oDE NUMAR

oDE FORMA SI MARIME

oDE STRUCTURA
oDE ERUPTIE
Mutatii genetice
Agenti teratogeni
Chimici : tutun, tetraciclina, fluor, chimioterapie
Fizici:radioterapie
Nutritionali: alcool si vitamina A
Infectiosi : virusul rubeolei, cytomegalovirus
Accidentali si locali
Distrofii primare
1.Formarea Lamei Dentare >Anodontia

2.Proliferare >Anomalii de nr:Hipodontia -Hiperodontia

>Anomalii de forma -Geminatia ,Fuziunea

3.Histodiferentiere >Odontom Cplx. , Odontodisp.Reg.

-
4.Morfodiferentiere >A.de marime Macro,microdontia
>Anomalii de forma - Dens in,evaginatus,D.Hutchinson
Taurodontism , Cusp.Pintene, Carabelli

5.Apozitie si calcificare>
Dentina: Dentinogenesis Imperfecta
Displazia dentinara
. Chisturi dentinare
Smalt : Amelogenesis Imperfecta
Hipoplazia Smaltului
Floroza Severa
Apar in perioada formarii, initierii si proliferarii lamei denare ca urmare
a exprimarii unui defect genetic mostenit sau dobandit.
D:Absenta congenitala a unuia sau amai multor dinti

Clasificare: Hipodontia izolata sau nonsindromica

-sindromica
F:D.temp:0,1-0,7%
D.perm:2-9% B:F=1:1,4
Cei mai frecventi dinti absenti sunt ultimii din fiecare serie:
1.M3(max>mand)
2.ILmax (1-2%pop)
3.PM2mand (1%pop)
Cei mai rezist. dinti la hipodontie sunt: IC,C,M1

Exista peste 120 de sindroame ale capului si gatului care

se manifesta prin lipsa d. -Displazia ectodermala
. -Despicaturi ,Sindromul Down .
-S.Ellis van Creveld
-S. Oro-Facio-Digital(Tip I si II)
Examinari paracliniceO.P.T.-absenta d permaneti si temp.
Dg.dif: -Pierderea dentara(anamnestic) si Incluzia(Rx)
D: Prezenta pe arcada a unui nr. de d.mai mare decat cel normal.Dintii supra-
numerari apar izolat sau in cadrul uni sindr. (disostoza cleidocraniana ,sindromul
Gardner ,despicaturi de palat)

F: D. temp. 0.3-0.8%
D. perm. 1.0-3.5% B:F=1:0,4 98% in
maxilar din care 75% in z. frontala(palat ant)

Etiopatogenie:apar in urma
diviziunii complete a unui
mugure dentar sau in urma
inmuguririi excesive, dar
organizate, a lamei denare.
Dinte suplimentar inciziform Forma conica

Dinte suplimentar premolariform Forma tuberculata

D: se refera la orice dinte mai mare decat normal
F: D temp. : necunoscut
D perm. : 1,1%
Forme: 1. M.Localizata etiologie necunoscuta
2. M.Generalizata Gigantism Hipofizar, Hemihipetrofia Faciala boala Crouzon
Sintromul Otodental
Dg.dif.: Geminatia,Fuziunea,maxilare mici in raport cu dintii ceea ce da o falsa
macrodontie
1. Reducerea masei
dentare prin stripping

