INVATAM ROMANA

Poate parea ciudat sau peste masura de naiv, dar -DA- chiar vreau sa va ajut sa
invatam cate ceva despre limba si literatura romana. Tineti-mi pumnii, si urati-
mi succes!
Acest blog
Link de aici
Lista mea de bloguri
Web
Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate
postrile
Se afieaz postrile cu eticheta TEORIE DE TOT FELUL. Afiai toate
postrile
MIERCURI, 13 IANUARIE 2010

ROMAN AL EXPERIENTEI/ROMAN PSIHOLOGIC

Romanul experientei valorifica trairea cat mai intensa, in plan interior, de catre
personaje, a unor experiente definitorii. Proza experientei se bazeaza pe
crearea impresiei de autenticitate prin utilizarea unor elemente care tin de
realitate (jurnal, elemente autobiografice, scrisori)
Estetica autenticitatii (care sta, deci, la baza romanului experientei) are in
vedere confesiunea personajului-narator la persoana I, introspectia, autoanaliza
lucida, tehnica narativa moderna a "punerii in abis"(de ex, introducerea in
naratiune a fragmentelor de jurnal), stilul anticalofil, (si numai la Camil Petrescu,
notele de subsol tot la persoana I, care sustin chiar identitatea autor-narator!!!)

Romanul psihologic/de analiza are drept obiect investigarea detaliata a vietii

interioare, observarea psihologica, iar drept subiect are cazurile de
constiinta.Este scris de obicei la persoana I (perspectiva narativa subiectiva),
pentru ca pune accent pe descrierea starilor sufletesti, a problemelor de
constiinta sau chiar patrunderea in zonele obscure ale inconstientului.
Proza de factura subiectiva are drept caracteristici: perspectiva narativa
"faramitata", relativizata, timpul subiectiv, fluxul constiintei, memoria afectiva,
naratiunea la persoana I, luciditatea autoanalizei, anticalofilismul, introspectia
(utilizata nu numai ca mijloc de autocunoastere, ci si ca mijloc de cunoastere a
celuilalat!), constructia personajelor a caror identitate se construieste treptat,
prin alcatuirea unor "dosare de existenta", dar si autenticitatea definita ca
identificare a actului de creatie cu realitatea vietii, cu experienta nepervertita, cu
trairea febrila)

CONCLUZII
1. Daca citim cu maaaaaare atentie cele doua definitii+trasaturi, observam
foarte multe elemente comune intre cele doua tipuri de romane!
2. LA MODUL ABSOLUT SIGUR, "Ultima noapte...." ESTE ROMAN AL EXPERIENTEI
(Gheorghidiu traieste doua experiente definitorii, dragostea si razboiul, pe care
le traieste atat de intens, incat nu se poate elibera de ele decat scriindu-le-
vezi, iar, identitatea superb realizata autor-personaj; cat despre
autenticitate....E MAESTRU);
3. "Ultima noapte..." este SI roman psihologic, asa cum stiam cu totii;
4. "Maitreyi " este, de asemenea, roman al experientei, insa, cine il alege din
dragoste de Eliade, trebuie sa stie ca subiectul poate fi formulat si asa:Scrie
un eseu de 2 3 pagini, despre particularitile unui roman al
experienei prin referire la o oper literar studiat, aparinnd unui
autor canonic...deci,pentru a nu risca, trebuie sa invete si
"Ultima..."(eu asa as face, dar eu am fost o "olimpica tocilara":)
5. EU cred ca vina acestei confuzii provine de la cine a
conceput cerintele, intrucat nu si-a dat seama de limita ingusta
dintre cele doua tipuri de romane; si mai cred ca sunt prea
multi profesori care nu pot concepe ca se poate folosi aceeasi
opera in aceste cazuri...no comment.
Publicat de PROFADEROMANA la 20:48 1 comentarii Linkuri de ntoarcere
ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

SMBT, 9 IANUARIE 2010

TIPOLOGIA TEXTELOR
TIPOLOGIA TEXTELOR (.M. Adam)
Tipuri sau Mrci lingvistice Genuri de texte ce ntrebri ce
secvene de text probabile aparin sau care au o evideniaz
 Obiectivul lor secven ce aparine specificul textului

unui anume tip de text

TEXTUL NARATIV - repere temporale, mai - romane, nuvele, Cine? Ce face?

ales: atunci, apoi, mai basme... Unde? Cnd? Cum?
trziu... - fapte diverse De ce?

- timpuri verbale: prezent - pasaje de basm, schi,

i perfect compus sau nuvel...

perfect simplu

- lexic: frecvena verbelor

i adverbelor ce insist

asupra aciunii

Testul descriptiv - repere spaiale, mai ales: - pasaje de roman, Ce este descris? De
aici, mai departe, lng ... nuvel, pastelul cine? Cum? De ce?

- timpuri verbale: - plane anatomice

imperfect sau prezent - pasaje de ghid turistic

- lexic: frecvena

substantivului i

adjectivului; verbe ale

strii; cmpuri lexicale ce

asigur unitatea tematic

Testul scenic sau - punctuaie specific - piese de teatru Cine vorbete? Cu

dialogal / - mrci ale enunrii - scene n texte epice cine? Despre ce?
conversaional - conversaii pe viu" Unde? Cnd? De

ce?

Textul - estomparea complet a - unele articole de pres Despre ce suntem

informativ emitorului - rubrici de pres de informai?
a informa - articulaii de tip crono- tipul meteo", anunuri" De cine? Cum? De
logic: mai nti, apoi...; ce?

timp verbal: prezentul

- lexic specific orizontului

tematic

Textul explicativ - estomparea emitorului - manuale colare Ce este explicat? De

- a face s - conectori logici: cauz - - unele texte tiinifice cine? Cum? De ce?
neleag efect: deoarece, deci...

- timp verbal: prezentul

- lexic specific orizontului

tematic

Textul injonctiv - estomparea emitorului - reete La ce se refer

a indica modul de - timpuri verbale: - prospecte indicaiile? Cine le
 aciune imperativ sau infinitiv d? De ce?

Textul - conectori logici: - expuneri, prezentare Cine argumenteaz?

argumentativ deoarece, n consecin, de carte Ce argumenteaz?
a convinge cu toate acestea... - editoriale, cronici i Pe cine dorete s
- lexic, n funcie de comentarii de pres conving? Cui i se

strategia adoptat: neutru opune? De ce?

sau valorizant vs.

devalorizant

Iarasi foarte folositor pentru bacalaureat - oral , mai ales pentru aceia dintre voi
care nu pot invata teorie foarte multa; cititi cu atentie mai ales coloana a 2-a
(marci lingvistice probabile), ca sa va fixati cateva trasaturi ale fiecarui tip de
text. Voi reveni cu detalii, pentru textele narativ si descriptiv (argumentativul l-
am explicat deja)
Publicat de PROFADEROMANA la 20:04 1 comentarii Linkuri de ntoarcere
ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

MARI, 5 IANUARIE 2010

TEXTUL LITERAR SI TEXTUL NONLITERAR

Materialul este luat de pe net, dar consider ca este foarte bine realizat si va ajuta
sa realizati diferenta literar/nonliterar, importanta in rezolvarea unor cerinte de
la proba orala a bacalaureatului.

MESAJUL poate fi structurat sub forma unui TEXT LITERAR sau

NONLITERAR, n funcie de scopul comunicrii i modul particular de
concretizare a informaiei transmise.

A.TEXTUL LITERAR particularizeaz comunicarea artistic, pentru c n

el se recunoate originalitatea reflectrii lumii nconjurtoare de ctre
creatorul operei artistice (populare sau culte). n text se manifest funcia
poetic a limbajului, prin excelen reflexiv, ntruct expresivitatea
coninutului primeaz i nu informaiile oferite.
 B. TEXTUL NONLITERAR este elaborat pentru a comunica un coninut n
care acioneaz, cu precdere, funcia referenial. Vizeaz domenii diverse,
de la cele tiinifice i juridico-administrative la mass-media audio-vizual,
concretizndu-se; cu ajutorul registrelor lingvistice (oral/ scris; popular/
cult; regional, colocvial, argoul i jargonul). Indiferent de textul funcional
reprezentat n comunicare, emitorul abordeaz obiectiv realitatea i
folosete un limbaj comun, convenional, prin excelen tranzitiv (scopul
principal este de a transmite informaii).
TEXTUL LITERAR
- caracter reflexiv
- subiectivitatea emitorului
- nclcarea intenionat a normelor lingvistice

- limbaj expresiv, realizat cu ajutorul figurilor de stil i al procedeelor artistice

- acioneaz funcia poetic
- modalizare afectiv maxim

TEXTUL NONLITERAR
- caracter tranzitiv
- obiectivitatea emitorului
- respectarea normelor de redactare a textului funcional
- limbaj specializat pe domenii de activitate

- acioneaz funcia referenial

- modalizare afectiv minim

Publicat de PROFADEROMANA la 20:28 1 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL
 Reacii:

LUNI, 4 IANUARIE 2010

LITERATURA ROMANA INTERBELICA, PREZENTARE GENERALA

1.)Premise

Perioada interbelic cuprinde anii 1918-1944. Aceasta se

caracterizeaz pe plan european prin nfrngerea Germaniei n timpul
Primului Rzboi Mondial, prbuirea Imperiului Austro-Ungar i Revoluia
din Rusia. Pe plan naional se realizeaz unitatea naional i integrarea
n ritmul european de modernizare.
n literatur tendinele moderniste, care domin n epoc coexista
cu cele traditionaliste . n acest contest se impun personaliti ca Mihail
Sadoveanu, Liviu Rebreanu, Camil Petrescu, Mateiu Caragiale, Tudor
Arghezi, Lucian Blaga, Ion Barbu, Eugen Lovinescu, Tudor Vianu.

