Sunteți pe pagina 1din 62

Subiecte OM examen

Siguranta la tensiuni limita statice.


Siguranta la temperaturi limita statice in acest caz se admite ca solicitarile cresc foarte repede
pana la valoarea nominala dupa care raman practic constante si eforturile sub tensiunea produsa
vor avea aceeasi variatie in timp.
Cazuri:

siguranta la tensiuni lente statice simple : calculul se face prin determinarea valorii
coeficientului de siguranta admisibil.

Aceste eforturi limita pot fi limita de rupere a materialului, in cazul materialelor fragile fara
domeniu elastic de deformare sau pot fi limitele de curgere pentru materialele ce admit de
deformatii elastice.

siguranta la tensiune limita statica compusa atunci cand in calcul apar doua tipuri de
solicitari.

Siguranta la tensiuni limita variabile


Calculul la solicitari variabile mai este cunoscut ca fiind calculul la oboseala. In acest
calcul se presupune ca atat solicitarile cat si eforturile produse de acestea variaza periodic dupa un
asa numit ciclu de solicitare.

R este caracteristica ciclului de solicitare, in functie de valorile pe care le poate lua acesta
exista mai multe tipuri de cicluri de solicitare.

ciclul oscilant - .

ciclul cursant - , R = 0.

1
ciclul alternant R = -1.

ciclul alternat simetric -

Siguranta la deformatii si temperatura


Deformatiile unei piese depind de rigiditatea acesteia. Prin rigiditate se intelege forta
capabila sa produca o deformatie.
Rigiditatea capacitatea de a nu-si schimba forma de la solicitarea care este supusa.
Siguranta la temperatura: in timpul functionarii masinii se produce o incalzire a pieselor
acesteia din doua motive:
- datorita degajarilor de caldura ce le face masina;
- datorita frecarilor din cuplele cinematice.
Cresterea temeraturii duce la aparitia fluajului, adica materialul incepe sa curga. Cu
cresterea temperaturii scade vascozitatea si lubrifiantul din cuple cinematice scade; se modifica
negativ precizia de functionare datorita modificarii ajustajelor; se micsoreaza capacitatea de a
suporta anumite solicitari ( limita de curgere, eforturile la oboseala, valorile coeficientilor de
elasticitate, etc)

Siguranta la uzura
Uzura influienteaza negativ durata de viata a masinii pe urmatoarele directii:
- micsoreaza precizia cinematica de miscare a elementelor mobile;
- micsoreaza randamentul masinii;
- micsoreaza rezistenta la oboseala a pieselor in sectiunile periculoase datorita modificarii
dimensiunilor.
Exista mai multe forme de uzura:

uzare abraziva ;

uzare de adeziune sau contact ;

uzare prin oboseala ;

uzare prin coroziune.


Uzare abraziva: proces mecanic de deformari plastice cu desprinderi de material, datorita unor
particule de abraziune, proces ce are loc in cuplele cinematice (de rostogolire, de alunecare).

2
Diminuarea efectelor abraziunii se pot face prin lubrifiere. In evolutia in timp a uzurii abrazive se
intalnesc trei etape:

perioada de rodaj cand intr-un timp relativ scurt, uzarea creste pana la o anumita valoare
numita uzura nominala. In perioada de rodaj, masina e supusa unui proces de lucru mai mic iar
de modul in care se face rodajul depinde durata de viata a masinii. In perioada de rodaj se
diminueaza marimea rugozitatii, se uniformizeaza jocurile din cuple, se elimina anumite
imperfectiuni ale unor piese.

perioada de buna functionare cand uzura cretse foarte lent dar in parametri normali ce
asigura o buna functionare a masinii.

uzura de contact consta in formarea si ruperea unor micro formatiuni, adica a unor
suprafete numite punti de sudura. Acest tip de uzura se datoreaza aparitiei suprasarcinii
datorita lipsei lubrifiantului, cresterii temperaturii, marimii rugozitatii.
Forma limita se numeste gripare si apare atunci cand microsuprafetele sudate devin tot mai mari
cu desprinderi de material, iar in final atunci cand apare forta motoare nu mai poate sa rupa
suprafetele sudate si se produce blocajul miscarii.

uzarea de oboseala - se produce la suprafetele care sunt solicitate de forte punctuale,


variabile, periodic : la rulmenti, roti dintate, contactul cama tachet cu varf.

pitting isi are originea in interiorul piesei solicitate.


Din procesul de prelucrare a materialului, in combinate, in interior pot exista microfisuri, goluri, pori
sau alte incluziuni care datorita solicitarilor variabile la care este supus materialul in timpul
functionarii organelor de masina, evolueaza atat ca marime, transformandu-se in microfisuri, cat si
ca pozitie, inaintand spre suprafata piesei. In momentul in care se ajunge la suprafata piesei, apar
acele gropite numite pitting.

uzarea de coroziune are loc atunci cand piesele functioneaza intr-un mediu agresiv, cand
actiunea apei, oxygen, agenti chimici, pot produce corodarea piesei.
Se noteza cu - viteza de coroziune si cu T durata de viata a piesei, atunci adancimea stratului
corodat pe toata durata de viata este: C =

Siguranta la vibratii sau la turatie critica


Vibratiile influienteaza negativ durata de viata a pieselor, datorita unor efecte:

micsorarea rezistentei la obosela a piesei respective in sectiunile periculoase ;

posibilitatea aparitiei fenomenului de rezonanta ;


Daca pulsatia proprie a sistemului mecanic coincide cu pulsatia de lucru a sistemului atunci acesta

3
va vibra cu amplitudine maxima si se va distruge intr-un timp scurt. Cand pulsatiile concid se
produce fenomenul de rezonanta.

Materiale pentru constructia de masini (fonta).


Cunoasterea materialelor este foarte importanta in primul rand pentru inginerul
proiectant, acesta trebuie sa asigure o proiectare optima plecand de la marimea solicitarilor si
adoptand pentru executia piesei un material cu anumite proprietati si caracteristici.
Toate organele de masini se executa din materiale standardizate, aceste materiale trebuie produse
de regula in tara. La alegerea unui tip de material trebuie sa fie respectate urmatoarele cerinte:
- materialul ales trebuie sa asigure rezistenta piesei, trebuie foarte bine cunoscute conditiile de
functionare;
- materialul trebuie sa se preteze la posibilitatile tehnologice de executie din sediul unde va fi
executat.
- materialul ales trebuie sa asigure pretul de cost minim;
- materialul ales trebuie sa asigure dimensiuni de gabarit minime.
Fonta: aliaj din fier si carbon, material metalic feros. Se imparte in mai multe categorii:

fonta bruta sau de prima fuziune: fonta obisnuita, speciala, fonta pentru afanare, fonta
silicioasa.

fonta de a doua fuziune : fonta cenusie, fonta de antifrictiune (poate fi utilizata cu succes in
cuple cinematice cu miscare de alunecare).

Otel turnat (uz general) OL


Otelurile: fier + carbon, maxim 1,7%, sunt cele mai utilizate din urmatoarele
considerente : caracteristici de rezistenta superioare, se preteaza foarte bine pentru toate tipurile
de procedee tehnologice de prelucrare.
Otelurile se impart astfel:
-oteluri turnate in piese : otel carbon turnat in piese OT40;
-oteluri aliate, refractare, turnate in piese: T40 OL;
-oteluri lucrate la cald.

4
Profilele pot avea diverse forme in sectiune: conice (L), profil U, profil T, profil I.
Clasificarea otelurilor prelucrate la cald:

otel cu destinatie generala:

OL de uz general;

OLC otel carbon de calitate;

otel aliat ;

otel inoxidabil si refractar ;

Otel cu destinatii speciale:

otel pentru arcuri;

otel pentru rulmenti;

otel pentru organe de asamblare;

otel pentru supape de motor;

otel pentru tevi;

otel pentru tabla de cazane;

otel pentru strunguri automate;

otel pentru imbinari sudate;

otel pentru scule.

Otel cu destinatie generala : otel de uz general (OL).


In functie de procentul de carbon, otelurile se clasifica astfel :

otel cu un procent de carbon de maxim 0,2%, numit otel de cementare;

oteluri cu procent de carbon peste 0,2%, sunt in numar de 6 si se numesc oteluri de


imbunatatire, adica primesc tratament termic (calire + revenire = imbunatatire)

Oeluri de uz general se folosesc sub form de produse laminate la cald, fr


prelucrri prin achiere complicate.

Exemple: OL 32 oel carbon obinuit cu rezistena la rupere de 32 daN/mm2; OL50

5
oel carbon obinuit cu rezistena la rupere de 50 daN/mm2;

Simbolizarea se realizeaz cu reprezentarea OL (oel laminat la cald), urmat de un grup


de dou litere ce reprezint rezistena minim la rupere.

Utilizare funcie de concentraia de C (oel moale sau semidur), pentru construcii


metalice, uor sudabile i construci de maini: uruburi, piulie, bride, pene.

Otel carbon de calitate


Oeluri carbon de calitate se garanteaz compoziia chimic i proprietilemecanice de baz, n
stare de tratament termic.
Simbolizarea: OLC (oel carbon de calitate), urmat de un grup de dou cifre ceindic concentraia
medie de C n sutimi de procent. Exemple:
OLC 45- oel carbon de calitate cu 0,45 %C;
OLC 60 oel carbon de calitate cu 0,60 %C;
Utilizare: n construciile de maini la fabricarea pieselor ce urmeaz a fi sudate,matriate, a
pieselor supuse la uzuri de frecare mari (boluri), pentru piese cuproprieti elastice (arcuri, buce),
pentru piese rezistente la uzur (pene, roidinate).

Oteluri aliate inoxidabile si refractare.

Otelurile aliate sunt aliaje complexe care contin n afara de Fe si C, elemente de aliere introduse
n mod voit n scopul mbunatatirii unor proprietati.

