Probleme de fizica

Emil Petrescu Viorel Paun

October 5, 2004
Cuprins

1 OSCILAT
II 5

1
Capitolul 1

OSCILAT
II

PROBLEMA 1.1 Cunoscand vitezele v1 si v2 ce corespund elonga-

tiilor x1 si x2 ale unui oscilator armonic, sa se determine amplitudinea si
perioada oscilatiilor acestuia.

SOLUT
IE

Din expresiile elongatiei x1 si a vitezei v1

x1 = A sin(t1 + )

v1 = A cos (t1 + )
rezulta
x1
= sin (t1 + ) (1.1)
A
v1
= cos (t1 + ) (1.2)
A
Prin nsumarea patratelor expresiilor 1.1 si 1.2 rezulta:

x21 v12
+ =1 (1.3)
A2 2 A2
In mod analog, se obtine relatia dintre elongatia x2 si viteza v2 .

x22 v22
+ =1 (1.4)
A2 2 A2

5
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 6

O
k A k m F
r
1 2

Figura 1.1: Resoarte legate n serie

Din sistemul format din relatiile 1.3 si 1.4 rezulta pulsatia

s
v22 v12
=
x21 x22

si amplitudinea s
x21 v22 x22 v12
A=
v22 v12
Perioada oscilatiilor este
s
2 x21 x22
T = = 2
v22 v12

PROBLEMA 1.2 O masa m este legata de un punct fix O prin

intermediul a doua resorturi cu constantele elastice k1 si k2 montate n
serie, apoi n paralel. Sa se determine n fiecare caz perioada micilor
oscilatii.

SOLUT
IE

a) Cazul resoartelor legate n serie (Fig. 1.1)

Se noteaza cu x1 si x2 deplasarile punctului A si a masei m din pozitiile
lor de echilibru. Aceasta nseamna ca deformarea celui de-al doilea resort
este: x2 x1 .
Ecuatia de miscare a masei m este:
..
m x2 = k (x2 x1 ) (1.5)
Deoarece tensiunea n cele doua resoarte este egala:

k1 x1 = k2 (x2 x1 ) (1.6)
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 7

k 1 k 2

Figura 1.2: Resoarte legate n paralel

Se elimina x1 din ecuatiile 1.5 si 1.6 si se obtine

.. k1 k2
m x2 + x2 = 0
k1 + k2
Aceasta este ecuatia unui oscilator armonic cu pulsatia
s
k1 k2
=
m(k1 + k2 )

In acest caz perioada micilor oscilatii este:

s
2 m(k1 + k2 )
T =
k1 k2
b) Cazul resoartelor legate n paralel (Fig. 1.2)
In acest caz deformarea celor doua resoarte este egala. Ecuatia de
miscare a corpului de masa m este
..
m x= (k1 + k2 ) x

iar perioada de oscilatie

r
m
T = 2
k1 + k2

PROBLEMA 1.3 Un areometru (densimetru) de masa m cu di-

ametrul tubului cilindric d efectueaza mici oscilatii verticale cu perioada
T ntr-un lichid cu densitatea . Sa se determine densitatea lichidului.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 8

F F
r r
A A

G x 0 x + x
r
G 0
r

a ) b )

Figura 1.3: Areometru care oscileaza n lichid

SOLUT
IE

Asupra areometrului actioneaza forta gravitationala si forta arhimedica.

In Fig. 1.3 sunt prezentate doua situatii:
a) areometrul este n echilibru
b) areometrul este scos putin din pozitia de echilibru.
Cand areometrul este n pozitia de echilibru, FA = G, adica

d2
x0 g = mg (1.7)
4
unde m este masa areometrului.
Cand areometrul este scos din pozitia de echilibru si este introdus mai
adanc n lichid forta arhimedica este mai mare decat forta gravitationala.
Rezultanta celor doua forte este:

d2
R = FA G = (x0 + x) g mg (1.8)
4
In expresia de mai sus s-a notat cu x deplasarea areometrului fata de
pozitia de echilibru.
T
inand cont de relatia 1.7, din 1.8 rezulta

d2
R= gx = kx (1.9)
4
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 9

Figura 1.4: Piston care oscileaza ntr-un tub

Deoarece rezultanta fortelor este proportionala cu deplasarea si este

ndreptata n sensul revenirii areometrului n pozitia de echilibru, rezulta
r
2 d2
= = g
T 4m
si
16m
=
gd2 T 2

PROBLEMA 1.4 In cazul recipientului reprezentat n Fig. 1.4 un

piston de masa m poate culisa n interiorul tubului cilindric de sectiune
S.
Cand pistonul este n pozitia de echilibru, volumul aerului din recipi-
ent este V , iar presiunea sa este egala cu presiunea atmosferica p0 . Daca
pistonul este scos din pozitia de echilibru el ncepe sa oscileze. Daca se
considera ca interiorul cilindrului este izolat adiabatic, sa se determine
perioada micilor oscilatii.

