Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2014
Curs I Penalicesc Cioclei
CURS 1
Notiuni introductive
1
SCHEMA INFRACTIUNII
2
La cele doua, daca se realizeaza rezultatul, am infractiune. Daca nu, nu (deosebire cu
cele de pericol, unde reiese ex re)
c) legatura de cauzalitate: intre a si b
Uneori zicem ca rezulta din materialitatea faptei (ex re). Alteori trebuie stabilit
(expertize medico-legale). Daca intervine un alt lant de cauzalitate, se intrerupe cel vechi si nu
mai am infractiune.
7) Formele infractiunii
-acte preparatorii
-tentativa
-forma consumata
-forma epuizata
3
14. 10. 2014
Curs II Penalicesc Cioclei
-pe VCP, acest titlu era al doilea (+*infractiuni contra demnitatii insulta si calomnia)
Caracterizarea capitolului:
1 obiectul juridic special: dreptul la viata (valoarea protejata fiind viata persoanei)
fragment al obiectului juridic general al titlului (persoana cu atributele sale, drepturi si
libertati)
Dpdv penal, protectia se refera la intervalul cuprins intre nasterea unui copil viu si
decesul unei persoane, ceea ce inseamna ca este foarte important sa ne raportam la cele doua
momente esentiale (momentul aparitiei vietii si momentul instalarii mortii sau interventiei
decesului).
a) aparitia vietii coincide, in principiu, cu momentul la care se instaleaza respiratia
extrauterina (tipatul vietii ne prezinta melodia => plaman respirat: dovada se
face prin proba docimaziei = examen, proba, incercare ce consta in decuparea unei
bucati din plamanul cadavrului si asezarea intr-un vas cu apa; daca pluteste,
inseamna ca a respirat macar o data copilul; daca nu, se prezuma ca a s-a nascut
mort
*situatii atipice:
a1) dupa expulsia fatului, timp in care el traieste in continuare pe baza respiratiei feto-
placentare (perioada e suficient de lunga pentru a se observa semne de circulatie vitala) =>
diagnosticul de copil nascut viu, pe baza circulatiei, desi nu avem plaman respirat, nu avem
respiratie extrauterina
a2) ipoteza in care avem respiratie intrauterina (in cazul ruperii membranelor+combinat cu
faptul ca fatul nu e extras la timp); in aceasta situatie, respiratia provoaca sufocarea,
impiedicandu-se instalarea vietii => diagnosticul de copil nascut mort, chiar in prezenta
unei respiratii (e adevarat, intra, nu extra uterine)
4
Autopsia ne spune daca avem de-a face cu o persoana in viata sau moarta. Mai mereu
e nevoie de aceasta expertiza medico-legala pentru a se constata cauzele decesului.
b) momentul mortii: pornim de la examinarea celor 3 functii vitale respiratorie,
circulatorie si cerebrala. Chiar cand vedem o moarte subita, ea e de fapt un
proces instalat in mai multe etape
b1) agonia (etapa premergatoare): apar probleme de ordin neuropsihic, acuitatea simturilor e
scazuta la maxim
-ea poate lipsi: traumatismele severe asupra organelor vitale (impuscarea in cap sau in inima;
zdrobirea; caderea de la inaltime)
b2) moartea clinica: spre deosebire de agonie, unde functiile vitale, desi reduse, exista, aici
cele doua functii vitale (circulatia si respiratia) inceteaza, iar aceasta etapa intermediara
poate sa dureze maximum 5 (discutii pe langa minute fara o interventia medicala, dupa care
intervin niste leziuni ireversibile la nivel cerebral)
-durata e data de capacitatea creierul de a-si furniza singur aerul necesar (glicoliza
anaeoroba).
NB: nu confundam cu moartea aparenta (situatii de revenire miraculoasa la viata)
Din cauza acestor etape diferite, au fost mai multe opinii una spune ca viata nu mai
exista cand nu exista cele 2 functii (circulatorie, respiratorie); alta spune ca viata nu mai exista
atunci cand nu exista nicio functie (pentru ca au fost reveniri spectaculoase din coma, atunci
cand pacientul nu mai prezenta niciun semnal electric neuronal ar fi trebuit sa fie o leguma
DAR de fapt acolo nu a fost o moarte clinica, deci creierul si-a primit la timp oxigenul;
situatiile de coma nu trebuie confundate nici cu agonia, nici cu moartea clinica, ci sunt o
stare fizico-patologica, in care functiile patologice raman coordonate la nivel instinctual,
minimum). Acum se considera ca momentul mortii e echivalent cu acela al mortii (incetarii
activitatii) cerebrale.
Ex.: Maricica naste; incepe expulzarea fatului; fie in timpul acesteia, fie dupa, dar fatul
sa nu apuce sa respire, cineva il loveste; pentru asemenea fapta, nu aveam infractiune; la
expertiza medico-legala se constata ca nu aveam plaman respirat; faptuitorul nu raspundea
penal, ceea ce nu era tocmai normal.
2. Practic: fapta comisa asupra cadavrului nu reprezinta infractiune contra vietii (in
unele cazuri e profanare de cadavre). Probleme dese apar in cazul lovirilor succesive si mai
ales in cazul accidentelor de circulatie ce se soldeaza cu moartea victimei si unde se pune
problema infractiunii uciderii din culpa.
Cand am mai multe loviri succesive, trebuie sa stabilesc relevanta fiecarei actiuni
asupra valorii (vietii persoanei). Daca prima masina care trece peste trupul unei persoane in
5
viata o ucide, doar soferul ei raspunde, restul soferilor din celelalte masini care trec peste
cadavru nu raspund; dar daca persoana nu moare de prima data, ambele persoane raspund de
ucidere din culpa (al doilea pentru ca a anihilat sansele de supravietuire in raport cu prima
fapta).
