Corpul Experilor Contabili i Contabililor Autorizai din

Romnia

Aplicatii

Stagiu anul I Semestrul I

2012

1
1.Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor sociale
Compania acorda tichete cadou in valoare de 150 lei fiecarui salariat cu ocazia zilei de
nastere a acestuia, potrivit Contractului colectiv de munca la nivel de unitate. Intrucat de
la 1 iulie 2010 tichetele cadou sunt considerate avantaje salariale, compania a decis sa
acorde bani pentru aceasta ocazie.
Precizati daca aceste sume acordate salariatilor cu ocazia zilei de nastere, potrivit CCM la
nivel de unitate, pot fi incadrate la cheltuieli sociale de 2% si tratate ca venituri
neimpozabile, atat timp cat nu se depaseste valoarea celor 150 de lei.

Rezolvare:
La art. 55 alin. (4) din Codul fiscal se prevede astfel:
Urmatoarele sume nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile, in
intelesul impozitului pe venit:

a) ajutoarele de inmormantare, ajutoarele pentru pierderi produse in gospodariile proprii

ca urmare a calamitatilor naturale, ajutoarele pentru bolile grave si incurabile, ajutoarele
pentru nastere, veniturile reprezentand cadouri pentru copiii minori ai salariatilor,
cadourile oferite salariatelor, contravaloarea transportului la si de la locul de munca al
salariatului, costul prestatiilor pentru tratament si odihna, inclusiv transportul pentru
salariatii proprii si membrii de familie ai acestora, acordate de angajator pentru salariatii
proprii sau alte persoane, astfel cum este prevazut in contractul de munca.

Cadourile oferite de angajatori in beneficiul copiilor minori ai angajatilor, cu ocazia

Pastelui, zilei de 1 iunie, Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase,
precum si cadourile oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie sunt neimpozabile, in
masura in care valoarea cadoului oferit fiecarei persoane, cu orice ocazie din cele de mai
sus, nu depaseste 1.500.000 lei.

Nu sunt incluse in veniturile salariale si nu sunt impozabile nici veniturile de natura celor
prevazute mai sus, realizate de persoane fizice, daca aceste venituri sunt primite in baza
unor legi speciale si finantate din buget .

Referitor la aplicarea acestor dipozitii Norma metodologica de aplicare a Legii nr.

571/2003 privind Codul fiscal stabileste la pct. 81 ca plafonul stabilit pentru cadourile
oferite de angajatori copiilor minori ai angajatilor cu ocazia Pastelui, zilei de 1 iunie,
Craciunului si a sarbatorilor similare ale altor culte religioase, precum si pentru cadourile
oferite angajatelor cu ocazia zilei de 8 martie se aplica atat darurilor constand in bunuri,
cat si celor in bani, in cazul tuturor angajatorilor de forta de munca.

Asadar, plafonul de 150 lei se aplica atat darurilor constand in bunuri, cat si celor in bani.
Insa, nu se aplica in cazul tichetelor cadou.

Prin urmare sunt neimpozabile sumele acordate salariatilor in cuantum de 150 lei pe
eveniment si pe persoana, sume ce pot fi incadrate la cheltuieli sociale in limita
procentului de 2%.

2
2.Studiu de caz privind regimul fiscalal cheltuielilor de cercetare.

S.C. MEDICOM S.A. i desfoar activitatea n industria farmaceutic i are ca obiect

de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizat prin:
- laboratorul propriu de cercetare;
- colaborare cu un centru de cercetri pentru medicamente.

Faza de cercetare

n luna ianuarie 2011, entitatea a nregistrat urmtoarele consumuri pentru laboratorul

propriu de cercetare:
- materii prime: 2.000 lei,
- materiale auxiliare: 5.000 lei,
- manoper: 500 lei,
- amortizare imobilizri corporale: 300 lei.
ntruct cercetarea este investigarea original i planificat ntreprins n scopul ctigrii
unor cunotine sau nelesuri tiinifice sau tehnice noi, din activitatea desfurat n
laboratorul propriu de cercetare este greu de prevzut posibilitatea obinerii de beneficii
economice viitoare. n acest sens, cheltuielile ocazionate au fost considerate costuri de
cercetare i au afectat profitul contabil al perioadei.
Pentru reflectarea n contabilitate a consumurilor ocazionate n activitatea de cercetare, se
efectueaz nregistrrile:
601 Cheltuieli cu materiile prime = 301 Materii prime 2.000 lei
602 Cheltuieli cu materialele consumabile = 302 Materiale consumabile 5.000 lei
641 Cheltuieli cu salariile personalului = 421 Personal salarii datorate 500 lei
6811 Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizrilor = 281 Amortizri privind
imobilizrile corporale 300 lei

Faza de dezvoltare

n domeniul cercetrii i dezvoltrii, activitatea desfurat la S.C. MEDICOM S.A. are

ca scop obinerea unui nou vaccin antigripal i a altor trei medicamente noi.
S.C. MEDICOM S.A. a ncheiat cu un centru de cercetri pentru medicamente un
contract pentru achiziionarea studiului Tehnologia de obinere a vaccinului Antigrip n
valoare de 60.000 lei.
Se apreciaz c sunt ndeplinite criteriile pentru recunoaterea acestor cheltuieli ca activ.
nregistrarea n contabilitate a achiziiei:
203 Cheltuieli de dezvoltare = 404 Furnizori de imobilizri 60.000 lei
Entitatea MEDICOM SA nregistreaz n aceeai lun, la Oficiul de Stat pentru Invenii i
Mrci (OSIM), produsul astfel obinut. Taxele pltite pentru brevetarea acestei invenii se
ridic la suma de 5.000 lei, produsul fiind protejat pe o perioad de trei ani.
Entitatea obine dreptul de a vinde licena asupra fabricrii acestui vaccin pe o perioad
de trei ani. nregistrarea licenei la o valoare de 65.000 lei (cheltuiala de dezvoltare este
de 60.000 lei, la care se adaug cheltuielile aferente brevetrii n sum de 5.000 lei):
205 Concesiuni, brevete, licene mrci comerciale, drepturi i active similar = % 65000
203 Cheltuieli de dezvoltare 60000

3
404 Furnizori de imobilizri 5.000
Entitatea decide ca licena respectiv s se amortizeze pe perioada celor trei ani, ct este
nregistrat la OSIM, dreptul de exploatare.

3. Studiu de caz privind regimul fiscal al indemnizatiei de deplasare-detasare.

Societatile comerciale care platesc impozit pe profit si dupa caz, regiile autonome la care
drepturile salariale se acorda pe baza de negociere, pot deduce din baza impozabila
indemnizatiile de delegare/detasare pentru deplasarile efectuate de proprii salariati, in
limita a 2,5% ori nivelul indemnizatiilor stabilit prin H.G. nr. 1.860/2006.

Exemplu:

LP, salariat al unei societati comerciale platitoare de impozit pe profit, efectueaza o

deplasare in interes de serviciu timp de 4 zile.
Pentru fiecare zi a delegatiei, LP beneficiaza de o diurna de 50 de lei, primind in total o
suma de 200 lei din partea angajatorului.
in ultima zi a delegatiei, LP revine la locul sau de munca mai devreme de ora 12,00 asa
cum rezulta din ordinul de deplasare vizat de conducatorul sau ierarhic.
Daca LP ar fi fost salariat al unei institutii publice, ar fi avut dreptul la o diurna de
deplasare in cuantum de 39 lei, din urmatoarele motive:
- pentru primele 3 zile ale delegatiei, LP ar fi beneficiat de o indemnizatie de deplasare in
cuantum de 13 lei/zi x 3 zile calendaristice = 39 lei.
- pentru ultima zi a delegatiei, LP nu ar fi fost indreptatit sa beneficieze de indemnizatie,
avnd in vedere dispozitiile H.G. nr. 1.860/2006, care stabilesc ca pentru ultima zi a
delegatiei, indemnizatia se poate acorda numai in cazul in care durata delegarii a fost de
cel putin 12 ore.
Pe cale de consecinta, angajatorul lui LP va putea deduce din plafonul impozabil o suma
aferenta indemnizatiei de delegare de cel mult 2,5 x 39 lei = 98 lei.
Suma de 102 lei, rezultata din diferenta intre indemnizatia de deplasare de 200 lei platita
de societate si suma de 98 lei care este deductibila din baza impozabila a societatii, va fi
impozitata la nivelul societatii angajatoare.
Nu sunt supuse unui plafon de deductibilitate, cheltuielile de transport si cazare suportate
de angajatori pentru salariatii aflati in delegatie.
Astfel, societatile din sectorul privat nu sunt tinute din punct de vedere fiscal de tarifele
de deplasare ori cazare acordate prin H.G. nr. 1.860/2006 angajatilor institutiilor publice.
Sumele primite de angajatii societatilor comerciale platitoare de impozit pe profit pentru
acoperirea cheltuielilor de transport si cazare, respectiv indemnizatiile de deplasare
primite pe perioada delegarii/detasarii in alta localitate, nu sunt incluse in veniturile
salariale ale acestora si nu sunt impozabile, in sensul impozitului pe venit reglementat
prin Legea nr. 571/2003 Codul fiscal.
Neimpozitarea indemnizatiilor de delegare/detasare acordate salariatilor acestor unitati se
mentine si in cazul in care angajatorul depaseste limita a de 2,5 ori indemnizatia acordata
salariatilor din institutiile publice.

4
4. Studiu de caz privind regimul fiscal al perisabilitatilor.

Tratamentul fiscal al perisabilitatilor deductibile fiscal la calculul impozitului pe profit

este reglementat in Monitorul Oficial nr. 522 din data de 10 iunie 2004 prin H.G. nr. 831 /
2004, pentru aprobarea Normelor privind limitele admisibile de perisabilitate la marfuri
in procesul de comercializare
Prin perisabilitati, se inteleg scazamintele care se produc in timpul transportului,
manipularii, depozitarii si desfacerii marfurilor, determinate de procese naturale cum
sunt: uscare, evaporare, volatilizare, pulverizare, hidroliza, racire, inghetare, topire,
oxidare, aderare la peretii vagoanelor sau ai vaselor in care sunt transportate,
descompunere, scurgere, imbibare, ingrosare, imprastiere, faramitare, spargere, inclusiv
procese de fermentare sau alte procese biofizice, in procesul de comercializare in reteaua
de distributie (depozite cu ridicata, unitati comerciale cu amanuntul si de alimentatie
publica).
Limitele maxime de perisabilitate admise la depozitare si desfacere se stabilesc la nivelul
intregii activitati a persoanei juridice platitoare de impozit pe profit, prin aplicarea
coeficientului stabilit pentru grupa de marfuri la pretul de inregistrare al marfurilor intrate
sau la pretul de livrare pentru marfurile vandute in perioada cuprinsa intre doua inventare.

