TRAUMATISMELE MAINII

Frecventa accidentelor pe care le sufera mana, organ specific al omului, atat in cadrul
industriei, a accidentelor rutiere sau casnice, in agricultura, a dus la dezvoltarea unei
specialitati separate, chirurgia mainii.

Orice traumatism al mainii trebuie considerat o urgenta chirurgicala, necesitand o

explorare minutioasa pentru stabilirea unui diagnostic corect si un tratament adecvat.
obtinerii unui rezultat morfofunctional cat mai favorabil.

CLASIFICAREA TRAUMATISMELOR MAINII

1. TRAUMATISME INCHISE
2. TRAUMATISME DESCHISE

1. TRAUMATISMELE INCHISE

DEFINITIE : Lezarea traumatica a elementelor profunde ale mainii cu conservarea

intacta a tegumentelor

CLASIFICARE:
I. Entorse
II. Luxatii
III. Fracturi
IV. Rupturi de tendoane
V. Leziuni vasculare

I. ENTORSELE

Reprezinta leziunea traumatica a capsulei si ligamentelor articulare cu pastrarea

raporturilor dintre epifizele complexului articular in limite normale.

Anatomie patologica
- destinderea capsului si ligamentelor
- lezarea partiala sau totala a aparatului ligamento-capsular
- hemartroza
- leziuni de cartilaj articular
- se pot asocia leziuni de tendoane
- cu sau fara desinsertii sau fragmente osoase

Clinic
Subiectiv: durere intensa la inceput, accentuata de miscarile mainii
Obiectiv:
- articulatia lezata este tumefiata (edem si/sau hermartroza), putand apare echimoze
- miscarea pasiva este posibila pana la un anumit nivel
- articulatia imobila antalgic in pozitia de distensie maxima a capului articular

Paraclinic
Radiografia (fata si profil)
- stabileste diagnosticul pozitiv
- stabileste diagnosticul diferential intre entorsa si fracturi
- nu arata leziuni osoase

Tratament:
Imobilizarea razei digitale afectate sau a articulatiei carpiene pe atela gipsata, cu mana
ridicata, timp de 10-14 zile.

II. LUXATIILE

Sunt afectiuni traumatice articulare in care suprafetele articulare isi pierd raporturile lor
normale
La nivelul carpului luxatiile se produc la interlinia dintre cele doua randuri de oase
metacarpiene.
Dizlocarile pot fi anterioare sau posterioare.
Luxatiile sunt insotite frecvent de fracturi

Clinic - articulatia mult tumefiata, deformata

- mana imobila cu degetele in semiflexie

Paraclinic - radiografia (fata si profil) clarifica diagnosticul

Tratament - reducerea nu este usoara

- se tractioneaza in ax mana, actionandu-se pe linia de luxatie in
sensul invers celui de producere
- imobilizarea pe atela gipsata antebrala-metacarpiana, lasand liber
articulatia metacarpofalangiala, timp de 3 saptamani

Luxatia semilunarului

Diagnostic - se face clinic si radiolgic

Tratament operator - repunerea osului se face uneori dupa tractiune timp de cateva
minute a razelor digitale 1 si 2, pana cand osul poate fi repus cu usurinta

Luxatiile degetelor (2 - 5)
- luxatii metacarpofalangiene (M.F.) cu luxarea F1,
- luxatii interfalangiene (I.F.) de obicei sunt luxatii dorsale uneori insotite de ruptura de
tendon extensor
Luxatia policelui
- luxatia carpo-metacarpiana este mai frecventa
- tabachera anatomica este tumefiata, foarte dureroasa spontan si la palpare
- radiografia este necesara pentru diagnostic.

Fractura - luxatie Bennet:

- luxatia MCI., ce poarta o fractura bazala, frgmentul intern al bazei MC ramanand atasat
articulatiei trapezo-MC
- tratament operator: calea de abord dorsala, cu osteosinteza cu brose fixe sau fir
transosos

Tratamentul luxatiilor
Incercarile de reducere ortopedica (nesangeranda) a luxatiilor sunt mai rar incununate de
succes datorita edemului, a hematoanelor intra si periarticulare

Tratament operator
- incizie pe fata dorsala a articulatiei
- evacuarea hematoanelor
- evacuarea tesuturilor distruse
- reducerea luxatiei
- imobilizarea timp de 14 zile cu reluarea progresiva a miscarilor

III. FRACTURILE

Reprezinta solutii de discontinuitate la nivelul oaselor mainii, instalate brusc in urma unui
traumatism

