1.

Manifestari ale inama ei in diagnos cul gingivitelor si parodon telor marginale

- Semnele principale ale inama ei sunt:
Modicari de culoare, aspect si consistenta ale gingiei
Modicari volumetrice prin rezorb e ver cala la nivelul tesuturilor alveolare
Cresterile de volum ale gingiei sau tumefac ile gingivale = denesc dpdv clinic modicarile
histopatologice prin
hipertroe (cresterea prin edem a vol gingiei)
hiperplazie (cresterea de volum prin inmul rea si numarul sporit de cell si bre
2. Manifestari ale degenerescentei in diagnos cul gingivitelor si parodon telor marginale
- In prezenta semnelor manifestate de inama e se produc si fenomene degenera ve caracterizate prin:
Reduceri de volum ale structurilor gingivo-parodontale
Retrac a gingivala si atroa osoasa orizontala sunt rezultatul fenomenelor inamatorii dar si de involu e
precoce sau ziologica, de varsta ale parodon ului marginal
3. Metode moderne de diagnos c microbiologic in clinica gingivitelor si parodon telor marginale
- Metoda culturilor
Permite izolarea speciilor bacteriene patogene, studierea caracterelor si testarea sensib. la AB
Diculta legate de men nerea pana la insamantare a speciilor recoltate
- Metoda hibridizarii ADN (Metodele de diagnos c prin tehnici ale biologiei moleculare)
Necesita fragmente specice de ADN capabile sa recunoasca secventele specice complementare de
ADN bacterian ale micro-organismului de iden cat
Prin metoda hibridizarii ADN exista posibilitatea decelarii ADN bacterian chiar si de la specii care nu mai
sunt viabile
- Sondele ADN
Sondele ADN con n un lant ADN dintr`un microorganism specic, sinte zat ar cial, capabil sa
hibridizeze secventa sa complementara de acid nucleic din culturi sau produs patologic.
Exista sonde ADN capabile sa detecteze specii precum Ac nobacilus ac nomycetemcomitans, Prevotella
intermedia, Phorphyromonas gingivalis, Treponema den cola
- Metoda PCR reac a polimerazei in lant
Ofera posibilitatea ca dintr`un amestec de ADN, dintr`un produs bacterian sa e decelata chiar si o
singura molecula de ADN prin clonarea acesteia si in afara celulei vii.
- Sonde electronice computerizate
Exercita o presiune constanta asupra tesuturilor parodontale
- Examene radiologice prin tehnici de rediograe liniara
Substrac e digitala, asistate de computer
4. Teste moderne folosind biomarkeri pentru diagnos cul gingivitelor si parodon telor marginale
- Testul Periograd eviden eaza aspartat-aminotransferaza din lichidul santului gingival
- Testul Periocheck eviden eaza proteinazele neutre din lichidul santului gingival
- Testul Prognos k eviden eaza elastaza din lichidul santului gingival
- Testul BANA se bazeaza pe depistarea enzimei care hidrolizeaza Benzoyl-DL-argine-naphtylamide si
eviden eaza prezenta a 3 microbi patogeni: Porphyromonal gingivalis, Treponema den cola, Tannerella
forsythensis.
- Testul TOPAS pune in evidenta metaboli i toxici din focarul inamator
5. Criteriile folosite in clasicarea Catedrei de Parodontologie din Bucures a gingivitelor si parodon telor marginale
- Mecanismul de producere al bolii parodontale
- Gradul de afectare al structurilor parodon ului marginal
- Gradul de manifestare al inama ei
 - Circumstantele specice si situa ile care implica o a tudine par culara de diagnos c si tratament
6. Clasicarea gingivitelor induse de placa bacteriana specica
- Gingivite induse de placa bacteriana specica:
1) Gingivita cronica (simpla, necomplicata) prin inama e de cauza microbiana (prin placa bacteriana)
2) Gingivita hiperplazica prin inama e microbiana (prin placa bacteriana)
7. Clasicarea gingivitelor induse de placa bacteriana specica si aparute in cursul unor stari ziologice
1) Gingivite din cursul unor stari ziologice
a. Gingivita de pubertate
b. Gingivita din cursul ciclului menstrual
c. Gingivita de sarcina
d. Gingivita de menopauza
2) Gingivite simptoma ce, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii. Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodecitare
i. Agranulocitoza
ii. Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
3) Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca
c. Gingivita prin u lizarea medica ei contracep ve
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
4) Gingivita si gingivostoma ta ulcero-necro ca
a. Pericoronaritele
8. Clasicarea gingivitelor induse de placa bacteriana specica, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice
- Gingivite simptoma ce, frecvent hiperplazice din cursul unor boli sistemice ca:
a. Gingivita din diabet
b. Gingivita din carenta vitaminei C
c. Gingivite din boli hematologice
i. Leucemii acute si cronice
ii. Anemii
iii. Trombocitopenii
d. Gingivite din boli imunodecitare
i. Agranulocitoza
ii. Granulomatoza WEGENER
iii. Sarcoidoza
9. Clasicarea gingivitelor induse de placa bacteriana specica si ca efect secundar a unor medicamente.
- Gingivite hiperplazice, ca efect secundar al unor medicamente
a. Gingivita hiperplazica prin hidantoina
 b. Gingivita hiperplazica prin antagonis de Ca
c. Gingivita prin u lizarea medica ei contracep ve
d. Gingivita hiperplazica prin ciclosporine
10. Clasicarea gingivitelor neinduse de placa bacteriana specica
a. Gingivita hiperplazica (bromatoaza) ereditara
b. Gingivita alergica
c. Gingivite descuama ve
d. Gingivita si gingivostoma ta herpe ca
e. Gingivita si gingivostoma ta a oasa recidivanta
f. Gingivita si gingivostoma ta mico ca
g. Leziuni gingivale asociate infec ei cu: Neisseria gonorrhea, Treponema pallidum, Mycrobact tuberculosis
h. Leziuni gingivale asociate infec ei cu unele specii de streptococi
i. Leziuni gingivale in histoplasmoza
j. Leziuni gingivale in varicela-zoster
k. Leziuni gingivale trauma ce: zice, chimice, termice
11. Clasicarea parodon telor agresive
1) Parodon ta prepubertala
a. Asociata cu boli generale
b. Asociata cu boli si tulburari gene ce
2) Parodon ta juvenila
a. Localizata
b. generalizata
3) Parodonita marginala agresiva, rapid progresiva
12. Clasicarea parodon telor marginale cronice
1) Parodon ta marginala cronica superciala
a. Cu fenomene hiperplazice
b. Pe fond de involu e precoce
2) Parodon ta marginala cronica profunda lent progresiva
a. Localizata
b. Ex nsa
c. Generalizata
3) Parodon ta marginala profunda ulcero-necro ca
4) Parodon ta distroca: parodon ta marginala cronica mixta
13. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune ini ala si precoce
- Dupa primele 2 zile de acumulare a placii se instaleaza leziunea ini ala, caracterizata prin:
Hiperemie ac va si ux de sange crescut in teritoriul capilar si venular
Margina e leucocitara si inceputul fazelor de micrare prin diapedeza, in special PMN in corion
Acest stadiu corespunde unei gingivite subclinice
- Evolu a leziunii ini ale poate oprita cu revenire la normal sau prin cresterea inltratului limfocitar si de
macrofage in corion, procesul inamator con nua sa progreseze spre stadiul de leziune precoce (in aprox o
saptamana)
Cresc cell Langerhans -> ini erea raspunsului imun prin intermedil cell T
Hiperemia se accentueaza
Apar fenomene de fragilitate capilara
 - Inltratul leucocitar este alcatuit din: limfocite, mastocite, neutrole, plasmocite si macrofage
- PMN traverseaza lamina bazala si ajung in epiteliu si in lichidul santului gingival si al pungilor false
14. Histopatologia gingivitei cronice simple in faza de leziune precoce si stabila
- In stadiul de leziune stabila inama a poate moderata si caracterizeaza gingivita cronica pr-zisa
- Aceasta poate evolua spre parodon ta marginala cronica superciala, cand devine leziune avansata
- In stadiul de leziune stabila, dpdv histologic aceleasi k la sub 15 dar de intensitate mai mica
15. Aspecte histopatologice ale trecerii de la gingivita cronica simpla la parodon ta marginala cronica superciala
- Leziunea stabila poate evolua spre leziune avansata care se manifesta histopatologic prin:
Microulcera i in epiteliu
Cresterea nr de plasmocite
Cresterea nr de limfocite B ( semnaleaza transformarea gingivitei in parodon ta)
Epiteliul jonc onal prezinta fenomene de largire a spa ilor intercell si patrunderea in aceste spa i a unor
resturi cell provenite din neutrole, limfocite si monocite distruse
Lamina bazala este fragmentata si intretupta in mul ple locuri
Dpdv histochimic creste nivelul si ac vitatea unor enzime: colagenaza, fosfataza alcalina si acida,
esteraze, elastaza, citocromoxidaza, Lac cdehidrogenaza, aminopep daze.