Elementele de aliere se pot repartiza n oteluri:

dizolvate n fier sub forma de solutii, fomnd ferita si austenita aliata;

combinatii cu carbonul: carburi simple, complexe, cementita aliata sau faze de


patrundere. Sunt elementele traditionale de la stnga Fe n tabelul periodic (Ti, V,

6
Cr, Mo, W, etc);

compusi intermetalici (FeCr, FeV, Fe3Ti, Fe2W, Fe2Mo,etc.)

n stare libera (Pb, Cu 1%).

Prezenta carburilor n oteluri determina cresterea duritatii si rezistentei la uzura abraziva.


Fazele de patrundere (TiC, NbC, VC, WC, MoC) stabile n austenita pna la temperaturi ridicate,
favorizeaza obtinerea unei granulatii fine cu rezistenta si tenacitate ridicata.

Prin dizolvarea n fier, Cr, Ni, Mo, Si, Cu i maresc rezistenta la coroziune n medii acide
sau bazice (oteluri inoxidabile). Si, Cr, Al formeaza pelicule protectoare de oxizi care maresc
rezistenta la oxidare (oteluri refractare).

Materiale plastice si de tip elastomer (cauciucuri).


Se numesc mase plastice materialele produse pe baz de polimeri, capabile de a cpta
la nclzire forma ce li se d i de a o pstra dup rcire. Dup cantitatea n care se produc ele
ocup primul loc printre materialele polimere. Ele se caracterizeaz printr-o rezisten mecanic
mare, densitate mic, stabilitate chimic nalt, proprieti termoizolante i electroizolante.

Materiale plastice In industria constructiilor de masini se utilizeaza o gama larga de materiale


plastice. Comparand materialele plastice si cele metalice, se poate observa:

materialele plastice au caracteristici net inferioare;

materialele plastice sunt sensibile la temnperatura, sunt foarte usoare, se prelucreaza usor cu
costuri mici si productivitate mare.

sunt rezistente la actiunea agentilor chimici.

sunt materiale bioelectrice.

Din punct de vedere a comportarii cu temperatura, materialele plastice se impart in doua mari

7
categorii:

materiale termoizolante se formeaza sub presiune la o anumita temperatura, dar aceasta


formare este din punct de vedere termic ireversibila (se modifica structura, compozitie,
caracteristici).

materiale termoplastice se inmoaie ori de cate ori se atinge temperatura de prelucrare, dar
fara a se modifica structura si proprietatile.

Materialele de tip elastomed (cauciucurile), sunt foarte des utilizate datorita elasticitatii lor
(alungirii), cauciucurile au o rezistenta mecanica redusa, au modul de elasticitate redus, dar au o
alungire mare la rupere.

In proiectarea pieselor din cauciuc trebuie sa se tina seama de faptul ca exista o abatere de la
legea lui Hooke: exista proportionalitate intre tensiune si deformatie. Totodata trebuie sa se mai
tina cont ca aceste materiale de tip histezis sunt influientate de lumina, temperatura, de unii agenti
chimici, iar in timp cauciucurile imbatranesc, adica isi pierd din proprietati. Cele mai utilizate si
standardizate cauciucuri sunt:

cauciucul natural

cauciucul artificial

cauciucul poliacrilic

cloroprelnic.

In ultima perioada au aparut unele materiale care sunt din ce in ce mai utilizate si anume :
materialele armate cu fibre, materialele stratificate.

In cazul materialelor armate cu fibre, materialul de baza este un material plastic iar fibrele pot fi din
bor, carbon, etc. Prin introducerea acestor fibre plasticul capata caracterizstici de rezistenta
exceptionale, comparabile cu otelurile cele mai rezistente.

In cazul materialelor stratificate, materialul de plastic este interclalat fie cu o tesatura din fibre fie cu

8
fire subtiri din otel.

Tratamente: In multe din cazuri, otelurile sunt foarte scumpe si deficitare, datorita caracteristicilor
de rezistenta pe care trebuie sa le aiba, pot fi inlocuite cu oteluri obisnuite la care, prin aplicarea
unor tratamente adecvate li se ridica caracteristicile de rezistenta la valorile dorite.

Tratamentele reprezinta o succesiune de operatii termice, termodinamice, electrochimice sau


mecanice, care aplicate materialului conduc la modificarea compozitiei chimice, a structurii, fie
numai in stratul superficial al materialului, fie in toata masa materialului piesei.

Prin aceste modificari de compozitie si structura se obtine o crestere a prelucrabilitatii materialului


respectiv, o crestere de duritate, o crestere a fiabilitatii, o micsorare a dimensiunilor, o crestere la
uzura si temperatura, etc. Pot fi supuse tratamentelor majoritatea materialelor feroase, metalice si
nemetalice, si o paerte din materialele plastice.

Tratamente termice: sunt cele mai importante:

recoacerea: se urmareste ca in urma incalzirii materialului la anumite temperaturi, sa se aduca


structura acestuia cat mai aproape de pozitia de echilibru. Scopul principal este micsorarea de
duritate, deci obtinerea unei prelucrabilitati mai bune.

calirea: este tratamentul prin care se modifica structura materialului, aducand-o intr-o forma
cat mai departata de starea de echilibru. Scopul principal al tratamentului de calire este
cresterea de duritate a materialului. In functie de rolul ei functional, calirea poate fi superficiala
(numai ale stratului de suprafata a materialului piesei), totala (pe toata suprafata piesei).
Incalzirea piesei se poate face, fie prin scufundarea ijn bai de electrolit de aliaj, fie prin incalzire
electrica de contact sau cu curenti de inalta frecventa, numita CIF, fie prin incalzirea in
cuptoare. Prin racire brusca structura materialului este suma de tip moartrofic, iar duritatea este
de tip 50 60 HRC.

revenirea: se aplica pieselor tratate in prealabil, prin procedeul de calire in vederea eliminarii
tensiunilor ramase de la procedeul de calire.

Prin rezistenta se intelege capacitatea materialului de a prelua solicitari dinamice cu socuri si

9
vibratii.

calire + revenire: se numeste ca si tratament termic imbunatatire. In urma tratamentului


materialul tratat capata o duritate mare. Acest tratament se aplica dupa executia piesei prin
aschiere, singura operatie care poate fi facuta dupa tratament, fiind rectificarea.

Tratamente termodinamice: Urmaresc imbunatatirea stratului superficial al materialului piesei cu


unui anumit element prin difuzie dintr-un mediu activ. Se modifica astfel, compozitia dinamica a
stratului respectiv si proprietatile acestuia, in special marindu-se cresterea de durite.

Exista mai multe elemente chimice cu care pot fi imbunatatite straturile materialului piesei si mai
multe tratamente chimice:

imbunatatirea stratului superficial cu carbon poarta denumirea de carburare.

imbunatatirea stratului cu azot nitrurare.

imbunatatirea cu carbon si azot carbonitrurare.

imbunatatirea cu crom cromare sau cromizare.

imbunatatirea cu aluminiu aluminizare.

imbunatatirea cu brom bromizare.

Imbinari cu suruburi si transmisia prin curele clasificarea filetelor.

Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile realizate prin intermediul a dou piese
filetate conjugate: una filetat la exterior (urubul), cealalt filetat la interior (piulia sau pies cu
rol de piuli).
Avantajele asamblrilor filetate sunt:
- realizeaz fore de strngere mari cu fore de acionare relativ mici;
- permit o demontare i montare uoar;

10
- au un cost relativ redus datorit execuiei n serie mare, n fabrici specializate, pe utilaje de nalt
productivitate;
- asigur interschimbabilitatea, datorit standardizrii i tipizrii pe plan naional i internaional;
- mpreun cu sistemele de asigurare auxiliare dau o siguran ridicat n exploatare.
Principalele dezavantaje, inerente, ale asamblrilor filetate sunt:
- filetul este, prin forma sa, un puternic concentrator de tensiuni;
- mrimea forei de strngere nu se poate stabili precis;
- necesit elemente suplimentare pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii.
Asamblrile filetate se regsesc, n general, n componena oricrei construcii mecanice,
apreciindu-se c peste 60% din piesele unei maini au filete. Aceasta face ca atenia acordat
studiului, calculului i realizrii asamblrilor filetate s fie deosebit, buna funcionare a mainilor
sau instalaiilor complexe fiind direct legat de realizarea asamblrilor filetate.
Transmisiile urub-piuli sunt transmisii care, prin intermediul unei cuple elicoidale, transform
micarea de rotaie n micare de translaie, concomitent cu transmiterea unei sarcini. Cupla
elicoidal este elementul determinat al transmisiilor urub-piuli. Aceasta poate fi cu frecare de
alunecare sau cu frecare de rostogolire (cupl elicoidal cu bile).
Principalele avantaje ale transmisiilor urub-piuli sunt:
- transmit sarcini relativ mari;
- funcioneaz cu zgomot redus;
- sunt sigure n funcionare.
Dezavantajele transmisiilor urub-piuli sunt:
- randamentul este redus n cazul folosirii cuplei elicoidale cu frecare de alunecare;
- construcia piulielor care preiau jocul dintre spire este complicat, ceea ce duce la costuri relativ
ridicate.

Suruburi piulite

Surubul: Categorii:

11
de fixare;

de miscare: se utilizeaza la transmisia surub-piulita;

surub cu cap in T, este utilizat pentru mesele de la masini unlelte;

surub de la tractiune ridicare;

surub de la inele de la ridicare;

surub antifiletat : isi face singur filetul;

Piulite: sunt de diverse forme constructive: hexagonale, patrate, infundata (pentru


etansare), rotunda cu canale (se utilizeaza cu o cheie speciala).

