Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
CAIET DE PRACTIC
Programul de studiu:
Asisten Medical
Realizat:
ef lucrri.dr.Ctlin Miarc
Student:
Coordonator de stagiu:
TITLU
CUPRINS
INTRODUCERE
2
3
1. ASEPSIA I ANTISEPSIA
1. Definiii: asepsia si antisepsia fac parte din metodele prin care se realizeaza
dezinfectia. Ambele metode se folosesc simultan si se completeaza reciproc.
I. Asepsia (a = fara, sepsis = putrefactie) - ansamblul de masuri prin care este impiedicat
contactul dintre germeni si plaga operatorie. Este o masura profilactica.
Louis Pasteur (18221895) este considerat parintele asepsiei moderne, alti savanti al
cror nume se leaga de acest domeniu fiind rusul Elie Metchnikoff (1845 - 1916) si
romnul Victor Babes (1854 - 1926).
2. Obiective.
4
denaturarea proteica. Sensibilitatea la cldur este direct proportionala cu continutul in
apa al celulei - microorganismele cu continut scazut in apa sunt mai rezistente la cldur,
formele sporulate fiind mai rezistente ca cele vegetative.
B. Sterilizarea prin aer cald se realizeaza cu ajutorul pupinelului, la temp. de 160 - 180
C si este alcatuit din:
- carcasa - cutie paralipipedica, cu pereti dubli, intre care exista un spatiu
prin care circula aerul cald; peretele exterior este termoizolant,cel interior
este perforat si permite comunicarea dintre interiorul pupinelului si spatiul
dintre pereti; interiorul carcasei este prevazut cu rafturi
- sistem de ventilatie - ventilator ce uniformizeaza temperatura aerului,
favorizand circulatia continua
- sistem de masura temperatura- termometru cuplat la un termocuplu ce
regleaza temperatura in pupinel
- sursa de caldura- rezistenta electrica
- sistem de reglare si control - buton de reglare a temperaturii si a duratei de
sterilizare
Se pot steriliza instrumente metalice, obiecte din sticla, ceramica, unele
pulberi
Sterilizarea cu vapori de apa sub presiune - cea mai utilizata pentru materialele
si instrumentele chirurgicale, prin autoclavare. Metoda are la baza cresterea
temperaturii de fierbere a apei odata cu cresterea presiunii - 1 atm. - 120C, 2 atm.
- 136C, 3 atm. - 144 C ( la 120 C sunt distrusi toti germenii. inclusiv formele
sporulate).
Se realizeaza prin intermediul autoclavului:
5
- un cazan cu pereti dubli, ce comunica intre ei prin orificii situate in
partea superioara; spatiul dintre pereti comunica cu exteriorul prin
intermediul unor robinete; capacul este strabatut de orificii la care sunt
adaptate un manometru, un robinet pentru reglarea presiunii si o supapa
de siguranta
- sursa de caldura este reprezentata de aburul ce provine de la uzina
spitalului sau de la un cazan propriu al instalatiei, electric sau pe baza de
gaze
- robinete de admisie abur in autoclav, evacuare condens, evacuare abur,
uscare; se lucreaza la presiuni de 2-2,5 atm.
- autoclavele moderne sunt computerizate, dotate cu pompa de vid
Se pot steriliza : materialul moale, seringi, tuburi de dren, instrumentar chirurgical
3. Raze ultraviolete - sursa de emisie este reprezentata de lampi cu mercur sau cadmiu.
- actioneaza direct asupra microorganismelor, determinand coagularea
proteinelor citoplasmatice, cu efect inclusiv pe virusi si germeni
anaerobi
- raza de actiune 1,5-2 m., durata de eficienta este de 30-40 min.
- sterilizeaza aerul din salile de pansamente, operatie, diverse suprafete
6
- actiune bactericida puternica pe toate microorganismele, vegetante sau
sporulate
- sunt folosite etuve speciale, la 40 C, 4 ore, la 1-1,5 atm
- se sterilizeaza instrumente chirurgicale metalice sau din plastic, tuburi,
catetere, ace, materiale de sutura
7
2. Alcool 70%: nu se aplica direct pe plaga sau pe zone fara strat cornos deoarece
produce deshidratare si denaturare celulara (coagulare a proteinelor); nu ac-
tioneaza asupra formelor sporulate si a bacilului Koch;
Folosit n afectiuni inflamator-infectioase, n aplicatii scurte (5-10 minute), pentru
efectul revulsiv (priessnitz alcoolizat);
3. Substante pe baza de clor: hipoclorit de sodiu, cloramine (actiune pe bacteriile
Gram + / Gram - si pe bacilul Koch;
Solutia folosita pentru dezinfectia plagilor si mucoaselor se obtine prin dizolvarea
comprimatelor de cloramina B de 500 mg ntr-un litru de apa;
Solutiile folosite pentru dezinfectia obiectelor sanitare ce vin n contact cu
produse organice au concentratii mai mari.
Clorhexidina (compus organic al clorului n solutie de alcool izopropilic), fara
actiune asupra germenilor sporulati si a micobacteriilor
4. Substante care degaja oxigen:
Apa oxigenata (solutie apoasa ce contine 3% peroxid de oxigen [H2O2] folosita pentru
antisepsia plagilor si a mucoaselor. Pe lnga efectul antiseptic, n primul rnd ndreptat
mpotriva germenilor anaerobi, prezinta o tripla actiune:
- mecanica de ndepartare a resturilor tisulare sau corpilor straini din zonele
profunde sau fundurile de sac ale plagilor delabrante prin efectul de spumare
efervescent al reactiei exoterme de eliberare a oxigenului,
- hemostatica pe vasele mici
- citofilactica favorizare a proliferarii si migrarii celulare cu aparitie a tesutului
de granulatie;
- efect antiseptic, ndreptat in principal mpotriva germenilor anaerobi
Permanganat de potasiu (KMnO4 ) se prezinta sub forma de cristale de culoare violet
si se foloseste sub forma de solutie 0.1-0.5% pentru dezinfectia mucoasei vaginala,
vezicala sau bucala, ca si a plagilor infectate cu anaerobi
5. Acizi si baze: acid boric - n chirurgia generala este folosit ca pulbere formata din
cristale albe pentru antisepsia plagilor, fiind activ si pe piocianic; n plus, actioneaza
asupra sfacelurilor, tesuturilor necrozate si crustelor, pe care le macereaza, facilitnd
astfel eliminarea lor si dezvoltarea tesutului de granulatie prin care se realizeaza
vindecarea plagilor;
6. Derivati ai metalelor grele (mercur, argint): fenosept (borat fenilmercuric n
solutie apoasa 2%o), rar folosit pentru dezinfectia minilor, a plagilor si a instru-
mentarului), nitrat de argint - cristale folosite la cauterizarea de tesuturi
aberante, solutie folosita pentru instilatii vezicale n urologie
7. Detergenti: anionici (folositi la spalarea lenjeriei), cationici (actiune bactericida,
fungicida si virucida).
Cel mai folosit n chirurgie este bromocetul - solutie hidroalcoolica de bromura de
cetilpiridinium utilizata pentru aseptizarea unor plagi, arsuri si a tegumentelor, ca si
pentru dezinfectarea instrumentarului, lenjeriei, veselei, ncaperilor
8. Alte substante: formol (solutie de formaldehida 40%), ntrebuintata ca dezinfec-
tant si conservant al tesuturilor; este bactericid si sporicid extrem de puternic,
iritant nsa pentru ochi si caile respiratorii; utilizat in trecut in spitale pentru
dezinfectia periodica a ncaperilor, fenol, acid fenic, violet de gentiana (colorant
derivat de trifenilmetan folosit ca antihelmintic n oxiuriaza si ca topic bactericid
8
si antifungic n dermatologie), rivanol (lactat de etoxi-diaminoacridina, cu
eficacitate antiseptica ndoielnica)
TEST
9
2. INJECTIILE
Tehnica
a) Materiale necesare:
Pentru efectuare unei injecii avem nevoie de:
sering
ace sau branule
substana injectabil
antiseptice, tampon, leucoplast
- Seringa se folosesc seringile din material plastic, de unic folosin, sau din
sticl. Este alctuit din:
corpul de pomp cilindric, are marcate pe el gradaii -
capacitate de 1, 2, 5, 10, 20 ml.
piston este clindric, etan.
