Rezumat Teza Cliveti PDF

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T.
POPA IAI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR
Departamentul de Stomatologie Pediatric
TEZ DE DOCTORAT
- REZUMAT -
Coordonator,
Prof. Dr. ADAM MAXIM
Doctorand,
IULIA CLIVETI
IAI
- 2008 -
UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T. POPA IAI
FACULTATEA DE MEDICIN DENTAR
Departamentul de Stomatologie Pediatric
RELEVANA MONITORIZRII
INFORMATIZATE A AFECIUNILOR
ODONTALE LA COPII I ADOLESCENI
Coordonator,
Prof. Dr. ADAM MAXIM
Doctorand,
IULIA CLIVETI
IAI
- 2008 -
Tez de doctorat - rezumat Relevana monitorizrii informatizate a afeciunilor odontale la copii i adolesceni
CUPRINS
INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI
STADIUL CUNOATERII
Cap. I. PARTICULARITI MORFOLOGICE, FIZIOLOGICE I PATOLOGICE ALE COPILRIEI,
PRIN PRISMA STOMATOLOGIEI PEDIATRICE
Cap. II. PARTICULARITI ALE AFECIUNILOR ODONTALE LA COPII
Cap. III. MANAGEMENTUL STOMATOLOGIC AL AFECIUNILOR ODONTALE LA COPII
CONTRIBUII PROPRII
Cap. IV. IMPLICAREA INFORMATICII N STOMATOLOGIA PEDIATRIC ACTUAL
4.1. Impactul informaticii n abordarea afeciunilor odontale la copii
4.2. Aplicaie computerizat privind managementul afeciunilor odontale la
copii i adolesceni
4.2.1. Scop
4.2.2. Material i metod
4.2.3. Rezultate i discuii
4.2.4. Concluzii
Cap. V. EPIDEMIOLOGIA AFECIUNILOR ODONTALE LA COPII I ADOLESCENI
5.1. Aspecte epidemiologice actuale
5.2. Studii statistice asupra afeciunilor odontale la etapele de vrst 6 7 ani i
11 18 ani
5.2.1. Scop
5.2.4. Concluzii
Cap. VI. MONITORIZAREA DIFERITELOR TEHNICI TERAPEUTICE PEDODONTICE
6.1. Studii de caz
6.2. Influena diferitelor metode terapeutice asupra organului pulpar la dinii
temporari i permaneni tineri
6.2.1. Scop
6.2.4. Concluzii
Cap. VII. STUDIU PRIN ELEMENTE FINITE PRIVIND INFLUENA DESIGN-ULUI CAVITAR I A
3
METODEI RESTAURATIVE ASUPRA DINTELUI TEMPORAR I PERMANENT TNR

7.2.1. Scop
7.2.4. Concluzii
Cap. VIII. CONCLUZII FINALE
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
4
PARTE PERSONAL
5
CAP. IV. IMPLICAREA INFORMATICII N

STOMATOLOGIA PEDRIATRIC ACTUAL
IV.1. IMPACTUL INFORMATICII N ABORDAREA AFECIUNILOR

ODONTALE LA COPII
Informatica dentara (Schleyer, 2003) constituie o disciplina stiintifica tanara care este intr-un
continuu proces de maturizare. S-au remarcat multe progrese inca din momentul exploatarii
primelor computere in vederea adresarii acestor probleme din practica dentara, cercetare si
educatie. Multe semne arata ca informatica dentara castiga teren ca disciplina; oricum riscurile si
pericolele existente pot stopa sau perturba dezvoltarea domeniului.
Literatura de specialitate consta in aproximativ 600 publicatii, aparute in perioada 1975 -
2003, si este in continua crestere la o rata de aproximativ 50 publicatii anual. In timp ce interesul
manifestat pentru aceasta ramura este in continua crestere, numarul celor care contribuie la
cercetarea informaticii dentare este relativ scazut. Doua mari probleme se ridica la nivelul acestei
discipline: Care sunt provocarile cercetarii pe care le ridica informatica dentara si cum poate fi
intarita si pozitionata aceasta disciplina pentru a-si maximiza succesul in adresarea acestor
provocari? Progresul in directia provocarilor cercetarii formulate pentru mai bine de 10 ani au fost
variate. In timp ce multe noi tehnologii au devenit disponibile pentru practica dentara clinica,
cercetare, educatie, multe probleme fundamentale au ramas a fi adresate cercetarii informaticii.
IV.1.1. Cercetarea informatic: trecut si prezent

Aplicatii computerizate in medicina dentara
n cazul practicii stomatologice, n scopul eficientizrii asistenei medicale, s-au creat
numeroase soft-uri care au cele mai variate ntrebuinri. De la simple stocri de date, la
prelucrare i analiz sau la reconstrucie tridimensional i simulare. Aproape pentru fiecare faz
clinic i tehnologic exist acum un sistem computerizat care deservete medicul sau tehnicianul.
Trebuie admis c pe lng efectiva i indiscutabila valoare practic a acestor soft-uri, exist i
o component financiar care motiveaz medicii s achiziioneze aceste programe, mai ales c nu
sunt deloc ieftine. Este vorba de impactul pe care un computer l are asupra pacienilor, ridicnd
cota respectivului cabinet!
O trecere n revist a acestor programe este puin ndrznea prin faptul c ne asumm riscul
de a nu aminti toate domeniile n care calculatorul a fost introdus.
ncepem cu programele de stocare a datelor, de o importana incontestabil. Acestea pot
conine evidena tuturor pacienilor, datele personale ale acestora i manoperele ce s-au
6
efectuat. De asemenea, pe calculator, mpreun cu pacientul, se pot face programrile edinelor

ulterioare i se poate stabili succesiunea manoperelor ce urmeaz a fi realizate, obinndu-se,
practic, fia individual a pacientului.
Calculatorul poate participa la actul medical nc de la prima edin cu pacientul, n etapa de
examen clinic. Exist camere intraorale care au ataate soft-uri care capteaz imagini i le
prelucraz, crend adevrate albume fotografice, ajutnd la identificarea unor leziuni i, mai ales,
la edificare pacientului n legtur cu anumite abordri terapeutice.
Fig. 1. Programe de evidena pacienilor
Fig. 2. Situaia clinic a pacientului transpus ntr-o grafic sugestiv i reflectat de imaginile preluate
radiografic i cu camera intraoral
n cadrul examenului clinic, mai precis al celui parodontal, un rol important n determinarea,
nregistrarea i stocarea datelor o are sonda parodontal computerizat cu ajutorul creia se
msoar exact profunzimea pungilor parodontale, valorile obinute fiind stocate n baza de date i
apoi afiate pe fia clinic a pacientului
Poate c cel mai evident progres al tehnicii a fost nregistrat n examinarea paraclinic, unde
diveri productori concureaz n oferirea unor sisteme din ce n ce mai performante, capabile s
ofere informaii ct mai exacte n scopul stabilirii unui diagnostic i terapii competente.
Un prim sistem ar fi radioviziograful care ofer posibilitatea realizrii unor imagini radiografice
ce pot fi prelucrate, stocate i accesate, servind cu succes scopului terapeutic.
n domeniul imagistic un sistem absolut revoluionar este computer tomografia, care ofer
imagini pe seciuni ale structurilor investigate. Aplicabilitatea acestei investigaii se regsete n
chirurgie i, mai ales, n implantologie.
7
Fig. 3. Sonda parodontal computerizat Fig. 4. Radioviziograful
Imagistica a devenit un element determinant al bilanului preoperator n implantologia oral.

ndeosebi tehnicile radiologice, tomodensitometria scanner precizeaz miile de indicaii ale
implantologiei i permite o strategie operatorie riguroas. Aceste exigene pot fi ndeplinite de un
calculator de tipul dentascanner: Dentascan de General Electric, Denta CT d'Elscint.
Curnd dup inventarea CT-ului, s-a realizat combinarea imaginilor seriate scanate de-a lungul
unui ax, obinndu-se imagini tridimensionale. Acest proces, numit reconstrucie tridimensional,
poate oferi imagini de-a lungul oricrui plan, plecnd de la seria iniial de imagini transversale
sau axiale. Odat cu micorarea distanei dintre imagini, crete i rezoluia. Astfel, n prezent,
graie unui software special conceput, imagini CT seriate, cu rezoluie mare i realizate la seciuni
de 0,5 2 mm, pot fi refcute, recalculate, obinndu-se imagini paralele i perpendiculare cu
curbura procesului alveolar.
Pornind de la un scanner dentar i seciuni axiale, exist programe ce permit practicianului
implantolog efectuarea pe calculator a unui bilan preoperator complet i o simulare a implantrii,
prezentnd, n comparaie cu studiul pe film radiologic, urmtoarele avantaje:
explorarea ideal a volumului osos;
studierea calitii osului i a situsului implantar ales
simularea unei grefe sinusale
simularea implantrii
legtura biomecanica dintre implante indicate i reconstrucia protetic.
Fig. 5. Programul SimPlant
8
O alt aplicaie a computerului n stomatologie oconstituie T-Scan-ul.

Analiza ocluzal computerizat este o metod modern de investigare a contactrii dento-
dentare, care permite echilibrarea planului de ocluzie la nivelul dinilor naturali, a aparatelor
gnato-protetice conjuncte, parial sau total amovibile, prin nregistrarea forelor ocluzale, precum
i o metod precis de diagnostic.
Fig. 6. T-Scan-ul
Principiul constructiv se bazeaz pe nregistrarea contactelor ocluzale ntr-un senzor al crui

rezisten electric variaz n funcie de presiune. Grosimea acestuia influeneaz proprietile
forei ocluzale.
S-au realizat i simulatoare electromecanice computerizate care realizeaz reproducerea
foarte exact a rapoartelor de ocluzie dinamic [Knap, Abler, Richardson]. Principiul de
funcionare const n nregistrarea micrilor funcionale, pe care le efectueaz pacientul, cu
ajutorul unor senzori intraorali. Informaiile sunt preluate de un modulator electronic, apoi de un
sistem computerizat care le prelucreaz i le reproduce apoi pe un osciloscop sau un simulator
(duplicator). Astfel duplicatorul are posibiltatea repoducerii oricrei micri spaiale preluate de
senzori, miscri ce vor putea fi studiate de ctre medic.
Analiza prin modele finite i-a gsit multiple aplicaii n cercetarea stomatologic n ultimul
deceniu. Metoda ofer operatorului posibilitatea simulrii a diferite situaii, n condiii similare
testelor clinice, prin crearea unui model experimental pe calculator, astfel evitndu-se consumul
de timp i resurse materiale pe care-l presupune realizarea efectiv a construciei sau
experimentului respectiv. Metoda este utilizat n industria aviaiei i a construciei de maini, n
construcia de drumuri i poduri, construcii civile etc.
Fig. 7. Aplicaii ale analizei prin elemente finite
9
Principiul metodei are la baz modelarea i testarea n vitro a diferite construcii, prin
modificarea a diferii parametri ce in de condiiile n care se aplic solicitrile sau de materialele
din care acestea sunt realizate.
Aceste construcii sunt reproduse prin crearea unui model computerizat cu parametri
dimensionali i caracteristici de structur identici cu cei ai originalului.
Acestui model matematic i se aplic solicitrile i forele la care trebuie realizat testarea i se
analizeaz tensiunile i rspunsul modelului la condiiile variate. Astfel se poate anticipa
comportamentul acestor construcii n condiii clinice i/sau se poate trece la modificare unora
dintre caracteristicile modelului pn la obinerea unui rezultat satisfctor.
Metoda are limitele ei, o repoducere exact a tuturor caracteristicilor de material, precum i a
solicitrilor din condiiile clinice, fiind greu de realizat.
Exist o serie de programe computerizate realizate cu scopul stabilirii unei relaii interactive
ntre medic i pacient, progame ce dau posibilitatea pacientului s participe la alegerea tipului i
aspectului reconstruciilor protetice, aceste aplicaii oferind mai multe soluii pentru acelai caz,
pacientul avnd posibilitatea s opteze pentru varianta cea mai convenabil din punctul lui de
vedere.
Fig. 8. Simulare: culoarea restauraiei protetice
Un sistem revoluionar n terapia protetic l reprezint sistemul CAD/CAM.

Dei controversat, chiar renegat, la nceputul apariiei sale, a cunoscut o evoluie constant,
firmele productoare ntrecndu-se n realizarea unor sisteme ultraperformante.
Avantajele acestui sistem sunt clare, dar exist i unele limite pe care robotica i informatica,
nc, nu au reuit s le surmonteze. n mod cert, sisteme de design i modelare asistate pe
calculator reprezint soluiile de viitor ale unei practici stomatologice de performan.
Fig. 9. Sistemul Cerec
Tehnologiile computerizate sunt realiti clinice ale stomatologiei moderne. Dei greu
accesibile pe scar larg, n primul rnd din cauza costurilor ridicate, reprezint fr ndoial
10
instrumentele de viitor ale practicii medicale de nalt performan.

Negarea sau ignorarea acestor sisteme denot incapacitatea nelegerii i adaptrii la
progresele tehnicii i a medicinii, n general, trdnd, poate, frica de noile provocri.
Aplicaiile computerizate medicale i-au demonstrat pe deplin utilitatea. Marele lor
inconvenient este costul prohibit pentru posibilitile economice actuale. Preul lor, de fapt, este
mare nu numai pentru noi dar i pentru practicienii din rile cu economie puternic,
achiziionarea acestora fiind un lux.
Fig. 10. Sistemul PLANMECA
11
IV.1.2. Rolul tehnologiei informaionale i cercetrii asupra

relaiei medic-pacient
O relatie solida doctor - pacient este importanta, reflectndu-se in rezultatele ingrijirii
sanatatii, atat din punct de vedere clinic (Francis et al., 1969; Marquis et al., 1983; DiMatteo,
1995) cat i de malpraxis sau schimbarea medicilor.
Relatia doctor-pacient
Relatia doctor - pacient se bazeaza pe un dialog sustinut, deschis, pe incredere si, de
asemenea , pe schimbul de informatii si cunostinte.
Comunicarea stomatologica si tehnologia informationala

Comunicarea si tehnologia informationala asigura canale de informare in stomatologie atat
pentru pacienti cat si pentru medici. Exemplele includ Web site-urile cabinetelor, comunicarea
prin e-mail, sistemele computerizate de management al cabinetelor, fisele electronice de sanatate
orala, imagistica digitala si teledentistica Schleyer et al., 2003.
Aplicatii pe Internet
Categoria Internet include aplicatii si interfete, cum ar fi World Wide Web, care poate fi
accesat de la calculatorul personal sau un alt aparat electronic cum ar fi telefonul mobil sau alte
aparate portabile. Aplicatiile pe baza Internet-ului nu vor inlocui tratamentul manual efectuat de
medical stomatolog si nici calitatea sociala a intalnirii fata in fata. Totusi aceasta tehnologie noua
afecteaza cantitatea si calitatea informatiei medicale pe care pacientii o pot obtine, numarul
aspectelor de ingrijire dentara ce este furnizat si natura relatiei doctor pacient (Hollander and
Lanier, 2001).
Aplicatii clinice
Aplicatiile clinice non-Internet includ o gama vasta de aparate si programe software ce
cuprind: o fisa electronica de sanatate orala (electronic oral health recora = EOHR), care contine
istoricul medical si stomatologic, planificarea tratamentului, statusul de sanatate orala, nano-
stomatologie, imagistica digitala, aplicatii diagnostice si aplicatii de support a deciziilor.
Aplicatii administrative
Aplicatiile care cad in categoria administrative cuprind majoritatea aspectelor pentru un
system computerizat de management al practicii stomatologice. Desi asociat relatiei dentist-
pacient, aceste sisteme au efect mai mult asupra experientei pacientului cu practica
stomatologica ca un intreg. Episoade cum ar fi inregistrarea pacientului, notele de plata,
programarea intalnirilor, amintirea programarilor pot afecta in mod pozitiv atitudinea cu privire la
politica si procedurile cabinetului stomatologic.
IV.1.3. MARI PROVOCARI IN INFORMATICA DENTARA

Informatica dentara (stomatologica) reprezinta utilizarea computerului si a stiintei
informatiei in scopul imbunatatirii practicii dentare, a cercetarii si a administrarii. Dup cum
aminteam anterior, aplicatiile informatice stomatologice actuale sunt clasificate dupa modul in
12
care combina tehnicile computerizate, tehnicile laser si sistemele de management in cabinet.
IV.1.4. CONCLUZII
Tendinta epocii actuale este de a trece in sarcina calculatorului cat mai multe dintre sarcinile
si responsabilitatile omului, fie acesta muncitor necalificat, austronaut, artist chiar si, nu in cele
din urma, medic. Atata doar ca productia de serie, caracteristica celor mai multor domenii, nu-si
gaseste locul in medicina. Dar chiar si asa calculatorul si-a facut loc ca element complementar, de
asistare, a actului medical.
Tendinta de a lasa calculatorul sa ne ofere solutii (solutii, de altfel, gandite tot de niste oameni
care au creat programele in virtutea carora acestea functioneaza) este tentanta dar si riscanta
prin aceea ca exista subtilitati pe care un computer nu le poate surprinde, pe de o parte, pe de
alta priveaza medicul de la a practica anumite exercitii de rationament, atat de importante, de
altfel.
In cazul practicii stomatologice, in scopul eficientizarii asistentei medicale, s-au creat
numeroase soft-uri care au cele mai variate intrebuintari. De la simple stocari de date, la
prelucrare si analiza sau la reconstructie tridimensionala si simulare. Aproape pentru fiecare faza
clinica si tehnologica exista acum un sistem computerizat care deserveste medicul sau tehnicianul.
Tehnologiile computerizate sunt realitati clinice ale stomatologiei moderne. Desi greu
accesibile pe scara larga, in primul rand din cauza costurilor ridicate, reprezinta fara indoiala
instrumentele de viitor ale practicii medicale de inalta performanta.
Negarea sau ignorarea acestor sisteme denota incapacitatea intelegerii si adaptarii la
progresele tehnicii si a medicinii, in general, tradand, poate, frica de noile provocari.
Aplicatiile computerizate medicale si-au demonstrat pe deplin utilitatea. Marele lor
inconvenient este costul prohibit pentru posibilitatile economice actuale. Pretul lor, de fapt, este
mare nu numai pentru noi dar si pentru practicienii din tarile cu economie puternica,
achizitionarea acestora fiind un lux
IV.2. APLICAIE COMPUTERIZAT PRIVIND MANAGEMENTUL

