul plenar. La nivel internaional exist o
mulime de polemici fa de acest model. Unii cred c acest model i ncurajeaz pe
dependeni s continue s se drogheze, nu s rezolve problema ca atare.
Este practic o situaie de compromis, nu
putem s atacm problema propriu-zis dar putem s reducem efectele secundare, nocive.
Ideea menionat anterior este un argument pertinent pentru eficiena programelor harm-
reduction. Cu unele persoane dependente nu se poate face mai multe din multiple cauze, att
individuale ct i la nivel comunitar sau societal (unele sunt nite epave umane , lipsite de
orice motivaie, triesc doar la nivelul ineriei biologice ntreinut de droguri; n multe cazuri
este vorba de persoane homeless, fr rude, cas, resurse, reea social, etc). Aceste
persoane isi pun n pericol propria via, dar i sntatea comunitii n ansamblu. Un mare
risc sunt virusurile hepatice , mai mult dect HIV/SIDA. Aceste servicii sunt n aproape toate

56
cazurile servicii de strad, destul de delicate ,ce necesit specialiti cu abiliti de socializare
excepionale; persoanele dependente triesc ntr-o lume extrem de periculoas.
Rezultatele modelului sunt importante din punct de vedere social. Spre exemplu, centrul
oraului Frankfurt - pe- Main, unde se gseau sute de heroinomani, n prezent centrul este plin
de centre harm-reduction.
Pentru unii heroino-dependenti nu mai functioneaza nici metoda substituiei cu
metadon.In legatura cu aceasta n aceste ri precum Elvetia ,Canada,este legiferata
prescrierea medicala legala si gratuita de heroin pe gratis,pentru cazuri deosebite.
In Romania doar n Bucureti exist programe harm-reduction,
deoarece numai aici exist heroino-mani, programele de acest tip i vizeaz n primul i
primul rnd pe dependenii de heroin, un drog de mari riscuri datorit modului de consum
prin injectare.

Modelul Portage, stabilizat intial in Canada, se leaga de numele psihiatrului Peter Vamos,
fiind inspirat, dupa cum spune fondatorul, de modul de viata al amerindienilor indigeni, dar si
de modelul Syanon in reabilitarea persoanelo dependente de droguri, edificat de Charles
Dederich. Reperele metodologice pe care se sprijina acest model terapeutic sunt auto-
ajutorarea, influenta pozitiva a grupului si atmosfera familiala, intr-un context de comunitate
terapeutica. Programul zilnic implica sedinte de consiliere individuala,, terapie de grup,
terapie ocupationala ai ergoterapie. Rezidentul parcurge, pe rand, etapele de orientare(prima
saptamana), perioada de proba, perioada de locatar nou, apoi pe cea de veteran si, in final
etapa de iesire din institutie, de plecare. Trecerea de la o etapa la alta se realizeaza
prinexamen, prin evaluarea de catre grupul de rezidenti a noilor competente si abilitati
dobandite. Baza modelului Portage consta in schimbarea de personalitate si de model
comportamental in directia vietii autonome ce exclude comportamentul adictiv. Sunt definite
20 de competente sociale necesar a fi dobandite in acest sens: Fii obiectiv, preia initiativa, fii
empatic, comunica eficient, participa activ in programe, incurajeaza-i pe ceilalti, planifica si
sistematizeaza, rezolva problemele, fii de incredere si consecvent, fii vesel si entuziast,
decide, gandeste in echipa, pregateste si desfasoara activitati regulate, participa in mod pozitiv
la rezolvarea conflictelor, cere ajutor, fii in relatie cu tine insuti, da mai departe altora ce stii si
ai primit, accepta indrumarile altora, propune-ti teluri realozabile, trateaza-ti sentimentele.Pe
parcursul terapiei fiecare rezident este acompaniat si sprijinit de catre un mentor.

Modelul deHoop (speran,in limba olandeza): Este foarte dezvoltat n Olanda, ar


foarte avansat n recuperarea i terapia adiciilor( funcioneaz din anii 50.
Modelul a fost dezvoltat in decursul mai multor decenii,este un model complex si
multidisciplinar,construit pe ideea ca adictiile sunt in acelasi timp boli( dar o categorie aparte
de boli,anume boli de adictie) si modele comportamentale alterate invatate; aceasta presupune
ca persoana adictiva inclusa in acest program de tratament va fi abordata ca bolnav,dar ca
bolnav care are intreaga responsabilitate oentru starea in care se afla si pentru sansa de
recuperare.Dealtfel,activarea si dezvoltarea (auto)responsabilitatii este considerate esentiala in
program
In cadrul modelului de Hoop exist o multime de programe i servicii de recuperare
n adicii,unele ntreinute de biserici,altele de institutii laice,guvernamentale si non-
guverrnamentale,profit sau non-profit.. n general programele ce se regsesc sunt programe ce
vin din dou cmpuri(cmpul medical i cel al asistenei sociale). n timp s-a ajuns la un mix
mai avansat, adiciile fiind vzute ca o boal i concomitent ca un comportament nvat
social. Astfel, dependentul este tratat ca un bolnav, dar un bolnav responsabil de boala sa,
capabil s o schimbe.

57
Modelul Hope depinde de aceast abordare, alegndu-se programe pe baza
caracteristicilor individuale ale persoanelor dependente(persoanele sunt ndrumate fie spre
servicii i programe non-rezideniale ,fie rezideniale).
Pot fi gsite programe de asistare pentru persoanele care lucreaz n cartierele cu
Felinarele Roii, acestea fiind consiliate i ndrumate pentru a reduce riscurile.
Se mai ntlnesc i programe de prevenie n suburbii, n baruri, n parcuri, n coli,
etc.Modelul de Hoop este un model complex, cu o rat mare de succes.

Rezumativ,in fond,cele mai importante intrebari la care raspunde cursul desfasurat pe


parcursul acestui semestru,sunt urmatoarele.

1. Ce sunt adiciile i care este dezvoltarea lor sociala,de-a lungul istoriei.?


2. De ce i cum devine o presoan dependent de adicii?
3. Ce este de facut n raport cu fenomenul adiciilor?
4. Ce fel de intervenii sunt cele mai utile cnd vorbim de adicii? Ce poate spune caracterul
peren al adiciilor despre fiina uman?
5. Pe fond adiciile sunt vindecabile sau tratabile? de ce? care este ansa de reuit?
6. Care este paleta de modele, metode i instrumente utilizate n abordarea adiciilor?

1. Ce sunt adiciile?

Rspunsul la aceast ntrebare depinde de cele cinci perspectivein care ,la nivel social,este
abordat raspunsul:
-perspectiva simului comun/ perspectiva netiiific,
- perspectiva religiei,
- perspectiva juridica si a institutiilor de control,
- perspectiva tiinelor biomedicale
- perspectiva tiinelor sociale si comportamentale
- perspectiva neuro- tiinelor.

Perspectiva simului comun/perspectiva netiinific:


Din aceast perspectiv, adiciile sunt vzute ca fiind obiceiuri proaste, indezirabile;
comportamente amendabile, vicii, tare caracteriale.
Atitudinea comun este aceea de etichetare, stigmatizare, distant social, marginalizare, n
general o atitudine contraperformant.
De ce este important cunoaterea perspectivei simului comun, n tratarea adiciilor?
deoarece, consilierii de adicii lucreaz la acest nivel, al simului comun, iar specialistul se
adapteaz nivelului de cunoatere al clientului, pentru a-l face s neleg complexitatea
problemei cu care se confrunt.

De fiecare dat trebuie s muncim cu materialul clientului, terapeutul are rolul de a-l
ajuta pe client s i dea seama c are probleme, c trebuie s ii schimte modul de a gndi i
de aici s ajung s i schimbe comportamentul,prin incadrarea intr-un program de informare
si consiliere,apoi terapie,recuperare,reabilitare si reinsertie.

Perspectiva religiei:

Comportamentul adictiv din perspectiva religiei este explicat prin urmatorul lan
conceptual: ispit-pcat-patim. Ispita vine prin poft, prin dorina de a-i satisface o nevoie
nemplinit. Pcatul este cedarea n faa ispitei. Patima fiind pcatul repetat, continuu.

58
Tratamentul recomandat n abordarea adiciilor prin aceast prisma este credina,
care reprezint un factor protectiv de intervenie n nvingerea comportamentelor adictive,
ilustrat i de Metoda celor 12 pai. Din acest perspectiv dependena se traduce prin pcate
repetate.Este o abordare a carei eficacitate este foarte limitata.

Perspectiva juridica,a instantelor de control social:

Adiciile sunt privite ca fiind comportamente deviante, sancionabile, necesar a fi


controlate social, la nivel legislativ i instituional. Limitele acestei perspective:
Comportamentele adictive sunt pedepsite, dar interdicia nu a eliminat niciodat consumul,
dimpotriv a creat imaginea fructului oprit. Un exempu elocvent n acest sens este
reprezentat de perioada prohibiiei din America. n al doilea rnd, pedepsirea persoanei
dependente, ex. prin condamnarea la nchisoare, nu o va ajuta s scape de dependen. Astazi,
la nivelul specialitilor se face o diferent ferma ntre consumator- dependent, considerat a fi
un bolnav ce trebuie tratat, i comerciant-traficant, care este considerat un infractor ce trebuie
penalizat.
Aceast perspectiv are un caracter inertios, prin faptul c rmne n urm fa de
practica social i progresul tiinei.

Perspectiva tiinelor biomedicale:

Adiciile la nceput erau definite ca fiind o boal dar explicaiile erau vagi i se mergea foarte
mult pe ideea c adiciile reprezint o boala care afecteaz doar partea somatic. Apoi a urmat
o perioad n care a fost luat n considerare si abordarea psihiatric i anume c adiciile sunt
o boal psihic. O perioad destul de ndelungat de timp aceste perspective au mers n
contradictoriu.
La ora actual se vorbete despre boala de adicie, omul fiind responsabil att pentru faptul c
a ajuns dependent cat i pentru recuperarea sa. Fr acordul persoanei nu se poate face nimic
n traterea adictiei, mereu se merge pe munca mpreun cu clientul. Iar pentru tratament
intervine un efort din partea clientului, se presupun anumite riscuri, iar cand vorbim de efort
apare elementul cel mai important n tratarea adiciilor: responsabilitatea.

Perspective tiiinelor sociale i comportamnetale:

Definesc adiciile ca fiind modele comportamentale alterate, dobndite prin nvare social,
cu alte cuvinte prin transmitere ereditar socio-cultural. Ideea de fond fiind urmtoarea:
adiciile nu reprezint doar comportamente nvate n familia de origine ci i n grupul de
egali (peer-groups) care n ceea ce privete comportamentul adictiv n rndul tinerilor, au un
rol crucial.

Perspectiva neuro-psihic/ neurotiinelor:

Oo perspectiv nou, aprut n urm cu 15 ani fiind o combinaie ntre biologie, psihologie i
computeristic.
n plan neuropsihic, explicarea adiciilor rezid n: dereglarea mecanismelor
neurotransmitorilor. Acest perspectiv ncearc s neleag comportamentul uman prin
explicarea mecanismelor neuropsihice: ce se ntmpl n creier, se reflect i n psihicul uman
(planul neurologic este conexat cu planul psihic, dei din punct de vedere tiinific aceste
domenii sunt tratate separat). n anii 60-80, creierul uman a fost considerat din punct de
vedere tiinific ca fiind similar unui aparat electric (deoarece funcioneaz pe baz de

59
impulsuri electrice), dar datorit explicaiilor mecanismelor neurotransmitorilor din ultimele
2 decenii, s-a constatat urmtorul lucru: creierul este similar unei glande hormonale iar
neurotransmitorii sunt considerai n aceast accepiune: hormonii creierului (adrenalina,
oxitocina, serotonina, melatonina, dopamina etc.)

Neurotransmittorii sunt compui bio-chimici, mediatori chimici ce au rolul de a


transmite informaii n mod continuu, producnd efecte neuropsihice. Drogurile au rolul de a
compensa activitatea neurotransmitorilor. De aici rezult faptul c: orice adicie are dou
laturi: somatic i psihic. Noiunea de soma deriv din punct de vedere etimologic, din lb.
greac i nseamn corporalitate , iar acest lucru este demonstrat prin faptul c :
neurotransmitorii pot fi studiai la microscop.
Efectele de natur somatic sau cu alte cuvinte substratul material al adiciilor const n
dereglarea mecanismelor neurotransmitorilor.

