ORGANELE LIMFOIDE

Organele limfoide sunt formate

din esut limfoid.

Dup anumite caractere morfo-

funcionale se mpart n:
organe limfoide centrale
timusul
compartimentul nemieloid
al mduvei hematogene
o parte a esutului
limfoepitelial din mucoasa
respiratorie i digestiv.

organe limfoide periferice

Limfoganglionul
Splina
 Organele limfoide periferice
Locul unde ly B i T iau contact cu antigenii (maturare antigen
dependent)

Limfocitele (B sau T) prin transformare blastic ( dup ce au ntlnit

un antigen) limfoblaste, care se divid i produc:

limfocitele cu memorie (B sau T) rmn n snge i produc un

rspuns imun foarte rapid i foarte eficace
la o nou expunere la acelai antigen.

limfocite efectoare sau reglatoare

- B efectoare plasmocite - secret anticorpi
- T efectoare - secret limfochine:
limfocite T citotoxice ( CD8)
limfocite T helper (CD4)
 Limfoganglionul
Organ limfoid
periferic

Localizare: de-a
lungul vaselor
limfatice

Rol: filtrarea limfei

Aspect reniform
Histologic: organ parenchimatos format din:
capsul
strom
parenchim.

Capsula - esut conjunctiv fibrilar

fibre colagene i elastice
celule: fibroblaste
vase sanguine, nervi

Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare scurte,

care mpart parenchimul in compartimente incomplete
 Stroma
- esut reticular
- n ochiurile reelei exist:
- sinusurile limfatice prin care circul limfa limfatice eferente
- macrofage
- alte celule prezentatoare de antigen
cel. dendritice (DC-c) ly T (localizate mai ales in zone T dep)
- cel foliculare dendritice FDC c in centrii germinativi printre ly B)
 Cel dendritice Cel foliculare dendritice
Prezinta atg ly T Leaga complexul ly B-atg si
retin atg la suprafata
CMH II prelungirilor
Stroma limfoganglionului
esutul reticular
Stroma fibre de reticulin AgNO3
Stroma celule reticulare - HE
Stroma vizibila la nivelul medularei
Stroma
Sinusurile limfatice
- n ochiurile esutului
reticular
- locul unde are loc filtrarea
limfei

- Perete :
- continuu vin n contact
cu es. conj al capsulei, al
septelor

- discontinuu- vin n
contact cu es. limfoid i
permit trecerea limfocitelor

- peretele este dublat de

macrofage- ce inconjura sinusurile
 Limfaticele aferente) aduc atg circulanti si
Sinusuri limfatice 10% din totalul ly din limfoganglion

1. Sinus marginal (in care

se deschid limfaticele
aferente)

2. Sinusurile corticale
(nguste)

3. Sinusurile medulare
(largi, sinuoase)

limfatice eferente
Sinusul marginal
 Sinusul marginal este bogat in Mf foarte active;
Prelungirile citoplasmatice ale Mf repauzeaz pe fibrele de reticulin
care traverseaza sinusul ncetinirea curentului limfatic si
monitorizarea continutului limfei
Sinusuri corticale
Sinusurile medulare
 Parenchimul
Corticala
Corticala superficial
Corticala profund (paracorticala)

Medulara
 Corticala superficial - zona B dependent
Alctuita din:
foliculi limfoizi (ly B): primari, secundari

esut interfolicular ( ly T) - prelungire a corticalei profunde

Foliculii limfoizi
Foliculii primari aglomerare de limfocite B mici, nestimulate atg

Foliculii secundari au luat contact cu antigenul

Foliculi limfoizi primari
Folicul secundar

Coroana
limfocitar

Centru clar
germinativ
 Folicul secundar
Centru germinativ
- Mrimea centrului clar exprim intensitatea rspunsului imunologic
 Paracorticala (corticala profund)
= esut limfoid dens difuz
- cu ly T (care se prelungete la nivelul corticalei superficiale cu esut
interfolicular) - zona T dependent

- cel. prezentatoare de atg

- macrofage

- venule postcapilare locul unde limfocitele ies din sange n

parenchimul limfoganglionului 90%
Venule postcapilare
locul unde are loc
recirculaia limfocitelor
- ly B corticala
superficial
- ly T paracorticala

- perete discontinuu (traversat

de limfocite prin diapedeza)

- endoteliul alctuit din

celule cubice sau
cilindrice (receptori specifici
pentru R de pe suprafaa ly )
Majoritatea ly vor intra in
sinusurile limfatice si apoi vor
parasi limfoganglionul prin
limfaticele eferente
MEDULARA
- cordoane celulare
ly B memorie
plasmocite
rare ly T (moduleaz
formarea atc)
macrofage

- sinusurile limfatice
medulare

- septe conjunctivo-vasculare

Aspect lacunar se
vizualizeaz cel reticulare din
stroma de susinere
Medulara limfoganglionului
Macrofage si plasmocite din medulara limfoganglionului
Distributia macrofagelor in ganglionul limfatic
- majoritatea localizate in paracortex si medulara
 Circulatia limfocitelor in ganglionul limfatic
Vascularizaia limfoganglionului
Limfoganglion
 FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI

1. Filtru pentru limfa

FIG: Metastaze ganglionare

ntr-un cancer de colon
FUNCTIILE LIMFOGANGLIONULUI

2.Rol imunitar:
imunitatea umoral (de tip imediat)
formarea i creterea centrilor clari germinativi-

imunitatea celular : hipertrofia si hiperplazia zonei

paracorticale;