4 situatie premisa: o persoana aflata in viata (nu prea se ia in considerare, inclusa fiind
aceasta situatie in obiectul juridic si in cel material)
5 continutul constitutiv:
-latura obiectiva:
-elementul material: actiunea/inactiunea de ucidere
De obicei, e o actiune (lovire; impuscare; strangulare; otravire), dar nu e exclusa
omisiunea (cand subiectul activ e obligat la o conduita si nu o respecta neacordarea
tratamentului de catre medic/persoana de ingrijire; nehranirea copilului de catre persoana in
ingrijirea careia se afla copilul)
Exceptie art. 191: NU e element material uciderea, ci inlesnirea sau
determinarea sinuciderii
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita pentru toate infractiunile din aceasta
categorie (pentru aceste infractiuni, intotdeauna e nevoie de o expertiza medico-legala ce are
la baza autopsia cadavrului prin care se stabileste cauza mortii si, implicit, legatura de
cauzalitate)
-urmarea imediata: decesul victimei (exceptie: art. 191 avem o dubla
urmare: poate fi decesul ca urmare a sinuciderii sau, pur si simplu, incercarea de suicid ca o
tentativa la sinucidere)
6
8 sanctiuni: pedeapsa inchisorii (uciderea la cererea victimei o are pe cea mai mica: 1-5 ani;
omorul calificat are cea mai mare: detentiune pe viata, alternativ cu inchisoarea pe 15-25 de
ani si interzicerea unor drepturi)
(1) activ necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, chiar si persoana juridica);
participatia e posibila, cu particularitati
=> instigarea inseamna determinarea unei persoane sa comita infractiunea, iar modalitatea
concreta poate fi materializata in rugaminti, amenintari, abuz de autoritate, promisiuni,
recompense prin una sau prin mai multe combinate: exemplu celebru al unui disident
comunist care a fost ucis in penitenciar de catre un coleg de celula, la instigarea sefului de
cercetari penale si a sefului arestului, instigare prin combinarea procedeelor mai sus amintite;
*omorul la comanda: contra cost angajez un mercenar care sa elimine un rival;
=> complicitatea presupune ajutorul; ea poate fi materiala ii da bani sau instrumentul crimei
sau morala incurajare, dar atentie, ca simpla prezenta a unei persoane in locul comiterii nu
presupune intelegere prealabila;
=> coautoratul: daca exista o cooperare la realizarea faptei, chiar daca pot face distinctie intre
actiunea letala si celelalte actiuni, participantii, toti, vor raspunde pentru infractiunea de omor
in forma coautoratului (ex.: Grigore o tine pe Maricica si Misu ii infige cutitul; Grigore nu e
complice, adica ajutorul depaseste sfera complicitatii, facand parte din fapta propriu-zisa,
asa ca va raspunde ca un coautor, ca Misu; la loviri cu pumnii si picioarele, acelasi caz)
(2) pasiv necircumstantiat (orice persoana poate fi subiect activ, NU si juridica): trebuie
doar sa fie in viata (nu conteaza varsta persoanei; nici macar daca e viabil nou-nascutul, ci
numai daca e viu)
NU va fi subiect pasiv produsul de conceptie (fatul mort), unde am infractiunea de
loviri sau violente, nici cadavrul, unde am profanare de cadavre (daca nu e fapta putativa):
daca dupa ce ucide victima, faptuitorul actioneaza asupra cadavrului pentru a-l ascunde, avem
concurs intre infractiuni.
-latura obiectiva:
-elementul material: uciderea unei persoane (actiunea poate fi directa: agresorul
loveste cu cutitul, dar si indirecta: gardul unde se pune curent electric de o mare putere de
care se prajeste victima; folosind o forta externa instigarea unui animal spre victima; avem
si varianta de inactiune: ipotezele in care faptuitorul e obligat la o conduita pe care nu o
respecta neacordarea unor ingrijiri medicale intentionata; nehranirea intentionata unei
persoane aflata in imposibilitate de a se ingriji singur; acarul nu actioneaza cu buna stiinta
asupra unui mecanism si astfel se produce un impact violent ce se soldeaza cu morti)
7
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita (sunt situatii de fapte atipice, in care nu
numai fapta, dar si cauza decesului e atipica ipotezele in care exista anumite maladii
anterioare peste care se produce o agresiune: e greu sa stabilesti relevanta agresiunii in masura
in care maladia ar fi dus singura la deces)
*nu e nevoie de o cauzalitate unica: se pot suprapune si alte cauze anterioare,
concomitente sau subsecvente
-urmarea imediata: decesul victimei
*Dincolo de chestiunile subiective, atunci cand analizam latura psihica, subiectiva, sa avem in
vedere unele aspecte obiective care ne pot da o imagine exacta asupra elementelor subiective,
ca sa vedem daca, in concret, a fost sau nu intentie:
a) obiectul utilizat la comiterea faptei (corpus delicti) una e sa ataci cu un pistol , alta cu o
furculita
b) zona vizata una e sa lovesti in cap, alta e in genunchi
c) intensitatea aplicarii - cu acelasi obiect, vizand aceeasi zona, pot avea tentativa la omor sau
o infractiune de loviri/vatamari, in functie de intensitate
d) numarul loviturilor una e sa dai o data, alta e sa dai de 10 ori
e) varsta,constitutia fizica sau starea de sanatate a victimei in momentul savarsirii infractiunii
una e sa dai un pumn unui copil de 3 ani sau unei doamne foarte bolnave de 60 de ani, alta e
sa dai un pumn unui barbat de 30 de ani, luptator profesionist
-variante nu avem
21.10.2014
Curs III Penalicesc Cioclei
8
La baza acestei infractiuni e infractiunea de omor si diferentele sunt (1) elementele
circumstantiale (imprejurarile specifice in care se comite omorul) + (2) sanctiunile.
raman valabile toate analizele de la 188 (pct. 1 in cursul meu) de obiect juridic,
material, continut constitutiv.
Precedentul legislativ
In VCP erau 2 variante agravate ale omorului omorul deosebit de grav (7 elemente) si
omorul calificat (9). Acum, omorul calificat cuprinde doar 8 elemente circumstantiale (1/2 din
ceea ce aveam inainte; primele 4 provin din fostul art. 175, omorul calificat; urmatoarele 4
provin din art. 176, omorul deosebit de grav). Din varii motive, celelalte 8 elemente
circumstantiale nu au mai fost retinute la omorul calificat. O parte se regasesc la o combinare
intre actualul 188 si circumstantele agravante din partea generala; altele se regasesc intre 188
si diferite alte infractiuni cu variante agravate ce conduc la infractiunea de omor.