2.) Reviste i curente

Dup Primul Rzboi Mondial, ziarele cu pagin literar i revistele

literare sporesc la numr.
Viaa romneasc. Apare la 6 martie 1906 la Iai sub conducerea lui
Constantin Stere, i Paul Bujor, director tiinific devine profesorul dr.
Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion
Botez, Garabet Ibrileanu. Din 1915 directorul unic al revistei rmne
Garabet Ibrileanu (important critic literar al epocii, de orientare
poporanista). n timpul Primului Rzboi Mondial, revista i nceteaz
apariia pn n 1920 cnd reapare sub conducerea lui Ibrileanu. Din
1930 revista se mut la Bucureti, conducerea fiind preluat de Mihail
Ralea i George Clinescu. Din 1948 va aparea seria care continu i
astzi.
n Viaa romneasc accentul se pune pe
 autenticitatea i specificul naional nelese ca dimensiune social,
importante fiind poporul i rasa
europenizarea ca asimilare a spiritului naional
repudierea decadentismului i simpatia pentru rnime.
n jurul acestei reviste se dezvolt curentul literar cunoscut sub
numele de Poporanism. Dintre scriitori de la Viaa romneasc
amintim pe Calistrat Hoga, Jean Bart, Ptcanu, M. Sadoveanu,
G.Toprceanu, Ionel Teodoreanu i alii..
Revista Sburtorul apare la Bucureti ntre anii 1919-1922 i apoi ntre
1926-1927. Coordonator este criticul Eugen Lovinescu, teoreticianul
Modernismului. Cenaclul cu acelasi nume va avea o existena mai
ndelungat ,ntre 1919-1947.Obiectivele gruprii erau:
promovarea tinerilor scriitori;
imprimarea unei tendine moderniste n evoluia literaturii romne.
Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu,
Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Clinescu, Pompiliu
Constantinescu.
Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai ndelungat de
constituire. Eugen Lovinescu i dezvolt concepiile sale moderniste n
lucrrile Istoria civilizaiei romne moderne i Istoria literaturii
romne contemporane.
Dintre colaboratorii la revista Sburtorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie
Vorunca, Tristan Tzara i alii.
Revista tradiionalist Gndirea apare la Cluj n 1921 sub conducerea
lui Cezar Petrescu i I.Cucu. n 1922 revista se mut la Bucureti i trece
sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua s apar pn n 1944.
Dintre scriitorii tradiionaliti care au colaborat in paginile revistei se pot
mentiona poetii Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre
prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale i dintre dramaturgi Adrian
Maniu i Lucian Blaga.
Revista fundaiilor regale apare lunar la Bucureti n dou
serii:prima ntre 1934-1945 i a doua ntre 1945-1947. Revista i propune
s fie o publicaie cu rdcini n toate terenurile activitii naionale.
Primul redactor-ef al revistei este Paul Zarifopol, care orienteaz
revista pe direcia maiorescian. Dup 1934 conducerea revistei o ia
 Camil Petrescu i apoi D. Caracostea. Seria nou apare sub conducerea
lui Al. Rosetti.
Dintre colaboratorii revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala
Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu.
n aceast perioad apar si publicaii de avangard. Avangardismul
european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit
Dadaism. Acesta a fost iniial la Zrich de Tristan Tzara (scriitor evreu de
origine romana). Dadaitii i exprimau dispreul fa de o lume
incapabil s opreasc barbaria i crima. Ei cultivau antiliteratura,
antimuzica, antipictura, ajungnd n domeniul absurdului. Din acest
curent decurg curentele de avangard: constructivismul i
suprarealismul.
Constructivismul romnesc s-a grupat n jurul revistei
Contemporanul condus de Ion Vinea. Constructivitii subliniau
necesitatea unei corespondene ntre art i spiritul contemporan al
tehnicii moderne care inventeaz forme noi, concurnd natura.
Colaboratorii ai revistei vor fi scriitorii T.Arghezi, Ion Barbu, Camil
Petrescu, dar i pictori i sculptori dintre care Constantin Brncui. Sunt
i alte reviste constructiviste ca Integral i Punct.
Suprarealismul a fost teoretizat i practicat la revistele Alge i
Urmuz. Suprarealismul urmrea prin programul su ptrunderea artei
n planul incontientului, al visului, al delirului n care spaiile umane
scap controlului contientei. Dintre reprezentaii suprarealismului
amintim pe plan european pe: Louis Aragon, dintre pictori Pablo Picasso,
iar dintre scriitorii romni pe Aurel Baranga, Saa Pan i chiar Tudor
Arghezi.

3.) Proza din perioada interbelic

Anii interbelici se caracterizeaz n literatura romn printr-o

remarcabil dezvoltare a romanului care n scurt timp atinge nivelul
valoric european.
Romanul romnesc i lrgete tematica, el cuprinznd medii
sociale diferite i problematici mai bogate i mai complexe.
Un an de referin pentru romanul romnesc este 1920, cnd apare
Ion al lui Liviu Rebreanu. Pn la acest roman au aprut i altele, cum
 sunt Ciocoii vechi i noi al lui Nicolae Filimon, Ciclul Comanestenilor
(Viata la tara, Tanase Scatiul) al lui Duiliu Zamfirescu, Mara de Ion
Slavici i Neamul Soimretilor de Mihail Sadoveanu. Ion este ns
primul roman romnesc comparabil cu capodoperele universale prin
impresia copleitoare de viaa pe care o degaj.
n romanul interbelic se continu inspiraia rural prin operele lui
Sadoveanu, i Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare i cu
modaliti specifice. Acum apar si romanele citadine n care cadrul de
desfurare al aciunii este oraul modern. Aa avem creaiile lui Camil
Petrescu, George Clinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de
mediul citadin se dezvolt i problema intelectualului strlucit ilustrat
de romanele lui Camil Petrescu.
n aceasta perioada se intensific dezbaterile cu caracter teoretic
n legtur cu romanul. Astfel, Garabet Ibrileanu n studiul Creaie i
analiz constat existenta a dou principale tipuri de roman:
romanul de creaie, care prezint personajele ndeosebi prin
comportamentul lor
romanul de analiz care este interesat de viaa interioar,de psihic.
Mare importan o are n domeniul teoretic conferina lui Camil
Petrescu Noua structura i opera lui Marcel Proust . Din acest
studiu se deprinde o nou viziune asupra posibilitilor de cunoatere a
fiinei umane n acord cu evoluia filozofiei i tiinelor.
n acelasi timp,romancierii experimenteaz acum tehnici
inovatoare ale romanului modern :
tendina de revenire critica la modelele tradiionale precum cel
balzacian pe care George Clinescu l folosete n Enigma Otiliei. El
considera absolut necesar dezvoltarea romanului romnesc pe linia
studiului caracterului ;
valorificarea elementelor specifice romanului de analiza : introspectia,
fluxul memoriei, relatarea subiectiva la persoana I, tehnica jurnalului si
a colajelor, autenticitatea, anticalofilia (vezi Camil Petrescu, dar si
Mircea Eliade, in Maitreyi) ;
explorarea valentelor simbolice la Mateiu Caragiale si fantastice la
Mircea Eliade.
 Pe lng roman n proza interbelic se dezvolt: nuvela prin Gib
Mihescu, reportajul literar la Geo Bogza i proza original (antiproza) lui
Urmuz, deschiztoare de drumuri pentru literatura deceniilor urmtoare.
De asemenea, continua si proza cu valente traditionaliste (romanul de
inspiratie mitica, romanul istoric) prin reprezentantul sau de seama,
Mihail Sadoveanu.

NOTA
Pentru poezia interbelica, a se vedea prezentarile separate ale
poetilor : George Bacovia (simbolist), Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Ion
Barbu (modernisti), Ion Pillat (traditionalist). Totusi, asa cum se poate
observa si din prezentarea revistelor vremii, poetii interbelici au
cochetat cu mai multe orientari, ei neputand fi incadrati foarte usor intr-
un singur curent literar. Dar, pentru a fi in acord cu programa de
bacalaureat, ne vom referi la ei asa cum am spus mai sus.