Orice sering trebuie s fie - etan, gradat corespunztor scopului pentru care
este folosit, steril
10
- Substanele injectabile sunt livrate n fiole, flacoane, pungi, n stare lichid sau
sub form de pulberi (insotite de solvent), coninutul fiind steril. Obligatoriu
trebuie specificate: denumirea substanei, cantitatea, concentraia, calea de
administrare, data fabricaiei i valabilitatea.
c) Pregtirea seringii:
montarea seringii (cele de unic folosin sunt montate) i adaptarea
acului
ncrcarea seringii se face respectnd regulile se asepsie i antisepsie.
- Se ia fiola i se golete lichidul din gtul acesteia
11
- Se dezinfecteaz cu alcool i se taie cu o pil special,
sau se rupe catul fiolei
- Se introduce acul n fiol i se aspir cu grij
coninutul
- Se evacueaz aerul din sering
- Se schimb acul seringii.
1. Injecia intradermic
Scop:
diagnostic se injecteaz diverse antigene sau alergeni care in contact cu
anticorpii din organism produc o reacie eritemopapuloasa la locul injectarii
(intradermoreactie)
terapeutic n desensibilizri
Zona de elecie faa anterioar a antebraului
Tehnic
se folosete seringa de 1 ml, ace mici, subiri, cu bizou scurt.
dezinfecia zonei respective
se introduce vrful acului paralel cu suprafaa pielii, strict intradermic i se
injecteaz 0,1 0,3 ml. La locul injectrii apare o mic papul, iar pielea ia
aspectul de coaj de portocal.
12
faa anterioar a coapsei
Tehnic
se dezinfecteaz tegumentul
acul ataat la sering se introduce profund n masa muscular printr-o micare
brusc
se aspir puin cu seringa (pentru a verifica dac nu s-a ptruns ntr-un vas)
se injecteaz lent substana
f. Incidente, accidente:
- neparea unui vas sanguin apare snge n sering la aspiraie. Se retrage puin acul.
- neparea unui nerv apare durere vie, intens, ce iradiaz de-a lungul nervului. Se
retrage acul.
- Hematomul postinjecional
- Ruperea acului
- Flegmonul postinjecional datorit unor defecte de asepsie sau injectrii unor
substane necrozante
- Tromboflebita iritaia lumenului venos de substan injectat intravenos
- Embolia prin injectarea de aer sau substane uleioase.
13
TEST
14
3. CATETERISMUL VENOS
15
Cea mai facil modalitate de acces intravenos este puncia venoas, urmat sau nu de
cateterism venos.
Se utilizeaz: - ace de oel tip Luer
- canule scurte din teflon
- truse catetere
- trusa de perfuzie
Materiale necesare
- soluie antiseptic, ac, a pentru fixarea cateterului
- tampoane
- mnui sterile
- ac puncie din oel sau teflon cu mandren
- cateter de circa 50 cm
- trus de perfuzie, substane perfuzabile
Tehnic
- se aplic garoul n treimea inferioar a braului
- degresarea i dezinfecia regiunii plicii cotului
- se stabilizeaza vena cu indexul sau policele mainii stangi
- puncionarea venei cu ac gros conectat la sering
- se desface garoul dup puncionare i se introduce cateterul prin lumenul
acului n ven (de preferat vena bazilic care are diametrul mai mare i se
continu cu vena axilar)
- se scoate acul de puncie din ven i se conecteaz cateterul la trusa de
perfuzie
- fixarea cateterului la piele
- control radiologic pentru verificarea poziiei cateterului
16
- Cu mna dreapt se inser canula de teflon prin tegument i ven, ca la orice
puncie venoas i se introduce cateterul care se adapteaz la trusa de
perfuzie
17
- acul se introduce la 1 2 cm sub arcada crural i la 1
cm medial fat de artera femural protejat cu
indexul minii stngi, orientat oblic ascendent sub
un unghi de 45 fa de tegument.
Materiale necesare
- soluie antiseptic, tampoane, mnui sterile, cmpuri
- soluie anestezic xilin 1%
- bisturiu, foarfec, pense, deprttoare, portac, ace, fire de sutur
- catetere, trus de perfuzie, soluie perfuzabil
Tehnic
- dezinfecia regiunii
- anestezie local cu xilin 1%
- incizie paralel cu plica cotului la 2 3 cm superior de condilul
medial
- se izoleaza vena pe o lungime de 2 3 cm
- se trec dou laturi de a i se ridic vena
- se secioneaz parial vena i se introduce cateterul n sens
ascendent
- se leag captul distal al venei i cel proximal pe cateter
- sutura breei cutanate
5. Complicaii
- Obstrucia cateterului survine n 14 25% din cazuri
- Malpoziia vrfului cateterului (avansarea cateterului n sistemul venelor
jugulare)
- Tromboza i tromboflebita datorit iritarii peretelui venos de ctre cateter
- Infecia bacterian sursa contaminrii bacteriene fiind de la tegument, cateter,
trusa de perfuzie, soluiile perfuzabile
- Embolia gazoas survine fie n momentul debranrii seringii i introducerii
cateterului, fie n momentul montrii trusei de perfuzie, cateterul fiind plin cu
aer
- Pneumotoraxul - la cateterismul venei subclaviculare, sau al jugularei interne
- Hidrotoraxul
- Cateterizarea arterei carotidiene (la vena jugular intern)
- Lezarea nervilor, limfaticelor
- Hematoame, sngerare
18
TEST
1. Indicatiile cateterismului venos
2. Cateterizarea vv. Cefalica si bazilica
3. Cateterizarea vv. Jugulara externa
4. Cateterizarea vv. Subclaviculara
5. Cateterizarea vv. Jugulara interna
6. Cateterizarea vv. Femurale
7. Descoperirea chirurgicala a venelor periferice
8. Complicatiile cateterismului venos
19
4. PANSAMENTE I BANDAJE
1. Definiii
Pansamentul chirurgical reprezinta actul prin care se realizeaza si se mentine asepsia unei
plagi, n scopul cicatrizarii ei.
Bandajul este fasa (in lipsa acesteia orice alt material) cu care se fixeaza
pansamentul la nivelul plagii. Bandajul - Fasa reprezinta o banda de tifon, pnza sau
tesatura elastica, de latime si lungime diferita n functie de regiunea pe care o acopera si
ntinderea pansamentului. n general, latimea unei fesi trebuie sa fie aproximativ egala cu
diametrul regiunii pe care o nfasa (5-20 cm).
2. Obiective.
3. Indicaii.
20
pansament compresiv: pe plagi sngernde (scop hemostatic), pentru
imobilizarea unei regiuni, pentru reducerea unei cavitati superficiale dupa
punctionare; se realizeaza fixare cu fesi n cadrul unui bandaj;
pansament ocluziv: pentru plagi nsotite de leziuni osoase (acoperire a plagii cu
comprese si vata, peste care se aplica un aparat gipsat).
pansament umed (priessnitz alcoolizat, cloraminat).
4. Tehnic
Materiale necesare:
21
2. Materiale care realizeaza protectia plagii trebuie sa fie usoare, sa nu fie iritante
pentru tegumente, sa se poata steriliza, sa aiba putere absorbanta, sa se opuna patrunderii
germenilor din afara, sa realizeze o compresiune elastica a plagii:
comprese din tifon (pnza rara de bumbac): capacitate de absorbtie
mai mica dect a vatei;
vata hidrofila (bumbac prelucrat si degresat)
3. Mijloace de fixare:
galifix (mastisol) - solutie de colofoniu
leucoplast (se aplica pe tegument ras si degresat; este impermeabil
pentru aer);
bandaj - realizeaza nfasarea chirurgicala
5. Alte materiale:
benzina, neofalina, acetona: realizeaza degresarea tegumentului
(necesare pentru ndepartarea galifix-ului de pe tegument);
unguente: protectia tegumentelor din jurul unei plagi secretante
cutaden, dermazin, jecolan, jecozinc, tetraciclina.
mesa - banda sterila de tifon utilizata cel mai frecvent n scop
hemostatic, dar si pentru a permite eliminarea secretiilor dintr-o plaga
sau cavitate n care este introdusa mesa;
aleze - bucati mari de pnza, inextensibila, cu rol de a solidariza o
regiune operatorii (plaga operatorie abdominala mare la pacient obez)
22
protectia plagii: stratul de comprese trebuie sa depaseasca marginile
plagii, iar grosimea sa nu fie mai mare de 1-2 comprese (pentru a
realiza o buna capilaritate);
fixarea pansamentului: galifix, leucoplast, fesi.