AFECIUNILOR ODONTALE LA COPII I ADOLESCENI
IV.2.1. Scop
Pentru a veni n ntmpinarea nevoilor existente, ne-am gndit s elaborm un pachet de
aplicaii computerizate care s acopere mcar o parte dintre aspectele activitii stomatologice
zilnice i care, n plus, s aib i aib i o component interactiv i de instruire a studenilor i a
tinerilor practicieni.
Programul a fost elaborat n colaborare cu dusciplinele de Edentaie Parial Redus, condus
de Prof. Dr. V. Burlui, de la Facultatea de Medicin Dentar i disciplina de Matematic
Informatic a Facultii de Farmacie, ambele de la UMF Gr. T. Popa Iai (nculescu O.,
2004,2005).
Programul se numete DentalSuite, are o structur configurat pe 6 module i a fost dezvoltat
n Microsoft VisualBasic.Net.
13
IV.2.1. Material i metod

Foaia de Observaie Clinic Pedodontic
La baza examenul clinic a stat Fia de observaie Clinic Pedodontic, elaborat n cadrul
Clinicii de Pedodonie, condus de Prof. Dr. Adam Maxim.
Nevoia de reforma sistemului sanitar romanesc pleaca de la norma juridica (vezi Legea
95/2006) si se completeaza cu norma deontologica (etica). Ambele actioneaza in vederea
imbunatatirii si asigurarii calitatii serviciilor medicale.
O premisa fundamentala in acest demers o constituie tocmai nevoia de acuratete, de
eliminare a echivocului din procedura de inregistrare si consemnare a datelor (faptelor) medicale.
Privita din aceasta perspectiva, Foaia de Observatie Clinica Pedodontic (FOCP) capata o
importanta deosebita, devenind depozitarul unui conglomerat de informatii si date medicale,
compus atat din relatarile pacientului, aparintorului, cat si din constatarile obiective ale
medicului si din rezultatele investigatiilor paraclinice.
Administrarea acestui conglomerat de date medicale confera FOCP o tripla dimensiune:
1. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic (FOCP) document medical privit si analizat din
perspectiva ghidurilor terapeutice, a ghidurilor de practica medicala (ca documente ale CMR), a
statisticii medicale si a deciziilor medical-administrative la nivel de ramura sau la nivel de clinic
sau spital.
2. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic (FOCP) document medico-legal privit si analizat
din perspectiva Codului Penal.
3. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic (FOCP) document etic privit si analizat din
perspectiva Codului de Deontologie Medicala.
1. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document medical

Pentru orice practician, fie el incepator sau cu experienta, consemnarea si interpretarea
datelor medicale stimuleaza gandirea clinica, oferind in acelasi timp posibilitatea de verificare
proprie, atat de necesara oricarui medic.
Din aceasta perspectiva, FOCP poate fi privita (in ansamblul ei) si ca un act de cercetare
stiintifica, intrucat particularitatea ei (in sensul dictonului nu exista boli ci bolnavi) confera
repere ce pot fi ulterior prelucrate statistic si didactic. In plus, in sprijinul si spiritul acestei idei, in
noul format al FOCP s-a adaugat rubrica sustinerea diagnosticului si tratamentului (clinic si
paraclinic).
Pentru a-si indeplini functia de document medical, FOCP are nevoie de veridicitate, securitate,
concizie si concludenta in organizarea datelor medicale.
Plecand de la aceste considerente generale, practica medicala actuala ne arata ca pentru
fiecare pacient internat rezulta un volum urias de date (investigatii).
Sistemul clasic al foii de observatie, in care sunt trecute de-a valma toate datele pacientului si
toate investigatiile efectuate impreuna cu rezultatele lor, este, in cele mai multe cazuri, depasit.
Modelul actual se caracterizeaza prin:
- viteza mica de transmitere a datelor (peste 24 ore);
- accesibilitate redusa la date (FOCP se gaseste la un moment dat intr-un singur loc si nu poate
fi consultata simultan de mai multe persoane);
14
- pierderi mari de date (fise sau foi de evolutie, fise de consultatie, pierdute; rezultate greu de
gasit sau neinteligibile).
Intr-un studiu efectuat la Spitalul Universitar de Urgenta Bucuresti se apreciaza ca:
- peste 10% din analizele de laborator solicitate sunt pierdute sau nu sunt comunicate la timp;
- pentru 10-15% din investigatiile radiologice rezultatele sunt trimise prea tarziu, dupa ce
decizia terapeutica a fost luata;
- 5% din investigatii sunt repetate in mod nejustificat;
- 1% din documentele medicale se pierd fizic in fiecare an.
In plus, stadiul actual al FOCP, ca document medical (si medico-legal in acelasi timp), nu ofera
posibilitatea unei evidente clare si a unui control (clinic, administrativ, disciplinar) in ceea ce
priveste administrarea medicatiei profilactice si/ sau curative intr-o sectie de spital. Adeseori, in
practica, ne intalnim cu foi de observatie in care consemnarea medicatiei se face haotic la rubrici
diferite, la momente diferite, chiar pe pagini diferite) sau exista situatii (nu rare) in care nu se
poate afla doza administrata, in care se fac recomandari terapeutice in urma unui consult
interdisciplinar, iar acestea sunt sumate sau dimpotriva, neluate in consideratie de medicul
curant. Lipsa de acuratete in acest domeniu face ca FOCP sa piarda rolul de document medical
implicat in cunoasterea si cercetarea patologiei iatrogene.
In medicina moderna, medicul curant este dependent de teste, analize, investigatii; totodata
medicul trebuie sa aiba acces la istoricul pacientului, precum si la alte investigatii efectuate,
pentru a putea face o corelare eficienta a datelor oferite de aceste teste.
De aceea se impune introducerea unui sistem informational prin care datele medicale
existente sa fie puse la dispozitie rapid si complet. Asadar, o noua standardizare si informatizarea
completa a foii de observatie sunt necesare. Concomitent cu acestea, rigoarea medicala si
instituirea unor mecanisme de feed-back (clinic, administrativ) in evaluarea veridicitatii datelor
medicale sunt madatorii.
2. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document medico-legal

In medicina libera contemporana, raportul medic-pacient a evoluat tot mai mult catre o
relatie contractuala in care, pe baza increderii, pacientul isi alege medicul, iar acesta, la randul
sau, devine pe deplin constient de obligatiile ce ii revin in contract. In acelasi timp, intr-o evolutie
paralela, unul dintre drepturile fundamentale ale pacientului (bolnavului) s-a materializat in
responsabilitatea juridica a medicului iar institutia responsabilitatii juridice medicale s-a
metamorfozat odata cu transformarea medicinii (din arta in stiinta) de la incriminarea faptelor
medicale doar pentru intentie pana la incriminarea din culpa; constientizarea rolului acestei
institutii (a responsabilitatii juridice medicale) determina un impuls pentru cresterea calitatii
asistentei medicale.
In acest context si pe baza premiselor juridice expuse, FOCP devine un important document
medico-legal. Este evident ca nu poate exista o expertiza medico-legala vis--vis de un fapt
medical la nivel de spital, fara analiza FOCP. Sub acest aspect, FOCP capata statutul unui adevarat
MARTOR in procesul medical.
3. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document etic

Standardele etice de conduita profesionala si responsabilitate pot fi uneori prea multe, dar
niciodata mai putine sau impotriva celor cerute de lege.
15
In toate relatiile profesionale medic-pacient, prima preocupare a medicului trebuie sa fie

sanatatea pacientului. El datoreaza pacientului o loialitate primara. Aceasta preocupare si
devotiune trebuie sa se manifeste in toate procedurile medicale, inclusiv in cele care au ca subiect
calitatea vietii.
In analizarea (supravegherea) comportamentului etic al medicului, FOCP poate juca un rol
primordial deoarece multe dintre domeniile de aplicare si principiile Codului de Deontologie
Medicala sunt oglindite in rubricile (respectiv maniera de completare a lor) din Foaia de
observatie clinica generala.
Astfel, obtinerea consimtamantului la actul medical este un act specific, care ocupa o pozitie
centrala in actul comunicarii in cadrul relatiei medic-pacient.
In actul medical se porneste de la consimtamantul implicit (care caracterizeaza relatia curenta
de consult medical) si se ajunge la consimtamantul exprimat (etapa obligatorie prin care pacientul
isi acorda permisiunea specifica de a fi tratat).
Exprimarea in scris a consimtamantului (liber exprimat) este obligatorie in prezenta
martorilor, inainte de orice act medical si inainte de orice interventie chirurgicala / anestezica /
intravenoasa / intraarteriala, etc.
Continutul informarii trebuie sa fie exclusiv veridic, iar forma informarii prealabile trebuie sa
fie simpla si inteligibila.
Consimtamantul bolnavului este un criteriu salutar in evaluarea riscului util. Consimtamantul
dupa prealabila informare (termen pe deplin consacrat astazi) reprezinta un drept al bolnavului si
o obligatie a medicului, ce trebuie consemnat in FOCP.
Consimtamantul trebuie sa exprime echilibrul dintre prevederea riscurilor si asumarea lor,
dintre avertizarea utila si avertizarea excesiva. Din acest unghi putem aprecia ca informatia
medicala oferita pacientului (si care sta la baza deciziei sale) isi are izvorul in totalitatea datelor
medicale (constatari obiective, analize de laborator, rezultatul investigatiilor radio-imagistice, etc.)
cuprinse in FOCP.
Asadar, din perspectiva consimtamantului, dimensiunea etica se impleteste cu cea medico-
legala, permitand reanalizarea (la un moment ulterior si pe baza datelor medicale consemnate)
elementelor de informare asupra alternativelor terapeutice si asupra acceptarii riscurilor.
In acelasi timp FOCP este un purtator de secrete medicale; la baza respectarii secretului
medical sta dreptul fundamental al individului la demnitate si confidentialitate. Secretul medical
este o conditie de baza a relatiei medic-pacient, un echilibru intre constiinta profesionala, pe de o
parte si increderea pacientului, pe de alta parte.
Informatiile medicale privind pacientul nu sunt considerate un domeniu public. Transparenta
in ceea ce priveste dosarul medical al unui pacient sau in ceea ce priveste pacientul insusi, in
planul suferintei sale nu este permisa (exceptiile sunt prevazute de lege).
Din acest punct de vedere, intreaga Foaie de observatie clinica pedodontic (intocmita de
medic pe numele pacientului sau), ca depozitar al unor informatii (evidente) medicale, cade sub
incidenta normei etice a secretului profesional.
Pe langa cele doua mari principii deontologice exista si alte dimensiuni etice oglindite in FOCP:
a. independenta profesionala absoluta a medicului, libertatea prescriptiilor si actelor medicale
pe care le considera necesare in limitele competentei sale;
b. diligenta in stabilirea diagnosticului, solicitarea investigatiilor paraclinice si a consultului
16
interdisciplinar;
c. refuzul de a acorda ingrijiri de sanatate din motive personale sau profesionale temeinice,
indrumand pacientul spre alte surse de ingrijire medicala, cu exceptia situatiilor de urgenta.
In concluzie, cele trei dimensiuni ale FOCP se completeaza reciproc; fiecare dimensiune, prin
rolul ei, contribuind la cresterea calitatii actului medical.
Nevoia de acuratete, de transparenta in relatia medic-pacient, de crestere a increderii si
adresabilitatii fata de institutiile medicale pleaca si de la managementul datelor si informatiilor
medicale, primul pas in acest proces fiind FOCP.
Aplicabilitatea normelor etice intr-un stat variaza in functie de fondul legislativ deja existent si
functional. Chiar si in conditiile unui fond legislativ insuficient evolutia fireasca este spre progres si
perfectionare.
Constatam o reala crestere a dorintei pacientului de informare cu privire la actul medical.
Acest lucru a dus la aparitia consimtamantului informat verbal si/sau scris, un proces inca privit ca
o etapa birocratica si nu ca parte componenta a actului terapeutic.
Consimtamantul informat incepe sa capete si la noi tot mai mult semnificatia unui act cu
importanta legala. Acest act cu implicatii legale face trecerea de la paternalismul binevoitor, in
care medicul decide care este actul medical prin care se actioneaza in cel mai bun interes al
pacientului, la autonomie modalitate de abordare in care pacientul alege una din modalitatile
terapeutice propuse ca fiind corespunzatoare valorilor lui morale.
Scopul consimtamantului informat este de a proteja pacientii de reprezentarea eronata a
vointei lor.
Ce beneficii aduce aceasta noua metoda de abordare a unui act terapeutic si a unui pacient?
Un dialog deschis medic-pacient amelioreaza sursele de anxietate, ofera oportunitatea
stabilirii unei relatii bazate pe incredere, creste complianta pacientului la actul terapeutic si
potenteaza efectul placebo.
O decizie autonoma a pacientului in procesul de consimtamant informat este cel mai probabil
sa se obtina daca intregul dialog este ,,croit dupa nevoia perceptibila a pacientului de informare
si daca acestuia i se ofera informatii relevante pentru el si in concordanta cu valorile sale morale.
(Engelhardt)
Procesul de obtinere a consimtamantului informat devine astfel o modalitate de educare a
pacientului si de stabilire a unor limite decizionale si de clarificare a aspectelor legate de actul
medical, implicatiile si riscurile acestuia.
Cand se impune cererea unui consimtamant informat?
Orice tratament medical presupune atingerea trupului altei persoane si de aceea se impune a
se cere permisiunea explicita a acesteia.
Consimtamantul informat reprezinta o necesitate atat pentru medic cat si pentru pacient ori
de cate ori se poate aduce ,,atingere drepturilor unei persoane.
O consimtire explicita trebuie ceruta inainte de inceperea unei proceduri medicale sau inainte
de debutul unui studiu in care sunt implicati subiecti umani.
Consimtamantul se impune a fi reinnoit ori de cate ori se produc modificari majore ce pot
influenta decizia initiala a participantului la studiu sau la actul medical.
Mediu si tehnici de dialogare cu pacientul
17
Discutiile ar trebui sa se desfasoare intr-un cadru privat, adecvat sub forma unui dialog
deschis ce se poate desfasura in mai multe sedinte ce pot avea si scop educativ. Informarea se
face gradat, de la simplu la complex tatonand dorinta pacientului de a fi informat si apreciind
gradul lui de intelegere pentru informatia primita. Dialogul trebuie sa atinga subiectele riscurilor,
beneficiilor, obligatiilor si limitelor partilor implicate. Informatiile trebuie prezentate de o maniera
clara, concisa, fara omisiuni voite. Atunci cand exista, alternativele terapeutice pot fi prezentate,
ele reprezentand dovada unei complete analize a situatiei terapeutice supuse discutiilor.
Pentru a atenua impactul pe care semnarea unui act de consimtire ar putea sa-l aiba asupra
unui pacient, medicul trebuie sa posede abilitati reale de a aprecia ce asteapta pacientul de la
terapeutul sau. De accea trebuie sa adopte o atitudine flexibila, deschisa, sa sublinieze ori de cate
ori are ocazia in timpul dialogului caracterul voluntar al deciziei pacientului, sa prezinte cat mai
corect raportul risc:beneficiu. La finalul discutiei medicul va verifica intelegerea de catre pacient a
termenilor din consimtamantul informat si va oferi raspunsuri satisfacatoare la intrebarile
formulate de acesta, apoi va acorda timp de gandire atat cat este necesar pentru luarea deciziei.
Conform statisticilor, cele mai frecvente intrebari formulate de pacientii la un act terapeutic
se refera la riscuri, la pregatirea medicului terapeut, la evolutia postoperatorie, alternative si
strategii terapeutice. Un alt punct ,,spinos si de real pentru pacienti sau dupa caz al subiectilor
unui studiu il reprezinta modul de asigurare a confidentialitatii datelor personale.
Limitele decizionale ce apar inevitabil in timpul dialogarii sunt de fapt impuse de cele mai
multe ori de convingerile de fond ale pacientilor. Un rol important in luarea unei decizii il joaca si
familia ce are de cele mai multe ori responsabilitatea suportului moral al pacientului pe toata
durata terapiei. Totusi, chiar si in cazul interventiei familiei prioritara ramane decizia pacientului
atunci cand acesta este apt de autodeterminare.
Un lucru important ce nu trebuie omis din nici o discutie este reprezentat de absenta oricaror
repercursiuni in cazul retragerii consimtamantului in orice etapa a actului medical.
Finalitatea unui consimtamant informat corect o reprezinta acordul pacientului competent de
a-si exprima vointa in absenta oricarei presiuni deoarece voluntariatul este expresia exercitiului
liberei alegeri in a lua decizii. Autorizarea dobandita de catre medicul curant in momentul
obtinerii consimtamantului informat nu ii da acestuia dreptul de a nu mai tine cont de parerea
ulterioara a pacientului, ci doar puterea de a actiona in cel mai bun interes al pacientului.
Erori, lipsuri si consecintele acestora in procesul obtinerii consimtamantului informat
Absenta voluntariatului nu e o situatie rara daca e sa luam in consideratie si cazurile
bolnavilor care in disperare de cauza accepta participarea la studii de mare risc pentru viata lor
considerand ca oricum imbunatatirea starii lor de sanatate nu mai poate fi realizata prin metodele
deja cunoscute si traditionale.
Existenta unui conflict de interese intre dorinta medicului curant de a alege o anumita terapie
si cea a pacientului care prefera o alta varianta duce la situatii ce pot fi in detrimentul pacientului.
Informarea incompleta asupra riscurilor, intelegerea gresita a termenilor sau omiterea
informarii complete a pacientului si prin urmare consimtire in necunostinta de cauza pot fi citate
de asemenea ca erori ce pot surveni in procesul obtinerii consimtamantului informat.
Rolul de organism de control in verificarea respectarii drepturilor omului il detin comisiile de
etica constituite de cele mai multe ori la nivel institutional. Ele asigura respectarea prevederilor
Declaratiei de la Helsinki si a altor documente (Declaratia Drepturilor Omului, Legea drepturilor
18
pacientilor, etc.) si urmaresc respectarea principiilor etice si luarea deciziilor ce servesc celui mai
bun interes al pacientului.
Fig. 11. Foaia de observaie (FOCP)
19
Fig. 12. Foaia de observaie (FOCP)
Consimtamantul informat este un proces complex cerut cu prioritate in situatiile care in care
ar putea fi amenintata autonomia pacientului. Informatia oferita prin consimtamantul informat
evolueaza de la simplu la complex si respecta nevoia pacientului de informare precum si limitele
de intelegere ale acestuia putand fi adaptat fiecarui individ. Consimtamantul informat nu ar trebui
20
privit ca un proces rigid sau birocratic ce necesita dezvaluirea unei anumite cantitati de informatii;
el trebuie sa devina expresia valida si reala a vointei pacientului. Un consimtamant informat ce
respecta aceste doua conditii respecta si dreptul pacientului de a lua decizii individuale autonome
si prin aceasta respectarea principiului autodeterminarii.
Utilitatea documentului de consimtire informata se reflecta intr-o mai buna complianta a
pacientului la actul terapeutic sau de cercetare.
O buna informare a pacientului incheiata cu semnarea unui act cu implicatii legale
reglementeaza modalitatea de interactiune dintre pacient si medicul curant si contribuie la
finalizarea cu succes a actului medical. La fel cum efectul placebo s-a dovedit a detine un rol
important in terapie, consimtamantul informat al pacientului ar putea fi privit ca o etapa ce vine
tocmai in intampinarea si facilitarea aparitiei efectelor placebo in actul medical.
Consimtamatul informat bine inteles trebuie sa stea la baza bunei ingrijiri a pacientului si un
medic caruia ii lipseste indemanarea de a-si informa pacientul se poate spune ca ii lipseste
ingredientul cel mai important, cel care-l transforma in medic pentru oameni.
Fisa de Observaie Clinic Pedoddontic (FOCP) a fost conceputa astfel ncat sa permita
eficientizarea i cresterea rigorii culegerii datelor prin bifarea diferitelor optiuni n check-box-
uri, conform situatiilor clinice existente. Se reduce astfel ambiguitatea i incertitudinea,
standardizand achizitia datelor, facilitand astfel eventualele prelucrari statistice ulterioare.
Elaborarea unui program de management a activitii n Clinica de