Fractutile carpului
- cea mai frecventa este fractura de scafoid
- sunt necesare radiografii in incidente specifice, repetabile dupa imobilizare
- din punct de vedere clinic intalnim edem, congestie calda a regiunii,
- exista durere carpiana vie, mai ales la priza globala
- palparea tabachereai anatomice este foarte dureroasa
- diagnosticul de certitudine il pune radiografia
- tratament: imobilizare pe gips bivalv 3-4 saptamani (antebrahifalangian 1-5 cu policele
in opozitie)

Fracturile metacarpiene
- in general sunt angulate cu deschidere anterioara din cauza insertiei interososilor, care
intrati in contractura joaca rolul unei coarde anterioare
- clinic: durere in zona fracturata, hematoame voluminoase, semiflexia dureroasa a
degetului
- radiografia: pune diagnosticul de certitudine
- tratament: reducerea fracturilor simple se face prin tractiune in axul razei digitale, si
presiune progresiva pe dosul MC.
- reducerea trebuie sa fie perfecta
- fracturile cominutive, cu hematoame voluminoase, vor fi operate prin incizie dorsala,
evitand tendoanele extensoare.
Se evacuaza hematoanele, practicandu-se reducerea si imobilizarea prin osteosinteza sau
fir transosos.
Se imobilizeaza in atela gipsata 3 saptamani.

Fracturile falangelor
- clinic : durere in punct fix si la mobilizare, deformarea falangei, tumefactie, edem,
hematoame
- tratament: F1-2- reducere si imobilizare pe atela antebrahidigitala timp de 3 saptamani.
- tratament chirurgical :pentru fracturile cominutive, fracturile instabile fiind imobilizate
cu brose in "x"
- fracturile F3: sunt frecvent insotite de hematom subunghial
tratament - extragerea unghiei
- evacuarea hematomului
- eschilectomie la nevoie
- reaplicarea unghiei dupa prelucrare (se indeparteaza dupa
cateva zile de pe patul vindecat).
- imobilizare

IV. RUPTURI DE TENDOANE

Sunt destul de rare, mai frecvente fiind rupturile de tendoane extensoare.

Clinic : - durere brusca

- impotenta functionala
- aspect de deget "in ciocan"

Tratament:
- tratament chirurgical de urgenta
- tenorafia extensorilor
- imobilizarea pe atela gipsata in hiperextensie timp de 21 de zile
- simpla imobilizare 28 de zile in hiperextensie poate duce la vindecare

2. TRAUMATISME DESCHISE

ETIOLOGIE : Avantul industrial si economic au dus din pacate si la cresterea numarului

de traumatisme ale mainii.
Accidente in industrie
- compresiuni si decompresiuni ale mainii in presele calde cu avulsii tegumentare, arsuri
de contact, distrugeri ale musculaturii, leziuni vasculonervoase si osteoarticulare
- accidente prin patrunderea sub presiune a unor substante, metale, uleiuri
- accidente produse de diverse utilaje perfectionate (strunguri, prese, fierastraie) cu
multiple leziuni osteoarticulare si de parti moi.
- accidente cauzate de masinile si utilajele folosite in agricultura, (masini de tocat coceni,
de balotat paie) cu producerea unor leziuni foarte grave
- accidente casnice frecvente, mai ales cele produse prin diverse fierastraie circulare fiind
cele mai periculoase

CLASIFICARE:
Traumatismele deschise ale mainii pot fii: -simple
- complexe
In aceste categorii incadram:
- plagile ce ridica probleme tegumentare
- leziunile tendoanelor flexoare/ extensoare sau ale corpului muscular
- leziunile nervoase
- leziunile vasculare
- fracturile si luxatiile
- amputatiile traumatice

Leziunile pot fi singulare sau asociate, uneori fiind insotite de arsuri ale mainii.