Aceleasi limite maxime de perisabilitate se acorda si pentru marfurile din stoc.

Limitele maxime de perisabilitate in timpul transportului se aplica o singura data pentru

cantitatile de marfa efectiv intrate sau, dupa caz, livrate, in functie de conditia de livrare
stabilita intre furnizor si beneficiar.

Exemplu:

SC ALFA SRL a procedat la inventarierea stocul de produse finite. In urma analizarii

stocului factic cu stocul scriptic au rezultat unele diferente pentru care conducerea a
hotarat aplicarea de perisabilitati in limitele legal admise :

Plusuri: A2:30*28000=840000

Minusuri: A1:50*26000=1300000

compensam 30 buc A2 cu 30 buc A1

1.Vom avea un plus valoric in contabilitate rezultat in urma compensarii :840000-

780000=60000

Facem inregistrarea :345=711=60000

Diferenta cantitativa neacoperita 50-30compensata=20

necompensata valoric 20*26000=520000 care trebuie acoperite cu perisabilitati,daca

avem.

5
2. Calculam perisabilitatile luand mai intai produsele cu lipsuri,apoi daca nu se acopera
lipsa se trece la urmat produse:

A1:10000*0.2%=20 u.m. exact cat ne trebuie sa acoperim lipsa

Calcul perisab.:A1:20u.m.*26000=520000

Vom inregistra perisab.in contabilit.:711=345 520000

A2:minus inventar 40 buc *25000=1000000

Se calculeaza mai intai perisabilitatea: 12000um *0.15% = 18 buc* 25000=450000

-perisabilit.lui B se face si inregistr.in contab: a perisab.lui A2: 711=345 450000

5. Studiu de caz privind regimul fiscal al tichetelor de masa.

Incepand cu data de 01.07.2010, tichetele de masa reprezinta venituri salariale in baza art.
55 alin.(1) din Codul fiscal potrivit caruia, sunt considerate venituri din salarii toate
veniturile in bani si/sau in natura obtinute de o persoana fizica ce desfasoara o activitate
in baza unui contract individual de munca sau a unui statut special prevazut de lege,
indiferent de perioada la care se refera, de denumirea veniturilor ori de forma sub care ele
se acorda, inclusiv indemnizatiile pentru incapacitate temporara de munca.

Punctul 68 din Titlul III al Normelor metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003
privind Codul fiscal stabileste ca veniturile din salarii sau considerate asimilate salariilor
cuprind totalitatea sumelor incasate ca urmare a unei relatii contractuale de munca,
precum si orice sume de natura salariala primite in baza unor legi speciale, indiferent de
perioada la care se refera, si care sunt realizate din:
a) sume primite pentru munca prestata ca urmare a contractului individual de munca,
a contractului colectiv de munca, precum si pe baza actului de numire:
(......)
- valoarea nominala a tichetelor de masa, tichetelor de cresa, tichetelor de vacanta,
acordate potrivit legii;
(.....)

Astfel cum este prevazut la punctul 1091 valoarea tichetelor de masa, tichetelor de cresa,
tichetelor cadou, tichetelor de vacanta, acordate potrivit legii, luata in calcul la
determinarea impozitului pe veniturile din salarii, este valoarea nominala. Veniturile
respective se impoziteaza ca venituri din salarii in luna in care acestea sunt primite.

Exemplu :

6
 Societatea ALFA, al carei obiect de activitate consta in distributia de produse
alimentare, acorda lunar tichete de masa salariatilor sai. Tichetele se achizitioneaza de la
o unitate specializata in emiterea de tichete de masa, in baza contractului incheiat intre
cele doua societati, si se distribuie salariatilor in ultima decada a fiecarei luni pentru luna
urmatoare. In data de 25 noiembrie N societatea a achizitionat tichete de masa, in vederea
distribuirii acestora catre salariati. Necesarul estimat pentru luna decembrie N a fost de
300 tichete.
Valoarea totala a facturii a fost de 3.192 lei, din care:
- valoarea totala nominala a tichetelor de masa achizitionate: 2.700 lei
(300 tichete x 9lei/tichet)
- costul imprimatelor (tichete de masa): 400 lei
- T.V.A. deductibila, aferenta costului imprimatelor 96 lei
(400 lei x 24%)
Societatea a acordat efectiv 250 tichete, in valoare totala de 2.250 lei.

In contabilitatea societatii ALFA (angajator) se vor efectua urmatoarele inregistrari

contabile.

a) achizitionarea tichetelor de masa de la unitatea emitenta:

% = 401 Furnizori 3.192

lei
5328 Alte valori 2.700
lei
628 Alte cheltuieli cu serviciile executate de tert 400
lei
4426 T.V.A. deductibila 96 lei

b) achitarea facturii reprezentand contravaloarea tichetelor de masa achizitionate:

401 Furnizori = 5121 Conturi la banci in lei 3.192 lei

c) includerea pe cheltuieli a contravalorii tichetelor de masa acordate salariatilor:

642 Cheltuieli cu tichetele de masa = 5328 Alte valori 2.250 lei

d) returnarea catre emitent a tichetelor de masa nefolosite:

461 Debitori diversi = 5328 Alte valori 450 lei

Concomitent se incaseaza contravaloarea tichetelor de masa de la emitent:

5121 Conturi la banci in lei = 461 Debitori diversi 450 lei

7
6. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor deductibile fiscal.

Din punct de vedere al impozitului pe profit pentru creantele incerte se pot constitui
provizioane deductibile fiscal, in urmatoarele procente deductibile fiscal :

Conform art.22 (1) lit.c :

30% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa 1 ianuarie 2004;
2. Sunt neincasate de mai mult de 270 zile
3. Sunt datorate de o persoana neafiliata creditorului
4. Nu sunt garantate de o alta persoana
5. Au fost incluse in veniturile impozabile ale creditorului.

Conform art.22 (2) lit.j :

100% - daca creantele indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii:
1. Sunt inregistrate dupa data de 1 ianuarie 2007;
2. Sunt detinute fata de debitori pentru care este declarata procedura de deschidere a
falimentului (pe baza unei hotarari judecatoresti)
3. Indeplinesc conditiile mentionate la pct. 3, 4 si 5 de mai sus

Ca provizioane deductibile, Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal admite in prezent
urmatoarele:
provizioanele pentru garantii de buna executie acordate clientilor;
provizioanele pentru acoperirea riscului de nerecuperare a creantelor de la clienti;
provizioanele specifice si rezervele tehnice, constituite potrivit legilor de organizare si
functionare de catre: societatile comerciale bancare; alte institutii de credit autorizate;
societatile de servicii financiare; societatile de asigurare si reasigurare;
provizioanele constituite de fondurile de garantare, potrivit normelor Bancii Nationale a
Romaniei;
provizioanele de risc pentru operatiunile pe pietele financiare, constituite potrivit
reglementarilor Comisiei Nationale a Valorilor Mobiliare;
provizioanele pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a depozitelor de deseuri,
constituite de contribuabilii care desfasoara activitati de depozitare a deseurilor, potrivit
legii, in limita sumei stabilite prin proiectul pentru inchiderea si urmarirea postinchidere a
depozitului, corespunzatoare cotei-parti din tarifele de depozitare percepute.
Provizioanele constituite pentru acoperirea riscului de neincasare a creantelor de la clienti
sunt deductibile numai in anumite procente calculate la valoarea creantelor, cu
indeplinirea anumitor conditii prevazute de Codul fiscal.

Exemplu:

Putem considera ca, la momentul evaluarii creantelor (moment determinat de fiecare societate,
potrivit specificului activittii, si care, de regula, include trimestrul ca subdiviziune pentru facilitarea
calculului si platii impozitului pe profit/venit) avem un sold al creantelor de 1.200.000 lei, divizat
astfel:

650.000 lei creante aflate in termenul normal de incasare;

8
350.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 90 de zile si pentru care se
admite ca exista un risc de nerecuperare de 20%, rezultand un provizion de 70.000 lei ;

150.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 180 de zile si pentru care se
apreciaza existenta unui risc de neincasare de 60%, rezultand un provizion in suma de 90.000
lei;

50.000 lei creante al caror termen de incasare a fost depasit cu 270 de zile si pentru care se
apreciaza existenta unui risc de neincasare de 90%, rezultand un provizion in suma de 45.000
lei.

Din punct de vedere fiscal, creantele asupra clientilor pentru care se poate constitui provizion
reprezinta sumele datorate de clientii interni si externi pentru produse, semifabricate, materiale,
marfuri etc. vandute, lucrari executate si servicii prestate, pe baza de facturi, si neincasate intr-o
perioada ce depaseste 270 de zile de la data scadentei.

Ca urmare, rezulta un provizion pentru deprecierea creantelor in suma de 205.000 lei, din care
numai 45.000 lei intra in calcul pentru stabilirea sumei deductibile a provizionului la calculul
profitului impozabil, in conformitate cu prevederile Codului fiscal.

Inregistrarea contabila a provizionului pentru deprecierea creantelor-clienti este urmatoarea:

6814 =491 205.000 lei

7. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor nedeductibile

fiscal.