Avem si ipoteze de omor care raman in forma tipica fostul omor in public.
Problema legii penale mai favorabile in situatii tranzitorii atat pe art. 5 (fara hotarare de
condamnare definitiva), cat si pe art. 6. (cu hotarare de condamnare definitiva) => se impune
o comparatie intre infractiunile preluate si cele care nu se mai regasesc in omorul calificat.
1. Infractiunile preluate
a) primele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor calificat): legea penala
mai favorabila e VCP, pentru ca acolo omorul calificat era pedepsit cu inchisoare de la
15 la 25 de ani si cu interzicerea unor drepturi, pe cand pe NCP e si alternativa
detentiunii pe viata)
b) ultimele 4 elemente circumstantiale (ce provin de la fostul omor deosebit de grav): nu
genereaza situatii tranzitorii, pentru ca pedeapsa e identica (detentiunea pe viata,
alternativ cu inchisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi).
2. Infractiunile nepreluate (ex.: omorul asupra sotului; omorul comis in public): in
principiu, aici trebuie analizata incidenta legii penale mai favorabile de la caz la caz,
neexistand un panaceu.
In afara de elemente circumstantiale care nu se regasesc nicaieri (unde legea mai
favorabila e cea mai veche la omorul in public), in alte cazuri vom vedea ca avem sanctiuni
asimetrice. Uneori se nasc situatii in care noul minim e mai mic, iar maximul e mai mare =>
aici se face o operatiune de individualizare, prealabila: ma orientez spre minim, aleg pedeapsa
cu minimul favorabil; ma orientez spre maxim, aleg pedeapsa cu maximul favorabil.
Elementele circumstantiale
9
chibzui asupra faptei, cat si de a realiza actele necesare preparatorii, realizand concret
rezolutia.
De la caz la caz se verifica daca a avut timp pentru aceasta activitate psihica si
obiectiva (intervalul): ipoteza comuna are loc un conflict intre 2 persoane, amenintari;
agresorul urca in imobil, se inarmeaza cu un cutit si apoi aplica lovituri mortale victimei. Aici,
desi avem rezolutie si acte preparatorii, nu avem intervalul suficient de timp pentru a avea
premeditare.
Ipoteza speciala: se duce agresorul acasa; intarzie pe drum; se inarmeaza, revine, dar
viitoarea victima nu mai e gasita. Agresorul o pandeste sa se intoarca, apoi ii aplica loviturile.
Aici, instantele au retinut premeditarea, deoarece trecuse un timp suficient.
Atentie: daca exista premeditare, error in personam sau aberratio ictus NU inlatura
elementul circumstantial!!!
Interesul material presupune ca autorul faptei sa aiba drept scop, prin comiterea
infractiunii, sa intre ulterior, pe cale aparent legala, in beneficiu material. Ex.: incasarea unei
polite de asigurare: determinarea deschiderii si dobandirea unei succesiuni: evitarea unui
partaj neconvenabil.
In acest caz, este necesar ca faptuitorul sa lucreze in scopul respectiv. Nu are relevanta
daca scopul se si atinge au ba . Daca nu exista acest interes material (neurmarindu-se direct
obtinerea acelui beneficiu), iar fapta e comisa din alte ratiuni, chiar daca indirect se va
dobandi un folos, acest element circumstantial nu se retine (ex.: Grigore o ucide din patima
mare, gelozie, pe Maricia; ea e sotia lui; intra si el in posesia unei parti din averea ei; daca el
s-a gandit sa o ucida din gelozie nu se retine).
10
important acest scop in virtutea caruia e savarsita infractiunea (nu are relevanta
daca se indeplineste scopul sau nu)]
In aceasta situatie, scopul nu califica intentia. Are un alt rol in latura subiectiva, in
sensul ca omorul se poate comite aici si cu intentie indirecta (ex.: act de arestare pe numele lui
Grigore; ca sa scape, el ii trage un ciocan intr-o zona vitala agentului care venise sa il prinda;
el savarseste cu intentie indirecta fapta a prevazut, nu a urmarit, dar a acceptat rezultatul
mortii agentului).
Omor din antecedenta: poate fi orice infractiune contra vietii comisa cu intentie (prin
asta intelegem omor => art. 190: uciderea la cererea victimei nu se retine aici; la fel la art.
200: pruncuciderea nu se retine, ca in aceste 2 cazuri nu avem omor, legiuitorul
excluzandu-le din antecedenta omorului calificat vezi LPA art. 242). Tot asa, nu intra faptele
comise cu praeterintentie (lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; viol urmat de
moartea victimei).
11
NB!!! Nu are relevanta la retinerea acestui element daca pentru omorul anterior s-a
pronuntat sau nu vreo hotarare definitiva de condamnare, daca s-a executat sau nu pedeapsa,
daca au existat sau nu circumstante atenuante (depasirea limitelor legitimei aparari;
provocarea), daca a intervenit amnistia/prescriptia etc.
Tenativa din antecedenta: fapta comisa in alte imprejurari (ex.: Grigore incearca sa o
ucida pe Maricica, o impusca, dar o raneste; e condamnat, executa pedeapsa; cand iese,
aceeasi victima e ucisa). Nu putem vorbi de omor calificat prin lit. e cand prin aceeasi fapta
are loc o tentativa din care rezulta apoi moartea tentativa se absoarbe in rezultatul mai grav
(ex.: da cu toporul, nu nimereste, dar apoi o raneste, ea sta o zi la spital Maricica, apoi moare).