SOLUT
IE

Daca pistonul este deplasat din pozitia de echilibru cu distanta x

volumul aerului din recipient creste cu:

V = xS
Din ecuatia transformarii adiabatice

pV = const
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 10

se obtine
V p + V 1 pV = 0
Rezulta astfel variatia presiunii gazului din interiorul recipientului:
p0
p = V
V
Se arata ca daca volumul de gaz din recipient creste presiunea acestuia
scade astfel ca forta rezultanta actioneaza din exterior nspre interior, iar
daca volumul de gaz se micsoreaza, rezultanta actioneaza spre exterior.
Rezulta ca forta are tendinta de a readuce pistonul n pozitia de echilibru.
Expresia ei este:

p0 S p0 S 2
F = pS = V = x
V V
Aceasta forta este de tip elastic astfel ca pulsatia este:
r
p0 S 2
=
Vm
iar perioada micilor oscilatii
s
2 Vm
T = = 2
p0 S 2

PROBLEMA 1.5 Un punct material m se misca fara frecare n

interiorul unei cicloide plasate n plan vertical. Ecuatiile parametrice ale
cicloidei sunt:
x = R ( + sin ) (1.10)
z = R (1 cos ) (1.11)
Sa se calculeze abscisa curbilinie s n functie de parametrul .
Sa se arate ca perioada oscilatiilor n jurul pozitiei de echilibru x = 0
si z = 0 este independenta de amplitudinea acestor oscilatii.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 11

x
O

Figura 1.5: Forma unei cicloide n vecinatatea originii

SOLUT
IE

In Fig. 1.5 este aratata forma cicloidei. Punctul x = 0 si z = 0

corespunde valorii = 0.
Deoarece:
s 2
2
dx dz
ds = + d (1.12)
d d
Introducand 1.10 si 1.11 n 1.12 rezulta:
q

ds = R (1 + cos )2 + sin2 d = 2R cos d
2
si integrand

s = 4R sin (1.13)
2
Energia cinetica a punctului material este:
2
1 ds 1 .2
Ec = m = ms (1.14)
2 dt 2
Energia potentiala este de natura gravitationala si este data de ex-
presia:

mgs2
Ep = mgz = mgR (1 cos ) = 2mgR sin2 = (1.15)
2 8R
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 12

1 2

k k k
m
0 0
m
Figura 1.6: Sistem de trei resoarte si doua corpuri care oscileaz

Energia totala este:

1 . 2 mg 2
E = Ec + Ep = m s + s (1.16)
2 8R
Deoarece n sistem nu exista forte neconservative, energia mecanica
se conserva. Derivand n raport cu timpul relatia 1.16 se obtine:
g
..
s+ s=0 (1.17)
4R
Relatia 1.17 este ecuatia unui oscilator armonic cu pulsatia
r
g
=
4R
Perioada micilor oscilatiilor este
s
R
T = 4
g

PROBLEMA 1.6 Se considera un sistem compus din doua corpuri

de mase m legate cu ajutorul a 3 resoarte cu constantele de elasticititate
k0 si k (vezi Fig. 1.6).
La momentul initial se aplica un impuls corpului 1 astfel ncat viteza
acestuia sa devina egala cu v0 .
Sa se determine ecuatiile de miscare ale celor doua corpuri.