Emiterea facturii catre beneficiar , cota TVA 24% :

4111 = % 100,000 lei

70XX 80,645 lei
4427 19,355 lei

2. Inventariere creante si constatare risc de neincasare , estimare creanta incerta 100% si

constituire provizion depreciere :

4118 = 411 100,000 lei

6814* = 491 100,000 lei

* provizionul este deductibil fiscal in proportie de 30%, daca indeplineste cumulativ

conditiile mentionate mai sus :
6814 deductibil = 30.000 lei
6814 nedeductibil = 70.000 lei

3. In cazul incasarii clientului incert :

9
5121 = 4118 100,000 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri

in cazul incasarii creantei, proportional cu valoarea incasata.:

7814 impozabil = 30.000 lei

7814 neimpozabil = 70.000 lei

4. Se decide conform HOT.AGA trecerea pe pierdere a creantei incerte :

654** = 4118 100,000 Lei

491 = 7814* 100,000 Lei

* Diminuarea sau anularea provizioanelor se efectueaza prin trecerea acestora pe venituri

in cazul in care creanta a fost inregistrata pe cheltuieli.:

7814 impozabil = 30.000 lei

7814 neimpozabil = 70.000 lei

** Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte sau in litigiu neincasate,

inregistrate cu ocazia scoaterii din evidenta a acestora, sunt deductibile pentru partea
acoperita de provizionul constituit.:

654 deductibil = 30.000 lei

654 nedeductibil = 70.000 lei

5. Conform hotararii judecatoresti definitive se declarara falimentul clientului potrivit

lg.85/2006 si se emite factura de ajustare cu semnul minus:

654** = 4118 80,645 Lei

4118 = 4427 -19,355 Lei
491 = 7814* 100,000 Lei

**Cheltuielile reprezentand pierderile din creantele incerte inregistrate cu ocazia scoaterii

din evidenta a acestora, sunt deductibile 100%

* 7814 impozabil = 30.000 lei, 7814 neimpozabil = 70.000 lei

8. Studiu de caz privind regimul fiscal al rezervelor.

10
In baza art. 22 alin. (1) lit. a) rezerva legala este deductibila in limita unei cote de 5%
aplicata asupra profitului contabil, inainte de determinarea impozitului pe profit, din care
se scad veniturile neimpozabile si se adauga cheltuielile aferente acestor venituri
neimpozabile, pana ce aceasta va atinge a cincea parte din capitalul social subscris si
varsat sau din patrimoniu, dupa caz, potrivit legilor de organizare si functionare.

Exemplu:

Se considera urmatoarele date:

- capitalul social al unei intreprinderi este de 250.000 lei, iar marimea rezervelor legale
existente 10.000 lei;
- pe parcursul exercitiului financiar N s-au inregistrat venituri totale de 1.100.000 lei, din
care venituri neimpozabile 20.000 lei, iar cheltuielile totale (altele decat cele cu impozitul
pe profit) sunt in suma de 800.000 lei, din care cheltuieli nedeductibile fiscal 30.000 lei.

Se cere:
a) marimea rezervelor legale care se constituie pentru anul N;
b) calculul rezultatului impozabil, impozitului pe profit si a rezultatului net in situtia
constituirii numai rezervelor legale determinate la punctul precedent.

Solutie:.

Cota de impozit pe profit care se aplica asupra profitului impozabil este de 16%, cu
exceptiile prevazute la art. 38 din Codul fiscal .

Conform art. 19 alin. (1) profitul impozabil se calculeaza ca diferenta intre veniturile
realizate din orice sursa si cheltuielile efectuate in scopul realizarii de venituri, dintr-un
an fiscal, din care se scad veniturile neimpozabile si la care se adauga cheltuielile
nedeductibile. La stabilirea profitului impozabil se iau in calcul si alte elemente similare
veniturilor si cheltuielilor potrivit normelor de aplicare.

In cazul prezentat situatia este urmatoarea:

Venituri totale: 1.100.000 lei

- neimpozabile: 20.000 lei

Cheltuieli totale: 800.000 lei

- nedeductibile: 30.000 lei

Profit brut: 1.100.000 800.000 = 300.000 lei

20 % din capitalul social = 250.000 x 20% = 50.000 lei

11
Rezerva legala deductibila: 5% x (300.000 - 20.000 + 30.000) = 15.500 lei

Rezerva legala totala: 15.500 + 10.000 = 25.500 lei

Profit impozabil: total venituri total cheltuieli venituri neimpozabile + cheltuieli

nedeductibile = 1.100.000 800.000 -20.000 + 30.000 15.500 = 294.500 lei

Impozit pe profit : 294.500 x 16% = 47.120 lei

Profit net: profit brut impozit pe profit = 300.000 47.120 = 252.880 lei

9. Studiu de caz privind regimul fiscal al pensiilor facultative.

Suma reprezentnd contribuiile la fondurile de pensii facultative, prevzut la alin. (2),

este deductibil pentru fiecare participant din venitul salarial brut lunar sau din venitul
asimilat acestuia, n limita unei sume reprezentnd echivalentul n lei a 200 euro, ntr-un
an fiscal.
Alineatul 2:
Contribuia la un fond de pensii facultative poate fi de pn la 15% din venitul salarial
brut lunar sau din venitul asimilat acestuia al persoanei care ader la un fond de pensii
facultative.

Exemplu :
Dl. Popescu Andrei are locul de munca de baza la S.C. A&M S.R.L., unde este si singurul
angajat si, incepand cu data de 01.01.2011, adera la un fond de pensii facultative.
Conform protocolului incheiat intre angajator si reprezentantii salariatilor, contributiile la
schemele facultative de pensii se suporta in mod egal de catre angajat si angajator. La
data de 01.01.2011, dl. Popescu Andrei are un venit salarial brut lunar de 1.682 lei.
Conform actului de aderare incheiat, contributia totala va fi de 120 lei, din care 60 lei se
va suporta de catre participant, iar 60 lei se va suporta de catre angajator.
Prezentam urmatorul mod de calcul al contributiei deductibile la calculul impozitului pe
profit, in cazul angajatorului, si la calculul impozitului pe venit, in cazul salariatului, la
nivelul anului fiscal 2009:

Sal. CAS CAS Fond Venit Contrib Ded Venit Impozit Retiner Sal. net
Realiza (2)=10,5 (3)= somaj net . la . baza (9)=16 i (10) (11)=(5)
t (1) % x (1) 5,5 (4)=0,5 (5)=(1) fond pers calcul % x (8) -(9)-(10)
% x % x (1) -(2)- facult. . (8)=(5)
(1) (3)-(4) de baza -(6)-(7)

12
 pensii (7)
(6)
1.682 177 93 8 1.404 60 170 1.174 188 60 1.156
Plafonul maxim pentru deductibilitatea cheltuielii cu contributia la fondul facultativ de
pensii: 400 euro x 3,9852 (cursul din data 31.12.2008) = 1.594 lei.
Plafonul atins de societate = 60 x 12 luni = 720 lei, suma care este integral deductibila,
intrucat aceasta nu depaseste valoarea 1.594 lei.
Inregistrarile in contabilitate
Cheltuieli cu salariile:
641 = 421 1.682
Cheltuielile cu salariile personalului Personal salarii datorate
Retineri salariat:
421 = % 466
Personal salarii datorate 444 188
Impozit pe venituri de natura salariilor
4372 8
Contributia personalului la fondul de somaj
4312 177
Contributia personalului la asigurarile sociale
4314 93
Contributia personalului pentru asigurarile sociale de sanatate
Contributii societate
Contributia pentru asigurare accidente munca:
6451 = 4311.2 1.682 x procent (in functie de codul CAEN) Contributia
unitatii la Contributia unitatii la
asigurarile sociale asigurarile sociale
Contributia sociala la fondul de somaj:
6452 = 4371 1.682 x 0,5%
Contributia unitatii Contributia unitatii la fondul de somaj
la asigurarile de somaj
Fond garantare creante salariale:
6452 = 447.1 1.682 x 0,25%
Contributia unitatii Fonduri speciale taxe si varsaminte asimilate
la asigurarile de somaj
Fond sanatate datorat de societate:
6453 = 4313 1.682 x 5,2%
Contributia unitatii la asigurarile Contributia unitatii la asigurarile sociale sociale
de sanatate de sanatate
CAS calculat societate:
6451 = 4311.1 1.682 x 20,8% + 60
Contributia unitatii la Contributia unitatii la asigurarile
asigurarile sociale sociale
Pe declaratia catre bugetul asigurarilor sociale de stat se va declara si se va plati doar
suma de 1.682 x 20,8%, iar diferenta de 60 se va vira catre fondul de pensii facultativ.
Contributia pentru concedii si indemnizatii:
6451 = 4311.2 1.682 x 0,85%

13
 Contributia unitatii la Contributia unitatii la CCI
asigurarile sociale
Comision Inspectoratul Teritorial de Munca:
635 = 447.2 1.682 x 0,75%
Cheltuieli cu Fonduri speciale taxe si
alte impozite si varsamaminte asimilate taxe si varsaminte asimilate
Plata contributiei catre fondul de pensii facultativ (partea care ii revine societatii):
4311.1 = 5121 60
Contributia unitatii la asigurarile sociale Conturi la banci in lei

10. Studiu de caz privind regimul fiscal al primelor de asigurare.

Principalele tipuri de asigurari ce se desfasoara in tara noastra sunt:

asigurari de sanatate;
asigurari de accidente;
asigurari pentru mijloace de transport;
asigurari de bunuri;
asigurari de incendii si calamitati;
asigurari de raspundere civila generala;
asigurari de credite;
asigurari de garantii;
asigurari de pierderi financiare.
. Primele de asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar
de venituri din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
Astfel, Codul fiscal exclude din baza de calcul al contributiilor sociale primele de
asigurare platite de catre suportator pentru salariatii proprii sau alt beneficiar de venituri
din salarii, la momentul platii primei respective, altele decat cele obligatorii.
In continuare prezentam reflectarea in contabilitate a principalelor tipuri de operatiuni
intalnite in domeniul asigurarilor:
1.Operatiuni privind decontarile:
Inregistrarea subscrierii primelor de asigurare
401 = 70X - in functie de natura venitului Decontari
privind primele de asigurare Venituri din exploatare
Incasarea primelor de asigurare direct de catre societate
544/547 = 401
Conturi la banci/casa Decontari privind primele de asigurare
Inregistrarea primelor asigurate prin intermediari de asigurari
544/547 = 404
Conturi la banci/casa Decontari privind intermedierile in asigurari
Decontarea primelor de asigurare incasate prin intermediari in asigurari
404 = 401
Decontari privind intermedierile in asigurari Decontari privind primele de
asigurare
Inregistrarea primelor de asigurari subscrise aferente contractelor reziliate
708 = 402

14
 Prime brute subscrise anulate Prime anulate si de restituit
Inregistrarea primelor de asigurare restituite
402 = 542/547
Prime anulate si de restituit Conturi la banci/casa
Diminuarea primelor asigurate cu primele anulate
402 = 401
Prime anulate si de restituit Decontari privind primele de asigurare
Inregistrarea sumelor reprezentand primele de incasat de catre brokeri de asigurari
461 = 462
Debitori diversi Creditori diversi
Inregistrarea primelor incasate de catre brokeri
544/547 = 461
Conturi la banci/casa Debitori diversi
Decontarea primelor de asigurare incasate de brokeri cu societatea de asigurari
461 = 544/547
Debitori diversi Conturi la banci/casa

11. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii

locuintelor de serviciu.