Tipuri de bandaje
23
bandajul in forma de spirala: se incepe cu 2-3 ture de fixare apoi sub
forma de spirala, cu acoperirea turei precedente la 2/3; se foloseste la
traumatismele cutiei toracice, abdomenului, mainilor, picioarelor,
degetelor.
24
ture circulare de fixare fronto-occipitale; ajungand pina la banda 1 de
tifon, tensionat se face o tura in jurul ei si se indreapta tifonul 2 la
regiunea opusa, pina cind se acopera uniform tot capul; capatul fasiei
se fixeaza de banda de tifon terminata, iar capetele tinute in jos, se
leaga sub barbie.
pansamentul de tip "capastru": se fac 2-3 ture de fixare in jurul
capului cu tifonul, apoi se trece la regiunea occipitala, si se fac cateva
ture mandibula-gat-occipital; de la mandibula se infasoara apoi in sus,
vertical spre cap, pe linga ureche, regiunea parietala, se trece tifonul
peste cap si coboara in jos spre mandibula, trecand pe sub ea inapoi
spre regiunea occipitala, la spate; de la regiunea occipitala, pe la
spatele urechii tifonul revine la cap, facand din nou 2-3 ture orizontale
de fixare pe frunte; toata procedura se repeta 2-3 ori, sau pina cand nu
se termina tifonul
aplicarea pansamentului pe nas, barbie si toata fata, de tip
"prastie": tifonul cu o lungime de 60-70 cm si o latime ce acopera
toata suprafata necesara, se despica la ambele capete, prin mijloc,
astfel incat sa ramana la mijloc o bucata intreaga de 10-15 cm
lungime, care se va aplica pe locul lezat; pe plaga se aplica o fasa
sterila, se acopera cu bucata netaiata de tifon si capetele de sus se leaga
la spate la ceafa, iar capetele de jos - la spate pe varful capului, in asa
mod ca sa nu alunece in jos
pansament pe ochi:
- ochiul drept: se fac 2 ture de fixare in jurul capului, pe frunte, prin
regiunile fronto-occipitala, impotriva acelor de ceasornic (pentru
ochiul drept); din spate se coboara tura in jos si se trece sub pavilionul
urechii peste obraz si ochiul drept; apoi iar se efectueaza o tura de
sustinere in jurul capului si se repeta turul precedent
- ochiul stang: in caz de aplicare pe ochiul stang directia turelor este
inversa - dupa acele de ceasornic
- ambii ochi: in caz de aplicare pe ambii ochi, se randuiesc turele de
pansament mai intai pe ochiul drept apoi pe cel stang.
25
TEST
2. PANSAMENT
3. PANSAMENT
4. PANSAMENT
5. PANSAMENT
6. PANSAMENT
7. BANDAJ
8. BANDAJ
9. BANDAJ
26
1 BANDAJ
0.
27
5. SONDAJUL GASTRIC SI DUODENAL
1. Definiii - sondajul reprezint introducerea unei sonde sau cateter de cauciuc sau
material plastic, prin cile naturale, ntr-o cavitate natural a organismului.
Sondajul gastric reprezinta introducerea unui tub de cauciuc (sonda Faucher) sau
polietilen (sonda Einhorn) prin faringe i esofag in stomac
terapeutic:
- evacuarea coninutului cavitii sondate
- introducerea unor substane medicamentoase
- hidratare
- alimentare
- curarea cavitii de substane duntoare organismului introduse
accidental
6. Tehnic
Materiale necesare:
- de protecie a personalului sanitar :orturi, mnui
- sterile: sonda , 2 seringi de 20 ml, eprubete sau recipienti pentru recoltare
- nesterile: tvi renal, pahar cu ap sau ceai, recipiente de colectare
- medicamentele de introdus
28
Pregtirea psihica a pacientului: explicarea pe scurt a scopului i realizarea
sondajului
Efectuarea sondajului:
Variante:
a) sondaj nazo-gastric:
- se face cu sonde mai subiri
- sonda poate fi lasat pe loc o perioad mai lung
- nu se efectueaz n caz de patologie ORL (polipi, deviaie de sept,
hipertrofia cornetelor)
b) form particular este introducerea sondei Blackmore n scop hemostatic
(varice esofagiene rupte)
Observaii:
la pacienii incontieni la care se face sondajul gastric se urmrete
respiraia, culoarea feei,
verificarea poziiei sondei se face prin introducerea captului distal ntr-un
pahar cu ap (apariia bulelor arat ptrunderea n cile aeriene).
29
SONDAJUL DUODENAL
Obiective. Scop:
explorator:
extragerea coninutului duodenal format din coninutul
gastric, bil (A,B,C), suc pancreatic i secreie proprie
evidenierea unor boli parazitare ale duodenului sau cilor biliare
terapeutic
- drenarea cilor biliare si introducerea unor medicamante care au
aciune direct asupra ficatului, a cilor biliare sau tubului digestiv.
Acestea vor aciona fie local, fie se vor resorbi prin pereii intestinali,
ajungind prin vena port in ficat i apoi eliminate prin cile biliare
- alimentaie artificial: introducerea de lichide hidratante i alimente
lichide n tubul digestiv al pacienilor aflai n imposibilitatea de a se
alimenta
- aspiraia continu: n cazul ocluziilor sau subocluziilor, postoperator,
pentru decomprimarea tubului digestiv
- Alte utilizri :
- se verific totodat permeabilitatea cilor biliare
- se pot localiza procese patologice hepatobiliare prin separarea bilei
veziculare de cea hepatic din coninutul duodenal
- analiza sucului pancreatic urmarete dozarea enzimelor din oninutul
lui
30
sond i apoi se aspir dupa 1 minut; dac sonda este n duoden, se
recupereaz mai puin de 20 ml
verificarea radiologic a poziiei sondei
extragerea sondei se face dup insuflarea unei cantiti mici de aer (sonda
trebuie pensat)
Captarea bilei:
7. Incidente. Accidente.
31
TEST
32
6. SONDAJUL VEZICII URINARE
8. Indicaii :
retentia acuta de urina
intervenii chirurgicale n micul bazin, perineu, interventii
chirurgicale de durata
dup explorarea instrumental a vezicii urinarei a cilor
urinare (cistoscopie, ureteroscopie)
dup manevre terapeutice (litotriie extracorporeal)
cateterizare cu bujii filiforme sau cistostomie temporara)
rupturi traumatice ale uretrei, pentru evitarea formrii de ci
false
evacuarea produselor patologice (cheaguri sangvine, corpi
strini)
la bolnavii comatoi
la pacienii la care este important monitorizarea balanei
hidro-electrolitice.
9. Tehnica
33
Materiale necesare
sonde uretrale sterile de diverse tipuri i dimensiuni
mnui sterile
comprese sterile i soluii antiseptice
ulei de parafin sau glicerin sterile necesare pentru lubrefierea sondelor
pungi sterile pentru colectarea urinii
sering i ser fiziologic (20-30 ml) pentru umplerea balonului sondelor, dar i
pentru controlul permeabilitii sondei, splturi, aspirarea cheagurilor din
vezica urinar
Tipuri de sonde:
a) FOLEY: simple ( 2 canale) sau cu canal suplimentar pentru lavaj vezical prezint:
- un canal pentru evacuarea urinii: se conecteaz la punga colectoare
- un canal pentru umflarea balonaului pentru prevenirea ieirii sondei
(cu volume diferite de la 5 la 30 ml)
- +/- canal suplimentar pentru lavaj vezical
b) NELATON: nu au balona de fixare
- sunt mai rigide
- folosite pentru sondajul de scurt durat sau in cazurile in care nu se
reuete cateterizarea cu sonde Foley (ex: adenom de prostata)
c) SONDE CU MANDREN
- au in componen un mandren metalic
- pot crea ci false
- folosite mai rar
Condiii de efectuare
Sondajul vezicii urinare trebuie privit ca un act chirurgical,
respectndu-se regulile de asepsie i antisepsie
Tipul de sond i grosimea ei se aleg n funcie de uretra ce
trebuie cateterizat, sex, vrst (adenom de prostat la brbai)
Manevra de introducere a sondei trebuie s fie executat cu
blndee
Golirea vezicii se face lent, progresiv pentru evitarea apariiei
hemoragiei ex vacuo
Poziia bolnavului este n decubit dorsal
Tehnic
La brbat - se decaloteaz glandul, se spal i se dezinfecteaz glandul i meatul
urinar
- se lubrefiaz sonda
- se introduce n meatul urinar, cu blndee, penisul fiind inut cu
mna stng la zenit pentru a elimina una dintre curburile uretrei.
