Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Subiecte Examen O.M
Subiecte Examen O.M
siguranta la tensiuni lente statice simple : calculul se face prin determinarea valorii
coeficientului de siguranta admisibil.
Aceste eforturi limita pot fi limita de rupere a materialului, in cazul materialelor fragile fara
domeniu elastic de deformare sau pot fi limitele de curgere pentru materialele ce admit de
deformatii elastice.
siguranta la tensiune limita statica compusa atunci cand in calcul apar doua tipuri de
solicitari.
R este caracteristica ciclului de solicitare, in functie de valorile pe care le poate lua acesta
exista mai multe tipuri de cicluri de solicitare.
ciclul oscilant - .
ciclul cursant - , R = 0.
1
ciclul alternant R = -1.
Siguranta la uzura
Uzura influienteaza negativ durata de viata a masinii pe urmatoarele directii:
- micsoreaza precizia cinematica de miscare a elementelor mobile;
- micsoreaza randamentul masinii;
- micsoreaza rezistenta la oboseala a pieselor in sectiunile periculoase datorita modificarii
dimensiunilor.
Exista mai multe forme de uzura:
uzare abraziva ;
2
Diminuarea efectelor abraziunii se pot face prin lubrifiere. In evolutia in timp a uzurii abrazive se
intalnesc trei etape:
perioada de rodaj cand intr-un timp relativ scurt, uzarea creste pana la o anumita valoare
numita uzura nominala. In perioada de rodaj, masina e supusa unui proces de lucru mai mic iar
de modul in care se face rodajul depinde durata de viata a masinii. In perioada de rodaj se
diminueaza marimea rugozitatii, se uniformizeaza jocurile din cuple, se elimina anumite
imperfectiuni ale unor piese.
perioada de buna functionare cand uzura cretse foarte lent dar in parametri normali ce
asigura o buna functionare a masinii.
uzura de contact consta in formarea si ruperea unor micro formatiuni, adica a unor
suprafete numite punti de sudura. Acest tip de uzura se datoreaza aparitiei suprasarcinii
datorita lipsei lubrifiantului, cresterii temperaturii, marimii rugozitatii.
Forma limita se numeste gripare si apare atunci cand microsuprafetele sudate devin tot mai mari
cu desprinderi de material, iar in final atunci cand apare forta motoare nu mai poate sa rupa
suprafetele sudate si se produce blocajul miscarii.
uzarea de coroziune are loc atunci cand piesele functioneaza intr-un mediu agresiv, cand
actiunea apei, oxygen, agenti chimici, pot produce corodarea piesei.
Se noteza cu - viteza de coroziune si cu T durata de viata a piesei, atunci adancimea stratului
corodat pe toata durata de viata este: C =
3
va vibra cu amplitudine maxima si se va distruge intr-un timp scurt. Cand pulsatiile concid se
produce fenomenul de rezonanta.
fonta bruta sau de prima fuziune: fonta obisnuita, speciala, fonta pentru afanare, fonta
silicioasa.
fonta de a doua fuziune : fonta cenusie, fonta de antifrictiune (poate fi utilizata cu succes in
cuple cinematice cu miscare de alunecare).
4
Profilele pot avea diverse forme in sectiune: conice (L), profil U, profil T, profil I.
Clasificarea otelurilor prelucrate la cald:
OL de uz general;
otel aliat ;
5
oel carbon obinuit cu rezistena la rupere de 50 daN/mm2;
Otelurile aliate sunt aliaje complexe care contin n afara de Fe si C, elemente de aliere introduse
n mod voit n scopul mbunatatirii unor proprietati.
6
Cr, Mo, W, etc);
Prin dizolvarea n fier, Cr, Ni, Mo, Si, Cu i maresc rezistenta la coroziune n medii acide
sau bazice (oteluri inoxidabile). Si, Cr, Al formeaza pelicule protectoare de oxizi care maresc
rezistenta la oxidare (oteluri refractare).
materialele plastice sunt sensibile la temnperatura, sunt foarte usoare, se prelucreaza usor cu
costuri mici si productivitate mare.
Din punct de vedere a comportarii cu temperatura, materialele plastice se impart in doua mari
7
categorii:
materiale termoplastice se inmoaie ori de cate ori se atinge temperatura de prelucrare, dar
fara a se modifica structura si proprietatile.
Materialele de tip elastomed (cauciucurile), sunt foarte des utilizate datorita elasticitatii lor
(alungirii), cauciucurile au o rezistenta mecanica redusa, au modul de elasticitate redus, dar au o
alungire mare la rupere.
In proiectarea pieselor din cauciuc trebuie sa se tina seama de faptul ca exista o abatere de la
legea lui Hooke: exista proportionalitate intre tensiune si deformatie. Totodata trebuie sa se mai
tina cont ca aceste materiale de tip histezis sunt influientate de lumina, temperatura, de unii agenti
chimici, iar in timp cauciucurile imbatranesc, adica isi pierd din proprietati. Cele mai utilizate si
standardizate cauciucuri sunt:
cauciucul natural
cauciucul artificial
cauciucul poliacrilic
cloroprelnic.