Locuinte inchiriate de agentul economic pot fi:

1. este declarat sediu secundar (punct de lucru)-in acest caz nu mai poate fi considerat
locuinta
2. avantaj in natura in cazul in care locuinta este folosita de catre salariati-in scop
personal
3. cheltuiala deductibila in cazul in care este folosita de catre salariati in scopul societatii
dovedit cu documentatia pentru deplasare in alta localitate decat sediul principal sau
secundar unde lucreaza salariatul.
4. cheltuiala nedeductibila - in cazul in care este folosita de alte persoane decat salariatii
permanent (nu accidental);
5. cheltuiala de protocol in cazul in care este folosita in mod accidental de alte persoane
decat salariatii care au legatura cu societatea.

Exemplu:

O unitate are inchiriate apartamente in localitatea unde are sediul social pentru angajatii
sai din alte localitati. Sunt deductibile fiscal cheltuielile cu chiria si intretinerea acestor
apartamente?
Potrivit Anexei nr. 1 la Legea locuintei nr. 114/1996, pentru o singura persoana suprafata
construibila
maxim admisa este de 58 m2.
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu sunt in
suma de 5.000 lei.
Suprafata pusa la dispozitia angajatului este de 100 m2.

15
In cazul locuintei de serviciu date in folosinta unui salariat sau administrator, cheltuielile
pentru functionarea, intretinerea si repararea acesteia sunt deductibile in limita
corespunzatoare raportului dintre suprafata construita prevazuta de Legea locuintei nr.
114/1996, majorata cu 10%, si totalul suprafetei construite a locuintei de serviciu
respective.
Suprafata recunoscuta din punct de vedere fiscal:
(58 + 10% x 58) / 100 = 63,80%
Cheltuiala deductibila fiscal:
63,80% x 5.000 = 3.190 lei
Concluzie
Cheltuielile pentru functionarea, intretinerea si repararea locuintelor de serviciu, situate in
localitatea unde se afla sediul social sau unde societatea are sedii secundare, sunt
deductibile la calculul profitului impozabil in limita corespunzatoare suprafetelor
construite prevazute de Legea locuintei nr. 114/1996, care se majoreaza, din punct de
vedere fiscal, cu 10%.
Contravaloarea folosintei locuintei de serviciu nu este inclusa in veniturile de natura
salariala.
De retinut
In conditiile actualei crize de locuinte, solutia locuintei de serviciu este avantajoasa atat
pentru angajator, cat si pentru salariat. Pe de o parte, angajatorul isi va putea deduce
cheltuielile legate de intretinerea unei astfel de locuinte si isi asigura o oferta atractiva de
locuri de munca. Pe de alta parte, pentru salariat, locuinta de serviciu este un
incontestabil beneficiu, de vreme ce salariul acestuia nu va fi in niciun fel afectat.

12. Studiu de caz privind regimul fiscal al functionarii si intretinerii unui

sediu aflat in locuinta proprietate personala.

Conform art. 21 alin. (3) lit. m) din Legea 571/2003 privind Codul fiscal, cheltuielile de
functionare, intretinere si reparatii aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice, folosita si in scop personal, sunt deductibile in limita
corespunzatoare suprafetelor puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate
intre parti, in acest scop.

Punctul 37 din normele metodologice date in aplicarea acestui articol stabileste ca, in
cazul in care sediul unui contribuabil se afla in locuinta proprietate a unei persoane fizice,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului sunt deductibile in
limita determinata pe baza raportului dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului,
mentionata in contractul incheiat intre parti, si suprafata totala a locuintei. Contribuabilul
va justifica cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului cu
documente legale, cum sunt contractele incheiate cu furnizorii de utilitati si alte
documente.

Asadar, cheltuielile cu utilitatile aferente sediului fiscal al societatii, situat in spatiul

proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile daca in contractul de inchiriere este
prevazut ca aceste cheltuieli sunt in sarcina societatii.

16
Pentru decontarea acestor cheltuieli se va intocmi un Decont de cheltuieli la care se vor
anexa facturile emise de furnizorii de utilitati. Pentru plata sumelor catre proprietarul
persoana fizica se va intocmi Dispozitie de plata catre casierie. De asemenea pentru
decontarea facturilor pe numele proprietarului persoana fizica se intocmeste Decont de
cheltuieli.

Daca spatiul respectiv este pus la dispozitia societatii in totalitate este recomandat ca
aceasta sa incheie contracte in numele sau cu furnizorii de utilitati (ENEL, etc).
In contabilitate cheltuielile cu utilitatile de inregistreaza pe destinatii, respectiv :
605 "Cheltuieli cu energia si apa" = 401 "Furinizori" / 462"Creditori diversi"
611 "Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile" = 462"Creditori diversi"

Deductibilitatea acestor cheltuieli se calculeaza in limita corespunzatoare suprafetelor

puse la dispozitia societatii in baza contractelor incheiate intre parti. In acest sens,
cheltuielile de functionare, intretinere si reparatii aferente sediului aflat in locuinta
proprietate a unei persoane fizice sunt deductibile in limita determinata pe baza raportului
dintre suprafata pusa la dispozitie contribuabilului, mentionata in contractul incheiat intre
parti, si suprafata totala a locuintei.

Din punct de vedere contabil:

inregistrarea cheltuielilor cu intretinerea, chiria, energia platita proprietarului:

5311
% =
Casa in lei
605 Cheltuieli privind energia si apa
611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatiile
612 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Concluzie
Cheltuielile de intretinere si functionare aferente unui sediu aflat in locuinta proprietate
personala a unei persoane fizice sunt deductibile la calculul profitului impozabil. Din
punctul de vedere al taxei pe valoarea adaugata nu ne putem deduce taxa din facturile
eliberate pe numele persoanei fizice.

13. Studiu de caz privind regimul fiscal alcheltuielilor cu combustibilul.

O.U.G. nr. 125/2011 care modifica si completeaza Legea nr. 571/2003 privind Codul
fiscal, publicata in Monitorul Oficial, Partea I, nr. 938 din 30 decembrie 2011, modifica
art. 21, prevazand la pct. 13): "La art. 21 alin. (4), lit. t) se modifica si va avea urmatorul
cuprins: t) 50% din cheltuielile privind combustibilul, pentru vehiculele rutiere

17
motorizate care sunt destinate exclusiv transportului rutier de persoane, cu o greutate
maxima autorizata care sa nu depaseasca 3.500 kg si care sa nu aiba mai mult de 9 scaune
de pasageri, incluzand si scaunul soferului, aflate in proprietatea sau in folosinta
contribuabilului.

Exemplu:

La achizitia in 2012 a unui bon de benzina de 124 RON (baza=100, TVA=24) s-a
inregistrat la intrare un cost de 112 RON (12 RON in corespondenta cu 4426). Apoi s-a
inregistrat consumul 6022=3022 cu 112 RON.
Considerand un nivel de deductibilitate a cheltuielilor cu carburantii de 50%. Care este
in acest caz valoarea cheltuielii nedeductibile dpdv impozit pe profit? 50, 56 (1122) sau
62 (50+12) RON?

Raspuns:
Cheltuielile cu combustibilul si TVA aferenta sunt deductibile in procent de 50%, nu in
intregime, daca activitatea desfasurata de societatea dvs. nu se incadreaza in exceptiile de
la art 21 alin . (4) lit. t sau art .145^1 din Codul fiscal.
Avand in vedere exemplu dvs, inregistrarile contabile sunt:
% 401 Furnizori 124 lei
4426 TVA deductibila 24 lei
6022.1 Cheltuieli cu combustibilul analitic distict deductibil 50 lei
6022.2 Cheltuieli cu combustibilul analitic distict nedeductibil 50 lei

Inregistrarea TVA nedeductibila 50%:

6022.2 Cheltuieli cu combustibilul = 4426TVA deductibila 12 lei
analitic distict nedeductibil

Asadar, valoarea nedeductibila a cobustibilului achizitionat este 62 de lei (50 +12).

14. Studiu de caz privind regimul fiscal al dobanzilor.

Dobanda reprezinta suma de bani pe care trebuie sa o plateasca beneficiarul

imprumutului (debitorul) celui care acorda imprumutul (creditorul), pentru folosirea
disponibilitatilor banesti ale acestuia din urma, pana la restituirea lor. In cazul creditului,
creditorul este banca sau o alta insitutie financiara. In cazul depozitelor, creditorul este
persoana fizica sau firma care isi tine economiile la banca.

Exemplu :

La data de 31 martie 2011, entitatea ABC a cumparat 5.000 de obligatiuni cu valoarea

nominala de 20 lei la pretul de cumparare unitar de 27 lei. La data de 31 decembrie 2007,
societatea incaseaza cuponul anual de dobanda, in conditiile in care rata dobanzii este de
20%.
La achizitia obligatiunilor, entitatea ABC a efectuat urmatoarea inregistrare contabila:

18
 506 5121
135.000 lei 135.000 lei
Obligatiuni Conturi la banci in lei
Venit din dobanzi pe perioada 01.04 31.12 = 5.000 oblig x 20 lei x 20% x 9 = 15.000
lei 12
Dobanda aferenta perioadei 01.01 31.03 va diminua valoarea contabila a
obligatiunilor.
506 5121
135.000 lei 135.000 lei
Obligatiuni Conturi la banci in lei
Venit din dobanzi pe perioada 01.04 31.12 = 5.000 oblig x 20 lei x 20% x 9 = 15.000
lei 12

Dobanda aferenta perioadei 01.01 31.03 va diminua valoarea contabila a

obligatiunilor.