Mecanismele cu surub si piulita se utilizeaza pentru transformarea miscarii de rotatie in


miscare de translatie sa invers in conditiile de transmitere a unor sarcini (ca transmisii de forta) sau
avand numai un rol cinematic. Obiectul prezentului indrumator il costituie mecanismele surub-
piulita cu actionare manuala.
Utilizarea mecanismelor cu suruburi de miscare in constructia de masini se datoresc avantajelor pe
carele prezinta si anume:
- constructia simpla si tehnologia de executie usor realizabila;
- posibilitatea de transmitere a unor sarcini axiale mari utilizand forte de actionare mici;
- raport mare de transmitere ( ) care duce la viteze mici;
- compactitatea constructiei si gabarit redus;
- functionarea lina si fara zgomot;
- posibilitatea de a asigura in mod simplu autofranarea;
- permite utilizarea materialelor ieftine;
- pret de cost scazut;
Inre neajunsurile mecanismelor cu suruburi de miscare se mentioneaza:
- existenta unei frecari mari intre spiralele filetului surubului si piulitei care conduce la uzura
pieselor si la un randament scazut;
- prezenta unor puternici concentratori de tensiune in zona filetata afecteaza rezistenta la oboseala

12
a surubului;
- lipsa autocentrarii;
- necunoasterea exacta a fortelor de strangere.

Asigurarea asamblarilor filetate impotriva autodesfacerii.

Chiar daca este respectata conditia de autofixare, daca imbinarea este supusa la solicitari
dinamice sau la variatii de temperatura, frecarea dintre filetul piulitei si filetul surubului se
micsoreaza si piulita se poate autodesface. In acest caz trebuie luate masuri suplimentare,
precum:

strangerea, cea mai veche forma utilizata impotriva autodesfacerii, se face cu doua piulite.

strangerea cu inele, ce se monteaza fie in tija surubului, fie in piulita.

metoda cu saiba Grower - este cea mai utilizata, este executata din otel de arc, este elastica,
cu duritate inalta, creeaza acea apasare spre piulita, o tine tensionata si nu permite desfacerea.

piulite de sudura acestea nu mai permit demontarea asamblarii.


Conditia de autofixare sau autofranare la filete

Conditia de autofixare in cazul filetelor si cu conditia de autofranare in cazul filetelor de


miscare. Ca fenomen fizic, aceste conditii se refera la faptul; ca fie asamblarea filetata, fie
transmisia surubpiulita, nu trebuie sa se desfaca singura sub actiunea unei sarcini.
Conditia de autofranare: unghiul de inclinare al spirei, pe diametrul mediu sa nu
depaseasca 60 40.

La filetele de miscare, conditia de autofranre este ca unghiul sa nu depaseasca 545.


Verificarea trebuie facuta la suruburile de miscare, in special daca filetul are un pas mare
sau la un numar mai mare de inceputuri.

Forte si momente filetate

In cazul desfacerii la o asamblare filetata, fie in cazul ridicarii sau coborarii unei sarcini cu
ajutorul transmisiei unei piulite, in asamblare apar doua tipuri de solicitari:

solicitari exterioare : sunt solicitarile motoare, notate cu Mexterior si se calculeaza

13
cu relatia:

Mext = Q l0, unde :

Q = 75 x 1 este forta bratului uman;

l0 lungimea cheii care se strange, difera in functie de marimea piulitei si a surubului.

Determinarea fortei de serviciu pe fiecare surub in parte - F:


Faza I : studiul imbinarii fortei, se foloseste legea lui Hooke, exista proportionalitate intre forta si
deformatie. Notatii:

Es, Epk modulele de elasticitate longitudinale pentru surub, respectiv pentru piesa de indice
k din pachet.

Ask, Apk ariile sectiunilor transversale pentru tronsonul de indice K al surubului, respectiv al
pachetului.

lsk, lpk lungimea tronsonului de indice k al surubului, respectiv grosimea de indice k din
pachet.
Calculul imbinarilor cu suruburi cu strangere initiala:
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in prealabil o solutie de
asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul:

determinarea materialului si dimensiunilor piesei din pachet.

alegerea unei solutii constructiev privind prinderea capacului

trebuie sa cunoastem diametrul rezervorului si presiunea fluidului.trebuie sa cunoastem


coeficientul de siguranta

trebuie sa cunoastem coeficientii de frecare dintre piulita si sprijin la montare

Momente la frecare in filetele de miscare

momentul de frecare, dintre filete Mf la filetul de miscare

14
Mf momentul de frecare dintre filetul surubului si suprafata de sprijin a acesteia.

se echivaleaza strangerea piulitei sub sarcina de incarcare F0 cu deplasarea acestei


sarcini pe planul inclinat al spirei desfasurate. Forta T, necesara deplasarii sarcinii F0 pe
planul inclinat este echivalenta cu forta T care invinge momentul de frecare dintre filete,
permitand astfel rotirea piulitei :

Mf = T

determinarea momentului de frecare este : T = T0 tg()

Momente la frecare in filetele de fixare:


determinarea momentului de frecare dintre filete Mf la filetul de fixare

toate marimile calculate care intervin in calcul sunt afectate de unghiul ;

la strangerea piulitei: -Mf =

la desfacerea piulitei:

Momentul suplimentar: M2

M2 momentul de frecare suplimentar dintre suprafata de sprijin si suprafata piulitei, cota


mica este d0 diametrul gaurii pentru surub :

M2 =

- coeficientul de frecare si suprafata de sprijin.

15
Conditia de autofranare si randamentul la suruburi

Conditia de autofranare: unghiul de inclinare al spirei, pe diametrul mediu sa nu


depaseasca 60 40.
La filetele de miscare, conditia de autofranre este ca unghiul sa nu depaseasca 545. Verificarea
trebuie facuta la suruburile de miscare, in special daca filetul are un pas mare sau la un numar mai
mare de inceputuri.
Randamentul imbinarilor filetate:
Raportul dintre lucrul mecanic util si lucrul mecanic consumat la o rotatie completa a piulitei
reprezinta randamentul imbinarilor filetate, se aplica numai in cazul insurubarii.
- la insurubare.
- la fixare
Randamentul este invers proportional cu momentul de frecare. Creseterea randamentului
se poate face prin:

utilizarea unor materiale foarte bune in executia piulitei

finisarea filetelor;

ungerea transmisiei surub piulita;

utilizarea frecarii de rostogolire in locul celei de alunecare, utilizarea suruburilor cu bile.

Strangerea initiala la imbinari cu fixare. Faza I.


Strangerea initiala la imbinarile cu suruburile de fixare: Imbinarile cu strangere
initiala sunt caracterizate prin crearea la montaj a unei forte, numita forta de stranger initiala inainte
de aparitia fortei de exploatare, numita si forta de serviciu.
Parti componente ale imbinarii:

corpul rezervorului

capul

garnitura dintre corp si cap

numarul de suruburi in care este prins corpul de capac (z)

16
presiunea care va fi introdusa in rezervor

inaltimea surubului

grosimile celor patru piese care formeaza pachetul.


Studiul imbinarii se face in 2 faze:

robinetul R, este inchis in rezervor nu exista fluid sub presiune, se pune garnitura, se aseaza
capacul si se monteaza suruburile cu saibele lor, respectiv piulitele ; la inceput piulitele se
strang cu mana, apoi cu cheia, rezultand in fiecare surub forta de strangere initiala.

se deschide robinetul si in interior patrunde fluid cu presiunea p0.


Determinarea fortei de serviciu pe fiecare surub in parte - F:
Faza I : studiul imbinarii fortei, se foloseste legea lui Hooke, exista proportionalitate intre forta si
deformatie. Notatii:

Es, Epk modulele de elasticitate longitudinale pentru surub, respectiv pentru piesa de indice
k din pachet.

Ask, Apk ariile sectiunilor transversale pentru tronsonul de indice K al surubului, respectiv al
pachetului.

lsk, lpk lungimea tronsonului de indice k al surubului, respectiv grosimea de indice k din
pachet.
Calculul imbinarilor cu suruburi cu strangere initiala:
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in prealabil o solutie de
asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul:

determinarea materialului si dimensiunilor piesei din pachet.

alegerea unei solutii constructiev privind prinderea capacului

trebuie sa cunoastem diametrul rezervorului si presiunea fluidului.trebuie sa cunoastem


coeficientul de siguranta

trebuie sa cunoastem coeficientii de frecare dintre piulita si sprijin la montare

Strangerea initiala la imbinari cu fixare. Faza II.

17
Calculul de rezistenta al imbinarii cu suruburi cu strangere initiala
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in
prealabil o solutie de asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape :

determinarea materialului si dimensiunilor piesei din pachet : Epk, lpk, Apk

alegerea unei solutii constructive privind prinderea capacului :

z numarul de suruburi ;

Es materialul ;

lsk dimensiunile suruburilor ;

Ask ariile transversale pentru fiecare surub in parte ;

p pasul filetului ;

d- diametrul filetului ;

- unghiul pasului.

determinarea diametrului rezervorului Dr si a presiunii fluidului p0.

cunoasterea coeficientului de siguranta : c ;

cunoasterea coeficientilor de frecare dintre piulita si sprijin la montare.

Surubul de miscare cu frecare cu alunecare


Suruburi de miscare cu frecare:
Transmisia surub piulita este utilizata atat la transmisia fortelor cat si
transformarea miscarilor datorita urmatoarelor avantaje pe care le prezinta:

pot transmite forte foarte mari ca valoare;

functionarea este inca fara socuri, vibratii;

forta constructiva este simpla;

18
preturile de cost sunt reduse;

Transmisii prin curele


Transmisii prin curele: momentul de torsiune se transmite de la arborele motor la
arborele condus - transmisia se face prin intemeierea a cel putin doua roti de curea, roti pe care se
infasoara un element elastic denumit curea.
Transmisia curelei se face prin frecare si de aceea trebuie montata cu predimensionare ( trebuie
sa fie bine intinsa), ca se sa transmita miscarea.
Exista trei tipuri de curele dupa sectiunea acestora:

cu sectiune sub forma de dreptunghi (are inaltimea mai mare decat latimea);

curea trapezoidala

curea rotunda.
Cele mai utilizate in constructia de masini sunt curelele late si cele trapezoidale.
Avantajele transmisiei prin curea:

poate transmite miscarea la distante medii;

transmisia este silentioasa, fara zgomote si vibratii;

miscarea fiind uniforma, la aparitia suprasarcinilor, este protejata transimisia prin patinarea
curelei.

poate sa transmita turatii ridicate, inalte.

constructia este simpla, prt de cost redus.