Dac ne raportm la explicaiile neurotiinelor, ideea este urmtoarea: fiina uman are
limite in ceea ce priveste capacitatea naturala in a-i obin bucuria sau relaxarea n mod
natural, prin intermediul neurotransmitorilor i astfel se nlocuiete producerea natural a
acestor stri cu o producere artificial, lucru ce duce la instalarea dependenei. Din punct de
vedere genetic, omul este echipat cu tot ce i trebuie pentru a simi n mod natural toate
strile: att durere ct i plcere.

Cum se instaleaz dependena? Simplu. Prin nvare: corpul uman inhib producerea
natural a hormonilor care produc strile de bine, atunci cnd i se administraz pe cale
artificial substana nlocuitoare, de tip surogat. Din moment ce producerea natural a
hormonilor nceteaz, se instalez acea incapabilitate a organismului de a mai produce aceti
hormoni, apare aa numita starea de leneviebiologica i atunci persoana dependent trebuie
s recurg la administrarea artificial a ceea ce nu mai poate fi produs pe cale natural. Tot
ceea ce duce la adicie (droguri, relaii) sunt comportamente de substituie, de nlocuire, de tip
soluie-surogat.
n materie de durere i plcere adiciile sunt pe fond patologii ale plcerii i durerii.
Durerea este util- necesar pentru prezervarea fiinei umane. Durerea ne avertizeaz c
trebuie s faci ceva, c trebuie s te tratezi, te ndeamn s mergi mai departe, s nu
stagnezi.Daca nu simti durereamde exemplu,cand te-ai taiat,poti sa nu-ti dai seama ca trebuie
sa te pansezi...
Plcerea, n schimb are rolul de a fi momeala vieii deoarece motiveaz, l determin pe
individ s lupte pentru a obine; ea face viaa mai plcut, o ndulcete, plcerea ne determin
s dorim viaa. Ambele: att plcerea ct i durerea sunt absolut necesare, se poate vorbi
despre o patologie a plcerii i durerii. Adesea aceste doua apar n interdependen: durerea
poate trece n plcere i invers.

2. De ce i cum devine o presoan dependent de adicii?

O persoan poate deveni dependent atunci cnd:

a. Se deregleaz mecanismele neurotransmitorilor- lenea fiinei umane la nivel


comportamental, biologic, neuro-psihic.

b.Prezinta un modelul de personalitate cu predispoziie adictiv.

60
Caracteristici ale modelului de personalitate cu predispoziie adictiv:

- Sindromul amotivaional: de obicei riscul mai mare n preluarea unui


comportament adictictiv este lipsa unei ocupaii, activiti care s implice i s
solicite atenia i efortul individului.
- Imaturitate afectiv: individul care consider c este dreptul lui s fie iubit, s i
se acorde atene n mod necondiionat, ceilali fiind obligai s fac acest lucru, are
un risc crescut de a face o adicie. n mod normal n relaiile de iubire ambii
parteneri sunt capabili s ofere i s primeasc afectivitate, acest lucru nsemnnd
maturitate emoional ntruct o relaie tranzacional este sntoas (primeti, oferi
afeciune i reciproca) iar o relaie n care nu exist acest echilibru de: input i autput
este definit ca fiind patologic .
- Slab rezisten la frustrare: de obicei persoana care are aceast trstur de
personalitate, atunci cnd cile de acces la resurse sunt blocate, persoana n cauz nu
are capacitatea de a amna nevoia dorind s obin gratificri, recompense imediate.

c.Traieste intr-un mediu social cu risc accentuat de invatare sociala a comportamentelor


adictive

Adiciile sunt mai amplu dezvoltate n clasa de jos i n clasa de sus a structurii sociale.
n ceea ce privete clasa de jos explicaia ar fi urmtoarea: indivizii din aceasta categorie
social resimt privaiunile vieii, deprivarea educaional i srcia se asociaz puternic cu
adicia. Deoarece au blocate canalele legitime (trimitere la teoria mertonian despre anomie)
pentru a ajunge la resurse recurg mai des la comportamente adictive.
n clasa de sus vorbim despre nivelul ridicat al tachetei aspiraionale, individul accede tot
mai sus, este nvat s aib din ce n ce mai mult, nivelul aspiraional se asociaz cu
frustrarea i cu rezistena la schimbare iar n acest sens, drogurile ajung s compenseze
frustrarea resimit.
n ceea ce privete planul relaional-social, un factor important este reprezentat de
stilurile de via valorizate social. Aadar, se consider o problem sau un factor de risc
important acele comuniti n care consumul de droguri este acceptat sau chiar cerut pentru a
putea face parte din comunitarea sau grupul respectiv. De exemplu micrile hippie i flower
power din America anilor 60 ncorpora ideea unor stiluri de via associate cu consumul de
droguri, n accepiunea c: drogurile vizeaz explorarea noilor orizonturi ale contiinei
umane.
De asemenea un rol foarte important l au strategiile i instrumentele de inserie i de
promovare social ntruct se asociaz cu comportamentele care duc la adicie. Spre exemplu:
modelul societal ce accentueaz retenia emoiilor (persoanele care sunt ncurajate n mod
societal s-i inhibe sentimentele, la un moment dat pot ceda, iar pentru a face fa tensiunii
interioare i presiunii din exterior, acestea pot recurge la comportamente adictive) ideea c n
exprimarea sentimentelor trebuie mereu s te simi OK, s spui celorlali acest lucru i de
asemenea s le ari c eti OK. tim cu toii c viaa are i pri bune i pri rele i de aceea
atunci cand treci printr-o perioad mai proast ca s poi spune c eti OK se ajunge s se
apeleze la consum de droguri.
Un alt pericol l reprezint faptul c: societatea poate crea bariere de eincluziune social
pentru anumite grupuri i astfel se formeaz anumite subculturi i contraculturi: care devin o
reflexie a dificultii de integrare social. Aceti oameni vor cuta o integrare la marginea
societii, integrarea adesea fiind privit ca un privilegiu, ca un ctig nu ca ceva normal i
propriu fiecrei peroane. Refuzul pentru o mas mai mare de oameni a integrrii social i

61
satisfaciei sociale creeaz contextul perfect al formrii unor subculuri care s recurg la
comportamente adictive.
Presiunea grupului social este un alt factor important care duce la adicii. De asemenea
tot legat de grup este i grupul de aventur, pentru senzaii tari des ntlnit n comportamentul
adoleceniilor.

3. Ce este de fcut n raport cu adiciile?

Prohibiia este o metoda de a veni n contracaracararea adiciilor, dar este depit


deoarece creeaz ideea fructului oprit, care tim bine ce efect a avut asupra primilor oameni
creai: Adam i Eva. Dac drogurile sunt universale i perene atunci nu le putem eradica,
singura metod este s nvm s trim, s convieuim mpreun cu ele pentru a le putea
controla.
Prevenia este o metod de a abordare a drogurilor. Dar trebuie s fim ateni cum facem
prevenie pentru a nu crea imaginea fructului oprit ca i n primul caz. Aadar, informaiile
trebuiesc comunicate astfel nct s conin n aceeai msur beneficiile i dezavantajele
consumului de droguri.
n raport cu anumite droguri trebuie sa se fac prevenia doar dup ce individual a
consumat o data acel drog, aici este tipic cazul alcoolului pentru c individul dac nu are
experiena consumului (ce gust are), i vorbeti n zadar, nu pricepe nimic. n general omul e
tentat s ncerce toate lucrurile pe propria-i piele iar atunci cnd tie cum e s consumi alcool
se merge cu prevenia pe un teren deja cunoscut de ambii parteneri ai comunicrii.
Programele de prevenie trebuie s conin informaii, practici i atitudini pentru c doar
aa se face prevene n adevratul sens al cuvntului. Informaiile nu sunt asimilate dect dac
se comunic n contingen clar cu atitudiniile i practicile personale astfel se fac trimiteri la
prescripiile de comportamente cotidiene.
Planul terapiei-recuperrii-reabilitrii-reinseriei este o alt metod de a aborda adiciile.
nainte de terapie se face consiliere motivaional, adic informm persoana dependent
de serviciile la care poate apela pentru tratarea bolii de adicie. Pentru dependent este foarte
greu s recunoasc c este dependent i de aceea este indicat s se lucreze pe partea de
recunoatere a problemei. Mereu rmne o mic frm de orgoliu care de exemplu
alcoolicului i d ncrederea c oricnd poate s se lase de alcool doar c nc nu i-a propus
acest lucru.
n cadrul consilierii motivaionale exist un principiu important i anume priincipiul
ncercrii fundului sacului. Ce nseamn acest lucru: ajungerea n situaia n care nu mai este
loc de ntors, nu mai poate s se lase de consumul de alcool. Nu poate s i schimbe
comportamentul singur.
Sunt dou ci de a se ajunge la fundul sacului: pe cont propriu, atunci cnd persoana cu
comportament adictiv recunoate c nu mai are nicio ans de a reui singur i doree s fie
ajutat n al doilea rnd se ajunge la fundul sacului i cu ajutorul terapeutului, consilierului de
adicii i anume dependentul spune c poate s se lase de consum cnd vrea dar terapeutul tie
c acest lucru nu este adevrat i de aceea i face o provocare contolat. De ex: i poate spune
hai s mergem s bem ceva bere c tu dup dou beri te poi opri, dar dependentul cnd se
vede cu berea n mn nu se mai poate opri pn nu se face beat cri, i atunci cnd vede ca
nu se mai poate opri n acel context cu carile pe fa terapeutul i spune dependentului ca nu
poate de unul singur i c are nevoie de ajutor. Acestea sunt metode de a crea contexte dirijate
n care dependentul s i recunoasc neputina.
Terapia trebuie s fie multidimesional: nu este doar medical, este i ergoterapie,
ludoterapie, terapie ocupaional, terapie motivaional, terapie comunitar (intervenie
comunitar), psihoterapie, kinetoterapie etc.

62
Recuperarea are o nelegere medical i urmeaz imediat dupa terapie, ea vizeaz n
general latura biologic, aspectul fiziologic. Terapie se face de fiecare dat nainte de
recuperare i reinserie. Terapie nseamn intervenia asupra mecanismelor complexe ale
adiciilor, la nivel psihologic i comportamental. Terapia se face att la nivel somatic ct i la
nivel psihic. La nivel somatic tratarea d rezultate mult mai rapide dect tratarea la nivel
psihologic. Este mai dificil de abodat la nivel psihologic pentru c deja comportamentul
adictiv a devenit un reflex de comportament. Este foarte important s inem cont de
complexitatea terapiei.
Reabilitarea: are n vedere faptul c: adiciile sunt tratabile nu i vindecabile. Cand ne
gndim la tratarea adiciilor trebuie s asociem aceast boal cu diabetul i cu tratarea
acestuia. Reabilitare vine de la recptarea abilitilor, abilitile vizeaz mai multe nivele i
anume: cognitive, emoionale, de relaie interpersonal, voliionale. Reintegrarea sau
reinseria: are dou paliere i anume reinseria n cadrul familiei i reinseria profesional.
O relaie stricat este imposibil s o mai repari singur, mai ales cand e vorba si de vina ta
pentru deteriorarea relaiei, de aceea este nevoie ca cei care urmeaz s fie integrai n familie
i la locul de munc s fie sprijinii de terapeui. Terapeutul are rolul de a media conflictele i
de a restabilii legturile. Recuperarea n adicii este foarte greu de realizat, in munca
consilierului n adicii acesta poate avea de multe ori perceptia similar cu cea a Meterului
Manole (ce se cldete astzi, mine se drm). De foarte puine ori recuperarea reuete din
prima ncercare. Dar specialistii (asistenti sociali, psihologi,medici...) care reusesc sa devina
performanti in asistarea si terapia persoanelor cu adictii obtin mult mai usor performanta cu
alte categorii de clienti.

Sumar: In ultima secventa a suportului de curs se revine sintetic si completativ asupra


problematicii de baza a acestei discipline: ce sunt adictiile pe fond, care sunt perspectivele,
modelele de baza in abordarea lor, cum si de ce dezvolta oamenii comportamente adictive, ce
se poate si ce este dezirabil sa se faca in confruntarea cu adictiile la nivel individual, de
familie si grup de apartenenta, de politici si servicii, de macrosocietate si model de cultura si
civilizatie contemporana.

Exercitii si aplicatii
1. Elaborati o schita de plan de construire si dezvoltare a sistemului de servicii pentru
preventia, terapia si reabilitarea in adictii la nivelul unui judet.