16. Forme clinice in gingivita cronica simpla
- Dupa localizare si in ndere
Papilita = inama a papilei interdentare, semnul precoce al gingivitei cronice
Gingivita marginala = afecteaza extremitatea libera a marginii gingivale si mai pu n gingia xa
Gingivita difuza = cuprinde papila interdentara, marginea gingivala libera si gingia xa
Gingivita localizata = la unul sau unu numar mic de dd
Gingivita generalizata = cuprinde gingia din intreaga cavitate bucala
- Dupa e ologie si evolu e
Gingivita acuta de cauza microbiana, toxica, trauma ca, termica cu evolu e rapida de inama e
manifestata
Gingivita subacuta, cu manifestari clinice mai reduse
Gingivita cronica pr-zisa, cu manifestari clinice suportate de majoritatea pacien lor, cu evolu e
nedureroasa si uneori cu exacerbari periodice de p acut/subacut
17. Semne subiec ve in gingivita cronica simpla
- Semnele subiec ve sunt reduse ca intensitate si in general sunt suportate de majoritatea pacien lor
Usor prurit gingival
Discrete dureri, suportabile la periaj si in mpul mas c. unor alim dure, acre sau prea erbin
Senza e de usturime
Sangerari gingivale la periaj si mas ca e
18. Semne obiec ve in gingivita cronica simpla
- Principalul semn clinic obiec v este sangerarea gingivala pe seama microulcera ilor de la niv epit gingival si al
fragilita i capilarelor din corion
Sangerarea poate provocata de:
A ngerea si presiunea exercitata de alimente in cursul mas ca ei
Periajul dentar sau folosirea scobitorii
Succiune voluntara sau involuntara a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere, in afara
mas ca ei, prin miscarile bulejor, obrajilor, limbii
Explorare cu sonda
- Culoarea rosie deschisa a gingiei
 Expresia hiperemiei ac ve a vaselor din corion
- Tumefac e, marirea de volum a papilelor gingivale si a marginii gingivale libere
Apari a de pungi false produse prin edem inamator reversibil prin tratam an microbian
Epiteliul jonc onal nu e desprin de suprafata dintelui
Pungile false au dimensiuni variabile si pot acoperi suprafetele coronare laterale pana aproape de
marginea incizala/ocluzala
- Modicari ale aspectului suprafetei gingivale
Suprafata gingiei isi pierde aspectul de gravura punctata sau de coaja de portocala si devine neteda si
lucioasa
- Consistenta gingiei este variabila: mai redusa, moale usor depresibila
Este mai ferma in formele cu tendinte prolifera ve
- Dpdv radiologic nu sunt semne de interesare a osului alveolar
19. Factori favorizan in gingivita hiperplazica de cauza microbiana
- Gingivita cronica de cauza microbiana care ac oneaza un mp indelungat (2-3 luni) poate deveni hiperplazica in
condi ile unor factori favorizan :
Cavita carioase aproximale sau de colet
Obtura i in exces in contat cu gingia
Obtura i cu suprafata rugoasa, reten va in vecinatatea gingiei
Carii secundare reten ve pentru alimente si placa in vecinatatea gingiei
Contact trauma c si reten v intre corpul de punte si gingia dd stalpi
Contracte trauma ce intre crosete sau marginile bazei protezelor acrilice si gingie
Impact alimentar direct asupra papilei dentare
Contact trauma c si reten v in raport cu gingia al unor aparate ortodon ce sau chirugicale
20. Histopatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- Hiperplazia gingivala se remarca prin cresterea numarului de cell, in special broblas si bre de colagen
- Hiperplazia se remarca mai pu n prin edem intra si intercell.
- Se remarca si capilare de neoforma e si un inltrat inamator bogat in corion
21. Simptomatologia gingivitei hiperplazice de cauza microbiana
- Gingia este marita de volum
- Culoare rosie-violacee
- Suprafata neteda, uneori cu microulcera i sangerande la a ngere
- Consistenta moale sau mai ferma, cand lipsesc suprainfectarile
- Aspectul tumefac ei hiperplazice este de umatura de forma hemisfarica usor alungita sau mult alungita, pana la
acoperirea unei par din coroana dintelui
- Hiperplazia papilei interdentare poate imbraca uneori aspectul alungit, fuziform, pana aproape de marginea
incizala/ocluzala
22. Gingivita la pubertate
- Poate aparea atat la fete, cat si la baie , in special in zonele bogate in placa bacteriana si tartru
- Simptomatologie
Inama e gingivala cu o culoare rosie-violacee
Tumefac e prin edem cu caracter reversibil
Sangerare la mas ca e, periaj, a ngere cu sonda
Hiperplazie gingivala, in special ves bular, cu aspect bulbos al papilei
Reducerea inama ei dupa pubertate
Frecventa intre 11 si 14 ani
23. Gingivita din cursul ciclului menstrual
- Manifestari de gingivita pe seama unor modicari hormonale sau ca semn al unei disfunc i ovariene
Senza e de tensiune si chiar usoara tumefac e gingivala
Sangerare gingivala
Usoara crestere a mobilita i dentare ziologice
Lichidul santului gingival creste in volum pe seama unui exudat inamator mai bogat in cazul existentei
unei gingivite preexistente
24. Cauzele gingivitei de sarcina
- Apare in unele cazuri in mpul sarcinii si imbraca un caracter acut sau subacut
- Sarcina nu produce gingivita dar poate inuenta prin manifestari hormonale reac a locala a tesuturilor fata de
placa bacteriana
- In lichidul santului gingival crestere importanta a speciilor anaerobe
- In sarcina produc e scazuta de AC
25. Histopatologia gingivitei de sarcina
- Nu s-au remarcat semne histopatologice specice
- Epiteliul gingival prezinta zone de hiperkeratoza, care alterneaza cu zone ulcerate
- Intre cell epiteliale numeroase zone cu lipsa de omogenitate
- Digita i epiteliale numeroase, care patrund adanc printre papilele corionului -> aspect papilomatos
- In corion: bogat inltrat inamator leucocitar si numeroase vase capilare de neoforma e cu aspect
teleangiectac c
26. Simptomatologia gingivitei de sarcina
- Gingia este tumeata, marita de volum neteda, lucioasa, de consistenta moale, decolabila de pe dinte
- Hiperplazia de sarcina se dezvolta mai mult pe papilele interdentare
- Coloare rosu-viu zmeuriu -> rosu-violaceu
- Frecvent gingia este acoperita de depozite purulente
- Sangerare la cele mai mici a ngeri
- Dureri numai in cursul unor suprainfectari cu caracter acut
- Pot aparea pungi parodontale adevarate
- Mobilitatea patologica grad 1-2 care poate evolua in cazurile grave pana la avulsia dintelui
- Uneori hiperplazia are aspect tumoral tumora de sarcina
- Semnele clinicce se accentueaza din luna 2-3 si devin pronuntate in luna 8 si descresc in luna 9
27. Gingivita de menopauza
- Denumita si gingivita atroca senila
- Apare in unele situa i de menopauza normala, ziologica sau dupa overactomii, sterilizari
- Histopatologie
Atroe a epiteliului sulcular si oral, in special a straturilor bazal si spinos
Pot aparea ulcera i ale mucoasei gingivale si orale
- Simptomatologie:
Semne subiec ve:
Senza e de usca une si de arsura la nivelul mucoasei gingivale si orale
Senza i dureroase la contactul cu alimente sau bauturi reci/erbin
Senza i anormale de gust: acru, sarat
Dicultatea de a purta proteze mobile din cauza unor senza i dureroase, hiperestezice ale
mucoasei bucale
Semne obiec ve:
 Mucoasa gingivala si orala au aspect uscat, neted de culoare palida, uneori mai rosie cand gingia
sangereaza usor
Cateodata, suri ale mucoasei gingivale
28. Gingivita din diabet
- Principalelle mecanisme prin care diabetul ac oneaza aspura gingiei sunt:
Dereglarea metabolismului si acumularea de compusi intermediari cu ac une toxica, prin acidoza sulara