Cnd sonda ajunge la bulbul uretrei, penisul se basculeaz n jos spre
coapse, apoi se impinge sonda pn ajunge n vezica urinara i vine
urin
34
- se umfl balonaul sondei i se trage sonda cat permite
- se evacueaz urina lent, eventual cu pensarea sondei (dup evacuarea
a 150 200 ml) pentru 1 2 minute.
35
Sondajul vezicii urinare se poate efectua si pentru evacuarea urinii din vezica
urinar i scoaterea imediat a sondei sau cu lsarea temporar a sondei n vezica urinar.
10. Rezultate - cateterizarea uretrei permite evacuarea vezicii urinare (globul vezical
este dureros pentru bolnav), permite monitorizarea diurezei bolnavului n scopul unei
reechilibrri corecte i urmrirea funciei renale.
36
TEST
2. SONDAJ V.U.
3. SONDAJ V.U.
4. SONDAJ V.U.
5. SONDAJ V.U.
37
7. SPLTURI
1. Definiie spalatura reprezinta metoda prin care, ntr-un organ cavitar sau ntr-o
regiune cavitar, se realizeaz, n primul timp introducerea din exterior a unei
cantiti de lichid urmat, n al doilea timp, de evacuarea n exterior a lichidului i
a materialului biologic dizolvat sau preluat mecanic de ctre acesta.
Spltura este o metod care nu se poate realiza dect secundar unui sondaj.
2. Clasificarea splturilor:
n funcie de localizare:
Spltura auricular ( a conductului auditiv extern)
Spltura ocular (conjunctival)
Spltura buco-faringian
Spltura esofagian
Spltura gastric
Spltura intestinal (clisma)
Spltura vezical
Spltura vaginal
Spltura nazal
Spltura pleural
Materiale necesare :
- materiale de protectie
38
- seringa Guyon
- lichid de spalatura
- substante pentru dizolvarea dopului de cerumen, sau pentru favorizarea extragerii
corpului strain
- tavita renala
- comprese sterile
Tehnica:
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientul in pozitie sezinda, pe scaun si se protejeaza cu o musama
- se verifica temperatura solutiei (37 C) si se aspira in seringa Guyon
- pacientul deschide gura, se trage pavilionul urechii inapoi si in sus pentru a largi
conductul auditiv
- se introduce amboul seringii in conductul auditiv atit cit se vede cu ochiul liber si
se injecteaza lichidul spre peretele postero-superior si se asteapta evacuarea.
Lichidul se introduce fara presiune deoarece pot sa apara tulburari vestibulare sau
perforarea timpanului
- se repeta tehnica pina se elimina corpul strain sau lichidul de spalatura este curat .
Scop terapeutic:
- afectiuni inflamatorii
- secretii conjunctivale
- corpi straini
Materiale necesare:
- recipient picurator
- comprese sterile
- tavita renala
- solutie pentru spalatura - soluie de ser fiziologic, soluie acid boric, soluie de Vit.
A, lacrimi artificiale, unguent oftalmic
- materiale de protectie, manusi de unica folosinta
Tehnica :
- pacientul in decubit cu capul uor intors spre ochiul care va fi splat primul
- se indeparteaza secreiile sau crustele aderente de gene/pleoape prin tergere
uoar de la comisura extern spre cea intern folosind un tampon steril imbibat in
ser fiziologic
- se repeta procedura i pentru celalalt ochi inclinand uor capul
- se instileaza lacrimi artificiale sau unguent oftalmic
- rugam pacientul s inchid ochii i apoi aplicai soluie de Vit. A pe pleoape,
protejand astfel pielea fragil
- pentru a menine ochii umezii, aplicai un pansament steril imbibat in
ser fiziologic i fixaii cu band adeziv; pansamentul se va schimba frecvent
39
III. Spltura gastric
Materiale necesare :
sonda gastrica de dimensiuni adecvate varstei
seringi sterile
manusi sterile
recipient cu lichid pentru spalatura (apa sterila la nou-nascut si la
sugar )
recipient pentru depozitarea lichidului gastric
palnie
pense hemostatice
antidot
lubrefiant steril pentru sonda
leucoplast
material pentru dezinfectia mainilor
material pentru protectia patului si lenjerie de pat
40
Tehnica:
prima conditie este sa ne asiguram de permiabilitatea oro faringo -esofagiana
introducerea sondei
- se pregatesc materialele necesare
- se aseaza pacientulin decubit dorsal cu toracele ridicat sau sezind
(functie de starea de constienta)
- se spala mainile cu apa si sapun si se pun manusi sterile
- se protejeaza lenjeria de pat si corpul cu un material impermeabil
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa, masurind
distanta de la nas la lobul urechii si apendicele xifoid si se marcheza
locul
- se umezeste sonda sau se lubrefiaza cu un lubrefiant hidrosolubil
- daca pacientul este constient si cooperant, i se explica in ce consta
tehnica si ce trebuie sa faca pentru afi de scurta durata si corecta,
daca este agitat va fi tinut de alta persoana
- se introduce sonda cu capatul proximal orientat spre partea
posterioara a faringelui, apoi, daca este posibil, rugam pacientul sa
inghita, sincronizind miscarile de deglutitie cu cele de respiratie si cu
introducerea sondei. Se extrage sonda de urgenta daca se observa
agitatie sau tuse, facies congestionat sau alte reactii, dar se reia
tehnica .
- cind sonda a ajuns la arcada dentara cu marcajul efectuat , se verifica
pozitia ei prin aspirare cu o seringa sterila, al carei ambou se
adapteaza la capatul distal
spalatura propriu-zisa :
- se aspira continutul gastric cu o seringa ,
- se ataseaza palnia la capatul extern al sondei, se umple palnia cu solutie de
spalatura, ridicind-o deasupra nivelului capului pacientului si cind din
lichid mai ramine in palnie doar 1-2 cm , se coboara mai jos de nivelul
epigastrului , golind continutul in recipientul de colectare Daca se
foloseste o sonda cu calibrul mic se introduce solutia cu seringa .
- se repeta pina solutia rezultata este curata
- se penseaza capatul extern cu o pensa hemostatica
- se extrage sonda cu blindete ,dar rapid
- se pastreaza lichidul rezultat pentru analize diverse
- se indeparteaza materialele de protectie, se sterge regiunea periorala,
se aseaza copilul in pozitie comoda .
41
V. Spltura vezical
Scop terapeutic:
- introducerea unor substane dezinfectante, antibiotice, hemostatice sau antalgice;
- evacuarea postoperatorie a cheagurilor restante
Scop diagnostic:
- analizarea lichidului evacuat n caz de tumori, hemoragii ale aparatului urinar sau
alte entiti patologice;
- clarificarea coninutului vezical opac din hemoragii masive (snge sau cheaguri),
infecii (puroi), tumori (esut tumoral necrozat), anterior unor proceduri
diagnostice sau terapeutice endoscopice.
Materiale necesare :
- sonde vezicale
- eprubete sterile cu dop steril pentru urocultura, sau recipiente speciale
- pense hemostatice ,
- casolete cu comprese sterile si tampoane de vata
- manusi sterile
- materiale pentru toaleta organelor genitale
- solutii antiseptice
- tavite renale
- lubrefiant pentru sonda
Tehnica:
1. La femei:
- se dezinfecteaza regiunea vulvara si meatul urinar cu o solutie antiseptica
neiritanta ,
- se desface ambalajul sondei si se prinde sonda cu mina dreapta
- se lubrefiaza sonda si se introduce in uretra, astfel incat sa inainteze lent
2. La baieti
- se dezinfecteaza glandul decalotat si meatul urinar cu un antiseptic
neiritant
- se desface ambalajul sondei si se prinde sonda
42
- se lubrefiaza sonda
- cu ajutorul unei pense sterile se prinde capatul proximal si impinge usor
in meatul urinar, cu degetele de la mina stanga tinand penisul bine intins
la zenit
- se capteaza urina in tavita renala sau in eprubete sterile
- daca este sondaj a demeure, se conecteaza la sonda tubul sacului colector
si se fixeaza la tegumente cu benzi de leucoplast ,
- daca nu, se penseaza capatul liber al sondei si se extrage sonda cu
blindete
- se efectueaza toaleta organelor genitale ,
- se noteaza cantitatea de urina , aspectul si se pregatesc probele pentru
laborator
Are ca i contraindicaii situaiile n care colul uterin este deschis sau beant, permind
trecerea lichidului de spltur la nivelul cavitii uterine i, ulterior, in cavitatea
peritoneala:
- imediat post-partum;
- patologie acut de col uterin (inflamatorie, tumoral, etc);
- patologie acut utero-anexial.