Pedodonie
Tehnologia.Net este cel mai nou produs Microsoft destinat crerii programelor i permite
proiectarea rapid i vizual a interfeei cu utilizatorul, precum i accesul la cele mai noi tehnologii
de dezvoltare a aplicaiilor pentru internet. Acest aspect este extrem de important, avnd n
vedere posibilitatea de acces a datelor unor pacieni din diferite puncte de lucru.
"Visual" se refer la modalitatea de creare a interfeei grafice cu utilizatorul. n loc de
nenumrate linii de cod care descriu vizual poziia i proprietile elementelor grafice de interfa
(butoane, casete de text, butoane pentru opiuni, zone de afiare a imaginilor, cursoare etc.),
programatorul adaug obiecte preexistente ntr-o bibliotec ntr-un mod interactiv i intuitiv.
"Basic" nseamn Beginners All-Purpose Symbolic Instruction Code adic un limbaj simbolic de
nivel nalt i de uz general.
Acest mediu de programare permite crearea programelor cu utilizare n domenii diverse:
prelucrarea numeric a datelor, grafic, baze de date, comunicaii etc.
Limbajul prezint mai multe avantaje:
rapiditate n scrierea codului surs;
beneficiul utilizrii obiectelor ActiveX (standard Microsoft);
uurin i rapiditate n testarea programului i modificarea codului existent;
posibilitatea utilizrii datelor n formate standard (Word, Excel, Access) i, prin aceasta,
capacitatea de a comunica cu alte programe;
accesul la extensiile i mbuntirile aduse periodic de Microsoft;
faciliti pentru accesul la Internet;
compatibilitatea cu toate sistemele de operare din familia Windows: 98, NT, 2000, XP.
Imaginile radiologice sunt n fomat JPEG (Joint Photographic Experts Group), standard cu
21
rspndire larg n domeniul analizei i prelucrrii digitale a imaginilor. Acesta poate stoca
codificat (pe 24 de bii) imagini cu pn la 16 milioane de nuane coloristice.
In plus, datorit faptului c este un format comprimat, lungimea fiierelor se pstreaz n
limite reduse. De aceea, numrul imaginilor care pot fi stocate pe suportul extern de memorie
(disc magnetic, optic etc.) este mai mare.
IV.2.2. Rezultate i discuii

Prin interfaa prietenoas, programul este uor de folosit, permind utilizatorului
accesarea rapid i ergonomic a funciilor i opiunilor pe care acesta le ofer.
Modulele create sunt:
1. modul de administrare a cabinetului baz cu date ce in de organizarea cabinetului
angajai, pli, ncasri etc.
2. modul de gestionare a pacienilor date ce in de programri, pli, manopere etc.
3. modul cu fiele clinice ale pacienilor baz de date cu nregistrrile consemnate n mod
tradiional n fia de observaie a pacientului, n plus cu imaginile clinice i radiografice ale
acestuia
4. modul de optimizare a radiografiilor, att retro-dento-alveolare ct i ortopantomografice
modul de prelucrare i interpretare a imaginilor clinice
modul de instruire i testare.
Realizarea modular a aplicaiei permite adaptarea rapid a utilizatorului la lucrul cu diversele
funcii ale programului. n plus, n funcie de necesiti, pot fi instalate i rulate numai acele
module care deservesc intereselor operatorului.
Fig. 13. Fereastra de ntmpinare a aplicaiei computerizate
Funciile de administrare i gestionare a pacienilor i cabinetului se regsesc n majoritatea

programelor computerizate cu destinaie stomatologic, de aceea nu vom insista prea mult
asupra acestora.
Prin primele dou module se contribuie la sistematizarea i modernizarea activitii clinicii sau
cabinetului, optimiznd, de asemenea, relaia pacient cabinet. Se obine o sporire a capacitii
decizionale a managementului, susinut i de mbuntirea circuitului informaional i a
evidenei documentelor, precum i de cunoaterea n timp real a situaiei realizrilor, cheltuielilor
22
i ncasrilor.
Programul permite i accesarea, printr-un link, a programului asigurat de CAS.
Fig. 14. Modulul de administrare a cabinetului
Modulul de administrare a cabinetului ncearc s acopere toate aspectele vizate de aceast

latur a practicii stomatologice, crend posibilitatea unei utilizri facile chiar de ctre medic care,
n mod practic, este mai puin familiarizat cu acest activitate. Permite meninerea unei evidene
clare a materialelor consumate sau procurate, a plilor ctre furnizori, laboratoarele de tehnic
dentar, regie, a datoriilor sau ncasrilor.
Datele introduse permit reactualizarea continu a situaiei financiare a cabinetului, asigurnd
controlul necesar unei bune funcionri.
Fig. 15. Modulul de gestionare a pacienilor
Modulul de gestionare a pacienilor are n vedere evidena clar a acestora, prin accesarea
unei baze de date n care sunt nregistrate date personale despre pacieni: numele i prenumele,
data naterii, sexul, locul de munc, adres, numere de telefon, adres mail, programri,
persoane de contact, situaia plilor. Variantele de accesare i identificare a pacienilor sunt
multiple: n funcie de nume, adresa sau orice alt reper introdus n baza de date, inclusiv dup
23
fotografii de fa efectuate acestor pacieni.

Datorit complianei programului n care s-a realizat pachetul DentSuite pentru aplicaiile
pentru internet, exist posibilitatea avertizrii asupra datelor de natere a pacienilor i trimiterea
automat sau preferenial de e-card-uri la adresele nregistrate n bazele de date.
De asemenea, prin acelai sistem, se poate menine legtura cu pacienii, prin trimiterea, n
vederea renoirii sau reamintirii, a programrilor, ofertelor sau notelor de plat etc.
Fig. 16. Modulul cu fiele de observaie ale pacienilor
Modulul cu fiele de observaie clinic a pacienilor permite nregistrarea datelor personale

ale pacienilor, date care se pot regsi i n modulul de eviden i gestiune a pacienilor, precum
i date n legtur cu statusul general, dentar, parodontal, muco-osos, precum i date n legtur
cu planul de tratament, tratamentele instituite etc.
De asemenea, permite accesarea imaginilor clinice existente n baza de date, corespunztoare
pacienilor.
Pentru o mai bun i rapid identificare a pacienilor, s-a avut n vedere i posibilitatea afirii
automate a unei poze artistice a pacientului, care ntregete galeria de imagini preluate de la
pacient.
Un alt modul este cel de prelucrare a imaginilor radiologice care, dup cunotiina noastr,
este absolut original i absolut necesar.
Modulul de optimizare permite prelucrarea imaginilor radiografice retro-dento-alveolare, sub
aspect calitativ i dimensional, dnd o imagine clar asupra parametrilor spaiali reali existeni la
nivelul substructurilor organice i crestei edentate.
Dei aceste radiografii sunt definite ca fiind izometrice i ortoradiale, de cele mai multe ori,
sunt deformate, att n sens orizontal, ct i vertical. n plus, n cazurile n care timpii de expunere
nu sunt respectai, pot aprea imagini cu o claritate precar.
Radiografiile trebuie scanate i introduse ntr-o baz de date aparinnd fiecrui pacient n
parte. n momentul activrii programului, primul gest este de import al imaginii din baza de date
corespunztoare.
Programul are inclus un modul de optimizare. Astfel, exist opiunea de reglare a contrastului
i luminozitii n funcie de necesiti, precum i de mrire a imaginii (zoom).
Urmtoarea etap este cea de verificare a fidelitii dimensionale a imaginii radiografice sau
de redimensionare, dac este cazul.
24
Fig. 17. Modulul de optimizare a radiografiilor
Redimensionarea trebuie s se fac n cele dou coordonate spaiale surprinse de radiografia

planar - pe orizontal i vertical. Ca repere sau markeri se pot considera: diametrul maxim
mezio-distal al substructurii nepreparate, msurat n cavitatea oral sau pe modelul de studiu -
pentru componenta orizontal, i nlimea coroanei msurat la nivelul unei fee proximale de la
jonciunea smal - cement de la unghiul incizal sau cuspidul vestibular corespunztor acestei fee.
Desigur, n locul acestor repere care uneori sunt mai greu de evaluat exact, se pot folosi bile
metalice de dimensiuni cunoscute care se pot fixa pe feele ocluzale sau marginile incizale ale
substructurilor cu cear, gutaperc sau - atenie - gum de mestecat!
De asemenea, n situaiile n care e posibil, se poate considera drept reper o obturaie sau o
reconstituire coronar, o obturaie radicular, a cror dimensiuni se cunosc etc.
Dar de ce este nevoie de o astfel de prelucrare radiografic?!
Uneori aceste deformri sunt att de mari, nct pot orienta spre o atitudine terapeutic
eronat. Un exemplu concret este urmtorul caz preluat din literatura de specialitate, n care unui
pacient cu edentaie de 1.2, pe baza unei radiografii retro-dento-alveolare i s-a aplicat un implant
urub cu diametru de 3,75 mm. La evaluarea radiografic postimplantar a situaiei clinice, s-a
constatat c implantul este aproape n contact cu dinii vecini, ceea compromite rezultatul
interveniei pe termen lung, tiut fiind c distana dintre implant i alte structuri dentare sau alte
implanturi trebuie s fie de cel puin 1,5-2 mm.
Intr-adevr, introducnd cele dou imagini n programul nostru, i redimensionndu-le
plecnd de la premisa c limea unui film radiografic este de 3 cm, am constatat c dimensiunea
mezio-distal ntre cei doi dini limitrofi breei edentate este redat diferit n cele dou cliee
radiologice. n primul film, n funcie de care s-a realizat implantarea, distana era de 9 mm ntre
coletele dinilor i 8 mm ntre tangentele la cele 2 rdcini, ceea ce era absolut suficient pentru un
implant cu diametru de 3,75 mm, spaiul necesar pentru acesta fiind de min. 6,75 mm.
n cel de-al doilea film, ns, distana la colet era de 8 mm i ntre tangentele la rdcini era de
5 mm, mult mai puin dect dimensiunea necesar.
Aceasta dovedete c n primul caz tehnica de realizare a radiografiei a fost greit, iar
radiografia ortoradial i izometric nu este tocmai cum i spune numele. De aceea considerm c
un astfel de program se impune n practica stomatologic curent.
25
Fig. 18. Situaia clinic iniial Fig. 19. Radiografia iniial
Fig. 22. Comparaia ntre

Fig. 21. Radiografia
Fig. 20. Realizarea implantului dimensiunile redate de cele 2
postimplantar
radiografii
O alt component a acestui modul de optimizare a radiografiilor este cel de redimensionare

a ortopantomografiilor.
n implantologie, cele mai folosite radiografii, din considerente economice, sunt cele
panoramice, dei sunt cele mai puin exacte. Variaiile dimensionale sunt ntre 3 i 7,5 mm, iar
pentru radiografiile retro-dento-alveolare, acestea sunt cuprinse ntre 1,9 i maxim 5,5 mm.
Astfel, n condiiile unei practici medicale grevat de lipsa unor mijloace tehnologice moderne,
s-a impus realizarea unei aplicaii computerizate accesibile, ce realizeaz optimizarea unor
radiografii ce pot fi realizate n mod curent.
Un alt modul original este cel de prelucrare a imaginilor clinice.
S presupunem c la o serie de pacieni vrem s urmrim evoluia unor leziuni aflate n etapa
de dispensarizare. Va trebui periodic s prelum imagini cu leziunile respective (carii oprite n
evoluie, eroziuni, abfracii, abrazii etc) pentru a vedea comparativ dac s-au ntins n suprafa
sau dac i-au modificat culoarea.
Programul a fost prevzut cu o component grafic care permite trasarea fiecrei leziuni
interesate i compararea ca form i suprafa cu alte leziuni sau cu aceeai leziune n diferite
etape. Astfel, pe fiecare imagine se poate desena conturul leziunii, urmnd ca aceste contururi s
fie comparate ntre ele de ctre program, ca form i suprafa, dnd indicii asupra evoluiei sau
stagnrii ei.
Ultimul modul original este cel de instruire i testare a studenilor i tinerilor medici. Acesta
este gndit ca un program interactiv, care s permit utilizatorilor rularea mai multor scenarii
plecnd de la o sum de date comune. Functionalitatea lor depinde de introducerea ctor mai
multe ipoteze de lucru de ctre cei abilitai profesori, ndrumtori de stagii etc. Ideea este de
creare a unei baze de date suficient de mare, compus din cazuri clinice complete, proprii sau
preluate din literatur pe care studenii s poat deprinde alctuirea unui diagnostic i algoritm
de tratament corect i complet.
26
V. EPIDEMIOLOGIA AFECIUNILOR ODONTALE

LA COPII I ADOLESCENI
V.1. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ACTUALE

Pentru a verifica interrelaia dintre diferite elemente / condiii i leziunile de colet, am realizat
un studiu statistic care are la baz teste specifice investigaiilor medicale, mai precis
epidemiologiei.
Astfel, plecnd de la studiile epidemiologice, cu o mare aplicabilitate i importan n
contextul actual, am ncercat o transpunere a metodelor de investigaie, n aria noastr de
interes, profitnd de instrumentele acesteia, dar dndu-le specificitatea proprie domeniului
nostru de studiu.
V.2. STUDII STATISTICE ASUPRA AFECIUNILOR ODONTALE LA

ETAPELE DE VRST 6 7 ANI I 11 18 ANI
V.2.1. Scop i obiective

Desfurat sub egida OMS, activitatea Centrului de Sntate Oral are o serie de obiective a
cror materializare aduce o nou orientare a medicinei dentare, spre o profilaxie corect
coordonat i axat pe nevoile reale ale populaiei, precum i spre dirijarea tratamentelor ctre
metode i tehnici moderne, compatibile cu tendinele actuale mondiale.
Aceste obiective pot fi sintetizate astfel:
Evaluarea strii de sntate oral a populaiei pe categorii populaionale i grupe de
vrst;
Identificarea factorilor care influeneaz starea de sntate oral i a grupurilor
populaionale de risc;
Evaluarea impactului factorilor de influen asupra strii de sntate oral;
Identificarea materialelor dentare i a tehnologiilor utilizate n prezent n Romnia;
Evaluarea gradului de utilizare a noilor materiale i a noilor tehnologii;
Evaluarea gradului de utilizare a serviciilor stomatologice n Romnia;
Investigarea strii de sntate oral a pacienilor HIV pozitivi, cu TBC i a consumatorilor
de droguri;
Furnizarea de date statistice OMS-ului cu privire la starea de sntate oral a populaiei
Romniei;
27
Implementarea sistemelor de evaluare OMS i a standardului de procesare a datelor

pentru realizarea programelor de sntate oral;
Cooperarea cu alte Centre de Colaborare OMS din Europa privind programele de sntate
oral;
Colaborarea cu centrele universitare din ar i cu reeaua de servicii stomatologice pentru
stabilirea de strategii comune i desfurarea activitilor.
Din multitudinea de date oferite de aceast anchet, noi am reinut numai cele care servesc
studiului nostru. Prin analiza i prelucrarea acestor date ne-am propus urmtoarele obiective:
stabilirea impactului n populaie a diferite tipuri de leziuni de colet
stabilirea unor corelaii ntre aceste leziuni i diferii factori etiologici extriseci i intrinseci
stabilirea unor corelaii ntre aceste leziuni i diferii factori favorizani
stabilirea predispoziiei de localizare a acestor leziuni la nivelul a diferite substructuri
odonto-parodontale
stabilirea necesarului de tratament
V.2.2. Material i metod