SOLUT
IE
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 13

Pozitiile celor doua corpuri vor fi date de deplasarile acestora fata de

pozitiile de echilibru: x1 pentru corpul 1 si x2 pentru corpul 2.
Ecuatiile de miscare ale celor doua corpuri sunt:
..
m x1 = k0 x1 k (x1 x2 ) (1.18)

..
m x2 = k0 x2 k (x2 x1 ) (1.19)
Se aduna cele doua relatii
.. ..
m(x1 + x2 ) = k0 (x1 + x2 ) (1.20)
si se scad cele doua relatii
.. ..
m(x1 x2 ) = (k0 + 2k) (x1 x2 ) (1.21)

Atunci se pot face schimbarile de variabile:

q1 = x1 + x2 (1.22)

q 2 = x1 x2 (1.23)
Ecuatiile de miscare 1.20 si 1.21 devin:

.. k0
q1 + q1 = 0 (1.24)
m
k0 + 2k
..
q2 + q2 = 0 (1.25)
m
Solutiile generale ale acestor ecuatii sunt
r
k0
q1 = A1 sin (1 t + 1 ) ; 1 = (1.26)
m
r
k0 + 2k
q2 = A2 sin (2 t + 2 ) ; 2 = (1.27)
m
Conditiile initiale la momentul t0
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 14

.
x1 = 0 ; x1 = v 0
.
x2 = 0 ; x2 = 0

devin pentru noile variabile:

.
q1 = 0 ; q1 = v0
.
q2 = 0 ; q2 = v0

Utilizand conditiile initiale rezulta

1 = 2 = 0
v0 v0
A1 = A2 =
1 2
Astfel relatiile 1.26 si 1.27 devin:
v0
q1 = sin 1 t (1.28)
1
v0
q2 =sin 2 t (1.29)
2
T
inand cont de modul de definire a variabilelor q1 si q2 , rezulta:

v0 sin 1 t sin 2 t
x1 = +
2 1 2

v0 sin 1 t sin 2 t
x2 =
2 1 2

PROBLEMA 1.7 Un punct material de masa m si sarcina q se

afla ntr-un plan xOy sub actiunea unei forte F~ = k~r, unde ~r este raza
vectoare a punctului material. Daca n aceasta regiune exista un camp
magnetic B ~ perpendicular pe planul xOy sa se calculeze pulsatia miscarii
oscilatoarii. Se va considera cazul unui camp magnetic slab.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 15

SOLUT
IE

In acest caz legea a doua a dinamicii este:

d2~r ~
m = k~r + q~v B (1.30)
dt2
In planul xOy se obtine:

.. k qB .
x+ x= y (1.31)
m m
..k qB .
y+ y= x (1.32)
m m
Se fac urmatoarele notatii: 02 = k/m si l = qB/2m.
Se nmulteste ecuatia 1.32 cu i si se aduna cu 1.31. Rezulta:
.. ..
.
x +i y + 02 (x + iy) = i2l x +iy (1.33)
Introducand o noua variabila:

u = x + iy
ecuatia 1.33 devine
.. .
u +2i u l + 02 u = 0 (1.34)
Relatia 1.34 este o ecuatie diferentiala de ordinul al doilea cu coeficienti
constanti a carei ecuatie caracteristica este:

r2 + 2il r + 02 = 0
si are solutiile q
r1,2 = il i l2 + 02
In cazul campurilor magnetice slabe B este mic astfel ncat se poate
considera ca
l 0
Atunci solutiile ecuatiei caracteristice pot fi puse sub forma mai
simpla:

r1,2 = i (l 0 )
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 16

iar solutia ecuatiei 1.34 este

u = eil Aei0 t + Cei0 t

A si C sunt constante care se determina din conditiile initiale.

Se constata ca n camp magnetic pulsatia 0 se schimba cu o valoare
l astfel ncat:

= 0 l

PROBLEMA 1.8 Asupra unei sfere de raza r care se deplaseaza

cu o viteza v ntr-un fluid cu coeficientul de vascozitate actioneaza o
forta de frecare care are expresia:

f~ = 6r~v
O sfera de masa m este suspendata de un resort cu constanta elastica
k. Perioada de oscilatie n aer, unde frecarea este neglijabila, este T0 .
Cand sfera este introdusa ntr-un fluid perioada oscilatiilor devine T <
T0 . Sa se determine coeficientul de vascozitate n functie de T si T0 .