In ultima perioada au aparut unele materiale care sunt din ce in ce mai utilizate si anume :
materialele armate cu fibre, materialele stratificate.
In cazul materialelor armate cu fibre, materialul de baza este un material plastic iar fibrele pot fi din
bor, carbon, etc. Prin introducerea acestor fibre plasticul capata caracterizstici de rezistenta
exceptionale, comparabile cu otelurile cele mai rezistente.
In cazul materialelor stratificate, materialul de plastic este interclalat fie cu o tesatura din fibre fie cu
8
fire subtiri din otel.
Tratamente: In multe din cazuri, otelurile sunt foarte scumpe si deficitare, datorita caracteristicilor
de rezistenta pe care trebuie sa le aiba, pot fi inlocuite cu oteluri obisnuite la care, prin aplicarea
unor tratamente adecvate li se ridica caracteristicile de rezistenta la valorile dorite.
calirea: este tratamentul prin care se modifica structura materialului, aducand-o intr-o forma
cat mai departata de starea de echilibru. Scopul principal al tratamentului de calire este
cresterea de duritate a materialului. In functie de rolul ei functional, calirea poate fi superficiala
(numai ale stratului de suprafata a materialului piesei), totala (pe toata suprafata piesei).
Incalzirea piesei se poate face, fie prin scufundarea ijn bai de electrolit de aliaj, fie prin incalzire
electrica de contact sau cu curenti de inalta frecventa, numita CIF, fie prin incalzirea in
cuptoare. Prin racire brusca structura materialului este suma de tip moartrofic, iar duritatea este
de tip 50 60 HRC.
revenirea: se aplica pieselor tratate in prealabil, prin procedeul de calire in vederea eliminarii
tensiunilor ramase de la procedeul de calire.
9
vibratii.
Exista mai multe elemente chimice cu care pot fi imbunatatite straturile materialului piesei si mai
multe tratamente chimice:
Asamblrile filetate sunt asamblri demontabile realizate prin intermediul a dou piese
filetate conjugate: una filetat la exterior (urubul), cealalt filetat la interior (piulia sau pies cu
rol de piuli).
Avantajele asamblrilor filetate sunt:
- realizeaz fore de strngere mari cu fore de acionare relativ mici;
- permit o demontare i montare uoar;
10
- au un cost relativ redus datorit execuiei n serie mare, n fabrici specializate, pe utilaje de nalt
productivitate;
- asigur interschimbabilitatea, datorit standardizrii i tipizrii pe plan naional i internaional;
- mpreun cu sistemele de asigurare auxiliare dau o siguran ridicat n exploatare.
Principalele dezavantaje, inerente, ale asamblrilor filetate sunt:
- filetul este, prin forma sa, un puternic concentrator de tensiuni;
- mrimea forei de strngere nu se poate stabili precis;
- necesit elemente suplimentare pentru asigurarea mpotriva autodesfacerii.
Asamblrile filetate se regsesc, n general, n componena oricrei construcii mecanice,
apreciindu-se c peste 60% din piesele unei maini au filete. Aceasta face ca atenia acordat
studiului, calculului i realizrii asamblrilor filetate s fie deosebit, buna funcionare a mainilor
sau instalaiilor complexe fiind direct legat de realizarea asamblrilor filetate.
Transmisiile urub-piuli sunt transmisii care, prin intermediul unei cuple elicoidale, transform
micarea de rotaie n micare de translaie, concomitent cu transmiterea unei sarcini. Cupla
elicoidal este elementul determinat al transmisiilor urub-piuli. Aceasta poate fi cu frecare de
alunecare sau cu frecare de rostogolire (cupl elicoidal cu bile).
Principalele avantaje ale transmisiilor urub-piuli sunt:
- transmit sarcini relativ mari;
- funcioneaz cu zgomot redus;
- sunt sigure n funcionare.
Dezavantajele transmisiilor urub-piuli sunt:
- randamentul este redus n cazul folosirii cuplei elicoidale cu frecare de alunecare;
- construcia piulielor care preiau jocul dintre spire este complicat, ceea ce duce la costuri relativ
ridicate.
Suruburi piulite
Surubul: Categorii:
11
de fixare;
12
a surubului;
- lipsa autocentrarii;
- necunoasterea exacta a fortelor de strangere.
Chiar daca este respectata conditia de autofixare, daca imbinarea este supusa la solicitari
dinamice sau la variatii de temperatura, frecarea dintre filetul piulitei si filetul surubului se
micsoreaza si piulita se poate autodesface. In acest caz trebuie luate masuri suplimentare,
precum:
strangerea, cea mai veche forma utilizata impotriva autodesfacerii, se face cu doua piulite.
metoda cu saiba Grower - este cea mai utilizata, este executata din otel de arc, este elastica,
cu duritate inalta, creeaza acea apasare spre piulita, o tine tensionata si nu permite desfacerea.
