Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Pentru a-i nvinge remucrile ca i-a ucis fratele, Romulus cheam oameni s-l ajute
s ridice zidurile cetii, promindu-le c i va numi patricieni, prini ai patriei. Astfel,
n scurt timp, zidurile cetii ce avea s se numeasc "Cetatea celor apte coline" au fost
ridicate. n civa ani, Roma ntrecuse n frumusee, n bogie i n putere toate oraele
din jur. ns n cetate nu se aflau femei, ceea ce nsemna c nu se puteau crea familii i
deci viitorul cetii era nesigur. Romulus trimise soli n oraele vecine, dar nimeni nu
vroia s i dea fiicele de soii unor oameni de nimic, exila i, ho i, uciga i. Adevrul este
c Roma devenise o putere aa de mare nct toi vecinii o invidiau, ncepuser s se
team de ea i se gndeau c peste 20-30 de ani va fi o cetate mbtrnit, u or de
cucerit. Dar Romulus a creat un plan. Dac nicio femeie nu vroia s vin n Roma, atunci
vor rpi femeile ce le vor ncnta ochiul. Nu peste mult timp, Romulus trimite soli la
toate cetile vecine, anunnd c romanii vor organiza nite serbri nemaipomenite
pn atunci n cinstea lui Neptunus Equester, zeul protector al tagmei cavalerilor. Noua
srbtoare va lua numele de "Consualia" i ncepur pregtiri pentru ca nicio alt
festivitate s o ntreac n mreie. Curioi, oamenii mpreun cu familiile lor au sosit
nc de diminea la porile cetii Roma. Mai nti i-au plimbat prin Roma, unde to i au
fost fermecai de ceea ce romanii reuiser s construiasc, iar n toiul petrecerii, cnd
toat lumea era mai puin atent, s-a auzit o trambit, pe care n-au bgat-o n seam
dect cei ce ateptau semnalul lui Romulus. Romanii intrau n cetate cu fetele furate, iar
ostaii lsai la porile cetii mpiedicau strinii s ptrunda. Fetele au plns la nceput,
creznd c vor fi roabe, dar cnd au vzut c romanii le ofereau cadouri i se purtau
frumos cu el, i-au schimbat prerea. nsui Romulus le-a anunat pe fete c au fost
furate doar din cauza trufiei prinilor lor, c vor fi respectate i c dac o fat nu place
pe niciunul dintre brbai va fi lsat s plece ntr-o lun sau dou. Dar acest lucru nu s-
a ntmplat, fiindc toate fetele au fost fermecate de romani. n acest timp, sabinii se
pregtesc de rzboi fiindc lor le-au fost furate 600 de fecioare. Regele sabinilor, Titus
Tatius a fost omort de Romulus, iar armata lui mprtiat. Dar prin ii fetelor nu s-au
oprit aici. Au adunat fore i o a doua lupt s-a dat n fa a cet ii. Sabinele au ie it
plngnd din cetate i i-au rugat pe noii soi i pe prinii lor s opreasc lupta. Vznd
c sabinele nu sunt inute acolo cu fora, prinii hotrsc s se ntoarc acas. Al i
tineri au pornit n cutarea soiilor i n inuturi mai ndeprtate i nu mul i au fost
refuzai. Roma i-a sporit populaia i puterea n felul acesta.
Bibliografie
1. Paul D. Popescu i Ion Gh. Bocioca, "Legendele latinit ii", editura Viitorul romnesc,
1999
Romulus si Remus
Mitul lui Romulus si Remus este foarte cunoscut din lucrarea lui Titus Livius ("Ab Urbe
condita" - "De la intemeierea Romei"). Gemenii sunt nascuti din zeul Marte si muritoarea
Rhea Silvia. Cand erau foarte mici, marele unchi i-a lasat in voia valurilor raului Tibru sa
moara. Marele unchi a furat puterea regala de la bunicul gemenilor si nu dorea ca cei doi sa i-
o pericliteze. Dar o lupoaica i-a gasit pe Romulus si Remus si i-a tinut langa ea, pana ce un
pastor i-a descoperit. Pastorul si sotia lui i-au luat in casa lor si i-au crescut ca pe proprii lor
copii. Cativa ani mai tarziu, dupa ce bunicul lor a revenit la putere, Romulus si Remus au
decis sa intemeieze un oras. Totusi, intre gemeni a inceput un conflict, iar in incaierarea
urmatoare Remus a murit. In unele versiuni Romulus l-a ucis pe Remus, in altele insotitorii
acestuia. Dupa ce fratele lui a murit, Romulus a denumit noul oras Roma si a devenit primul
rege. Dupa Varro, anul intemeierii Romei de catre Romulus este 753 i.Chr..
Intemeietorul Aeneas
O a doua legenda a intemeierii Romei traseaza inceputurile acesteia la Aeneas, fiul zeitei
Venus si al troianului Anchise. Aeneas a venit din cetatea Troia, care a fost cucerita de catre
greci in razboiul troian; razboiul a avut loc cam prin secolele XIII sau XII i.Chr. si constituie
subiectul operei lui Homer. Desi Aeneas joaca in Iliada un rol nu prea insemnat, legenda
romana il ridica la rangul de intemeietor. Eroul impreuna cu un grup de supravietuitori troieni
a parasit cetatea distrusa si, indrum spre Italia, se opreste pe la Cartaginezi. Dupa dragostea
cuDidona, pleaca si din Cartagina si ajunge in Italia unde intemeiaza Roma.
Vergilius si Eneida
Savantii sustin ca legenda lui Aeneas a inceput sa castige teren prin secolul III i.Chr., cand
Roma a inceput sa existe ca natiune, si se cauta marirea prestigiului Romei prin conexiuni cu
marile figuri ale mitologiei grecesti. Prin urmare, a fost dificil pentru scriitorii de mai tarziu sa
rezolve diferenta de patru secole dintre plasarea intemeierii lui Aeneas (sec. XII i.Chr.) si cea
a lui Romulus (sec. VIII i.Chr.). Vergilius rezolva problema in a sa epopee "Eneida", care
spune ca Aeneas se casatoreste cu Lavinia, fiica regelui Latium-ului, un regat care ocupa
teritoriul viitoarei Rome. Prin aceasta casatorie, Aeneas devine originatorul unui sir de regi,
fiind si unul dintre stramosii lui Romulus si ai romanilor.
Rapirea sabinelor
Cele mai multe dintre povestirile timpurii despre Roma au de-a face cu cei sapte regi
legendari, considerati ca fiind primii conducatori ai regatului.
Una dintre cele mai cunoscute povestiri despre domnia lui Romulus este "Rapirea
sabinelor". Dupa cum spune aceasta legenda, Romulus si insotitorii lui aveau nevoie de sotii
pentru a avea apoi copii si astfel sa asigure viitorul Romei. Ei i-au invitat pe vecinii lor sabini
la o serbare si le-au rapit fiicele. Atunci s-a iscat un razboi intre cele doua comunitati si pacea
nu a fost restabilita pana ce femeile sabine nu si-au declarat preferinta ca romanii sa le fie
barbati. Apoi sabinii s-au unit cu romanii intr-o singura comunitate.
Pana in anul 509 i.Chr. au condus in total sapte regi, primul fiind Romulus.
Caius Licilius
DESPRE VIRTUTE
AVARUL
POLITICA LA ROMA
CONTRA SUPERSTIIEI
Vergiliu
DistribuieTweetFacebookE-mail
Tu, care vezi Natura-n univers