Publicat de PROFADEROMANA la 20:41 0 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

LUNI, 30 NOIEMBRIE 2009

PERIODIZAREA LITERATURII ROMANE

Va propun un material care sa va ajute sa intelegeti mai bine pe unde se

afla scriitorii studiati in cei patru ani de liceu

Periodizare succinta
a literaturii romane

I Literatura romana veche (sec al XVI-lea - sfarsitul sec. al XVIII-

lea ~ 1780)

sec al XVI-lea
 - 1521 - primul document scris in limba romana "Scrisoarea lui Neacsu din
Campulung" adresata lui Johannes Benkner, judele Brasovului.
- traduceri in limba romana a unor texte religioase: "Psaltirea scheiana", "Psaltirea
voroneteana", "Psaltirea Hurumuzachi", "Codicele voronetean".
- "Invataturile lui Neagoe Basarab catre fiul sau Theodosie" - carte initiatica.
- incep sa apara cronicile de curte scrise din porunca domneasca; cei mai
importanti cronicari au fost Macarie, Azarie si Eftimie.
- activitatea tipografului Coresi, care tipareste carti in limba slovana, dar si in
limba romana (cartile tiparite de el vor contribui la formarea limbii romane
literare)

sec al XVII-lea

- tipariturile religioase: Cazania mitropolitului Varlaam,"Noul Testament de la

Balgrad" (Alba-Iulia) scris de mitropolitul Simion Stefan in 1648, "Psaltirea in
versuri" a mitropolitului Dosoftei, atestata in 1673, "Biblia de la Bucuresti" (1688).
- "Letopisetul Tarii Moldovei", inceput de Grigore Ureche, care se refera la
perioada 1359-1594 ; va fi continuat de Miron Costin, care va scrie despre
evenimentele istorice cuprinse intre 1594-1661, apoi Ion Neculce il va continua pe
Miron Costin, referindu-se la perioada cuprinsa intre anii 1661-1743.
- Grigore Ureche si Miron Costin au fost asimilati umanismului romanesc din sec al
XVII-lea, diferit de cel al Renasterii din sec al XV-lea.Ambii cronicari studiaza la
Polonia, primul la Liov, al doilea la Bar, stiintele umane: greaca, latina, istoria,
retorica, literatura antichitatii, filosofia.
- Miron Costin este si creatorul primului poem filosofic romanesc: "Viata
lumii".Acesta cuprinde cateva motive preluate de la autorii antici: "fortuna
labilis"(soarta schimbatoare), "fugit irreparabile tempus"(trecerea inevitabila a
timpului), "ubi sunt qui ante nos" (unde sunt cei de dinaintea noastra).O lucrare
importanta a lui Miron Costin este "De neamul moldovenilor", in care constata
latinitatea limbii si poporului roman, la fel ca in Letopiset.
- Ion Neculce este singurul dintre cronicarii moldoveni care nu studiaza in
strainatate, stilul sau fiind mult mai aproape de oralitate.Inaintea Letopisetului,
Neculce introduce culegerea de legende "O sama de cuvinte" (42 de legende).
 - exista si cronicarii munteni, dar acestia nu dau dovada de talent literar, ca
Grigore Ureche, Miron Costin, Neculce.Cei mai importanti cronicari munteni au
fost stolnicul Cantacuzino, Radu Greceanu si Radu Popescu.

la sfarsitul sec al XVII-lea si inceputul sec al XVIII-lea

- personalitatea care se impune este Dimitrie Cantemir, cel mai important umanist
roman.Este cunoscator a noua limbi straine: turca, rusa, engleza, franceza,
greaca, latina, germana, persana, italiana.Dimitrie Cantemir a scris numeroase
lucrari in diferite domenii: istorie, lingvistica, filosofie, etnografie, folclor,
geografie, muzica.Este si creatorul primului roman romanesc, "Istoria ieroglifica",
in care procedeul dominant este alegoria.

II Literatura romana premoderna (1780-1821) - perioada de

tranzitie spre literatura moderna

la sfarsitul sec al XVIII-lea

- se remarca miscarea ideologico-politica si cultural-literara, cunoscuta sub

denumirea "Scoala ardeleana".Gruparea apare in Transilvania si reprezinta
Iluminismul romanesc. Ardelenii lupta pentru drepturile romanilor in Transilvania,
continuand ideile cronicarilor moldoveni (Grigore Ureche, Miron Costin, Ion
Neculce), privitoare la originea latina a limbii si poporului roman.Cei mai de seama
reprezentanti ai scolii ardelene au fost: Samuil Micu, Gheorghe Sincai, Petru Maior
si Ion Budai-Deleanu. Ultimul scrie epopeea eroi-comico-satirica "Tiganiada".
- tot acum se remarca activitatea poetilor Vacaresti (Ienachita, Alecu, Nicolae,
Iancu).
- Costache Conachi, Dinicu Golescu, Anton Pann

III Perioada pasoptista(1821/30-1860)

In "Originile romantismului romanesc", Paul Cornea imparte pasoptismul in doua

etape, in functie de manifestarea critica:
- 1820-1840, perioada tutelata de Ion Heliade-Radulescu (scrieti orice, baieti,
numai scrieti inceputurile literaturii, cand nu se face diferenta intre traduceri si
opere originale)
 - 1840-1860, etapa directionata de Mihail Kogalniceanu.Acesta va publica in primul
numar al revistei "Dacia literara", aparut in 1840, celebra sa "Introductie".Aceasta
reprezinta manifestul romantismului romanesc, pentru ca impune unificarea
culturala a tuturor romanilor, crearea unei literaturi originale prin autohtonizarea
inspiratiei.Critica promovata de Mihail Kogalniceanu este una nepartinitoare: "Vom
critica cartea, iar nu persoana".Kogalniceanu enumera trei surse de inspiratie, pe
care le vor urma scriitorii pasoptisti: istoria nationala, geografia patriei, datinele
si obiceiurile poporului roman .
Prozatori: Ion Heliade-Radulescu, Mihail Kogalniceanu (romanul "Tainele inimii",
fiziologiile "Fiziologia provincialului in Iasi", "Adunari dantuitoare"), Costache
Negruzzi ("Alexandru Lapusneanul", "Aprodul Purice", "Sobieski si romanii"),
Dimitrie Bolintineanu (romanele "Manoil" si "Elena").
Poeti: Ion Heliade-Radulescu (balada "Zburatorul"), Grigore Alexandrescu (fabule,
satire, epistole, meditatii), Dimitrie Bolintineanu ("Legende istorice"), Vasile
Alecsandri ("Doine", "Lacramioare", "Suvenire", "Margaritarele", "Pasteluri").
Dramaturgi: Vasile Alecsandri (comediile "Chirita in Iasi", "Chirita in provintie",
"Chirita in voiaj", "Chirita in balon").
Altii: Alecu Russo ("Cantarea Romaniei"), Nicolae Balcescu ("Romanii supt Mihai
Voievod Viteazul"), Ion Ghica.
postpasoptismul (etapa de tranzitie de la perioada pasoptista la epoca Junimii)

- reprezentanti: Nicolae Filimon ("Ciocoii vechi si noi" (1863)), Alexandru Odobescu

(nuvelele istorice "Doamna Chiajna", "Mihnea Voda cel Rau"), Bogdan Petriceicu
Hasdeu ( Rasvan si Vidra )

IV Perioada junimista sau a Marilor Clasici (1860 - sfarsitul sec al

XIX-lea)

- in 1864 este infiintata societatea Junimea, al carei mentor este Titu

Maiorescu.Junimistii (Titu Maiorescu, Iacob Negruzzi, Vasile Pogor, Petre Carp)
editeaza si o revista, "Convorbiri literare", condusa de Iacob Negruzzi.In aceasta
revista vor publica cei mai importanti scriitori ai vremii: Mihai Eminescu, I.L.
Caragiale, Ioan Slavici, Ion Creanga.Ei au pus bazele literaturii romane moderne si
de aceea au fost numiti si marii clasici.
 V Perioada de tranzitie, intre epoca "Junimii" si perioada
interbelica (incepe din primele decenii ale sec XX si se continua
pana la Primul Razboi Mondial)

- in aceasta etapa de tranzitie apar reviste cu tenta traditionala, cum au fost

"Samanatorul", (in care publica si George Cosbuc) si "Viata romaneasca".
- In ceea ce priveste poezia, se remarca dorinta aparitiei unui nou Eminescu.Dupa
moartea marelui poet, poezia romana se afla in impas.Se naste fenomenul
epigonismului eminescian, mai ales prin Alexandru Vlahuta.Apar insa si poeti
originali, ca Octavian Goga, asimilat directiei poporaniste si George Cosbuc, care a
fost considerat neoclasic, dar si samanatorist.
- Samanatorismul si poporanismul au fost directii autohtone ce au mizat pe
iluminarea prin cultura a oamenilor simpli.Octavian Goga a fost incadrat si
neoromantismului prin spiritul profetic, mesianic.El este un "poet al cetatii",
deplangand soarta romanilor din Ardeal.Tema melancoliei este dominata in lirica
sa, lacrima individuala subsumandu-se celei colective.
- Se afirma primul mare simbolist, Alexandru Macedonski ; in revista sa, Literatorul,
va promova poetii noii generatii

VI Perioada interbelica (1918-1944)