In cazul desfacerii la o asamblare filetata, fie in cazul ridicarii sau coborarii unei sarcini cu
ajutorul transmisiei unei piulite, in asamblare apar doua tipuri de solicitari:
13
cu relatia:
Es, Epk modulele de elasticitate longitudinale pentru surub, respectiv pentru piesa de indice
k din pachet.
Ask, Apk ariile sectiunilor transversale pentru tronsonul de indice K al surubului, respectiv al
pachetului.
lsk, lpk lungimea tronsonului de indice k al surubului, respectiv grosimea de indice k din
pachet.
Calculul imbinarilor cu suruburi cu strangere initiala:
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in prealabil o solutie de
asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul:
14
Mf momentul de frecare dintre filetul surubului si suprafata de sprijin a acesteia.
Mf = T
la desfacerea piulitei:
Momentul suplimentar: M2
M2 =
15
Conditia de autofranare si randamentul la suruburi
finisarea filetelor;
corpul rezervorului
capul
16
presiunea care va fi introdusa in rezervor
inaltimea surubului
robinetul R, este inchis in rezervor nu exista fluid sub presiune, se pune garnitura, se aseaza
capacul si se monteaza suruburile cu saibele lor, respectiv piulitele ; la inceput piulitele se
strang cu mana, apoi cu cheia, rezultand in fiecare surub forta de strangere initiala.
Es, Epk modulele de elasticitate longitudinale pentru surub, respectiv pentru piesa de indice
k din pachet.
Ask, Apk ariile sectiunilor transversale pentru tronsonul de indice K al surubului, respectiv al
pachetului.
lsk, lpk lungimea tronsonului de indice k al surubului, respectiv grosimea de indice k din
pachet.
Calculul imbinarilor cu suruburi cu strangere initiala:
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in prealabil o solutie de
asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul:
17
Calculul de rezistenta al imbinarii cu suruburi cu strangere initiala
In practica de proiectare, acest calcul este nul de verificare, adoptandu-se in
prealabil o solutie de asamblare care apoi se verifica sa reziste la solicitarile la care va fi supusa.
Algoritmul de calcul presupune parcurgerea urmatoarelor etape :
z numarul de suruburi ;
Es materialul ;
p pasul filetului ;
d- diametrul filetului ;
- unghiul pasului.
18
preturile de cost sunt reduse;
cu sectiune sub forma de dreptunghi (are inaltimea mai mare decat latimea);
curea trapezoidala
curea rotunda.
Cele mai utilizate in constructia de masini sunt curelele late si cele trapezoidale.
Avantajele transmisiei prin curea:
miscarea fiind uniforma, la aparitia suprasarcinilor, este protejata transimisia prin patinarea
curelei.
datorita faptului ca exista forta de pretensionare, solicitarile arborelui care sustine cureaua,
respective care sustin arboreal sunt mari, forta de pretensionare este mai mare decat forta utila
de transmitere.
19
Intinderea curelei se poate realiza prin mai multe metode:
prin deformare elastica la montajul acesteia peste roti.prin deplasarea uneia dintre roti
cu rola de intindere.
Transmisia prin curea poate functiona in orice pozitie: orizontala, verticala, inclinat.
Transmisia prin curele late:
Cureaua materialul din care se executa cureaua trebuie sa respecte urmatoarele cerinte:
sa aiba o rezistenta cat mai buna la solicitarile de incovoiere, la curelele pe roti si o rezistenta
cat mai mare la uzura a suprafetei de contact cu rotile.
prin vulcanizare, capetele fiind prelucrate in trepte, pentru a mari suprafata de lipire.
prin coasere
capacitatea transmisiei;
20
o functionare corespunzatoare, trebuie luat in calcul toti parametrii.
Rezistenta la uzura a curelei: In timp, datorita fenomenului permanent de frecare
dintre curea si roti se uzeaza, mai intai stratul protector, apoi materialul de baza (cauciucul), cu
insertiile respective care duc la micsorarea capacitatii formate si se rupe.
Alunecarea curelei
Alunecarea curelei: Exista o diferenta intre alunecarea elastica a curelei, care este
un fenomen aproape permanent si care influienteaza valoarea raportului de transmitere real si
fenomenul de patinare a curelei care apare atunci cand suprasarcinile inving fortele de frecare si
nu se mai poate face transmisia miscarii.
= - raportul teoretic.