Se calculeaza in functie de existenta sau inexistenta mai multor actiuni. Intr-o opinie,
se considera ca avem nevoie de mai mult fapte (elemente circumstantiale); in alta, se
considera ca, indiferent de numarul actelor (elementelor materiale actiuni/inactiuni), retinem
acest element circumstantial de la litera f, cu conditia ca fapta sa se fi comis in aceeasi
imprejurare. Cea de-a doua opinie este corecta ar fi si stupid sa facem distinctie intre situatia
in care Grigore apasa de 3 ori pe tragaci ca sa omoare 3 oameni si situatia in care apasa o
singura data si ucide tot 3 persoane care, eventual, stateau una in fata alteia. Ipoteza poate fi
continuata si in cazul mitralierei, foc automat sau ucidere prin incendiere.
Probleme practice
E irelevant daca era vorba de o sarcina normala sau extrauterina, daca erau sanse de a
fi dusa la final, iar copilul sa fie viabil. DAR DACA ERA MORT COPILUL
SEMINAR????
12
Jurisprudenta: pentru a retine acest element, dincolo de suferintele deosebite, trebuie
sa mai avem 2 elemente spiritul de ferocitate de care da dovada faptuitorul; sentimentul de
oroare pe care fapta respectiva il produce in opinia publica.
Ex.: victima moare in urma unei prime lovituri, dupa care urmeaza mai multe lovituri
aici nu mai avem suferinte chinuitoare din moment ce victima deja murise.
In niciun caz nu trebuie sa retinem omor calificat prin cruzime in ipoteza in care
victima e ucisa rapid, dupa care cadavrul este sectionat pentru a fi ascuns. Desi am ferocitate
si oroare, nu am suferinte un RIL zice ca aici am omor in concurs cu profanare de cadavre.
28.10.2014
Curs IV Penalicesc Cioclei
Nu ne putem intalni cu situatii tranzitorii. Ne putem imagina, totusi, ca o fapta sub vechiul
cod ar sa intruneasca toate conditiile prevazute de noul cod, asa incat noul cod ar fi legeea
favorabila (pentru ca prevede limitele de pedeapsa mai mici).
De ce a mai fost necesara aceasta incriminare? Si pentru faptul ca s-au modificat conditiile
din partea generala cu privire la circumstantele atenuante. Pe VCP, pedeapsa scadea sub
minimum special obligatoriu, dar acum e vorba de o diminuare a limitelor in care se poate
aplica pedeapsa, ceea ce inseamna ca in cazul uciderii persoanei la cererea victimei nu se crea
neaparat o situatie mai favorabila (putea instanta sa individualizeze sanctiunea tot peste
minimul special, pe cand pe vechiul cod era obligata sa aplice o pedeapsa sub minimul
special).
Situatie premisa: existenta unei boli incurabile sau a unei infirmitati ce produce suferinte
13
Prin boala incurabila intelegem o boala cu privire la care comunitatea medicala nu
gasise/acceptase vreun remediu/tratament curativ, la momentul comiterii faptei (azi, cancer)
Subiectii activ: necircumstantiat, oricine poate comite (in practica e mai probabil ca
astfel de cazuri sa fie legate de acei subiecti activi care au o anumita legatura fie profesionala,
fie de afectivitate cu victima; un medic ce ingrijeste un pacient, o asistenta, o ruda, un
prieten); pasiv: circumstantiat (persoana ce sufera fie de o boala incurabila, fie de o infirmitate
grava, ambele atestate medical).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
b) relative la natura maladiei, de starea de sanatate a victimei: fie o boala incurabila, fie o
infirmitate grava, ambele atestate medical (subconditie), in plus ambele sa fie de natura a
produce suferinte permanente si greu de suportat.
Legiuitorul a vrut ca un omor pur si simplu sa fie ascuns printr-o pretinsa ucidere la
cererea victimei. Se refera doar la situatiile speciale, cu adevarat fara iesire si care presupun
niste suferinte teribile, uneori nu doar din punctul de vedere al victimei, ci si al apropiatilor.
14
Latura subiectiva: intentie directa/indirecta. In principiu, directa (autorul clar
urmareste rezultatul asta vrea, sa scape victima de chinuri). Textul, pe de alta parte, NU
exclude intentia indirecta (o situatie in care faptuitorul sa actioneze fara sa fie sigur de
consecintele actiunilor sale, doar pentru a alina suferintele, nu neaparat urmarind decesul
ex.: marirea dozei de morfina nu urmareste, dar accepta). Mobilul si scopul nu au neaparat
relevanta in legatura cu existenta infractiunii, nu o conditioneaza (da, ne putem gandi la un
mobil altruist, dar poate fi si o detasare a profesionistului, care nu e impins de un imbold
afectiv pentru a recurge la un asemenea gest).
Participatia e posibila sub toate formele, chiar si coautorat, cand conlucreaza mai
multi; instigarea poate veni cand o persoana foarte legata de o victima nu are
puterea/mijloacele necesara/e pentru a actiona, dar convinge medicul; complicitatea poate
interveni printr-un ajutor material (bani; substante) sau moral.
Aici avem de-a face cu activitati ce in mod indirect conduc la decesul unei persoane (I)
sau la o incercare de sinucidere (II) de aceea s-a vorbit in doctrina in termeni echivalenti
unei participatii penale (nu e posibil, atat timp cat sinuciderea nu e la noi o fapta incriminata;
participatie la ce? nu, e o infractiune separata, dar nu actul propriu-zis al persoanei ce vrea sa
se omoare, ci actele celei ce o ajuta).
Exista doua diferente fata de incriminarea anterioara: (I) in noul text, legiuitorul face o
separare clara intre cele doua urmari (sinuciderea si incercarea de sinucidere, facand din
ultima o varianta atenuata); (II) diferentierea in noul cod in legatura cu starea psihica a
victimei, stare ce e data fie de imaturitate, fie de probleme de ordin patologic, psihic => fata
de varianta tip a fostului cod (subiect pasiv necircumstantiat), aveam o singura varianta
agravata (minor, oricine sub 18 ani+iresponsabil => legiuitorul nu tinea cont de doua ipoteze
super diferite, adica a minorului de 4 ani si a majorului de 17,5 ani).