DIAGNOSTIC: Se stabileste printr-un examen clinic corect ce ofera bilantul lezional si

da indicatii de ordin terapeutic si prognostic.
Examenul radiografic ofera informatii privind starea scheletului.
Tinand cont de notiunile de anatomie invatate in anul I se poate stabilii cu relativa
usurinta diagnosticul

Diagnosticul plagilor : - este simplu ,stabilindu-se la inspectie

- plaga este o solutie de discontinuitate la nivelul
tegumentului
- o mare atentie o necesita plagile avulsionate ( decolate) si
plagile cu defecte tegumentare ce lasa la vedere structuri profunde

Diagnosticul sectiunilor de tendoane:

- sectiune de tendoane flexoare superficiale: flexia F2 imposibila
- sectiune de tendoane flexoare profunde: flexia F3 imposibila
- sectiunea de tendoane extensoare: extensia degetului afectat este imposibila, aspect de
deget "in ciocan"

Diagnosticul leziunilor nervoase:

- sectiunea de nerv median: tulburari motorii - afectarea pronatiei
- afectarea flexiei mainii si a degetelor
- apect de "mana simiana"
 - ca semne particulare au fost descrise
semnul Pitres (imposibilitatea de a zgaria cu indexul o suprafata), semnul Claude
(imposibilitatea acoperirii cu policele a celorlalte degete flexate), semnul Froment
(imposibilitatea flectarii falangei distale a policelui
- sectiunea de nerv median: tulburari senzitive - afecteaza componenta epicritica a
portiunii laterale a fetei palmare a mainii, a fetei palmare a primelor 3 degete si a
jumatatii adiacente a degetului 4.; la acest nivel exista deseori dureri de tip causalgic mai
ales in leziunile partiale de nerv median.
In leziunile vechi se intalnesc modificari de ordin vegetativ si trofic.
- sectiunea de nerv ulnar: tulburari motorii - atitudinea membrului este de "grifa
cubitala", prin paralizia muschilor interososi
- ca tulburare trofica propie se remarca:
atrofia musculaturii hipotenare si a spatiilor interosoase
- imposibilitatea efectuarii adductiei si
abductiei degetelor (in lipsa inervarii muschilor interososi)
- sectiunea de nerv ulnar: tulburari senzitive - hipoestezie sau anestezie in teritoriul
nervului ulnar
- testul la ninhidrina (Moberg) pozitiv :arata lipsa sudoratiei in teritoriul inervat de ulnar
(nervul ulnar inerveaza vegetativ glandele sudoripare de la nivelul palmei)
Acelasi test este valabil si pentru nervul median

Diagnosticul leziunilor vasculare:

- leziunile arteriale : hemoragie abundenta, pulsatila, in teritoril anatomic al arterei
respective
- leziunile venoase: hemoragie continua, nepulsatila

Diagnosticul fracturilor si luxatiilor: a fost discutat anterior

TRATAMENT
A. Masuri de prim ajutor la locul accidentului
- pentru stapanirea sangerarii se aplica garou cu data, ora, minutul instalarii si numele
celui care l-a instalat
- imobilizare pe o atela improvizata cu membrul superior in pozitie ridicata

B. Tratamentul in spital
- mana se opereaza in sala de operatie
- anestezia folosita in cazuri deosebite (traumatism complex) este anestezia generala
- in cazurile mai simple anestezia locala, tronculara, axilara in functie de abilitatea
chirurgului
- este obligatoriu vaccinarea ATPA
- se aplica o banda Esmarch pe antebrat in treimea superioara
- toaleta chirurgicala minutioasa a plagilor cu inspectia foarte atenta a leziunilor este
necesara succesului operatiei
Conduita in plagi simple fara probleme tegumentare: se poate face sutura per primam
Conduita in plagile poluate (pamant, frunze, nisip, alte produse) - toaleta chirurgicala
minutioasa
- sutura ulterior la 24 - 48 ore in functie de evolutie
Conduita in plagi cu defect tegumentar: - toaleta chirurgicala primara (TCP)
- plastie cu piele libera despicata (PPLD) dupa
24 - 48 ore
Conduita in plagile avulsionate: - TCP si excizia tegumentelor avulsionate
- PPLD dupa 24 - 48 ore
- in cazul in care tegumentul avulsionat este de buna
calitate se poate recolta grefa PLD si se reaplica pe defectul tegumentar restant (metoda
Farmer - Krasavitov)
Conduita in leziunile tendinoase: - flexorii superficiali nu necesita sutura
- in cazul plagilor nepoluate sutura flexurilor profunzi
per primam indiferent de locul de sectiune (tenorafie fir in "x"), chiar si in canalele
digitale
- imobilizare 21 de zile
- in cazul extenserilor se face tenorafie per primam sau
chiar imobilizare in extensie
Conduita in leziunile de corp muscular: - miorafie
Conduita in leziunile nervoase: - sutura nervoasa perineurala sau epiperineurala (folosind
lupa sau microscopul)
Conduita in plagi vasculare: - hemostaza prin ligatura capetelor sectionate
- daca sunt lezate ambele artere ( radiala si ulnara) este
preferabila sutura vasculara pentru refacerea magistralei arteriale
Conduita in caz de fracturi : - se repun capetele osoase in pozitia anatomica
- osteosinteza (brose, fir transosos, placute cu surub)
Conduita in caz de luxatii: - repunerea luxatiei
- refacerea aparatului ligamentar
Conduita in caz de amputatii: - modelari de bonturi
- acoperirea bonturilor cu lambouri tegumentare
- replantari daca este posibil

Mana se imobilizeaza obligatoriu in pozitie ridicata pentru favorizarea circulatiei

venoase.