21
- efortul ;
= 0,7 E h /s
Date initiale :
Se da de catre beneficiar :
Pasul I
Pasul II
Pasul III
, in care :
22
kt coeficient care tine cont cum se face intinderea curelei ;
Pasul IV
Pasul V
Pasul VI
Pasul VII
Pasul VIII
Pasul IX
Pasul X
Pasul XI
23
Transmisia prin curele trapezoidale
Spre deosebire de cureaua lata, unde era o singura suprafata de contact, intre curea
si roata, la curelele trapezoidale, fetele active sunt cele laterale. datorita acestui fapt creste
capacitatea curelei prin cresterea frecarii si scade forta de apasare pe arbori respectiv pe lagare,
datorita faptului ca nu mai este necesara o forta de intindere asa de mare.
Cureaua cu profil trapezoidal este compusa din:
materialul de baza (cauciuc sintetic), caruia i se creste rezistenta prin insertii de material textil
sau metalic, iar pe fetele laterale, unde vine in contact cu canalul rotii este dispusa panza
cauciucata rezistenta la uzura cu un coeficient de frecare mai mare.
Curelele trapeziodale se executa in doua variante constructive:
F2 0,1 ;
24
Cz numarul de curele ;
Cd coeficientul de corectie dinamic care tine seama de tipul masinii antrenate in miscare.
au capacitate potenta destul de mare,viteza maxima poate merge pana la 80 m/s; Pmax =
120 Kw.
25
vibratii si zgomote de functionare.
Elementele componente ale unei transmisii cu lanturi sunt:
roata motoare;
roata condusa;
roata cu lanturi;
lanturi dupa constructie: bolturi, cu bucse, combinatii, cu zale scurte, cu zale lungi, cu un
singur rand de zale, cu mai multe randuri de zale.
orizontala;
inclinata ;
verticala.
transmisie simpla ;
transmisie multipla ;
26
Transmisia prin lanturi articulate cu role. Generalitati, constructie si
roti de lant.
Acest tip de lant prezinta performante deosebite:
Vmax = 40 m/s;
cu zale lungi
cu zale scurte.
Zalele interioare sunt formate din eclipsele montate preset pe bucse. Pe bucsa se
pot roti liber role. Zalele exterioare, sunt formate eclipsele exterioare care sunt montate presat pe
lanturile care se misca liber in bucse.
Elemente geometrice:
d3 diametrul boltului;
27
p distant a doua bolturi consecutive.
Ca si material sunt folosite otelurile carbon OLC de calitate si otelurile aliate cu tratamente termice
corespunzatoare. Nu sunt indicate in STAS tipurile de materiale din care se executa fiecare
element in parte, ci este data duritatea pe care trebuie sa o aiba elementul respectiv functie de
viteza v a lantului.
pasul lantului ;
28
F2 max= Fc + Fg2 + Fdq max
Transmisiile prin angrenaje sunt cele mai utilizate deoarece prezinta urmatoarele
avantaje :
siguranta in functionare
pot transmite game mult mai mari de puteri, turatii si rapoarte de transmitere ;
Dezavantaje :
Clasificare :
29
roti dintate cu dinti drepti
se utilizeaza in general materiale metalice de tipul otelurilor si fontelor, materiale ale caror
proprietati sunt imbunatatite tratamente termice sau termochimice.
Se recomanda ca duritatea flancurilor dintilor rotii mici denumita picior sa fie mai mare decat
duritatea flancului dintilor rotii mari, pentru a avea aceeasi durabilitate la cele doua roti si pentru a
evita fenomenul de gripare.
ruperea dintilor: se poate produce datorita oboselii materialului sau datorita paritiei unor
suprasarcini.
30
ruperea ce incepe de la baza dintelui pe partea flancului activ, a celui supus la tractiune.
Deteriorarea prin oboseala de contact (piting), este cel mai des intalnit fenomen de
deteriorare, in special la flancurile active ale dintilor care au o duritate mica sau mijlocie.
In urma solicitarilor variabile, microfisurile existente in material evolueaza atat ca marime cat si
ca pozitie, inaintand spre suprafata si se produce desprinderea de pe material.
Cel mai usor se evita fenomenul de pitiing prin trecerea de la oteluri de imbunatarire la cele de
clementare cu tratamentul corespunzator, printr-o crestere de duritate a flancurilor.
Griparea apare atunci cand dispare lubrifiantul, frecarea este mare, se produce
incalzirea, sudarea flancurilor active pe suprafate cat mai extinse pana la blocarea miscarii.
Se poate evita prin utilizarea de materiale antifrictiune, prin rectificarea fina a flancurilor dintilor,
printr-o lubrifiere corespunzatoare si printr-o precizie de executie si montaj corespunzator.
linia de profil al dintelui pentru ca o dantura sa fie normala, prima conditie este ca
linia de profil sa fie un arc de evolventa.
diametrul de picior , df- diametrul cercului in centrul rotii O denumit cerc de picior
care trece prin flancurile golurilor dintre dinti.
diametrul de cap sau de varf al danturii, da este diametrul cercului in centrul rotii
O care infasoara varfurile dintilor drepti.