Dezavantaje:

dimensiunile de gabarit sunt mari.

nu poate fi eliminata alunecarea elastica a curelei

datorita faptului ca exista forta de pretensionare, solicitarile arborelui care sustine cureaua,
respective care sustin arboreal sunt mari, forta de pretensionare este mai mare decat forta utila
de transmitere.

necesitatea protejarii curelei si a rotilor impotriva patrunderii uleiului.

19
Intinderea curelei se poate realiza prin mai multe metode:

prin deformare elastica la montajul acesteia peste roti.prin deplasarea uneia dintre roti

cu rola de intindere.
Transmisia prin curea poate functiona in orice pozitie: orizontala, verticala, inclinat.
Transmisia prin curele late:
Cureaua materialul din care se executa cureaua trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:

sa aiba o rezistenta cat mai buna la solicitarile de incovoiere, la curelele pe roti si o rezistenta
cat mai mare la uzura a suprafetei de contact cu rotile.

sa prezinte un coeficient de frecare cat mai ridicat

sa aiba un modul de elasticitate cat mai redus


Aceste conditii sunt respectate cel mai bine de pielea naturala de calitate superioara, care este
scumpa si de aceea trebuie gasita o solutie de inlocuire si anume, majoritatea sunt confectionate
din material de tip elastic carora li se creste rezistenta prin insertie de fire textile sau mecanice.
Capetele curelei se imbina prin urmatoarele metode:

prin lipire cu un anumit adeziv;

prin vulcanizare, capetele fiind prelucrate in trepte, pentru a mari suprafata de lipire.

prin coasere

prin prindere mecanica, cu agregate, cu surub piulita.


Criterii de fiabilitate la transimisa curelelor late:
Exista trei criterii care conditioneaza functionarea acestei transmisii :

capacitatea transmisiei;

rezistenta la tractiune intre ele;

rezistenta la uzura a curelei.

Capacitatea de transmitere a fortei la curelele late


Capacitatea de transmisie transmiterea puterii se face prin frecare. Este foarte
importanta stabilirea fortei de pretensionare, necesara asigurarii puterii la o anumita turatie. Pentru

20
o functionare corespunzatoare, trebuie luat in calcul toti parametrii.
Rezistenta la uzura a curelei: In timp, datorita fenomenului permanent de frecare
dintre curea si roti se uzeaza, mai intai stratul protector, apoi materialul de baza (cauciucul), cu
insertiile respective care duc la micsorarea capacitatii formate si se rupe.

Alunecarea curelei
Alunecarea curelei: Exista o diferenta intre alunecarea elastica a curelei, care este
un fenomen aproape permanent si care influienteaza valoarea raportului de transmitere real si
fenomenul de patinare a curelei care apare atunci cand suprasarcinile inving fortele de frecare si
nu se mai poate face transmisia miscarii.
= - raportul teoretic.

- este coeficientul de alunecare si raportul vitezelor de alunecare, are valori cuprinse


intre 0,01 pentru curelele late si 0,02 pentru curelele trapezoidale. Punerea in evidenta a
fenomenului de patinare se face cu ajutorul coeficientului de tractiune: .

Rezistenta la tractiune (eforturi) la curelele late.


Asupra curelei actioneaza mai multe forte : F1, F2, Fu, F0, Fc

Ac aria curelei : Ac =bh

F1 este solicitata la intindere, si atunci :


;

21
- efortul ;

La mularea curelei pe roata apare efortul de incovoiere ;

= 0,7 E h /s

Calculul de proiectare al transmisiei prin curele late

Date initiale :

Se da de catre beneficiar :

P1 [kw] puterea de la arbore la motor (de unde pleaca miscarea)

n [rot/min] turatia rotii motoare ;

i1,2 raport de transmitere;

conditii de functionare (ore, zile, etc);

Pasul I

din relatia de calcul a coeficientului de tractiune se determina

Pasul II

se calculeaza efortul la tractiune util

Pasul III

, in care :

kf coefficient care tine seama de frecventa indoirii curelei;

kp coefficient care tine cont de pozitia curelei;

22
kt coeficient care tine cont cum se face intinderea curelei ;

- coeficient care tine cont de unghiul de infasurare al curelei

Pasul IV

din monogramele existente in literatura, in functie de putere si turatia motoare se va alege


diametrul rotii motoare.

Pasul V

se calculeaza diametrul rotii conduse : D2 = D1 i1,2(1 )

Pasul VI

se determina viteza relativa a curelei : v =

Pasul VII

se calculeaza forta utila de transmisie : Fn =

Pasul VIII

se calculeaza latimea curelei, adoptand din STAS grosimea acesteia.

Pasul IX

se determina forta de intindere a curelei ;

Pasul X

se determina forta de apasare pe arbori : Fap = (1,2

Pasul XI

se calculeaza lungimea curelei : L=2A cos +0,5 D1 (1 - 2) + 0,5D2 (

23
Transmisia prin curele trapezoidale

Spre deosebire de cureaua lata, unde era o singura suprafata de contact, intre curea
si roata, la curelele trapezoidale, fetele active sunt cele laterale. datorita acestui fapt creste
capacitatea curelei prin cresterea frecarii si scade forta de apasare pe arbori respectiv pe lagare,
datorita faptului ca nu mai este necesara o forta de intindere asa de mare.
Cureaua cu profil trapezoidal este compusa din:

materialul de baza (cauciuc sintetic), caruia i se creste rezistenta prin insertii de material textil
sau metalic, iar pe fetele laterale, unde vine in contact cu canalul rotii este dispusa panza
cauciucata rezistenta la uzura cu un coeficient de frecare mai mare.
Curelele trapeziodale se executa in doua variante constructive:

curele trapeziodale normale, notate cu A, B, C, .., Z;

curele inguste : SPA, SPB, , SPZ.


Toate sunt standardizate. In calculul acestor curele se folosesc aceleasi relatii de calcul ca si la
curelele late, cu exceptia ca exponentul este mai mare de 3, 4 ori la curelele trapeziodale.
Concluzie:

forta in ramura activa este cu forta utila : F1

F2 0,1 ;

forta de intindere F0 0,6 Fu ;

forta de apasare Fap (1,2 2)Fu.


In cazul transmisiilor de puteri mari vor fi necesare mai multe curele.
z numarul de curele pe care il poate avea o transmisie, acest z nu trebuie sa depaseasca 8
curele.
Daca P0 este puterea pe care poate sa o duca o singura curea atunci puterea pe care poate sa o
duca transmisia noastra, va fi calculata cu puterea fiecarei curele si:
P = Po x Z x CL x C Cz/ Cd unde:

CL coeficient de corectie care tine seama de lungimea curelei

C - coeficientul unghiului , de infasurare a curelei pe roata

24
Cz numarul de curele ;

Cd coeficientul de corectie dinamic care tine seama de tipul masinii antrenate in miscare.

P0 o gasim in literatura in fucntie de tipul curelei, de transportul curelei si de diametrul rotii


Dp.
Rotile de curea - trebuie sa fie cat mai usoare, sa fie echilibrate pe arbori, sa aiba aderenta la
curea si sa nu uzeze cureaua. Ca materiale utilizate in executia rotilor sunt: otelurile, fontele,
aliajele de aluminiu si unele materiale plastice.

Transimisa prin curele dintate

Avantajele transmisiei prin curele dintate sunt :

raportul de transmitere i este riguros constant;

randamentul transmisiei este mai mare;

au capacitate potenta destul de mare,viteza maxima poate merge pana la 80 m/s; Pmax =
120 Kw.

functionarea este silentioasa.


In functie de marimea pasului exista 5 tipuri de curele dintate. Calculul acestora se face conform
indicatiilor date de firmele producatoare de curele, indicatiii care tin seama de fenomenul de uzura
a flancurilor dintilor curelei.

Transimisa prin lanturi. Generalitati


Transmisii prtin lanturi: in alegerea transmisiei pe care vrem sa o folosim, trebuie
sa tinem cont de avantajele pe care le are transmisia respectiva in raport cu celelalte. Astfel, in
cazul transmisiei la distante mari, transmisia prin lanturi este de preferat, transmisia prin roti dintate
pentru ca se elimina arborii, rotile, lagarele intermediare.
Fata de transmisia prin curele, transmisia prin lanturi prezinta avantajul ca transmisia nu se mai
face prin frecare, nu mai sunt necesare forte asa de mari, iar capacitatea potenta este mai mare la
acelasi gabarit.
Lanturile pot functiona la temperaturi ridicate: 200 .
Dezavantaje: - infasurarea lantului pe roti este o infasurare poligonala, nu continua
ca la curea, este in functie de zalele lantului. Acest fapt, adaugat la fenomenul de ciocnire dintre
rola lantului si rotile motoare la intrarea lantului pe roata, are efecte dinamice, producand socuri,

25
vibratii si zgomote de functionare.
Elementele componente ale unei transmisii cu lanturi sunt:

roata motoare;

roata condusa;

roata cu lanturi;

sistemul de intindere a lantului;

sistemul de ungere al acestuia.


Clasificarea transmisiei prin lanturi. Se face dupa mai multe criterii:

lanturi dupa constructie: bolturi, cu bucse, combinatii, cu zale scurte, cu zale lungi, cu un
singur rand de zale, cu mai multe randuri de zale.

dupa pozitia transmisiei:

orizontala;

inclinata ;

verticala.

dupa numarul rotilor antrenate :

transmisie simpla ;

transmisie multipla ;

dupa sistemul de ungere :

ungere prin picurare ;

prin baia de ulei.

dupa sistemul de prindere a lantului :

prin deplasarea unei roti ;

prin rola de intindere.