3.Recirculatia limfocitelor-
- limfa aferent e mai srac n celule dect cea eferent
 Corelaii clinice
Limfoame
Limfoame cu cel B
 SPLINA
Organ limfoid periferic
Localizare: pe calea vaselor sanguine
Rol:
Filtrarea sngelui
Distrugerea eritrocitelor degenerate
Rezervor de sange
Procesele imune

Histologic:
organ parenchimatos
capsul
strom
parenchim
 Capsula fibre colagene, elastice
- cel. conjunctive miofibroblaste
- rare fibre musculare netede
- vase
- acoperit de mezoteliu
 Din capsula se desprind travee conjunctivo-vasculare sinuoase care
mpart parenchimul in compartimente de form piramidal, cu varful
spre hil i baza spre capsul

Pe preparatele histologice- traveele

sunt prinse fragmentat

Nu se realizeaz o compartimentare
complet n lobuli
Stroma : - tesut conjunctiv reticular de susinere
(fibre de reticulina i celule reticulare)
- Mf
- celule prezentatoare de antigen spec. cel
dendritice
 Parenchimul
Pulpa alba
- formata din tesut Pulpa alba
limfoid dens
- se organizeaz in jurul
arterelor
Rol: procesele imune

Pulpa rosie
tesut reticular lax,
lacunar,
se organizeaza in jurul
sinusurilor venoase.
Rol: filtreaz sngele
Pulpa rosie
Zona marginala
Splina col. HE

Pulpa alba

Pulpa rosie
 Vascularizatia splinei
n hil: a splenic
a trabeculare (traveele conjunctive)
ptrund n parenchim : a goale sau pulpare ( fr adventiie)
a centrale (se nconjur de esut limfoid- n pulpa alb PA)
mici capilare (ce dau ramuri pentru . limf. din jur sinusuri venoase
marginale)
a. penicilate ( n pulpa roie PR)
capilare postarteriale (nconjurate de macrofage)
se deschid n sinusoidele venoase din PR =circulaia

nchis
se deschid n interstiiul dintre sinusoidele venoase=circulaia
deschis (predomina la om)
 Sinusurile venoase splenice - se ramific, se anastomozeaz
Venule Venele pulpei Vene trabeculare Vena splenic

sinusuri venoase
marginale
sinusoidele venoase
 Structura pulpei albe
formata din tesut limfoid dens
- se organizeaz in jurul arterelor
Rol: procesele imune

arter central

esut limfoid =
teaca limfoid periarterial
(PALS)- ly T (in special CD4,
putine CD8)

Periferie - Ly B
 La contactul cu atg, ly B se transform blastic folicul secundar
cu centrul germinativ pol clar : limfoblaste spre PR
- pol ntunecat : plasmocite, ly B memorie
spre a central
Arteriola va ocupa o poziie excentric

Structura alctuit din

artera excentrica+
teaca limfoida +
foliculul secundar
= corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)

n PA
Limfocitele T in tecile periarteriale(PALS);
Limfocitele B - in nodulii limfoizi
in zona marginal
(ntre PA i PR)
Corpuscul splenic Malpighi
(folicul splenic)
Parenchimul splinei
 Pulpa roie -75% - sinusuri venoase
(~ burete, spongiu) - cordoanele celulare Billroth
Rol: filtreaz singele
 Sinusuri venoase splenice
Primesc sangele din arterele penicilate/ capilarele postarteriale
lumen larg, neregulat, anastomozate
-un perete discontinuu
- m. bazala discontinu
endoteliu discontinuu - spatii care faciliteaza schimbul dintre
sinusoide si tesutul din jur;

cel endoteliale
- alungite (n axul lung al vasului)
- sunt nvelite de fibre de reticulin dispuse concentric, care se
continu cu fibrele de reticulin din strom

Sinusurile venoase splenice - Venule Venele pulpei Vene

trabeculare Vena splenic
Cordoanele celulare splenice
Billroth (interstiiu)

- reea de fibre de reticulin i

cel reticulare

- n ochiurile reelei :
hematii, leucocite, limfocite,
monocite, plasmocite,
macrofage - fagociteaza resturile
eritrocitelor imbatranite
- fagociteaza antigenii
circulanti

In conditii patologice (leucemii), pot apare megakariocite, eritroblaste -

 Pulpa roie
Circulaia deschis favorizeaz funcia de filtrare a sangelui
 Intre pulpa alba si
cea rosie zona
marginala

Rol in activitatea
imunologica a
splinei, in lansarea
raspunsului imun

sinusuri venoase
marginale,
concentrice cu
perete discontinuu
limfocite,
plasmocite,
numeroase Mf
celule dendritice
(APC)
 Rol
Contactul dintre cel
imunocompetente si antigeni

recirculaia limfocitelor

Este regiunea in care limfocitele T si B

intra in splina, inainte de a fi segregate
spre localizarile lor specifice in organ;

Lf T intra in tecile limfoide periarteriale

(raman citeva ore),
Lf B intra in noduli (stau o lunga perioada
de timp)
 Functiile splinei
1. Formarea ly - limfocitele se formeaza in pulpa alba
a. centrala pulpa rosie circulatie

2. Distrugere de hematii - prin intermediul Mf;

3. Stocare de elemente sanguine rezervor de snge (datorit
structurii spongioase)
- placute sanguine;
- la fat rezervor de hematii;
- monocitele sunt sechestrate in pulpa alba,
zona marginala si pulpa rosie
- n general, celulele sanguine sunt concentrate in
pulpa rosie si pot fi apoi relansate in circulatie;

4 Functia de aparare (filtreaz sangele) prin Mf splenice care sunt

cele mai active in fagocitarea de bacterii, virusuri,
particule inerte;
Organe limfoide
Organe limfoide