- directiile traditionale anterioare, samanatorismul si poporanismul sunt

continuate printr-o noua tendinta, denumita traditionalism.In opozitie, se naste
modernismul.Confruntarea traditionalism-modernism este si de ordin
ideologic.Nichifor Crainic, directorul revistei "Gandirea de la Cluj", este unul
dintre cei mai importanti reprezentanti ai traditionalismului.Traditionalistii mizau
pe conservarea valorilor spiritual romanesti, respingand influentele moderne.De
aceea, in scrierile traditionalistilor, obsedanta este aparitia miturilor, traditiilor,
ritualurilor romanesti.Nichifor Crainic, ideologul miscarii traditionaliste, era si un
adept al ortodoxismului.Sub conducerea lui, revista "Gandirea" exacerbeaza rolul
ortodoxismului.Un poet care s-a autointitulat traditionlist a fost Vasile
Voiculescu.In volumele "Parga" si "Poeme cu ingeri", referinta primordiala este
Biblia.Vasile Voiculescu a considerat traditionalismul cea mai valoroasa tendinta
din literatura romana, integrandu-i aici pe toti marii poeti, inclusiv pe Eminescu.
- cultura romaneasca este, in perioada interbelica, duala.Pe de o parte, exista
dorinta ramanerii in datele traditiei, iar pe de alta parte, deschiderea catre
occident, prin modernism.Mentorul modernismului a fost Eugen Lovinescu, cel care
a condus revista "Sburatorul", de la Bucuresti.Lovinescu defineste modernismul in
datele sincronismului.El considera ca o cultura minora, cum este a noastra, trebuie
sa se sincronizeze celei occidentale, considerate superioara.Criticul aminteste de
un "spirit al veacului"(saeculum), caruia trebuie sa i se supuna si cultura
romana.Moernistii fie negau traditia, fie aceasta li se parea insuficienta.Totusi,
scriitorii valorosi s-au situat intre aceste doua directii, pentru ca, in creatiile lor
sunt vizibile elemente traditionale, dar si moderne.Astfel, Tudor Arghezi si Lucian
Blaga, care din punct de vedere didactic apartin modernismului, au in vedere si
elemente ale traditiei.In volumele "La cumpana apelor", "La curtile dorului", Lucian
Blaga creeaza din satul romanesc un adevarat spatiu paradisiac.Intr-unul dintre
aforismele sale, autorul chiar afirma ca "eternitatea s-a nascut la sat". Paradoxal,
si Vasile Voiculescu se raporteaza la influentele modernitatii in ultimul sau volum
de poezii, intitulat "Ultimele sonete inchipuite ale lui William Shakespeare".
- La limita modernismului se situeaza curentele de avangarda: integralismul,
constructivismul, futurismul, dadaismul, suprarealismul.Reprezentantii avangardei
romanesti au fost Ion Vinea, Ilarie Voronca, Sasa Pana, Urmuz, Tristan Tzara,
Stefan Roll.
Poeti modernisti: George Bacovia (simbolism), Lucian Blaga (expresionist),
Tudor Arghezi, Ion Barbu.
Poeti traditionalisti: Vasile Voiculescu, Ion Pillat.
Prozatori moderni: Camil Petrescu, Hortensia Papadat-Blugescu, Anton Holban,
Gib Mihaescu.
Alti prozatori: Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu, George Calinescu, Mircea
Eliade, Mateiu Caragiale.
Dramaturgi: Camil Petrescu ("Jocul ielelor"), Lucian Blaga, Tudor Musatescu, Al
Chiritescu ("Gaitele").
Critici: Eugen Lovinescu, Nichifor Crainic, Garabet Ibraileanu, Serban
Cioculescu, Vladimir Strainu, Perpessicius.

VII Perioada postbelica (contemporana) - dupa al II-lea razboi

mondial

este alcatuita din trei etape:

 prima etapa corespunde perioadei proletcultiste, cand literatura era adiacenta
politicii de partid, cand nu esteticul conta, ci limbajul propagandei.Operele
marilor scriitori care traiesc dupa 1944 sunt interzise.Sunt promovati autorii care
scriu pentru partid : Dan Desliu, Maria Banus, Veronica Porumbacu, Andrei Toma.
cea de-a doua etapa incepe dupa 1960, printr-o noua generatie de scriitori, ce
readuce literatura la datele ei estetice.In poezie se remarca Nicolae Labis, Nichita
Stanescu (neomodernism), Stefan Augustin Doinas, Marin Sorescu, Ana Blandiana,
Emil Brumaru, Mircea Dinescu.In proza se impun Marin Preda, Stefan Banulescu,
Sorin Titel, Nicolae Breban, Augustin Buzura.Printre dramaturgi se numara: Marin
Sorescu, Ion Baiesu, Paul Everac, iar in critica: Eugen Simion, Alexandru Piru,
Nicolae Manolescu, George Ivascu.
cea de-a treia etapa coincide cu sfarsitul sec al XX lea (1980) si inceputul sec al
XXI-lea.Este etapa scriitorilor postmodernisti: Mircea Cartarescu, Alexandru
Musina, Traian T Cosovei.Scriitorii postmodernisti impun un limbaj ironic,
artificial, cu elemente din civilizatia moderna, iar personajele create sunt, de
fapt, simboluri.In postmodernism dispar granitele dintre genuri si specii.Discursul
este fragmentat.
Publicat de PROFADEROMANA la 20:34 1 comentarii Linkuri de ntoarcere
ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

VINERI, 27 NOIEMBRIE 2009

.

Publicat de PROFADEROMANA la 23:35 0 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

SMBT, 21 NOIEMBRIE 2009

DACIA LITERARA
 Aparuta intr-o perioada dificila pentru publicatiile autohtone,revista Dacia
Literara a simbolizat un nou inceput pentru literatura romana, reprezentand o
noutate a presei.Intr-o perioada in care putinele publicatii existente prezentau
preponderent fapte politice,Dacia Literara a fost pata de culoare din presa
romaneasca,prin caracterul sau literar.
Toate acestea se regasesc mentionate in articolul-program al revistei,
semnat de Mihail Kogalniceanu in calitate de editor.Publicata la 30 ianuarie
1840,revista marcheaza un punct de cotitura in literatura romaneasca.
In Introductie ,articolul prezinta realitatile vremii in privinta publicatiilor
nationale.Sunt mentionate circumstantele politice anterioare ce au impiedicat
dezvoltarea presei pana la momentul respectiv.Acesta aduce in discutie si
celelalte ziare nationale, Curierul Romanesc(1829, IH Radulescu) ,Albina
Romaneasca (1829, Gh Asachi) si Foaia Inimii(1838, G Baritiu). Acestea ,,au mai
mult sau mai putin o colora locala si includ prea multa politica fara sa puna
accentul necesar pe literatura. Astfel, Dacia Literara este prima revista care se
angajeaza sa publice doar lucrari literare si din toate zonele tarii ,realizandu-se
o unificare a romanilor pe plan literar.Se va cere, de asemenea, si originalitate
in creatiile publicate, ( ,, fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa, cu chipul
sau),astfel promovandu-se cultura nationala si eliminandu-se treptat puternica
influenta a operelor straine.
Sunt mentionate minusuri ale literaturii vremii, cum ar fi lipsa originalitatii
in operele literare, care deja sunt putine ca numar, dar si multitudinea
traducerilor incorecte. Traducerile sunt admise doar daca sunt corect
realizate.Acesta mai subliniaza si ca ,,Traductiile nu fac insa o literatura.Mai este
specificat si faptul ca revista va evita pe cat posibil scandalurile: ,, Iubitori ai
pacei,nu vom primi nici in foaia noastra discutii ce ar pute sa se schimbe in
vrajbe.
Mihail Kogalniceanu anunta si intentia revistei de a-si exprima parerea
asupra respectivelor opere, asftel anuntand critica de mai tarziu:,,Critica noastra
va fi nepartinitoare; vom critica cartea, iar nu persoana.Obiectivul revistei este
de a oferii tarii ,,o limba si o literatura nationala.
Mai apoi sunt ilustrate marile teme romantice, istoria, natura si
obiceiurile romanesti,care ar trebui sa slujeasca autorilor drept surse de
inspiratie : ,,Istoria noastra are destule fapte eroice,frumoasele noastre tari sunt
destul de mari,obiceiurile noastre sunt destul de pitoresti si de poetice pentru ca
sa putem gasi si noi sujeturi de scris,fara sa avem pentru aceasta trebuinta sa ne
imprumutam de la alte natii.Tocmai de aceea revista a fost considerata
manifestul romantismului romanesc.
La finalul articolului sunt precizate rubricile ce vor exista in revista, aticole
originale, compunerile originale,critica noilor aparitii si Telegraful Daciei, care va
include stiri,informatii,noutati,etc.