Transmisia miscarii de la roata motoare la roata condusa se face prin intermediul lantului, lant care
angreneaza cele doua roti, infasurandu-se poligonal, datorita articulatiilor dintre elementele
transmisiei.

26
Transmisia prin lanturi articulate cu role. Generalitati, constructie si
roti de lant.
Acest tip de lant prezinta performante deosebite:

Vmax = 40 m/s;

turatia maxima : 1000 rot/min;

puterea maxima : 3000Kw.

raportul de transmitere maxim : i = 10 ;

randament 0,97 0,99;


Aceste lanturi pot fi executate in doua variante:

cu zale lungi

cu zale scurte.
Zalele interioare sunt formate din eclipsele montate preset pe bucse. Pe bucsa se
pot roti liber role. Zalele exterioare, sunt formate eclipsele exterioare care sunt montate presat pe
lanturile care se misca liber in bucse.
Elemente geometrice:

distant dintre eclipsele interioare:

a1 latimea zalei interioare;

a2 distanta eclipsei interiare;

l1 latimea lantului cu un singur lant de zale.

d1 diametrul exterior al rolei lantului

d2 diametrul exterior al bucsei lantului;

d3 diametrul boltului;

b1 latimea eclipsei interioare;

b2 latimea eclipsei exterioare;

27
p distant a doua bolturi consecutive.
Ca si material sunt folosite otelurile carbon OLC de calitate si otelurile aliate cu tratamente termice
corespunzatoare. Nu sunt indicate in STAS tipurile de materiale din care se executa fiecare
element in parte, ci este data duritatea pe care trebuie sa o aiba elementul respectiv functie de
viteza v a lantului.

Calculul geometric al transmisiei lanturilor articulate cu role


=

- unghiul de infasurare a rotii motoare ;

- unghiul de infasurare cu roata condusa.

Principalii parametri geometrici care definesc transmisia prin lant sunt :

pasul lantului ;

numarul de dinti ale rotilor de lant ;

distanta dintre axe ;

lungimea si latimea lantului ;

Dinamica fortei articulate cu role


Spre deosebire de transmisia prin curea, unde in calcul aparea ca forte : forta utila de
transmisie, forta centriguga si forta de incovoiere a curelei pe orti, la transmisia prin lanturi apar ca
forte, forta utila de transmis, forta centrifuga, forta de greutate a ramurilor de lant, forta dinamica de
intertie a ramurilor de lant si a rotilor si forta de soc la ciocnirea dintre rola lantului si dintii rotii
motoare.

Avem doua forte : F1 si F2

F1 = Ft + Fc + Fg1 + Fd1max + Fes1

28
F2 max= Fc + Fg2 + Fdq max

Angrenaje. Generalitati. Clasificare. Materiale.


Angrenajele : sunt mecanisme formate din cel putin doua roti dintate care transmit
miscarea prin contactul direct al flancurilor dintate. Se evita astfel fenomenul de alunecare.
Transmisiile prin roti dintate pot asigura transmisia unor puteri mult mai mari.

Transmisiile prin angrenaje sunt cele mai utilizate deoarece prezinta urmatoarele
avantaje :

dimensiuni de gabarit mult mai mari

randament si durabilitate mai mare decat la transmisia prin curele

siguranta in functionare

pot transmite game mult mai mari de puteri, turatii si rapoarte de transmitere ;

raportul de transmitere este riguros constant.

Dezavantaje :

tehnologia de executie este pretentioasa

pret de cost ridicat

zgomot si vibratii in functionare

numarul rapoartelor de transmitere obtinute cu aceeasi constructie este limitat.

Clasificare :

dupa pozitia axelor :

angrenaje cu axe paralele

angrenaje cu axe intersectate angrenaje cu roti dintate conice.

angrenaje cu axe incrucisate in spatiu hipecoloidale

dupa directia dintelui dintre roti

29
roti dintate cu dinti drepti

roti dintate cu dinti inclinati

roti dintate cu dinti curbi

roti dintate cu dinti in V

dupa marimea raportului de transmitere: i =

roti dintate multiplicatoare de turatie la care i < 1

roti dintate inversoare de miscare, cele doua roti sunt egale : i = 1

roti dintate reducatoare de turatie i > 1

dupa tipul angrenarii

roti dintate cu angrenare exterioara (dantura rotii este la exterior)

roti dintate cu angrenare interioara (dantura rotii este la interior)

Materiale utilizate in constructia rotilor dintate:

in executia rotilor dintate se utilizeaza o gama variata de material in functie de regimul de


lucru si de conditiile de functionare a angrenajului respectiv,

se utilizeaza in general materiale metalice de tipul otelurilor si fontelor, materiale ale caror
proprietati sunt imbunatatite tratamente termice sau termochimice.

Se recomanda ca duritatea flancurilor dintilor rotii mici denumita picior sa fie mai mare decat
duritatea flancului dintilor rotii mari, pentru a avea aceeasi durabilitate la cele doua roti si pentru a
evita fenomenul de gripare.

Fenomene de distrugere sau de deteriorare a angrenajelor


Complexitatea fenomenelor care intervin in functionarea unui angrenaj determina si
complexitatea fenomenelor de angrenare a rotilor. Cele mai importante sunt:

ruperea dintilor: se poate produce datorita oboselii materialului sau datorita paritiei unor
suprasarcini.

30
ruperea ce incepe de la baza dintelui pe partea flancului activ, a celui supus la tractiune.

Pentru a se evita fenomenul de rupere este necesar sa se faca un calcul corespunzator la


incovoiere luand in considerare si eventualele suprasarcini.

Deteriorarea prin oboseala de contact (piting), este cel mai des intalnit fenomen de
deteriorare, in special la flancurile active ale dintilor care au o duritate mica sau mijlocie.

In urma solicitarilor variabile, microfisurile existente in material evolueaza atat ca marime cat si
ca pozitie, inaintand spre suprafata si se produce desprinderea de pe material.

Cel mai usor se evita fenomenul de pitiing prin trecerea de la oteluri de imbunatarire la cele de
clementare cu tratamentul corespunzator, printr-o crestere de duritate a flancurilor.

Griparea apare atunci cand dispare lubrifiantul, frecarea este mare, se produce
incalzirea, sudarea flancurilor active pe suprafate cat mai extinse pana la blocarea miscarii.

Se poate evita prin utilizarea de materiale antifrictiune, prin rectificarea fina a flancurilor dintilor,
printr-o lubrifiere corespunzatoare si printr-o precizie de executie si montaj corespunzator.

Elemente geometrice la roti dintate cilindrice cu dinti drepti


Elementele geometrice sunt :

numarul de dintii al rotii : z

z1 numarul de dinti la roata motoare

z2 numarul de dintii la roata condusa

linia de profil al dintelui pentru ca o dantura sa fie normala, prima conditie este ca
linia de profil sa fie un arc de evolventa.

diametrul de picior , df- diametrul cercului in centrul rotii O denumit cerc de picior
care trece prin flancurile golurilor dintre dinti.

diametrul de cap sau de varf al danturii, da este diametrul cercului in centrul rotii
O care infasoara varfurile dintilor drepti.

diametrul de deghizare notat cu d diametrul cercului cu centrul rotii denumit cerc


de divizare pe circumferinta caruia grosimea unui dinte sd este egala cu latimea

31
golului dintre doi dinti.

linia capului dintelui, ha distanta masurata pe raza intre cercul de cap si inaltimea
piciorului dintelui.

inaltimea piciorului dintelui, hf distanta masurata pe raza intre cercul de divizare si


cercul de picior sau de fund.

inaltimea totala a dintelui este distanta masurata pe raza cercului de cap si cercul de
fund

jocul la final al danturii, C distanta masurata pe raza intre diametrul de fund si


diametrul de cap al rotii conjugate.

inaltimea activa a dintelui ha : Ha = H C.

flancul dintelui suprafata delimitata de cilindrul de cap, cilindrul de picior si doua linii
de profil de acelasi sens, ale aceluiasi dinte.

pasul dintelui, p distanta masurata pe diametrul de divizare intre doua linii de profil
de acelasi sens de la doi dinti alaturati.

p = sd + sg = 2sd = 2sg.

lungimea dintelui, L la rotile cilindrice cu dinti drepti lungimea dintelui este egala cu
latimea rotii.

modul danturii m , se inscrie lungimea cercului de divizare in functie de diametru, in


functie de pas.

Forte in angrenaje. Echivalarea incarcarilor variabile cu o incarcare


constanta.
Angrenajele pot fi supuse la trei tipuri de solicitari :

solicitare constanta

solicitare variabila in trepte

solicitare continua

32
Exista doua mari categorii de solicitari :

solicitarea la incovoiere a dintelui (F).

solicitarea la oboseala de contact a flancurilor dintilor (HE) caz in care parametrii luati in
calcul sunt variabili.

NFE numarul de cicluri de solicitare la incovoiere

NHE numarul de cicluri de solicitare la oboseala de contact.

Principala marime care intervine in calculul angrenajelor este forta tangentiala, notata Ft.

Pentru oboseala de contact : FtFef = Ft KI Kv KHB F

in care :

Ki coeficientul dinamic extern care tine seama de raportul in care se afla turatia de lucru
a angrenajului fata de turatia de rezonanta.

- coeficientii de repartitie a fortei pe latimea dinteluila solicitare de incovoiere, respectiv de


contact.

- sunt coeficientii de contact pe inaltimea de incovoiere la solicitarea de incovoiere


respectiv de contact.

Forte la roti dintate cu dinti drepti


Forta normala pe dinte de contact de pe diametrele de divizare notata cu Fn1, respectiv
Fn2 se descompune pe directia radiala rezultand fortele Fr1, Fr2 respectiv pe directia tangentiala
rezultand fortele Ft1, Ft2.

Fortele tangentiale se calculeaza in momente de transmisie :

La roata 1

Ft1 =

La roata 2

33
Ft1 =

Mt1 = [N m]

Mt2 = [N mm] =

randamentul angrenajelor.