Materiale necesare:
- irigator de 2 litri, prevazut cu un tub de cauciuc lung de 1,5 m.
- canula vaginala
- solutiile de spalat permanganat de potasiu 1/4000, cloramina 1%, lichidul de
spalatura trebuie sa fie caldut la 25 30 C
Tehnica :
- pacienta este asezata pe masa ginecologica sau se poate aseza pe o plosca in pat,
cu coapsele in abductie si flectate
- se efectueaza toaleta vulvara
- se introduce canula in vagin, urmand peretele posterior al acestuia, pana in fundul
de sac posterior. Se retrage putin canula si se orienteaza varful acesteia catre
fundurile de sac laterale
- jetul trebuie sa aiba o presiune mica astfel se realizeaza o curatire mecanica a
mucoasei vaginale si colului uterin, prin eliminarea secretiilor odata cu lichidul de
spalatura
- se retrage canula progresiv, se pune pacienta sa tuseasca pentru a elimina lichidul
retinut in vagin
43
- se termina spalatura cu toaleta regiunii vulvare, dupa care se aplica un tampon
TEST
1. Definitia spalaturilor
2. Spalatura auriculara
3. Spalatura oculara
4. Spalatura gastrica
5. Spalatura vezicala
6. Spalatura vaginala
2 SPALATURA
. OCULARA
3 SPALATURA
. GASTRICA
4 SPALATURA
. VEZICALA
5 SPALATURA
. VAGINALA
44
8. CLISMELE
2. Obiective
La baza aciunii unei clisme stau cele dou funcii de baz ale colonului:
- motilitatea
- absorbia
3. Indicaii, contraindicaii
n funcie de scopul n care se realizeaz clisma, deosebim:
a) Clisma evacuatorie
Indicaii :
constipaia cronic, mai ales n dolico- sau megacolon; se poate asocia cu
medicaie purgativ, regim alimentar corespunztor
pregtirea preoperatorie a bolnavului naintea oricrei intervenii
chirurgicale i mai ales n intervenii pe colon, rect;
reluarea tranzitului intestinal la bolnavii operai care nu au avut scaun spontan
dup 48 72 ore (ileus dinamic postoperator). Nu se aplic la cei ce au fost
operai n sfera rectocolic;
evacuarea colonului n vederea administrrii unor clisme terapeutice sau
exploratorii;
evacuarea colonului premergtor unei explorri endoscopice.
45
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului, rectului : anite, fisuri anale, anorectite, tromboze
hemoroidale
bolnavii cu operaii rectocolice pericol de dehiscenta a suturilor prin
presiune cu aparitia fistulelor stercorale
pregtirea preoperatorie a bolnavilor cu afectiuni acute apendicita acuta,
hernia strangulata, infarctul mezenteric, neoplasme perforate, diverticulite
necrozate, perforate
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului
stenoza anorectal
tumori anorectale vegetate i ulcerate, hemoragice
afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct
enteromezenteric, perforaii rectocolice.
c) Clisma terapeutic
Indicaii :
clisma sedativ folosit ca preanestezie la copii sau n calmarea unor bolnavi
agitai atunci cnd calea oral sau parenteral nu poate fi folosit;
clisma medicamentoas - cu aciune local n afeciuni inflamatorii rectocolice
(salazopirin), rectocolit ulcerohemoragic, dizenterii;
clisma alimentar puin folosit astzi;
se pot face clisme n scop terapeutic n volvulus sau invaginare (devolvulare,
dezinvaginare)
Contraindicaii :
afeciuni acute ale anusului
stenoze, tumori anorectale
afeciuni intestinale acute cu risc de perforaie sau perforate
tumori anorectale vegetate , hemoragie
afeciuni acute: apendicit acut, hernie strangulat, infarct enteromezenteric,
perforaii rectocolice.
46
4. Tehnica
- Materiale necesare :
Adult :
irigator
tub de cauciuc lung de 1,50 m
canul rectal de ebonit prevzut cu un robinet sau sond de cauciuc (Chatel
Guyon)
stativ
lubrefiani
lichidul de introdus
- Lichidul de introdus:
- Clisma evacuatorie - cantitate 500 700 ml
- concentraia soluiei izoton (bine suportate de
mucoase i acioneaz prin volumul lor)
- temperatura ct mai apropiat de cea a
corpului - 37 38 C
- viteza de introducere lent se ridic
irigatorul la o nlime de 50 70 cm fa de
nivelul anusului.
- In general se folosete ap cu spun (20g spun
la 600 ml ap).
47
-la clisma exploratorie, sub ecranul aparatului roentgen, la
nceput bolnavul st n decubit lateral drept (examinare de
profil a rectului), apoi se ntoarce n decubit dorsal.
5. Incidente, accidente
48
n efectuarea unei clisme pot aprea o serie de incidente i accidente care pot ine
att de substana introdus, ct i de tehnica i materialele folosite:
- teneseme rectale, datorit introducerii brute a unei cantiti mari de lichid, a
unei soluii hipertone ce irit mucoasa sau a unei soluii reci
- dureri abdominale produse de introducerea unei cantiti prea mari de lichid n
colon sau la o temperatur mult sczut fa de cea a corpului
- sngerri produse prin efracii ale mucoasei anale
- perforaii ale peretelui rectal
Materiale necesare :
- materiale de protectie
- tub de gaze
- comprese
- vaselina pentru lubrefierea tubului
Tehnica :
- se explica tehnica si se incearca obtinerea cooperarii pacientului
- se protejeaza patul cu musama si aleza
- se dezbraca jumatatea inferioara a corpului si se aseaza pacientul in
pozitie de decubit dorsal cu picioarele departate sau in decubit lateral
- se lubrefiaza tubul cu o compresa cu vaselina si departind fesele pacientului
cu mina stinga , se introduce tubul de gaze prin anus in rect si apoi in colon
prin miscari de inaintare si rasucire .Tubul se mentine maximum 2 ore, pentru
a evita riscul aparitiei de escare a mucoasei rectale. Se poate repune dupa 1-2
ore.
- se efectueaza toaleta regiunii perianale ,
49
TEST
2. CLISMA
3. CLISMA
4. CLISMA
5. CLISMA
50
9. DRENAJUL
Mecanism de aciune
51
Drenajul simplu se supune unor legi mecanice ale fizicii, ct i dinamicii i
morfologiei cavitii pe care o dreneaz.
8. Indicaiile drenajului
a) Indicaii profilactice constau n prevenirea formrii sau infectrii coleciilor
n diverse plgi sau caviti
52
plgi contuze, delabrante, contaminate. Aceste plgi trebuie
considerate de la nceput ca fiind infectate;
zone care au necesitat decolri intinse unde se produc scurgeri
seroase abundente (loj renal, zonele retroperitoneale, pelvis);
suturi sau anastomoze intraperitoneale;
favorizarea obliterrii unor caviti cu perei supli care se alipesc
mai repede.
Materiale necesare:
1. Tuburi din cauciuc sau material plastic cele mai utilizate. Diametrul tuburilor
variaza intre 4 si 20 mm. Grosimea peretilor tubului este variabila. Cele subtiri se
pot colaba usor si astfel nu mai dreneaza.
2. Lamele din cauciuc sau material plastic - pot fi netede sau ondulate cu diverse
lungimi i limi. Se folosesc n drenajele superficiale
3. Tifonul.- se folosete sub form de mee. Are dezavantajul c se mbib repede
cu fibrin care astup orificiile reelei i anihileaz functia capilar a meei.
4. Fire de setolin sau nylon. Se folosesc n mnunchiuri mici, formnd o serie de
spaii capilare.