Cresc trigliceridele, modicari vasculare => fragilitate capilara
- Histopatologie
Ingrosarea membranei bazale dintre epiteliu si corion
Reducerea lumenului capilarelor si arteriolelor
- Simptomatologie
Hiperplazie gingivala generalizata
Polipi gingivali sesili
Culoare modicata : rosu-caramiziu, rosu violaceu
Frecvente ulcera i, sangerari la a ngere
Consistenta moale, a papilelor
Frecvent pungi false
Usoara mobilitate, prin edem inamator
29. Gingivita din hipovitaminoza C
- Este produsa de placa bacteriana in condi ile in care decitul de vitamina C modica starea tesuturilor prin
edem, hiperplazie si sangerari
- Forma severa a decientei vitaminei C este scorbutul
- Decienta de vitamina C are ca efect :
Cresterea patogenita i placii
Cresterea permeabilita i mucoasei bucale
Scaderea integrita i pere lor vasculari
Scaderea migra ei leucocitare
Scaderea sintezei de colagen
In parodon ul profund favorizeaza fenomenele de demineralizare
- Histopatologie
Edem
Cresterea permeabilita i capilare
Hemoragie capilara
Reac vitate scazuta a elementelor contrac le din pere i vaselor sanguine
Staza vasculara in corion
- Simptomatologie
Halena
Hiperplazie gingivala cu ulcera i si sangerari la cele mai mici a ngeri
Pungi false
Mobilitate prin edem
La pacien i cu igiena buna decienta de vitamina C manifestari reduse
Prezenta placii accentueaza tabloul simptoma c
30. Gingivita din leucemie: histopatologie
- Epiteliul gingival are un aspect polimorf
Poate sub at si ulcerat sau
 Ingrosat cu fenomene de edem
- In corionul gingival este prezent un inltrat dens, dar larg raspandit de leucocite in fazele ini ale de dezvoltare
- Vasele de sange sunt dilatate si prezinta in lumen numeroase cell leucemice care pot produce microinfarcte si
rare hema i.
31. Gingivita din leucemie: simptomatologie
- In leucemia acuta mieloblas ca
In CB bule hemoragice care se sparg cu usurinta lasand ulcera i sangerande si dureroase
Gingivoragii precoce
Gingia are culoare rosie-violacee, ciano ca, frecvente petesii si inltrate leucemice
Ulcera ile apar frecvent pe gingie si in zona mucoasei jugale (extrem de dureroase)
Hiperplazia gingivala este frecventa cu caracter extensiv pana la generalizare
Numarul de leucocite variaza intre 10.000 si 100.000/mm3
Stare generala alterata
- Leucemiile cronice
La niv CB manifestari mai reduse:
Tendinta de hiperplazie a gingiilor, care sunt mai ferme
Petesii, echimoze si gingivoragii discrete
Ulcera i rar
32. Gingivita din anemii
Anemia Aspectul gingiei
Hipercroma, macrocitara Gingia cu aspect palid, lucios
Hipocrima, microcitara, feripriva Gingia are o culoare roz-deschis, palid
Drepanocitara, falciforma, siclemia Gingia cu aspect palid, usor galbui
Hemoli ca normocitara, normocroma Gingie cu aspect palid si poate prezenta ulceracii
33. Gingivita din trombocitopenii
- Trombocitopenia poate idiopa ca sau secundara (leucemii, tum. Maligne)
- Semnul patognomonic este purpura, caracterizata prin petesii si vezicule hemoragice, in special pe mucoasa
jugala si pala nala
- Gingiile sunt tumeate, de consistenta moale, friabila
- Hemoragii gingivale frecvente si se prod la cele mai mici a ngeri, periaj, mas ca e
34. Gingivite din unele tulburari imunodecitare
- Agranulocitoza
Pot produse de :
Infec i bacteriene sau virale
Hipersensibilitatea la medicamente
Radia i ionizate
Gingivita poate debuta brusc sau dupa o faza eritematoazsa
Ulcera i cu caracter hemoragic si necro c, suprainfectate
Aspect clinic asemanator cu gingivostoma ta ulcero-necro ca
- Gingivita hiperplazica din granulomatoza Wegener
Boala rara caracterizata prin leziuni necro ce si granulomatoase ale tractului respirator si renal
Gingia are aspect hiperplazic, cul rosu-violaceu, prezinta ulcera i si sangereaza cu usurinta
- Gingivita din sarcoidoza
Gingie hiperplazica si ulcerata
35. Modul de ac une al hidan onei in gingivita hiperplazica
- Hidantoina = Dilan n, Epanu n
- Mod de ac une:
Inac veaza colagenaza
Reduce degradarea componentei brilade din colagen a substantei fundamentale din corionul gingival si
din desmodon u
S muleaza proliferarea epiteliului si a broblas lor din corion
Sub inuenta hidantoinei, broblas i sinte zeaza o can tate crescuta de componente sulfatate ale
glicozaminoglicanilor, ceea ce mareste masa nebrilara a substantei fundamentala
- hiperplazia hidan onicaa sa produce si in absenta placii si tartrului
- prezenta placii determina insa o supraadaugare a inama ei bacteriene, care accentueaza hipertroa si
hiperplazia gingivala
36. Gingivita hidan onica: histopatologie
- Hiperkeratoza si parakeratoza
- Acantoliza in epiteliu
- Aspect papilomatos al jonc unii epiteliu-corion
- Cresterea nr de broblas si de vase de neoforma e, cu apari a unui tesut conjunc v tanar de neoforma e
- Prezenta unor benzi groase de colagen, uneori cu dispozi e mai neregulata
- Prezenta a numeroase bre de oxytalan
- Inltrat inamator limfocitar, in special in zona subadiacenta a epiteliului sulcular
37. Gingivita hidan onica: simptomatologie
- La inceput hiperplazie de dimensiuni mici, de forma unor margele a papilelor interdentare
- In stadii avansate hiperplazia papilei si a marginii libere se mareste si acopera o importanta suprafata a coroanei
dentare
- Hiperplazia este localizata mai mult ves bular
- Zona de gingie xa este de obicei mai pu n hiperplazica, ceea ce o deosebeste de hiperplazia gingivala idiopa ca
- Culoare roz-deschis, consistenta ferma si nu sangereazza
- Radiologic demineralizare a septurilor interdentare
38. Modul de ac une al antagonis lor de calciu in hiperplazia gingivala
- Antagonis de Ca: Nifedipin, Nitredipin, Nicardipin, Verapamil, Dil azem)
- Mecanism de ac une aspura parodon ului marginal:
Crestere a glicozaminiglicanilor sulfata
S mularea factorului de crestere epiteliala
Ac varea acidului folic
S mularea sintezei ADN si a colagenului
Reducere a reac ilor de brozare la nivelul cordului, reac i asociate cu administrarea de aldosteron
Cresterea proliferarii celulare pe culturi de broblas celulari
Nifedipina creste sinteza de proteine de catre broblas i ginvali
Modicare metabolismului broblas lor de la nivelul cordului
39. Hiperplazia prin antagonis de Ca: histopatologie
- Bolnavii cardiaci trata cu Nifedipin si Dil azem prezinta:
O retea bocata de benzi groase de bre de colagen, consecinta a unui intens fenomen de sinteza a
colagenului
Apari a de miobroblas cu microlamente si cu un re cul endoplasma c bine dezvoltat
Fenomene distroce epiteliale
 Acantoza in stratul spinos
Hiperkeratoza si parakeratoza
Aspect papilomatos al jonc unii corio-epiteliale
Prezenta de benzi broase in corion
Vase sanguine dilatate
Bogat inltrat limfoplasmocitar in corion
40. Hiperplazia prin antagonis de Ca: simptomatologie
- Are caracter generalizat si predomina ves bular si in zonele interdentare
- Volumul hiperplaziei gingivale este variabil in func e de perioada de mp de medica e
- Culoare gingie rosu conges v -> rosu inchis, acoperit pe aolcuri de placarde galbui
- Gingia hiperplazica este decolabila de pe coroana si acopera exudat purulent
- Consistenta gingiei -> ferma la inceput, in mp-> moale
41. Hiperplazia gingivala la ciclosporine
- Ciclosporinele sunt agen imunosupresori folosi pentru a preveni rejectul de organe transplantate
- Fenomene asemanatoare cu cele produse de hidan ona