Punerea n practic a unei astfel de cercetri necesit un suport logistic i o infrastructur
impresionante prin dimensiuni i capacitate de coordonare. Efortul multiplu al celor implicai a
dus la concentrarea unui volum de munc a crui prelucrare a presupus existena unor resurse
umane i materiale considerabile.
n primul rnd, s-a pus la punct un dosar de investigare ce a avut n vedere culegerea de date,
urmrind urmtoarele seciuni:
1. starea socio-economic
2. factori de mediu
3. antropologie
4. atitudinea psihologic a populaiei fa de igiena i patologia oral
5. starea general a organismului
6. profilaxia stomatologic
7. medicina stomatologic
Ideea urmririi attor parametri este aceea c fiecare n parte i aduce contribuia la apariia
unui anumit tipar de patologie oral, cu evoluii i complicaii specifice. Este meritul colii de
gnatoprotetic din Iai de a fi promovat conceptul de integrare bio-psiho-social, ca expresie a
interrelaiilor i interconexiunilor dintre diferitele elemente ale sistemului, care fac ca afectarea unui
element al sistemului stomatognat s implice i participarea celorlalte, fie cu efect homeostazic, fie
disfuncionalizant, dishomeostazic [Burlui].
Este cunoscut c, n cadrul sistemului stomatognat - realizat prin convergena funcional a
unor elemente aparent disparate, opereaz legile unei homeostazii sistemice, impuse mai ales pe
filiera neuromuscular i biomecanic, precum i o homeostazie nespecific sistemului, dar
esenial pentru acesta, impus de macrosistem. Sursa sistemic sau extrasistemic a
mbolnvirilor sau dishomeostaziilor trebuie bine determinat pentru ca aciunea profilactic s
poat aciona cel puin n fazele premergtoare ale debutului clinic. Pentru aceasta sunt necesare
modele etiopatogenice clare care s permit aciunea orientat i concertat a factorior
profilactici la nivel biologic, psihologic sau social.
28
Fig. 23. Dosarul de investigare ce a constituit punctul de plecare al studiului statistic
Plecnd de la aceste considerente i de la caracterul integrativ sistemic la nivelul ntregului

organism al sistemului stomatognat, s-a dorit culegerea de date referitoare la toate elementele ce
pot avea impact asupra echilibrului homeostazic i care pot da referine asupra caracterului
evolutiv al afeciunilor existente.
Avnd aceste atribute, sondajul se remarc prin cteva caracteristici principale:
1. Este primul studiu holistic privind starea de sntate oral a populaiei Romniei
2. Eantionul luat n studiu este reprezentativ statistic pentru:
Romnia
Fiecare jude n parte
3. S-au prelucrat statistic 10415 fie dintre care:
din mediu rural 2488 fie
din mediu urban 7879 fie
lot masculin 4289 fie
lot feminin 6124 fie
bolnavi sida/hiv pozitiv 44 fie
bolnavi diabet 432 fie
bolnavi cu nevoi speciale 733 fie
Culegerea datelor i prelucrrile statistice au fost realizate n perioada martie octombrie
2003.
Deoarece volumul de date culese a fost extrem de mare, pentru procesarea rapid a datelor s-
a impus folosirea unor computere cu configuraie performant: Pentium IV, 1,6 GHz, 128 MB
RAM, 40 GB HDD.
Baza de date central, mpreun cu fiierele de date de lucru, cu seleciile i rezultatele
generate ocup peste 2 GB spaiu pe HDD, ceea ce atest nc o dat amploarea studiului i
valoarea fondului de date colectate.
Din punct de vedere informatic, studiul a comportat o serie de etape distincte ca logistic i
cronologie:
29
Etapa 1. Proiectarea bazei de date i colectarea datelor

n vederea desfurrii acestei etape, s-a optat pentru folosirea unui limbaj specializat pentru
lucrul cu baze de date - Microsoft Visual FoxPro, din mai multe considerente:
1. Volumul mare de date care urmau a fi culese pentru fiecare individ n parte - n total 362
parametri;
2. Nivelul redus de redundan a datelor;
3. Colectarea datelor se face rapid, eficient i cu risc de eroare minim;
4. Asigurarea securitii datelor;
5. Fiierele de tip baz de date ocup mai puin spaiu de memorare pe HDD;
6. Fiierele de tip baz de date pot fi exportate cu uurin n orice alt format de fiier de
date, care s poat fi eventual prelucrate cu alte programe.
Popularea bazei de date s-a realizat cu ajutorul unui program scris n Visual FoxPro; deoarece
are o serie de faciliti, precum:
permite operaiile fundamentale cu date (adugare, tergere, modificare),
controleaz corectitudinea datelor introduse, folosind filtre de detectare a unora dintre
erorile de tiprire
Avnd n vedere numrul foarte mare de fie
ce se are n vedere a fi colectate din ar (aprox.
60.000 de nregistrri, dintre care, pana la macest
moment au fost culese 10.415) s-a luat n
considerare reducerea la maxim a timpului
necesar pentru introducerea n calculator a unei
fie, prin crearea unei interfee a programului ct
mai accesibile i ergonomice.
Astfel durata medie de introducere a unei fie
este de 2 min,
Fig. 24. Programul de introducere a datelor
Etapa 2. Prelucrarea statistic general a datelor

S-a folosit un program profesional de analiz EpiInfo i Excel.
Au fost calculate statistici preliminare pe lotul de date, folosind modulul Statistici de baz:
distribuiile de frecvene (frecvenele absolute, relative i cumulate) pentru toi parametrii
nregistrai, pe tot lotul de nregistrri i pe diverse variante de grupare a datelor;
reprezentrile grafice corespunztoare acelorai parametri de tip histogram sau Pie
Chart modalitate standard de reprezentare a datelor calitative
analize comparative ale parametrilor pentru valori distincte ale unei variabile de grupare -
sex, domiciliu, form de relief - tabelele de frecven corespunztoare i reprezentri
grafice de tip histogram bivariat 3D.
S-au obinut, astfel, 40 de fiiere de date, cu urmtoarea structur:
1. tot lotul, analizat global;
2. judee (9 fiiere);
3. intervale de vrst de cte 5 ani, ntre 0 i 99 de ani (17 fiiere);
4. intervale de vrst mari (4 fiiere: 0 - 18 ani; 19 - 35 ani; 36 - 64 ani; peste 65 ani);
30
5. sexe;
6. domicilii;
7. forme de relief;
8. subseturi speciale:
a. paciente gravide;
b. pacieni bolnavi de diabet;
c. pacieni bolnavi de SIDA;
d. persoane dizabilitate.
Fiecare fiier cuprinde circa 163 de tabele i 163 de reprezentri grafice.
n total au fost realizate un numr de 6520 de tabele i 6520 reprezentri grafice.
Etapa 3. Realizarea centralizrilor n baza de date

n aceasta etap, s-a avut n vedere:
calcularea indicilor DMFT pentru lotul de date
realizarea ctorva centralizri privind necesarul de tratament
Pentru aceasta, au fost scrise programe de calcul n Visual FoxPro, rulate pentru tot lotul de
date, pentru fiecare dintre gruprile de date stabilite anterior i n plus, comparativ pentru civa
parametri din seciunile A, B i F A6, A7, A8, A10, A11, A19, B1, B21, F5, F6
Din totalul datele cumulate, pentru studiul nostru le-am reinut pe cele referitoare la leziunile
carioase radiculare i eroziuni, precum i asocierile ce se pot face ntre acestea i diveri factori ce
in de etiologia lor, complicaii i tratament.
Boala carioas este cea mai frecvent patologie dentar, interesarea suprafeelor radiculare
fiind a doua ca impact. Leziunile carioase radiculare au o etiologie plurifactorial, factorul
principal incriminat fiind expunerea cementului dentar, datorit recesiunii gingivale fiziologice sau
senile sau bolii parodontale preexistente. Evoluia acestor leziuni poate compromite rapid
vitalitarea i chiar persistena dintelui pe arcad devenind astfel motivat cercetarea noastr
axat pe frecvena i impactul acestora n masa populaional.
Eroziunea pare a fi un tip lezional ce nu reine atenia practicienilor stomatologi. Ar exista
dou explicaii pentru acest lucru: nu exist suficiente informaii pentru recunoaterea i
diagnosticarea acesteia, n aceste situaii existnd i posibilitatea confundrii cu alte tipuri de
leziuni; sau pacientul este interceptat fie n faze iniiale ale pierderii de substan, fiind greu
sesizabil unui ochi neexperimentat, fie n faza de instalare a complicaiilor i atunci natura iniial
eroziv a leziunilor este camuflat.
n acest context, am dorit s aflm care este situaia la nivelul lotului investigat.
Studiul se va desfura pe urmtoarele etape:
1. prezentarea lotului de studiu repartiia pe vrste i sexe
2. prevalena cariilor radiculare i a eroziunilor n lotul total i alte categorii
3. stabilirea unor corelaii ntre prezena leziunilor i diveri factori etiologici
4. determinarea prevalenei leziunilor la nivelul substructurilor odontale
V.2.3. Rezultate i discuii

Dei exist o interdependen clar ntre etapele stabilite anterior, necesitatea unei
structurri deriv din dorina de a avea o viziune i o eviden ct mai clar a rezultatelor obinute
31
prin acest amplu studiu.

1. Prezentarea lotului de studiu repartiia pe vrste i sexe
Lotul de pacieni a fost constituit din 10415 pacieni, aparinnd diferitelor medii sociale i
categorii de vrst.
Avnd n vedere patologia investigat, un aspect important l repezint constituena lotului pe
intervale de vrst. Aceasta i datorit cercetrilor existente care pun accent pe recurena unor
patologii n anumite etape de vrst. Pentru o mai clar viziune asupra repartiiei pe vrste a
lotului, am luat n considerare intervale de vrst de 5 ani, 10 ani i 20 de ani. Un numr de 23 de
pacieni nu au avut vrsta consemnat n foile de observaie investigate.
Repartiia pe grupe de vrste a lotului investigat este prezentat n tabelul 9.
Pacienii din intervalul de vrst 0-9 ani au fost eliminai deoarece, dei n numr destul de
mare (634, adic 6,09%), nu reprezint segmentul de referin pentru studiul nostru, leziunile de
colet pe dentiia definitiv nefiind ntlnite dect n cazuri excepionale n aceast perioad de
via.
Se remarc, ns, numrul crescut de pacieni cuprini n decada de vrst 10 - 19 ani (25,48% din
numrul total de pacieni investigai), urmat de cel al pacienilor cu vrste cuprinse ntre 20 i 29 de ani
(18,98%), apoi de cel al celor cuprini n intervalul 30-39 de ani. Numrul crescut al pacienilor din cele
dou categorii din urm face ca n intervalul de vrst 20-39 de ani s se regseasc cei mai muli
pacieni din lotul total de 10415 investigai.
INTERVAL INTERVAL INTERVAL

NR. PACIENI NR. PACIENI NR. PACIENI
VRST VRST VRST
0-4 58 0.56%
0-9 634 6.09%
5-9 576 5.53%
0 - 19 3288 31.57%
10 - 14 1156 11.10%
10 - 19 2654 25.48%
15 - 19 1498 14.38%
20 - 24 948 9.10%
20 - 29 1977 18.98%
25 - 29 1029 9.88%
20 - 39 3447 33.10%
30 - 34 852 8.18%
30 - 39 1470 14.11%
35 - 39 618 5.93%
40 - 44 512 4.92%
40 - 49 1143 10.97%
45 - 49 631 6.06%
40 - 59 2245 21.56%
50 - 54 679 6.52%
50 - 59 1102 10.58%
55 - 59 423 4.06%
60 - 64 444 4.26%
60 - 69 848 8.14%
65 - 69 404 3.88%
70 - 74 304 2.92% 60 1412 13.56%
75 - 80 158 1.52% 70 564 5.42%
80 102 0.98%
fr vrst fr vrst fr vrst
23 0.22% 23 0.22% 23 0.22%
consemnat consemnat consemnat
Tabel nr. 1. Repartiia pe grupe de vrst
Se constat c mai mult de jumtate din lotul investigat (64, 67%) prezint vrste pn n 40
de ani. Peste 60 de ani sunt numai 13,56% de pacieni din numrul total.
Un alt reper important n analiza noastr l-a constituit repartiia pe sexe att a lotului total ct
i pe intervalele de vrst enunate.
32
3500
3000
2500
2000
1500
1000
500
0
0-4 5- 9 10 - 14 15 - 19 20 - 24 25 - 29 30 - 34 35 - 39 40 - 44 45 - 49 50 - 54 55 - 59 60 - 64 65 - 69 70 - 74 75 - 80 >=80 f ara
varst a
intervale de 5 ani intervale de 10 ani intervale de 20 de ani
Fig. 25. Repartiia pe grupe i intervale de vrst
Trebuie menionat c n cazul a 2 pacieni, sexul nu a fost consemnat n dosarul de

investigare, lotul total devenind, n acest caz, de 10413 pacieni, iar cel de referin, de 9756
pacieni.
% DIN LOTUL DIN

INTERVALUL NR. PACIENI N INTERVALUL % DIN LOTUL CU
% DIN LOTUL TOTAL INTERVALUL
DE VRST CONSIDERAT VRSTA PESTE 10 ANI
CONSIDERAT
Total M F M F M F M F
10 - 19 2654 1142 1512 10.96 14.52 11.70 15.49 43.03 56.97
20 - 29 1975 697 1278 6.69 12.27 7.14 13.10 35.29 64.71
30 - 39 1470 570 900 5.47 8.64 5.84 9.22 38.78 61.22
40 - 49 1143 425 718 4.08 6.89 4.36 7.36 37.18 62.82
50 - 59 1102 478 624 4.59 5.99 4.90 6.39 43.38 56.62
60 1412 653 759 6.27 7.29 6.69 7.78 46.25 53.75
9756 5791 3965
Tabel nr. 2. Repartiia pe sexe a loturilor de pacieni
4290 3965
41% 41%
6123
59% 5791
59%
barbati femei barbati femei
Fig. 26. Repartiia pe sexe a ntregului lot (10413 Fig. 27. Repartiia pe sexe a lotului considerat
pacieni) (9756 pacieni)
Dup cum se poate observa din tabele i din grafice, numrul femeilor este mai mare dect al
brbailor, raportul cel mai mare dintre cele 2 sexe nregistrndu-se n intervalul de vrst 20-29
de ani, unde sunt de aproape 2 ori mai multe femei dect brbai.
33
3000
2500
2000 1512
1500
1278
900 759
1000
718 624
1142
500
697 653
570 478
425
0
10 - 19 20 - 29 30 - 39 40 - 49 50 - 59 >=60
sex masculin sex feminin
Fig. 28. Repartiia pe sexe a lotului de pacieni cu vrste de peste 10 ani
Fig. 29. Repartiia lotului pe vrste Fig. 30. Repartiia lotului pe sexe (1 = sex
masculin, 2 sex feminin)
Avnd n vedere patologia investigat, un aspect important l repezint constituenta lotului pe

vrste. Aceasta si datorit cercetrilor existente care pun accent pe recurenta unor patologii n
anumite etape de vrst. Repartitia pe grupe de vrste a lotului investigat este prezentat n
prima figura. Se observ c cei mai multi pacieni au vrste cuprinse ntre 13 si 18 ani, cu un
maxim la 16 (362, reprezentnd 11%) i 17 (398,13%) ani.
Din analiza repartitiei lotului pe sexe, se observ c numrul fetelor este mai mare dect al
bietilor 1408 44%, respectiv 1762 56%. Aceste valori ar putea trda adresabilitatea mai mare
a fetelor pentru serviciile stomatologice, probabil datorit exigentelor estetice superioare la
aceast categorie.
Aceste valori ar putea trda adresabilitatea mai mare a femeilor pentru serviciile
stomatologice, probabil datorit exigenelor estetice superioare la aceast categorie.
Se poate observa preponderena pacienilor cu vrste cuprinse n primele dou intervale: 0-19
ani i 20-34 de ani, nsumnd mai mult de jumtate din lotul investigat (58,95%).
Unul dintre factorii etiologici n apartitia leziunilor carioase este consumul de sucuri.
Investigarea n acest sens s-a concentrat pe sucuri carbogazoase (1 n figur), sucuri naturale
(2) si alte tipuri de sucuri (3). Din figura, se constat c pacientii care au rspuns la acest item
34
sunt n numr de 3035. Dintre acestia, majoritatea pacientilor investigati consum preponderent
sucuri carbogazoase (1926 63%), cu potential cariogen i eroziv cunoscut. Rezultatul poate
constitui un indicator pentru nivelul de educatie al populaiei, precum si pentru nivelu socio-
economic, stiut fiind c sucurile carbogazoase sunt mai accesibile ca pret. Doar 16% dintre
pacienti consum sucuri naturale, 2% consum ambele tipuri de sucuri, n timp ce 18% consum
alte tipuri de sucuri dect cele mentionate.
Fig. 31
Fig. 32
Fig. 33 Fig. 34
n ce priveste consumul de dulciuri, se constat c majoritatea pacienilor (3128 nregistrri)

consum dulciuri mcar o dat pe zi (2 1066, 34%). 10% nu consum niciodat (1), 27%
consum de cel puin 2 ori (3), 15% de 3 ori pe zi (4) i 13% de 4 ori sau mai mult (5).
35
Un alt element evidentiat de ancheta efectuat, relev frecventa periajului dentar. S-au
nregistrat rspunsuri n cazul a 3154 pacienti din totalul de 3170. Dintre acestia, majoritatea
efectueaz periajul dentar de dou ori pe zi (3); 32% l efectueaz o dat pe zi si 11% de 3 sau
mai multe ori pe zi. Se constat si existenta unui procent de 8% (246 pacienti) care nu efectueaz
periajul deloc pe parcursul unei zile. De asemenea, se observ prezenta unui numr redus de
pacienti care raporteaz o frecvent inconstant a periajului.
Odat trecuti n revist cei mai importanti factori etiologici ai leziunilor odontale, surprinsi n
fisa OMS, am studiat repartitia leziunilor la nivel dentar.
n figurile urmtoare, pe axa orizontal sunt reprezentate leziunile, cu urmtoarele coduri:
t = dinte temporar,
1.1 = carie necavitar,
1.2 = carie cavitar n smal,
1.3 = carie cavitar n dentin,
1.4 = carie cavitar n dentin, cu implicare pulpar,
1.5 = carie de suprafaa radicular,
2 = dinte obturat i cariat,
3 = dinte oburat, necariat,
4 = dinte absent prin carie,
5 = dinte absent din alte cauze,
6 = sigilare,
7 = stlp de punte sau coroan de nveli,
8 = corp de punte,
9 = dinte neerupt,
10 = anomalii de poziie,
11 = anomalii morfologice.
Dinii sunt marcai prin
mx = maxilar,
md = mandibular,
s = stnga
d = dreapta.
Fig. 35
36
n figura, se observ repartitia leziunilor pe dintii prezenti in etapa de varsta 6 7 ani. Se

constanta predominant neeruptia molarilor 1 permanenti precum si a incisivului central superior
si existenta leziunilor carioase necavitare si in smalt indeosebi la molarii 1 permanenti, iar a celor
complicate, la nivelul molarilor temporari n ambele cadrane.
Fig. 36
Fig. 37 Fig. 38
Fig. 39 Fig. 40
n cazul grupului incisiv, se poate observa persistenta dintilor temporari, mai ales in cazul
37
incisivilor laterali, si a anomaliilor de pozitie.