5. Pungi i borcane colectoare.
6. Se pot folosi pungi sau borcane colectoare simple sau prevzute cu sistem
aspirativ (tip Redon).
7. n drenajul pleural se folosesc borcane speciale n sistem nchis tip Beclere.
8. Sistem de aspiraie (surs de vid) poate fi central, conectat la patul bolnavului
sau aspiratoare portabile.
Tehnici de drenaj :
53
a) Drenajul cavitilor superficiale
Se pot folosi:
- tuburi
- mee de tifon
- lamele din cauciuc
- fire de setolin sau nylon
n cazul zonelor cu decolri ntinse se poate folosi drenajul aspirativ
Tehnica:
- Se aeaz n profunzimea cavitii n aa fel nct
tubul s ajung n partea cea mai decliv a ei.
- Scoaterea tuburilor de dren se face prin contraincizie
la civa centimetri de marginea plgii. Se face o mic incizie cu bisturiul
i cu o pens Kocher curb se ptrunde n cavitate, scondu-se tuburile
care se taie oblic.
- Se poziioneaz decliv tubul de dren i se fixeaz cu
fir de nylon la tegument.
Tuburile tip Redon sunt prevzute cu ac n grosimea tubului, care se scoate prin
inteparea tegumentului i se fixeaz la aspiraie.
Obiective :
- evacuarea coleciilor lichidiene (seroase, sanguinolente, purulente) din pleur
- eliminarea aerului din pleur i desfiinarea spaiului aerian dintre pleur i plmn,
care s permit reexpansionarea acestuia i meninerea reexpansionrii
- realizarea unui echilibru mediastinal normal (dup rezecii pulmonare)
- aprecierea cantitii i controlul pierderilor sanguinolente postoperatorii
Indicaii :
54
- revrsate pleurale: aeriene, hemoragice, chiloase sau purulente
- dup orice traumatism toracic care are drept rezultat pneumotoraxul
- colecii pulmonare (abcese, chisturi hidatice) care se evacueaz operator
- segmentectomii, lobectomii, pneumonectomii
- decorticri pleuropulmonare
Contraindicaii :
- pleurezia cu exsudat steril poate beneficia i de alte posibiliti terapeutice (puncie
evacuatorie)
Borcanul tip Beclere se folosete pentru drenajul simplu, pasiv. Unul din
tuburile care strbat dopul este scurt i comunic cu aerul atmosferic, cellalt
este lung pn la fundul borcanului, pus n legtur cu drenul toracic.
Sistemul cu 2 borcane permite un drenaj pasiv
Sistemul cu 3 borcane preconizat de Sweet i modificat de Mathey i Galey
folosete aspiraia activ.
Tehnic:
Plasarea drenului se face n funcie de natura interveniei i topografia organului
operat.
Astfel, drenul se plaseaz:
subhepatic n intervenii pe stomac, duoden,vezicula biliar, ci biliare, ficat
n loja splenic dup splenectomie
55
n fundul de sac Douglas n intervenii n etajul abdominal submezocolic,
pelvis
parietocolic n afeciuni i intervenii pe colon
Traiectul tubului - trebuie s fie ct mai scurt, s nu treac prin zone ce pot fi
contaminate.
Deosebim:
- drenajul simplu se dreneaz cavitatea respectiv
- drenajul spltur folosit n special n peritonitele
difuze. Pe un tub se introduc substane antiseptice care spal cavitatea
peritoneal i pe alte tuburi se dreneaz cavitatea.
Incidente, accidente :
56
TEST
2 DRENAJ CAVITATE
. SUPERFICIALA
3 DRENAJ CAVITATE
. SUPERFICIALA
4 DRENAJ CAVITATE
. TORACICA
5 DRENAJ CAVITATE
. TORACICA
6 DRENAJ CAVITATE
. ABDOMINALA
57
7 DRENAJ CAVITATE
. ABDOMINALA
58
10. ANESTEZIA LOCAL I LOCOREGIONAL
1. Definiii:
Anestezia este manopera care produce abolirea contientizrii durerii (somatice sau
viscerale).
Anestezia apare ca rezultat al unor:
- procedee medicale folosind substane specifice prin care este mpiedicat
transmiterea durerii de la periferie la centru (anestezii loco-regionale) sau
prelucrarea stimulilor nociceptivi la nivel central (anestezie general) ;
- ageni etiologici accidentali care distrug receptorii durerii, ntrerup calea de
transmitere a durerii sau afecteaz centrii durerii.
Anestezia a devenit o tiin i s-a dezvoltat ca specialitate de sine stttoare,
asigurnd fie un tratament adecvat n lipsa durerii, fie chiar tratamentul propriu-zis al
durerii.
2. Obiective.
59
3. Indicaii. Contraindicaii
A. Anestezia local
1. Indicatii chirurgicale:
- in traumatologia de urgen
plgile extremitilor - explorri diagnostice, extrageri corpi strini,
hemostaz primar, excizii esuturi devitalizate, suturi
infeciile extremitilor - incizii, evacuri de puroi sau sfaceluri
reduceri fracturi sau luxaii n urgen
puncii exploratorii sau evacuatorii - hematoame, colecii lichidiene
dureri posttraumatice mari
cateterisme
rupturi musculare sau perineale
- n sala de operaie: intervenii chirurgicale n patologia specific diferitelor
specialiti chirurgicale
- intervenii mici, in ambulator
- intervenii cu contraindicaie absolut sau relativ pentru anestezie general
Contraindicaii
pacieni labili psihic, copii, obezi
situaii care necesit alte tipuri de anestezie (anestezie local
insuficient)
n focare lezionale multiple, se alege anestezie general
n stare de oc, se amn
4. Tehnic
60
Mnui chirurgicale +/- halat steril
Substana anestezic:
Cocaina: anestezic de suprafa (mucoase) - n stomatologie, ORL,
oftalmologie
Clorhidrat de lidocain (Xilina, Xilocaina) - anestezic de suprafa (pe
tegumente sau mucoase) 2 - 4% maxim 1-5 ml
injectabil pentru infiltraii locale: 0,5 - 1%
infiltraii tronculare: 1-2%, doze de 6-7 mg/kg,
injectabil intrarahidian 2-4%, n doze de 1 mg/kg,
injectabil peridural: 2%, n doze de 6-7 mg/kg
injectabil peridural continuu: 1%, n doze de 6-7 mg/kg
Bupivacaina (Marcaina) 0,25%-0,5% - anestezic local cu durat lung
de aciune, folosit de obicei n anestezia intrarahidian sau peridural
(0,5%), dar i n anestezii locale de mic ntindere (0,25%).
Sering + ace
Substane antiseptice pentru pregtirea zonei de anesteziat
Tehnici speciale
I. Anestezia de contact - Anestezicul se aplic direct pe suprafaa de anesteziat,
intrnd n contact cu receptorii nervoi prin difuziune.
anestezie de contact tegumentar cu clorur de etil (Kelen)
anestezie de contact mucoas cu cocain 4-10% prin badijonare sau
pulverizare
anestezie de contact mucoas cu xilin - xilocain 2% prin badijonare sau
pulverizare (bronhoscopie, intubaie traheal, manevre urologice)
anestezie de contact tegumentar cu xilin - xilocain 2% sub form de
unguent (EMLA) aplicat ocluziv circa 20-30 minute.
61
Cu segmentul golit de snge prin band elastic tip Essmarch i izolat de restul
corpului prin garou, band elastic sau manon compresiv, se injecteaz substana
anestezic (xilin 0,5% ntre 25-40 cmc) la nivelul epifizei distale a radiusului
sau respectiv la nivelul maleolei tibiale sau peroniere.
Anestezia se instaleaz relativ rapid (5 minute), dureaz mult (peste 60 minute)
Dezavantaj - injectarea propriu-zis este extrem de dureroas i garoul nu este
recomandat s fie inut mai mult de 45-60 minute. La ridicarea garoului apare de
regul o senzaie de ameeal ca urmare a hipotensiunii generate de trecerea
rapid a anestezicului n circulaia sistemic.
Nervii propriu-zii implicai mai des n acest tip de anestezie sunt nervii
intercostali, nervii minii i antebraului, nervii feei (ramuri din trigemen).