Gingie de culoare roz, consistenta ferma, tendinta redusa de sangerare
42. Alte denumiri ale gingivitei hiperplazice idiopa ce
- Gingivita hiperplazica (bromatoasa) ereditara este cunoscuta si sub denumirea de:
Elifan azis gingival
Macrogingia congenitala
Gingivomatoza
Fibrom gingival difuz
Fibromatoza idiopa ca
Hiperplazie gingivala ereditara
Fibromatoza gingivala ereditara
Fibromatoza familiara congenitala
43. Gingivita hiperplazica idiopa ca: histopatologie
- Hiperkeratoza excesiva a epiteliului
- Acantoliza in stratul spinos
- Aspect papilomatos al jonc unii corio-epiteliale
- Extrem de frecvente benzi groase de colagen
- Numerosi broblas in coriun
- Vasculariza e redusa in corionul gingival
44. Gingivita hiperplazica idiopa ca: simptomatologie
- Hiperplazia afecteaza papilele interdentare, marginea gingivala libera si gingia xa
- Suprafata gingiei este de culoare roz si are aspect par cular : granular, de prundis (ingramadire de pietris)
- Gingia are consistenta ferma, volum crescut si poate acoperi in intregime coroanele din lor care sunt disloca
din pozi e normala
45. Gingivita alergica (gingivita cu plasmocite) : histopatologie
- Hiperkeratoza si parakeratoza
- Alterari celulare in stratul spinos si bazal
- Membrana bazala este intacta
- In corion: bogat inltrat plasmocitar = denumita si gingivita cu plasmocite
46. Gingivta alergica (gingivita cu plasmocite) : simptomatologie
 - Gingia are o culoare rosie intensa, care cuprinde papilele, marginea gingivala libera si gingia xa
- De cele mai multe ori dispare brusc
- Consistenta gingiei este redusa, moale, friabila
- Volum crescut , aspect usor granular
- Gingia sangereaza cu usurinta la a ngere si mas ca e
- Produsa de unele componente din guma de mestecat si pastele de dd
47. Cauzele care produc gingivitele descuama ve
- Gingivitele descuama ve = denumirea frecventa a unor gingivite cu manifestari bucale in deskeratoza sau
dermatoze: lichen plan, lupus eritematos, psoriazis
- Apar mai frecvent la femein inainte sau dupa instalarea menopauzei
- Prezenta unei gingivite descuama ve poate inso o maladie buloasa (pemgus vulgar, pemfugoidul mucos
benign)
- Gingivite descuama ve se intalnesc in :
Infec i cronice: silis, TBC
- Dupa administrare de :
Aminofenazona, barbiturice, an bio ce, citosta ce
Leziunea de baza in gingivitele descuama ve este vezicula cu dimensiuni mici (5mm) si bula (ca va cm)
48. Manifestari gingivale in lichenul plan.
- Lichenul plan este o boala autoimuna, o afec une papuloasa a pielii si mucoaselor
- La nivelul gingiei leziunile au o culoase alb-sidee si prez urmatoarele aspecte:
Leziuni hiperkeratozice
Sub forma de papule izolate
Sub forma de placard
Vezicule si bule care se sparg si rezulta ulcera i
Eroziuni si ulcera i care pot sangera usor la periaj
Atroa epiteliului gingival cu leziuni erozive ( atroa papilelor)
49. Manifestari gingivale in pemgus
- Cel mai frecvent apare o gingie descuama va si uneori vezicule si mai ales bule care se sparg si formeaza ulcera i
- In pemgoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuama va si eroziva
- In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa
50. Gingivita din pemgus: histopatologie
- Acantoliza in stratul spinos
- Vezicula e intnsa intraepiteliala, cu formarea de vezicula si bule
- Inltrat inamator cu PMN in corion, in zonele de ulcera e
- Disjunc e epiteliu-corion
51. Manifestari gingivale in pemgoidul mucos benign si in slerodermie
- In pemgoidul mucos benign se instaleaza o gingivita descuama va si eroziva
- In sclerodermie mucoasa gingivala indurata si dureroasa
52. Pericoronaritele : factori favorizan , simptomatologie
- Factori favorizan
Persistenta unui lambou de mucoasa care acopera par al suprafata ocluzala a molarului in erup e
Malpozi a dentara
Formarea de pungi parodontale in zona molarului de minte (de obicei mandibular)
- Simptomatologie
In forma acuta
 Durere la mas ca e, trismus, hipersaliva e, halena
Exudat purulent sub capusonul mucozal
Adenopa e, stare generale alterata, febra
53. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: e ologie
- In producerea gingivostoma tei ulcero-necro ce sunt incriminate urmatoarele bacterii:
Spirochete: Treponema den cola, Treponema vincen , Treponema macroden um
Bacili fuziformi : Fusobacterium nucleatum,
Prevotella intermedia
Pophyromonas gingivalis
Factori favorizan :
Pericoronaritele
Igiena bucala incorecta
Fumatul excesiv
Trauma sm direct al gingiei de catre dd atagonis
Decit in vitaminele C, B1, B2 (alcoolism)
Boli generale cronice: silis, tum maligne, leucemii, anemii
Stresul
54. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: histopatologie
- Suprafata epiteliului este distrusa si inlocuita de false membrane
- In corionL puternica hiperemie ac va si bogat inltrat cu PMN
- La nivelul zonelor ulcerate si necrozate se descriu 4 zone:
Zona bacteriana cea mai superciala
Zona bogata in leucocite ( neutrole+bacterii)
Zona de necroza = resturi de cell + pu ne bacterii
Zona de inltra e spirochetala bogata in spirochete, fara bacterii
55. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: simptomatologie subiec va
- Dureri intense la a ngerea gingiei
- Dureri sprontane iradiate in oasele maxilare
- Accentuarea durerilor la contactul cu alimente erbin , condimente, mas ca e
- Senza e de gust metalic si alterat
- Limitarea deschiderii gurii prin trismus
- Halena fe da intensa
56. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: simptomatologie obiec va
- Semnele patognomonice:
Papilele prezinta la varf o ulcera e crateriforma (aspect decapilat)
Ulcera ile acoperite de un depozit alb-galbui -> cenusiu
- Alte semne obiec ve:
Culoarea rosie a po unilor gingivale neulcerate
Gingivoragii la cele mai mici a ngeri sau chiar spontane
Hipersaliva e vascoasa
Rigiditatea fetei
Adenopa e regionala
Stare generala afectata, febra, astenie, insomnie, cefalee, stare depresiva
57. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: diagnos c pozi v si diferen al
 - Diagnos cul pozi v se pune pe baza semnelor clinice, in special a semnelor patognomonice
- Diagnos cul diferen al se face cu:
Gingivostoma ta herpe ca
Gingivostoma ta a oasa
Gingivite alergice si descuama ve
Leziuni di erice
Silis
Tuberculoza
Leucemie acuta
Agranulocitoza
Candidoze acute
58. Gingivostoma ta ulcero-necro ca: evolu e si complica i
- In absenta tratamentului evolueaza spre forme mai grave cu disfunc i parodontale in nse si denudarea
radacinilor
Sindromul de alterare a starii generale se agraveaza
In cazuri rare pot aparea complica i mai grave, ca:
Stoma ta gangrenoasa sau noma
Meningita
Abces cerebral
Sep cemie
Rareori, in absenta tratamentului pot retroceda spontan
- Sub tratament
Evolueaza spre reducerea suferintelor acute locale si ameliorarea starii generale
Recidivele sunt destul de frecvente, mai ales in absenta corectarii factorilor favorizan
59. Gingivostoma ta herpe ca: factori favorizan
- Este o afec une contagioasa produsa de virusul herpe c
- Apare mai frecvent la copii si are o evolu e mai grava decat in cazul erup ei herpe ce in zonele de tranzi e
cutaneo-mucoasa
- Dupa o perioada scurta de incuba e (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin apari a de vezicule solitare sau grupate
pe diverse regiuni ale cavita i bucale si uneori pe piele