2. Schitati aliniamentele unui program de informare, comunicare si promovare, la nivel mezo-


social, a unui set de cunostinte, atitudini, valori, comportamente care sa diminueze asocierea
puternica, in perceptia adolescentilor si tinerilor, a distractiei, petrecerii, sarbatorii cu betia si
consumul abuziv de alcool.

63
ANEXE

Anexa 1: Formatul Studiului de caz in adictii

UNIVERSITATEA BABES_BOLYAI
Facultatea de Sociologie si Asistenta Sociala

FORMATUL STUDIULUI DE CAZ (caz; persoana, familie,grup,situatie sau fenomen


special care vizeaza manifestarea adictiei sau a comportamentului cu risc pentru adictie)
la Disciplina Preventie,terapie si reabilitare in adictii ( Lect.univ. dr. Eugen Baican, tutore:
dr. Ioana Toma Baumgarten)

I. Caracteristici socio-demografice (vrsta, sex,nivel de scolarizare, profesiune si


ocupatie,mediul de provenien, situatia familiala, situatia material-
financiara,reteaua sociala, caracteristicile mediului de locuire-locuinta si
vecinatatea).
II. Caracteristici personale (caracterizare d.p.d.v. al modelului de personalitate, al
valorilor si atitudinilor fata de viata,de educatie si munca, de familie si
comunitate,al stilului de viata si a modalitatii de abordare a problemelor si a
relatiilor interpersonale, a suportului social).
III. Istoricul personal al subiectului (traseul de viata, cu principalele evenimente si
caracteristicile dezvoltarii personale).
IV. Istoricul subiectului cu referire directa la adictie (probleme de adictie in familia de
provenienta,inceputurile personale in ce priveste adictia/riscul pentru adictie din
persp.contextului si factorilor favorizanti, evolutia problemei).
V. Situatia actuala a subiectului in contextul adictiei/riscului pentru adictie (contextul
n care a aprut adicia (temporal-spaial), posibile evenimente de via trite de
client cu rol declanator, rapiditatea cu care s-a instalat adicia, manifestarea
adictiei/riscului pentru adictie prin frecventa si cantitatea
consumului,recunoasterea existentei problemei cu adictia/riscul adictiei si
disponibilitatea si motivatia de a o rezolva, accesul/lipsa de acces la servicii
sociale si de sanatate, accesarea/neaccesarea unor programme terapeutic-
reabilitatorii, prezena/absena reelei de suport n cursul terapiei, factori
favorizani n meninerea/schimbarea comportamentului adictiv s.a.).
VI. Evaluarea perspectivei previzibile a cazului pe baza situatiei actuale si a
tendintelor evolutive identificate (nevoi si resurse existente, factori cu potenial de
risc n ceea ce privete evolutia (individual-deprivarea emoional, pesimism i
resemnare, neglijare, lipsa suportului social, a resurselor materiale; familial-relaii
conflictuale, ataament sczut fa de familie ; social- mediu social defavorizat,
saracie si cultura saraciei, mediu social anomic/ subculturi ale drogului si
infractionalitatii s.a.) ,factori protectivi identificai n reeaua de suport a clientului
( motivatia si stradania personala pentru schimbare,reeaua de suport, relaii
familiale, implicarea in activiti cu caracter religios, spiritual, existena la nivelul
comunitii a unor servicii socio-medicale specializate n tratamentul adictiilor si a
unor grupuri sociale de suport s.a.)
VII. Concluzii si aprecieri de fond.

64
Anexa 2:

Eugen Bican
Despre consumul i dependena de alcool n Romnia, n context
internaional*
* (varianta revizuita si adaugita a lucrarii prezentate la Editia a VI-a a Simpozionului National Cultura si
civilizatie romaneasca in Maramures, Salistea de Sus, august 2015, publicata in Iuga, Simion (coord.) (2016),
Cultura si civilizatie romaneasca in Maramures, Cluj-Napoca: Editura Tritonic, pp. 280-294)

1. Cunoatere tiintifica, reprezentri sociale i abordare practica a problematicii


consumului i dependentei de alcool in Romania i in plan international

1.1. Consumul de alcool i alcoolismul la romni, ntre factualitate i auto-


reprezentare voluptos-masochist

A ncepe prin a remarc faptul c n discuiile comune despre consumul i


dependena de alcool ntre romni, ntre oameni obisnuii dar i ntre oameni cu educaie
nalt, de cele mai multe ori se afirm cu un fel de siguran i cu un fel de voluptate
masochist c noi, romnii, suntem, n mod evident, ntre cei mai mari butori i beivi de pe
lume. i, ntruct n problematica alcoolului i consumului de alcool, precum la fotbal i
politic, toata lumea se pricepe i ntr-o anume masur chiar se pricepe, fiind de resortul
experienei umane comune, perene i universale, se mai adaug i aceast percepie a
ndreptirii generalizate de pronunare doct i plin de convingere i fermitate asupra
problematicii n cuz.
Mai sunt i alte popoare, puine ns, care se laud cu consumul masiv de alcool, nu
sunt romnii singurii, ns la noi apare n relief aceast voluptate masochist manifestat prin
comparaie cu alii, pe care nu putem s nu o vedem i n adugire cu alte asemenea perverse
autovtmari. Precum, de asemenea, voluptatea masochist de a genera colectiv i a propaga
cu nonalan i amuzament mulimea de bancuri despre ct de hoi sunt romnii, de
asemenea, deseori, n contexte de comparare cu alii. Ceea ce nu tiu s se manifeste la alte
popoare... Mai nou uurtatea autoagresiv cu care se vorbete despre corupie ca i cum ar fi
ceva specific romnesc, de parc ar fi fost inventat aici, este monopol i nu mai exist n alta
parte... Ori, obiceiul de a spala rufele murdare inafara familiei, a trii, discreditarea
conductorilor i a institutiilor nationale inafara trii i plangerea masochist i inconstient
la diverse inalte porti dinafar...Este n aceast manier dezinvolt i amuzat i relaxat de
a vorbi la nivel de mas, n public i n gura mare, despre aspecte care pe fond nu aduc celor
n cauz n nici un fel apreciere i respect, mult incontien colectiv care creeaz teren
prielnic unor dezvoltri de patologie social care nu ntotdeauna i n ntregime pot fi doar
spontane i endogene.
Sigur, dac este s ramnem acum doar la consumul i dependena de alcool la
romni, dincolo de aceast, cum am numit-o, voluptate masochist de autoflagelare
65
imagologic, n context naional i internaional, consumul i dependena de alcool la romni,
c i la alte popoare de-altfel, este o realitate faptic i o important problem social. Dar, n
acest cadru, nu putem evita ntrebarea dac amploarea i intensitatea ei este ntradevar att de
mare n context internaional, dac romnii sunt ntradevr ntre cei mai mari butori i beivi
i alcoolici din lume, asa cum auto-reprezentarea social frivola tinde a releva.

1.2. Consumul de alcool: ntre consumator social i alcoolic, ntre normalitate i


devian/patologie

n conturarea raspunsului la aceast ntrebare o prim idee i un prim set de date i


argumente vizeaz faptul c, n consumul i dependena de alcool, trebuie facut diferena
ntre ceea ce este consumul ca experient de iniiere, consumul socialmente acceptat,
consumul problematic, abuziv i nociv, respectiv consumul dependent.
n aproape toate civilizaiile i n mod sigur n civilizaia de tip european, modern dar
i premodern, consumul de alcool este prescris social n contextul celebrrii i srbtorii dar
i n contextul practicii religioase, n religia crestin n spe. Astfel c, la acest prim nivel, de
experien i iniiere, consumul de alcool este practic universal i chiar obligatoriu, prescris i
impus social. n cazul celor mai multe denominaiuni religioase, cretine i nu numai,
consumul de alcool este prescris n practica liturgic, n mprtanie n spe, desigur, cu
interpretarea simbolic spiritual cunoscut. Apoi, n culturile de tip european consumul de
alcool este prescris n contextul marilor evenimente sociale care marcheaz viaa omului. Se
bea la botez, se bea la nunt, dar se bea i la nmormantare. Se bea alcool apoi la toate marile
srbtori religioase sau laice, dar i la toate evenimentele semnificative. Pentru adolesceni i
tineri, n acest cadru, debutul i statornicirea n consumul de alcool apare astfel nu doar ca o
experien prescris social dar i ca un fel de ritual de trecere dinspre varsta de copil spre cea
de adult, o experient care este perceput ca dezirabil, asociat fiind i cu gustul pentru risc
i aventur i ncercare a puterilor, n context oarecum competiional chiar (m gndesc la
valorizarea i prestigiul asociat rezistenei la but alcool precum cei marin rndul
adolescenilor i tinerilor).
n ce privete consumul socialmente acceptat, este de artat c n aproape toate
societaile alcoolul este acceptat i considerat i oarecum prescris ca un lubrifiant social
care este ntr-un fel vzut ca indispensabil pentru viaa social, pentru funcionarea
individual n angrenajul social. Alcoolul relaxeaz, nltur su diminueaz crisparea,
timiditatea, tensiunea i distressul, creeaz pofta i bucuria pentru socializare i nlesnete
interaciunile dintre oameni la nivelul acesta al consumului socialmente acceptat.
Este de spus astfel c, referndu-ne la aceste dou prime ipostaze i nivele i moduri
de consum descrise mai nainte, consumul de alcool nu reprezint o problema n sine, nici la
nivel individual nici la nivel social, nici ca devian nici ca patologie, ci apare ca un
comportament de coping (engl.), de ajustare acceptabil i promovat social. Chiar mai mult,
exist cercetri stiinifice bazate pe dovezi empirice, care argumenteaz ideea c persoanele
care consuma alcool n modelul i la nivelul socialmente acceptat triesc mai mult dect cele
care nu consum alcool. Convingtoare n acest sens este cercetarea lui Charles G. Holahan i
echipa sa de la Universitatea Texas, Austin (Late-Life Alcohol Consumption and 20-Year
Mortality, n Alcoholism: Clinical and Experimental Research, Volume 34, Issue 11,
November 2010), care, pe un eantion de 1824 persoane de 55-65 ani, barbai i femei,
urmrit pe 20 de ani, a determinat c rata de deces prematur la consumatorii social (moderat)
de alcool a fost de 40%, n timp ce la nonconsumatori a fost de 69% iar la consumatorii
abuziv de 60%. C. Holahan pune aceast diferen exact pe seama rolului pozitiv, de

66
lubrifiant social pe care-l joac alcoolul, pe copingul/ajustarea mai bun n contextul
socializrii i vieii sociale, n legatur cu stimularea de ctre alcool a receptorilor
neurotransmitorului dopamina n creier, care este responsabil de starea de mulumire i
bun dispoziie, de capacitatea de a tri placerea i a simti durerea, de senzatia de energie i
vitalitate, de creativitate i de reglarea somnului.
Consumul de alcool ajunge s reprezinte o problem social doar la nivelul de consum
periculos, abuziv i nociv i mai ales de dependen, de alcoolism. Cu precizarea, nc o dat,
c ceea ce este numit consum periculos, abuziv i nociv, nu ine doar de cantitate i de
frecven ci i de modelul socialmente acceptat de consum specific fiecrei culturi i
populaii.
Este util aici precizarea suplimentar a diferenei dintre butor, consumator de alcool
i dependent de alcool, adic alcoolic. Consumatorul de alcool poate ajunge alcoolic pe calea
sporirii cantitilor consumate i a frecvenei zilnice sau aproape zilnice a consumului.
Dealtfel, cantitatea, repetitivitatea zilnic sau aproape zilnic, mpreun cu compulsivitatea
definesc comportamental alcoolismul. Este ns de adugat aici c nu exist dependen de
alcool acolo unde n acelai timp nu sunt manifeste i tolerana la alcool (nevoia sporirii
cantitilor consumate pentru a obine acelai efect) dar i sevrajul la alcool (efectele negative
ale lipsei consumului regulat, resimtite foarte disconfortant att la nivel somatic ct i psihic).
Acesta este asa-numitul alcoolism continuu, ns mai exista o varietate episodic, ndeobte
clasificat tot ca alcoolism. Este ceea ce n limbajul psihiatric clasic este numit dipsomanie iar
cu un termen mai nou, rspndit din spaiul de limb englez, binge drinking i care se
manifest i este descris ca o blocare temporar a butonului stop din creier, consumul
excesiv i total necontrolat de mari cantiti de alcool n continuu, zi i noapte, pn cnd
persoana ajunge ntr-o stare de intoxicaie alcoolic att de accentuat nct nu mai este n
stare s mai bea. Atunci se oprete la fel de brusc precum a nceput i poate manifesta lips de
dorin i chiar repulsie fa de alcool, pn la urmatorul episod, care survine peste sptmni
sau chiar luni de zile. n czul acestui tip de butori abuziv sevrajul nu se manifest, la nivel
somatic, n form clasic de presiune organic zilnic greu de suportat, dar sunt de gasit
simptome la nivel psihic ale sevrajului n forma sa clasic.
La romni riscul trecerii de la consumul de alcool neproblematic, socialmente acceptat
i cu implicaii i consecine controlabile, la consumul problematic, abuziv i nociv apare a fi
unul moderat spre accentuat, n contextul modelului socialmente acceptat de consum specific
ariei socio-culturale n care ne ncadrm.