31
golului dintre doi dinti.
linia capului dintelui, ha distanta masurata pe raza intre cercul de cap si inaltimea
piciorului dintelui.
inaltimea totala a dintelui este distanta masurata pe raza cercului de cap si cercul de
fund
flancul dintelui suprafata delimitata de cilindrul de cap, cilindrul de picior si doua linii
de profil de acelasi sens, ale aceluiasi dinte.
pasul dintelui, p distanta masurata pe diametrul de divizare intre doua linii de profil
de acelasi sens de la doi dinti alaturati.
p = sd + sg = 2sd = 2sg.
lungimea dintelui, L la rotile cilindrice cu dinti drepti lungimea dintelui este egala cu
latimea rotii.
solicitare constanta
solicitare continua
32
Exista doua mari categorii de solicitari :
solicitarea la oboseala de contact a flancurilor dintilor (HE) caz in care parametrii luati in
calcul sunt variabili.
Principala marime care intervine in calculul angrenajelor este forta tangentiala, notata Ft.
in care :
Ki coeficientul dinamic extern care tine seama de raportul in care se afla turatia de lucru
a angrenajului fata de turatia de rezonanta.
La roata 1
Ft1 =
La roata 2
33
Ft1 =
Mt1 = [N m]
Mt2 = [N mm] =
randamentul angrenajelor.
Fr2 = Ft2 tg
Fr1 = Fr2
Fn1 = Ft1/cos
modul normal
pas normal
unghi de angrenare :
Celalalt plan este planul normal in care apar parametrii frontali : pt, mt, t
pn = pt cos
mn = mt cos
n = t cos
Ft1 =
34
Ft2 =
In sectiunea frontala :
Fr1 = Ft1tg
Fr2 = Ft2tg
una din laturile sectiunii de repere a dintelui, montata se obtine ducand drepte inclinate
la 30 fata de axa dintelui tangenta la profilul interior al dintelui.
Ftx supune dintele la solicitari de incovoiere iar forta Frx la solicitari de compresiune.
- efortul de incovoiere ;
= =
35
36
Dintele se consider ca o grind cu un contur profilat ncastrat n coroana roii dinate i ncrcat
cu fora normal .
Se fac ipotezele: fora se aplic la vrful dintelui i este preluat numai de un dinte
(angrenare singular), iar seciunea de ncastrare , dup care dintele se rupe, se determin prin
punctele de tangen cu flancurile dintelui ale dreptelor nclinate cu 30o fa de axa dintelui. Fora
descompune n fora tangenial i fora radial ,care produc la baza dintelui o solicitare
compus. Conform concepiilor moderne despre ruperea dinilor , apar i tensiuni proprii care
37
Particularitatile calc. de rezistenta la incovoiere si oboseala de
contact la roti dintate cu dinti drepti
Daca la rotile cilindrice cu dinti drepti sarcina are distributie uniforma, la rotile cilindrice cu
dintii inclinati datorita unghiului , distributia nu mai este pe varful dintilor, este pe o linie inclinata iar
acesta nu mai este uniforma.
=> > 24
= FtKi Kv K
38
Se definete drept rezisten limit la oboseal prin ncovoierea piciorului dintelui ,
tensiunea maxim de ncovoiere pentru un ciclu pulsator pe care dintele o poate suporta un numr
de cicluri de funcionare fr a se produce ruperea prin oboseal.
Tensiunile limit la oboseal prin ncovoiere se determin pentru cele trei domenii
prezentate n figura de mai sus cu relaiile:
domeniul 1
domeniul 2
unde:
domeniul 3
Caracteristicile curbei Whler pentru solicitarea de oboseal a piciorului dintelui sunt prezentate n
STAS 12268
39
- - tensiune indicat pentru diferitele materiale, n funcie de tratamentul aplicat ;
tensiune la piciorul dintelui, stabilit prin ca rezultat al structurii reale a materialului (care nu
d. Diametrele de divizare
e. Diametrul de divizare mediu
(10.249)
f. Relatia ntre pasul exterior si mediu
40
g. Relatia ntre modulul exterior sau frontal si modulul mediu
i. Diametrul exterior
unde:
k. Distanta la centru
sau
din care:
cu care
Dar
41
cu care relatia 10.261 ia forma
de unde
Modificarea danturii rotilor conice se poate realiza prin deplasarea radiala sau prin
deplasarea tangentiala .
Deplasarea radiala reprezinta distanta dintre linia de referinta a profilului de
referinta si planul de divizare al rotii plane.
Deplasarea tangentiala reprezinta distanta cu care se mareste sau se micsoreaza
grosimea dintilor profilului de referinta fata de grosimea conventionala.
Functie de deplasarea radiala angrenajele conice pot fi:
la angrenare interioara.
Deplasarea/coroziunea danturii
Angrenajele conice se realizeaza de regula ca angrenaje zero sau zero deplasate. Pentru
obtinerea unor calitati de angrenare si rezistenta egale pentru pinion si roata condusa, se utilizeaza
deplasari de profil pe directie radiala si tangentiala.