2. Cosmetizarea incisivul
contralateral dupa
dimensiunea si forma
incisivului macrodont.

3. Extractie si rezolvare
protetica
D: se refera la orice dinte mai mic dect normal
F: IL max. D.temp:<0,5% D. perm: 2.0% cu o prevalenta mai mare la femei
Forme: 1. m.Localizata la nivelul IL max , PM2 si M3 max si la dintii supranumerari.
2. m.Generalizata Nanismul Hipofizar, displazia ectodermala, displazia
condroectodermala, sinrdomul Down, boala Crouzon, trisomia 21 sau microsomia
hemifaciala .
Geminatia este o dismorfie corono-radiculara rezultata prin diviziunea incompleta a
unui mugure dentar.
Numarul dintilor pe arcada este normal.
D:dismorf. coronoradic. Rezultata prin unirea a 2 sau a mai multor muguri dentari
adiacenti la nivelul smaltului, dentinei sau a pulpei.
!Nr. de d. pe arc. este mai mic cu o unitate SAU poate fi normal atunci cand fuziunea
s-a realizat cu un dinte supranumerar -situatia cea mai frecvent intalnita.
Fuziunea dintilor temporari se asociaza frecvent cu hipodontia localizata
in dentatia permanenta. Astfel fuziunea caninului temporar cu incisivul
lateral temporar se asociaza cu agenezia incisivului lateral permanent in
50-75% din cazuri. Cand incisivul central si lateral sunt fuzionati
agenezia incisivului lateral permanent s-a inregistrat in doar 20%
din cazuri (Hall, 1994).
D: reprezinta o forma de fuziune ,care apare dupa finalizarea dez. Radacinii si consta
in unirea a doi dinti adiacenti prin cement.
F: M2 cu M3 max sau la dinti supranumerari cu dinti permanenti
Radiologic: coroane distincte cu radacini unite prin cement
Concrescenta nu are o importanta clinica deosebita numai in mometul extractiei
dentare!!!
D: invaginarea strat. calcificate ale dintelui in pulpa dentara
F: d.temp: 0.1% d.perm: 4% B>F
Apare de obicei la nivelul IL si a PM1 max .
D: reprezinta un tubercul format din sm.,dentina si t.pulpar(43%din
cazuri) localizat in centrul suprafetei ocluzale mai ales la nivelul
premolarilor.Apare de obicei bilateral fiind mai frecvent intalnit la
mandibula.
D: este un cuspid accesoriu care apare pe supafata palatinala a incisivilor maxilari
putand sa ajunga pana la marginea incizala a acestora.
F: d.temp: necunoscut / d.perm:1-2%> 75% apare la nivelul incisivilor laterali permanenti
D:molar cu camera pulpara marita. Distanta dintre fata ocluzala si furcatia radiculara
este mai mare decat lungimea radacinilor ceea ce face ca dintele in cauza sa aiba o
coroana lunga si radacini scurte asemanator cu d.bovinelor.
Taurodontia poate sa apara izolat sau in cadrul unor sindroame: sindromul
trihodento-osos, sindromul otodental, displazia ectodermala, amelogenesis
imperfecta, dentinogenesis imperfecta, sindromul klinefelter, trisomia 21 sau
sindromul orofaciodigital .
Dilacerarea reprezinta o deviatie a radacinii fata de axul dentar, care apare in cursul
eruptiei si dezvoltarii radiculare.

Anomalie de dez.
Traum. la 2-3 ani Traum. la 4-5 ani Traum. la 8-10 ani non-traumatica
ETIOLOGIE: INFECTIOASA SAU TRAUMATICA
ETIOLOGIE:
deficientele nutritionale (carenta vitaminei A, C, D sau Ca si fosfor),
infectiile severe din primii ani de viata(sifilisul congenital, rubeola, rujeola, varicela)
nasterea prematura,
defecte neurologice
floroza.
Apare in urma unei ingestii excesive de flor numai de la varsta de 6 luni la 5 ani si
se manifesta clinic diferit in functie de cantitatea de flor administrata si durata
tratamentului
dupa eruptia dentara Floroza nu mai poate sa apara

CLASIFICARE EXAMEN CLINIC

NORMAL neteda, translucida, culoare alba
INTERMEDIARA putine pete albe opace
F.USOARA Pete albe opace care acopera <25%/d.
USOARA Arii opace care acopera<50%/d.
MEDIE Sunt afectate toate suprf.d.,pierderi de sm. pe
supaf.care intra in oclz.,+/-pete maro
SEVERA Sunt afectate toate supraf.d.,gropite izolate sau care
pot conflua,+/-p.maro 37
Floroza Usoara Floroza Medie Floroza severa

38
D:Este o anomalie de struct. transmisa ereditar care afecteaza numai t. amelar atat in dentatia
temporara cat si in cea permermanenta
F: 1:14000 in America 1:800 in Suedia
Dg.se pune pe baza datelor CLINICE, RADIOLOGICE si TR. GENETICE
Clasificare: -1. A.I Hipoplazica in multe cazuri Hipoplazia si Hipomineralizarea
-2. A.I. Hipomineralizata se intalnesc la niv aceluiasi d.
A.I. HIPOPLAZICA
1. Smalt subtire
2. Lipsa punctelor de contact intre d.vecini
3.Smalt rugos,neted sau cu gropite
4.Eruptie intarziata a dintilor
5.Rezorbtia dintilor neerupti
6.Ocluzie deschisa la 60%cazuri
7.Suprfata ocluzala a dintilor laterali prezinta semne
de abrazie marcanta
8.Se poate obs. Culoarea galben maronie a dentinei
prin sm hipoplazic
9.In forma cu transmitere xlinkata la femei apar
zone(dungi) verticale de sm normal alternand cu zone
de smalt hipoplazic(fig D)
A.I. HIPOMINERALIZATA

1.Sm.de grosime normala initial

2.Mod.de cul.(galben->maro inchis) d.p.