Pentru molarii temporari, se constata existenta leziunilor carioase cu diferite profunzimi,
inclusiv cu interesare pulpara, ceea ce impune necesitatea unor tratamente precum obturatii,
tratamente pulpare sau chiar extractii.
Pentru molarii 1 permanenti, observam ca investigatorii considera ca pentru cea mai mare
parte a lor, nu e necesar tratament, doar pentru aproximativ 14% dintre acestia fiind indicata
sigilarea ca masura profilactica. Necesarul de obturatii este relativ mic, aproximativ 1%.
Fig. 41
Fig. 42
Fig. 43 Fig. 44
Etapa de varsta 11 - 18 ani, am impartit-o in 2 categorii: 11 14 ani si 15 18 ani, ratiunea

fiind aceea ca la 14 ani de definitiveaza dentitia permanenta, cu exceptia molarului 3.
38
Pentru prima etapa de varsta, se constata ca in cea mai mare parte dintii sunt integri. Exista si
dinti neerupti.
V.2.4. Concluzii
1. Prin studiul nostru am dorit s scoatem n eviden gradul nalt de afectare prin diferite leziuni
odontale a populaiei investigate, constituit din copii i tineri, mrimea lotului i amploarea
studiului permindu-ne s tragem concluzia c aceaste entiti clinice au locul lor bine
conturat n sfera patologiei orale.
2. Monitorizarea strii de sntate oral a populaiei este un instrument ce folosete factorilor

de decizie n fundamentarea politicii oficiale de sntate oral. Natura i rezultatele acestor
tipuri de studii indic inseria comunitar a specialitilor i reorientarea cointeresat a
specialistului spre aplicarea metodelor profilactice i abordarea sistematic a grupelor de risc
39
VI. MONITORIZAREA DIFERITELOR TEHNICI

TERAPEUTICE PEDODONTICE
VI.2. INFLUENA DIFERITELOR METODE TERAPEUTICE ASUPRA

ORGANULUI PULPAR LA DINII TEMPORARI I PERMANENI TINERI
VI.2.1. Scopul studiului

Cercetari recente sustin ca, in cazul restaurarii leziunilor carioase profunde, sigilarea
marginala optima realizata de obturatie, ce nu permite infiltrarea bacteriana la nivelul dentinei
afectate, este mai importanta decat tipul materialului cu care se realizeaza coafajul indirect al
pulpei dentare (Marchi JJ, 2006; Pinto AS, 2006; Falster CA, 2002).
In virtutea acestei observatii, ne-am propus realizarea unui studiu prospectiv si randomizat
simplu-orb, privind rata de succes clinic si radiografic de protectie a complexului pulpo-dentinar
a trei protocoale si tipuri diferite de adezivi. Acestea au fost comparate cu hidroxidul de calciu,
in cazul unor cavitati carioase cu profunzimi diferite a stratului de dentina remanent.
VI.2.2. Material i metod

Studiul a cuprins 48 de copii cu varste cuprinse intre 5 si 10 ani (varsta medie 8 ani), fetite
si baieti.
Criteriul de selectie a pacientilor a fost existenta a cel putin o leziune carioasa ocluzala
profunda (clasa I Angle) , la nivelul molarilor temporari, fara semne clinice sau radiologie
de complicatii pulpare. Dintii au fost alesi astfel incat sa persiste pe arcada inca cel putin 2
ani, pentru a putea fi posibila evaluarea finala.
Dintii au fost introdusi in studiu daca, prin preparare, a fost posibila indepartarea doar a
dentinei infectate dar nu si a celei infiltrate din profunzimea cavitatii fara a expune
camera pulpara, fiind necesar coafajul indirect.
40
Pentru restaurari s-au utilizat produse ale firmei DeTrey/Dentsplay.

S-a obtinut consimtamantul informat al pacientilor si s-au realizat urmatoarele grupe, in
functie de protocoalele si adezivii utilizati:
Grupul 1: gravaj acid cu gel de acid fosforic 36% - 30 s pentru smalt si 15 s pentru
dentina + adeziv Prime&Bond NT + fotopolimerizare + compomer (Dyract) +
polimerizare + gravaj acid margini restauratie + rasina fara umplutura (Heliobond,
Vivadent) + fotopolimerizare
Grupul 2: sistem adeziv auto-gravant (Xeno III) + ......
Grupul 3: adeziv Prime&Bond NT (fara conditionare acida) + .....
Grupul 4 (control): ciment hidroxid de calciu (Dycal) + amalgam non-gamma II
Imaginile radiografice au fost preluate post-operator utilizand un dispozitiv de paralelizare
(Dentsply Rinn) si au fost procesate in aceleasi conditii, prin developare automata.
Radiografiile au fost apoi scanate si introduse in programul prezentat in primul capitol al
partii personale, PedoDent v1.1, in care au fost efectuate calibrarile si masuratorile.
Pentru redimensionarea radiografiilor s-au folosit drept referinta markeri sub forma de
bile cu diametru de 2 mm, fixate pe obturatiile de investigat.
Grosimea stratului de dentina remanenta (GDR) considerata pentru fiecare dinte, a fost
calculata ca fiind media aritmetrica a valorilor obtinute prin trei masuratori distincte:
prima, intre regiunea cea mai profunda a cavitatii si planseul camerei pulpare si alte doua
plasate la 0,5 mm mezial, respectiv distal de prima zona considerata.
Urmatoarele criterii au fost utilizate pentru evaluarea succesului clinic si radiologic al
tratamentului la 1, 3, 6, 9, 12, 18 si 24 de luni:
1. absenta oricarui simtom clinic (durere spontana si/sau sensibilitate la presiune
sau percutie, fistula si/sau edem, mobilitate anormala
2. absenta radiotransparntei in zona inter-radiculara sau periapicala
3. absenta rezorbtiei interne sau externe patologice, neconcordanta cu rizaliza din
procesul de exfoliere
VI.2.3. Rezultate i discuii

n urma msurtorilor, dinii au fost mprii in 4 grupe:
Grupul 1: GDR 0.5 mm
Grupul 2: 0.5 GDR 1.0 mm
Grupul 3: 1.0 GDR 1.5 mm
Grupul 4: GDR 1.5 mm
Fig. 1. GDR valori medii i deviaii standard pentru cele 5 grupe de tratament
41
Fig. 2. Repartiia profunzimilor GDR pentru cele 5 grupe de tratament
6 dini s-au exfoliat pe parcursul celor 2 ani.

4 dini au prezentat episoade de sensibilitate la rece la o lun, la 2 luni 3 dini mai aveau
sensibilitate, iar la 4 luni unul singur. Verificarea apariiei sensibilitii n cele 4 grupe nu a
relevat o corelaie cauz-efect, pragul de semnificaie statistic fiind mai mare dect 0,05
(test Fisher, p=1,0). De altfel, media GDR pentru cei 4 dini (medie = 1.490.4 mm, min =
1.14 si max = 2.02) a fost sensibil mai mare dect media celorlali 56 de dini (medie =
1.040.36 mm, min = 0.44 si max = 2.15) (test Mann-Whitney U test, p=0.036).
La 12 luni, s-a constatat o tendin accentuat de alterare, spre bravo, a 2 dintre
parametrii de evaluare a obturaiilor, i anume integritatea marginal si culoare (test
Fisher, p<0,05), dar nici unul dintre dini nu a ndeplinit criteriile de eec ale restaurrii.
Astfel, n urma evalurii pe ansamblu, a rezultat o rata de succes de 100% (114 dini,
excluznd pe cei exfoliai) la 24 de luni. Nici grosimea dentinei remanente i nici tehnica
folosit nu a influenat succesul clinic i radiologic al restaurrilor la 2 ani.
VI.2.4. Concluzii
Rezultatele studiului indic faptul c modificarea culorii i integritii marginale a

obturaiilor nu se coreleaz cu simtomatologia clinic n primele 24 de luni. De altfel,
euarea mecanic a restauraiilor i simtomele clinice pot aprea dup mai muli ani, de
aceea sunt necesare studii longitudinale pe perioade mai lungi de timp, precum i
examene histologice ale dinilor temporari efectuate dup exfoliere. Acestea pot susine
efectul pe care o sigilare deficitar o poate avea asupra statusului pulpar.
Studiul susine ca aplicarea hidroxidului de calciu n coafajele indirecte nu a fost un factor
determinant n obtinerea succesului terapeutic, acesta fiind obinut i prin celelalte
tehnici utilizate.
42
VII. STUDIU PRIN ELEMENTE FINITE PRIVIND

INFLUENA DESIGN-ULUI CAVITAR I A
METODEI RESTAURATIVE ASUPRA DINTELUI
TEMPORAR I PERMANENT TNR
VII.1. DETERMINAREA PARAMETRILOR DE MATERIAL AI DINTILOR

TEMPORARI SI PERMANENTI TINERI
VII.1.1. Aspecte biomecanice ale structurilor dure dentare
VII.1.2. Studii prin SPM (Scanning Probe Microscopy) privind

parametri de materiale
Scopul studiului
n domeniul stomatologic exista o presiune continua n ceea ce priveste cresterea longevitatii
restaurarilor dentare. Aceasta presiune vine din partea pacientilor / publicului, practicienilor i
forurilor administrative din sistemul de sanatate publica. Evolutia continua a biomaterialelor i
tehnicilor restaurative nu constituie garantii absolute n asigurarea succesului terapeutic. La
nivelul cavitii orale intervine o gama extrem de mare de variabile, dificil de cuantificat i prezis.
Comportamentul biomecanic al restaurarilor este expresie a acestor variabile i, cel mai adesea,
responsabil pentru succesul/eecul tratamentului.
Scopul cercetrii este acela de a studia, prin elemente finite, comportamentul biomecanic al
esuturilor dure ale dintilor temporari i permanenti tineri i al reconstituirilor odontale
(obturaii). Pentru acesta ne-am propus utilizarea unor metode alternative de cercetare (SPM si
FEA), metode ce vin s se completeze pentru a da imaginea real a fenomenelor biomecanice.
Pentru reproducerea cat mai exacta a situatiilor clinice, s-au efectuat determinari ale
constantelor de material prin tehnici de nanoidentatie i SPM, pentru diferite structuri pentru care
nu exista referinte n literatura de specialitate. Acesti parametri de material au fost utilizati n
analiza prin elemente finite.
Material i metod
Prima faza a studiului nostru s-a desfurat n Departamentul de Structura i Fizica
Polimerilor al Institutului de Chimie Macromolecular Petru Poni, al Academiei Romne,
43
n dotarea cruia exist un Scaning Probe Microscope, care realizeaz i Atomic Force
Microscopy - microscopie de for atomic (AFM).
Analize SPM (Scanning Probe Microscope) - metodologie:

analiza morfologiilor de suprafata si a imaginilor3D pentru probele clinice
prelevate: dinti si materiale dentare
analiza unor proprietati mecanice locale la probele clinice prelevate modul de
elasticitate, etc.
Fig. 45. Microscopul de for atomic din dotarea Institutului de Chimie Macromolecular Petru Poni,
Iai
n vederea acestui tip de studiu, s-a stabilit un anumit protocol de recoltare, conservare i
preparare a dinilor, avnd n vedere caracterul analizei, la scar micro- i nanoscopic.
A fost obtinut consimtamantul informat mandatat.
S-au recoltat urmatoarele tipuri de dinti:
9 molari temporari inferiori fara rizaliza (3), cu rizaliza (3) si rizaliza totala (3)
8 premolari 6 superiori (PM1) si 4 inferiori extrasi in scop ortodontic
Algoritmul de recoltare i conservare a constat n urmtoarele etape:
debridare prin imersie timp de 30 minute n soluie NaOH concentraie 10%
conservare n soluie de etanol 50%
naintea utilizrii, rehidratare prin imersie n ser fizilogic pentru 24 ore.
S-au efectuat sectiuni longitudinale, cu discuri diamantate, prin camera pulpara a fiecarui
dinte, in vederea analizarii caracteristicilor mecanice la nivelul smaltului si dentinei, la
diferite profunzimi.
Materialele dentare considerate au fost: compozit Premise (Keers Trimodal Composite
Technology, KerrHawe), GC Fuji IX (GC Corporation, Tokio, Japan), Kavitan Pro
(SpofaDental), Adhesor (Spofa Dental), rasina compozita Panavia F 2.0 (Kuraray Dental),
ceramica Empress
Finisarea s-a realizat n prima faz cu discuri de celuloid, de granulaii descresctoare (4
dimensiuni) din trusa Shofu. Apoi, cu un dispozitiv special s-a realizat o lustruire cu paste
cu granulaie din ce n ce mai fin, ultima fiind cu dimensiuni de 1.
44
Rezultate i discutii
Imagini AFM care prezint structura tridimensional a fibrelor de colagen
Inseria fibrilelor de colagen prin jonciunea amelo-dentinar
Imaginea AFM de nalt rezoluie a jonciunii amelo-dentinare prezentnd cristale de apatit
de la nivelul smalului adiacent, respectiv a celor de la nivelul dentinei adiacente
Aceeai imagine detaliu cu rezoluie mrit
MODULUL DE ELASTICITATE (E)

MATERIALUL CONSTANTA LUI POISSON
(GPA)
Smal 84.1 0.33
Dentina 16.7 0.31
Compozit Premise 21 0.24
Rin compozit Panavia 18.3 0.35
GIC Fuji IX 4 0.3
Kavitan 10 0.3
Ciment fosfat de zinc 22.4 0.35
Ceramic Empress 96 0.19
Au fost efectuate cate 5 masuratori pentru fiecare dintre structurile dentare: smalt,
dentina, cement la fiecare dinte recoltat.
Rezultatele masuratorilor au fost prelucrate statistic si s-au obtinut valori medii ale
modulului de elasticitate ale structurilor investigate.
Aceste valori au fost folosite in analiza prin elemente finite din capitolul urmator.
45
VII.2. STUDIU PRIN ELEMENTE FINITE A COMPORTAMENTULUI

BIOMECANIC A TREIMII CERVICALE
VII.2.1. Scop
n ncercarea de a nelege mai bine tensiunile existente n structurile odonto-parodontale n
timpul funcionalizrii acestora, s-au utilizat de-a lungul timpului diferite metode.
Unele nu permit dect investigarea stressului indus n suprafa modelele teoretice
matematice, sistemele fotoelastice, laser-holometria holografic; altele nu permit dect
observarea efectelor diferitelor solicitri - experimentele ex-vivo i in vitro.
Modelarea tridimensional i analiza prin element finit permit studiul unui numr nelimitat de
variante, create prin modificarea diverilor parametri, fiecare modificare ducnd la obinerea unui
nou model, lucru ce nu ar fi posibil n nici una din metodele amintite. n plus, avantajul major al
acestei metode este acela al posibilitii de vizualizare a tensiunilor aparute la nivelul intern al
structurilor.
Exist n literatura de specialitate studii multiple, n vivo sau n vitro, ce vin pe rnd s
confirme sau s infirme teorii considerate, la anumite momente, incontestabile. Evoluia acestor
teorii este indisolubil legat de evoluia materialelor dentare, de metodele moderne de
investigare i control, de experiena clinic ce, n final, vine s certifice sau s infirme valabilitatea
anumitor teze.
Cercetrile au la baz metode dintre cele mai simple sau dintre cele mai complexe, care
necesit resurse minime materiale sau, dimpotriv, dintre cele mai costisitoare.
Una dintre cele mai moderne metode este cea de analiz prin elemente finite.
Dezvoltarea tehnicii de calcul i creterea constant a puterii de procesare a calculatoarelor
personale a fcut ca implementarea acestora n cercetarea tiinific s fie un lucru comun,
fenomen pozitiv n ansamblul su, dar prezentnd i o serie de efecte secundare, cele mai multe
legate de amatorismul operatorilor ce pot altera n mod regretabil rezultatele cercetrii.
Modelarea tridimensional i analiza prin element finit permit studiul unui numr
nelimitat de variante, create prin modificarea diverilor parametri, fiecare modificare
ducnd la obinerea unui nou model.
Analiza evidentiaza:
tensiunile induse in peretii dintilor indemni si cu restaurari ocluzale de clasa I
Black, cu marcarea zonelor de initiere a leziunilor in cazul a diferite tipuri de
solicitari (aplicatie, orientare, intensitate).
comportamentul biomecanic al restaurarilor de la nivel ocluzal, in cazul a diferite
forme, profunzimi si materiale
VII.2.2. Material i metod

Analiza prin metoda elementului finit a fost dezvoltat iniial pentru estimarea structurilor
mecanice, n inginerie, pentru a reduce costurile legate de elaborarea unui produs. n paralel cu
creterea puterii de calcul a mainilor, a crescut i complexitatea metodelor de analiz, rezultatele
46
nclinnd s fie din ce n ce mai apropiate de realitate.