Aceste modificari pot crea situatii tranzitorii. Exemple: (I) daca avem de-a face cu o
persoana majora, responsabila, iar sinuciderea a avut loc, legea penala veche e legea mai
favorabila (art. 5 o limita minima mai mica: 2 in loc de 3 ani); (II) daca avem de-a face tot
cu o persoana majora, responsabila, dar a avut loc doar o incercare de sinucidere, legea penala
noua e mai favorabila (caci o considera varianta atenuata).
Obiectul juridic: dreptul la viata, cu precizarea ca aici e protejat inclusiv fata de acele
actiuni ce indirect pot produce decesul persoanei prin sinucidere sau incercare de suicid.
15
Obiectul material: corpul persoanei; totusi, aici nu se actioneaza deloc asupra corpului
persoanei, ci asupra psihicului [determinarea sinuciderii se indreapta contra libertatii
persoanei; nici la inlesnirea sinuciderii nu vorbim de o actiune/inactiune contra corpului
persoanei, ci de o sprijinire indirecta (actiunile/inactiunile autorului acestei infractiuni NU pot
reprezenta o cooperare directa, ca ar fi omor/omor calificat => una e sa determini o alta
persoana sa se sinucida si alta e sa ii dai tu cu mana ta otrava, caz in care ar fi omor, clar)].
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
Inlesnirea reprezinta orice act de sprijinire a victimei in vederea suprimarii propriei vieti.
Actele de sprijinire nu trebuie sa reprezinte o cooperare directa la realizarea faptei, altminteri
ar fi infractiunea de omor (ex.: am inlesnire daca i se aduce Maricicai otrava pentru suicid,
DAR daca ea nu poate, ii tremura mana si eu ii duc paharul la gura, atunci am omor).
Poate fi realizat elementul material si prin inactiune (ex.: Grigore stie ca Maricica vrea sa
se ucida si ii lasa in camera cheile de la un depozit cu substante chimice; doctorul lasa
nesupravegheate medicamente fata de pacientul ce vrea sa se sinucida)
Formele: tentativa nu se pedepseste; consumarea are loc fie in momentul decesului, fie in
momentul incercarii de sinucidere.
16
-a doua varianta agravata se distinge tot prin calitatea subiectului pasiv
(iresponsabil sau minor sub 13 ani aici se trateaza ca un omor comis cu energia fizica a
victimei, pedeapsa fiind identica cu cea de la omor, de la 10 la 20 ani, desi calificarea juridica
e distincta)
-varianta atenuata se distinge prin prisma urmarii (nu are loc decat tentativa)
5. Uciderea din culpa (art. 192 NCP/fostul 178) e fapta ce rupe sirul infractiunilor
intentionate contra vietii (in rest, tot omucidere este, conform calificarii vechi).
Precedentul legislativ
Din art. 178 s-a pastrat varianta tip, o prima varianta agravata [alin. (2) culpa
profesionala => 192, alin(2)] si varianta agravata [alin. (5) pluralitatea de victime]. Celelalte
2 agravate au fost inlaturate in noul cod.
Situatii tranzitorii: daca e vorba de varianta tip sau de culpa profesionala (fara a fi vorba
de un concurs de infractiuni), nu avem situatii tranzitorii, pentru ca sunt aceleasi sanctiunile;
daca luam celelalte variante agravate sau disparute SAU concursul, situatia tranzitorie exista.
Alin (2) cuprinde si fostul alin (3) al art. 178 accidentele rutiere (conducator beat
peste limita legala) => Vom avea mereu concurs de infractiuni intre 192 si 336 pe noul cod
sau orice alte infractiuni
Obiect juridic: dreptul la viata, cu specificul ca este protejat in acest caz si fata de
actiunile/inactiunile imprudente.
17
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: uciderea unei persoane, dar modalitatile concrete sunt diferite de
cele fata de omor
*pe alin (1) prin actiuni: se deschide o usa puternic si se loveste o persoana; se loveste
o persoana in aglomeratie la metrou si cade in fata lui; cade de sus un ghiveci sau un laptop
etc. Ideea e ca actiunea nu se indreapta clar impotriva obiectului juridic, nemijlocit impotriva
victimei. altminteri ar fi omor.
*pe alin (1) prin inactiuni: Maricica uita ferestrele deschise la dormitorul unde doarme
bebelusul, afara fiind -30 de grade; nu supravegheaza focul si arde casa etc.
*pe alin (2): medicul ce opereaza prost si moare pacientul; constructorii carora le cad
caramizi
04.11.2014
-6 infractiuni: art. 193 lovirea sau alte violente; art. 194 vatamarea corporala; art. 195
lovirile sau vatamarile cauzatoare de moarte; art. 196 vatamarea corporala din culpa; art. 197
rele tratamente aplicate minorului; art. 198 incaierarea (rixul)
Precedent legislativ: acest capitol e coresondentul sectiunii a 2-a din capitolul 1, din titlul
II al vechiului cod sectiune ce venea dupa omucidere si care se numea
lovirea/vatamarea integritatii corporale (erau 5 infractiun i).
18
Nu mai sunt 5, sunt 6 infractiuni. Una dispare, dar apar 2 noi (197 si 198), noi in partea
asta (ele provin din fostul titlu IX al fostului Cod infractiuni privind convietuirea sociala,
aduse aici prin reconsiderarea obiectului juridic al infractiunii).
Subiectii:
-activ necircumstantiat (la minor 197, e exceptie: activul nu poate fi decat un parinte sau
o persoana careia ii e incredintat copilul minor).
*Poate fi si o persoana juridica subiect activ (mai ales la vatamarea corporala din culpa).