Coeficientul de deplasare.
Dac este necesar s se prelucreze dantura unei roi avnd dini cu ajutorul unei
cremalierei de modul , cum pasul cremalierei este acelai pe orice dreapt paralel cu linia de
referin, spre a obine roata cu dini, orice dreapt poate fi aezat la distana , raza cercului
42
de divizare.
Deplasarea cremalierei, astfel ca linia sa de referin s fie aezat la o distan mai mic
sau mai mare de cercul de rostogolire, are ca o consecin practic modificarea valorii distanei
dintre centrele de rotaie sau axele roilor.
Cu toat aceast modificare, aa cum s-a artat anterior, la dantura cu profil n evolvent
legea fundamental a angrenrii va fi respectat.
43
iar din triunghiul :
nlocuind pe , se obine:
Se nlocuiete i se obine:
unde:
Dac rezult:
44
roii se pot deosebi dou cazuri:
Corespunztor celor artate pentru roi, la angrenajele simple, formate din dou roi
dinate, se disting trei posibiliti: angrenaje zero, angrenajele zero deplasate sau deplasate
simetric i angrenajele deplasate nesimetric.
n cazul n care unul din aceste unghiuri este de 90o, conul respectiv se transform ntr-o
suprafa plan, dantura fiind nscris ntr-un cerc pe aceast suprafa. Angrenajul capt n
aceast situaie denumirea de angrenaj conic cu roat plan.
Roata plan n angrenajul conic corespunde cremalierei din angrenajul cilindric, ea fiind
intermediar ntre roata conic cu dantura exterioar i cea cu dantura interioar.
45
Din punct de vedere geometric, dantura angrenajului conic corespunde unor suprafee
conjugate definite conform teoriei angrenrii, dar studiul acestor suprafee pune o serie ntreag de
probleme a cror rezolvare nu se face absolut exact din punct de vedere matematic, ci folosind o
serie de aproximaii pentru a se stabili o metodologie de calcul mai larg accesibil i, totodat,
pentru asigurarea posibilitii de execuie.
Din punct de vedere cinematic, problema care se pune este de a determina prin calcul
dimensiunile danturii i limitele ntre care exist posibilitatea de generare a suprafeelor conjugate
ale dinilor. Acest studiu al angrenajului conic prezint o serie de dificulti, dat fiind faptul c
suprafeele de rostogolire (axoidele) sunt suprafee conice i c cele dou cercuri de rostogolire ale
bazei axoidelor nu se gsesc n acelai plan.
Profilul danturilor curbe se poate trasa n arc de cerc (dantura Gleason), n arc de
evolventa (dantura paloida sau Klingelnberg), n arc de epi- sau hipo- cicloida (dantura eloida sau
Oerlikon) sau n spirala.
Geometria flancurilor dintilor se poate reliza sub forma de evolventa, cicloida sau arc de
cerc. Unghiul dintre axele celor doua roti dintate conice poate fi egal sau deiferit de 90o. De obicei
se folosesc angrenajele conice ortogonale la care =90o. Acestea se pot constitui din :
a. Roti dintate conice avnd dinti cu naltimea descrescatoare si la care vrfurile conurilor
46
caracteristice coincid. Acestea au jocul de fund de grosime variabila. n aceasta varianta se
executa majoritatea angrenajelor formate din roti dintate cu dinti drepti.
b. Roti dintate conice avnd dintii cu naltime constanta si la care vrfurile conurilor caracteristice
nu mai corespund. Conurile vor avea generatoare paralele . Solutia este caracteristica danturilor
paloide si eloide.
c. Roti dintate conice avnd dinti cu naltime descrescatoare, la care vrfurile conurilor
caracteristice nu mai coincid, dar care realizeaza joc de grosime constanta. Se recomanda pentru
danturi conice drepte, nclinate sau curbe de tip Gleason.
Stabilirea valorilor i a modului de variere a forelor reale care solicit transmisiile prin roi
dinate, ca de altfel orice organ de main, constituie o problem de maxim responsabilitate,
influennd hotrtor rezultatele obinute. Momentul de torsiune, din care se determin apoi toate
forele din angrenaje, nu rmne constant, ci variaz att ca valoare medie, ct i ca amplitudine
de oscilaie. n angrenaje apar, ca tipuri importante, urmtoarele fore: fora nominal; fora
dinamic exterioar; fora dinamic interioar; fora de frecare.
Fora nominal.