1.3. Modele socialmente acceptate de consum de alcool n spaiul socio-cultural


european

O a doua idee, n conturarea raspunsului la ntrebarea de nceput din aceasta


comunicare, vizeaz faptul c tot ceea ce privete consumul i dependena de alcool ine nu
doar de corp/soma ci i de valori, norme, atitudini i stiluri de viat.
Asupra asocierii ntre cantitate i frecvena consumului i apoi modelul social de
consum merit insistat. Atunci cnd analizm i vorbim despre amploarea consumului i a
dependenei de alcool ntr-o societate, este de luat n considerare nu doar ct se bea ci i cum
se bea, adic n ce contexte, cnd/n ce situaii i configurri sociale i individuale, ce
semnificaii socio-culturale are butul de alcool i cum valorile i atitudinile sociale
promoveaz sau nu consumul de alcool, care este raportul dintre individual i social n
practica butului, care categorii de populaie prezint nivele de consum i dependen mai
ridicate, respectiv mai sczute. Comparaiile ntre ri, dar i ntre comuniti locale, zonale

67
sau regionale sunt cu adevrat valide dac in cont att de ct de mult alcool se bea ct i de
cum se bea, sub determinaiile precizate mai sus. Mai mult, modul de a bea moduleaz
specific i diferit nivele de consum egale sau apropiate n ceea ce priveste impactul
consumului i amploarea problemei sociale asociate.
n plan internaional, n plan european n spe, sunt conturate mai multe modele
socialmente acceptate de consum de alcool, specifice unor arii geografic-culturale i unor
popoare, anume:
- modelul francez i meridional;
- modelul germanic;
- modelul britanic;
- modelul nordic scandinav;
- modelul est-european i central-european.
Diferenele ntre ele rezid n aspectele prezentate mai nainte, n specificul
semnificaiei socio-culturale acordate butului de alcool i n contextele i configurrile
societale ale comportamentelor de consum.
Modelul francez i meridional se caracterizeaz prin normarea social a asocierii
consumului de alcool cu alimentele, prin consumul de alcool, vin cu deosebire, n timpul
servirii prnzului i cinei; ngurgitarea alcoolului odat cu alimentele ntrzie i distribuie pe
un interval de timp mai lung absorbia alcoolului n organism i astfel modereaz efectul de
ebrietate. Dealtfel, n aceste ri, n Frana n primul rnd, tradiional la nivel de percepie
public, alcoolul (vinul n primul rnd) este considerat aliment. n rile i la popoarele care se
ncadreaz n celelalte modele socialmente acceptate de consum alcoolul nu este considerat i
perceput nicidecum ca aliment, ci ca adjuvant pentru obinerea bunei dispoziii subiective,
butul i beia fiind vzute ca vehicule pentru participarea la socializare, la bucurie i
srbtoare i ca evaziune din distress i plictiseal. Astfel, acest model social francez i
meridional de consum de alcool implic, pe fond, nencurajarea consumului pn la beie
accentuat i un risc relativ moderat nspre alcoolism iar acest aspect se regasete n statistici,
la nivel european.
Modelul germanic, al spaiului germanic, tradiional se caracterizeaz prin
consumul de mari cantiti de bere ndeosebi, asociat cu mncare pe baza de cartofi i crnai
dar i alte alimente bogate n grasimi, n contexte de socializare, n grupul de prieteni dar i la
srbtori ale berii cu ampl participare public. Autocontrolul i proverbiala disciplin
germanic modereaz de asemenea riscurile pentru consum nociv i alcoolism.
Modelul britanic se plaseaz ntre cele care implic un risc mrit spre consum
problematic, abuziv i nociv, se caracterizeaz n mare masur prin binge drinking,
consumul compulsiv de alcool far limit. Merit semnalat, n legatur cu ceea ce numeam la
nceput voluptatea masochist a romnilor n contextul retoricii de autoprezentare public n
ipostaza de campioni ai cosumului i dependenei de alcool, c la britanici exist o adevarat
exultare public a beiei, o expunere public lipsit de pudoare i sfial i chiar de bravad
public a multor persoane ajunse n stare de beie avansat, n contextul clubbing-ului de
weekend i al diverselor i multiplelor evenimente publice. i mai merit artat, comparativ,
c dac la romni omul beat se duce spre cas pe strazile cele mai laturalnice, ca s nu-l vad
nimeni n starea respectiv, la britanici aceast celebrare public a beiei este far reineri
expus pe strad, n pieele centrale i pe principalele strzi, pe trotuar dar i pe carosabil; este
plin internetul de filmulee din Anglia cu barbai i femei n stare foarte avansat de beie
czui/czute pe trotuar, umblnd pe mijlocul strzii cu sandalele pe umr i cu fusta ridicat,
sau care sunt crate pe umr, n stare de incontien, precum sacii de cartofi. Tolerana
social a beiei accentuate n spaiul public este n mod evident mai mare n spaiul britanic

68
dect n cel romnesc. Modelul britanic implic riscuri accentuate de trecere de la consumul
normal, socialmente acceptat la consumul patologic i alcoolism, n parte moderat de
disciplina specific anglo-saxon.
Modelul nordic scandinav are un profil aparte, determinat de aceast dat, mai
mult dect n celelalte cazuri, nu doar de valori socio-culturale n sine, ci i de mediul
geografic-climatic. Cercetarea tiinific din ultimele decenii a documentat ferm faptul c
secreia normal n creier a dopaminei, neurotransmitorul care regleaz starea de spirit, buna
dispoziie, plcerea i somnul depinde de lumina soarelui i de luminozitatea natural a
mediului, deficitul de dopamin determinnd tendina spre stri depresive, indispoziie
afectiv cronic i tulburri de somn. Or, mediul natural nordic scandinav implic lungi
perioade, luni de zile, de lips a luminii solare, de noapte septentrional. De aici tendina
natural a nordicilor de a compensa aceast funcionalitate deficitar a dopaminei n creier
printr-o apeten deosebit de crescut pentru alcool i ali adjuvani i compensatori, n
contextul modului de via specific lor i caracterizat printr-o redus exuberan social i
comportament socializant marcat de reinere. n constrangerile specifice ale acestor
coordonate, modul de consum de alcool socialmente acceptat al nordicilor se caracterizeaz
prin consum compulsiv, prin binge-drinking dar nu n contexte socializante ci n singurtate
sau n spaiul restrns, spaial dar i uman, al casei. De aici i msurile de control al
comercializrii i consumului de alcool, prin monopol de stat i prin supraaccizare i preuri
deosebit de ridicate, care ar apare stranii i de neacceptat n alte arii geografic-culturale. La fel
ca modelul britanic, modelul nordic-scandinav implic riscuri accentuate de trecere de la
consumul normal, socialmente acceptat, la consumul patologic i alcoolism, dar controlul
social menionat diminueaz substanial acest risc.
n fine, modelul socialmente acceptat de consum de alcool est-european i central-
european implic de asemenea un risc mai mare de consum abuziv i nociv dect modelul
francez i meridional, dar, pe fond, ceva mai redus decat cel britanic i se caracterizeaz prin
asocierea cu contexte socializante mai puin disciplinate dect cele proprii societilor
germanice, prin butul deseori abuziv i deseori fr asociere cu consumul de alimente, n
situaii ad hoc de felul hai s stm la un pahar de vorb... i n contexte de deprivare
material i fenomene de tranziie social asociate cu anomia social. Modelul est-european
se caracterizeaz i prin deficitul marcant de politici publice i servicii specifice n domeniu,
de asemenea deficitul de instrumente juridice i morale de administrare i descurajare a
comportamentelor cu risc n domeniu. Conteaza, apoi, comparativ, c n societaile est-central
europene reprezentarea social a problemei sociale a consumului i dependenei de alcool este
perceptiv amplificat n contextul n care, pan de curand, ele nu s-au confruntat masiv cu
problema social a consumului i dependenei de droguri, care n occident estompeaz ca
reprezentare social consumul i dependena de alcool. Romnia i romnii se nscriu n acest
model de consum de alcool.

1.4. Consumul i dependena de alcool n perspectiva genului social, a statusului


socio-economic-educaional i a vrstelor

O a treia idee care contribuie la conturarea rspunsului la ntrebarea de start din


aceast prezentare vizeaz faptul c evaluarea consumului i dependenei de alcool ntr-o
societate este valid dac trece de abordrile globale i ajunge la explorarea diferenelor pe
categorii de gen social, de status socio-economic i educaional, de vrst i dinamic a
dezvoltrii personale.

69
n legatur cu modularea efectelor consumului de alcool dinspre aceste modele
socialmente acceptate de consum, specifice socio-cultural, i n prelungirea lor nspre
diferenele de gen social, ca i constatare se tie de mult timp c, fa de brbai, la femei
alcoolismul se instaleaz, de la debutul consumului problematic, abuziv i nociv, ntr-un
interval de timp mult mai scurt dect la brbai. Actualmente se cunoate din cercetarea
tiinific de specialitate i explicaia de fond, anume c, de regul, spre deosebire de brbai,
care ajung la consumul abuziv i nociv n contexte de socializare, femeile, n cele mai multe
cazuri, ajung n acest stadiu pe fond de depresie. Or, cum le spun eu i studentilor mei, de
multe ori, alcoolul este mult mai periculos but la necaz dect la bucurie. n fond, cum voi
arta mai ncolo, adiciile, alcoolismul n spe, reprezint o patologie a plcerii i durerii, a
administrrii deficitare a bucuriei i necazului.
Exist diferene modulate socio-cultural n consumul i dependena de alcool i n
perspectiva statusului socio-economic i educaional. Din cercetrile sociologice se tie de
peste un secol c alcoolismul este, comparativ, mai puin frecvent n clasa de mijloc dect n
clasa de jos, dar i dect n clasa de sus, din raiuni diferite dar specifice. Privaiunile i
tririle emoionale frustrante legate de deprivare motiveaz apelarea ampl la aceast
modalitate de coping/ajustare care const n consumul de alcool problematic i nociv la
persoanele din clasa de jos. Dupa cum frustrrile i tririle emoionale negative datorate
tachetei i expectanelor nalte, marii mobiliti sociale i autoreprezentrii vieii ca o scen
deschis pe care este de la sine neles c poi i trebuie s obii tot mai mult i mai mult, n
competiia/comparaia cu ceilali de acelai nivel, explic acel nivel ridicat de consum
problematic i nociv de alcool la persoanele din clasa de sus. Cercetarea sociologic i
psihologic a artat de asemenea c persoanele cu nivel educaional, de colarizare, mai nalt
consum mai mult i mai frecvent alcool dect persoanele cu nivel educaional mediu iar
acest aspect este i mai prezent n rndul femeilor dect al brbailor. Este de adugat c n
rndul femeilor exist o cretere accelerat a consumului i dependenei de alcool n ultimii
30-50 de ani, mult mai mare dect la brbai, n lumea european, iar aceast evoluie este n
legatur cu reducerea treptat dar continu a nivelului de stigmatizare i
marginalizare/neacceptare social a femeilor cu consum nociv i dependen de alcool.
Stigmatizarea i marginalizarea social a alcoolismului la brbai a fost i este net mai redus
iar aceast reducere a stigmatizrii i marginalizrii n cazul femeilor a nceput ferm n
occident nc de prin anii `60, ns n estul Europei de abia prin anii `90 ai secolului trecut.
n perspectiva vrstelor i a dinamicii dezvoltrii personale consumul de alcool i
alcoolismul prezint de asemenea accente i specificiti. Vrsta a I-a, copilria, adolescena
i tinereea reprezint un segment de vrst de maxim vulnerabilitate n ce privete
deprinderea, nvarea social a consumului problematic, abuziv i nociv i apoi a
alcoolismului. Dac se debuteaz la aceast vrst n consumul nociv, de regul pe fondul
manifestrii sindromului amotivaional, a lipsei de ideal, de el i de sens n via, a
maturizrii dizarmonice i dificile, a unui management personal deficitar al frustrrilor i
impulsurilor i a unui mediu familial i comunitar predispozant, riscul alcoolismului n
ctegoriile de varst ulterioare este deosebit de ridicat.
La persoanele de vrsta a II-a care au trecut cu succes peste riscul specific n acest
domeniu la vrsta a I-a debutul n consumul nociv i n alcoolism este substanial mai redus
dect la cei care au deprins acest comportament de consum problematic n decursul primei
vrste. Riscul legat de sentimentul de ratare i nemplinire spre sfritul vrstei a II-a, este,
conform literaturii de specialitate, unul cu rol important n trecerea spre consumul nociv i
dependena de alcool. De asemenea, intrarea n vrsta a III-a, vrst social a retragerii, a
pensionrii, asociat cu destructurarea habitudinilor de via din perioada de via activ