- Condi i favorizante:
Expunere la soare
Ciclul menstrual
Trauma sme, extrac i dentare
Vaccinari
Afec uni generale gastrintes nale, gripa, hepa ta
60. Gingivostoma ta herpe ca: simptomatologie
- Dupa o perioada scurta de incuba e (2-3 zile) boala debuteaza brusc prin apari a de vezicule solitare sau grupate
pe diverse regiuni ale cavita i bucale si uneori pe piele
- Are o evolu e in pusee, de intensitate din ce in ce mai redus si se vindecat total dupa 2 saptamani
- Dupa prima infec e cu virusul herpe c se instaleaza de obicei o imunitate umorala
- Vezicule de pe mucoasa bucala se sparg in scurt mp de la apari e (cateva ore) si sunt urmate de ulcera i
superciale
- Ulcera ile culoare galben-gri, inconjurate de halou rosu
se pot suprainfecta => devin dureroase
 - stare generale afectata, febra, cefalee
61. Herpangina
- Este o afec une care apare la copii, in special vara
- Leziuni eritematoase, veziculoase si ulcera i la nivelul valului pala n si a mucoasei faringiene
- Se poate inso si de infec i cutanate produse de virusul Coxsackie de grup A sau B sau de ecovirusi
62. Gingivostoma ta a oasa: factori favorizan
- Apare mai frecvent la copii
- E ologia este necunoscuta dar par a implicate mecanisme imunopatologice
- Factori favorizan
Locali:
Dulciuri cu alune
Miere, ciocolata, condimente, fumat excesiv, erup a dentara
Schimbarea periei de din
Generali:
Viroze
Afec uni gastrointes nale
Hiper roidisn
Sarcina, menstrua e
Stress
63. Gingivostoma ta a oasa: simptomatologie
- Leziunea elementara este a a
- Leziunea ini ala este o vezicula cu durata scurta de viata (cateva ore) pe mucoasa bucala si care prin spargere =>
o ulcera e superciala
- A a poate sa apara pe mucoasa gingivala, labiala, jugala, linguala, fren intr`un singur loc sau generalizata
- Asocierea de a e bucale cu a e in regiunea genitala = a oza bipolara
- Dimensiunile a elor mici 0,2 1 cm, forma rotunda sau alungita, vindecare in 7-10 zile
- Dimensiunile mari de 1-3 cm, contur neregulat, vindecare cu cicatrice in cateva saptamani
- Ulcera a are cul alb-galbuie, margini netede bine conturate, inconjurate de un halou eritematos.
- A ele sunt foarte dureroase la mas ca e, deglu e si se pot inso de trismus
- Bolnavii prezinta hipersaliva e
- Recidivele apar dupa perioade variabile de mp
- Starea generala poate alterata
64. Gingivostoma ta mico ca: condi i favorizante
- Cauza acestor imbolnaviri este Candida albicans
- Condi ile favorizante ale transformarii Candida albicans dintr`un microorganism nepatogen intr`unul agresiv care
distruge epiteliul si corionul gingival sunt :
Consumul excesiv de AB
Unele boli metabolice: diabetul
Unele boli endocrine: hipo roidismul, boala ADDISON
Sarcina si u lizarea contracep velor
Scaderea rezistentei organismului in urma tratametului cu citosta ce si radia ii
La pacien i cu medica e imunosupresiva
SIDA
65. Gingivostoma ta mico ca: semne subiec ve
- Senza i dureroase la a ngere, mas ca e, contact cu condimente, alimente cu pH acid
 - Fisuri dureroase ale comisurilor bucale
- Dicultatea de a purta protezele mobile
66. Gingivostoma ta mico ca: semne obiec ve
- La copii:
Leziunile candidozice au aspectul unor depozite de culoare alb-crem, care imita laptele prins
Ele sunt dispuse pe fata D a limbii si pe marginile limbii, pe muc jugala, pala nala si pe gingie
La inceput sunt izolate, apoi conuente pe un fond eritematos, generalizat al mucoasei bucale
Depozitele miceliene sunt aderente si se desprind la o raclare energica => puncte sangerande
- La adul
Leziunile candidozice imbraca forme clinice variate:
Atroa papilelor liforme ale limbii => aspect neted, lucios
Hiperkeratoza epiteliului gingival, lingual si uneori jugal si pala nal cu apari a unor placi albe
aderente
Aspectul de p pseudomembranos, cu placi albe de p lapte prins pe fond de eritem
Fisuri si ulcera i ale comisurii buzelor
Xerostomie
67. Parodon ta marginala cronica superciala: histopatologie
- In epiteliu
Proliferare intensa a cell din stratul bazal si aspectul papilomatos la niv jonct epiteliu-corion
Alterari distroce citoplasma ce si nucleare
Disjunc i intercell in stratul spinos: segrega e cell, acantoliza
Hiperkeratoza si parakeratoza in stratul cornos
Exulcera i cu pastrarea stratului de cell
Ulcera i disecante ale epiteliului jonc onal men nute deasupra inser ei ligg supraalveolare
- In derm:
Inltrat dens limfoplasmocitar
Vasodilata e pasiva
Endarterita
Degenerescenta letelor nervoase
Apari a la niv microulcera ilor epiteliului sulcular si jonc onal de mici can ta de testut de granula e
- Examinarea microscopica arata:
In epiteliu:
Alterari ale mitocondriilor care apar marite de volum
Tendinta de aglomerare a ribozomilor
In corion
Distrugeri mitocondriale si nucleare
68. Parodon ta marginala cronica superciala: semne subiec ve
- Semnele clinice din gingivita sunt mai intense si apar mai frecvent
Prurit gingival
Usturimi gingivale
Jena dureroasa gingivala, accentuata la periaj si mas ca e
Sangerari frecvente ale gingiei la a ngeri usoare si la suc une
Semnul PATOGNOMONIC: senza a de egresiune a unui / unor d cu o durere periradiculara si
interrariculara cu urm caracteris ci:
Durerea este localizata
 Apare mai frecvent dimineatza si dispare dupa cateva miscari de mas ca e
Intensitate medie, suportabila, uneori discreta
Senza a de egresiune usor dureroasa care apare ma nal in intercuspidare maxima poate pusa
in evidenta in cursul zilei in RC
69. Parodon ta marginala cronica superciala: semne obiec ve
- Sangerare la a ngeri usoare cu sonda
- Semne de inama e gingivala:
Culoare rosie-violacee a papilelor, marginilor gingivale si pe alocuri ale gingiei xe cu aspect lucios
Tumefac e cu prezenta a numeroase pungi false
Papila gingivala tumeata cu aspect liform prelins spre marginea incizala/ocluzala
Uneori papila poate desprinsa de pe dinte
Papila gingivala are uneori aspect lobulat cu un sant discret la baza, care o delimit de g. xa
Marginea gingivala libera este intrerupta pe alocuri de suri acoperite de un exudat serobros sau
purulent
Usoara mobilitate dentara, de obicei de gradul I, prin edem inamator in desmodon u
Uneori hiperplazie gingivala sau retrac e gingivala
70. Parodon ta marginala cronica superciala: semne radiologice
- Semnul caracteris c al suferintei osoase : demineralizarea (halistereza) care se prezinta sub forma unei
radiotransparente cu localizare diferita:
Halistereza marginala la nivelul varfului septului alveolar (interdentar sau interradicular) cu aspect difuz
sau de triangula e cu baza spre marginea crestei septale si vf spre apical
Halistereza axiala in lungul septului alveolar cu aspec de sirag de margele sau con nuu (aspect de
canal septal
In aproape totalitatea septului alveolar si parcelar la nivelul cor calei interne (lamina dura) ceea ce indica
un stadiu avansat de suferinta osoasa si iminenta resorb ei osoase
71. Parodon ta prepubertala
- Apare la den a temporara si mixta si este asociata unor boli generale ca: leucemia, neutropenia
- Parodon ta prepuberala poate asociata cu boli si tulburari gene ce :
Sindromul PAPILLON-LEFEVRE
Pierderea dd temporari la varsta de 5-6 ani si a din lor permanen in jurul varstei de 15
Sindromul DOWN
La niv parodon ului marginal apar pungi adanci
Sindromul COHEN
Sindromul EHLERS-DANLOS afectarea tuturo purilor de colagen