Multi dintre scriitorii ulteriori au urmat sfaturile date de Kogalniceanu in

articolul program,ei inspirandu-se fie din istoria nationala,fie din frumusetile
naturii.Astfel de exemple sunt Grigore Alexandrescu si Vasile Alecsandri.
Grigore Alexandrescu a optat pentru temele istorice, in opere precum
Rasaritul Lunii.La Tismana, Mormintele.La Dragasani si Umbra lui Mircea.La
Cozia. Aceasta din urma debuteaza cu strofa pe care George Calinescu o aprecia
ca fiind geniala prin muzicalitate si inteles.Ea contine mai multe motive,printre
care motivul apei,motivul apusului,al zidurilor si al turnurilor,toate fiind de
factura romantica.
In prima strofa ,cititorul este introdus treptat in lumea prezentata, apusul
fiind poarta de trecere intre 2 lumi, intre realitate si fantastic, intre prezent si
trecut, intre zi si noapte. Se remarca multitudinea figurilor de stil, inversiuni ,,ale
turnurilor umbre, asonanta vocalei ,,u,personificare,,ale turnurilor umbre.se
intind,se prelungesc, si metafore ,,-ale valurilor mandre generatii spumegate.
In strofa a doua se trece la tabloul nocturn,simtindu-se nelinistea naturii,
framantare acesteia.Apar motivul noptii si cel al naturii,ambele romantice.
In strofele3-4 apare umbra fostului domnitor reusind sa ingenuncheze
intreaga natura.Aceasta aduce cu ea si amintirea vremurilor trecute: ,,marea
fantoma face semnda o porunca/Ostiri,taberi fara numar imprejuru-i inviez.
In strofele5-7, elementele naturii sunt din nou personificate.Invocatia
Oltului il prezinta pe acesta ca fiind in afara timpului,si omniscient martor al
bataliilor trecute.Mircea este pus alaturi de alte mari figuri istorice ale poporului
roman,si anume Traian si Decebal, prin epitet hiperbolizant.Seria elementelor
naturale personificate continua cu personificarea dealului,,Mircea!Imi raspunde
dealul;urmat apoi de Dunare:,, Unul altuia ii spune;Dunarea se instiinteaza.
In strofa a 8-a apare din nou motivul timpului imbinat cu momente
istorice,ambele romantice.Acestea sunt inglobate intr-un pasaj oda, in care
domnitorul este preamarit.Urmeaza pasajul meditativ, imbinandu-se din nou mai
multe specii literare.In strofele treisprezece si paisprezece apar pregnant
elementele clasice,prin meditatia asupra razboiului, simtindu-se amprenta
razboiului.Pasajul clasic este urmat de inca un pasaj romantic,tot de doua strofe.
Umbra lui Mircea se intoarce in mormant,natura revenind treptat la starea
initiala.Poezia se incheie cu aceleasi versuri ca si in prima strofa,,Si-ale valurilor
mandre generatii spumegate/Zidul vechi al manastirei in cadenta il
izbescrealizandu-se simetria.
Poezia contine 16 strofe,ritm trohaic,cu masura de 16-17 silabe.
Poezia imbina mai multe specii literare,si anume meditatia,oda si in unele
pasaje, pastelul.De asemenea, imbina curentul clasic cu cel romantic.
Elementele clasice apar in versificatie, datorita organizarii poeziei in catrene, a
rimei incrucisate,si a masurii de 16-17 silabe.Tot ca element clasic poate fi privita
simetria poeziei realizata prin repetarea versurilor ,,Si-ale valurilor mandre
generatii spumegate/Zidul vechi al manastriei in cadenta il izbesc., la inceputul
si la sfarsitul poeziei.Un alt element de factura clasica este si pasajul meditativ,in
care este prezentat razboiul printr-o perspectiva rationala.Elementele romantice
sunt insa pregnante,prin numeroasele figuri de stil,printre care si antiteza trecut-
prezent din strofa a treisprezecea,dar si prin motivele prezente: motivul trecerii
timpului,motivul noptii,al naturii, apei, al zidurilor vechi,al valurilor,al turnurilor
si al apusului.Tocmai datorita acestor imbinari Grigore Alexandrescu a fost
numit ,,un clasic printre romantici si un romantic printre clasici

Un alt scriitor ce a urmat sfaturile prezentate in articolul program al Daciei

Literare este Vasile Alecsandri.Dupa ce se remarcase prin volumul de poezii
populare Poezii poporale ale romanilor.Balade (cantece batranesti)adunate si
indreptate de Vasile Alecsandri,acesta revine in literatura romana prin pastelurile
sale. ,,Acel rege al poeziei,vesnic tanar si ferice cum l-a numit Eminescu in
Epigonii a fost cel care a slefuit aceasta specie, servind mai tarziu drept exemplu.
Acesta a compus pasteluri pentru fiecare anotimp, pentru el primavara avand
trairea cea mai intensa,fiind un timp al renasterii, vara reprezentand un moment
al bucuriei ,in care lumina solara abunda. Toamna este prezentata ca fiind
anotimpul bogatiei,al stingerii vegetalului,inducand o stare de melancolie.In ciuda
faptului ca poetul o detesta,iarna se bucura de un statut special in opera acestuia.
In poezia Malul Siretului , anotimpul prezentat este vara.intr-un mediu linistit
de campie. Dimineata este prezentata intr-o aura de mister dar si prospetime :
,,Aburii usori ai noptii ca fantasme se ridica/Si plutind deasupra luncii printre
ramuri se despica.Apar diferite procedee stilistice,cum ar fi personificarea,,raul
luciu se-ncovoaie, epitetul,, raul luciu,comparatia ,,raul luciu se-ncovoaie sub
copaci ca un balaur dar si metafora ,,Ce in raza diminetii misca solzii lui de aur.
In cea de-a doua strofa apare eul liric drept prezenta centrala,la
amiaza.Aceasta este dezvaluita de verbele si pronumele la persoana I singular:
,,Eu, ,ma duc , ,,ma asez , ,,privesc.Datorita abundentei verbelor de
miscare:,,ma duc, ,,curge, ,,se perde, ,,se schimba, ,,sapand, se creeaza
dinamismul peisajului prezentat.Se creeaza si o antiteza intre dinamismul naturii
si imaginea statica a eului liric.
Din nou figurile de stil abunda,printre care enumeram personificarea apei,,Si
privesc cum apa curge si la cotiri ea se perde/Cum se schimba-n valurele pe
prundisul lunecos.Poetul foloseste arhaisme fonetice cum ar fi ,,nasipos,
,,perde, ,,bulboace, acestea avand rolul de a evidentia opera si de a pastra
culoarea locala,dupa cum afirma si Mihail Kogalniceanu in articolul program
:,,Fiestecarele cu ideile sale,cu limba sa,cu chipul sau
In cea de-a treia strofa, elementul acvatic redevine centrum mundi.Din
nou verbele de miscare: ,,se coboara, ,,salta , ,,se abat, ,,batand marcheaza
efervescenta perisajului.Astfel este subliniat ciclul neoprit al naturii.Ca figuri de
stil se observa personificari,, salcie pletoasa lin pe balta se coboara, epitete,,
viespe sprintioara si anafora prezentaprin repetarea la inceputul versurilor a
cuvantui ,,Cand.
In ultima strofa poetul revine in cadru,prezenta lui fiind semnalata de
pronumele la persoana I singular:,,mea, ,,-mi, ,,mine.In finalul strofei apare
elementul pitoresc reprezentat de soparla de smarald,care inveseleste
peisajul,incheind poezia cu o nota de optimism si potentand frumusetea
acestuia.Poezia imbina elementele romantice,tema naturii,descrierea frumusetii
acesteia,cu cele clasice reprezentate de organizarea versurilor in catrene,rima
imperecheata,masura de 16 silabe,si ritmul trohaic.

Odata cu articolul-program al lui Kogalniceanu, un nou punct de vedere

asupra literaturii a aparut. Multi dintre scriitorii vremii s-au decis sa urmeze
sfaturile oferite in acel articol,drept dovada doi mari poeti ai literaturii
romane,Alexandrescu si Alecsandri.Ambii au preluat teme romantice in scrierile
lor,Alexandrescu tema istoriei si Alecsandri tema naturii.In ambele poezii figurile
de stil abunda,spre deliciul cititorilor.Ambii scriitori imbina in operele lor curentul
clasic cu cel romantic,cel clasic fiind de cele mai multe ori reprezentat prin
versificatia poeziei.Cei doi scriitori si-au pastrat modul de gandire si culoarea
locala in opere,astfel dovedind originalitate.Amandoi abordeaza teme specifice
poporului nostru,Grigore Alexandrescu alegand momente din istoria romanilor,iar
Vasile Alecsandri alegand frumusetea naturii de pe meleagurile romanesti.
Dacia Literara a fost publicatia care a redresat literatura romana si care a
oferit impulsul necesar pentru dezvoltarea unei adevarate literaturi nationale.