n ultima perioad, n stomatologie, i mai ales n acele discipline n care biomecanica
fundamenteaz conduita terapeutic, se observ o cretere a numrului de articole de
specialitate ce utilizeaz acest metod. Aceast tendin nu poate fi dect ludabil, n condiiile
n care cititorul posed o baz care s-i permit analiza critic a informaiilor prezentate.
Analiza prin model finit, cu toate c utilizeaz un numr foarte mare de ecuaii, se bazeaz pe
cteva principi relativ simple:
modelarea obiectului (transformarea n solid)
definirea parametrilor materialelor i ale contactelor
discretizarea modelului i stabilirea tipurilor de elemente (meshing)
aplicarea constrngerilor i ncrcrilor
definirea tipurilor contactelor
rezolvarea sistemelor de ecuaii
afiarea rezultatelor (cromatic sau alfanumeric)
Corectudinea rezultatelor analizei este condiionat de primele cinci etape ale procesului, iar
prima, i poate cea mai important etap, este reprezentat de modelare. Modelarea se poate
efectua n programul n care se va realiza analiza prin element finit sau n alte programe de
modelare 3D (Rhinoceros, AutoCAD, 3DStudioMax, Robot, Cathia etc.). Prin modelare trebuie s
se obin un obiect solid, plin, nu realizat din suprafee. Dac modelul nu a fost realizat n
programul de analiz FEA, va trebui exportat ntr-un format compatibil cu programul de analiz.
Odat realizat modelul, acesta trebuie discretizat, adic mprit n elemente geometrice
regulate (a cror dimensiune poate fi aleas) elemente care au acelai comportament ca ntregul,
dar prin geometria regulat impus de program devin uor de analizat. Stabilirea tipului de
elemente (tetraedrale, hexaedrale, etc.) este de multe ori arbitrar, deoarece structura polimorf
a structurilor anatomice necesit combinaii ale acestor elemente, lucru nepermis de ctre
software, n marea majoritate a cazurilor.
Cu ct modelul discretizat (mesh-ul rezultat) va avea mai multe elemente, cu att rezultatul
final va fi mai apropiat de realitate. Dezavantajul unui numr crescut de elemente este
reprezentat de numrul mare de ecuaii, i deci un timp crescut de prelucrare uneori exagerat de
mare. Simplificarea modelului reduce din sarcina mainii, dar, subsecvent reduce i din fidelitatea
analizei.
Programul are o baz de date n care sunt cuprinse o serie de materiale cu principalii
parametri. Atunci cnd materialele care intereseaz nu se regsesc n baza de date, utilizatorul
poate s le defineasc, cu constantele care servesc studiului. De obicei aceste constante de
material sunt de tipul: constanta lui Poisson, modulul de elasticitate, densitate, rezistena la
compresiune, rezistena la ntindere, temperaturi de topire etc. Unele studii nu necesit toate
caracteristicile de material ci doar 2 - 3 dintre ele, n funcie de tipul experimentului - solicitare
mecanic (reacie la ntindere, compresie, oc etc.), studiu termic etc.
Aplicarea constrngerilor i ncrcrilor este etapa n care se definesc solicitrile la care
trebuie s se stabileasc comportamentul obiectului investigat. Aplicarea constrngerilor i
ncrcrilor (nodal, elemental sau pe suprafa) se realizeaz de multe ori arbitrar, att n ceea ce
privete valoare, ct i sensul i tipul ncrcrii sau al suportului. lar o analiz ce va pleca de la
ncrcri i constrngeri aproximative, va produce rezultate aproximative. Cu toate c o serie de
47
pachete software permit o analiz preliminar pentru determinarea ncrcrilor aceast facilitate
nu este des utilizat.
Astfel, definirea contactelor, se dovedete a fi de multe ori a fi cea mai dificil operaiune,
ntruct tipurile de contacte pe care pachetele de analiz le pun la dispoziie sunt limitate la
cteva elemente generice, iar lipsa unor date concrete, experimentale, privitoare la contactele
existente ntre structurile sistemului stomatognat nu permite adaptarea programului la acest tip
de analiz. Aproximarea contactelor cu cele existente n inginerie poate fi o surs de eroare.
Dup ntroducerea tuturor datelor, urmeaz etapa de rezolvare a sistemelor de ecuaii
difereniale caracteristice procesului fizic interesat.
Afiarea rezultatelor obinute poate fi realizat cromatic, pe scal de culori sau alfanumeric,
dar interpretarea acestor date, se bazeaz pe cunoaterea intimitii fenomenelor matematice ale
analizei, a teoriilor de rezisten a materialelor (tensiuni von Mises, Mohr-Coulomb, etc.) care
fundamenteaz obinerea unor rezultate corecte i pertinente.
Scopul acestui studiu este de a evidenia comportamentul smalului de la nivelul jonciunii
amelo-dentinare n cazul a diferite tipuri de solicitri aplicate unor dini indemni, precum i n
cazul unor dini cu leziuni sau resturri.
Analiza face parte dintr-un studiu mai complex, aflat n desfurare n clinica noastr, ce i
propune s ofere posibilitatea de vizualizare tridimensional a solicitrilor i tensiunilor ce apar n
timpul funcionalizrii unor substructuri odonto-parodontale la nivelul coletului, n prezena sau
absena leziunilor sau restaurrilor, n sensul confirmrii sau infirmrii observaiilor clinice fcute
pn n prezent.
Noutatea i provocarea acestui studiu const n faptul c se efectueaz pe modele
tridimensionale, cu morfologie fidel realitii clinice, ncercare ce aduce cu sine avantaje, dar i
dezavantaje. Cu ct un model este mai complex, cu att probabilitatea apariiei erorilor este mai
mare. Provocarea const n a identifica aceste erori i a le elimina, pe ct posibil. Un alt
inconvenient ntmpinat pe parcursul studiului a fost acela al performanelor limitate ale
sistemului de calcul. Un model tridimensional de complexitatea celui presupus de o reproducere
exact a unei substrucuturi organice, cu ligamentul parodontal i restaurarea aferente, presupune
resurse de calcul considerabile. Este, n bun parte, motivul pentru care sunt puine cercetri de
acest gen.
Cele mai multe dintre cercetrile efectuate nu consider implantarea intraalveolar a dintelui,
neglijnd aspectele parodontale implicate.
Astfel, pentru succesul i reuita unei reproduceri ct mai fidele a fenomenelor biomecanice i
clinice, n analiza prin element finit trebuie s se in cont de urmtoarele criterii:
1. realizarea unor modelri tridimensionale n acord cu morfologia dinilor
a. preluarea unuor parametri morfologici specifici fiecrui dinte n parte
b. scanare 3D a substructurii odontale investigate
2. efectuarea analizei prin elemente finite n acord cu situaia clinic existent
3. transpunerea caracteristicilor i proprietilor biomecanice ale structurilor dentare n
analiza FEA
Analiza prin metoda elementului finit a fost dezvoltat iniial pentru estimarea structurilor
mecanice, n inginerie, pentru a reduce costurile legate de elaborarea unui produs. n paralel cu
creterea puterii de calcul a mainilor, a crescut i complexitatea metodelor de analiz, rezultatele
48
nclinnd s fie din ce n ce mai apropiate de realitate.

n ultima perioad, n stomatologie, i mai ales n acele discipline n care biomecanica
fundamenteaz conduita terapeutic, se observ o cretere a numrului de articole de
specialitate ce utilizeaz acest metod. Aceast tendin nu poate fi dect ludabil, n condiiile
n care cititorul posed o baz care s-i permit analiza critic a informaiilor prezentate.
Analiza prin model finit, cu toate c utilizeaz un numr foarte mare de ecuaii, se bazeaz pe
cteva principi relativ simple:
modelarea obiectului (transformarea n solid)
definirea parametrilor materialelor i ale contactelor
discretizarea modelului i stabilirea tipurilor de elemente (meshing)
aplicarea constrngerilor i ncrcrilor
definirea tipurilor contactelor
rezolvarea sistemelor de ecuaii
afiarea rezultatelor (cromatic sau alfanumeric)
Corectudinea rezultatelor analizei este condiionat de primele cinci etape ale procesului, iar
prima, i poate cea mai important etap, este reprezentat de modelare. Modelarea se poate
efectua n programul n care se va realiza analiza prin element finit sau n alte programe de
modelare 3D (Rhinoceros, AutoCAD, 3DStudioMax, Robot, Cathia etc.). Prin modelare trebuie s
se obin un obiect solid, plin, nu realizat din suprafee. Dac modelul nu a fost realizat n
programul de analiz FEA, va trebui exportat ntr-un format compatibil cu programul de analiz.
n studiul nostru, modelarea s-a fcut n Rhinoceros, Nurbs modeling for Windows, versiunea
3.0, pe o platform de calcul cu procesor Pentium IV, 3 GHz, 200 GB HDD, 1 GB RAM, sistem de
operare Windows XP.
Am realizat modelul tridimensional al unui premolar inferior, realizat respectnd reperele i
criteriile morfologice caracteristice acestui dinte. Modelul este constituit din smal, dentin
coronar i radicular, camer pulpar, inlay i materialul de fixare. Nu a mai fost modelat
cementul radicular din cauza influenei nesemnificative care ar fi avut-o pentru studiul nostru.
Grosimea smalului a respectat valorile medii raportate n literatura de specialitate, adic la
vrful cuspizilor V 1,3 mm, O 1,1 i pe feele laterale V 1,2mm, O 1,1 mm, M i D 1,0 mm.
Fig. 46. Modelarea 3D a premolarului cu inlay ocluzal (albastru) i cimentul de fixare (rou)
49
Inlay-ul realizat are o profunzime de 2 2,5 mm i o nclinare a pereilor laterali de 5, iar

grosimea filmului de ciment este de 0,1 mm.
Fig. 47. Modelul tridimensional al premolarului inferior cu restaurarea de tip inlay i materialul de fixare
Odat realizat modelul, acesta trebuie exportat ntr-un format caracteristic solidelor n
vederea analizei ulterioare.
Analiza solicitrii se realizeaz folosid metoda elementului finit, care este potrivit analizei
structurilor biologice de vreme ce ea permite o modelare mai uoar a unor domenii cu
diversitate de material i cu o geometrie complex. Platforma de analiz n element finit o
reprezint Cosmos DedignStar.
Intr-o prim etap, modelul este discretizat, adic mprit n elemente geometrice regulate
(a cror dimensiune poate fi aleas) elemente care au acelai comportament ca ntregul, dar prin
geometria regulat impus de program devin uor de analizat. Stabilirea tipului de elemente
(tetraedrale, hexaedrale, etc.) este de multe ori arbitrar, deoarece structura polimorf a
structurilor anatomice necesit combinaii ale acestor elemente, lucru nepermis de ctre
software, n marea majoritate a cazurilor.
Fig. 48. Mesh-area obiectului n Cosmos DesignStar, importat din Rhinoceros. n fereastr sunt specificate
mrimea elementului de mesh-are, numrul de noduri i numrul de elemente cu care s-a fcut
discretizarea
Cu ct modelul discretizat (mesh-ul rezultat) va avea mai multe elemente, cu att rezultatul
50
final va fi mai apropiat de realitate. Dezavantajul unui numr crescut de elemente este
reprezentat de numrul mare de ecuaii, i deci un timp crescut de prelucrare uneori exagerat de
mare. Simplificarea modelului reduce din sarcina mainii, dar, subsecvent reduce i din fidelitatea
analizei.
Modelul discretizat este format din 34364 noduri i 23922 elemente.
Fig. 49. Prile componente ale modelului, meshate
Programul are o baz de date n care sunt cuprinse o serie de materiale cu principalii
parametri. Atunci cnd materialele care intereseaz nu se regsesc n baza de date, utilizatorul
poate s le defineasc, cu constantele care servesc studiului. De obicei aceste constante de
material sunt de tipul: constanta lui Poisson, modulul de elasticitate, densitate, rezistena la
compresiune, rezistena la ntindere, temperaturi de topire etc. Unele studii nu necesit toate
caracteristicile de material ci doar 2 - 3 dintre ele, n funcie de tipul experimentului - solicitare
mecanic (reacie la ntindere, compresie, oc etc.), studiu termic etc.
Proprietile de material acceptate pentru structurile dentare sunt considerate astfel modul
de elasticitate i constanta lui Poisson:
Materialele folosite la analiz, cu parametrii caracteristici, sunt trecute ntr-o librrie de
materiale, de unde sunt accesate.
Valorile considerate pentru fiecare structur au fost:
MODULUL DE ELASTICITATE (E)

MATERIALUL CONSTANTA LUI POISSON
(GPA)
SMAL 84.1 0.33
DENTINA 16.7 0.31
CERAMIC EMPRESS 96 0.19
COMPOZIT 21 0.24
RIN COMPOZIT 18.3 0.35
GIC FUJI 4 0.3
CIMENT FOSFAT DE ZINC 22.4 0.35
Tabel nr. 3. Constantele de material considerate
Aplicarea constrngerilor i ncrcrilor este etapa n care se definesc solicitrile la care

trebuie s se stabileasc comportamentul obiectului investigat. Aplicarea constrngerilor i
ncrcrilor (nodal, elemental sau pe suprafa) se realizeaz de multe ori arbitrar, att n ceea ce
51
privete valoare, ct i sensul i tipul ncrcrii sau al suportului. lar o analiz ce va pleca de la
ncrcri i constrngeri aproximative, va produce rezultate aproximative. Cu toate c o serie de
pachete software permit o analiz preliminar pentru determinarea ncrcrilor aceast facilitate
nu este des utilizat.
Fig. 50. Alegerea materialelor pentru fiecare componenta a modelului
Pentru analiza procesului masticator se iau n considerare punctele de contact dintre dinii
antagoniti, respectiv punctele pe care se aplic solicitri mecanice funcionale. In considerarea
acestor puncte de contact se au n vedere premolari integri maxilari i mandibulari. Solicitrile
sunt unitare de vreme ce analiza linear permite mrirea gradului de stress n aceeai proporie cu
variaia solicitrii exterioare. Toate materialele sunt considerate izotrope cu relaii constitutive
lineare.
Definiia strict a termenului de ocluzie se refer la actul de nchidere i de a fi nchis. Totui,
se poate defini ocluzia drept un set de relaii dinamice i funcionale stabilite ntre suprafeele
ocluzale ale dinilor i celelalte structuri ale sistemului stomatognat.
Prin urmare subiectul ocluziei cuprinde toi factorii care determin, influeneaz sau rezult din
poziia mandibulei, funcia, parafuncia sau disfuncia sa i nu doar relaiile de intact interdentar. Pe
de alt parte n studiul ocluziei exist ntotdeauna divergene cu privire la ce trebuie considerat
normal sau ideal. In general, normalul poate fi interpretat ca obinuit, ceea ce reprezint o medie
sau implic absena afeciunii (bolii) n timp ce ideal presupune n conformitate cu un standard
predeterminat al relaiilor interdentare perfecte i armonice.
Pentru ocluzie funcional normal, cuspizii vestibulari ai dinilor inferiori i poteriori sunt n
contact complet cu morfolgia i limitele dinilor superiori antagoniti fr blocaje sau deplasri
laterale.
Datorit naturii contactului ocluzal, n cursul masticaiei se produc solicitri (fore) orizontale
i axiale. Aceast combinaie de fore determin deplasarea dinilor n orice direcie. Consistena
alimentelor influeneaz frecvena i gradul de ocntact. Alimentele moi sunt mai puin masticate
iar n fiecare ciclu masticator survin contacte dentare tot mai dese cu ct alimentul este mai dur.
Astfel, n cursul masticaiei crnii este de 1.75 mm i de 0.9 n cazul masticaiei unui morcov.
52
Unghiul de contact este influenat de morfologia ocluzal. La om, fora de masticaie este
evaluat la 500 N n regiunea molar i de 100 pn la 200 N n regiunea incizal. Solicitarea axial
maxim este de 70 150 N.
Nivel mare al solicitrii se descrie la bruxomani. Solicitarea ocluzal n bruxism poate atinge
valori de pn la 1000 N (Peters et al). Datorit naturii dinamice, solicitrile reale n cursul
masticaiei sunt dificil de evaluat (Anusavice). Datorit dispersiei acestor solicitri s-a luat n
considerare un model de solicitare unitar astfel nct s se poat realiza o analiz parametric
linear. Aceast unitate prezint componente orizontale (laterale) i verticale (axiale) aplicate la
nivelul punctului de contact.
Astfel, definirea contactelor, se dovedete a fi de multe ori a fi cea mai dificil operaiune,
ntruct tipurile de contacte pe care pachetele de analiz le pun la dispoziie sunt limitate la
cteva elemente generice, iar lipsa unor date concrete, experimentale, privitoare la contactele
existente ntre structurile sistemului stomatognat nu permite adaptarea programului la acest tip
de analiz. Aproximarea contactelor cu cele existente n inginerie poate fi o surs de eroare.
n cazul nostru, zonele fixe a fost considerat vrful rdcinii dentare, iar forele de aciune au
fost de 400N, cu punct de aplicaie n centrul restauraiei.
n studiul nostru am ales aceast valoare ca fiind cuprins ntre limita fiziologic superioar de
300N, la care modificrile parodontale sunt fiziologice i reversibile, n cazul aplicrii ei axiale i
cea de 500N, raportat de unii autori ca ntlnindu-se n bruxism.
VII.2.3. Rezultate i discuii

Dup ntroducerea tuturor datelor, urmeaz etapa de rezolvare a sistemelor de ecuaii
difereniale caracteristice procesului fizic interesat.
Fig. 51. Etapa de iterare i rezolvare a sistemului de ecuaii
Afiarea rezultatelor obinute poate fi realizat cromatic, pe scal de culori sau alfanumeric,
dar interpretarea acestor date, se bazeaz pe cunoaterea intimitii fenomenelor matematice ale
analizei, a teoriilor de rezisten a materialelor (tensiuni von Mises, Mohr-Coulomb, etc.) care
fundamenteaz obinerea unor rezultate corecte i pertinente.
n imaginile furnizate prin analiz, se constat zone de compresie n ariile de aplicaie a forei
53
i n cea de sprijin. De semenea, se observ zone de ntindere i compresie la nivelul coletului,

respectiv, vestibular i oral, ceea ce susine constatrile clinice conform crora astfel de
restaurri, dac nu sunt realizate corect, pot funciona ca pene pentru dinte, ducnd la fractura
cuspizilor.
Fig. 52. Transmiterea forelor la nivelul smalului se constat suprasolicitarea cuspidului lingual
Comportamentul biomecanic al complexului dinte-restauraie este consecin a aciunii

componentelor verticale i laterale a forei de aciune ocluzale.
Inlay-ul de compozit s-a comportat mai bine sub aspectul disiprii solicitrilor, asigurnd un
transfer al stresului mai bun i o rezisten la ntindere mai bun dect a ceramicii. De altfel, se
constat ca materialul compozit prezint o component de rezilien care favorizeaz transferul
stresului n dinte. Utilizarea sa, totui, poate fi contraindicat datorit duritii i rezilienei la
fractur sczute.
Fig. 53
Inlay-urile de ceramic transfer stresul n pereii dentinari i, n funcie de rigiditate, la stratul

de ciment de fixare.
Pentru cimenturile cu modul de elasticitate mare, inlay-ul nu a fost capabil s redistribuie
tensiunilr n mod corespunztor la pereii cavitii, pe cnd cele de compozit au reuit.
Astfel, se constat c restaurrile i cimenturile cu modul de elasticitate sczut absorb parial
54
deformrile sub presiune i limiteaz intensitatea stresului transmis la structurile dentare.
Fig. 54. Tensiuni pe seciuni prin model
De asemenea, se poate observa c inlayul ceramic concentreaz stresul n interiorul

materialului, dar inlay-ul compozit transfer stresul spre esuturile dentare. Astfel, tensiunile
interne crescute n inlayul ceramic se datoreaz unui modul Young crescut, mai mare dect pentru
compozit, n care se remarc o tensiune intern sczut.
Inlay compozit Inlay ceramic Inlay ceramic Inlay compozit Inlay Inlay ceramic
fixat cu ciment fixat cu ciment fixat cu fixat cu compozit fixat fixat cu
fosfat de zinc fosfat de zinc glassionomer glassionomer cu rin rin
compozit compozit
Panavia Panavia
Fig. 55Tensiuni von Mises
Inlay compozit Inlay ceramic Inlay ceramic Inlay compozit Inlay compozit Inlay ceramic
fixat cu ciment fixat cu fixat cu fixat cu fixat cu rin fixat cu rin
fosfat de zinc ciment fosfat glassionomer glassionomer compozit compozit
de zinc Panavia Panavia
Fig. 56
Se observ c prin creterea modulului de elasticitate a cimentului de la 4 GPa (GIC Fuji) la