70
profesional, dar i cu alte pierderi, precum cea a partenerului de via i asociat apoi cu
sentimentul inutilitii, abandonului i lipsei de preuire social prezint un risc comparativ
crescut de adncire n consumul nociv i dependena de alcool. Pentru specificul acestor
riscuri n civilizaia modern de tip european sunt deosebit de relevante argumentele
dezvoltate de Karl Gustav Jung n mai multe dintre lucrarile sale, unde susine c spre
deosebire de societile premoderne, societile moderne nu mai rezerv vrstnicilor nici unul
dintre rolurile sociale specifice lor, ci i consider, mai mult sau mai puin explicit i deschis,
ca pe un balast social. Iar acest sentiment trit dureros contribuie la accentuarea
degenerescenelor somatice i psihice care apar natural la aceast varst. Este de adugat aici
c o atitudine social contraperformant maniferst civilizaia modern de tip european i fa
de adolesceni i tineri, crora, n climatul supracompetitiv propriu contemporaneitaii, pe de-
o parte le cere o maturizare rapid i o via pe propriile picioare specific acestui model de
civilizaie, pe de alt parte le nterzice mijloacele necesare pentru a realiza aceast maturizare,
n spe n planul maturizrii psihice (cognitive i emoionale) i a maturizrii sociale
(profesionale i familiale), pentru c maturizarea biologic (maturizarea sexual) ntr-adevr
se instaleaz mai repede astzi, n societatea confortului i bunstrii alimentare.
Iarai, Romnia i romnii se plaseaz, n context internaional, din perspectiva
diferenelor de gen social, de status socio-economic-educaional i a varstelor i dinamicii
dezvoltrii personale, ntr-un spaiu median spre nalt n ce privete magnitudinea riscurilor
legate de consumul nociv i dependena de alcool.

1.5. Despre permanena consumului i dependenei de alcool n istoria omenirii

O a patra idee care contribuie la construirea rspunsului la ntrebarea de start n


aceast prezentare este cea care vizeaz permanena istoric a consumului i dependenei de
alcool precum i a confruntrii perene a societilor cu problema social ce decurge din
aceasta.
Consumul de alcool este un fapt de experien uman universal i peren. Nu
exist perioad a istoriei omenirii i nu exist civilizaie i cultur, societate, n nici un spaiu
geografic de pe planet, care s nu fi cunoscut alcoolul, consumul de alcool i alcoolismul.
Alcoolul este, n perspectiva timpului, chiar mai vechi dect specia uman, ntruct nu este
doar rezultat al unui proces tehnologic de producie specific realizat de ctre om, ci este,
fundamental, rezultat posibil al procesului de fermentaie natural a fructelor rscoapte,
bogate n zaharuri, nfestate cu ciuperca drojdiei n conditii naturale care pot s nu aib nici o
legtur cu prezenta i ntervenia uman. Dealtfel sunt cunoscute i relatate cu amuzament,
de-a lungul istoriei precum i n actualitate, destule situaii cu animale de diverse specii care,
consumnd n mediul lor natural de via aceste fructe rscoapte ntrate n fermentaie, ajung
s umble pe 4 crri, dac este vorba de patrupede, sau s zboare n zigzag, dac sunt psri,
sub nfluena strilor ebrioase.
Un nsoitor permanent al speciei umane dintotdeauna fiind alcoolul i consumul de
alcool i contribuind specific la rezolvarea unor nevoi fundamentale ale fiinei umane, ne
putem gndi c nu se poate ca acest fapt s nu aib o semnificaie antropologic profund,
chiar metafizic. M gndesc aici din nou la mecanismele plcerii i durerii, la rolul de
lubrifiant social i la contribuia specific de adjuvant i compensare n situaiile comune de
coping/ajustare n dinamica vieii, la interferena profund a alcoolului cu neurotransmitorii
produi n creier, care determin i susin strile de dispoziie subiectiv (bucuria, relaxarea,
mulumirea, extazul sau, dimpotriv, plictisul, tririle disconfortant depresive, tristeea i
nemulumirea cu viaa). Astfel se nvedereaz ferm ideea c nu se poate pune cu realism i

71
pragmatism problema evitrii problemelor asociate consumului abuziv i nociv i mai ales a
alcoolismului prin prohibirea alcoolului, ci prin dezvoltarea unor modaliti adaptate dinamic,
socio-cultural, de co-abitare care s implice ntr-o msur controlabil riscurile, pstrnd
raiunile pozitive sau acceptabile ale acestei nsoiri perene i universale i de ne-evitat a
omenirii cu alcoolul. n ce privete caracterul nerealist i contraperformant al soluiei
prohibirii sunt astzi binecunoscute efectele de fond i de durat ale prohibirii alcoolului n
S.U.A n anii `20-`30 ai secolului trecut; consumul de alcool i alcoolismul n-au diminuat dar
fr acest prilej de uria afacere ilegal mafia criminal american n-ar fi ajuns niciodat att
de bogat i de puternic.
Cum se poate configura acea modalitate de coabitare la nivel social i individual cu
alcoolul i consumul de alcool care s minimizeze implicaiile negative i riscurile, s le
poat controla? Prin politici i servicii socio-medicale adecvate i performante, n planul
preveniei, terapiei, recuperrii, reabilitrii i reinseriei persoanelor cu risc, sau cu consum
problematic i dependen. Inclusiv prin schimbarea percepiilor i reprezentrilor sociale
revolute n perspectiva cunoaterii stiinifice i prin avansul nspre nelegerea, acceptarea i
abordarea dependenei ca boal de adicie i ca pattern comportamental patologic dobndit
prin nvare social i nu ca viciu sau defect de caracter. Adicia /dependena acceptat ca o
categorie distinct de boal n care spre deosebire de ncadrrile patologice clasice (boli
somatice i boli psihice), responsabilitatea i participarea motivat, voit i constient a
persoanei este prezent att n faza de instalare a bolii ct i, apoi, n procesul terapiei,
recuperrii, reabilitrii si reinseriei. Inelegerea i abordarea adiciilor ca boal aduce
beneficii hotaratoare prin decriminalizare, destigmatizare, ncurajare i incluziune social i
abordare pragmatic pro-activa.
Modalitatea de coabitare a societilor cu alcoolul i consumul de alcool este pe fond
surprins n modelele socialmente acceptate de consum de alcool discutate nainte. Aceste
modele socialmente acceptate in ns nu doar de mentaliti i valori ale diverselor societi
ci i de evoluiile produse ca urmare a elaborrii i implementrii de politici i servicii psiho-
socio-medicale specifice. n acest plan exist nc mari diferene la nivel european, rile
central i est europene avnd un deficit masiv. Romnia se nscrie i la acest cpitol n
categoria rilor cu dezvoltare slab i, sub multe aspecte de fond, inadecvat a politicilor i
serviciilor n domeniu i de aici i multe cauze pentru modalitatea de coabitare comparativ
mai puin performant, care comport mai multe riscuri i implicaii negative dect n
modelul francez, spre exemplu. Orientarea i sensul de fond al politicilor publice i serviciilor
n domeniu depinde de perspectiva n nelegerea, reprezentarea social i abordarea practic a
consumului nociv de alcool i a alcoolismului, de ncadrarea n una sau alta dintre cele 6
perspective. Anume:
- perspectiva cunoaterii i atitudinii comune (alcoolismul ca viciu i defect de caracter,
alcoolicul ca om lipsit de voin, om defect, de evitat),
- perspectiva religiei (alcoolismul ca patim, ca pcat repetat n continuu),
- perspectiva instituiilor de putere i control ( alcoolismul ca i comportament indezirabil
social, care trebuie controlat i constricionat),
- perspectiva bio-medical clasic (alcoolismul c boal somatic sau/i boal psihic),
- perspectiva tiinelor sociale i comportamentale (alcoolismul ca pattern comportamental
patologic dobndit prin nvare social) i
- perspectiva neuro-tiinelor (alcoolismul ca boal de adicie, afectare patologic a
funcionalitii neurotransmitorilor n creier).
nelegerea, reprezentarea social i abordarea practic a alcoolismului n Romnia a rmas
nc, pe multe aliniamente, n contextul perspectivelor tradiionale netiinifice, fiind nc
puin asimilat perspectiva cea mai performant, a alcoolismului ca boal de adicie.
72
1.6. Sunt romnii cei mai mari butori i alcoolici din lume?

n final, n baza ideilor i argumentelor desfurate pn aici, exist terenul pregatit


pentru a rspunde la ntrebarea de la nceput, anume dac dincolo de ceea ce am numit
voluptate masochist de autoflagelare imagologic i de autoprezentare n discuii publice a
romnilor c fiind ntre cei mai mari consumatori de alcool i dependeni de alcool din lume,
realitatea este faptic asta sau nu este asta.
Comparaiile i autocomparaiile ntre ri, ntre popoare, n ceea ce privete
amploarea consumului de alcool i a alcoolismului se fac pe de-o parte n planul cunoaterii
comune i n discuiile comune, acestea raportndu-se la observaii cotidiene comune i la
informaii din mass-media, care au o mare doz de imprecizie, sunt lacunare i sunt prelucrate
comercial n mare masur. n spaiul public aceste comparaii comune, att de puin elaborate
i de riguroase au o mare prezen i joac un rol foarte consistent n configurarea
reprezentrilor i autoreprezentrilor, deseori conturnd chiar clieee i stereotipuri care pot
deforma imaginea realitii faptice. i asta se ntmpl nu doar n ce privete consumul i
dependena de alcool iar dac ne referim la acest fenomen se ntmpl nu doar cu referire la
realiti contemporane. Putem s ne gndim aici, spre exemplu, la celebrul clieu explicativ
privitor la episodul istoric al tierii viilor dacilor de ctre regele Burebista i marele preot
Deceneu. Clieul susine c motivul tierii viilor consta n faptul c dacii ajunseser marii
beivi ai antichitii i c, astfel, asta a fost soluia pentru a rezolva problema beiei i
alcoolismului generalizat. Aceast explicaie-cliseu presupune, implicit, c nici un alt popor
din acele vremuri nu consuma att de mult i de des alcool, vinul fiind n cauz. Or, tocmai
aici este trimiterea spre substana explicativ ce demoleaz acest clieu, aa cum
argumenteaz muli istorici. Anume, contemporani cu dacii, n sudul Dunrii triau grecii i
alte popoare adepte ale religiei dyonissiace, cultului lui Dyonissos, zeul vinului, al extazului
i fertilitii, unde vinul avea o semnificie i o prezenta social mult mai ampl dect la
daci. Explicaia care demoleaz stereotipul beiei nemaintlnite la daci este aceea c tierea
viilor s-a produs n contextul unui razboi religios, pentru a mpiedica un prozeltism dinspre
cultul dyonissiac, care, asociat cu vinul fiind, era tentant pentru destui.
Comparaiile ntre ri i popoare n ceea ce privete consumul i dependena de
alcool se fac ns i n planul cercetrilor stiintifice. Trebuie spus ns din start i aici c acest
fenomen este unul care este mai greu de desluit prin cercetare tiinific dect alte fenomene
sociale. Pentru c este ncrcat cu note de stigmatizare i dezaprobare social, aduce prejudicii
de imagine. n anchetele sociologice pe eantioane din populaie, sociologii tiu de mult timp
c se manifesta fenomenul dezirabilitaii sociale, c oamenii vor evita s dezvaluie aspecte
care aduc prejudicii de imagine, n spe s recunoasc butul excesiv i cu att mai puin
alcoolismul, astfel c aceste msurtori au o doza important de imprecizie. De altfel, cele
mai multe msurtori abordeaz nivelul consumului ntr-o populaie i mai puin amploarea
alcoolismului n populaie. Apoi, msurarea nivelului consumului ntr-o populaie se bazeaz
n cele mai multe czuri pe date colectate care vizeaz cantitile de alcool care sunt raportate
n comer ca fiind produse, comercializate i consumate. Sub acest aspect exist diferene
importante de preciziune a msurtorilor ntre rile occidentale i cele central i est europene.
Diferenele privesc ponderea alcolului produs ilegal sau traficat i introdus n comer dar ne-
raportat, dar mai ales ponderea alcoolului produs domestic, n gospodriile populaiei rurale i
care este consumat dar nu este nregistrat, nu apare n datele statistice privind comerul cu
alcool. Este foarte greu de cercetat, de msurat aceasta i atunci, n fapt se lucreaz cu
multiple aproximri pe date partiale i incerte. Eu nsumi am fost solicitat acum 3 ani dinspre
Organizaia Mondial a Snataii s preiau cercetarea alcoolului nenregistrat n consumul din