506 5121
135.000 lei 135.000 lei
Obligatiuni Conturi la banci in lei
Venit din dobanzi pe perioada 01.04 31.12 = 5.000 oblig x 20 lei x 20% x 9 = 15.000
lei 12

Dobanda aferenta perioadei 01.01 31.03 va diminua valoarea contabila a

obligatiunilor.
Dobanda aferenta 01.01 31.03 = 5.000 oblig x 20 lei x 20% x 3 = 5.000 lei
12
La incasarea dobanzii, inregistrarea contabila va fi:
5121 766
Conturi la banci in lei Venituri din dobanzi 15.000 lei
20.000 lei
506 5.000 lei
Obligatiuni
In situatia in care dividendele pentru actiunile detinute sunt declarate din profitul
preachizitie, atunci aceste dividende trebuie sa fie deduse din costul titlurilor de valori.

15. Studiu de caz privind regimul fiscal al diferentelor de curs.

Perspectiva contabila

La fiecare data a bilantului, elementele monetare exprimate in valuta trebuie evaluate si

raportate utilizand cursul de schimb comunicat de Banca Nationala a Romaniei si valabil
la data incheierii exercitiului financiar. In categoria elementelor monetare sunt incluse:
disponibilitatile si alte elemente asimilate, cum sunt acreditivele si depozitele bancare;
creantele in valuta;
datoriile in valuta.
Diferentele de curs valutar, favorabile sau nefavorabile, intre cursul de la data inregistrarii
creantelor sau datoriilor in valuta sau cursul la care au fost raportate in situatiile
financiare anterioare si cursul de schimb de la data incheierii exercitiului financiar, se

19
inregistreaza, la venituri sau cheltuieli financiare, dupa caz.

Exemplu:

In data de 20 octombrie 2008 ati inregistrat in contabilitate:

creanta fata de un client extern in valoare de 1.000 euro;
datorie fata de un furnizor extern in valoare de 500 euro.

Sa presupunem ca la data de 20 octombrie 2008 cursul de schimb valutar a fost de 3,70

lei/euro.
Sa presupunem ca la data de 31 decembrie 2008 cursul de schimb valutar este de 3,80
lei/euro.
Disponibilitatile valutare la 31 decembrie 2008 sunt in valoare de 2.000 euro;
inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente creantei la 31 decembrie
2008
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
creantei respective avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece creanta
noastra fata de client se va majora.
1.000 x (3,80 - 3,70) = 100
4111 = 765 100
Clienti Venituri din
diferente de curs
valutar
inregistrarea diferentei nefavorabile de curs valutar aferente datoriilor la 31 decembrie
2008
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
datoriei respective avem de-a face cu diferente de curs nefavorabile deoarece datoria
noastra fata de furnizor se va majora.
500 x (3,80 - 3,70) = 50
665 = 401 50
Cheltuieli Furnizori
din diferente de
curs valutar
inregistrarea diferentei favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor valutare la
31 decembrie 2008:
Intrucat cursul de schimb la 31 decembrie a crescut fata de momentul inregistrarii
disponibilitatilor respective avem de-a face cu diferente de curs favorabile deoarece
disponibilitatile noastre se vor majora.
2.000 x (3,80 - 3,70) = 200
5124 = 765 200
Conturi Venituri din
la banci in valuta diferente de curs valutar
2. Perspectiva fiscala
Diferentele favorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare sunt venituri impozabile la

20
calculul profitului impozabil.
Diferentele nefavorabile de curs valutar, rezultate in urma evaluarii creantelor si datoriilor
in valuta, precum si a evaluarii disponibilitatilor valutare, sunt cheltuieli deductibile la
calculul profitului impozabil intrucat sunt cheltuieli efectuate in scopul realizarii de
venituri impozabile.

Concluzie
Diferentele de curs valutar ne afecteaza. Avem venituri impozabile sau cheltuieli
deductibile, in functie de situatia concreta a patrimoniului nostru. Nu este chiar un joc la
bursa, insa trebuie sa recunoastem ca fluctuatiile valutare ne pot periclita serios
activitatea. Dupa cum ne pot oferi si surprize foarte placute!

Acte normative aplicabile:

Pct. 59 din Reglementarile contabile conforme cu Directiva a IV-a a Comunitatilor
Economice Europene, aprobate prin Ordinul ministrului finantelor publice nr. 1.752/2005
Art. 21 alin. (1) din Codul fiscal Pct. 12 la Titlul II Impozitul pe profit din Normele
metodologice de aplicare a Codului fiscal

16. Studiu de caz privind regimul fiscal al minusurilor de inventar.

Art. 21, alin. 4, lit. c din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal cheltuielile privind
bunurile de natura stocurilor sau a activelor corporale constatate lips din gestiune ori
degradate, neimputabile, pentru care nu s-au ncheiat contracte de asigurare , precum i
TVA aferenta reprezint cheltuieli nedeductibile fiscal.

Exemplu:

S se nregistreze n contabilitate diferenele constatate la inventarierea mrfurilor

efectuat la sfritul exerciiului financiar 201N, dac situaia faptic este redat de lista
de inventariere, iar situaia scriptic este urmtoarea:
Marf = 11 buci
Cota medie de rabat calculat la sfritul perioadei este de 20%. Mrfurile sunt
nregistrate la preul de vnzare cu amnuntul.
Valoarea de inventar a mrfurilor este: Marf = 1 400 lei
Dac valoarea de inventar este mai mare dect valoarea contabil, n listele de
inventariere se nscrie valoarea contabil.
a) nregistrarea minusului de inventar la articolul,,Marf,,
Minus de inventar = (cantiti faptice cantitati scriptice) x preul de nregistrare n
contabilitate = (1 buc x.1.500 = 1500,00 lei ;
Tva neexigibila aferent mrfurilor lips: 1 500 * 24 :124 = 290,00 lei;
Adaosul comercial aferent mrfurilor lips: (1 500 - 290) x 20% = 241,93 lei
Costul de achiziie al mrfurilor lips la inventar: 1 500 - 290 - 251,93 = 958 lei;
607 = 371 958,00 lei

21
Cheltuieli privind mrfurile Mrfuri
378 = 371 241,93 lei
Diferene de pre la mrfuri Mrfuri
4428 = 371 290,00 lei
TVA neexigibila Mrfuri
b) Imputarea ctre vnztor a minusului de inventar:
4282 = 7581 1210,00 lei
Alte creane n legtur Venituri din despgubiri,
cu personalul amenzi i penaliti
4282 = 4427 290,00 lei
Alte creane n legtur TVA colectat
cu personalul
c) Reinerea debitului pe statul de salarii :
421 = 4282 1.500,00 lei
Personal salarii datorate Alte creane n legtur
cu personalul
n cazul n care minusul de inventar este neimputabil i nu s-au ncheiat contracte de
asigurare, se calculeaz TVA aferent costului de achiziie al mrfurilor n minus, care se
include n cheltuieli nedeductibile fiscal :958x24% =230lei .
635 = 4427 230 lei
Cheltuieli privind impozite, TVA colectat
taxe i vrsminte asimilate

17. Studiu de caz privind regimul fiscal al TVA aferenta bunurilor

acordate salariatilor.

Avantajele in natura pot fi definite ca fiind cheltuieli efectuate de catre angajator,

materializate in bunuri sau servicii, suportate integral sau partial de catre acesta pentru
nevoi personale ale salariatului. Din motive de simplificare, anumite avantaje fac obiectul
unei evaluari forfetare, in timp ce altele sunt estimate in functie de valoarea lor pe piata.
Din punct de vedere fiscal, Codul fiscal considera avantajele in bani si in natura venituri
impozabile la nivelul persoanelor fizice care le primesc. Pentru ca un avantaj acordat sa
fie impozabil la nivelul angajatului in categoria veniturilor din salarii, trebuie ca acesta sa
reflecte folosinta in scop personal a bunului sau serviciului acordat salariatului, ca urmare
a unei relatii contractuale.

Avantajele in bani si in natura nu se impoziteaza la nivelul salariatului daca acestea sunt

suportate de salariat.

Angajatorul poate acorda avantaje pentru fidelizarea angajatilor, care vor fi impozabile
prin cumulare cu salariul, imbracand diferite forme.

Exemplu:

22
O societate achizitioneaza o pereche de cizme pentru salariatii ce lucreaza pe santier.
Costul de achizitie este de 200 lei + TVA 24% = 248 lei. Se acorda salariatului ce suporta
100 lei + TVA 24% = 124 lei.

Achizitie de la furnizor:

303 Materiale de natura obiectelor de inventar = 401 Furnizori cu 200 lei

4426 TVA deductibila = 401 Furnizori cu 48 lei

Predare la salariat:

461 Debitori diversi = 7588 Alte venituri din exploatare cu 100 lei

461 Debitori diversi = 4427 TVA colectata cu 24 lei

si concomitent scaderea din gestiune

603 Cheltuieli cu materiale de natura obiectelor de inventar = 303 Materiale de

natura obiectelor de inventar cu 200 lei

18. Studiu de caz privind regimul fiscal al platilor realizate in favoarea

actionarilor.

Cheltuielile fcute n favoarea acionarilor sau asociailor, altele dect cele generate de
pli pentru bunurile livrate sau serviciile prestate contribuabilului, la preul de pia
pentru aceste bunuri sau servicii.

Sunt considerate cheltuieli fcute n favoarea participanilor urmtoarele:

cheltuielile cu amortizarea, ntreinerea i repararea mijloacelor de transport utilizate de
ctre participani, n favoarea acestora; mrfurile i serviciile acordate participanilor,
precum i lucrrile executate n favoarea acestora; cheltuielile cu chiria i ntreinerea
spaiilor puse la dispoziie acestora; cheltuielile reprezentnd diferena dintre preul de
pia i preul de cumprare preferenial, n cazul tranzaciilor cu aciuni efectuate n
cadrul sistemului stock options plan, precum i cheltuielile cu remunerarea n instrumente
de capitaluri proprii acordate salariailor; alte cheltuieli n favoarea acestora;

19. Studiu de caz privind regimul fiscal al tranzactiilor care nu au la baza

un document justiifcativ.