Hiperelas citatea pielii si a ar cula ilor cu cresterea mobilita i dentare
Calcieri subcutanate
Pseudotumori subcutanate
Defecte oclulare
Sindromul MARFAN
Sindromul CROSS-McKUSICK-BREEN
Hipertroe gingivala
Sindromul decientei de adeziune leucocitara
Boala CROHN
Boala Cell LANGERHANS
72. Parodon ta juvenila: e ologie
 - In producerea parodon tei juvenile sunt considerate patogene 2 bacterii:
Ac nobacillus ac nomucetemcomitans
Capnocytophaga spu gena
+
Mycroplasma
Spirochete
- Endotoxina eliberata de Ac nobacilus ac nomycetemcomitans poate produce fenomene de hipersensibilitate de
p SHWARTZMAN, agregarea trombocitelor, ac varea complementului si resorb e osoasa
- In producerea bolii au mai fost incriminate : ereditatea si contagiozitatea microbiana din cadrul familial
73. Parodon ta juvenila: histopatologie
- Semnele de inama e sunt de pul unor ulcera i reduse in adancime ale epiteliului sulcular
- Disjunc e intre epiteliu si dinte
- Inltrat inamator predominant plasmocitar
- Distruc i de colagen mai redusa ca in parodon ta adultului
74. Parodon ta juvelina: simptomatologie
- Se caracterizeaza prin lipsa unei inama i evidente clinic
- Principalele semne de imbolnavire sunt:
Mobilitate dentara patologica
Pungi parodontale adevarate
Migrari patologice ale primilor molari si incisivi
Frecvent incisivii maxilar migreaza ves bular si distal cu formarea diastemei patologice
Retrac e gingivala
Hiperestezie den nara
Formarea de abcese parodontale in formele avansate de imbolnavire
- In forma localizata, semnele clinice descrise se produc in urmatoarele zone:
Primii M superiori si inf
Inc S si I
Primii M si incisivii
Primii M , inc si dd imediat vecini
- Radiologic: se remarca o resorb e osoasa ver cala, avansata, in special la nivelul molarilor si incisivilor
75. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in epiteliu
- In epiteliu:
Leziuni prolifera ve care alterneaza cu zone de ulcera e si exfolieri masive
Degenerescente celulare si alterarea legaturilor intercelulare pe zone in nse
Disjunc a epiteliului jonc onal de dinte
76. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: histopatologie in corion
- Vasodilata e cu caracter parali c (vasoplegie)
- Degeneresceta fasciculelor de bre nervoase perivasculare
- Inltrat limfoplasmocitar abundent
77. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: simptomatologie subiec va
- Semnele clinice din parodon ca marcinala cronica superciala sunt mai accentuate si prezinta unele caractere
par culare:
Tulburari de mas ca e, ca urmare a mobilita i dentare patologice
Tulburari de fona e , ca urmare a diastemei si tremelor patologice
Tulburari zionomice, ca urmare a migrarilor dentare patologice
 Manifestari psihice: anxietate exagerata pana la tulburari manifeste de comportament
78. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: semne de inama e
- obiec v:
semne de inama e gingivala mai accentuate fata de PMCS
mobilitate patologica de gr 2 sau 3
retrac e gingivala ca urmare a resorb ei suportului osos alveolar
pungi parodontale adevarate
migrari patologice
afectarea gingivo-osoasa a bifurca ilor si trifurca ilor dd laterali
79. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: pungi parodontale adevarate
- Uneori pungile au peretele extern par al osos in zonele de intalnire a osului alveolar cu prelungiri din corpul
oaselor maxilare (liniile oblice (externa si interna), cr zigoma co-alveolara, zona pala na din dr dd frontali sup)
In aceste zone se pot dezvolta pungi osoase
- Con nutul pungilor parodontale
Tesut epitelial proliferat din epiteliul jonc onal si sulcular
Tesut conjunc v de neoforma e
Fragmente de os alveolar necrozat
Cell epiteliale descuamate
Bacterii intregi si fragmentate
Leucocite distruse
Fragmente de cement desprinse de dinte
Exudat seros, sero-bros si purulent
80. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: migrari patologice
- Mecanismul migrarilor patologice este dependent de distruc a conexiunii dento-alveolare, ceea ce antreneaza
mobilitatea patologica
- Stopurile incizale si ocluzale isi pierd caracterul stabil
In zona frontala dd prezinta o erup e ac va accelerata (chiar si in prezenta antagonis lor)
Se distanteaza prin ves bularizare si apar false ocluzii adanci
Coroanele clinice ale dd cresc
Dd par alungi
Se produce diastema si apar treme patologice
In zona dd laterali chiar in prezenta vecinilor, dd au tendinta de deplasare in plan transversal cu :
Ves bularizari la maxilar si mandibula
La mandibula pot aparea si lingulizari cu treme patologice
81. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: afectarea gingivo-osoasa a furca ilor
- Se descriu urmatoarele grade de afectare
Gradul 1 - Leziunile sunt incipiente si afecteaza in principal gingia.
- Gingia se retrage si pune in evidenta furca a, fara ca sonda sa patrunda intraradicular
Gradul 2 - Sonda patrunde interradicular pe o distanta de 1-3 mm
- Examenul radiologic nu deceleaza o resorb e semnica va, evidenta a septului
- Demineralizarea este prezenta
Gradul 3 - Sonda patrunde adanc interradicular dar nu trece pe versantul opus
- Exam radiologic pune in evidenta resorb a limbusului sep lui interradicular
Gradul 4 - Sonda traverseaza in intregime spa ul interradicular pana la niv furca ei de pe versantul
opus
- Radiologic se constata grade diferite de resorb e osoasa a septurilor interradiculare
82. Parodon ta marginala cronica profunda la adult: semne radiologie
- Examenul radiologic arata o resorb e a osului alveolar cu caracter inegal ca profunzime si dispozi e in fdiferitele
zone ale arcadelor dentare
- Este o resorb e osoasa ver cala
- Aspecte radiologice par culare:
Craterul (defectul) septal interproximal
Este rezultatul unei resorb i ver cale care afecteaza cor cala interna (lamina dura), marginea
crestei osoase septale si osul spongios subadiacent
Defectul osos are deschidere crateriforma mai larga spre coronar si orientata spre cementul
radicular
Craterul (defectul) septal aproximal
Este rezultatul unei resorb i ver cale care afecteaza cor cala interna pe ambele fete (M si D) ale
septului interdentar si osul spongios subadiacent
Forma unei piramide cu baza spre coronar si vf spre apical
Resorb a crenelata
Inegala de la un dinte la altul al marginilor osului alveolar
83. Parodon ta marginala rapid progresiva: e ologie si patogenie
- E ologia
Ac nobacillus ac nomycetemcomitans
Prevotella intermedia
Porphyromonas gingivalis
Tannerella forsythensis
Fusobacterium nucleatum
Eikenela corrodens
Campylobater rectus
- Patogenie au fost incriminate mecanisme ca:
Modicari ale chemotac smului neutrolelor fata de bacterii
Ac varea policlonala a limfocitelor B
Alterari ale func ilor limfocitelor T
Producerea de autoan corpi fata de colagen
84. Parodon ta marginala rapid progresiva: simptomatologie
- Boala apare cel mai frecvent dupa varsta de 20 de ani, cu un maxim de incidenta a episoadelor agresive si de
pierdere a tuturor din lor in jurul varstei de 30-35 de ani
- Pentru a considera o parodon ta marginala drept rapid progresiva este necesara examinarea in mp si
eviden erea la interval de cel pu n cateva saptamani a unor episoade de evolu e agresiva, cu semne de
inama e orida, ale unei parodon te marginale cronice profunde
- In cursul acestor episoade se produc :
Inama i gingivale cu caracter acut sau subacut