SOLUT
IE

Legea a doua a lui Newton pentru sfera care oscileaza n fluid este
.. .
m x= kx 6r x (1.35)

Notand = 3r, ecuatia 1.35 devine:

.. .
m x +2 x +kx = 0 (1.36)
Ecuatia caracteristica a ecuatiei diferentiale 1.36 este

mr2 + 2r + k = 0

si are solutiile r
k 2
r1,2 = i 2 (1.37)
m m m
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 17

In cazul n care k/m 2 /m2 miscarea este aperiodica. Deoarece

se considera ca sfera efectueaza oscilatii n fluid se va considera cazul
k/m > 2 /m2 . Solutia ecuatiei 1.36 este:

x = Aet/m exp i (t + ) (1.38)

unde: r
k 2
= 2 (1.39)
m m
In cazul n care sfera oscileaza n aer, forta de frecare este neglijabila.
Atunci se poate considera = 0 iar pulsatia oscilatiilor este
r
k
0 = (1.40)
m
Din 1.39 si 1.40 rezulta:
q
=m 02 2
Deoarece = 3r, 0 = 2/T0 si = 2/T
s
2m 1 1
= 2
2
3r T0 T

PROBLEMA 1.9 O particula este legata de un resort cu constanta

elastica k. Ea poate executa oscilatii fara amortizare. La momen-
tul initial particula se afla n pozitia de echilibru. Asupra particulei
actioneaza o forta F un timp egal cu secunde. Sa se determine ampli-
tudinea oscilatiilor dupa ce forta nceteaza.

SOLUT
IE

Ecuatia de miscare n intervalul de timp [0, ] este

..
m x= kx + F (1.41)
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 18

cu conditiile initiale
x (0) = 0 (1.42)
.
x (0) = 0

Solutia ecuatiei de mai sus este de forma

F
x = A cos (t + ) + (1.43)
k
p
unde: = k/m
Pentru determinarea constantelor A si se tine cont de conditiile
initiale. Rezulta
F
x = (1 cos t) (1.44)
k
Ecuatia de miscare pentru t > este
..
m x= kx (1.45)
Solutia ecuatiei 1.45 este:

x = A0 cos [ (t ) + ] (1.46)
Pentru determinarea amplitudinii A0 se pune conditia de continuitate
pentru elongatie si viteza n momentul t =
Se obtine
F
(1 cos ) = A0 cos
k
F
sin = A0 sin
k
Cele doua relatii se ridica la patrat si se aduna. Rezulta
2F
A0 = sin
m 2

PROBLEMA 1.10 O masa m legata de un resort oscileaza , decre-

mentul logaritmic al amortizarii fiind . Dupa timpul t1 , energia os-
cilatorului scade de n ori. Sa se determine constanta de elasticitate a
resortului.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 19

SOLUT
IE

Deoarece energia unui oscilator este proportionala cu patatrul am-

plitudinii oscilatiei raportul energiilor oscilatorului corespunzatoare mo-
mentelor t0 si t1 este: 2
E1 A1 1
= = (1.47)
E0 A0 n
Notand cu coeficientul de amortizare:
A1
= exp (t1 ) (1.48)
A0
Din relatiile 1.47 si 1.48 rezulta:

ln n = t1

si decrementul logaritmic este:

ln n
= T = T (1.49)
t1
Cum
k
2 = 02 2 =
2
m
2
2 2
4 2
k =m + =m + (1.50)
T2
Daca se tine cont de relatia 1.49 din relatia 1.50 se obtine constanta de
elasticitate a resortului:
" 2 #
2 ln n
k= + 2
t1

PROBLEMA 1.11 Un corp de masa m este suspendat de un resort

cu constanta de elasticitate k. Forta de atractie este proportionala cu
viteza. Dupa s oscilatii amplitudinea scade de n ori. Sa se determine
perioada de oscilatie si decrementul logaritmic .
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 20

SOLUT
IE

Miscarea corpului este o miscare amortizata. Ea are loc dupa legea

x = A0 et cos (t + ) (1.51)
unde: q
2
= = 02 2 (1.52)
T
r
k
0 = (1.53)
m
Amplitudinea n timpul miscarii oscilatorii scade exponential n timp:
A = A0 et
Conform datelor problemei:
A0
= A0 esT (1.54)
n
Rezulta:
ln n = sT (1.55)
Din relatiile 1.52 si din 1.55 se obtine:
0 ln n
=p
4 2 s2 + ln2 n
p
ln n 4 2 s2 + ln2 n
T = =
s s0
Decrementul logaritmic este
ln n
= T =
s