Conform modificarilor fiscale din 2010, urmtoarele cheltuieli nu sunt deductibile:

f) cheltuielile nregistrate n contabilitate, care nu au la baz un document justificativ,

23
potrivit legii, prin care s se fac dovada efecturii operaiunii sau intrrii n gestiune,
dup
caz, potrivit normelor; nu sunt considerate cheltuieli deductibile

In cazul efectuarii unei tranzactii cu un viitor partener de afaceri, este deosebit de

importanta consultarea paginii de internet www.anaf.ro pentru a afla daca acel partener de
afaceri este sau nu cuprins in lista contribuabililor declarati inactivi. Desi pare o sarcina
complicata, ea ne scuteste de consecintele negative pe care le-am suporta in cazul in care
acesta a fost declarat inactiv, respectiv:
nu am avea dreptul sa deducem cheltuiala la calculul profitului impozabil;
nu am avea dreptul sa deducem TVA din factura emisa de acesta.

20. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor aferente veniturilor

neimpozabile.

Cheltuieli de protocol
Cheltuieli de protocol in limita a 2% aplicat asupra diferenei dintre venituri i cheltuieli
nregistrate n contabilitate cu efectuarea ajustarilor contabile.
Astfel,din cheltuilile totale se scad cheltuielile cu impozitul pe profit, cheltuielile de
protocol, cheltuielile aferente veniturilor neimpozabile, iar din totalul veniturilor se scad
veniturile neimpozabile.

Exemplu:

La 30.06.2009 o S.C. inregistra urmtoarea situaie:

Venituri totale 10.000 lei, din care:
- venituri din dividende: 1.500;
- venituri din prestari servicii: 8.500;
Cheltuieli totale: 6.000,
- cheltuieli cu impozitul pe profit: 1.200
- cheltuieli de protocol 200;
- cheltuieli cu vanzarea marfurilor 800.
Determinarea limitei cheltuielilor deductibile cu protocolul:

Impozitul pe Profit

Cheltuieli protocol admise = Venit total Venit neimpozabil (Cheltuieli totale

Cheltuieli protocol Cheltuieli cu impozit pe profit Cheltuieli aferent venit
neimpozabil)
sau
Cheltuieli protocol admise = Venit Total Venit neimpozabil Cheltuieli totale +
Cheltuieli protocol + Cheltuieli cu impozit pe profit + Cheltuieli aferente venit
neimpozabil
Astfel avem:
Cheltuieli protocol admise = 2% x (10.000 1.500 6.000 + 200+1.200) = 2% x 3.900 =

24
78 lei.
Cheltuieli protocol nedeductibile = 122

21. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor de consultanta si

management.

Pentru a deduce cheltuielile cu serviciile de management, consultan, asisten sau alte

prestri de servicii trebuie s se ndeplineasc cumulativ urmtoarele condiii: - serviciile
trebuie s fie efectiv prestate, s fie executate n baza unui contract ncheiat ntre pri sau
n baza oricrei forme contractuale prevzute de lege; justificarea prestrii efective a
serviciilor se efectueaz prin: situaii de lucrri, procese-verbale de recepie, rapoarte de
lucru, studii de fezabilitate, de pia sau orice alte materiale corespunztoare; -
contribuabilul trebuie s dovedeasc necesitatea efecturii cheltuielilor prin specificul
activitilor desfurate.
Nu intr sub incidena condiiei privitoare la ncheierea contractelor de prestri de
servicii, prevzut la art. 21 alin. (4) lit. m) din Codul fiscal, serviciile cu caracter
ocazional prestate de persoane fizice autorizate i de persoane juridice, cum sunt: cele de
ntreinere i reparare a activelor, serviciile potale, serviciile de comunicaii i de
multiplicare, parcare, transport i altele asemenea. 49.
Pentru servicii de management, consultan i asisten tehnic prestate de nerezidenii
afiliai contribuabilului, la analiza tranzaciilor pentru determinarea deductibilitii
cheltuielilor trebuie s se aib n vedere i principiile din comentariul la articolul 9
privind impunerea ntreprinderilor asociate din Convenia-model cu privire la impozitele
pe venit i impozitele pe capital.
Analiza trebuie s aib n vedere: (i) prile implicate; (ii) natura serviciilor prestate;
(iii) elementele de recunoatere a cheltuielilor i veniturilor pe baza documentelor
justificative care s ateste prestarea acestor servicii.
Presupunand ca sunt indeplinite conditiile de deductibilitate, se efectueaza urmatoarele
inregistrari aferente contractului de consultanta incheiat cu SC ALFA SRL.

% = 401 1240

628 1000
4426 240

22. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu creantele

25
neicasate.

Creantele neincasate pot fi trecute pe cheltuieli care pot fi si deductibile in anumite

situatii. De asemenea, pentru creantele neincasate putem constitui provizioane deductibile
in anumite limite prevazute de Codul fiscal.

Conform codului fiscal pierderile nregistrate la scoaterea din eviden a creanelor

nencasate, sunt deductibile n urmtoarele cazuri:

1. procedura de faliment a debitorilor a fost nchis pe baza hotrrii judectoreti;

2. debitorul a decedat i creana nu poate fi recuperat de la motenitori;
3. debitorul este dizolvat, n cazul societii cu rspundere limitat cu asociat unic, sau
lichidat, fr succesor;
4. debitorul nregistreaz dificulti financiare majore care i afecteaz ntreg patrimoniul.
Conform normelor la codul fiscal dificultile financiare majore care afecteaz ntregul
patrimoniu al debitorului sunt cele care rezult din situaii excepionale determinate de
calamiti naturale, epidemii, epizootii, accidente industriale sau nucleare, incendii,
fenomene sociale sau economice, conjuncturi externe i n caz de rzboi.
De asemenea, in ce priveste TVA , codul fiscal permite ajustarea bazei de impozitare n
cazul n care contravaloarea bunurilor livrate sau a serviciilor prestate nu se poate ncasa
din cauza falimentului beneficiarului. Ajustarea este permis ncepnd cu data pronunrii
hotrrii judectoreti de nchidere a procedurii prevzute de Legea nr. 85/2006 privind
procedura insolvenei, hotrre rmas definitiv i irevocabil.

Exemplu:

O societate comerciala X vinde unei societati comerciale Y produse finite in suma de

1.000 ron plus TVA. Societatea X incaseaza 600 ron prin banca, insa restul nu a fost
incasat la termenul cuvenit si exista o probabilitate mare de a nu fi incasat nici pe viitor
datorita situatiei financiare precare a societatii Y.

Notele contabile sunt :

1. Inregistrarea vanzarii :

4111 Clienti = % 1.240 lei

701 Venituri din vanzarea produselor finite 1.000 lei
4427 TVA colectata 240 lei

2. Incasarea partial prin banca

5121 Conturi curente la banci = 4111 Clienti 600 lei

3. Inregistrarea trecerii valorii neincasate la clienti incerti sau in litigiu

4118 C lienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 640 lei

26
4. Concomitent se inregistreaza si cheltuiala pentru deprecierea creantelor astfel :

6814 Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante =

491 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti 640 lei

5. Daca in cele din urma s-au epuizat mijoacele pentru recuperarea creantei si s-a
obtinut hotararea judecatoreasca definitive, valoarea nerecuperata se scoate din
gestiune, astfel :

a) Reversarea ajustarii pentru depreciere :

4 91 Ajustari pentru deprecierea creantelor clienti= 7814 Venituri din ajustari pentru
deprecierea activelor circulante 640 lei

b) Trecerea pe pierdere a creantei:

% = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 640

654 Pierderi din creante si debitori diversi 516,13 lei
4427 TVA colectata 123,87 lei

23. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu sponsorizarea.

Operatiunile de sponsorizare si mecenat sunt reglementate prin Legea privind

sponsorizarea nr. 34/1994, cu modificarile si completarile ulterioare. Tratamentul fiscal al
acestora este prevazut de Codul fiscal.

Sponsorizarea reprezinta actul juridic prin care doua persoane convin cu privire la
transferul dreptului de proprietate asupra unor bunuri materiale sau mijloace financiare
pentru sustine rea unor activitati fara scop lucrativ desfasurate de catre beneficiarul
sponsorizarii.

Exemplu:

Calculul privind scderea din impozitul pe profit datorat a cheltuielilor reprezentnd

sponsorizarea. Un contribuabil pltitor de impozit pe profit ncheie un contract de
sponsorizare conform legii privind sponsorizarea, n calitate de sponsor, n valoare de
15.000.000 lei. Contractul de sponsorizare se ncheie n data de 2 februarie 2005. La
calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005, contribuabilul prezint urmtoarele
date financiare:

Venituri din vnzarea mrfurilor = 1.000.000.000 lei

Venituri din prestri de servicii = 2.000.000 lei
Total cifr de afaceri 1.002.000.000 lei
Cheltuieli privind mrfurile = 750.000.000 lei

27
 Cheltuieli cu personalul = 20.000.000 lei
Alte cheltuieli de exploatare = 90.000.000 lei
din care:
15.000.000 lei sponsorizare
Total cheltuieli 860.000.000 lei

Calculul profitului impozabil pentru trimestrul I 2005:

Profitul impozabil = 1.002.000.000 - 860.000.000 + 15.000.000 = 157.000.000 lei.

Impozitul pe profit nainte de scderea cheltuielii cu sponsorizarea: 157.000.000 x 16% =

25.120.000 lei.

Avndu-se n vedere condiiile de deducere prevzute la art. 21 alin. (4) lit. p) din Codul
fiscal, prin aplicarea limitelor, valorile sunt:- 30/00 din cifra de afaceri reprezint
3.006.000 lei;- 20% din impozitul pe profit nainte de deducerea cheltuielilor de
sponsorizare reprezint 5.024.000 lei.

Suma de sczut din impozitul pe profit este 3.006.000 lei.