73
Romnia, dar am renunat pentru c este o ntreprindere deosebit de dificil, costisitoare, i n
care nu prea poi obine rezultate riguroase tiinific, necesitnd resurse i eforturi deosebite.
Este de spus c toate comparaiile internaionale, europene n spe, nclud, n ce privete
rile est-europene ponderi mult mai mari ale alcoolului nenregistrat n comer, care ridic
mult nivelele indicate ale consumului naional, n comparaie cu rile occidentale. Include
ns o mare imprecizie n ce privete aceste ri i, dupa muli cercettori arat, tendina este
mai degrab de a supraestima ponderea alcoolului nenregistrat cu privire la aceste ri, ceea
ce afecteaz acuratetea comparatiilor i clasamentelor internationale.
nnd cont de aceste limitri i precauii, care este ns situaia n ce privete
Romnia i romnii, n ceea ce privete consumul i dependena de alcool n msurtorile
tiinifice comparate internaional? ntre cele mai ample i mai complete cercetri pe aceast
tem la nivel internaional sunt cele realizate i raportate de Organizaia Mondial a Sntaii.
Ultimul este Raportul din anul 2014
(http://www.who.int/substance_abuse/publications/global_alcohol_report/msb_gsr_2014_3.pd
f) .
n acest raport de cercetare, care msoar consumul de alcool la aduli (15 ani +) n
litri echivalent alcool pur/cap de locuitor/an i se refer la media perioadei anilor 2008-2010,
Romnia apare, la nivel european, pe poziia a 5-a, cu 14,4 litri, din care 10,4 litri consum
nregistrat n comer i 4 litri consum nenregistrat.
Comparativ, pe primul loc se nscrie Belarus, cu 17,5 litri (14,4 +3,2), apoi Republica
Moldova cu 16,8 litri ( 6,3+ 10,5!!!), apoi Lituania cu 15,4 litri (12,9+ 2,5) i Rusia cu 15,1
litri (11,5+3,6). Dupa Romnia, pe poziiile 6-10 apar Ukraina, Andora, Ungaria, Cehia,
Slovacia (ultima cu 13 litri; 11,4+1,7). Comparativ, Frana apare cu 12,2 litri, Finlanda cu
12,3 litri, Germania cu 11,8 dar la toate aceste ri ponderea consumului nenregistrat
comercial este foarte redus. Ungaria apare n Raportul din 2014 (referitor la media perioadei
2008-2010) cu un consum de 13,3 litri, ns n raportarea anterioar a O.M.S. (referitor la
media perioadei 2003-2005) se plasa la nivelul 17,1 litri, dup cum i Marea Britanie, n
raportul din 2014 apare cu un consum de 11,6 litri ns n raportarea anterioar apare cu
consumul de 13,2 litri. Comparativ ca dinamic, Romnia apare n 2014 cu un consum de
14,4 litri dar n raportarea anterioar (referitor la media perioadei 2003-2005) apare cu 12,8
litri alcool pur/cap de locuitor/an. Republica Moldova figureaz cu o crestere de la 13,8 litri in
raportarea anterioara la 16,8 litri in raportarea din 2014.
Aceste evolutii vizeaz diferente survenite la o distanta in timp de 5 ani, 2008-2010
fata de 2003-2005. Vazand evolutiile pe un interval de timp mai lung, pe intervalul ultimelor
3-4 decenii, Romania nu s-a incadrat niciodat in varful clasamentului consumului de alcool,
ins in mod constant s-a plasat in specificul trilor est-central europene, care inregistreaz un
nivel de consum mai ridicat decat celelalte arii geografice.
Pe fond, n mare parte datele acestei cercetri la nivel mondial sunt n acord cu
nivelele de risc pentru consumul abuziv i alcoolism prezentate mai nainte pentru fiecare
dintre cele cinci modele de consum de alcool socialmente acceptat. Trebuie ns nc o data
luat n consideraie diferena mare ntre rile occidentale i cele est i central europene n ce
privete ponderea consumului nenregistrat comercial, care diferen este real dar n acelai
timp foarte imprecis determinat. rile est i central europene se regsesc ntre primele ca
nivel al consumului, n acord cu riscurile specifice modelului socialmente acceptat de consum
de alcool pentru aceast arie geografic i socio-cultural, cu rezerva menionat privind
imprecizia estimrii consumului nenregistrat.

74
2. Remarci concluzive i contextualizante asupra consumului i dependentei de
alcool in Romania, in context international

Aadar, sunt romnii cei mai mari consumatori i alcoolici? Nu sunt i nici nu au fost,
sunt alte ri i popoare care consum i mai mult, dar se nscriu n primul ealon. Este ns de
precizat c cercetarea prezentata a msurat doar nivelul consumului i nu i ponderea
consumului nociv i a alcoolismului. La nivelul societilor europene, corobornd datele i
cercetrile existente, ponderea consumului nociv i dependena de alcool se nscriu ntre 5-
10% din populatia adult. Nu exist cercetri de mare fiabilitate n Romnia, dar date
coroborate dintre cele multe pe care eu le urmresc acrediteaz pentru Romnia o pondere
cam pe la 8%, cu ceva peste media european.
i acum, care este situaia consumului i dependenei de alcool n Maramure, n
comparaie cu celelalte regiuni ale rii? Cercetrile tiinifice consistente sunt puine i
incomplete. n anul 2014 Institutul Naional de Statistic din Romnia a publicat, ntr-un
raport amplu care include multe alte domenii (I.N.S., Coordonate ale nivelului de trai n
Romnia, 2014), date comparative pe regiuni. Aceast cercetare este realizat pe un eantion
de gospodrii reprezentativ statistic pentru Romnia, utiliznd chestionarul aplicat unei
persoane adulte din gospodrie. Cercetarea statistic mparte consumul la ntreaga populaie i
cumuleaz, nsumeaz consumul tuturor tipurlor de buturi alcolice, lunar. Maramureul, dar
mpreuna cu ntreaga Regiune Nord-Vest se regasete cu un consum de 1,8 litri buturi
alcoolice/lun/persoan. La nivel naional n Oltenia se consuma cel mai mult alcool, anume
13,8 litri/persoan/lun, apoi n Moldova (Regiunea Nord-Est) 2,9 litri, n Regiunea Sud-
Muntenia 2,25litri iar cel mai puin, comparativ, in Bucuresti-Ilfov 1,7 litri/persoana/lun
si n Regiunea Vest-Banat - 1,4 litri/persoan/lun. Aadar Maramureul nu este n frunte.
Datele din aceast cercetare sunt de verificat nsa prin cercetri ulterioare, pentru c unele
aspecte apar ca fiind deprtate nu doar de perceptiile comune ci i de rezultate ale altor
cercetri mai restranse .
n final, concluziv, ar fi de spus c alcoolul, consumul problematic, abuziv i nociv i
apoi alcoolismul reprezint aproape peste tot n lumea contemporan o important problem
social. n plan mondial n Europa i n celelalte ri de cultur european (Canada, S.U.A.,
Australia i Noua Zeeland) se nregistreaz cel mai ridicat nivel de consum i dependen de
alcool din lume i tendina este de meninere i chiar cretere a acestui nivel. Cel mai redus
nivel al consumului de alcool in lume se inregistreaz in Africa i in Orientul mijlociu. A
spune c societatea i modelul de civilizaie contemporan, cel european cu deosebire, are un
caracter adictogen, un risc mai accentuat spre dependene, de alcool n spe, dect
civilizaiile pre-moderne. Dominantele axiologice proprii acestui model de civilizaie i
anume;
- mentalitatea materialist (a avea n loc de a fi),
- psihoza performanei (competitia n dauna colaborarii) i
- hedonismul contemporan (cutarea obstinat a plcerii i fuga disperat de suferint, intr-o
lume care nu mai gseste in suferinta sensul superior, religios, de vehicul spre mantuire
spiritual) ,
- precum i complexificarea social crescand ce produce criza de adaptare i sindrom de
semiadaptare la viata social (resimit ca anxietate i insatisfacie cronic in raport cu
participarea social i, astfel, ca apetent pentru subculturi cu risc) sunt cele care susin la
nivel de temelie a edificiului social acest risc adictogen de fond. Dar, cum spuneam mai
nainte, alcoolul i consumul de alcool sunt un nsoitor permanent al istoriei omenirii i ceea
ce este de fcut i ceea ce s-a ntmplat n toate vremurile const n gasirea acelor formule de

75
coabitare care s implice riscuri i daune sczute i controlabile. Inclusiv n cazul Romniei i
al romnilor, prin educatie si informare publica dar i prin politici publice i servicii moderne
in domeniu, concordante cu intelegerea stiintific i practicile performante contemporane in
adictii.

Anexa 3:

Grupurile terapeutice prin suport mutual Alcoolicii anonimi n Cluj-Napoca;


cum s-a nfiinat primul grup i cum s-au dezvoltat programele de prevenie, terapie i
reabilitare*2

[Domnul Eugen Bican, profesor la Universitatea Babe-Bolyai Cluj-Napoca,


Facultatea de Sociologie i Asisten Social, ne-a relatat nceputurile i apoi dezvoltarea
grupurilor terapeutice prin suport mutual Alcoolicii Anonimi n Cluj-Napoca.]
"Prima reuniune a primului grup AA in Cluj-Napoca, la care au participat 11 alcoolici,
a avut loc in data de 17 august 1995. Aceasta este ziua de nastere a grupului si a miscarii AA
in Cluj-Napoca. Reuniunea s-a desfasurat intr-o sala de seminar a Facultatii de Sociologie si
Asistenta Sociala a Universitatea Babes-Bolyai, care atunci functiona pe str. Avram Iancu, in
cladirea unde actualmente este Facultatea de Drept a UBB.
Primii membri ai grupului, primii participanti, au fost alcoolici internati pentru cura de
dezalcoolizare la Clinica de Psihiatrie nr. 1 a Spitalului Clinic Judetean Cluj, pacienti ai
medicului prof. dr. Vasile Ban, care este sotul d-nei dr. Camelia Ban, cea care a fost directorul
Directiei Sanitare a Judetului Cluj in perioada 1990-1994, cand eu am lucrat acolo ca sociolog
medical. Practic dr. Camelia Ban mi-a dat prima orientare spre domeniul de cercetare si
interventie in consumul si dependenta de alcool, cand, in 1992, mi-a cerut o evaluare diagnoza
a consumului si dependentei de alcool in mediul muncitoresc din Cluj-Napoca. Am realizat
atunci o ancheta sociologica pe un esantion de 400 subiecti, muncitori, maistri, tehncieni din
cateva dintre marile fabrici si uzine ale orasului: Tehnofrig, Flacara, Feleacul, Abator s.a.,
precum si interviuri individuale cu medicii de intreprindere si cu manageri din respectivele
institutii. A rezultat o lucrare de cercetare ce a fost discutata si dezbatuta, dar, dincolo de asta,
pentru mine a deschis un orizont nou in tematica de cercetare si interventie psiho-sociala.
De altfel, in 1994, cand prof. Ion Aluas mi-a propus sa particip la un concurs pentru
intrarea in UBB, ca asistent universitar, in contextul mai cuprinzator al sociologiei medicale si
a asistentei sociale in sanatate si boala, un punct de interes distinct pe care mi l-a enuntat, a
fost legat de acea cercetare. Iar dupa ce am intrat ca titular in UBB, incepand cu anul 1995,
am introdus primul curs si seminar universitar pe domeniul preventie, terapie si recuperare in
dependenta de alcool si alte droguri din UBB dar si din toate universitatile din Romania.
Asadar, prima intalnire a primului grup AA in Cluj-Napoca a avut loc in plina vara, in
17 august 1995, in contextul unei oportunitati speciale, anume vizita la Cluj, pentru acest
eveniment, a doi belgieni care erau membrii ai unuia dintre grupurile din Bruxelles. Cu un an
inainte eu efectuasem pe durata unei luni un stagiu de cercetare si documentare pe domeniul
socio-medical in Bruxelles, avand drept gazda L'Institut Superieur de Formation Sociale et
Communication, care era partener cu Universitatea Babes-Bolyai intr-un program Tempus al
Comisiei Europene. Cu aceasta ocazie am luat contact, in mod direct, prima data cu miscarea
Alcoolicilor Anonimi, care in Romania era aproape inexistenta dar la nivel international avea
o istorie prestigioasa si impresionanta deja.