22,4 GPa (ciment fosfat de zinc) valorile maxime ale stresului principal maxim i ale tensiunilor
von Mises scad gradual. Astfel, cel mai mic stres n dentin s-a observat la fixarea cu rin
compozit Panavia sau cu ciment fosfat de zinc.
55
Valorile stresului principal maxim i a tensiunilor von Mises n materialul de fixare cresc odat
cu creterea modulului de elasticitate a cimetului.
Dintre materialele de fixare folosite, glassionomerul Fuji i cimentul fosfat de zinc au o
adeziune sczut, dar Panavia este printre rinile de fixare cu capacitate bun de adeziune la
smal, dentin, compozit, ceramic, chiar metal.
Dintre proprietile cimeturilor, modulul de elasticitate este considerat ca fiind cel mai
important factor implicat n redistribuirea forelor de la nivelul resturaiilor.
Structurile dentare se comport mai bine atunci cnd i cimentul de fixare are un modul de
elasticitate asemntor cu al structurilor la care se fizeaz (dentin / smal), obinndu-se o
compatibilitate biomecanic optim.
Solicitrile induse de ciment difer cu modulul de elasticitate: cnd o restauraie este fixat cu
un ciment cu un modul de elasticitate mult mai mic dect al dentinei, atunci structurile dentare i
restauraia nu se pot deforma n acelai timp. Astfel, stresul maxim principal i tensiunile von
Mises n dentin sunt mai mari pentru c dentina suport o solicitare mai mare.
Cnd elasticitatea scade, adic modulul Young crete, capacitatea de rezisten la deformare
crete corespunztor. Cementul preia o parte din sarcina static, nct valorile stresului maxim
principal i tensiunile von Mises scad.
Cnd modulul de elaasticitate este apropiat de cel al dentinei, cementul i structurile dentare
au deformri similare, disipnd i repartiznd uniform stresul n structurile dentare, reducnd
zonele de ncrcare maxim.
Cnd cimentul depete 16,4GPa, rezistena la deformare este mai mare dect cea a dintelui,
ceea ce duce la o preluare a forei ocluzale, ducnd mai nti la fracturarea cimentului de fixare.
Rezultatele studiului susin teoria confirmata n diverse alte studii conform creia materialul
de fixare al inlay-urilor trebuie s fie asemntoare structurilor la care sunt fixate. Astfel,
specialitii aleg n locul cimenturilor foarte dure pe cele cu proprieti asemntoare dentinei
pentru a crea o unitate bio-funcional.
n ceea ce provete cimentul fosfat de zinc, n ciuda faptului c modulul de elasticitate este
relativ apropiat de cel al dentinei i aria de concentrare a stresului este mic, restaurrile fixate cu
acest tip de material cedeaz datorit i a modulului Young mai mare, totui, precum i fragilitii
i adeziunii sczute la dentin, smal, metal, ceramic sau compozit.
Deoarece forma i profunzimea restauraiei influeneaz mult valorile obinute, rezultatele
noastre nu pot fi comparate cu cele obinute prin alte studii din literatur realizate pe aceeai
tem. Totui studiul confirm importan rigiditii cimentului de fixare n capacitatea de a
redistribui stresurile la nivelul structurilor dentare.
Noutatea i provocarea acestui studiu const n faptul c se efectueaz pe modele
tridimensionale, cu morfologie fidel realitii clinice, ncercare ce aduce cu sine avantaje, dar i
dezavantaje. Cu ct un model este mai complex, cu att probabilitatea apariiei erorilor este mai
mare. Provocarea const n a identifica aceste erori i a le elimina, pe ct posibil. Un alt
inconvenient ntmpinat pe parcursul studiului a fost acela al performanelor limitate ale
sistemului de calcul. Un model tridimensional de complexitatea celui presupus de o reproducere
exact a unei substrucuturi organice, cu ligamentul parodontal i restaurarea aferente, presupune
resurse de calcul considerabile. Este, n bun parte, motivul pentru care sunt puine cercetri de
acest gen.
56
Utilizarea sistemelor numerice din biomecanic este relative nou primele studii publicate
datnd din anii 70. Domeniile n care au excelat aceste relaii dintre ingineri i specialitii n
tiinele medicale au fost ortopedia i stomatologia care au presupus o interfa ntre mecanica
solidelor i mecanica fluidelor. n prezent se acord o atenie deosebit utilizrii analizei prin
metoda elementului finit pentru a identifica soluii de interes problemelor actuale din
stomatologie. n acest sens se caut prin tehnicile numerice din biomecanic identificarea
parametrilor de modelare (solicitare, caracterizri tisulare).
VII.2.4. CONCLUZII
1. Modelarea tridimensional i analiza prin element finit permit studiul unui numr nelimitat de
variante, create prin modificarea diverilor parametri, fiecare modificare ducnd la obinerea
unui nou model.
2. Avantajul major al acestei metode este acela al posibilitii de vizualizare a tensiunilor aparute
la nivelul intern al structurilor.
3. Unul dintre factorii care fundamenteaz succesul terapiei prin inlay-uri este este materialul de
fixare a acestuia.
4. Comportamentul biomecanic cel mai bun l-a prezentat rina compozit Panavia.
5. Din punct de vedere biomecanic, cele mai slabe rezultate sunt prezentate de glassionomerul
Fuji.
6. Cu toate acestea, nu se recomand utilizarea cimenturilor pe baz de fosfat de zinc datorit
slabei adeziuni la substructurile interesate i rezistenei sczute la fractur.
7. Se recomand extinderea studiului pe situaii clinice care s aib n vedere diferite tipuri de
preparri i solicitri.
CONCLUZII
Analiza prin microscopie de forta atomica deschide un intreg univers in ceea ce priveste
proprietatilor structurilor dentare supuse tehnicilor de restaurare si a stratului hibrid, de
interfeta a materialului de restaurare cu structura dentara.
Imaginile AFM si analizele de micro- si nanoduritate pe structuri dentare obinute n
studiul nostru constituie o premiera la nivel national, cu impact deosebit asupra teoriilor
legate de structura a tesuturilor indemne si lezionale.
Avantajul major al analizei prin element finit este acela al posibilitii de vizualizare a
tensiunilor aparute la nivelul intern al structurilor.
Restaurarea leziunilor ocluzale a uurat stresul concentrat in peretii leziunilor carioase
ocluzale.
Severitatea concentrrii stresului in peretii cavitatii - laterali si pulpari - a fost guvernat
de forma i dimensiunea leziunii.
Obturatia este atenuator de stresuri, cu precadere in defectele profunde.
57
CAP. VIII. CONCLUZII FINALE
1. Programul PedoDent v1.1 este deosebit de ofertant in ceea ce priveste cantitatea si

modalitatile de gestiune a datelor. Se remarca introducerea urmatoarelor concepte
originale: redimensionarea a imaginilor radiologice, prelucrarea si interpretare a
imaginilor clinice, rularea interactiva a diferite scenarii si ipoteze de lucru.
1. Monitorizarea strii de sntate oral prin anchete populationale ramane instrumentul

fundamental in definirea si caracterizarea situatiei prezente si a tendintelor evolutive a
patologiei orale pe segmente de varsta diferite. Studiul nostru pune in evidenta
existenta unor entitati clinice bine conturate la etapele de varsta: 6 7 ani si 11 18
ani.
1. Una dintre metodele de profilaxie pulpara este coafajul indirect (Indirect Pulp
Treatment). Clasic, acesta se realizeaza cu hidroxid de calciu. Studiile actuale atesta
faptul ca succesul tratamentului leziunilor carioase profunde este conditionat de
inchiderea marginala etansa, rezultate similare celor cu Ca(OH)2 fiind obtinute si prin
folosirea rasinilor adezive.
1. Ultimul capitol al tezei a fost realizat prin coroborarea a doua metode de cercetare de
actualitate SPM si FEA. Prin prima metoda (SPM) s-au obtinut constante de material
necesare analizei prin elemente finite. Rezultatele obtinute evidentiaza
comportamentul biomecanic diferit al restaurarilor si substructurilor dentare, ceea ce
ofera un suport stiintific riguros observatiilor clinice.
58
BIBLIOGRAFIE SELECTIV
1. 2001 Technology Census. Dentalproducts.net.2003. Thomson Healthcare/Dental Products Report.

Accessed 12/17/2003.
2. American Dental Association (2001). 2000 survey of current issues in dentistry: dentists computer use.
Chicago, IL: ADA.
3. American Dental Association (2003a). ADA.org: dental informatics standards and technical reports.
[Online] http://www.ada.org/prof/resources/positions/standards/informatics.asp. Accessed
3/26/2004.
4. American Dental Association (2003b). ADA research agenda. [Online] http://www.ada.org/prof
/resources/positions/research.asp. Accessed 3/26/2004.
5. American Dental Associations Standards Committee on Dental Informatics (2003c). Information on the
Standards Committee for Dental Informatics. [Online] http://www.ada.org/prof
/resources/positions/standards/informatics.asp. Accessed 3/26/2004.
6. Anderson JG, Rainey MR, Eysenbach G (2003). The impact of CyberHealthcare on the physician-patient
relationship. J Med Syst 27:6784.
7. Anderson NH, Graesser CC: An information interaction analysis of attitude change in group discussion. J
Pers Soc Psychol :210-22, 1976.
8. ANSI (2001). ANSI/ADA Specification No. 1000: Standards Clinical Data Architecture for the Structure
and Content of an Electric Health Record (http://www.ada.org/prof/resources/
positions/standards/informatics.asp#1000).
9. ANSI/ADA Specification No. 1000 (2001). Standards for clinical data architecture for the structure and
content of an electric health record. Chicago, IL: ADA. Accessed 3/26/2004.
10. ANSI/ADA Specification No. 1001 (2002). Guidelines for the design of educational software. Chicago, IL:
ADA. Accessed 3/26/2004.
11. Blan Adriana, Psreanu Marinela: Elemente introductive n pedodonie, Editura Junimea, Iai, 2001
12. Baldry M, Cheal C, Fisher B, Gillett M, Huet V (1986). Giving patients their own records in general
practice: experience of patients and staff. Br Med J (Clin Res Ed) 292:596598.
13. Barach V, Schleyer TK (2002). Dental concepts in the unified medical language system. Quintessence Int
33:6974.
14. Baranie, J. T. and Ripa, L. W.: "The Use of Behavior Modification Techniques to Successfully Manage the
Child Dental Patient," JAm Dent Assoc, 94:329-334, 1977.
15. Bartling W (2003). Retrieval and classification of dental research articles. Proceedings of "Dental
Informatics and Dental Research: Making the Connection", Bethesda, MD, June12 and 13, 2003. Adv
Dent Res 17:115120.
16. Baur C (2000). Limiting factors on the transformative powers of e-mail in patient-physician
relationships: a critical analysis. Health Commun 12:239259.
17. Beckman HB, Markakis KM, Suchman AL, Frankel RM (1994). The doctor-patient relationship and
malpractice. Lessons from plaintiff depositions. Arch Intern Med 154:13651370.
18. Behrman R. E. , Kleigman R. M. , Arvin A. M: Nelson textbook of pediatrics, 15-th edition, W. B.
Saunders, Philadelphia, 1994
19. Bellack, A.S., Hersen, M. Behavior Modification, an Introductory Textbook. Baltimore: Williams and
59
Wilkins, 1977, pp 246-51.