Dac se consider fora nominal aplicat n punctul , polul angrenrii, se obine prin
descompunere fora tangenial la cercul de rostogolire i fora radial la cercul de rostogolire dat
de relaiile:
47
Se cunosc relaiile:
de unde:
Factorul are valori n domeniul 1 2,5, valori mai exacte fiind recomandate n STAS
12268
48
Sarcina dinamic intern. Coeficientul KV
Sarcina dinamic intern se consider n calculul angrenajului prin factorul dinamic ntre
definit de relaiile:
sau:
O repartiie teoretic absolut uniform a sarcinii pe limea danturii se poate considera numai n
cazul execuiei cu o precizie ideal i a unor dini, arbori i reazeme absolut rigide. n acest caz,
conform fig. 5.4, se obine fora tangenial medie pe unitatea de lime a danturii
ntruct acest coeficient are valori diferite pentru solicitarea la piciorul dintelui, respectiv solicitarea
de contact se va defini un factor de repartiie longitudinal a sarcinii pentru solicitarea piciorului
Cauzele repartiiei neuniforme a sarcinii pe limea danturii sunt multiple, ca de exemplu: erorile de
49
execuie ale danturilor i n special abaterea direciei dintelui, abaterile de la paralelism i
coplaneitatea axelor, ncovoierea sub sarcin a arborilor, rsucirea danturii sub influena
momentului de torsiune. Factorul de distribuie longitudinal a sarcinii este cel mai dificil de
evoluat dintre toi factorii de corecie a ncrcrii nominale a dintelui, iar valorile mari ale acestui
factor modific substanial sarcina de calcul a angrenajului.
Aceast diagram de repartiie a sarcinii ntre perechile de dini n timpul angrenrii duble
este influenat i de abateri, mai ales de abaterea pasului de angrenare de baz, modificndu-se
astfel valoarea cotei pri din ce acioneaz pe o pereche de dini de la valoarea a 0.5 la
50
valoarea:
Tensiunea de incovoiere la piciorul dintelui pentru angrenajul conic cu dinti drepti este data
de relatia :
51
echivalent cu dinti drepti cu relatia :
Metodica de proiect a
angrenajului conic
Angrenajele conice (adic angrenajele concurente conice) sunt realizate din dou roi
dinate conice i servesc la transmiterea momentelor de torsiune i puterii mecanice ntre doi arbori
cu axele concurente n plan .
52
corespunztoare cilindrilor de rostogolire de la roile cilindrice. Tangenta comun este ax
instantanee de rotaie. Cele dou conuri ruleaz fr alunecare unul pe cellalt;
- cercurile de rostogolire, luate n mod convenional, ca cele dou baze mari ale
trunchiurilor de con detaate pentru roi;
conul 1 are viteza unghiular iar conul 2 are o micare complex, compus dintr-o micare
rotaie) i una de transport mpreun cu conul 1. Compunnd vitezele unghiulare fa de punctul fix
se obine :
53
de unde
Dac angrenajul conic este ortogonal (cazul cel mai frecvent ntlnit n tehnic),
54
Dantura roilor conice poate fi dreapt , nclinat sau curb. Prin trecerea la dini conici
nclinai sau curbi se realizeaz fa de dantura conic dreapt , avantajele cunoscute de la
trecerea de la dantura cilindric dreapt la cea nclinat. Productivitatea de execuie i portana
danturii conice nclinate sunt mai reduse fa de dantura conic curb , din care cauz dantura
conic nclinat se utilizeaz foarte rar.
Angrenajele cu axe ncruciate reprezint, de fapt, angrenajele cu cel mai mare grad de
generalitate. Prin particularizarea acestora, deci impunnd anumite condiii geometrice, se obin
angrenajele uzual folosite, cilindrice cu axe paralele, melcate i conice cu axe concurente sau cu
axe
ncruciate hipoide.
Angrenajele cu axe ncruciate se caracterizeaz prin faptul c axele roilor cilindrice cu dini
nclinai, plasate n dou plane paralele, formeaz un unghi S definit prin relaia S = b1 + b2, unde
b1 i b2 sunt unghiurile de nclinare ale dinilor 1, respectiv 2.
n situaia n care b1 = -b2, deci cele dou roi dinate au unghiurile de nclinare ale dinilor
egale n modul, dar opuse ca direcie (una nclinat dreapta, cealalat stnga), deci S = b1 + b2 =
0,
se obin angrenajele cilindrice cu dantur nclinat cu axe paralele.
Atunci cnd unghiul de nclinare b1 al dinilor unei roi cu dantur nclinat are o valoare
mare i S = b1 + b2 = 900, se obine angrenajul melcat .
55
Angrenajul hipoid
Angrenajul hipoid este un angrenaj format din doua roti dintate conice, incrucisate in
spatiu, cu dantura curba durificata superficial.
Cel mai utilizat este angrenajul hipoid dezaxat pozitiv, deoarece este mai robust, avand un
diametru mediu mai mare si un unghi mai mare fata de cel negativ, are o capacitate portanta mai
mare si se utilizeaza in locul angrenajului melcat.
Angrenajul hipoid reprezinta tipul de transmisie diferentiala care foloseste o roata dintata
conica, spiralata, aflata sub centrul angrenajului inelar de pe arborele de actionare.