2
*) Interviu-relatare pentru Terry Webb, transcris trunchiat i cu foarte multe greeli de ctre o colaboratoare a
autoarei crii, publicat n acea form n Mary Theresa Webb, Copacul vieii rennoite. Biserica i cei 12 pai,
Cluj-Napoca, Editura Gedo, 2002. Am revenit prin completarea prilor netranscrise i corectarea greelilor.

76
Cei doi alcoolici anonimi belgieni au venit in Cluj, pentru a contribui la infiintarea
primului grup AA, la invitatia a doi dintre studentii mei, care frecventasera cursul si seminarul
pe care tocmai il introdusesem pe domeniul adictiilor, apoi petrecusera un stagiu de 3 luni la
Bruxelles, in cadrul schimburilor de studenti in programul Tempus. Ei, cei doi studenti, Sorin si
Olimpia Timis, au fost intre cei care de mai multe ori, la cursuri si seminarii, mi-au spus bine,
domnule profesor, ne vorbiti atat de frumos si convingator despre ce trebuie facut in problema
consumului si dependentei de alcool, dar ceva practic nu facem?. Sigur, le spuneam ca inca nu
putem noi face, ca nu avem resurse etc. Iar ei au fost insistenti si indrazneti, au vizitat acel grup
AA din Bruxelles si au invitat grupul sa sprijine infiintarea primului grup AA in Cluj. Asa au
ajuns la Cluj Pierrot si Dina iar prezenta lor a fost decisiva pentru inceputurile miscarii la Cluj,
determinandu-ma sa infiintez, practic, grupul.
In saptamanile si lunile urmatoare, grupul ad-hoc infiintat si-a derulat intalnirile
saptamanale cu o frecventa de 3 intalniri pe saptamana, luni, miercuri si vineri, de la ora 17.
Pana la sfarsitul lunii octombrie intalnirile au avut loc in aceeasi locatie a Universitatii Babes-
Bolyai, insa, odata cu revenirea studentilor din vacanta au aparut dificultati de pastrare a unei
sali libere, iar pe de alta parte, locatia nu mai era adecvata pentru o asemenea activitate, a
alcoolicilor anonimi. In intervalul noiembrie 1995 - ianuarie 1996 intalnirile grupului s-au
desfasurat in holul Pavilionului III al Spitalului Clinic de Psihiatrie, cu sprijinul dr. Vasile
Ban, dar nu cu multa deschidere si sprijin din partea altor medici din spital. In pofida acestor
dificultati am sustinut si stimulat cu multa insistenta intalnirile regulate ale grupului, intrucat
simteam ca daca eu nu-l sustin saptamanal, in fiecare intalnire, aceasta alcatuire fragila si
pretentioasa se va destrama.
In primele 3-4 luni membrii grupului erau in exclusivitate pacienti internati, apoi si
cativa pacienti externati care veneau si de acasa la reuniunile grupului. De abia de la sfarsitul
iernii, in anul urmator,1996, s-a schimbat situatia si au inceput sa vina majoritar persoane
dependente de alcool din afara spitalului. Insa deja, la sfarsitul lui ianuarie 1996, grupul isi
schimbase locul de intalnire, primise o incapere dedicata intr-un fost dispensar de cartier ce
fusese dezafectat (str. Padin nr. 20, in Manastur), in cadrul Centrului Comunitar de Sanatate,
ce tocmai fusese infiintat prin cooperarea dintre Peace Corps USA si Spitalul Clinic Judetean
Cluj, in mod special prin diligentele voluntarei Peace Corps Karren Clark (in Departamentul
de Asistenta Sociala al UBB) pe langa directorul Spitalului Clinic Judetean, dr. Scurtu
Candet, care ma cunostea si stia despre infiintarea grupului AA.
Pana in prima parte a primaverii anului 1996 grupul a functionat destul de frustrant
pentru mine, in conditiile in care investeam mult efort si timp pentru cele trei reuniuni
saptamanale pe care le moderam, ca specialist, dar se intampla de multe ori ca veneau doar 2-
3 membri. Mi-am dat seama astfel ca daca nu imi voi asocia alte persoane care sa ma ajute, sa
sustina grupul, intalnirile grupului, ca voluntari cel putin daca nu cumva platiti, si daca nu voi
face un efort de marketing social, de mediatizare a acestui program terapeutic si de atragere
de noi membrii, daca nu voi face toate acestea atunci imi va fi din ce in ce mai greu singur si
va exista riscul ca grupul sa se destrame.
In aceasta situatie, am cooptat in echipa care sustinea activitatile grupului, in prima
etapa, studenti si fosti studenti ai mei, anume pe studentele din anul IV Gabriela Baisan si
Rodica Pop, de asemenea, pe asistentul social Monica Simion, iar mai apoi, pe psihologul
Camelia Boian si pe medicii Cristian Muresan si Gabriela Stoie. Toti erau tineri si entuziasti
pentru aceasta noua activitate si nou program terapeutic si au acceptat la inceput sa desfasoare
aceasta activitate ca si mine, in regim de voluntariat. Numai ca, in fapt, de fiecare data trebuia
sa merg si eu, pentru ca ei inca nu erau suficient formati si, in plus, entuziasmul
voluntariatului se subtia.
In acest context a aparut sugestia prietenoasa, din partea unor responsabili ai
organizatiei non-guvernamentale Pro Vobis, sa scriu un proiect pentru obtinerea unui grant

77
Phare, prin care sa se sustina un program de activitati in sfera informarii publice si promovarii
acestui program terapeutic, inclusiv activitatea si dezvoltarea grupului AA din Cluj. A fost
castigator acest proiect, astfel ca de la inceputul verii anului 1996, pe durata unui an, am
beneficiat de suportul financiar necesar pentru a pastra echipa infiintata la inceputul
primaverii si pentru a consolida grupul. Am derulat in acest context un program de formare in
metoda celor 12 pasi, cu membrii echipei de sprijin, care s-a intins, pentru formarea de baza,
pe durata a patru luni. I-am format in ideea ca modelul AA, in care noi vom fi prezenti pana
cand grupul va ajunge suficient de puternic pentru a lucra singur, se bazeaza in fond pe un set
de tehnici psihosociologice de grup, cu ajutorul carora alcoolicii deprind un nou mod de
raportare la viata si problemele ei, astfel incat consumul de alcool sa fie sistat si sa se poata
ajunge, treptat, la abstinenta totala, senina si controlata, singura solutie existenta pentru
insanatosire.
Cu suportul acestor colaboratori si urmare a nevoii exprimate de cateva sotii care isi
insoteau/aduceau sotii la reuniunile grupului AA, cu deosebire a uneia dintre ele (Mia), am
pus temelia a inca doua grupuri de terapie si recuperare prin metoda celor 12 pasi, anume
grupul Al-Anon si grupul Alateen. Grupul Al-Anon, pentru membrii familiilor alcoolicilor sau
partenerii acestora, a lucrat insa putin, n-a capatat forta, asa incat in timp cele 2-3 sotii sau
mame de alcoolici care veneau mai frecvent au fost acceptate la reuniunile deschise ale
grupului AA. Iar grupul Alateen, pentru adolescentii din familiile cu alcoolici, dupa
preparativele initiale, in fapt nu s-a putut cristaliza. Imi amintesc si acum ca relativ putinii
adolescenti care veneau la grup intrau acolo la inceput cu o imensa jena si cu inima stransa,
deseori insotiti de un prieten mai curajos care, nefiind in cauza, spunea ca el este cu problema
in familie si nu cel in cauza. Stigmatizarea sociala accentuata a alcoolismului era dureros
resimtita de acesti adolescenti cu parinti alcoolici si asta nu incuraja o atitudine pragmatica, de
acces in terapie.
In conditiile existentei acelei echipe care acorda suport grupului AA din Cluj, inca
prea tanar sa reziste fara suport, am inceput sa tinem reuniuni ale grupului AA la Spitalul
Clinic de Psihiatrie nr. 1 din Cluj-Napoca. A fost acesta un fapt pozitiv, destui alcoolici in
suferinta internati acolo au aflat astfel despre acest program terapeutic si felul in care lucreaza
el, i-au cunoscut pe membrii AA ai grupului din Cluj, asa incat in lunile si anul care a urmat
mai multi fosti pacienti au venit la grup, unii au ramas chiar pana astazi, altii au abandonat.
Am inceput de asemenea, in aceeasi perioada, o campanie de mediatizare a
programului AA, prin aparitii regulate in presa scrisa din Cluj si prin cateva emisiuni la radio
si TV. Am urmarit crearea in comunitatea locala a unui curent de opinie mai deschis spre o
intelegere si abordare pragmatica si nonstigmatizanta a alcoolismului, si informarea publica
despre existenta acestei oportunitati terapeutice reprezentata de Grupul AA Cabana 2.
Anunturi despre programul nostru (ce este grupul, sediu, orar, tipuri de activitati) au
aparut fara intrerupere timp de aproape 8 luni in saptamanalul Informatia de Cluj, iar un
timp au aparut zilnic in cotidianul Mesagerul Transilvan. Materiale de prezentare a
programului au aparut in Evenimentul zilei, Cotidianul, Szabadszag, Azi, Mesagerul
Transilvan, Erdely Naplo, Informatia de Cluj. Au fost realizate si difuzate emisiuni,
unele in direct, la Radio Cluj (3 emisiuni), la Radio Sonic (2 emisiuni) si a fost prezentata o
stire despre noi la Pro TV Cluj. Aceasta a fost de mare efect, in perioada urmatoare
inregistrandu-se cel mai mare numar de alcoolici nou veniti la grup.Astfel, grupul a ajuns sa
fie mai numeros, erau 20 de membrii si chiar mai mult, insa regulat frecventau intre 6 si 12,
functie de perioada anului. In mass-media, la radio si TV, am participat eu, alti specialisti, dar
si cativa membrii ai grupului, in conditiile asigurarii anonimatului. De spus, ca un element
exotic, ca unul dintre membrii grupului care a frecventat cu regularitate, mult timp, nu era
dependent de alcool, ci de Fortral, un analgezic destul de puternic adictogen.