PROBLEMA 1.12 Un corp de masa m=5 kg este suspendat de

un resort care oscileaza. In absenta fortelor de rezistenta perioada de
oscilatie este T0 = 0, 4 s. Atunci cand exista o forta de rezistenta
proportionala cu viteza, perioada de oscilatie devine T = 0, 5 s. Sa se
determine ecuatia de miscare a corpului presupunand ca n momentul
initial acesta se gaseste la distanta x0 = 4 cm fata de pozitia de echilibru
si apoi este lasat liber.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 21

SOLUT
IE

Miscarea corpului este o miscare cvasiperiodica amortizata cu pulsatia

si perioada T date de relatiile:
2 = 02 2
4 2 4 2
= 2
T2 T02
Rezulta ca:
s
q
T 2 T02 2
= 2 2 2
= T 2 T02 = 3 s1
T T0 T0 T
Deoarece ecuatia de miscare a corpului este de forma:
x = A0 et sin (t + ) (1.56)
viteza sa este:
dx
v= = A0 et sin (t + ) + A0 et cos (t + ) (1.57)
dt
Aplicand conditiile initiale
x(0) = x0 v(0) = 0
se obtine:
0 = A0 sin + A0 cos (1.58)
x0 = A0 sin (1.59)
Din relatiile 1.58 si 1.59 rezulta A0 = 5 cm si
x0 4
= arcsin = arcsin
A0 5
Ecuatia de miscare este:
x = 5e3t sin (4t + arcsin 4/5) cm
PROBLEMA 1.13 Sa se scrie ecuatia de miscare a unui punct
material de masa m care este supus actiunii unei forte elastice kx si unei
forte constante F0 avand aceiasi directie ca forta elastica. Se considera
ca la momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nula.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 22

SOLUT
IE

Legea a doua a mecanicii este:

m
x + kx = F0 (1.60)

Solutia acestei ecuatii diferentiale neomogene este suma dintre solutia

generala a ecuatiei diferentiale omogene
r
k
x1 = A sin (t + 0 ) cu = (1.61)
m
si o solutie particulara a ecuatiei neomogene
F0
x2 = (1.62)
k
Atunci solutia ecuatiei 1.60 este:
F0
x = x1 + x2 = + A sin (t + 0 ) (1.63)
k
Viteza punctului material este
dx
v= = A cos (t + 0 ) (1.64)
dt
Din conditiile initiale

x(0) = 0 si v(0) = 0

si din ecuatiile 1.63 si 1.64 se obtine:

F0
A= si 0 =
k 2
iar ecuatia de miscare este:
F0
x= (1 cos t)
k
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 23

PROBLEMA 1.14 Sa se scrie ecuatia de miscare unidimensionala

a unui punct material de masa m care este supus actiunii unei forte
elastice kx si unei forte F = at care are aceiasi directie ca si forta
elastica. La momentul t = 0 n punctul x = 0 viteza este nula.

SOLUT
IE

Legea a doua a mecanicii se scrie:

m
x + kx = at (1.65)

Solutia acestei ecuatii diferentiale neomogene este suma dintre solutia

generala a ecuatiei diferentiale omogene
r
k
x1 = A sin (t + ) cu = (1.66)
m
si o solutie particulara a ecuatiei neomogene
at
x2 = (1.67)
k
Atunci solutia ecuatiei 1.65 este:
at
x = x1 + x 2 = + A sin (t + ) (1.68)
k
Viteza punctului material este
dx a
v= = + A cos (t + ) (1.69)
dt k
Din conditiile initiale

x(0) = 0 si v(0) = 0

si din ecuatiile 1.68 si 1.69 se obtine:

A sin = 0 (1.70)

a
+ A cos = 0 (1.71)
k
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 24

Din 1.70 si din 1.71 rezulta:

a
=0 A=
k
Ecuatia de miscare 1.68 devine:

a 1
x= t sin t
k

PROBLEMA 1.15 Sa se scrie ecuatia de miscare unidimesionala a

unui punct material de masa m care este supus actiunii unei forte elastice
kx si unei forte F = F0 exp (t). La momentul t = 0 n punctul x = 0
viteza este nula.