*Subiect pasiv circumstantiat => agravare: art. 194, in varianta in care se produce avortul,
unde subiect pasiv nu poate fi decat femeia insarcinata
Latura obiectiva
-elementul material: violente fizice sau psihice; poate consta in actiuni, dar si inactiuni;
actiunile pot fi directe, dar si indirecte; se poate folosi si o energie fizica straina (indemnarea
unui caine la atac); exista si varianta omisiunii, atunci cand exista o obligatie de a actiona si,
din culpa sau intentie, nu se actioneaza
*Situatie particulara la cele doua infractiuni nou aduse: la rele tratamente aplicate
minorului elementul material constand in masuri sau tratamente de orice fel (element
material mai larg); (II) la incaierare elementul material constand in participarea propriu-zisa
la incaierare (element material mai larg actiuni de indemnare sau de inlesnire a violentelor,
nu doar aplicarea sau participarea activa la violente)
*197 relele tratamente aplicate minorului acolo urmarea imediata e o stare de pericol
(punerea in primejdie grava a dezvoltarii fizice, intelectuale sau morale a minorului)
-legatura de cauzalitate: trebuie dovedita [exceptie: art. 193 (1); art. 197 legatura intre
lovire/violenta si suferintele fizice rezulta in mod direct, nemaitrebuind dovedita]
-194: intentie indirecta, praeterintentie (varianta tip); intentie directa (varianta agravata
femeia insarcinata)
-195: praeterintentie
19
-196: culpa
Formele infractiunii
Tentativa se pedepseste doar la 194 (2), cu referire la (3). In alte cazuri nu se pedepseste,
desi e posibila (193), fie din cauza formei de vinovatie, tentativa nu e posibila (195
praeterintentie; 196 culpa).
Variante: 195 si 197 cunosc doar forma tip; toate celelalte au si variante agravate (e de
bun-simt, fiind infractiuni progresive, iar consecintele finale neproducandu-se imediat, in
momentul consumarii infractiunii se dau pumni, dar victima sta 10 zile in spital, 20, 90, apoi
moare ).
Procesual: o parte din infractiuni se urmaresc la plangerea prealabila [193 (3); 196]; 195
e de competenta procurorului, prima instanta Tribunalul.
1. Infractiunea de loviri sau alte violente (art. 193 acopera integral fostul
180, 181): lovirea/orice acte de violenta cauzatoare de violente fizice; fapta prin
care se produc leziuni traumatice sau e afectata sanatatea unei persoana a carei
gravitate e evaluata prin ingrijiri medicale de cel mult 90 de zile [...]; actiunea
penala se pune in miscare la plangerea prealabila a persoanei vatamate.
Din punctul de vedere al criteriului de zile de spitalizare, articolul prezent contine partial
un anumit numar de zile din fostul 182 (vatamarea corporala grava tot ce presupunea atunci
peste 60 de zile si pana la 90) => regrupare.
(1): varianta tip [ca precedent legislativ retinem fix fostul art. 180 (1)]. In codul actual
avem 3 luni la 2 ani sau amenda, atunci aveam o luna la 3 luni sau amenda => strict la
alineatul (1), legea mai favorabila e cea veche. Pentru varianta agravata (de la actualul 193)
situatiile difera
20
Obiectul material: corpul persoanei in viata
Subiectii infractiunii:
-activ necircumstantiat; merg toate formele de complicitate, instigare, coautorat (in
ipoteza in care se exercita actiuni directe asupra victimei voi avea coautorat, nu complicitate,
desi actiunile respective nu sunt in sine violente acelasi exemplu ca la omor: Grigore o tine
pe Maricica, iar Misu o palmuieste; Grigore comite si el infractiunea tip de loviri, NU o
complicitate)
-pasiv necircumstantiat (la pluralitate de subiecti pasivi avem pluralitate de infractiuni,
contrar a ceea ce se intampla la 196, unde pluralitatea de subiecti pasivi da o varianta agravata
SI NU concurs)
Deci: Grigore da in cap cu o bata spre 3 femei, am 3 infractiuni; Grigore loveste din
greseala cu o roaba 3 oameni, am o varianta agravata la infractiunea de la 196, deci unitate de
infractiune, nu pluralitate (concurs)
Latura obiectiva
-elementul material: lovirea sau alte violente (actiuni directe da cu piciorul; actiuni
indirecte tragi scaunul; folosirea unei alte energii folosirea cainelui; manarea unei turme
de animale peste corpul unei persoane; inactiunea trebuia acoperita o groapa si nu s-a
acoperit; trebuia sa se asigure un obiect si acesta a cazut; aici trebuie sa am intentie, altminteri
incadram pe 196)
-urmarea imediata e diferita, in functie de varianta tip sau ce agravata. La varianta tip,
urmarea consta doar in producerea de suferinte fizice (legatura de cauzalitate nu trebuie
dovedita). La varianta agravata de la alin (2), urmarea consta in existenta unui numar de zile
de ingrijiri medicale pana in 90 de zile, inclusiv. Diferenta intre cele doua alineate sta in
existenta/inexistenta zilelor de ingrjiri medicale [fix din momentul in care pe certificatul
medical scrie o zi de ingrijire medicala, de atunci pot incadra pe varianta agravata de la alin
(2)].
Ideea principala care a stat la baza modificarilor in noul cod penal cu privire la zilele de
ingrijire medicala (numarul lor) a fost de a nu mai lasa la indemana medicului legist
incadrarea juridica a faptei (in vechiul sistem erau limite foarte stranse de zile de ingrijiri
medicale, iar incadrarea la un anumit numar de zile de ingrijiri ce ducea la incadrarea faptei
intr-o varianta sau alta era foarte relativa. La art. 180 aveam pana la 20 de zile, tot ce
insemna peste se ducea la art. 181, vatamare corporala, pana la 60. Tot ce era peste 60 se
ducea la 182, vatamare corporala grava.
Numarul de zile (pragul de 90) nu a fost ales aleatoriu; dezbateri intre juristi in comisiile
parlamentare si medicii legisti.
-legatura de cauzalitate nu trebuie dovedita pentru (1), dar pentru (2) da.
21
prevad si sa urmaresc un rezultat (direct, imediat), care sa se agraveze, rezultat (indirect, final)
pe care sa fi trebuit sa il prevad sau sa il accept (nu am cum sa stiu dinainte cate zile de
ingrijiri medicale vor fi necesare)
Mobilul si scopul nu au relevanta.
Variante. Diferenta intre cele doua (alineate, variante) e data de existenta/numarul zilelor
de ingrijiri medicale.