Publicat de PROFADEROMANA la 14:19 0 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

ILUMINISMUL

Iluminismul

Caracterizat prin profunde schimbri n structura societii, determinate de

ascensiunea burgheziei care se afirm n numele unei noi concepii despre lume,
natur i societate, ca i prin efervescena de idei produs de cercetrile din
domeniul matematicii i fizicii, secolul al XVIII-lea aduce n cele mai multe ri
europene nzuina puternic de nnoire, existent pe toate planurile culturii.
Iluminismul a pretins eliberarea fiinei umane de sub tutela sa autoindus.
Tutela este incapacitatea fiinei umane de a-i folosi abilitile cognitive n lipsa
instruciunilor de la o alt persoan. Aceast tutel este auto-indus atunci cnd
cauza sa nu rezid n absena raiunii, ci n absena hotrrii i a curajului de a lua
hotrri fr instruciuni de la o alt persoan. Sapere aude! Avei curajul de a v
folosi propriul sim al raiunii!" acesta este moto-ul Iluminismului (Immanuel
Kant).
 Iluminismul este o replic la adresa barocului, care ncearc s nlture
dogmele religioase i s infiltreze luminarea maselor pe baza experienei proprii.
n multe ri europene, secolul al XVIII-lea a fost numit secolul luminilor,
pentru a se defini specificul unei epoci n care s-a pus accentul pe dezvoltare i
rspndirea cunotinelor culturale, pe ideea luminrii maselor.
Iluminismul sau luminismul este un curent de gndire, cu multiple consecine
pe plan politic, istoric si artistic, care tinde sa emancipeze omul din poziia
rigid n care l fixase filozofia tradiional, pentru a-l face obiectul propriei
sale activiti: prin munc i cultur, omul este perfectibil, ca i societatea pe
care el o construiete. nlocuind concepia static despre om cu una dinamic,
iluminismul e susinut de ideologii claselor dinamice ale societii, de burghezie n
primul rnd. De aceea, a aprut n rile n care burghezia a aprut mai repede
( Anglia i Frana ) i s-a configurat mai trziu acolo unde forele feudale erau mai
puternice ( de ex. n S-E-ul Europei ). Lupta de emancipare a acestei clase
revoluionare s-a sprijinit pe un numr de idei orientate n ntregime pe o direcie
antifeudal. nc din 1688, n cadrul Revoluiei burgheze din Anglia, ncepe s fie
pus sub semnul ntrebrii tot ceea ce era specific epocii feudale. Treptat, se
cristalizeaz o ideologie iluminist care va pregti Marea Revoluie Francez din
1789.
Iluminismul a avut cteva trsturi specifice:
- caracter antifeudal si antidespotic. Toate instituiile feudale erau supuse
unei critici severe: monarhia absolut, bazat pe ideea dreptului divin, biserica,
justiia, coala. Gnditorii iluminiti cer anularea privilegiilor feudale, limitarea
puterii monarhului i acordarea de liberti sociale i politice ntregului popor.
Argumentele pentru justificarea acestor revendicri se bazau pe principiile de
egalitate si libertate, de suveranitate a poporului, pe ideea dreptului natural i a
contractului social, conform crora oamenii se nasc cu aceste drepturi i triesc pe
baza unei nelegeri cu monarhul, pe care pot s nu-l mai accepte dac nu este un
om luminat.
- spiritul raionalist, materialist i laic. n secolul XVIII s-a afirmat raiunea,
fenomenele vieii au cunoscut o interpretare materialist, iar problemele culturii
i ale tiinei au nceput s se separe de cele ale religiei, combtnd fanatismul i
misticismul. Declinul autoritii ecleziastice asupra vieii publice a atras i
revalorificarea mentalitii magice. Practicile oculte nu au mai fost satanizate ( i
condamnate juridic ), ci au nceput s fie depreciate raional ( i luate n
derdere). Magul nu mai este vzut ca un pactant cu diavolul, ci ca un arlatan
abuznd de credulitatea publicului.
- militeaz pentru emanciparea poporului prin cultur;
- ncurajeaz tratarea problemelor sociale in literatur.
- genereaz o literatur cu caracter moralist.
n calitate de curent ideologic i cultural, iluminismul se definete prin:
promovarea raionalismului, caracter laic, antireligios, anticlerical, combaterea
fanatismului i a dogmelor, rspndirea culturii n popor, literatura preocupat
de problemele sociale i morale; teme i motive literare promovate de
literatura iluminist: monarhul luminat , contractul social , emanciparea
poporului prin cultur; Genuri i specii: liric, epic ( povestire, nuvel, roman ),
dramatic ( tragedie, comedie );

Aprut la sfritul secolului al XVIII-lea, micarea iluminist

transilvnean i are rdcinile i explicaia cu trei secole n urm. n 1437, dup
Rscoala de la Boblna, cele trei naiuni - ungurii, saii i secuii - semneaz pactul
Unio trium nationum, prin care romnii, exclui de la drepturile sociale, politice
i religioase, deveneau o naiune tolerat n Transilvania. n 1784, Rscoala lui
Horia, Cloca i Crian zguduie din temelii Imperiul Habsburgic, pretinznd
schimbarea imediat i radical a ornduirii existente. Suspectai de a fi pactizat
cu rsculaii, corifeii colii Ardelene vor fi prigonii de autoriti. coala
Ardelean fost o micare cultural complex i neomogen, reflectnd o
perioad istoric: procesul de formare a burgheziei i a naiunii romne la sfritul
secolului al XVIII-lea i nceputul secolului al XIX-lea.
Iluminismul romnesc se identific n mare msur cu coala Ardelean i cu
ecourile ei n Moldova i ara Romneasc. Aceast micare, ntemeiat sub
semnul iluminismului european, a stat n serviciul idealului naional, la a crui
fundamentare a contribuit hotrtor, prin preuirea istoriei, a istoriei limbii i a
poporului. Iluminismul romnesc va recurge, la rndul su, la argumentele istorice
n favoarea unor revendicri politice. coala Ardelean a pus n micare un
amplu proces de afirmare naional i cultural a romnilor din Transilvania n
a doua jumtate a secolului al XVIII-lea i la nceputul secolului al XIX - lea.
Crturarii acestui curent au adus argumente tiinifice pentru afirmarea
drepturilor romnilor din Transilvania. Activitatea lor tiinific s-a manifestat
pe mai multe planuri: istoric, lingvistic, filosofic, literar.
coala Ardelean a fost o important micare cultural generat de unirea
mitropoliei romnilor ardeleni cu Biserica Romano-Catolic, act n urma cruia a
luat natere Biserica Romn Unit cu Roma. Reprezentanii colii Ardelene au
adus argumente istorice i filologice n sprijinul tezei c romnii transilvneni sunt
descendenii direci ai colonitilor romani din Dacia. Aceasta tez este cunoscut
i sub numele de latinism. Diferena fa de iluminismul francez este dat de
faptul c coala Ardelean nu a constituit un curent anticlerical, micarea
cultural transilvnean pornind tocmai din snul Bisericii Catolice.
Micarea iluminist ilustrat de coala Ardelean a evoluat n mai multe etape:
Etapa pregtitoare, prin lupta pentru revendicri politice i naionale dus de
Inoceniu Micu-Klein, episcopul romnilor unii, care cere drepturi i liberti
pentru romnii din Transilvania, n schimbul unirii cu biserica roman (Sinodul de
la Blaj);
Etapa de elaborare i afirmare a ideologiei naionale: formularea crezului
latinist extremist att pe plan filologic ct i istoric, dezvoltarea nvmntului
romnesc;
Etapa pronunat iluminist (avnd ca moment de vrf iganiada, n care
crturarii se opun aciunii de defimare a romnilor ntreprins de clasele feudale
privilegiate).
Evoluia micrii cunoate dou direcii mai importante: prima are un
pronunat caracter iluminist i urmrete emanciparea poporului, mai ales a
ranilor. Se nfiineaz numeroase coli n limba romn ( Gh. incai nfiineaz
aproximativ 300 de coli ), se scriu abecedare, aritmetici, catehisme, manuale
etc. A doua este erudit i cuprinde tratate de istorie i de filologie, care
urmresc demonstrarea argumentat a originii romane a poporului romn i a
continuitii lui n Ardeal. Treptat, ncepnd cu ultimul deceniu al secolului al
XVIII-lea, afirmarea contiinei naionale n prile vestice ale spaiului romanesc
alimenteaz un program politic cuprinztor, incluznd coala, biserica, aspectele
general-culturale i, n primul rnd, cultivarea limbii.
n ceea ce privete argumentarea latinitii poporului romn, crturarii colii
Ardelene au ncercat s impun ideea originii pur latine a poporului romn,
vehiculnd teoria exterminrii dacilor de ctre romani. Samuil Micu, n lucrarea
Istoria i lucrurile i ntmplrile romnilor dezvolt idei iluministe, moderne,
dar relateaz sec evenimentele sau copiaz pasaje ntregi din cronici. Gheorghe
incai, n Hronica romnilor i a mai multor neamuri dovedete mai mult spirit
critic i ofer o informaie mai bogat, opera sa ncercnd s evidenieze
adevruri istorice. Petru Maior este autorul lucrrii Istoria pentru nceputul
romnilor n Dacia, cu un pronunat caracter polemic, mai curnd un pamflet de
idei dect o cronic, fr valene literare ns.
n direcia lingvistic, crturarii colii Ardelene au susinut ideea originii pur
latine a limbii romne, cernd scrierea cu alfabet latin i adoptarea scrierii
etimologice. Samuil Micu i Gheorghe incai ( Elementa linguae daco-romanae sive
valachicae ) fac o paralel ntre latin i romn, propunnd eliminarea cuvintelor
de alt origine i nlocuirea lor cu neologisme latineti. Lexiconul de la Buda este
un dicionar colectiv care furnizeaz numeroase neologisme romanice, eliminndu-
le pe cele de alte origini. Petru Maior afirm c limba romn provine din latina
popular ( disertaia de la finalul lucrrii Istorie pentru nceputul romnilor n
Dachia ).
Din punct de vedere literar, cea mai valoroas oper pe care o d coala
Ardelean este epopeea lui Ion Budai Deleanu, iganiada.