Tumefac i voluminoase ulcerate, sangerande si suprainfectate
Exudatul purulent din plagile parodontale este bogat reprezentat
Mobilitatea patologica este accentuata si se pot produce avulsii
- Episoadele agresive pot alterna cu perioade de acalmie de saptamani, luni sau chiar ani de zile in care semnele
de inama e gingivala se reduc, dar pungile persista
85. Parodon ta marginala profunda rebela(refractara) la tratament
 - Se caracterizeaza printr`un raspuns redus sau absent la tratament
- Nu trebuie confundata cu parodon tele marginale recidivante prin refacerea placii bacteriene
- Parodon ta marginala refractara la tratament prezinta 2 forme clinice principale
Imbolnavirea se produce in zone greu accesibile pentru indepartarea placii bacteriene
Furca i adanci, neregularita reten ve ale unor suprafete radiculare
Cazuri de parodon ta prepuberala sau rapid progresiva la adult, cu importante inuente microbiene si
implica i imunologice
- SLOTS si RAMS descriu in parodon ta refractara la tratament urmatoarele microorganisme
Fusobacterium nucleatum
Prevotella intermedia
Ac nobacillus ac nomycetemcomitans
Micromonas micros
Tannerela forsythensis
Campylobacter rectus
Phophyromonas gingivalis
Specii de candida
Enterobateriaceae
- Semnele clinice constau in evolu a con nua a leziunilor preexistente sau apari a altora noi dupa ins tuirea
tratamentului, care nu produce efecte benece notabile
86. Parodon ta distroca: semne ale leziunilor de p distroc
- Retrac e gingivala cu semne de inama e papilara si marginala reduse
- Uneori se constata la nivelul marginii gingivale incizuri cuneiforme, usor curbate, ca un apostrof
- Marnea libera gingivala are uneori aspect de rulou ingrosat (festonul McCALL)
- Hiperestezie
- Fisurile STILLMAN si festoanele McCALL nu sunt caracteris ce numai parodon tei distroce
Ele pot sa apara si in alte forme de imbolnavire si se insotesc de inama e gingivala supraadaugata
87. Parodon ta distroca: Semne de leziuni inamatorii
- Pungi de adancime mica sau medie 2-4 mm
- Exudat inamator redus sau clinic absent
- Mobilitate dentara redusa
- Rare si nesemnica ve migrari patologice
- Frecvente grade de implicare a retrac ei gingivale si a atroei osoase la nivelul furca ilor
- Radiologic: resorb i reduse de p ver cal , pe fondul atroei osoase orizontale
88. Manifestarile locale gingivo-parodontale la bolnavii SIDA
- Eritemul gingival linear sau gingivita HIV
Se prezinta ca un lizereu eritematos de cul rosu aprins cu sangerari la a ngeri usoare
Localizat sau generalizat
Situat la nivelul papilelor interdentare si a marginilor gingivale libere
In stadii mai avansate se ex nde si la niv gingiei xe si poate cuprinde si mucoasa alveolara
Suprainfectarile mico ce sunt frecvente
La pacien i HIV sunt frecvente gingivitele ulcero-necro ce si chiar stoma tele ulcero-necro ce
- Parodon ta marginala ulcero-necro ca rapid progresiva
Apare mai frecvent la persoanele infectate cu HIV
Boala poate localizata sau generalizata si se caracterizeaza prin
Leziuni distruc ve ale gingiei si ale osului alveolar
 Osul alveolar prezinta frecvent fenomene de sechestrate ( este denudat de tes moi)
89. Candidozele bucale la bolnavii SIDA
- Candidozele bucale in SIDA se pot manifesta in diferite moduri:
Candidoza eritematoaza
La nivelul mucasei bucale si/sau linguale, cu zone de culoare rosie
Uneori depapilari zonale si parcelare a mucoasei linguale
Candidoza pseudomembranoasa
Cu leziuni albicioase detasabile prin stergere si care lasa o suprafata sangeranda
Situate mai frecvent la nivelul bol i pala ne
Candidoza hipertroca si hiperplazica
La nivelul intregii mucoase bucale
Caracterizata prin prezenta unor placi mici sau mul ple de culoare alba sau pigmentate
Candidoza hipertroca linguala
Acelasi aspect ca la nivelul mucoasei bucale
Cheilita angulara mico ca
Leziuni sub forma de suri acoperide uneori de false membrane care se pot indeparta prin
stergere
Asociata uneori cu xerostomie
90. Leucoplazia viloasa si sarcomul KAPOSI la bolnavii SIDA
- Leucoplazia viloasa
Caracterizata prin hipertroa papilelor liforme de pe marginile si fata D a limbii
Confera limbii un aspect paros
- Sarcomul KAPOSI
Este o tumora maligna nespecica infec ei HIV, dar care apare mai frecvent la bolnavii SIDA
La inceput se manifesta sub forma de macule de culoare rosie sau bruna, sau albastruie
Uneori aspect de papula sau mici forma uni nodulare localizate pe gingie si bolta
Ulterior, se maresc in volum si imbraca un aspect de hematom sau hemangiom
91. Manifestari extrabucale si generale frecvent intalnite in SIDA
- Adenopa e subangulomandibulara si cervicala anterioara
- Candidoza la nivelul esofagului, traheii, bronhiilor si plamanilor
- Anglomatoza bacilara cu manifestari la nivelul pielii, de pul bolii gherelor de pisica
- Histoplasmoza
- Pneumonii
- Toxoplasmoza cerebrala
- Neuropa i
- Tulburari cogni ve si de memorie
- Dementa
92. Semne imediate ale traumei ocluzale
- Trauma ocluzala poate acuta sau cronica
- Semnele clinice ale traumei ocluzale acute sunt : imediate si tardive
- Semne imediate:
Jena dureroasa
Durere violenta trecatoare (in cateva secunde)
Dureri prelungite, inso te de o crestere a mobilita i dentare, care se men n de la cateva ore la cateva
zile, in func e de efectul traumei ocluzale
 Contuzie
Subluxa e
Luxa e dentara
93. Semne tardive ale traumei ocluzale
- In majoritatea cazurilor se constata ca in urma cu luni sau chiar ani de zile pacientul obisnuia sa exercite presiuni
excesive prin spargerea intre dd de samburi, oase sau prin scoaterea capacelor sau dopuri de la s cle
- In aceste situa i se produc:
Microrupturi ale ligamentelor
Microhemoragii
Microhematoame, cu eliberare de enzime lizozomale, care par cipa la fenomenele de histoliza sulara si
prin suprainfectare se instaleaza mobilitatea dentara patologica
- Radiologic predomina o demineralizare intensa si difuza si mai pu n resorb a osoasa
94. Semne clinice ale traumei ocluzale cronice
- Trauma ocluzala cronica (prin obtura i sau corane inalte, hipersolicitarea dd care marginesc brese edentate,
bruxism) se insoteste de :
Cresterea mobilita i dentare peste limitele normale
Retrac e gingivala
- Trauma ocluzala cronica este urmata in multe cazuri (atunci cand nu este excesiva) de fenomene adapta ve:
Ingrosarea ligg periodontal
Ingrosarea pe alocuri a laminei dura
Condensarea structurii osului trabecular, spongios
Ingrosarea marginii osului alveolar
95. Semne radiologice ale traumei ocluzale cronice
- Largirea spa ului dento-alveolar
- Defecte angulate ale varfului speturilor, fara rezorb i osoase accentuate
- Uneori, fenomene de rizaliza
96. Semnele clinice si radiologice in cazul lipsei contactului ocluzal
- Lipsa contactului ocluzalt (prin incluzii primare, absenta antagonis lor prin edenta i) se poate manifesta prin:
Reducerea spa ului dento-alveolar
Reducerea grosimii ligamentului periodontal
Radiotransparenta crescuta a osului alveolar, prin demineralizare sau osteoporoza.
97. Retrac a gingivala
- Reprezinta expresia clinica a unei evolu i obisnuite, prin erup e pasiva sau a unor circumstante anormale sau
patologice
- Retrac a gingivala este evidenta clinic in condi i de imbolnavire a parodon ului marginal si este urmarea
distrugerii prin resorb e inamatorie a osului alveolar subadiacent, care ii serveste in mod normal drept suport.