MALFORMATIILE CONGENITALE

SINDACTILIA
Reprezinta alipirea partiala sau completa a doua sau mai multor degete

CLASIFICARE
- sindactilii embrionare
- sindactilii secundare - postcombustionale
 - postraumatice

Sindactilii prin oprire in dezvoltare intereseaza baza degetelor si merg spre extremitatea
distala. Sindactiliile din boala ulceroasa intruterina ce consta in alipirea extremitatilor
unor degete mai totdeauna malformate, mergand spre baza lor, lasand uneori comisurile
libere.
Sindactilii embrionare - largi
- stranse
Sindactilii membranoase largi: - evolutia nu s-a facut corect si individualizarea degetelor
nu a ajuns pana la capat
- apare mai frecvent la degetele din mijloc, ultimile care
se separa embrionar
- clinic degetele sunt unite printr-o membrana, o palmura
larga, de la comisura pana la varful degetelor
- dezvoltarea degetelor poate fi normala sau poate fi
ramasa in urma
- functionalitate normala
Sindactilii stranse: - alipire completa a partilor moi cu slaba delimitare a degetelor printr-
o denivelare
- sunt mai frecvente, cel mai des interesand degetele 3 - 4
- unghiile pot fi unite, restul scheletului ramanand independent
- oprirea in dezvoltare a unui deget produce la degetul alaturat flexie
si inclinare laterala
- functionalitatea mainii este diminuata

TRATAMENT
Este chirurgical. Limita de varsta: 1 an.
Ca regula generala nu se opereaza doua comisuri alaturate in aceeasi etapa.

OBIECTIVE
- separarea degetelor
- crearea comisurilor
- acoperirea defectelor cutanate restante
- crearea unui efect cosmetic si functional cat mai bun
- in cazul sindactiliilor largi pot fi folosite rezervele locale
- in sindactiliile stranse defectele cutanate se acopera cu PPLD

ANOMALII PRIN LIPSA SAU EXCES

Lipsa izolata a unuia sau mai multor degete, poarta denumirea de ectrodactilie
Mana "in cleste de rac"- lipsa degetelor 2 -3- 4
- palma apare despicata pe linia mediana
- functionalitatea este mediocra
Tratamentul este chirurgical si consta in apropierea ramurilor divergente ale pensei
digitale palmare
DEVIATIILE DEGETELOR
CLINODACTILIA reprezinta devierea laterala congenitala a degetului 5 frecvent la
nivelul articulatiei IFD
- aparitia unui nucleu osos anormal sau inegalitate de crestere a cartilajului de conjugare
Tratament: - atele speciale
- rezectii cuneiforme

GANGRENA CUATANATA EXTENSIVA

INFECTIA CUATANATA EXTENSIVA
Reprezinta necroza tesuturilor tegumentare asociata cu supuratia acestora pe suprafete
relativ intinse.
Are o componenta microvasculara, septica/toxica
Etiologia : - Clostridii
- Bacteroides
- Enterococ
- Streptococ
- Stafilococ
- Piocianic
- Proteus

Fenomenele se produc predilect in tegument deoarece tegumentul impreuna cu

extemitatile membrelor au o circulatie de tip terminal a carei obliterare septica sau toxica
duce la necroza in bloc a teritoriului respectiv

Clinic - stare generala alterata

- stare septica (febra septica, frisoane, astenie, anemie, hipotonie, stare de soc)
- semnele inflamatiei prezente
- local necroze tegumentare insotite de eritem, edem, necroza fasciilor

Tratament:
- incizii si excizii de tesutiri necrozate ( tegumente, fascii - infectia se asociaza cu fasceita
necrozanta)
- acoperirea cu grefe de PLD dupa 24 - 48 ore sau dupa granularea plagilor in functie de
starea pacientului
- antibioterapie initial pe criterii clinice si statistice, ulterior conform antibiogramei
- combaterea socului toxico-septic
- combaterea anemiei
- vitaminoterapie