Autorul i-a declarat modelul n literatura antic ( Homer, Btlia oarecilor

cu broatele ). n Epistola nchintoare ctre Mitru Perea i alctuiete, ca
Cervantes, o biografie fantezist de igan supus austriac, care a participat la
campania din Egipt a lui Napoleon i a rmas acolo. n finalul scrisorii parodiaz
proiectele colii Ardelene de a evoca veridic trecutul naional. iganiada a fost
redactat n dou versiuni: prima, din 1800, este mai stufoas i cu o aciune mai
complicat, a doua, din 1812, mai echilibrat i mai artistic. Din pcate, ea nu a
fost cunoscut dect trziu, publicat mai nti ntr-o revist obscur, Buciumul
romn n 1875 n prima variant, iar n cea de-a doua abia n 1925. Eminescu nu a
cunoscut-o.
Opera aparine genului epic n versuri, fiind o epopee eroi-comic. Este singura
epopee romneasc terminat, care are ca tem lumea pe dos, parodierea ordinii
universale.
Subiectul. Cele dousprezece cnturi urmresc dou fire epice: pe de o parte
se nareaz aventurile iganilor nrolai n armata lui Vlad epe, iar pe de alt
parte aventurile lui Parpangel, n cutarea iubitei sale Romica, furat de diavoli.
Ca n orice epopee care se respect, eroii pmnteni au dumani i protectori
supranaturali.
 Autorul are simul artei ca joc, subiectul i personajele fiind pretexte pentru o
comedie a literaturii (N. Manolescu). De aceea, universului naraiunii i
corespunde un metaunivers, prezent n subsolul paginilor i alctuit dintr-o armat
de critici care supun adevrul istoric prezent n epopee unui tir de contestaii
umoristice. Dac textul este o parodie, metatextul este de asemenea parodic,
ficiunea amestecndu-se cu critica ficiunii, pentru c autorul are simul artei ca
joc, intuiia gratuitii i a absurditii (N. Manolescu). Exist, deci, dou niveluri
ale operei:
a) povestirea propriu-zis, care este epopeea fricii cronice i a preocuprii
pentru stomac (N. Manolescu), care parodiaz motive literare consacrate, ca ubi
sunt (eroii vestii de altdat), muza inspiratoare, devenit aici o femeie
crtitoare cu gur mare i minte puin, sau lumea pe dos, cci epopeea ncepe cu
defilarea ordonat iganilor i sfrete cu ncierarea acestora (nti ordinea,
apoi haosul);
b) critica povestirii, ale crei personaje sunt ntruchipri ale modalitilor de
receptare a textului: Onochefalos, care se mir c Romica s-a putut transforma n
tuf vorbitoare, reprezint lectura literal; Idiotiseanu, care afirm c nu toate
cele ce se scriu sunt adevrate, reprezint lectura naiv; Erudiian, care
recunoate mprumuturile de la ali scriitori, este lectura savant.
Stilul. G. Clinescu a remarcat geniul verbal al autorului, care atenueaz lipsa
talentului descriptiv. Invenia verbal ncepe de la numele iganilor, un grotesc
de sonuri (Aordel, Corcodel, Cucavel, Parpangel, Gvan, Giolban, Goleman,
Ciormoi, Drboi etc.), trece prin invenii onomatopeice unele att de fireti nct
trebuie un studiu deosebit pentru a vedea dac ele nu circul i ajunge la
modelarea lor n scopuri prozodice, schimbndu-le genul i terminaia pentru a le
face s rimeze (drac, palat, copace etc). n Istoria critic a literaturii romne,
Nicolae Manolescu evideniaz valoarea iganiadei printr-o comparaie:
iganiada este un Don Quijote al nostru, glum i satir, fantasmagorie i scriere
nalt simbolic, ficiune i critic a ei.
In celelalte tari romane,invmntul a contribuit la rspndirea ideilor
iluministe. Academiile domneti, ntemeiate n ara Romneasc ntre 1678-1688,
n Moldova la 1707, au reprezentat un nsemnat focar de cultur al Rsritului
ortodox. O alt form de manifestare a spiritului iluminist a fost interesul
pentru tiprirea de cri. ntre 1700 i 1800, s-au tiprit de ctre romni 799 de
cri dintre care 617 n romnete, iar 182 n grecete, latinete, slav, etc.
Procentul de carte laic a crescut necontenit, n dauna subiectelor religioase.
Printr-un jurnal de cltorie rspndete idei iluministe i Dinicu Golescu,
luminatul boier muntean, care n nsemnare a cltoriei mele, surprinde
contrastele dintre civilizaia rilor vizitate i realitile triste din patria sa. n
ara Romneasc i n Moldova, Chesarie Rmniceanul i Leon Gheuca
rspndiser idei iluministe datorate lecturilor din raionalitii francezi i, n
special, din Enciclopedia lui Diderot.

Publicat de PROFADEROMANA la 14:07 0 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

SMBT, 14 NOIEMBRIE 2009

POEZIA - REPERE DE ANALIZA (1)

Poezia
GENUL LIRIC

1. Definiie: - Modalitate de creatie a unei opere literare n care poetul i

exprim n mod direct gndurile i sentimentele, prin intermediul EULUI
LIRIC..
Este genul literar al subiectivitii, al lumii interioare.
Obs.: Operele lirice nu au personaje, ntmplri, aciune sau subiect, de aceea ele
nu se pot povesti.
2. Trsturi:
I. EUL LIRIC
= vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului;
= nu se confund cu personalitatea real a poetului;
= mrci gramaticale: persoana la pronume, adjective pronomonale
posesive i verbe (I/a II-a, subiectiv; a III-a obiectiv)
II. FIGURI DE STIL: epitet,metafor, enumeraie, .a.
III. IMAGINI POETICE: vizuale, auditive, olfactive, motorii, motorii, tactile;
 IV. MODALITATI DE EXPUNERE SPECIFICE: descrierea, monologul, dialogul;
V. VERSIFICATIA ( PROZODIA ):
A) RITM ( iambic (-/), trohaic(/-), dactilic etc )
B) RIMA ( monorim (a-a-a-a), ncruciat (a-b-a-b), mbriat(a-b-b-a),
mperecheat(a-a-b-b), variat );
C) MASURA VERSURILOR= numrul de silabe dintr-un vers.

3. TIPURI DE POEZIE:
A) poezie liric subiectiv = lirica eului (I, II )
B) poezie liric obiectiv :
a) lirica rolurilor (se exprim direct sentimentele altei persoane );
b) lirica mtilor ( Autorul se ascunde sub masca altor personaje: o alt
personalitate exprim sentimentele poetului Demiurgul=
locul fiinei umane n Univers -
Luceafrul, de Mihai
Eminescu )

TEXTUL LIRIC

I. Elemente de compoziie i de ordin structural:

1. titlu,
2. incipit,
3. secvene poetice,
4. relaii de opoziie i de simetrie,
5. elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv.
II. Instanele comunicrii n textul poetic: eul liric
III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv.
IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul particularitilor stilistice
( expresivitate,
ambiguitate, sugestie: figuri sintactice, figuri semantice, figuri de sunet i
elemente de versificaie ).
V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn
I. Elemente de compoziie i de ordin structural

1. titlu;
2. incipit;
3. secvene poetice;
4. relaii de opoziie i de simetrie;
5. elemente de recuren : motiv poetic, laitmotiv;
6. instanele comunicrii n textul poetic: eul liric.

1. TITLU
= cuvnt, sintagm sau text care st n fruntea unei poezii, concentrnd
problematica tratat.
= in poezie sunt utilizate frecvent titluri metaforico-simbolice, originale i
expresive, destinate s
orienteze ateptrile cititorului ( Amurg violet, Cuvinte potrivite,
Flori de mucigai ).
= poate exprima timpul, spaiul; poate fi cuvnt-cheie ( Plumb ).
Cuvnt: Luceafrul, de M.Eminescu;
Testament, de Tudor Arghezi,
Plumb, de George Bacovia.
Sintagm: Malul Siretului, de V. Alecsandri;
Paradis n destrmare, L. Blaga;
Flori de mucigai, Tudor Arghezi;
Text: Eu nu strivesc corola de minuni a lumii, L. Blaga,
Fiind biet, pduri cutreieram, M.Eminescu.
2. INCIPIT = formul introductiv ntr-o oper literar, cu o anumit relevan
artistic;
= are valoare anticipativ, uneori sugereaz semnificaia ntregului text;
= Tine de construcia exterioar a operei literare.