20. Bratu Elisabeta, Schiller Eleonora: Practica pedodontic, Ed. Helicon, Timioara1995
21. Braude RM (1991). A descriptive analysis of National Library of Medicine-funded medical informatics
training programs and the career choices of their graduates. Med Decis Making 11(1):3337.
22. Brown SH (1999). No free lunch: institutional preparations for computer-based patient records. In:
Proceedings of the American Medical Informatics Association Annual Symposium. Lorenzi N, editor.
Philadelphia: Hanley & Belfus, pp. 486490.
23. Brusilovsky P (1996). Methods and techniques of adaptive hypermedia. User Modeling and User-
Adapted Interaction 6:87129.
24. Burlea M. : PEDIATRIE pentru studenii facultii de medicin stomatologic, Ed. Apollonia, Iai, 1999
25. Burlui V. , Morrau Ctlina: Gnatologie, Ed. Apollonia, Iai, 2000
26. Cagan, R. S.: "Mr. Motos Motivation Chart," J Clin Orthod, 8: 574-578, 1973.
27. Calhoun, K.S., Matherne, P. The effects of varying schedules of time-out on aggressive behavior of a
retarded girl. J Behav Ther and Exp Psychiatry 6:139-43, 1975.
28. Campbell, D.P., Adams, R.M., Ryabik, J.E. Group contingent time-out and behavior on a school bus.
Psychol Rep 34(3, Pat. 1):883-85, 1974.
29. Cecil, H.S., Coleman, T.L. Behavior patterns of the child patient. J Dent Child 33:50-53, 1966.
30. Chaitin E, Stiller R, Jacobs S, Hershl J, Grogen T, Weinberg J (2003). Physician-patient relationship in the
intensive care unit: erosion of the sacred trust? Crit Care Med 31:S367S372.
31. Cimino JJ (1998). Desiderata for controlled medical vocabularies in the twenty-first century. Methods
Inf Med 37:394403.
32. Clancy JM, Lindquist TJ, Palik JF, Johnson LA (2002). A comparison of student performance in a
simulation clinic and a traditional laboratory environment: three-year results. J Dent Educ 66:1331
1337.
33. Cocrl E. : Stomatologie pediatrc, Ed. Med. Univ. Iuliu Haiegeanu, Cluj, 2000.
34. Coiera E (2000). Information economics and the Internet. J Am Med Inform Assoc 7:215221.
35. Collen MF (1995). A history of medical informatics in the United States, 1950 to 1990. Bethesda, MD:
American Medical Informatics Association.
36. Columbia University (2000). Columbia University biomedical informatics. [Online]
http://www.dmi.columbia.edu/. Accessed 3/26/2004.
37. Corbett AT, Koedinger KR, Anderson JR (1997). Intelligent tutoring systems. In: Handbook of human-
computer interaction. Helander MG, Landauer TK, Prabhu PV, editors. Amsterdam: Elsevier Science BV.,
pp. 849874.
38. Davis, M.J., Rombom, H.M. Survey of the utilization of and rationale for hand-over-mouth (HOM) and
restraint in postdoctoral pedodontic education. Pediatr Dent 1:87-90, 1979.
39. Dental Technology Consultants (2003). Digital cameras: a difficult decision. Dental Technology
Newsletter. http://www.dtc4u.com/index.php?screen=articles&article_ID=91. Accessed September
2003.
40. Dev P, Montgomery K, Senger S, Heinrichs WL, Srivastava S, Waldron K (2002). Simulated medical
learning environments on the Internet. J Am Med Inform Assoc 9:437447.
41. Dick R, Steen E (1991). The computer-based patient record. 1st ed. Washington, DC: National Academy
Press.
42. DiMaggio P, Hargittai E, Neuman W, Robinson J (2001). Social implications of the Internet. Annu Rev
Sociol 27:307336. (http://www.webuse.umd.edu/handouts/publications /ARS2001.pdf. Accessed
September 2003.)
43. DiMatteo MR (1995). Patient adherence to pharmacotherapy: the importance of effective
communication. Formulary 30:596592, 605.
60
44. Dove B (1996). DICOM and dentistry: an introduction to the standard. [Online]
http://ddsdx.uthscsa.edu/DICOM.html. Accessed 3/26/2004.
45. Eijkman MAJ, Howvink B, DeWith C: Some aspects of patient education by dentists of mothers with
young children. Neth Dent J 85:6-33, 1978.
46. Eisner J (1999). The future of dental informatics. Eur J Dent Educ 3(Suppl 1):6169.
47. Elbourne D, Richardson M, Chalmers I, Waterhouse I, Holt E (1987). The Newbury Maternity Care
Study: a randomized controlled trial to assess a policy of women holding their own obstetric records. Br
J Obstet Gynaecol 94:612619.
48. England M. A. : Life before birth, Mosby-Wolf, London 1996
49. Erikson E. H. :Childhood and society, Norton1987
50. Erikson E. H. :Identity youth&crisis, London, Hogarth Press, 1979
51. Firu P. : Stomatologie infantil, Ed. Did i Pedagogic, Bucureti, 1983
52. Forehand, R., MacDonough, S. Response contingent time-out. Eur J Behav Anal Modif 1:117-18, 1975.
53. Fortier J. :Pedodonie, Ed. Masson, Paris, 1983
54. Francis V, Korsch BM, Morris MJ (1969). Gaps in doctor-patient communication. Patients response to
medical advice. N Engl J Med 280:535540.
55. Frankl, S.N., Shiere, F.R., Fogels, H.R. Should the parent remain with the child in the dental operatory? J
Dent Child 29:150-55, 1962.
56. Freeman, B., Somerset, T., Ritvo, E.R. Effect of duration of timeout in suppressing disruptive behavior of
a severely autistic child. Psychol Rep 38:124-26, 1976.
57. Freriks G (2000). Identification in healthcare. Is there a place for Unique Patient Identifiers? Is there a
place for the Master Patient Index? Stud Health Technol Inform 77:595599.
58. Friedman CP (1995). Wheres the science in medical informatics? J Am Med Inform Assoc 2:6567.
59. Friedman CP, Wyatt JC (1996). Evaluation methods in medical informatics. New York: Springer.
60. Friedman LA, Mackler JG, Hoggard GJ, French CJ: A comparison of perceived and actual dental needs of
a select group of children in Texas. Community Dent Oral Epidemiol 4:89- 93, 1976.
61. Grannis SJ, Overhage JM, McDonald CJ (2002). Analysis of identifier performance using a deterministic
linkage algorithm. Proc AMIA Symp :305309.
62. Greenfield S, Kaplan SH, Ware JE Jr, Yano EM, Frank HJ (1988). Patients participation in medical care:
effects on blood sugar control and quality of life in diabetes. J Gen Intern Med 3:448457.
63. Hayden WJ (1997). Dental health services research utilizing comprehensive clinical databases and
information technology. J Dent Educ 61:4755.
64. Heid DW, Chasteen J, Forrey AW (2002). The electronic oral health record. J Contemp Dent Pract
3(1):4354.
65. Hobbs, S.A., Forehand, R. The effects of differential release from time-out on childrens defiant
behavior. J Behav Ther and Exp Psychiatry 6:256-57, 1975.
66. Hollander S, Lanier D (2001). The physician-patient relationship in an electronic environment: a regional
snapshot. Bull Med Libr Assoc 89:397399.
67. Husted, J.R., Hall, P., Agin, W. The effectiveness of time-out in reducing maladaptive behavior of autistic
and retarded children. J Psychol 79:189-96, 1971.
68. Johnson LA, Cunningham MA, Finkelstein MW, Hand JS (1997). Geriatric patient simulations for dental
hygiene. J Dent Educ 61:667677.
69. Johnson LA, Wohlgemuth B, Cameron CA, Caughman F, Koertge T, Barna J, et al. (1998). Dental
Interactive Simulations Corporation (DISC): simulations for education, continuing education, and
assessment. J Dent Educ 62:919928.
70. Kaplan SH, Greenfield S, Ware JE Jr (1989). Assessing the effects of physician-patient interactions on the
outcomes of chronic disease. Med Care 27:S110S127.
61
71. Kerman JB, Trebbi GC: Attitude dynamics as hierarchical structure. Soc Psychol 89:199-202, 1973.
72. Koch G. , Poulsen S. : Pedodontics. A clinical approach. Munksgaard, Copenhagen, 2001
73. Kuster CG, Sullivan RE: The relation between parents body image of themselves and the oral health of
their child. Pediatr Dent 2:203-7, 1980.
74. Ledley RS (1968). Theoretical analysis of displacement and force distribution for the tissue-bearing
surface of dentures. J Dent Res 47:318322.
75. Lee H: The gingival index, the plaque index, and the retention index systems. J Periodontol 38:610-16,
1976.
76. Levitas, T. C.: "HOME--Hand-Over-Mouth Exercise," J Dent Child, 31:18-22, 1974.
77. Lipton JA (1992). Research frontiers. In: Dental informatics. 1st ed. Abbey LM, Zimmerman JL, editors.
New York, NY: Springer Verlag, pp. 259294.
78. Loretta Rubenstein, DDS Arthur P. Mourino - Time-out: an evaluation of a behavior management
technique Pediatric Dentistry-20:7, 1998 American Academy of Pediatric Dentistry 379
79. Mahler M. S. :On the first three subphases of the separation-individuation process, Int. J. Psychol. Anal.
1972, 53:33
80. Marquis MS, Davies AR, Ware JE Jr (1983). Patient satisfaction and change in medical care provider: a
longitudinal study. Med Care 21:821829.
81. Martin, R.B., Shaw, M.A., Taylor, P.P. The influence of prior surgical experience on the childs behavior
at the initial dental visit. J Dent Child 44:443-47, 1977.
82. Masys DR, Baker DB (1997). Patient-centered access to secure systems online (PCASSO): a secure
approach to clinical data access via the World Wide Web. The emergence of Internetable health care.
In: Systems That Really Work. Nashville, TN: Hanley & Belfus, Inc.
83. Maxim A. , Blan Adriana, Psreanu Marinela, Nic Mariana:Stomatologie comportamental
pediatric, Ed. Contact Internaional, Iai, 1999
84. Maxim A. , Psreanu M. , Blan A. Armencea B:
85. Maxim A. :Studiul fenomenelor de cretere i dezvoltare n anodoniile pariale ntinse, Teza de
doctorat, 1985, UMF Iai
86. Maxim A., Adriana Balan Marinela Pasareanu, Mariana Nica, Stomatologie comportamentala
pediatrica , edit. Contact, Iasi, 1998
87. Mc. Donalld A. , Avery D. :Dentistry for the child and adolescent, 7-th ed. , St. Louise, Toronto-London,
2000
88. McKinlay JB, Marceau LD (2002). The end of the golden age of doctoring. Int J Health Serv 32:379416.
89. Mejare I, Friis-Hasche E. , Holst A. : The child as a dental patient. Pedodontics-A clinical approach,
Munksgaard, 1997
90. Miller EA (2001). Telemedicine and doctor-patient communication: an analytical survey of the
literature. J Telemed Telecare 7:117.
91. Miller EA (2003). The technical and interpersonal aspects of telemedicine: effects on doctor-patient
communication. J Telemed Telecare 9:17.
92. Miller RD, Morrow B, Kaye M, Maier GJ (1987). Patient access to medical records in a forensic center: a
controlled study. Hosp Community Psychiatry 38:10811085.
93. Muller W. A. : Developmental biology, Springer NewYork-Edinburgh-Tokio, 1997
94. Murphy J, Chang H, Montgomery JE, Rogers WH, Safran DG (2001). The quality of physician-patient
relationships. Patients experiences 19961999. J Fam Pract 50:123129.
95. Mussen, P.H., Conger, J.J., Kagan, K. Child Development and Personality. New York: Harper and Row.
1974, pp 152-60, 389.
96. National Institute of Dental and Craniofacial Research (2003a). Dental, oral and craniofacial data
resource center. [Online] http://drc.nidcr.nih.gov. Accessed 3/26/2004.
62
97. National Institute of Dental and Craniofacial Research (2003b). NIDCR strategic plan. [Online]
http://www.nidcr.nih.gov/ about/strat-plan/. Accessed 12/16/2003b.
98. National Institutes of Health (2003). NIH Roadmap. [Online] http://nihroadmap.nih.gov/. Accessed
1/8/2004.
99. NIDCR (2003c). Practice based research network. [Online] http://www.nidcr.nih.gov/funding/
concept/practice_based_research_network.asp. Accessed 1/8/2004.
100. Parkin S. F. :Notes on pediatric dentistry, Ed. Wright, 1991
101. Penchansky R, Macnee C (1994). Initiation of medical malpractice suits: a conceptualization and test.
Med Care 32:813831.
102. Piaget J. : The construction of reality in the child. New York, Basic Books, 1954
103. Pinkham J. : Pediatric dentistry, Ed. Sounders, 1988.
104. Pinkham, J.R. Personality development: managing behavior of the cooperative preschool child. In:
Dental Care for the Preschool Child. (Edited by Johnsen, D. and Tingnoff, N.) pp 771-788. Dental Clinics
of North America, W.B. Saunders Co. Philadelphia, 1995.
105. Rasmussen P. , Hagg U. , Jensen B. L. : Somatic grouth and development. Pedodontics-A clinical
approach, Munksgaard, 1997
106. Rayant GA: Relationship between dental knowledge and tooth cleaning behavior. Community Dent Oral
Epidemiol 7:191- 94, 1979.
107. Rector AL (1999). Clinical terminology: why is it so hard? Methods Inf Med 38:239252.
108. Reents S (1999). Impacts of the Internet on the doctor-patient relationship.
http://www.cyberdialogue.com/pdfs/wp/wp-cch-1999-doctors.pdf. Accessed 4-3-2003.
109. Reichele, J., Brubakken, D., Tetreault, G. Eliminating perseverative speech by positive reinforcement
and time-out in a psychotic child. J Behav Ther and Exp Psychiatry 7:179-83, 1976.
110. Ripa, L.W., Barenie, J.T. Management of Dental Behavior in Children. Massachusetts: PSG Pub. Co.,
1979, p 2.
111. Ritschl, C., Mongrella, J., Presbie, R.J. Group time-out from rock and roll music and out-of-seat behavior
of handicapped children while riding a school bus. Psychol Rep 31:967-73, 1972.
112. Rosenberg H, Grad HA, Matear DW (2003). The effectiveness of computer-aided, self-instructional
programs in dental education: a systematic review of the literature. J Dent Educ 67:524532.
113. Rosenberg JM, Hoveland CI, McGuire WJ, Abelson RP, Brehm WJ: Attitude Organization and Change.
New Haven and London; Yale University Press, 1966 pp 1-14, 198-232.
114. Ross SE, Lin CT (2003). The effects of promoting patient access to medical records: a review. J Am Med
Inform Assoc 10:129138.
115. Roter D (2000). The enduring and evolving nature of the patient-physician relationship. Patient Educ
Couns 39:515.
116. Rub B. , Kisling E. :The influence of mental development on children acceptance of dental treatment,
Scand. J. Dent. Res. , 1973, 81:343-52
117. Rubenstein and Mourino - Time-out -- behavior modification: Pediatric Dentistry Copyright 1983 by
The American Academy of Pedodontics Vol. 5 No. 2
118. Safran DG, Kosinski M, Tarlov AR, Rogers WH, Taira DH, Lieberman N, et al. (1998a). The Primary Care
Assessment Survey: tests of data quality and measurement performance. Med Care 36:728739.
119. Safran DG, Taira DA, Rogers WH, Kosinski M, Ware JE, Tarlov AR (1998b). Linking primary care
performance to outcomes of care. J Fam Pract 47:213220.
120. Sands DZ (1999). Electronic patient-centered communication: managing risks, managing care. Am J
Managed Care 5:15691571.
121. Schleyer T, Spallek H (2001). Dental informatics: a cornerstone of dental practice. J Am Dent Assoc
132:605613.
63
122. Schleyer TK (2003a). Dental informatics: an emerging biomedical informatics discipline. J Dent Educ
67:1193200.
123. Schleyer TK (2003b). Integrating dental office technologythe next frontier. Dent Abstr 48:112113.
124. Schleyer TK, Corby P, Gregg AL (2003). A preliminary analysis of the dental informatics literature.
Proceedings of "Dental Informatics and Dental Research: Making the Connection", Bethesda, MD, June
12 and 13, 2003. Adv Dent Res 17:1620.
125. Schleyer TK, Johnson LA (2003). Evaluation of educational software. J Dent Educ 67:12211228.
126. Schleyer TK, Spallek H, Bartling WC, Corby P (2003). The technologically well-equipped dental office. J
Am Dent Assoc 134:3041.
127. Schleyer TL (2000). Nanodentistry. Fact or fiction? J Am Dent Assoc 131:15671568.
128. Sittig DF, Kirshner M, Maupom G (2003). Grand challenges in dental informatics. Proceedings of
"Dental Informatics and Dental Research: Making the Connection", Bethesda, MD, June 12 and 13,
2003. Adv Dent Res 17:2124.
129. Stevens DP, Stagg R, Mackay IR (1977). What happens when hospitalized patients see their own
records? Ann Intern Med 86:474477.
130. Svedin C. G. , Friis-Hasche E.:Mental development. Pedodontics-A clinical Approach, Munksgaard, 1997
131. Svetlik BL, Campbell YT, Barnet GC: A projective analysis of attitude questionnaires. Pers Psychol
15:397-404, 1962.
132. Tan HH: Effect of dental health care instruction and prophylaxis on knowledge, attitude, and behavior
in Dutch military personnel. Communtiy Dent Oral Epidemiol 7:252-58, 1971.
133. The Association of Pedodontic Diplomates: "Technique for Behavior Management -- A Survey," J Dent
Child, 39:368-372, 1972.
134. Tsai MC, Godin PJ, Melmon KL, Dev P, Wood WH, Hubbs PR, et al. (1998). Integrating information for
medical decision support and education: a model for other knowledge domains, Brighton, UK: Second
International and Interdisciplinary Workshop: Intelligent Information Integration, 13th Biennial
European Conference on Artificial Intelligence (ECAI-98).
135. University of Pittsburgh Center for Dental Informatics (2000). Dental informatics postgraduate
program. [Online] www.dental.pitt.edu/informatics/postgrad.html. Accessed 3/26/2004.
136. US Department of Health and Human Services (2003). National Health Information Infrastructure.
[Online] http://aspe.hhs.gov/sp/nhii/. Accessed 3/26/2004.
137. Veterans Health Administration (2003). My Healthe Vet. [Online] http://www.myhealthevet.va.gov/.
Washington, DC: Department of Veterans Affairs. Accessed 3/26/2004.
138. Welbury R. R: Pediatric Dentistry, Oxford University Press, 1997
139. White, L. W.: "Behavior Modification of Orthodontic Patients,"Rationale for management techniques
168 Adair Pediatric Dentistry 26:2, 2004
140. Wright G. Z. , Starkez P. E. , Gardner D. E. : Child management in dentistry, Ed. Wright 1997
141. Wright, G.Z. Behavior Management in Dentistry for Children. Philadelphia: W.B. Saunders, 1975, pp 6-
10, 80-83, 225-30.
142. Wright, G.Z., Alpern, G.D. Variables influencing childrens cooperative behavior at the first dental visit. J
Dent Child 38:124-28, 1971.
143. Wrzosek M, Warner G, Donoff RB, Howell TH, Karimbux N (2003). A survey of information technology
management at US dental schools. J Dent Educ 67:10951106.
144. Yang S, Needleman H, Niederman R (2001). A bibliometric analysis of the pediatric dental literature in
MEDLINE. Pediatr Dent 23:415418.
64

Rezumat Teza Cliveti PDF

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Rezumat Teza Cliveti PDF

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE GR. T.

INTRODUCERE. MOTIVAREA ALEGERII TEMEI

METODEI RESTAURATIVE ASUPRA DINTELUI TEMPORAR I PERMANENT TNR

CAP. IV. IMPLICAREA INFORMATICII N

IV.1. IMPACTUL INFORMATICII N ABORDAREA AFECIUNILOR

IV.1.1. Cercetarea informatic: trecut si prezent

efectuat. De asemenea, pe calculator, mpreun cu pacientul, se pot face programrile edinelor

Fig. 1. Programe de evidena pacienilor

Fig. 3. Sonda parodontal computerizat Fig. 4. Radioviziograful

Imagistica a devenit un element determinant al bilanului preoperator n implantologia oral.

Fig. 5. Programul SimPlant

O alt aplicaie a computerului n stomatologie oconstituie T-Scan-ul.

Principiul constructiv se bazeaz pe nregistrarea contactelor ocluzale ntr-un senzor al crui

Fig. 7. Aplicaii ale analizei prin elemente finite

Fig. 8. Simulare: culoarea restauraiei protetice

Un sistem revoluionar n terapia protetic l reprezint sistemul CAD/CAM.

Fig. 9. Sistemul Cerec

instrumentele de viitor ale practicii medicale de nalt performan.

Fig. 10. Sistemul PLANMECA

IV.1.2. Rolul tehnologiei informaionale i cercetrii asupra

Comunicarea stomatologica si tehnologia informationala

IV.1.3. MARI PROVOCARI IN INFORMATICA DENTARA

care combina tehnicile computerizate, tehnicile laser si sistemele de management in cabinet.

IV.2. APLICAIE COMPUTERIZAT PRIVIND MANAGEMENTUL

IV.2.1. Material i metod

1. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document medical

2. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document medico-legal

3. Foaia de Observatie Clinica Pedodontic document etic

In toate relatiile profesionale medic-pacient, prima preocupare a medicului trebuie sa fie

Fig. 11. Foaia de observaie (FOCP)

Fig. 12. Foaia de observaie (FOCP)

Elaborarea unui program de management a activitii n Clinica de

IV.2.2. Rezultate i discuii

Fig. 13. Fereastra de ntmpinare a aplicaiei computerizate

Funciile de administrare i gestionare a pacienilor i cabinetului se regsesc n majoritatea

Fig. 14. Modulul de administrare a cabinetului

Modulul de administrare a cabinetului ncearc s acopere toate aspectele vizate de aceast

Fig. 15. Modulul de gestionare a pacienilor

fotografii de fa efectuate acestor pacieni.

Fig. 16. Modulul cu fiele de observaie ale pacienilor

Modulul cu fiele de observaie clinic a pacienilor permite nregistrarea datelor personale

Fig. 17. Modulul de optimizare a radiografiilor

Redimensionarea trebuie s se fac n cele dou coordonate spaiale surprinse de radiografia

Fig. 18. Situaia clinic iniial Fig. 19. Radiografia iniial

Fig. 22. Comparaia ntre

O alt component a acestui modul de optimizare a radiografiilor este cel de redimensionare

V. EPIDEMIOLOGIA AFECIUNILOR ODONTALE

V.1. ASPECTE EPIDEMIOLOGICE ACTUALE

V.2. STUDII STATISTICE ASUPRA AFECIUNILOR ODONTALE LA

V.2.1. Scop i obiective

Implementarea sistemelor de evaluare OMS i a standardului de procesare a datelor

V.2.2. Material i metod

Fig. 23. Dosarul de investigare ce a constituit punctul de plecare al studiului statistic

Plecnd de la aceste considerente i de la caracterul integrativ sistemic la nivelul ntregului

Etapa 1. Proiectarea bazei de date i colectarea datelor

Etapa 2. Prelucrarea statistic general a datelor

Etapa 3. Realizarea centralizrilor n baza de date

V.2.3. Rezultate i discuii

prin acest amplu studiu.

INTERVAL INTERVAL INTERVAL

Tabel nr. 1. Repartiia pe grupe de vrst

intervale de 5 ani intervale de 10 ani intervale de 20 de ani

Fig. 25. Repartiia pe grupe i intervale de vrst