Nervii intercostali se abordeaz n cazul n care se dorete anestezia unuia sau
mai multor spaii intercostale anterior unei manevre dureroase (puncie toracic,
abord chirurgical minimal) sau n cazul existenei unor dureri generate de iritarea
nervilor respectivi (fracturi costale, nevralgii de diverse etiologii). Se injecteaz
anestezicul la nivelul arcului costal posterior, abordat pe marginea inferioar, la o
adncime de circa 0,5 cm, care corespunde anului subcostal. Acesta conine
mnunchiul vasculo-nervos intercostal, din care nervul este elementul situat cel
mai inferior (V.A.N.). Deoarece nevralgia intercostal prezint aproape
ntotdeauna iradieri, o anestezie de bun calitate se obine prin abordarea cte
unui spaiu intercostal superior i inferior celui sau celor vizate.
62
Nervii minii i antebraului se pot utiliza pentru anestezii tronculare necesare
n cazul patologiei acestor segmente. Anestezia obinut este distal de locul
injectrii.
n cazului accidentelor n care traiectul nervilor respectivi este exteriorizat
traumatic, anestezia acestora se poate efectua uor, injectnd direct nervul n
cauz i realiznd o anestezie distal perfect.
V. Anestezia rahidian
Este realizat prin blocarea transmiterii influxurilor nervoase la nivelul rdcinilor
nervilor rahidieni (spinali), la nivelul spaiului subarahnoidian (anestezie rahidian
propriu-zis), spaiului peridural (anestezie peridural simpl sau continu) sau spaiului
epidural (anestezie epidural).
5. Rezultate. Semnificaie
63
6. Incidente. Accidente.
Reacii adverse:
1. alergice sistemice - edem angioneurotic generalizat, urticaria, pruritul,
hipotensiune, dureri articulare, respiraia astmatiform, greuri, vrsturi
Tratament - adrenalin, antihistaminice, cortizon
64
TEST
2 Anestezie
. locala
3 Anestezie
. locala
4 Anestezie
. locala
5 Anestezie
. locala
65
11. HEMOSTAZA CHIRURGICAL
1. Definiii:
Clasificare:
- spontan:
- realizat prin mecanismele fiziologice ale hemostazei
- eficient ca mecanism natural doar n leziuni de vase mici
- provocat (chirurgical):
- cuprinde metode de favorizare a hemostazei spontane
- necesar n leziuni de vase mijlocii i mari
I. Hemostaza chirurgical:
Clasificare:
a. provizorie: hemostaza de urgen, realizat prin procedee exclusiv mecanice, n
condiii precare, cu scop de oprire a hemoragiei i de ctigare a timpului necesar
pentru asigurarea condiiilor corespunztoare pentru realizarea unei hemostaze
definitive.
Cu ct hemoragia este mai important (ca debit sau ca volum), cu att instituirea ct
mai rapid i ct mai eficient a hemostazei chirurgicale este mai necesar, pentru
ndeprtarea riscurilor pe care orice tip de hemoragie le genereaz la nivelul organismului.
66
2. Clasificare
3. Tehnic
67
specifice fiecrui tip de hemostaz efectuat, aa cum vor fi indicate
pentru fiecare n parte.
Condiii de efectuare:
1. Compresiunea vascular:
a. local: comprimarea vascular efectuat la nivelul plgii vasculare prin:
digitopresiune: compresiune bine orientat anatomic cu unul sau
mai multe degete apsnd n plag direct leziunea vascular,
exercitat continuu pn la crearea condiiilor de hemostaz
definitiv (se aplic n cazul plgilor arteriale sau venoase care
au o localizare clar a sngerrii);
tamponament: compresiune global a plgii prin material textil
care o umple n exces i meninut prin bandaj compresiv, pn la
momentul hemostazei definitive (se aplic n cazul plgilor
arteriale sau venoase care sngereaz difuz)
b. la distan:
comprimarea vascular efectuat la distan de nivelul plgii
vasculare, pe un plan osos, care permite o compresiune eficient.
n cazul unui vas arterial lezat, comprimarea se efectueaz de
regul n amonte, la nivelul trunchiului vascular de origine, iar n
cazul unui vas venos sau a unui vas arterial inclus ntr-o arcad
vascular, att n amonte, ct i n aval.
Exemple:
- hemoragiile de la nivelul extremitii cefalice se pot stpni prin
digitopresiune pe carotida comun omolateral, efectuat pe tuberculul
Chassaignac (apofiza transvers C6), a crui proiecie se afl la nivelul
jumtii marginii anterioare a muchiului sterno-cleido-mastoidian;
- hemoragiile de la nivelul regiunii axilare sau a braului n treimea
proximal se pot opri prin digitopresiunea arterei subclaviculare efectuat
n fosa supraclavicular pe prima coast;
- hemoragiile de la nivelul antebraului se opresc prin compresiunea
digital fie a arterei axilare (apsare pe capul humeral prin peretele medial
al axilei), fie a arterei brahiale (apsare pe diafiza humeral la nivelul
anului medial brahial);
- hemoragiile de la nivelul minii se stpnesc prin compresiunea digital
efectuat fie ca n hemoragiile antebraului, fie n anurile pulsului, pe
artera ulnar, radial sau pe ambele;
68
- hemoragiile de la nivelul regiunii inghinale se pot micora prin
compresiunea aortei abdominale pe planul coloanei lombare, efectuat
prin apsare energic cu pumnul n regiunea paraombilical stng
(eficient parial, mai ales la persoane slabe);
- hemoragiile de la nivelul coapsei se opresc prin compresiunea digital a
arterei femurale comune pe femur la nivelul triunghiului Scarpa;
- hemoragiile de la nivelul regiunii poplitee se stpnesc prin
compresiunea digital a arterei femurale comune pe femur la nivelul
canalului Hunter (al adductorilor);
- hemoragiile de la nivelul gambei i piciorului se pot opri prin
compresiunea digital a arterei poplitee comune pe femur n regiunea
poplitee;
- hemoragiile de la nivelul piciorului se pot opri prin compresiunea
digital a arterei tibiale, peroniere sau a ambelor, n anurile maleolare
corespunztoare.
Garoul nu se menine niciodat mai mult de 120 minute, iar n acest interval este
absolut necesar ca fluxul sanguin s fie restabilit pentru 2-3 minute din 20 n 20 de
minute, pentru a se evita riscurile degradrilor tisulare hipoxice i a sindromului de
reperfuzie (extrem de toxic, poate duce la oc ireversibil i deces). Garoul trebuie
nsoit de aceea ntotdeauna de datele privind momentul iniierii procedurii i de
evoluia n timp a acesteia.
69
- garoul (tubul) Esmarch: tub de cauciuc special construit, lung de peste
50 cm i gros de circa 2 cm, avnd la capete un sistem de fixare tip ans-
crlig. Se aplic dou bucle n tensiune i se fixeaz;
- banda elastic Esmarch: band de latex cu lungime de circa 75 cm i
lime ntre 5-10 cm, se aplic sub tensiune, circular, petrecut ca un
bandaj, din distal spre proximal la nivelul membrelor. Imediat dup
terminarea nfrii elastice, fie se continu cu o alt band elastic pn
la nivelul proximal dorit, fie se monteaz un garou tipic. Este utilizat
pentru golirea patului vascular venos i/sau arterial al unui segment de
membru, n scopul declarat de a permite o mai bun vizualizare a
leziunilor i o mai bun hemostaz definitiv.
Tehnica propriu-zis
a. Hemostaza mecanic
- Ligatura legarea vasului cu un fir resorbabil sau
neresorbabil
70
- Cliparea ocluzionarea vaselor cu clipuri de titan
b. Hemostaza termic
- cauterizare
- electrocauterizare monopolar sau bipolar
- refrigerare - hipotermie controlat
- chirurgie criogenic cu azot lichid
- laser + fotocoagularea laser cu argon
- ultrasunete ( cavitron )
c. Hemostaza chimic
- epinefrina
- fibrina
- gelatina burete
- celuloza - oxigenat ( oxygel )
- oxigenat regenerat (surgicel)
- colagen micronizat aditivat (tachocomb)
- adezivi tisulari
- tissue - call
4. Rezultate. Semnificaie
5. Incidente. Accidente.
Pot fi multiple, cele mai frecvente sunt:
- Ineficiena manoperei efectuate concretizat n continuarea hemoragiei
- Ischemia acut n regiunea distal leziunii vasculare
71
- Sindrom de reperfuzie dup garou meninut timp ndelungat
- Lipsa menionrii momentului iniial de aplicare a garoului
- Tulburri neurologice post compresiune sau post ischemice
- Infecii locale
- Hematoame locale
- Ligatura altor elemente nobile
- Ligatura trunchiurilor vasculare unice
TEST
72
12. SUTURA CHIRURGICAL
2. Clasificarea suturilor
Suturile chirurgicale se clasific dup mai muli parametri:
73
propriu-zis, ce trebuie s respecte, pe ct posibil, planurile anatomice,
fapt ce va conduce la obinerea unor cicatrici suple i funcionale. Sutura
secundar se poate efectua avnd un dren subire de protecie. Dac plaga
suturat secundar supureaz din nou se repet procedura de ndeprtare a
firelor, pansamente zilnice iar sutura se va numi teriar, cuaternar, etc.