Pentru trimestrul I 2005 impozitul pe profit datorat este de: 25.120.000 - 3.006.000 =
22.114.000 lei.

24. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor care provin din
documente de la terti inactivi fiscal.

Contribuabilii, atat persoanele juridice cat si entitatile fara personalitate juridica, sunt
declarati inactivi daca indeplinesc una dintre urmatoarele conditii:
a) nu isi indeplinesc, pe parcursul unui semestru calendaristic, nicio obligatie declarativa
prevazuta de lege;
b) se sustrag de la efectuarea inspectiei fiscale, prin declararea unor date de identificare a
sediului social care nu permit organului fiscal identificarea acestuia;
c) organele fiscale au constatat ca nu functioneaza la sediul social sau la domiciliul fiscal
declarat.

Fiscul poate sa nu ia in considerare o tranzactie efectuata de un contribuabil declarat

inactiv prin ordin al presedintelui Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
De asemenea, nu sunt luate in considerare de catre Fisc nici tranzactiile efectuate cu un
contribuabil declarat inactiv. Astfel, cheltuielile inregistrate in evidenta contabila, care au
la baza un document emis de un contribuabil inactiv, al carui certificat de inregistrare
fiscala a fost suspendat, nu sunt deductibile la calculul profitului impozabil

Exemplu,
In cazul unei societati de leasing, este foarte important sa se verifice inactivitatea fiscala
a:

28
- furnizorului bunului ce urmeaza a fi finantat, pentru ca firma de leasing sa fie sigura ca
va putea deduce TVA-ul
- clientului catre care se va face finantarea, pentru ca tranzactiile efectuate cu un
contribuabil inactiv nu sunt recunoscute de catre autoritatile fiscale.
- tertii, nu isi vor putea deduce cheltuielile facute in baza unui contract cu o firma
inactiva.

25. Studiu de caz privind regimul fiscal al cotizatiilorcatre organizatiile

profesionale.

Pentru a putea fi deduse, cheltuielile efectuate n scopul realizrii veniturilor trebuie sa fie
efectuate n cadrul activitilor desfurate n scopul realizrii venitului; s corespund
unor cheltuieli efective i s fie justificate cu documente; s fie cuprinse n cheltuielile
exerciiului financiar al anului n cursul cruia au fost pltite; s respecte regulile privind
amortizarea.
Astfel, sunt deductibile limitat: cheltuielile reprezentand cotizatii platite asociatiilor
profesionale si contributii profesionale obligatorii platite organizatiilor profesionale din
care fac parte contribuabilii si datorate potrivit legii.
- cotizaii pltite la asociaiile profesionale n limita a 2% din baza de calcul care se
determin ca diferen ntre venitul brut i cheltuielile deductibile, altele dect cheltuielile
de sponsorizare, mecenat, pentru acordarea de burse private, cheltuielile de protocol,
cotizaiile pltite la asociaiile profesionale.
- cheltuielile reprezentnd contribuiile profesionale obligatorii datorate, potrivit legii,
organizaiilor profesionale din care fac parte contribuabilii, n limita a 5% din venitul brut
realizat
Cheltuielile efectuate cu serviciile de consultanta pot viza urmatoarele aspecte:
- imbunatatirea functiunii de asigurare a resurselor umane (planificare, recrutare, selectie
si integrare);
- imbunatatirea functiunii de dezvoltare a resurselor umane (formare si perfectionare,
administrarea carierelor profesionale, dezvoltarea organizationala);
- imbunatatirea functiunii de motivare a resurselor umane (evaluarea performantelor,
recompensarea angajatilor, analiza, proiectarea si reproiectarea posturilor);
- imbunatatirea functiunii de mentinere a resurselor umane (disciplina, securitate, sanatate
in munca,
consilierea angajatilor si managementul stresului).

Prin caracterul deductibil al cheltuielilor efectuate cu contributiile catre camerele de

comert si industrie, organizatiile sindicale si organizatiile patronale, Codul fiscal ofera o
serie de oportunitati in obtinerea unor servicii necesare in gestionarea resurselor umane.

Organizatiile sindicale, organizatiile patronale, camerele de comert si industrie sunt

organizatii constituite in scopul promovarii si apararii diferitelor interese profesionale,

29
economice sau sociale ale membrilor sai.

Iata care sunt avantajele afilierii la camerele de comert si industrie sau la organizatiile
patronale:

Exemplu :
* Daca o firma . este afiliata la camere de comert si industrie sau la organizatii patronale,
puteti sa deduceti urmatoarele cheltuieli efectuate in acest context (conform art. 21 alin.
(2) lit. m) din Codul fiscal):
- taxele de inscriere;
- cotizatiile;
- contributiile datorate.

* In schimbul acestor taxe si contributii puteti beneficia de servicii profesionale la costuri

mult mai scazute sau chiar gratuite, cum ar fi:
- servicii de recrutare a personalului;
- servicii de formare si perfectionare;
- servicii de training in vederea imbunatatirii performantelor managementului.

Nu este stabilita o limita de deductibilitate a contributiilor platite catre camerele de

comert si industrie sau catre organizatiile patronale.

Iata si un exemplu de beneficiu pe care il poate avea firma. prin afilierea la o organizatie
patronala:

Organizatiile patronale au avantajul de a aduna nevoile specifice ale diverselor firme

dintr-un domeniu si de a oferi servicii la fel de eficiente, dar la costuri mult mai reduse.
Astfel, se creeaza centre de formare la nivel de ramura de activitate, la care puteti apela
pentru diferite programe de pregatire profesionala, in conformitate cu o programa
adaptata nevoilor specifice firmei dvs.

Si in cazul in care o firma. este membru al unei asociatii profesionale, alta decat o camera
de comert, o organizatie patronala sau o asociatie la care taxele de inscriere, cotizatiile si
contributiile sunt obligatorii prin lege, cotizatia anuala este deductibila, in anumite limite.

Pentru a fi deductibila, cotizatia anuala platita de firma dvs. catre o asociatie profesionala
(alta decat o camera de comert, o organizatie patronala sau o asociatie la care taxele de
inscriere, cotizatiile si contributiile sunt obligatorii prin lege) trebuie sa fie:
- mai mica decat echivalentul in lei a 4.000 euro anual (art. 21 alin. (4) lit. s) din Codul
fiscal actualizat);
- platita unei organizatii a carei activitate are legatura cu activitatea principala desfasurata
de firma
In schimbul acestei cotizatii, firma. poate beneficia de servicii gratuite sau la cost redus
fata de firmele concurente.

30
Daca firma. activeaza in sectorul de carne si exista o asociatie a comerciantilor din
industria carnii care organizeaza, pentru membrii asociatiei, conferinte pe aceasta tema,
atunci, in schimbul cotizatiei anuale de 1.000 euro deductibila, ca membru, firma dvs. ar
putea participa la aceste evenimente in mod gratuit

26. Studiu de caz privind regimul fiscal al cheltuielilor cu amortizarea

contabila si fiscala.

In general, prin amortizare se intelege alocarea sistematica, pe cheltuieli de exploatare, a

valorii unui activ imobilizat pe durata de utilizare economica a acestuia.
Cheltuiala cu amortizarea reprezinta o cheltuiala nemonetara si are ca efect diminuarea
rezultatului perioadei.
In practica se utilizeaza atat amortizarea din punct de vedere contabil, cat si cea din punct
de vedere fiscal.
Amortizarea fiscala are ca efect diminuarea rezultatului fiscal.

Exemplu:

O intreprindere are ca obiect de activitate fabricarea de utilaje pentru constructii. In data

de 29.03.2007, a achizitionat un utilaj (strung) in vederea utilizarii acestuia in activitatea
de productie. Valoarea utilajului, conform facturii de achizitie, a fost de 210.000 lei.
Data punerii in functiune: 01.04.2007.
Durata de utilizare economica, stabilita de societate, este de 5 ani de la data punerii in
functiune.
Atat in scopuri contabile, cat si in scopuri fiscale, societatea utilizeaza metoda de
amortizare liniara.

Din punct de vedere contabil:

Utilajul achizitionat reprezinta imobilizare corporala si se inregistreaza in cadrul grupei
21 a Planului de conturi, in categoria instalatiilor tehnice (echipamente tehnologice).
Inregistrarea in contabilitate a utilajului (strungului):
% = 404 249.900
2131 Furnizori de imobilizari 210.000
Echipamente tehnologice
(masini, utilaje si instalatii de lucru)
4426 39.900
T.V.A. deductibila

Inregistrarea lunara a cheltuielilor cu amortizarea utilajului, in valoare de 3.500 lei

(210.000 lei/ 5 ani/12 luni), pe durata de utilizare economica a acestuia, incepand cu data

31
punerii in functiune:
6811 = 2813 3.500
Cheltuieli de exploatare Amortizarea instalatiilor, mijloacelor
privind amortizarea de transport, animalelor si plantatiilor
imobilizarilor

Din punct de vedere fiscal:

Utilajul achizitionat (strungul) reprezinta mijloc fix, iar amortizarea fiscala lunara a
acestuia se determina in functie de durata normala de utilizare, care se stabileste conform
Catalogului privind clasificarea si duratele normale de functionare a mijloacelor fixe,
aprobat prin Hotararea Guvernului nr. 2.139/2004.
Astfel, potrivit Catalogului, elementul strung se regaseste in cadrul:
grupei 2 Instalatii tehnice, mijloace de transport, animale si plantatii
subgrupa 2.1 Echipamente tehnologice (masini, utilaje si instalatii de lucru)
clasa 2.1.5 Masini, utilaje si instalatii pentru constructii de masini si prelucrarea metalului
subclasa 2.1.5.2 Strunguri .......
Acestui cod de identificare (2.1.5.2 Strunguri ...) ii corespunde o durata normala de
functionare cuprinsa in intervalul 8-2 ani.
In vederea determinarii amortizarii fiscale, societatea utilizeaza o durata normala de
functionare de 8 ani.
Amortizarea fiscala lunara este in suma de 2.188 lei, calculata astfel:
210.000 lei/ 8 ani/ 12 luni
Amortizarea fiscala anuala: 26.256 lei.
In consecinta, societatea inregistreaza in situatiile financiare o amortizare anuala de
42.000 lei (3.500 lei x 12 luni), care reprezinta amortizare contabila.
Deoarece amortizarea contabila (42.000 lei) > amortizarea fiscala (26.256 lei), diferenta
dintre cele doua valori (15.744 lei) reprezinta cheltuiala nedeductibila, din punct de
vedere fiscal.

27. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor de garantii de

buna executie acordate clientilor.

Garantiile se acorda pentru orice fel de constructie si instalatiile aferente acesteia,

indiferent de forma de proprietate a investitorului sau de destinatia constructiei.
Garantiile se acorda si pentru lucrarile de montaj utilaje, echipamente si instalatii
tehnologice la cladirile noi, dar si la cladirile deja existente, cu ocazia reparatiilor
capitale, consolidarilor, modificarilor, extinderilor, modernizarilor, retehnologizarilor.

Prin contractele care se incheie intre executant si beneficiar este obligatorie inscrierea
clauzelor referitoare la nivelul de calitate al constructiilor si la garantiile materiale
acordate de catre executant.

Garantia se acorda pe o perioada determinata stabilita intre executant si beneficiarul

lucrarilor de constructii-montaj si se constituie cu scopul crearii unor disponibilitati
banesti necesare pentru acoperirea unor eventuale reclamatii de calitate care ar putea

32
interveni intre data receptiei provizorii si data receptiei definitive a lucrarilor.
De regula, garantiile se acorda sub forma de procente aplicate asupra valorii lucrarilor
executate, cuprinse in situatiile de lucrari intocmite lunar sau pe fiecare stadiu de
executie.

Exemplu.

O societate comerciala hotaraste sa-si deschida o agentie noua, pentru care incheie un
contract de amenajare cu un constructor. In contract se stipuleaza garantie de 10% din
valoarea lucrarilor. Valoarea lucrarilor este stabilita de 200.000 ron.
Inregistrarile contabile, conform ordinului 1752/2005 , la beneficiar sunt :

1. inregistrarea facturii de la furnizor in suma de 200.000 ron:

231 imobilizari corporale in curs de executie = 404 Furnizori de imobilizari

200.000

2. constituirea garantiei de buna executie :

404 Furnizori de imobilizari = 167 Alte imprumuturi si datorii asimilate 20.000

ron

3. plata facturii catre furnizor :

404 Furnizori de imobilizari = 5121 Conturi la banci 180.000 ron

4. la sfarsitul perioadei de garantie, daca nu s-au inregistrat situatii care sa solicite

garantia, aceasta se restituie care furnizor

167 Alte imprumuturi si datorii asimilate = 5121 Conturi la banci 20.000 ron

Inregistrarile contabile la furnizor :

1. emiterea facturii pentru lucrarile prestate in suma de 200.000 ron:

411 Clienti = 704 Venituri din lucrari executate si servicii prestate 200.000

2. inregistrarea garantiei :

2678 Alte creante imobilizate = 411 Clienti 20.000

3. incasarea partiala a facturii :

5121 Conturi la banci = 411 Clienti 180.000

33
4. Incasarea ulterioara a contravalorii garantiei 20.000

28. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru

deprecierea clientilor-insolventa.

Din punct de vedere fiscal, in baza prevederilor art. 21 alin. (4) lit. o) din Codul Fiscal:
pierderile inregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau in litigiu,
neincasate, pentru partea neacoperit de provizion, potrivit art. 22, precum i pierderile
inregistrate la scoaterea din eviden a creanelor incerte sau in litigiu, neincasate, in alte
situaii decat cele prevzute la art. 21 alin. (2) lit. n) reprezinta cheltuieli nedeductibile la
calculul impozitului pe profit. in aceast situaie, contribuabilii care scot din eviden
clienii neincasai sunt obligai s comunice in scris acestora scoaterea din eviden a
creanelor respective, in vederea recalculrii profitului impozabil la persoana debitoare,
dup caz.

Exemplu:

S-a emis o factura catre clientul X, in luna mai 2010, in val de 10.000 lei (cu tva) ramasa
pana in prezent neincasata. In octombrie 2010 suntem notificati ca s-a inceput procedura
de insolventa. Ne-am inscris la masa credala. Care este procedura contabila si fiscala cu
acest client?

Raspuns:

Conform prevederilor pct. 56 alin. (3) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea

reglementarilor contabile conforme cu directivele europene: Pentru creanele incerte se
constituie ajustri pentru pierdere de valoare.

Conform prevederilor pct. 189 alin. (1) OMFP 3055/2010 pentru aprobarea
reglementarilor contabile conforme cu directivele europene:: (1) Creanele incerte se
nregistreaz distinct in contabilitate (contul 4118 "Clieni inceri sau in litigiu" sau in
conturi analitice ale conturilor de creane, pentru alte creane decat clienii).
(2) in scopul prezentrii in situaiile financiare anuale, creanele se evalueaz la
valoarea probabil de incasat.
Atunci cand se estimeaz c o crean nu se va incasa integral, in contabilitate se
inregistreaz ajustri pentru depreciere, la nivelul sumei care nu se mai poate recupera.

Din punct de vedere contabil, in momentul in care apare incertitudinea incasarii creantei
(momentul notificarii insolventei), societatea va proceda la inregistrarea creantei
respective in contul de clienti incerti:

4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 10.000 lei

In acelasi timp, societatea ar trebui sa estimeze pe baza informatiilor obtinute despre

societatea insoventa (din discutiile cu reprezentantii societatii, din discutiile cu avocatii

34
societatii, etc.) probabilitatea de neincasare a creantei si sa inregistreze in contabilitate o
ajustare a valorii creantei ca urmare a riscului de neincasare, astfel:

6814 Cheltuieli de exploatare = 491 Ajustari pentru deprecierea creantelor

privind ajustarile pentru
deprecierea activelor circulante

4111 Clienti = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 10.000 lei

5121 Conturi la banci = 4111 Clienti 10.000 lei

491 Ajustari pentru deprecierea creantelor = 7814 Venituri din exploatare

privind ajustarile pentru deprecierea activelor circulante

654 Pierderi din creante = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 8.403,36 lei
(valoare neta factura)

4427 TVA colectata = 4118 Clienti incerti sau in litigiu 1.596,64 lei
(TVA)

In ceea ce priveste valoarea TVA-ului colectat, potrivit prevederilor art. 138 lit. d) se
procedeaza la ajustarea bazei impozabile si stornarea TVA-ului colectat asa cu s-a
prezentat in inregistrarea contabila de mai sus.

29. Studiu de caz privind regimul fiscal al provizioanelor pentru

deprecierea clientilor-vechime.

Provizioane constituite asupra creanelor n limita unui procent de 100% dac se

ndeplinesc cumulativ conditiile:
- Sunt nregistrate dup data de 01 ianuarie 2007;
- Creana este deinut la o persoane juridic asupra creia a fost declarat
procedura de deschidere a falimentului conform Hotarrii judectoresti;
- Nu sunt garantate de alte persoane;
- Au fost nregistrate n veniturile contribuabilului;
- Creanele aparin unei persoane ce nu este afiliat contribuabilului
Orice anulare / reducere de provizion care a constituit cheltuial deductibil
reprezint venit impozabil.

Exemplu:

Considerm urmatoarea situatie: S.C. Alfa S.R.L. factureaza unui client mrfuri n
valoare de 140.000 lei. T.V.A. calculata este de 26.600 lei. Termenul de ncasare
prevazut in contract este 12 februarie 2005.

.Se nregistreaz vnzarea mrfii

35
4111 Clienti =% 166.600 lei
707 Venituri din vanzarea marfurilor 140.000 lei
4427 T.V.A. colectat 26.660 lei

La nceputul lunii noiembrie (8 noiembrie), cand se implinesc cele 270 de zile de la data
prevazuta n contract pentru ncasarea creanei, se nregistreaza provizionul pentru
clientii incerti, pe baza hotararii judecatoresti de deschidere a falimentului.

4118 Clienti incerti sau in litigiu = 4111 Clienti 166.600 lei

6814 = 491 166.600

Cheltuieli de exploatare privind Provizioane pentru

deprecierea creantelor - provizioane pentru deprecierea
clienti activelor circulante

Din punct de vedere fiscal, din suma de 166.600 lei sunt deductibile numai 41.650 lei,
care reprezint 25% din valoarea provizionului constituit.

Dac pn la finele anului nu se ncaseaz creana, n anul 2006 valoarea deductibil a

provizionului nu se mareste cu inca 5% pna la 30%, ct recunoate legea fiscal
pentru acest an.

n momentul n care falimentul a fost declarat, se nregistreaza provizionul la venituri:

491 = 7814 166.600
Provizioane pentru deprecierea Venituri din provizioane
creantelor -clienti pentru deprecierea activelor circulante

Din venitul de 166.600 lei, suma de 124.950 este venit neimpozabil, in timp ce suma
de 41.650 lei este venit impozabil, intruct cheltuiala a fost deductibil.

30. Studiu de caz privind regimul fiscal al contractului de fiducie.

In cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil, in care

constituitorul are si calitatea de beneficiar, se aplica urmatoarele reguli:

a) transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar nu este transfer

impozabil in intelesul prezentului titlu;

b) fiduciarul va conduce o evidenta contabila separata pentru masa patrimoniala fiduciara

si va transmite trimestrial catre constituitor, pe baza de decont, veniturile si cheltuielile
rezultate din administrarea patrimoniului conform contractului;

36
c) valoarea fiscala a activelor cuprinse in masa patrimoniala fiduciara, preluata de
fiduciar, este egala cu valoarea fiscala pe care acestea au avut-o la constituitor;

d) amortizarea fiscala pentru orice activ amortizabil prevazut in masa patrimoniala

fiduciara se determina in continuare in conformitate cu regulile prevazute la art. 24, care
s-ar fi aplicat la persoana care a transferat activul, daca transferul nu ar fi avut loc.

In schimb, in cazul contractelor de fiducie, incheiate conform dispozitiilor Codului civil,

in care calitatea de beneficiar o are fiduciarul sau o terta persoana, cheltuielile inregistrate
din transferul masei patrimoniale fiduciare de la constituitor catre fiduciar sunt
considerate cheltuieli nedeductibile.

37