= 1 => Ft1 = Ft2


Fr1 = Ft1 tg

Fr2 = Ft2 tg

Fr1 = Fr2

Fn1 = Ft1/cos

Fn2 = Ft2/ cos

Forte la roti dintate cu dinti inclinati


In cazul rotilor cilindrice cu dintii inclinati toti parametrii sunt raportati la plane distincte .

In planul normal N1 pe dinte sunt definiti parametri normali ai dintelui.

modul normal

pas normal

unghi de angrenare :

Celalalt plan este planul normal in care apar parametrii frontali : pt, mt, t

Legatura se face prin intermediul dintelui :

pn = pt cos

mn = mt cos

n = t cos

Ft1 =

34
Ft2 =

In sectiunea frontala :

Fr1 = Ft1tg

Fr2 = Ft2tg

Calculul de rezistenta la incovoiere la roti dintate cu dinti drepti


Dintele se considera ca o grinda profilata incastrata in butucul rotii.

Se accepta doua ipoteze simplificatoare de calcul :

forta normala Fn actioneaza pe varful dintelui si este in intregime concentrata pe un


singur dinte, se accepta angrenare singulara.

una din laturile sectiunii de repere a dintelui, montata se obtine ducand drepte inclinate
la 30 fata de axa dintelui tangenta la profilul interior al dintelui.

Forta normasla se traseaza pe linia de angrenare pana la intersectia cu axa dintelui si se


descompune in cele doua forte componente, respectiv Ftx si Frx.

Ftx supune dintele la solicitari de incovoiere iar forta Frx la solicitari de compresiune.

- efortul de incovoiere ;

= =

Calculul la oboseala a flancurilor dintilor la roti dintate cu dinti


drepti.

35
36
Dintele se consider ca o grind cu un contur profilat ncastrat n coroana roii dinate i ncrcat

cu fora normal .

Se fac ipotezele: fora se aplic la vrful dintelui i este preluat numai de un dinte

(angrenare singular), iar seciunea de ncastrare , dup care dintele se rupe, se determin prin
punctele de tangen cu flancurile dintelui ale dreptelor nclinate cu 30o fa de axa dintelui. Fora

se translateaz pe linia de angrenare pn la intersecia cu axa de simetrie a dintelui i se

descompune n fora tangenial i fora radial ,care produc la baza dintelui o solicitare

compus. Conform concepiilor moderne despre ruperea dinilor , apar i tensiuni proprii care

se compun cu cele anterioare ( i ). Tensiunile proprii sunt produse n procesul de rcire al

materialului i modific starea de tensiuni. n calculele practice , se reine ca solicitare la baza

dintelui numai solicitarea de ncovoiere ce se determin cu relaia

Dac se descompune fora la cercul de divizare, rezult :

care introdus n prima relatie, d:

37
Particularitatile calc. de rezistenta la incovoiere si oboseala de
contact la roti dintate cu dinti drepti
Daca la rotile cilindrice cu dinti drepti sarcina are distributie uniforma, la rotile cilindrice cu
dintii inclinati datorita unghiului , distributia nu mai este pe varful dintilor, este pe o linie inclinata iar
acesta nu mai este uniforma.

Coeficientul inclinarii dintelui = 1 / 120 => 0 < < 24

=> > 24

Calculul se face in plan normal iar relatia de calcul este urmatoare :

= FtKi Kv K

Rezistenta limita si admisibila pentru calculul rotilor dintate

38
Se definete drept rezisten limit la oboseal prin ncovoierea piciorului dintelui ,
tensiunea maxim de ncovoiere pentru un ciclu pulsator pe care dintele o poate suporta un numr
de cicluri de funcionare fr a se produce ruperea prin oboseal.

Tensiunile limit la oboseal prin ncovoiere se determin pentru cele trei domenii
prezentate n figura de mai sus cu relaiile:

domeniul 1

domeniul 2

unde:

domeniul 3

Caracteristicile curbei Whler pentru solicitarea de oboseal a piciorului dintelui sunt prezentate n
STAS 12268

n relaiile anterioare s-au folosit urmtoarele mrimi:

39
- - tensiune indicat pentru diferitele materiale, n funcie de tratamentul aplicat ;

- - factorul sensibilitii materialului solicitat la oboseal la concentratorul de

tensiune de la baza dintelui. Acest factor ia n considerare micorarea efectului concentratorului de

tensiune la piciorul dintelui, stabilit prin ca rezultat al structurii reale a materialului (care nu

este complet elastic ca la ipoteza de calcul pentru ) i a gradientului de tensiune. La

materialele complet plastice .

- - factorul de rugozitate la solicitare de ncovoiere .

- - factorul de dimensionare la solicitare de ncovoiere.

- - factorul duratei de funcionare (STAS 12268)

Metoda de proiectare a angrenajelor cilindrilor cu dinti drepti


Angrenajele cilindrice cu dintii drepti se proiecteaza tinand cont de urmatoarele elemente
constructive :

a. Pasul p si modulul m masurate pe cercul de rostogolire exterior. Se precizeaza ca


valoarea standardizata a modulului este m.
b. Pasul, respectiv modulul masurate pe cercul de rostogolire de raza medie pm si mm.
c. Numerele de dinti z1 si z2.

d. Diametrele de divizare
e. Diametrul de divizare mediu

(10.249)
f. Relatia ntre pasul exterior si mediu

40
g. Relatia ntre modulul exterior sau frontal si modulul mediu

h. naltimea dintilor conform STAS

i. Diametrul exterior

j. Unghiul capului dintelui

unde:

k. Distanta la centru

sau

din care:

dar folsind coeficientul de latimea R

cu care

Dar

41
cu care relatia 10.261 ia forma

de unde

Modificarea danturii rotilor conice se poate realiza prin deplasarea radiala sau prin
deplasarea tangentiala .
Deplasarea radiala reprezinta distanta dintre linia de referinta a profilului de
referinta si planul de divizare al rotii plane.
Deplasarea tangentiala reprezinta distanta cu care se mareste sau se micsoreaza
grosimea dintilor profilului de referinta fata de grosimea conventionala.
Functie de deplasarea radiala angrenajele conice pot fi:

a. zero xr1 = xr2 = 0

b. zero deplasate xr1 = -xr2 0

c. deplasate la angrenare exterioara

la angrenare interioara.

Deplasarea/coroziunea danturii
Angrenajele conice se realizeaza de regula ca angrenaje zero sau zero deplasate. Pentru
obtinerea unor calitati de angrenare si rezistenta egale pentru pinion si roata condusa, se utilizeaza
deplasari de profil pe directie radiala si tangentiala.

Coeficientul de deplasare.
Dac este necesar s se prelucreze dantura unei roi avnd dini cu ajutorul unei
cremalierei de modul , cum pasul cremalierei este acelai pe orice dreapt paralel cu linia de
referin, spre a obine roata cu dini, orice dreapt poate fi aezat la distana , raza cercului

42
de divizare.

Deplasarea cremalierei, astfel ca linia sa de referin s fie aezat la o distan mai mic
sau mai mare de cercul de rostogolire, are ca o consecin practic modificarea valorii distanei
dintre centrele de rotaie sau axele roilor.

Cu toat aceast modificare, aa cum s-a artat anterior, la dantura cu profil n evolvent
legea fundamental a angrenrii va fi respectat.

Dac roata dinat ar fi prelucrat cu configuraia prezentat n fig. a, ar rezulta subtieri


apreciabile.

Proprietatea evolventei de a fi insensibil la modificarea distanei dintre axe se utilizeaz la


deplasare (fig. b), cnd cremaliera va fi ndeprtat n cercul de rostogolire cu distana:

pn cnd interferena dispare. Deplasarea a cremalierei este un multiplu de modul, se


msoar n mm, iar se numete coeficient de deplasare sau deplasare specific.

Din triunghiul se scrie:

43
iar din triunghiul :

nlocuind pe , se obine:

Deoarece nlimea capului cremalierei este , prin nsumare, rezult:

Se nlocuiete i se obine:

unde:

Dac rezult:

este cu att mai mare cu ct este mai mic.

n raport cu sensul modificrii poziiei liniei de referin a cremalierei fa de cercul de rostogolire al

44
roii se pot deosebi dou cazuri:

- deplasare pozitiv (corijare pozitiv), , cnd linia de referin a cremalierei se


situeaz la o distan mai mare dect raza cercului de rostogolire, adic este deplasat spre

exterior. Aceast deplasare se utilizeaz la numere mici de dini , i ofer posibilitatea


creterii rezistenei piciorului dintelui, dintele este mai gros dect la roata zero (raz de curbur a
evolventei crete prin utilizarea arcelor deprtate de cercurile de baz);

- deplasare negativ (corijare negativ), , cnd linia de referin a cremalierei este


situat spre interior. Aceast deplasare se utilizeaz pentru numere mari de dini, dinii ce rezult
fiind mai subiri dect la roile dinate zero.

Corespunztor celor artate pentru roi, la angrenajele simple, formate din dou roi
dinate, se disting trei posibiliti: angrenaje zero, angrenajele zero deplasate sau deplasate
simetric i angrenajele deplasate nesimetric.

Angrenaje conice. Generalitati


Angrenajele conice sunt angrenaje cu axe concurente la care suprafeele de rostogolire au
form conic i sunt tangente dup o generatoare comun, iar suprafeele exterioare ale roilor
componente au aceeai form ca i suprafaa de rostogolire, adic suprafee conice.

ntre axele suprafeelor de rostogolire i generatoarea comun se stabilesc unghiurile,


unghiuri a cror sum reprezint unghiul ntre axele de transmitere a micrii, unghi notat .

n cazul n care unul din aceste unghiuri este de 90o, conul respectiv se transform ntr-o
suprafa plan, dantura fiind nscris ntr-un cerc pe aceast suprafa. Angrenajul capt n
aceast situaie denumirea de angrenaj conic cu roat plan.