74
- n situaii n care rezistena esuturilor este diminuat sau sutura este
supus unor traciuni sau tensiuni, se recomand ca ea s fie realizat n
dou planuri;
- sutura trebuie s asigure o etaneitate perfect printr-o afrontare
corespunztoare;
- n cazul suturrii unor organe cavitare, custura trebuie sa asigure
pstrarea unui lumen nemodificat sau cu diminuri minime de calibru, fie
prin folosirea unor fire izolate, fie prin anumite artificii de tehnic
specifice fiecrui organ;
- strngerea firelor trebuie fcut progresiv, pentru a nu se rupe i pentru a
nu strange prea tare, pentru a menine vascularizaia esuturilor prin care
trece i a nu le tia;
- ntre micrile operatoruluii ale ajutorului trebuie s fie o coordonare
desvrit pentru a realiza o sutura elegant i solid.
75
mic incizur ce poate fi nchis sau deschis de ctre o lam de oel manevrabil prin
intermediul unui buton. Este un ac uor de manevrat, dar este traumatizant pentru
esuturi, se defecteaz uor i este destul de scump (vezi fig.).
Un alt ac mecanic este acul Deschamps, folosit tot mai rar. Clasic, era utilizat
pentru conducerea firelor n jurul elementelor hilare (de exemplu hilul splinei, pediculi
tiroidieni).
76
6. Tehnica executrii unei suturi
Sutura cu portacul i acul cuprinde civa timpi obligatorii:
- Apropierea marginilor tisulare pentru ca sutura s fie corect i
cicatrizarea bun este obligatoriu ca esuturile suturate s fie puse n
contact riguros prin marginile lor, fr a fi eversate, inversate sau sub
tensiune. Afrontarea se face cu ajutorul penselor chirurgicale. Pentru a
uura sutura, cele dou margini sunt prinse cu o pens i apropiate.
Pentru a obine afrontarea dorit, portacul trebuie s ncarce ceva mai mult
din grsimea subcutanat. O priz prea mic poate duce la invaginarea
marginilor plgii. Afrontarea corect necesit uneori decolarea
suplimentar a uneia sau ambelor margini ale plgii. Un al artificiu tehnic
l constituie plasarea de fire subepidermice. Aceast manevr everseaz
uor buzele plgii, eversare ce dispare dup scoaterea firelor. Afrontarea
marginilor plgii se poate realiza i prin deplasarea nodului pe o parte a
plgii.
- Trecerea firului Acul cu firul prins n portac se nfige n marginea opus
a plgii pn ce vrful ptrunde i apare de partea cealalt a plgii.
Ptrunderea cu acul se face la distane egale de marginile plgii i se
prinde suficient esut pentru a nu lsa spaii moarte. Aceast egalitate a
prizelor confer suturii un aspect estetic bun. Acul este scos cu ajutorul
portacului n sensul curburii lui, trgnd de acesta pn firul inut de ajutor
va prsi singur urechile acului.
- nnodarea firului O sutura estetic se execut cu coaptarea marginilor
plgii pe ac, adic n momentul n care acul a trecut prin ambele margini
ale plgii i le are ncrcate pe el. Dac aceast manevr nu s-a efectuat i
acul a fost scos din esuturi, marginile plgii trebuie potrivite i coaptate
nainte de a nnoda firul. De obicei, nodul se execut de ctre ajutorul aflat
n faa operatorului. Nodul se plaseaz lateral, la nivelul orificiilor de
ptrundere a acului. Toate nodurile vor fi de aceeai parte a plgii. Se
execut ntotdeauna trei noduri: primul de strngere, al doilea de sprijin, al
treilea de siguran. Este admisibil ruperea firului la primul nod, dar nu
este permis la urmtoarele dou (vezi fig.).
- Scoaterea firelor de sutur se face n funcie de factorii locali i generali
ce favorizeaz sau ntrzie cicatrizarea. Vascularizaia bogat a regiunii
(de exemplu la gt), favorizeaz cicatrizareai permite scoaterea firelor
dup 2-4 zile. Diabetul zaharat, hipoproteinemia, neoplaziile, infecia
local, imunodepresia, ntrzie procesul de cicatrizare, deci i scoaterea
firelor. De obicei, firele se scot la 7 zile, iar n zonele supuse tensiunii (cot,
genunchi) se vor scoate dup 10-12 zile. Se dezinfecteaz plaga, dup care
se prinde firul cu o pens de unul din capete, se tracioneaz uor si se taie
unul din braele firului sub nod, la nivelul prii curate a aei din derm,
pentru a nu infecta plaga prin trecerea poriunii de fir ce a fost n exteriorul
plgii. Seciunea se face cu ajutorul foarfecelui sau a bisturiului. Se trage
de fir pn acesta este scos, dup care plaga se panseaz.
77
Executarea unui nod chirurgical
78
79
TEST
2 SUTURA
.
3 SUTURA
.
80
13. ADMINISTRAREA OXIGENULUI - OXIGENOTERAPIA
2. Indicatii:
- hipoxie circulatorie - insuficienta cardiaca, edem pulmonar, infarct
miocardic
- hipoxie respiratorie - soc, anestezi generale, complicatii postoperatorii,
nou nascuti
Surse de oxigen:
- statie centrala de oxigen sau microstatie
- butelie de oxigen (de 300 - 10.000 litri oxigen comprimat la 150 atm.)
81
a butelia de oxigen cu : 1 robinetul bombei ; 2 reductor de presiune ; 3,4
manometre ; 5 robinet de nchidere ; 6 robinet de reglare a presiunii de iesire
a oxigenului ;7 lant de fixare
b umidificator (detal i u ) c u 8 o x i g e n d e l a b u t e l i e ; 9 tub spre bolnav.
a. Cateterul nazal (sonda) - are orificii laterale multiple. Se introduce in nara pana
in faringe, schimbandu-se de la o nara la alta. Se poate introduce si in laringe.
Tehnica:
- se dezobstrueaza caile aeriene
- se masoara lungimea sondei pe obraz de la nara la tragus
- se introduce cateterul cu miscari blande paralel cu palatal osos si
perpendicular pe buza superioara
- se fixeaza sonda cu leucoplast
- se fixeaza debitul la 4-6 l/minut
- se va observa bolnavul in continuare pentru prevenirea accidentelor
- se administreaza medicamente cu intermitenta si se supravegheaza debitul.
c. Masca pentru oxigen (cu inhalarea aerului expirat) se fixeaza acoperind gura si
nasul. In general este greu suportata de bolnav datorita hamului de etanseizare (vezi fig.).
Tehnica:
82
- se verifica scurgerea oxigenului din sursa
- se pune masca in mana bolnavului pentru a-i usura controlul mastii si i se
sustine mana. Debitul de 10-12 l/minut.
- se aseaza masca pe piramida nazala si apoi pe gura
- cand bolnavul s-a obisnuit cu masca, se aseaza cureaua de fixare in jurul
capului
83
TEST
2 ADM. OXIGEN
.
3 ADM. OXIGEN
.
Proiectul De la teorie la practica in medicina, cofinantat prin Fondul Social European, Programul Operational Sectorial
pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 2013, Axa prioritara:2 Corelarea invatarii pe tot parcursul vietii cu piata muncii ;
Domeniul major de interventie: 2.1 Tranzitia de la scoala la viata activa, in baza contractului de finantare nr.
POSDRU/22/2.1/G/36443.
Continutul acestui material nu reprezinta n mod obligatoriu pozitia oficiala a Uniunii Europene sau a Guvernului
Romniei
84