78
Tot in aceasta perioada am facut un efort consistent de adunare a materialelor suport
pentru AA care existau in limba romana, de traducere a altora pe care le procurasem in limbile
engleza si franceza si de multiplicare a lor, pentru nevoile membrilor grupului, inclusiv de
redactare si multiplicare a unui pliant al grupului din Cluj, cu date de contact si informatii de
baza. Au fost traduse si multiplicate, pentru nevoile membrilor grupului si pentru schimb de
materiale cu alte grupuri peste 20 de materiale, cele mai multe fiind brosuri si carticele
necesare pentru cunoasterea metodei, pentru discutiile in grup si pentru efortul cotidian inspre
abstinenta.
Intentia mea, de la inceput, a fost aceea de a forma grupul de alcoolici anonimi si de a-
l sustine pana cand va capata forta necesara pentru a lucra singur, asa cum trebuie sa se
intample prin specificul lui, fara implicarea, participarea altor persoane, fie ele chiar si
specialisti in problematica alcoolismului. Eu am acceptat, mi-am asumat acest rol de suport,
in ideea de a ma retrage dupa un timp, cand grupul va fi devenit durabil si autosuficient, asa
cum trebuie sa fie. A fost interesanta si dinamica grupului si experienta mea personala in acest
context.
Treptat-treptat s-a cristalizat in grup un nucleu de membrii AA constanti si cu rezultate
semnificative in efortul de a obtine si mentine abstinenta si care deja intelegeau consistent
principiile, modul de organizare si modul de lucru prescrise de cei 12 pasi si cele 12 traditii
ale AA, inclusive necesitatea ca la reuniunile AA sa participle exclusiv alcoolici anonimi.
Atunci am inceput intarcarea, retragerea mea treptata din viata grupului. Membrii echipei
de suport pe care am format-o la inceputul verii anului 1996 au plecat treptat dupa un an,
ultimii (psih. Camelia Boian) ramanand pana spre sfarsitul anului 1997. Eu am ramas si am
acordat direct suport grupului pana prin anul 2000.
Intarcarea a fost insa dificila in dinamica grupului. Spre sfarsitul anului 1997 au
aparut situatii care aratau ca nu era bine daca eu nu mergeam la reuniunile saptamanale
(ramasese acelasi program de intalniri: luni, miercuri si vineri, de la ora 17), nu era bine nici
daca mergeam. Cu toate ca era cristalizat acel nucleu de membrii AA constanti, acesta nu era
inca destul de puternic pentru a asigura consistenta reuniunilor si lucrul cu cei 12 pasi si cele
12 traditii, asa incat daca eu nu eram prezent se intampla mai degraba o discutie oarecum
dezorganizata, fara coerenta necesara, Si era reclamata si ceruta prezenta mea, ca moderator al
intalnirilor, ma sunau la telefon si imi cereau sa merg. Insa si daca eram prezent (dupa o
vreme doar ca observator-suport, nu ca moderator), unii dintre ei percepeau deja prezenta mea
de corp strain in grup, din perspectiva prescriptiei metodei ca grupul sa fie constituit
exclusiv din alcoolici anonimi. Mi-a fost evident ca grupul dezvoltase un fel de dependenta
de implicarea mea, de participarea mea la reuniunile saptamanale, ceea ce nu era bine. In
acelasi timp, recunosc, incepuse sa-mi fie foarte greu sa mai fiu prezent acolo de trei ori pe
saptamana, fie iarna, fie vara, inclusiv in vacanta, intr-o activitate de voluntariat de suflet, dar
care imi ingreuna activitatea profesionala la universitate.
Am rarit treptat prezenta mea la reuniunile grupului, lasandu-l sa-si capete autonomia
chiar si cu pretul unor dificultati in dinamica lui. Dificultati legate de asumarea
responsabilitatii in cadrul grupului, ca moderator spre exemplu, de stapanirea algoritmului
specific derularii reuniunilor, legate intre altele si de orgolii si interese si oarece lupta pentru
putere intre unii dintre membrii si nu este vorba de cei mai vechi.
Intre timp, insa, unele evenimente si realizari au contribuit la dezvoltarea grupului AA
din Cluj-Napoca. In vacantele de vara din anii 1996 si 1997 grupul a fost frecventat de o
alcoolica anonima romanca stabilita in Italia, la Pineto, care fiind in vizita la parinti avea
nevoie de continuitate in programul ei terapeutic prin grup de suport mutual. Ea a adus in
reuniunile grupului experienta si marturiile ei si asta a stimulat grupul.
Apoi, in 1997, Arpi, unul dintre membrii grupului AA din Cluj si-a vizitat rudele in
Portland, Oregon, Statele Unite ale Americii. Pe durata sederii acolo a frecventat un grup AA

79
iar cand a revenit acasa a propus ca grupul AA din Cluj sa se numeasca Grupul AA Cabana
2. Pornind de la faptul ca grupul pe care l-a frecventat in Oregon si cu care a continuat sa
tina legatura se numea Grupul AA Cabana 1. Toti membrii grupului din Cluj au fost de
acord si de atunci grupul a purtat acest nume pe pliantele ce se distribuiau.
In februarie 1997, in contextul initierii legaturilor organizate cu alte grupuri AA din
Romania, am organizat o vizita de doua zile la Grupa Una Timisoara, cel mai vechi grup
AA din Romania, infiintat in anul 1991. Au participat 10 alcoolici membrii ai grupului de la
Cluj si a contat mult aceasta vizita in dezvoltarea grupului, cei din Cluj au fost impresionati si
intariti de experienta remarcabila a timisorenilor, care ne-au si gazduit, pe cate unul, in
familiile lor. Membrii ai Grupa Una din Timisoara au intors vizita, la Cluj, in luna urmatoare.
Asemenea vizite au avut loc si la Grupul AA Deva si la Grupul Unu Bucuresti (in cadrul
Spitalului Clinic Alexandru Obregia).
In toti acesti ani grupul AA din Cluj a primit vizite ale unor alcoolici anonimi din
Belgia, Olanda, Italia, SUA. De asemenea, am fost vizitati de specialisti in problematica
adictiilor, inclusiv Terry Webb a vizitat grupul.
In 1999, in Romania, grupurile AA existente (cca. 15 deja) au infiintat Asociatia de
Servicii Generale AA. Din Grupul Cabana 2 a fost ales un vicepresedinte, ceea ce reprezenta
si o recunoastere a locului grupului de la Cluj in miscarea AA din tara.
In anul 2000, luna noiembrie, Frantz Floyd, consilier in adictii si cu multe experienta
personala in lupta cu adictiile, a revenit in Cluj cu ideea de a dezvolta un program de terapie
ambulatorie pentru persoanele dependente de alcool. Il intalnisem pe Floyd prima data la Cluj
in anul 1994, cand, cu suportul organizatiei Prison Fellowship Romania (Constantin
Asavoaie), am organizat impreuna probabil primul simpozion din Romania depre programe
de terapie si recuperare in alcoolism, cu focalizare pe metoda celor 12 pasi. Acum, Floyd
avand prin mijlocirea unei asociatii a bisericilor crestine din SUA bune relatii cu
Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului, a demarat un asemenea program de
terapie ambulatorie pentru alcoolici in Policlinica Sf. Pantelimon, program asezat pe
metoda celor 12 pasi.
In acel cadru, impreuna cu unii clienti ai programului care au inceput sa cunoasca si sa
interiorizeze metoda celor 12 pasi, a creat un nou grup AA, Grupul Speranta, care isi tine
reuniunile in acea Policlinica de pe str. Ion Mester nr. 10, de la prima reuniune, in 11
februarie 2001. Unii dintre membrii Grupului Cabana 2, stimulati in acest sens de moderatorul
noului grup, au inceput sa frecventeze si reuniunile acestui grup, contribuind cu experienta lor
la dezvoltarea acestui nou grup si la castigarea autonomiei fata de specialisti sau alte
organizatii. Acest grup continua sa beneficieze de suportul Policlinicii Sf. Pantelimon, care
tine de Arhiepiscopia Ortodoxa a Vadului, Feleacului si Clujului.
Miscarea AA a avut in Cluj o evolutie importanta mai ales in decursul anului 2001,
astfel incat la nivelul acestui an existau 4 grupuri AA, anume Grupul Cabana 2 - str. Padin nr.
20, Grupul Renasterea - str. Sobarilor (frecventat de unii dintre membrii de la Cabana 2, care
au gasit aici un nou suport din partea lui Constantin Asavoaie de la Prison Fellowship
Romania), Grupul Speranta - str. Ion Mester nr. 10. si Grupul Carpe Diem - str. Nasaud nr. 2
(cu suportul parintelui Ioan Maties, in spatiul Uniunii Crestine din Romania, de pe langa
Eparhia Cluj-Gherla a Bisericii Romane Unite cu Roma). Astfel, Clujul este unul dintre
orasele cu o miscare AA dintre cele mai dezvoltate, in conditiile Romaniei, la 11 ani de la
schimbarea din decembrie 1989.
Prin felul in care primul grup AA s-a infiintat in Cluj procesul se inscrie in specificul
dezvoltarii miscarii AA in tarile Europei de Est, dupa 1990. In Occident, mare parte din sutele
de mii de grupuri AA au o vechime de 40-50-60 de ani, chiar mai mult si au fost infiintate,
treptat, de alcoolicii anonimi ei insisi, in contextul unei maturizari si recunoasteri sociale
solide.

80
In tarile Europei de Est, grupurile AA au inceput sa fie infiintate doar dupa 1990, pe
masura ce informatia si eventual experienta directa a AA ajungea in aceste tari. Recunoasterea
sociala a problemei alcoolismului era slaba, distanta sociala si stigmatizarea alcoolicilor era
mare, deschiderea spre alte programe terapeutice decat clasicele cure de dezalcoolizare de la
psihiatrie era slaba. In aceste conditii infiintarea grupurilor AA era dificila, informatia lipsea,
inclusiv si mai ales in randul alcoolicilor, initiativa si forta alcoolicilor in a dezvolta grupuri
AA era limitata.
Astfel se face ca in tarile Europei de Est, inclusiv in Romania, destule dintre primele
grupuri AA nu au fost infiintate de alcoolici ei insisi sau doar de alcoolici, ci de diversi
specialisti in problematica alcoolismului, care s-a intamplat ca in activitatea lor profesionala
sa aiba deschiderea intelectuala si oportunitatea si imboldul sa porneasca asa ceva. Este si
cazul primului grup AA din Cluj-Napoca, infiintat de mine in contextul si cu colaborarile
prezentate. Dar si in Bucuresti, primul grup AA a fost infiintat de d-na dr. Alexandrescu,
psihiatru la Spitalul Clinic nr. 9 (actualul Spital Clinic Alexandru Obregia). De altfel, o
intreaga discutie ar putea fi despre rezistenta multor specialisti in problematica alcoolismului
rutinati in abordarea medicala, psihiatrica traditionala (atat de putin eficienta, pentru ca
ignora, pe fond dimensiunea psiho-sociala a afectiunii) in procesul de infiintare si dezvoltare a
miscarii AA, inclusiv la Cluj. Destui nu intelegeau si nu faceau efortul sa inteleaga cum
adica, alcoolicii se trateaza asa, doar ei intre ei, fara doctori, fara specialisti? Imi amintesc
aici, amuzat, cum medicul din institutia de care, administrativ, tinea direct spatiul din str.
Padin nr. 2 unde isi desfasura reuniunile Grupul Cabana 2, a facut multiple presiuni asupra
mea ca acolo, cu intalniri ale alcoolicilor ei de ei este debandada, trebuie sa mearga acolo
medici care sa le spuna ce sa faca si sa le dea de facut. Si cum, nereusind nicicum sa-l
conving ca exact grupul de support mutual ca atare este instrument terapeutic, i-am spus
medicului, zambind, ca membrii grupului pe mine nu vor sa ma asculte cand le spun asta si ca
il invit pe dumnealui sa le spuna. Dupa ce a facut aceasta vizita si le-a spus asta, reactia a fost
de asa natura ca n-a mai calcat pe acolo si a lasat grupul in pace sa lucreze cu metoda
terapeutica a celor 12 pasi si celor 12 traditii.
Pornind de la acele inceputuri, s-a dezvoltat un set de programe si servicii de
preventie, terapie si reabilitare in alcoolism care plaseaza Clujul intre primele doua in tara. In
masura insemnata se datoreaza aceste dezvoltari lui Frantz Floyd, care, pe baza programului
terapeutic initiat in Policlinica Sf. Pantelimon, a creat Programul Sf. Dimitrie Basarabov, de
informare, consiliere si terapie in alcoolism, lucrand acolo, de la inceput cu profesionisti care
mi-au fost studenti si au frecventat cursurile si seminariile mele despre adictii si au elaborat
teze de licenta sau disertatii de masterat sub conducerea stiintifica a mea, perfectionandu-se
treptat (Roxana, Calina, Diana, apoi Nicoleta, Claudia, Laura s.a.). De mentionat ca intreg
acest program este construit in contextul Modelului terapeutic Minnesota, care lucreaza tot cu
metoda celor 12 pasi, precum grupurile AA, astfel Grupul Speranta beneficiind de integrarea
in contextul de colaborari cu celelalte activitati terapeutice din program, indeosebi cu
grupurile terapeutice cu specialisti, cu grupul Al-Anon infiintat de asemenea in aceasta
policlinica si cu consilierea si terapia individuala.
Implicarea mea in aceasta arie de activitati a oferit si o generoasa deschidere si
stimulare intelectuala pentru studenti care, in toti anii din urma, au avut si au un spatiu de
invatare prin participarea la reuniunile deschise AA, atunci cand sunt organizate, respectiv
prin stagii de practica profesionala organizata in cadrul Programului de imformare, consiliere
in adictii. Sunt si astazi foarte aproape de grup/grupurile care s-au dezvoltat pornind de la
acest inceput, sunt invitat sa particip si ma bucur sa particip la conferintele si intalnirile pe
care AA le organizeaza".
Cluj-Napoca, martie 2002

81