Roata plan n angrenajul conic corespunde cremalierei din angrenajul cilindric, ea fiind
intermediar ntre roata conic cu dantura exterioar i cea cu dantura interioar.

45
Din punct de vedere geometric, dantura angrenajului conic corespunde unor suprafee
conjugate definite conform teoriei angrenrii, dar studiul acestor suprafee pune o serie ntreag de
probleme a cror rezolvare nu se face absolut exact din punct de vedere matematic, ci folosind o
serie de aproximaii pentru a se stabili o metodologie de calcul mai larg accesibil i, totodat,
pentru asigurarea posibilitii de execuie.

Din punct de vedere cinematic, problema care se pune este de a determina prin calcul
dimensiunile danturii i limitele ntre care exist posibilitatea de generare a suprafeelor conjugate
ale dinilor. Acest studiu al angrenajului conic prezint o serie de dificulti, dat fiind faptul c
suprafeele de rostogolire (axoidele) sunt suprafee conice i c cele dou cercuri de rostogolire ale
bazei axoidelor nu se gsesc n acelai plan.

Elemente geometrice la roti dintate conice


Angrenajele pentru arbori concurenti sunt formate din roti dintate conice. Acestea pot avea
dantura dreapta, nclinata sau curba.

Profilul danturilor curbe se poate trasa n arc de cerc (dantura Gleason), n arc de
evolventa (dantura paloida sau Klingelnberg), n arc de epi- sau hipo- cicloida (dantura eloida sau
Oerlikon) sau n spirala.

Geometria flancurilor dintilor se poate reliza sub forma de evolventa, cicloida sau arc de
cerc. Unghiul dintre axele celor doua roti dintate conice poate fi egal sau deiferit de 90o. De obicei
se folosesc angrenajele conice ortogonale la care =90o. Acestea se pot constitui din :

a. Roti dintate conice avnd dinti cu naltimea descrescatoare si la care vrfurile conurilor

46
caracteristice coincid. Acestea au jocul de fund de grosime variabila. n aceasta varianta se
executa majoritatea angrenajelor formate din roti dintate cu dinti drepti.
b. Roti dintate conice avnd dintii cu naltime constanta si la care vrfurile conurilor caracteristice
nu mai corespund. Conurile vor avea generatoare paralele . Solutia este caracteristica danturilor
paloide si eloide.
c. Roti dintate conice avnd dinti cu naltime descrescatoare, la care vrfurile conurilor
caracteristice nu mai coincid, dar care realizeaza joc de grosime constanta. Se recomanda pentru
danturi conice drepte, nclinate sau curbe de tip Gleason.

Forte la roti dintate cu dinti drepti

Stabilirea valorilor i a modului de variere a forelor reale care solicit transmisiile prin roi
dinate, ca de altfel orice organ de main, constituie o problem de maxim responsabilitate,
influennd hotrtor rezultatele obinute. Momentul de torsiune, din care se determin apoi toate
forele din angrenaje, nu rmne constant, ci variaz att ca valoare medie, ct i ca amplitudine
de oscilaie. n angrenaje apar, ca tipuri importante, urmtoarele fore: fora nominal; fora
dinamic exterioar; fora dinamic interioar; fora de frecare.

Fora nominal.

Dac se consider fora nominal aplicat n punctul , polul angrenrii, se obine prin
descompunere fora tangenial la cercul de rostogolire i fora radial la cercul de rostogolire dat
de relaiile:

La cercul de divizare, forele sunt:

47
Se cunosc relaiile:

de unde:

Fora dinamic exterioar. Coeficientul KA


Fora dinamic exterioar apare n plus peste fora nominal a danturii i este provocat
de fenomene din exteriorul angrenajului i anume de caracteristicile de funcionare neuniform ale
mainilor motoare i de lucru, de forele de inerie care apar la porniri, opriri, modificri de turaie.
Fora dinamic exterioar se ia n consideraie n calculul de rezisten al angrenajului prin
factorul dinamic exterior numit i factor de utilizare .

Factorul are valori n domeniul 1 2,5, valori mai exacte fiind recomandate n STAS
12268

48
Sarcina dinamic intern. Coeficientul KV

Sarcina dinamic intern se consider n calculul angrenajului prin factorul dinamic ntre
definit de relaiile:

sau:

Repartiia neuniform a sarcinii pe limea danturii. Coeficientul K

O repartiie teoretic absolut uniform a sarcinii pe limea danturii se poate considera numai n
cazul execuiei cu o precizie ideal i a unor dini, arbori i reazeme absolut rigide. n acest caz,
conform fig. 5.4, se obine fora tangenial medie pe unitatea de lime a danturii

n realitate se obine o repartiie neuniform a sarcinii pe limea danturii. Raportul dintre

sarcina specific maxim pe unitatea de lime de la distribuia neuniform i sarcina

specific medie de la distribuia uniform, se definete drept factor de repartiie longitudinale a


sarcinii:

ntruct acest coeficient are valori diferite pentru solicitarea la piciorul dintelui, respectiv solicitarea
de contact se va defini un factor de repartiie longitudinal a sarcinii pentru solicitarea piciorului

dintelui i altul pentru solicitarea de contact .

Cauzele repartiiei neuniforme a sarcinii pe limea danturii sunt multiple, ca de exemplu: erorile de

49
execuie ale danturilor i n special abaterea direciei dintelui, abaterile de la paralelism i
coplaneitatea axelor, ncovoierea sub sarcin a arborilor, rsucirea danturii sub influena

momentului de torsiune. Factorul de distribuie longitudinal a sarcinii este cel mai dificil de

evoluat dintre toi factorii de corecie a ncrcrii nominale a dintelui, iar valorile mari ale acestui
factor modific substanial sarcina de calcul a angrenajului.

Repartitia frontal a sarcinii. Coeficientul K

Pn acum s-a considerat c la vrful dintelui acioneaz ntreaga for , deci .


Cum ns, la majoritatea angrenajele cu dini drepi, la vrful dintelui exist angrenare dubl (A
punct de intrare n angrenare , A-B angrenare dubl, cu dou perechi de dini cu contact, B-D

angrenare singular, DE angrenare dubl), nseamn c pe un dinte acioneaz aproximativ 0.5 ,


obinndu-se pe flancul dintelui diagrama de repartiii din figura urmatoare

Aceast diagram de repartiie a sarcinii ntre perechile de dini n timpul angrenrii duble
este influenat i de abateri, mai ales de abaterea pasului de angrenare de baz, modificndu-se

astfel valoarea cotei pri din ce acioneaz pe o pereche de dini de la valoarea a 0.5 la

50
valoarea:

unde se definete drept coeficient de repartiie frontal

Fora de frecare. Randamentul angrenrii.


n procesul angrenrii exist o pierdere datorit frecrii de alunecare a flancurilor i o alt
datorit frecrii de rostogolire a acestora; n majoritatea cazurilor pierderile n angrenare se
consider numai prin frecarea de alunecarePuterea pierdut prin alunecarea flancurilor se
calculeaza cu relatia:

unde s-a considerat punctul drept centru instantaneu de rotaie.

Coeficientul de frecare are valorile pentru angrenaje normale ca execuie,

pentru angrenaje durificate, rectificate i unse cu ulei aditivat,


pentru angrenaje neprecise fr carcas.

Calculul de rezistenta al angrenajelor conice


Datorita complexitatii fenomenelor care au loc in timpul procesului de angrenare, calculul
de rezistenta a devenit o problema de maxima importanta in proiectarea angrenajelor.

Calculul de rezistenta se face pe conul frontal median, , angrenajul conic inlocuind-se cu


un angrenaj cilindric echivalent :

Tensiunea de incovoiere la piciorul dintelui pentru angrenajul conic cu dinti drepti este data
de relatia :

Pentru angrenajul conic cu dinti inclinati sau curbi se foloseste relatia :

Factorul de forma , se determina pentru forma profilului de dinte al angrenajului cilindric

51
echivalent cu dinti drepti cu relatia :

Metodica de proiect a

angrenajului conic

Angrenajele conice (adic angrenajele concurente conice) sunt realizate din dou roi
dinate conice i servesc la transmiterea momentelor de torsiune i puterii mecanice ntre doi arbori
cu axele concurente n plan .

Elementele geometrice specifice roilor dinate conice sunt:

- conurile de rostogolire OPA i OPB , cu vrful n O i generatoarea comun OP,

52
corespunztoare cilindrilor de rostogolire de la roile cilindrice. Tangenta comun este ax
instantanee de rotaie. Cele dou conuri ruleaz fr alunecare unul pe cellalt;

- unghiul format ntre axele de rotaie a celor dou conuri;

- cercurile de rostogolire, luate n mod convenional, ca cele dou baze mari ale
trunchiurilor de con detaate pentru roi;

- conurile suplimentare , i , care au axele comune cu conurile de

rostogolire, vrfurile ndreptate n sens invers iar generatoarele perpendiculare pe generatoarele


conurilor de rostogolire .

Pentru a determina raportul de transmitere se va presupune c, n rotaia n jurul axei sale

conul 1 are viteza unghiular iar conul 2 are o micare complex, compus dintr-o micare

relativ fa de conul 1 cu viteza unghiular ( tangenta comun fiind ax instantanee de

rotaie) i una de transport mpreun cu conul 1. Compunnd vitezele unghiulare fa de punctul fix
se obine :

Din triunghiul vitezelor se obine:

Din triunghiurile OMP i ONP se scrie:

53
de unde

deci relaia (2.40) devine :

ntruct , deci , rezult c

i raportul de transmitere capt expresia :

Dac i sunt cunoscui , se determin unghiurile dup cum urmeaz :

Dac angrenajul conic este ortogonal (cazul cel mai frecvent ntlnit n tehnic),

, iar relaiile devin :

54
Dantura roilor conice poate fi dreapt , nclinat sau curb. Prin trecerea la dini conici
nclinai sau curbi se realizeaz fa de dantura conic dreapt , avantajele cunoscute de la
trecerea de la dantura cilindric dreapt la cea nclinat. Productivitatea de execuie i portana
danturii conice nclinate sunt mai reduse fa de dantura conic curb , din care cauz dantura
conic nclinat se utilizeaz foarte rar.