Dac se accept premiza c angrenajul conic se obine dintr-un angrenaj cilindric cu axe
paralele, la care axele se ntlnesc la infinit, atunci cnd punctul de intersecie al axelor roilor se
plaseaz la o distan finit dintr-un angrenaj cilindric cu axe ncruciate se obine un angrenaj
conic cu axe ncruciate, cunoscut sub denumirea de angrenaj hipoid.
Angrenajele melcate sunt angrenaje formate dintr-un surub melc si o roata melcata care
se folosesc pentru tranmsiterea miscarii intre doi arbori incrucisati si spatiu.De regula proiectiile
axelor celor doi arbori sunt perpendiculare.
Surubul melc este un surub cu filet trapezoidal, numit surub fara sfarsit.
Roata melcata este o roata cu dinti inclinati sub acelasi unghi cu spira filetului.Miscarea se
transmite de la surubul melc la roata melcata sub un raport de transmitere i 1.
In cazuri speciale este posibila si transmiterea miscarii de la roata melcata la surubul
melc.In aceste cazuri surubul melc trebuie sa aiba mai multe inceputuri, pasul foarte mare, iar
aportul de transmitere i trebuie sa fie foarte mare (i>>1) si anume mult mai mare ca la o treapta cu
roti dintate cilindrice.
Dupa forma melcului si geometria sa se disting mai multe tipuri de angrenaje melcate,cele
mai folosite fiind:angrenaje melcate cilindrice si angrenaje melcate globoidale.
In conformitate cu STAS 6845-75 angrenajele melcate cilindrice pot fi cu:
- melc arhimedic (ZA);
- melc tip ZN1 cu profil rectiliniu in sectiune normala pe dinte;
56
- melc tip ZN2 cu profil rectiliniu in sectiune normala pe gol;
- melc evolventic (ZE);
- melc tip ZK1-generat cu o scula dublu conica;
- melc tip ZK2-generat cu o freza dublu conica cu modulul cuprins intre 1 si 25mm.
Melcii arhimedici au in sectiunea frontala profilul dupa o spirala arhimedica.Melcii
evolventici au profilul in sectiune frontala dupa o evolventa.
Domeniul de utilizare al angrenajelor melc-roata melcata este foarte larg datorita
capacitatii lor de a realize rapoarte de transmitere foarte amri(i>15).De regula i=1 100 dar se pot
construi si angrenaje melcate cu i=500 1000.
Angrenajele cu surub melc si roata melcata sunt angrenaje compacte, caracterizandu-se
prin dimensiuni restranse de gabarit.
Dintre dezavantajele acestor angrenaje mentionam: randamentul scazut al transmisiei
( ),limitarea puterii transmise la P<2000kw, si a vitezei periferice a surubului melc la
v <2 0m/s, precum si existenta unor dificultati tehnologice de executie ale elementelor comparente
ale angrenajului.
Datorita faptului ca roata dintata este de forma cilindrica nu putem utiliza ..de referinta
fiind necesar definirea cilindrului de referinta.
Cilindrul de referinta este cilindrul cu diametrul de referinta diferit de zero. Celelalte cilindre sunt
cilindrul de fund si cilindrul de cap.
Daca dantura este neplasata atunci cilindrul de referinta coincide cu cilindrul de divizare.
modul axial mx
modul normal mn
57
Forte in angrenajul cu melc cilindric
Tinand seama de :
Si atunci avem:
Inlocuind si in obtinem:
Forta axiala care solicita melcul este egala cu forta tangentiala la roata
melcata, adica:
58
Schema fortelor care actioneaza in angrenajul melc-roata-melcata
Tinand seama de schema fortelor reprezentata in figura de mai sus putem scrie:
Forta radiala care solicita surubul melc este egala cu forta radiala care solicita roata
melcata . =
Din schema fortelor deducem ca :
59
In concluzie fortele care solicita angrenajul melcat sunt:
1. Forta tangentiala Ft:
Melcul se executa din oteluri aliate de clementare, durificate superficial pana la o duritate
de 56 62 HRC sau din oteluri calite la 46 -50 HRC in toata masa. Dupa tratament melcului i se
aplica operatia de rectificare.
Roata melcata poate fi executata in doua variante : prin turnare din fonte sau .
Rotile melcate de dimensiuni mari au corpuri din fonta mari, coloana dintata din bronz. Imbinarea
coroanei se face fie cu suruburi fie prin presare, fie prin turnarea bronzului pe corp si apoi se
prelucreaza dantura.
Materiale de antifrictiune :
Cauze de deteriorare :
Roata melcata este executat dintr-un material mai moale, calculul se face pentru roata
60
melcata, pentru distributia de forte, folosind relatia lui Hertz.
61
angrenaje cu reductoare melcate
tipul reductorului
puterea transmisa
capacul reductorului
Ungerea se face la viteze mici prin barbotare si la viteze mari se face sub presiune.
62