cu gr de hipomineraliz a sm.
3.Modificari de transluciditate

4.Sm.este moale si poate fi penetrat cu

sonda la exam. obiectiv
5.Sm se pierde(fractura,abrazie) rapid
dezvelind dentina in mediu bucal=>
senzatie duraroasa!!!
6.Cnatit. mari de tartru supragingival
Examne paraclinic -1. In formele hipoplazice sm apare foarte subtire sau
chiar absent

-2. In formele hipomineralizante smaltul are aceeasi radioopacitate ca

si a dentinei a.i. pe radiografie nu se mai poate face diferenta intre cele doua
tesuturi dentare

42
D: este o anomalie de structura a dentinei transmisa genetic care poate fi asociata cu
Osteogenesis Imperfecta sau izolata.Din acet motiv este necesar ca toti copii care
prezinta D.I. sa fie investigati pt O.I !!!(osteodensimetrie,sclere albastre,fracturi
multipe)

F: 1:6000-8000 persoane
Clasificare: > D.I Tip I asociat cu O.I>aceleasi semne clinice
>D.I Tip II =Dentina opalescenta ereditara ^
>D.I Tip III=D. Scoica=D. Brandywine - camere
pulpare mari, dentina subtire, smalt normal
Dg.se pune pe baza datelor clinice, rx si genetice
 EXAMENUL CLINIC
1.Modificari de culoare: de la violet-albastriu la galben-maroniu > D.
OPALESCENTI
2.Modificari de morfologie :coroane clinice scurte si bulboase,
constrictie cervicala, radacini subtiri
3. Smaltul se pierde la 2-4 ani de la eruptie (JAD dreapta), dezvelind o
dentina foarte moale care se atritioneaza rapid

44
Ex. Radiologic:
1.Camera pulp.si can.radic. de dimensiuni reduse sau chiar absentate datorita
obliterarii lor cu dentina
2. coroane bulboase, constrictie cervicala, radacini subtiri si scurte

45
D:este o anomalie de structura a dentinei transmisa genetic(AD)
Clasific.: -Tip I = Disp.dentinara radic. =D.fara radacina
-TipII =Disp.dentinara coronara
C. Tip I (dinti fara radacina) Tip II
1. Coroanele au aspect normal Coroanele d. temp. ~ D.I

2. Spatieri dentare, malpoziti Cor. d.perm.-> aspect N.

3. Mobilitate dentara Rad au lung.si gros. N.

4. Rad.f.scurte,conice sau abs. Cam.pulp este complet

oblit.sau contine pulpoliti
5. Oblit.pulp.inainte de eruptie: Canalele radiculare sunt
Rx:cam.pulp abs.sau sub forma de complet obliterate dupa
semiluna(reziduala) eruptie
6. Pat.periapicala frecv fara ca d.sa Nu prezinta radiotr.
fie cariati sau traum. periapicale
7. Pierderea prematura a d. din
cauza patologiei periapicale
Etios: defect vascular regional

Clinic: hipoplazie severa a smaltului si dentinei, camera pulpara este mare cu

calcificari difuze, iar radacinile sunt scurte si dismorfice.

Eruptia dentara este intarziata sau chiar oprita datorita anomaliei organului de smalt
si hiperplaziei gingivale.

Primul semn al odontodisplaziei este prezenta de abcese acute laniveul dintilor

displazici inainte de perioada de eruptie.
Apar in cadrul unor SINDR.: DISOSTOZA CLEIDOCRANIANA, EPIDERMOLIZA BULOASA

BOLI METABOLICE: HIPOFOSFATAZIA

Coloratia verzuie, prezenta de obicei in treimea cervicala a dintilor, este data de
bacterii cromogene.
Coloratia galbena, cu aceeasi topografie ca cea mentionata anterior, este data de
pigmentii biliari prezenti la nivelul lichidului crevicular.
Coloratia neagra, care afecteaza toate suprafetele dentare, apare in urma administrarii
sulfatului feros in tratamentul anemiei
Coloratia alba cretoasa este caracteristica smaltului demineralizat.
Coloratia cenusie neagra apare la dintii cu obturarii mari de amalgam de argint
 Cea mai frecventa forma de pigmentare intrinseca apare la nivelul zonelor de smalt
hipomineralizate si poate varia de la alb cretos pana la maroniu inchis, in functie de
gradul de hipomineralizare : Dintii Turner, Floroza dentara sau amelogenesis
imperfecta.

Porfiria congenitala este o disfunctie in sinteza si excretia porfirinelor, care coloreza

in rosu-maroniu coroana dintilor temporari.
Coloratia dentatara dupa administrarea de tetraciclina
Hiperbilirubinemia

FLOROZA TETRACICLINA HIPERBILIRUBINEMIA

DINTI NEONATALI

ANKILOZA
TRANZPOZITIA ECTOPIA