Exemple

Eu nu strivesc corola de minuni a lumii = Titlu= primul vers;

Leoaic tnr, iubirea = Titlu= primul vers;
Dormeau adnc sicriele de plumb Plumb ( primul vers );
Nu-i voi lsa drept bunuri, dup moarte Testament, de T. Arghezi;
A fost odat, ca-n poveti Luceafrul, de Mihai Eminescu.
3. SECVENTA POETICA
 unitate de construcie a unei poezii, concentrnd o idee literar ,
corespunztoare, de regul, unei strofe:
Exemplu
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii,
i nu ucid
cu mintea tainele ce le-ntlnesc
n calea mea
n flori, n ochi, pe buze ori morminte
( L. Blaga - cunoaterea luciferic )
4. RELATII DE OPOZITIE/ SIMETRIE
elemente de compoziie n textul poetic:
relaia de simetrie= dispunerea, ntr-un mod asemntor, a unor cuvinte /
sintagme, secvene
poetice identice n discursul liric, fiind aezate ntr-o mbinare
armonioas i avnd rol eufonic i de a accentua ideea poetic;
Exemple:
Ea era frumoas ca umbra unei idei, //
[] Ea nu avea greutate, ca respirarea. //
[] Ea era frumoas ca umbra unui gnd.
( frumusee senzorial + ideal ): Evocare, Nichita Stnescu
relaia de opoziie= raport ntre elementele lirice antitetice, care coexist
opunndu-se ori
excluzndu-se pentru a scoate n eviden ideea poetic sau semnificaiile
acelor cuvinte / sintagme / secvene poetice.
Estetica urtului ( FRUMUSETEA URATULUI )n Testament, de Tudor
Arghezi:
bube, mucegaiuri i noroi frumusei i preuri noi;
Zdrene mucegaiuri i icoane ;
veninul miere.

5. ELEMENTE DE RECURENTA ( repetiie ):

motiv poetic= unitate structural minimal, relevnd o situaie tipic i avnd

semnificaii
simbolice . Prin repetare, devine element de recuren i laitmotiv.
 Ex.: luna, lacul, stelele, luceafrul, teiul, codrul TEMA
NATURII;
Obs.: Tema: element din structura operei literare; un aspect din realitate
transfigurat in opera ( despre
ce e vorba n oper= ideea central ): iubirea, rzboiul, natura, istoria,
moartea, geniul.
laitmotiv= motiv central care se repet de mai multe ori ntr-o oper, pentru a
accentua
imaginea artistic. In poezie, se integreaz uneori, refrenului.
Obs. : Refren = cuvnt, vers sau chiar strof care se repet ntr-o poezie pentru a
accentua o anumit
idee poetic.
Ex.: Copacii albi, copacii negri / Stau goi n parcul solitar/
( alb + negru gri= cromatica dezolarea )
Dcor de doliu funerar / Copacii albi, copacii negri. ( G.
Bacovia, Dcor )

II. Instanele comunicrii n textul poetic: EUL LIRIC

Eul liric = vocea interioar a creatorului de poezie;

vocea care exprim gndurile i sentimentele poetului;
mrci gramaticale: pronume , adjective pronominale posesive i verbe la
persoana I;
nu se confund cu personalitatea real a autorului;

III. Tipuri de lirism: subiectiv i obiectiv:

LIRICA SUBIECTIVA: lirica eului ( pers. I )( Eu nu strivesc corola de minuni a lumii )

=confesiv,
monologal
LIRICA OBIECTIVA ( pers. a III-a ):
lirica rolurilor- G. Clinescu ( poetul exprim direct sentimentele altei
persoane ) : poezie teatral;
lirica mtilor Tudor Vianu ( n Luceafrul lui Mihai Eminescu, n fabule:
autorul se
 ascunde sub masca altor personaje o alt personalitate exprim
sentimentele poetului, gndurile lui Eminescu despre locul fiinei
umane n Univers Demiurgul ).
IV. Analiza limbajului poetic sub aspectul
particularitilor stilistice

Figuri de stil:
A) Figuri de stil:
figuri sintactice i de construcie ( enumeraia, repetiia, paralelismul sintactic,
refrenul,
simetria, antiteza , invocaia retoric, inversiunea )
figuri semantice: epitet,comparaie, personificare, hiperbol,metafora, oximoron,
simbol ( Bacovia : plumb= depresia; galben=boala ),

1. epitet= caracteristic a unui substantiv sau verb pentru a nfia imaginea lui
aa cum se
reflect n fantezia autorului;
2. metafora= relatie de analogie intre sensurile a 2 cuvinte : regina nopii
moart= luna, ca o regin a nopii;
3. oximoron= asocierea a 2 termeni opui: dulce jale, farmec dureros, dureros
de dulce, jale,
var de noiembrie, ntuneric alb, mort frumos cu
ochii vii.
4. sinestezia= acord de senzaii ( vizuale, auditive, olfactive, tactile, motorii );
pictura parfumata cu vibrari de violet

figuri de sunet:

1. aliteraie: joc de consoane: Vjind ca vijelia i ca plesnetul de ploaie,

Si zalele-i zuruie

crunte;

2. onomatopee: buf, trop;

3. asonana: joc de vocale: Ale turnurilor umbre peste unde stau culcate.
 Nunul mare, mndrul soare i pe nun, mndra lun.

Versificaie

Versul= un rnd dintr-o poezie;

alb ( fr rim );
liber ( fr rim, ritm , cu metri diferii ), dar cu ritm interior.
Strofa= subdiviziunea unei poezii. In funcie de numrul de versuri, strofa se
numete: monovers (1v),
distih ( 2v ), teret ( 3 v ), catren ( 4v ), cvinarie ( 5v), sextin
, polimorf ( 7-12 v );
Orice vers are rim, ritm,msur:
I. RIMA= potrivirea sunetelor la final de vers MUZICALITATEA;
aabb = mperecheat; abab = ncruciat ; abba = mbriat; aba = nlnuit ;
aaaa= monorima.
Feminin= accent pe penultima silab ( luminozitate, deschidere ): Peste vrf de
rmurele / Trec n stoluri
rndunele.
Masculin= accent pe ultima silab ( nchidere, ntuneric ): La paa vine un arab/
Cu ochii stini, cu
glasul slab.
II. RITM:
a) ritm bisilabic:
troheu ( - U )= ritm optimist, caracteristic poeziei populare:
Doi-n,/ doi-n,/ cn-tic/ dul- ce ( -U / -U/ -U / -U );
iamb ( U - ) = gravitate, solemnitate, tristee: A fost/ o-da / -t ca-n / po-
veti ( U-/ U-/ U-/ U- );
B) ritm trisilabic:
dactil ( -UU ): Mih-nea n/-ca-le-c /, ca-lul su / tro-po-t ( -UU/ -UU/ -UU/
-UU );
amfibrah ( U-U ): Pe vo-d-l / z-re-te/ c-la-re/ tre-cnd ( U-U/ U-U/ U-U/
U-U/ U- );
anapest ( UU- )=ritm solemn: A-le tur/ -nu-ri-lor/ ( UU-/ UU- )
III. MASURA VERSURILOR =numrul de silabe dintr-un vers.
 ARTA POETICA
( poezie programatic, manifest literar, ars poetica, testament
literar )

Arta poetic= text liric n care autorul i exprim concepia despre poezie(sursele
de inspiratie, instrumentele creatiei, rolul poeziei) i misiunea poetului;
= crez poetic: poezia n care autorul i exprim CONCEPTIA
ESTETICA.
Crezurile poetice n literatura romn sunt de 3 tipuri:
I. crezuri poetice ncadrate TEMATICII SOCIALE:
Epigonii ( Mihai Eminescu ),
Testament ( T. Arghezi ),
Flori de mucigai ( T. Arghezi )
Testament( Ienchi Vcrescu );
II. crezuri poetice ALEGORICE= bazate pe o poveste:
Luceafrul ( M. Eminescu ),
Noaptea de decemvrie ( Alexandru Macedonski ),
Riga Crypto i lapona Enigel ( Ion Barbu= o poveste a nunii ),
Mistreul cu coli de argint ( Stefan Augustin Doina=o povestire de vntoare);
III. crezuri poetice STRUCTURATE METAFIZIC ( FILOSOFIC ):
Din ceas, dedus(Joc secund)( Ion Barbu ),
Eu nu strivesc corola de minuni a lumii( L.Blaga ),
Nehotrre ( Tudor Arghezi ).

V. Momente ale evoluiei poeziei n literatura romn

1. Literatura paoptist: Vasile Alecsandri,Gr. Alexandrescu, I.H.Radulescu,

V.Carlova (prima jumatate sec. Al XIX-lea)
2. Epoca Marilor Clasici ( a doua jum. a sec al XIX-lea ): Mihai Eminescu
3. Literatura de la sfarsitul sec.al XIX-lea, nceputul sec al XX-lea: George
Cobuc, Octavian Goga, Al. Macedonski, George Bacovia ( unii l consider
interbelic )
4. Literatura interbelica: (1916 1944)
Poei moderniti : L.Blaga, Tudor Arghezi, Ion Barbu
Poet tradiionalist : Vasile Voiculescu, Ion Pillat
5. Literatura postbelic ( 1944 . )
Gellu Naum, St. Aug.Doinas, Radu Stanca, Leonid Dimov
Nichita Stnescu ( neomodernist )
Marin Sorescu ( neomodernist )
Mircea Crtrescu( postmodernist )
Publicat de PROFADEROMANA la 00:14 5 comentarii Linkuri de ntoarcere
ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

JOI, 12 NOIEMBRIE 2009

Publicat de PROFADEROMANA la 19:58 0 comentarii Linkuri de ntoarcere

ctre aceast postare
Etichete: TEORIE DE TOT FELUL

Reacii:

MARI, 10 NOIEMBRIE 2009

JOI, 5 NOIEMBRIE 2009