Sunteți pe pagina 1din 3

CERENTEL

Cerenelul (Geum urbanum) este o plant erbacee din familia Rosaceae.


Descriere
Denumirea tiinific este Geum urbanum. Planta face parte din familiaRosaceae,
subfamilia Rosoideae, genul Geum.

Cerenelul este o plant nalt pn la 30 40 centimetri, erect, cu peri aspri pe tulpin.


Frunzele bazale sunt n form de rozet sau cele tulpinale sunt peiolate cu 3 5 lobi. Se
utilizeaz rizomii nedecorticai ce prezint numeroase striuri transversale tinere. Suprafa a
nu este vizibil din cauz c sunt acoperii de numeroase radicele subiri de dimensiuni
inegale sau de vasele persistente ale acestora. Prin uscare radicelele se nf oar sau se
rsucesc n jurul rizomului. Culoarea la exterior este brun nchis, iar la interior roz brun.
Gustul este astringent, iar mirosul este slab aromat. Rizoamele n stare proaspt au miros
de cuioare i mai exact compusul eugenol. De aici provin denumirile populare de
ridichioar, cuiori.

Aciune i ntrebuinri[modificare | modificare surs]

aciune astringent: se utilizeaz n gargarisme i stomatite n combinaie cu tinctura


de propolis sub form de badijonaje (gei rhizoma astringent, iar propolisul
antimicrobian);

antiseptic datorit eugenolului;


antidiareic (1 linguri de cerenel cu 200 mililitri de ap se fierbe pn cnd
apa ajunge la jumtate). Aceast soluie se utilizeaz pentru copii mai mici de
1 an, pentru tratarea diareielor, administrat n 2 prize: dimineaa i seara.

Intr n compoziia ceaiului antidiareic i ceaiului pentru gargar. Nu prezint


toxicitate, n formele farmaceutice cu mare cantitate de zahr efectul antidiareic
este redus. Se mai utilizeaz pentru splturi vaginale, pentru tratarea leucoreei
datorit principiilor antiseptice, uleiului volatil i taninurilor.
Cerentelul este o planta erbacee, perena, intalnita in aglomerari mari in padurile de stejar, la
marginea padurilor de fag, la marginea apelor, drumurilor, santurilor, prin tufisuri, livezi, pe
langa garduri, ziduri, foarte frecventa din zona de campie zona montana.

Adaptat la temperaturi mijlocii, cerentelul prefera locuri cu umiditate moderata, soluri revene,
reavan-jilave pana la reavan-umede. Este o planta ce prefera semiumbra.

Tulpina erecta, usor arcuita la baza, subtire, poate ajunge pana la 60-130 cm inaltime.
Frunze bazale sunt dispuse in rozeta, cu trei-cinci lobi, lung-petiolate, iar cele tulpinale cu trei
lobi si scurt petiolate sunt late, dublu-serate pe margine. Cerentelul infloreste in perioada
mai-octombrie.

Cerentelul contine tanin (10-18 %), ulei volatil, geina, enzima geaza. Rizomii si radacinile
mai contin amidon, zaharoza, rafinoza, substante amare, gumirezine, saruri minerale.

Rizomul si radacinile de cerentel se recolteaza toamna si primavara. Se spala intr-un curent


de apa si se usuca la soare, in strat subtire. Uscarea artificiala se poate efectua la 35 C. Se
pastreaza in pungi de hartie.

Principiile active din Cerentel au actiune astringenta, analgezica, antiseptica. Provoaca


strangerea tesuturilor, modereaza secretiile, usureaza cicatrizarea, suprima temporar
durerea, usureaza coagularea sangelui, diminueaza sau inlatura spasmele muschilor,
modifica mediul inlaturand posibilitatea inmultirii microbilor, impiedica infectiile microbiene si
putrefactia.

Utilizarea cerentelului este indicata in abcese dentare, gingivite, amigdalite, plagi.