- Gradul de retrac e gingivala mai poate inuentat de factori diversi:
Depunerile masive de tartru in zona santului gingival
Trauma ocluzala, bruxismul
Unele obiceiuri vicioase ( apasarea gingiei cu un obiect dur)
Trauma directa asociata cu inserarea in tesuturile moi a unor microobiecte (podoabe metalice)
Factori anatomici (tulburari de erup e, malpozi i dentare, trac unea exercitata de frenuri)
Impactul alimentar cu ac une directa
Trauma mecanica prin periaj excesiv
Cauza iatrogene de ordin restaura v prin obtura i/lucrari cu ac une trauma ca directa asupra gingiei
 Unele interven i chirurgicale gingivectomia)
- Retrac a gingivala se insoteste de:
Hiperestezie la contactul exprolaror cu instrumentele metaliza, alimente erbin sau reci
Dicultatea de a efectua un periaj corect si ecient
Reducerea ecientei detartrajului manual, mecanic si cu ultrasunete
Cresterea riscului de apari e a cariilor in zonele sensibile si de sintalare cu o mai mare incidenta a
gingivitelor
Aspet nezionomic su suferinte subiec ve si obiec ve care deriva din aceasta
98. Argumente privind interdependenta dintre pulpa dentara si parodon ul marginal
- Originea embrionara a pulpei si parodon ului marginal care de n o memorie gene ca unitara, comuna
- Existenta unor canalicule colaterale la niv radacinii dd, prin care trec acastomoze casculare si conexiuni nervoase
intre spa ul endodon c si spa ul dentoalveolar
- Depunerile mari de den na secundara la nivelul coletului din lor, mai ale in condi i de retrac e gingivala prin
parodon te marginale cronice distruc ve
- Apari a unor complica i pulpare acute la dd parodonto ci indemni de carie
- Fenomene frecvente de degenerescenta pulpara broasa si calcara la dd parodonto ci lipsi de carii
- Efectele benece ale devitalizarii dd parodonto ci care intrerup lantul parogenic indus de modicarile pulpare
inamatorii si degenera ve
Devitalizarea este urmata de reducerea inama ei paridontale si scaderea mobilita i patologice
- Sensibilitatea propriocep va caracteris ca parodon ului marginal in rela e morfologica si func onala cu
structurile dentare
99. Evolu a gingivitei cronice propriu-zise
- Gingivita cronica propriu-zisa poate evolua, in absenta tratamentului, cu perioade de exacerbari si remisiuni
- Evolu a spre parodon ta nu este o rebula, in sensul trecerii de la o faza de imbonavire usoara la una mai grava
- Evolu a gingivitei cronice spre parodon ta ne de :
Exacerbarea inuentei unor factori favorizan locali:
Obiceiuri vicioase
Trauma ocluzala
Fumat
Apari a unor boli generale, in condi ile ac unii cauzale a placii bacteriene
100. Evolu a parodon tei marginale cronice profunde a adultului
- PMCP evolueaza cel mai de in mod lent
- In forma rapid progresiva, mai rara, evolu a este accelerata, iar prognos cul rezervat
- Prognos cul depinde de gradul de resorb e osoasa si de mobilitatea patologica
- O resorb e osoasa pe mai mult de 2 supratefe radiculare si mai mult de din lungimea radacinii indica un
prognos c rezervat, dar nu este un criteriu de cer tudine
- Mobilitatea patologica de gradul III indica de regula un prognos c rezervat
- Evolu a bolii parodontale este inuentata de factori locali favorizan , de varsta si de instalarea unor boli generale
si de efectele secundare ale unor medicamente
- Complica ile locale pot :
Abcesul parodontal marginal
Hiperestezia den nara
Lacunele cuneiforme
Carii sub coletul anatomic
Necrozele pulpare
 Parodon te apicale retrograde
101. Abcesul parodontal marginal: semne clinice subiec ve
- Subiec v, semnele descrise sunt rela v reduse:
Jena dureroasa la mas ca e, uneori si spontana, localizata, de intensitate medie
Rar, durerile sunt intense, chiar violente si iradiaza => artrita temoro-mandibulara
102. Abcesul parodontal marginal: semne clinice obiec ve
- Tumefac e circumscrisa, rotunda sau ovalara, cu dimensiuni de la 1-2 mm pana la 1,5 cm
- Dd limitan sunt in generali indemni de carie
- Mucoasa acoperitoare in nsa, lucioasa, rosie si poate prezenta in zona de bombare maxima o por une de
culoare alb-galbuie, semn al unei perforari iminente sau chiar un oriciu stulos
- Abcesul parodontal marginal situat intre cei 2 incisivi superiori se poate insoci de fenomene de cheilita a buzei
superioare
- Consistenta abcesului situat ves bular si lingual este moale, depresibila
- In abcesul situat pala nal in primele faze consistenta este ferma
- Percu a transvesala a dd limitro este de regula mai dureroasa decat cea ver cala
103. Abcesul parodontal marginal: forme clinice
- Abcesul parodontal poate :
Simplu cand tumefac a se aa pe aceeasi fata cu punga parodontala
Serpiginos cand exudatul purulent migreaza de pe o fata a radacinii si devine aparent pe alta
- Testele de vitalitate a dd limitro sunt pozi ve, in general la intensita mai mai ale s mulilor folosi
- Adenopa ile loco-regionale sunt frecvente
104. Hiperestezia den nara: mecanisme de producere
- Hiperestezia suprafetelor radiculare reprezinta senza a dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa, care
se produce la contactul acestora cu agen mecanici, termici sau chimici
- Hiperestezia se poate instala dupa:
Retrac i gingivale prin involu e sau distruc e parodontala
Detartraj
Chiuretaj radicular
Interven i chirurgicale (gingivectomie)
- Hiperestezia devine manifesta in urmatoarele condi i:
Contactul cu un instrument metalic, periuta de dd
Contactul cu alimente reci sau calde
Contactul cu alimente solide sau lichide, acre sau dulci
- Hiperesteziei i se atribuie mai multe mecanisme de producere:
1) S mularea directa a unor termina i nervoase den nare
2) S mularea prelungirilor odontoblas ce din tubii den nari
3) S mularea nervoasa prin eliberarea unor polipep de in cursul agresiunilor pulpei dentare
4) S mularea forma unilor nervoase ale pulpei ca urmare a deplasarii lichidului den nal prin
mecanisme hidrodinamice
105. Hiperestezia den nara : semne clinice
- Senza e dureroasa de intensitate redusa, medie sau intensa
- Se produce la contat cu agen mecanici, termini sau chimici
106. Alte complica i locale decat abcesul parodontal marginal si hiperestezia den nara.
- Lacunele cuneiforme
Apar la coletul din lor, mai frecvent ves bular
 Aspect : lipsa de substanta de forma triunghiulara, cu baza spre exterior si vf spre axul longitudinal
- Cariile situate sub coletul anatomic
Sunt favorizate de rezistenta mecanica mai redusa a cimentului si a den nei radiculare
- Pulpitele acute laterograde
Prin canalele colaterale sau prin oriciul apical
Au o frecventa redusa (2%) din imbolnavirile parodontale profunde
- Necrozele pulpare
Sunt consecinta trauma smelor mecanice, pana la rupturi ale pachetului vasculo-nervos apical la dd
parodonto ci cu mobilitate
Pot sa apara si prin leziuni directe in cursul interven ilor chirurgicale parodontale in pungi adevarate fara
devitalizarea in prealabil a dd
- Parodon tele apicale pe cale retrograda
Prin pungi parodontale adanci si imbraca aspecte clinice si radiologice diferite:
De la forme acute la forme cronice
De la rezorb iosoase parcelare, la forme ex nse periradicular si periapical
107. Complica i loco-regionale ale parodon telor marginale
- Celulite
- Osteite si osteomielite ale oaselor maxilare
- Sinuzita maxilara
- Adenite
- Tromboebita sinusului cavernos
- Abces cerebral
108. Complica i la distanta si generale ale parodon telor marginale
- Colecis ta prin piofagie in condi i de hipo sau anaclorhidrie gastrica
- Sep cemie