SOLUT
IE

Legea a doua a mecanicii se scrie:

m
x + kx = F0 exp (t) (1.72)

Solutia acestei ecuatii diferentiale neomogene este suma dintre solutia

generala a ecuatiei diferentiale omogene
r
k
x1 = A1 sin (t + ) cu = (1.73)
m
si o solutie particulara a ecuatiei neomogene de forma:

x2 = A2 exp (t) (1.74)

Pentru a determina valoarea constantei A2 introducem 1.74 n 1.72.

Se obtine:

m2 A2 exp (t) + kA2 exp (t) = F0 exp (t)

Rezulta:
F0
A2 = (1.75)
m2 + k
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 25

Atunci solutia generala a ecuatiei 1.72 este:

F0
x = x1 + x2 = exp (t) + A1 sin (t + ) (1.76)
m2 + k
Viteza punctului material este
dx F0
v= = exp (t) + A1 cos (t + ) (1.77)
dt m2 + k
Din conditiile initiale
x(0) = 0 si v(0) = 0
si din ecuatiile 1.76 si 1.77 se obtine:
F0
+ A1 sin = 0 (1.78)
m2 + k
F0
+ A1 cos = 0 (1.79)
m2 + k
Din 1.78 si din 1.79 se obtine:
r
F0 2
A1 = 1 +
m2 + k 2
si, prin mpartirea acestora, unghiul :

tg =

PROBLEMA 1.16 O sursa aflata ntr-un mediu elastic unidimen-

sional oscileaza dupa legea
y = 0, 5 sin 100t mm
Lungimea de unda a undelor longitudinale emise este = 20 m.
a) Dupa cat timp va ncepe sa oscileze un punct aflat la distanta
x1 = 8 m fata de sursa?
b) Ce defazaj exista ntre oscilatia punctului aflat la distanta x1 de
sursa si oscilatia sursei?
c) La ce distanta se afla doua puncte ale caror oscilatii sunt defazate
cu /3?
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 26

SOLUT
IE

a) Din ecuatia de oscilatie a sursei rezulta ca = 100 astfel ca:

2
T = = 2 102 s
100
Deoarece lungimea de unda este = vT , viteza de propagare a undei
este:

v = = 103 m/s
T
Timpul dupa care punctul aflat la distanta x1 ncepe sa oscileze este:
x1 8
t= = 3 = 8 103 s
v 10
b) Ecuatia undei este:
x1
y1 = 0, 5 sin 100 t mm
v
Defazajul dintre oscilatia sursei si oscilatia punctului considerat este:
x1 x1 8
= s p = 100t 100 t = 100 = rad
v v 10
c) Se considera defazajul dintre doua puncte aflate la distanta x
unul de altul
x2 x1 100 (x1 x2 )
= 100 t 100 t =
v v v
Atunci:
v
x = (x1 x2 ) = = 3, 3 m
100

PROBLEMA 1.17 Un avion cu reactie zboara cu viteza constanta

v = 1000 m/s la naltimea h = 10, 2 km. Care este forma frontului undei
de soc produsa de avion? La ce distanta de o casa se va afla avionul cand
geamurile acesteia ncep sa vibreze? Viteza sunetului este c = 340 m/s.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 27

B v t D A
a

c t

C
a b

Figura 1.7: Unda de soc produsa de un avion

SOLUT
IE

Daca un corp (glont, avion supersonic) se deplaseaza ntr-un fluid cu

o viteza mai mare decat a undelor sonore apare asa numita unda de soc.
Undele produse de avion se propaga n toate directiile sub forma de unde
sferice. Deoarece viteza v a avionului este mai mare decat a sunetului,
frontul de unda are forma unui con n varful caruia se afla avionul n
fiecare moment (Fig. 1.7).
Daca la un moment dat avionul se afla n punctul A dupa trecerea
timpului t, el s-a deplasat n punctul B iar AB= vt. Frontul undei emise
n A va avea raza AC = ct. In punctul C se presupune ca se afla casa
unde este simtita unda de soc. Se observa n Fig.1.7 ca:
ct c
sin = =
vt v
Distanta BC fata de o casa aflata n punctul C de pe sol este:
h hv
d= = = 30 km
sin c

PROBLEMA 1.18 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-

venta . Sa se gaseasca frecventele sunetului pe care-l receptioneaza un
observator care se apropie de sursa cu viteza v. Sa se gaseasca frecventa
sunetului pe care acelasi observator l receptioneaza daca se departeaza
de sursa cu viteza v. Viteza sunetului n aer este c.
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 28