Sanctiuni: inchisoarea alternativ cu amenda
Procesual, actiunea penala se pne in miscare la plangerea prealabila; retragerea plangerii
inlatura raspunderea penala.
Precedentul legislativ
Articolul prezent nu acopera fostul 181, ci acopera o parte din fostul 182 (pe litera b
leziunile ce depasesc 90 de zile, de la 91 mai incolo) si tot 182 (pe celelalte consecinte ce se
refera la natura leziunilor infirmitate, avort etc.).
Situatii tranzitorii:
-pe litera b (criteriul: numarul de zile de ingrijiri medicale): daca fapta, sub codul vechi, ar
fi depasit 90 de zile, nu am situatie tranzitorie, pedeapsa fiind la fel
-daca suntem in celelalte ipoteze (leziunile de la varianta tip; cat si varianta agravata
fapta comisa cu intentie), codul nou e legea mai favorabila
Analiza corespunde cu cea de la 193 (punctul 1, mai sus). Singura diferenta rezida in
consecinte. Astfel, 194 putea fi foarte bine o varianta agravata a art. 193.
22
b) Leziuni traumatice sau afectarea sanatatii unei persoane care a necesitat, pentru
vindecare, mai ult de 90 de zile de ingrijiri medicale: criteriul formal (numarul de
zile)
c) Prejudiciu estetic grav si permanent (corespondent in fostul 182 in slutire):
legiuitorul s-a adaptat noii formulari, caci in jurisprudenta deja se vorbea de
prejudiciu estetic, cand in legea veche ramasese termenul slutire; modernizare
Inseamna ca nu se poate recupera pe cale naturala => orice lucrare de protezare, general,
nu duce la schimbarea acestei calificari. Cu alte cuvinte, daca Grigore o tunde pe Maricica si
ii rade sprancenele, nu e slutire/prejudiciu estetic, nu e permanent (creste parul la loc). Alta e
situatia celebra a scoaterii dintilor din fata e prejudiciu estetic grav si permanent (dintii nu
cresc la loc, iar o lucrare de protezare ascunde, dar nu inlatura acest prejudiciu; poate ca
dintii pusi sunt mai frumosi decat ce dinti cariati avea ea , dar nu conteaza, atat timp cat nu
se mai poate folosi de dintii ei naturali, cazuti, si e nevoita sa suporte actiunea medicala,
artificiala, de protezare cu dinti falsi )
d) Avortul: trebuie sa stie ca persoana e insarcinata sau macar sa isi fi putut da seama,
rezonabil (aspectul fizic al femeii)
e) Punerea in primejdie a vietii persoanei: leziunea sa fie apta a duce la decesul persoanei
in lipsa unui tratament, a unei interventii rapide
Varianta agravata de la alin (2): sa fie savarsita cu intentie (scopul califica intentia) sa
produca rezultatele de la alin (1), mai putin avortul si punerea in primejdie a vietii persoanei.
E ilogic sa pui in primejdie viata fara sa accepti macar rezultatul (moartea) as fi avut
o tentativa la infractiunea de omor => nu se retine si varianta agravata pentru punerea in
primejdie.
11.11.2014
Curs VI Penalicesc Cioclei
Este o infractiune construita pe cele de la 193 si 194 => vom discuta numai elementul
circumstantial.
Elementul circumstantial, pe latura obiectiva, este urmarea imediata, respectiv decesul
persoanei.
Raportul de cauzalitate trebuie stabilit si dovedit in acest caz. Trebuie sa existe legatura
intre violentele exercitate si decesul persoanei.
Exemplul clasic este lovirea victimei cu pumnul sau cu un obiect contondent, inapt, in
mod normal, sa provoace decesul, lovire, insa, urmata de cazatura si lovirea de un obiect dur,
care a condus la deces. In practica, exista multe alte variante.
Cea mai dificila problema este cand se suprapun alte cauze. In general, cauza care se
suprapune este starea subreda de sanatate si, in acest caz, chiar daca loviturile sunt minore,
chiar si multiple, pot conduce la deces, desi, raportate la o persoana sanatoasa, acestea nu sunt
apte sa conduca la deces. Vom retine si in acest caz legatura de cauzalitate.
Latura subiectiva
Aceasta infractiune se comite cu praeterintentie (intentie depasita). Avem intentie cu
privire la aplicarea violentelor, fara insa sa se urmareasca si chiar sa se accepte decesul
persoanei, acesta din urma producandu-se din culpa. Si in acest caz, forma de vinovatie, ca in
cazul infractiunii de omor, se deduce mai ales dintr-o analiza obiectiva a unor elemente
23
concrete ce au stat la baza faptei. Este vorba despre (a) obiectul, (b) zona vizata, (c) numarul
loviturilor si (d) intensitatea acestora; eventual (e) starea de sanatate sau constitutia fizica a
persoanei.
Speta clasica: Grigore ii aplica o corectie Maricicai, fiindca nu a prajit bine cartofii,
batand-o cu coada de la matura in zona fesiera si a gambei, cu multiple lovituri, astfel
producandu-se decesul. Coada de matura, zona vizata si intensitatea loviturilor nu sunt apte sa
produca omor. Dar, toate acestea s-au combinat cu starea de sanatate a Maricicai, conducand
la deces.
Formele infractiunii
Tentativa nu este posibila, intrucat este vorba despre o infractiune praeterintentionata
(regula nu este valabila si in cazul infractiunilor complexe, cum ar fi talharia). Fapta se
consuma in momentul cand se produce rezultatul decesul victimei indiferent daca acesta
se produce concomitent sau la scurt timp dupa exercitarea violentelor, ori dupa o mai mare
perioada de timp. Cu toate acestea, in astfel de cazuri, desi fapta se consuma in momentul
decesului, savarsirea faptei nu coincide cu consumarea, ci cu realizarea elementului material
(se consuma cand moare Maricica, dar se savarseste cand Grigore o loveste). Institutiile din
partea generala se raporteaza la momentul savarsirii faptei (incidenta unui act de clementa,
calcularea termenului de prescriptie a raspunderii penale).