Angrenaje cu axe incrucisate. Generalitati


Sunt utilizate pentru transmiterea miscarii intre arbori cu axele incrucisate in spatiu. Aceste
angrenaje sunt formate din doua roti dintate care au dantura dispusa pe suprafetele generatoare a
doi hiperpoloizi de rotatie, tangenti intre ei dupa generatoarea comuna.

Angrenajele cu axe ncruciate reprezint, de fapt, angrenajele cu cel mai mare grad de
generalitate. Prin particularizarea acestora, deci impunnd anumite condiii geometrice, se obin
angrenajele uzual folosite, cilindrice cu axe paralele, melcate i conice cu axe concurente sau cu
axe
ncruciate hipoide.
Angrenajele cu axe ncruciate se caracterizeaz prin faptul c axele roilor cilindrice cu dini
nclinai, plasate n dou plane paralele, formeaz un unghi S definit prin relaia S = b1 + b2, unde
b1 i b2 sunt unghiurile de nclinare ale dinilor 1, respectiv 2.
n situaia n care b1 = -b2, deci cele dou roi dinate au unghiurile de nclinare ale dinilor
egale n modul, dar opuse ca direcie (una nclinat dreapta, cealalat stnga), deci S = b1 + b2 =
0,
se obin angrenajele cilindrice cu dantur nclinat cu axe paralele.
Atunci cnd unghiul de nclinare b1 al dinilor unei roi cu dantur nclinat are o valoare
mare i S = b1 + b2 = 900, se obine angrenajul melcat .

55
Angrenajul hipoid
Angrenajul hipoid este un angrenaj format din doua roti dintate conice, incrucisate in
spatiu, cu dantura curba durificata superficial.

Cel mai utilizat este angrenajul hipoid dezaxat pozitiv, deoarece este mai robust, avand un
diametru mediu mai mare si un unghi mai mare fata de cel negativ, are o capacitate portanta mai
mare si se utilizeaza in locul angrenajului melcat.

Angrenajul hipoid reprezinta tipul de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata
conica, spiralata, aflata sub centrul angrenajului inelar de pe arborele de actionare.

Dac se accept premiza c angrenajul conic se obine dintr-un angrenaj cilindric cu axe
paralele, la care axele se ntlnesc la infinit, atunci cnd punctul de intersecie al axelor roilor se
plaseaz la o distan finit dintr-un angrenaj cilindric cu axe ncruciate se obine un angrenaj
conic cu axe ncruciate, cunoscut sub denumirea de angrenaj hipoid.

Angrenajul melcat. Generalitati

Angrenajele melcate sunt angrenaje formate dintr-un surub melc si o roata melcata care
se folosesc pentru tranmsiterea miscarii intre doi arbori incrucisati si spatiu.De regula proiectiile
axelor celor doi arbori sunt perpendiculare.
Surubul melc este un surub cu filet trapezoidal, numit surub fara sfarsit.
Roata melcata este o roata cu dinti inclinati sub acelasi unghi cu spira filetului.Miscarea se
transmite de la surubul melc la roata melcata sub un raport de transmitere i 1.
In cazuri speciale este posibila si transmiterea miscarii de la roata melcata la surubul
melc.In aceste cazuri surubul melc trebuie sa aiba mai multe inceputuri, pasul foarte mare, iar
aportul de transmitere i trebuie sa fie foarte mare (i>>1) si anume mult mai mare ca la o treapta cu
roti dintate cilindrice.
Dupa forma melcului si geometria sa se disting mai multe tipuri de angrenaje melcate,cele
mai folosite fiind:angrenaje melcate cilindrice si angrenaje melcate globoidale.
In conformitate cu STAS 6845-75 angrenajele melcate cilindrice pot fi cu:
- melc arhimedic (ZA);
- melc tip ZN1 cu profil rectiliniu in sectiune normala pe dinte;

56
- melc tip ZN2 cu profil rectiliniu in sectiune normala pe gol;
- melc evolventic (ZE);
- melc tip ZK1-generat cu o scula dublu conica;
- melc tip ZK2-generat cu o freza dublu conica cu modulul cuprins intre 1 si 25mm.
Melcii arhimedici au in sectiunea frontala profilul dupa o spirala arhimedica.Melcii
evolventici au profilul in sectiune frontala dupa o evolventa.
Domeniul de utilizare al angrenajelor melc-roata melcata este foarte larg datorita
capacitatii lor de a realize rapoarte de transmitere foarte amri(i>15).De regula i=1 100 dar se pot
construi si angrenaje melcate cu i=500 1000.
Angrenajele cu surub melc si roata melcata sunt angrenaje compacte, caracterizandu-se
prin dimensiuni restranse de gabarit.
Dintre dezavantajele acestor angrenaje mentionam: randamentul scazut al transmisiei
( ),limitarea puterii transmise la P<2000kw, si a vitezei periferice a surubului melc la
v <2 0m/s, precum si existenta unor dificultati tehnologice de executie ale elementelor comparente
ale angrenajului.

Angrenajul cu melc cilindric


Angrenajele cu melc cilindric se caracterizeaza prin aceea ca la exterior dintii rotii melcate
nu au forma cilindrica , ci forma unui arc de cerc care se infasoara partial pe melc.

Datorita faptului ca roata dintata este de forma cilindrica nu putem utiliza ..de referinta
fiind necesar definirea cilindrului de referinta.

Cilindrul de referinta este cilindrul cu diametrul de referinta diferit de zero. Celelalte cilindre sunt
cilindrul de fund si cilindrul de cap.

Daca dantura este neplasata atunci cilindrul de referinta coincide cu cilindrul de divizare.

Angrenajul melcat are trei tipuri de uzura:

modul axial mx

modul normal mn

modul frontal mt.

57
Forte in angrenajul cu melc cilindric

Fortele care angreneaza in angrenajul melcat sunt : in sectiunea normala pe


flancul dintelui surubului melc, in punctual in care normala comuna la cele doua axe ale
angrenajului intersecteaza cilindrul sau de divizare, actioneaza forta normala .Datorita
alunecarii dintre flancurile rotii melcate si flancurile surubului melc de-a lungul dintilor,
actioneaza forta de frecare pe .

Tinand seama de :

Si atunci avem:

Inlocuind si in obtinem:

unghiul normal de divizare al flancului;

unghiul elicei de inclinare a dintilor, pentru otel.

Forta axiala care solicita melcul este egala cu forta tangentiala la roata
melcata, adica:

58
Schema fortelor care actioneaza in angrenajul melc-roata-melcata
Tinand seama de schema fortelor reprezentata in figura de mai sus putem scrie:

Si atunci rezulta ca este:

Forta radiala care solicita surubul melc este egala cu forta radiala care solicita roata
melcata . =
Din schema fortelor deducem ca :

59
In concluzie fortele care solicita angrenajul melcat sunt:
1. Forta tangentiala Ft:

Materiale si moduri de determinare la angrenajele melcate


Datorita faptului ca avem alunecari si frecari mari se recomanda utilizarea cuplurilor de
materiale, materiale antifrictiune.

Melcul se executa din oteluri aliate de clementare, durificate superficial pana la o duritate
de 56 62 HRC sau din oteluri calite la 46 -50 HRC in toata masa. Dupa tratament melcului i se
aplica operatia de rectificare.

Roata melcata poate fi executata in doua variante : prin turnare din fonte sau .

Rotile melcate de dimensiuni mari au corpuri din fonta mari, coloana dintata din bronz. Imbinarea
coroanei se face fie cu suruburi fie prin presare, fie prin turnarea bronzului pe corp si apoi se
prelucreaza dantura.

Materiale de antifrictiune :

la solicitari mari se recomanda bronz cu staniu ;

la solicitari medii se recomanda bronz cu aluminiu ;

Cauze de deteriorare :

apare fenomenul de deteriorare a flancurilor datorita aparitiei fenomenului de oboseala de


contact sau datorita uzurii cu posibilitatea aparitiei fenomenului de gripare.

Calculul de rezistenta la angrenajul melcat

Roata melcata este executat dintr-un material mai moale, calculul se face pentru roata

60
melcata, pentru distributia de forte, folosind relatia lui Hertz.

Solicitarea la incovoiere a dintelui rotii melcate :

Calcul de rezistenta la incovoiere al melcului :

Reductoare cu roti dintate


Sunt sisteme mecanice formate din unul sau mai multe angrenaje, inchise intr-o carcasa
cu ajutorul carora se produce o reducere de turatie la unul sau mai multi arbori.

Reductoarele cu roti dintate se pot clasifica astfel :

dupa tipul axelor de rotatie :

cu axe fixe de rotatie sunt foarte utilizate, transmit puteri mari

cu axe mobile de rotatie folosesc angrenajele planetare,

dupa tipul angrenajului

angrenaje cu reductoare cilindrice

angrenaje cu reductoare conice

61
angrenaje cu reductoare melcate

angrenaje cu reductoare mixte.

dupa numarul treptelor de reducere a vitezei

reductoare cu o singura treapta de reducere

reductoare cu doua sau mai multe trepte de reducere

Reducerea turatiei este in functie de numarul rotilor dintate.

Reductoarele cu roti dintate sunt standardizate plecand de la datele urmatoare:

tipul reductorului

puterea transmisa

turatia rotii motoare

raportul de transmitere total

Partile component ale unui redactor sunt:

corpul carcasei (baia de ulei), care suprima arboreal;

capacul reductorului

garnitura de etansare, pentru a nu se pierde uleiul

Ungerea se face la viteze mici prin barbotare si la viteze mari se face sub presiune.

62

S-ar putea să vă placă și