SOLUT
IE

Sursa fiind punctiforma undele emise de aceasta sunt sferice. Suprafe-

tele de unda sunt sfere concentrice distantate una de alta cu lungimea de
unda. Daca observatorul ar fi n repaus el ar receptiona ct/ unde n tim-
pul t. Daca observatorul se apropie de sursa el va receptiona (c + v) t/
unde n timpul t. Frecventa cu care observatorul receptioneaza undele
este
(c + v)t c+v (c + v) v
0 = = = = 1+
t cT c
Daca observatorul se departeaza de sursa cu viteza v el va receptiona
(c v) t/ unde n timpul t. Frecventa receptionata de observator va fi:

(c v)t cv (c v) v
0 = = = = 1
t cT c
Putem astfel sa exprimam frecventa receptionata de observatorul care
se apropie sau se departeaza de sursa astfel:
v
0 = 1
c
unde semnul + corespunde cazului cand observatorul se apropie de sursa
iar semnul corespunde cazului cand observatorul se departeaza de
sursa. Acesta este efectul Doppler.

PROBLEMA 1.19 O sursa punctiforma emite unde sonore cu frec-

venta . Sa se gaseasca frecventele sunetului pe care-l receptioneaza un
observator n cazul n care sursa se apropie de observator cu viteza v. Sa
se gaseasca frecventa sunetului pe care acelasi observator l receptioneaza
daca sursa se departeaza de observator cu viteza v. Viteza sunetului n
aer este c.

SOLUT
IE

Deoarece viteza de propagare a sunetului depinde numai de pro-

prietatile mediului, n timpul unei oscilatii unda se va propaga nainte cu
distanta . Dar n timpul unei perioade si sursa se deplaseaza n sensul
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 29

de deplasare al undei cu vT , unde T este perioada. Atunci lungimea de

unda va fi:
0 = vT = cT vT = (c v) T
Frecventa perceputa de observator va fi:
c c
0 = 0
=
cv
Daca sursa se departeaza de observator cu viteza v lungimea de unda
va fi:
0 = + vT = cT + vT = (c + v) T
Frecventa perceputa de observator va fi:
c c
0 = 0
=
c+v
Astfel n cazul n care sursa se apropie sau se departeaza de observator
frecventa perceputa de acesta este:
c c
0 = 0
=
cv
unde semnul + corespunde cazului n care sursa se apropie de observator
iar semnul corespunde cazului n care sursa se departeaza de observa-
tor.

PROBLEMA 1.20 Sa se rezolve ecuatia undelor

2u 1 2u
=
x2 v 2 t2
pentru o coarda de lungime l = 1 care initial este n repaus si prezinta
proprietatile:

x/5 daca 0 x 1/2
u (x, 0) =
(1 x) /5 daca 1/2 x 1
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 30

SOLUT
IE

Solutia generala a ecuatiei undelor este o suprapunere de forma:

X
u (x, t) = (An cos nvt + Bn sin nvt) sin nx (1.80)
n=1

deoarece l = 1. Avand n vedere ca

X
u
= nv (An sin nvt Bn cos nvt)t=0 sin nx = 0
t t=0 n=1

coeficientii Bn sunt nuli.

Atunci relatia 1.80 devine:

X
u (x, t) = An cos nvt sin nx (1.81)
n=1

La momentul t = 0 din 1.81 se obtine:

X
u (x, 0) = An sin nx
n=1

Coeficientii An se calculeaza cu formulele:

Z 1
An = 2 u (x, 0) sin nxdx (1.82)
0

T
inand seama de proprietatile functiei u(x, 0) 1.82 devine:
Z Z
2 1/2 2 1
An = x sin nxdx + (1 x) sin nxdx
5 0 5 1/2

Se efectueaza substitutia:
d
nx = x= dx =
n n
Atunci:
Z n/2 Z n
2 d 2 d
An = sin + 1 sin
5 0 n n 5 n/2 n n
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 31
"Z Z Z #
n/2 n n
2
An = sin d + n sin d sin d
5 (n)2 0 n/2 n/2

Dar Z
sin d = sin cos

si Z
sin d = cos

Atunci:
2 h i
n/2 n n
An = (sin cos )|0 n cos |n/2 (sin cos )|n/2
5 (n)2
si
4 n
An = 2 sin (1.83)
5 (n) 2
Solutia ecuatiei este:

X 4 n
u (x, t) = 2 sin sin nx cos nvt
n=1
5 (n) 2

PROBLEMA 1.21 Sa se gaseasca unda rezultanta obtinuta prin

suprapunerea a doua unde care au aceiasi amplitudine dar a caror lungime
de unda si pulsatie difera putin.
2
u1 (x, t) = A sin (x v1 t)
1
2
u2 (x, t) = A sin (x v2 t)
2
SOLUT
IE

Deoarece
2 2v
k= si = 2 =

k1 x 1 t + k2 x 2 t k1 x 1 t k2 x + 2 t
u = u1 + u2 = 2A sin cos
2 2
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 32

k1 + k2 1 + 2 k1 k2 1 2
u = 2A sin x t cos x t
2 2 2 2
In relatia de mai sus vom introduce notatiile:

k1 = k + dk k2 = k dk

1 = + d 2 = d
Atunci:
u = 2A cos (xdk td) sin (kx t)
Termenul
2A cos (xdk td)
reprezinta amplitudinea undei progresive iar factorul de faza este:
2
sin (kx t) = sin x t
k

PROBLEMA 1.22 Sa se gaseasca legatura dintre viteza de faza si

viteza de grup.

SOLUT
IE

d d (vf k) dvf
vg = = = vf + k
dk dk dk
Dar
dvf 2 dvf d 2 2 dvf
k = = 2
dk d dk k d
dvf 4 2 2 dvf dvf
k = 2
=
dk 4 d d
Atunci:
dvf
vg = vf
d
Marimea dvf /d masoara dispersia cauzata de mediu. Daca nu exista
dispersie, energia va fi transportata cu viteza de faza iar vf = vg .
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 33

PROBLEMA 1.23 Sa se reduca ecuatia undelor neomogene

2u 1 2u
= + v (x)
x2 v 2 t2
la trei ecuatii diferentiale.

SOLUT
IE

Daca se ncearca substitutia

u = X (x) T (t)

se obtine:
d2 X X d2 T
T = +v
dx2 v 2 dt2
Se observa ca variabilele nu pot fi separate.
Se alege urmatoarea substitutie:

u = X (x) T (t) + (x)

Atunci:
u dX d
=T +
x dx dx
2
u d X d2
2
= T + 2
x2 dx2 dx
si
2u d2 T
= X
t2 dt2
Atunci
d2 X d2 X d2 T
T 2 + 2 = 2 2 + v (x) (1.84)
dx dx v dt
Se alege functia astfel:

d2
= v (x) (1.85)
dx2
Atunci 1.84 devine:
d2 X X d2 T
T =
dx2 v 2 dt2
CAPITOLUL 1. OSCILAT
II 34

Aceasta ecuatie se mai poate scrie:

v 2 d2 X 1 d2 T
=
X dx2 T dt2
Admitand solutii periodice se poate face o separare de variabile astfel
ncat:

d2 X 2
+ X=0
dx2 v
d2 T
+ 2T = 0
dt2
Se obtin astfel doua ecuatii diferentiale la care se mai poate adauga
si ecuatia 1.85.
Bibliograf ie

[1] V. V. Batygin, I. N. Toptygin Problems in Electrodynamics , Aca-

demic Press, London and New York, 1964

[2] Cornelia Motoc Fizica , Editura All. Bucuresti 1994

[3] Ion M. Popescu Fizica , Editura didactica si Pedagogica, Bu-

curesti, 1982

[4] Ion M. Popescu, Gabriela Cone, Gheorghe Stanciu Probleme re-

zolvate de fizica , Editura didactica si Pedagocgica, Bucuresti, 1993

[5] H. Goldstein Classical Mechanics , Addison - Wesley Publishing

Co. Mass. 1980

[6] G. L .Kotkin, V. G. Serbo Collection of Problems in Classical

Mechanics , Pergamon Press, 1971

[7] L. D. Landau, E. M. Lifsitz Fizica statistica , Editura Tehnica,

Bucuresti 1998

[8] Ryogo Kubo Thermodynamics , North Holland Publishing Com-

pany, Amsterdam, 1968

[9] Ryogo Kubo Statistical Mechanics , North Holland Publising Com-

pany, Amsterdam, 1965

35