Aceasta infractiune corespunde cu art 184 din VCPen, fiind o varianta mult simplificata a
acestuia.
Aceasta incriminare cuprinde
=> O varianta speciala in alin (1)
=> O varianta tip in alin (2)
=> O varianta agravata in alin (3)
=> O varianta agravata in alin (4)
(1) Varianta speciala se raporteaza la art 193 alin (2), trebuind sa am un numar de zile de
ingrijiri medicale, pana in 90, fiind insa si anumite conditii atasate: (a) trebuie sa avem de a
face cu o persoana intoxicata ori (b) cu o persoana care se afla in desfasurarea unei activitati
care constituie ea insasi infractiune.
Spre deosebire de vechea reglementare, in conditiile in care am sub 10 zile de ingrijiri
medicale, noul cod sanctioneaza.
Referitor la persoana aflata sub influenta bauturilor alcoolice - trebuie sa iesim din obsesia
potrivit careia aceasta fapta este valabila numai in cazul accidentelor de circulatie. Aceasta
fapta se poate produce si in alte conditii.
Exemplu: Grigore, aflat sub influenta bauturilor alcoolice, face o miscare nedibace si
rastoarna oala cu ciorba peste piciorul Maricicai. In acest caz, voi avea infractiune daca si
numai daca vom constata ca Grigore era sub influenta bauturilor alcoolice. Nefiind vorba de
un accident de circulatie, nu va veni nimeni cu fiola. Dar, prin alte mijloace de proba, cum ar
fi martori, putem dovedi starea de ebrietate.
In cazul unui accident de circulatie, in mod normal se recolteaza probe sau se face
etilotestul. In masura in care constat ca imbibatia alcoolica nu depaseste limita legala de 0.80
la mie, vom putea retine aceasta infractiune. Daca va avea alcoolemia peste 0.80 la mie vom
avea un concurs de infractiuni cu art 366, asa cum prevede si alin (5).
24
In legatura cu desfasurarea unei activitati ce constituie prin ea insasi o infractiune (ex.
circulatia pe drumurile publice fara permis ori cu numere false sau chiar in cazul unui furt de
masina urmat de accident): in aceste cazuri, putem avea de a face si cu alte infractiuni.
(4) A doua varianta agravata - daca urmarile prevazute in alin (1)-(3) se produc fata de
mai multe persoane, vom avea o singura infractiune, iar nu o pluralitate, caz in care limitele
speciale ale pedepsei se majoreaza cu o treime.
In cazul alin (5), vor fi aplicabile regulile de la concursul de infractiuni, fara a fi vorba de
absorbtie.
Obiectul juridic este integritatea corporala sau sanatatea, la care putem adauga
dezvoltarea fizica, intelectuala si morala a minorului.
Subiectii infractiunii
Subiectul activ este circumstantiat, neputand fi decat parintii sau orice persoana in grija
careia se afla minorul. Pote fi chiar si o persoana juridica, spre exemplu o institutie de
ocrotire.
Situatia premisa este fie raportul parinte-minor, fie situatia de ingrijire ori incredintare a
minorului.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv minorul.
Latura obiectiva
-elementul material: masuri sau tratamente de orice fel, putand consta atat intr-o actiune,
cat si intr-o inactiune (ex.: las copilul sa moara de foame). Specificul infractiunii nu consta in
violente. Infractiunea de rele tratamente aplicate minorului poate intra in concurs cu lipsirea
de libertate, lovirea sau alte violente, vatamarea corporala etc. Cu omorul este mai delicat sa
intre in concurs, intrucat violentele exercitate sunt absorbite in infractiunea de omor in
general, dar este posibil (ex.: minorul este tinut intr-un grajd si la un moment dat este omorat).
-urmarea imediata este o stare de pericol pentru dezvoltarea fizica, intelectuala sau
morala a minorului. NU este o infractiune de rezultat.
-legatura de cauzalitate se prezuma, in general.
25
Forma de vinovatie poate fi intentia, directa sau indirecta.
Nu avem tentativa, fapta se consuma cand se realizeaza elementul material. De regula are
o forma continuata sau chiar continua (tinerea intr-un spatiu insalubru).
Obiectul juridic principal integritatea corporala sau sanatatea persoanei. Obiectul juridic
secundar ar putea fi relatiile de convietuire sociala.
Subiectii
Subiectul activ: avem o pluralitate naturala, caci entru a avea de a face cu o incaierare, ne
trebuie mai multe persoane.
Subiectul pasiv nu este circumstantiat.
Latura obiectiva
-elementul material il reprezinta participarea la o incaierare.
Incaierarea reprezinta un conflict spontan intre mai multe persoane, in principiu
presupunand 2 tabere, trebuind sa produca o stare de confuzie, astfel incat actiunile
individuale sa fie greu de identificat. Prin participarea la incaierare, intelegem orice actiune
concreta, violenta sau de sustinere materiala sau morala a unor violente, realizate intre cele 2
tabere.
*Putem avea elementul material de la lovire si alte violente, dar putem avea si o activitate
tipica instigarii si complicitatii, dar in interiorul incaierarii.
-urmarea imediata este fie cea de la art 193, in varianta tip, fie cea de la art 194, in
varianta agravata de la alin (2), fie cele de la art 195, in varianta agravata de la alin (3), ori
consecinta omorului calificat de la alin (3), teza a II-a.
Producerea unei vatamari corporale, in masura in care nu se cunoaste autorul.
Victima va raspunde in temeiul alin (1).
In masura in care se stie cine a pricinuit vatamarea corporala, acela va raspunde pentru
vatamarea corporala in concurs cu incaierarea, iar ceilalti pentru incaierare. La fel se intampla
si in cazul alin (2).
Cand nu se stie cine a produs rezultatul, toti primesc aceasta pedeapsa.
NB!!! Cand se stie cine a produs rezultatul, in cazul omorului, avem un concurs de
infractiuni intre incaierare si omor, intrucat dincolo de fapta de omor, a mai impartit si alti
pumni etc.
*La ultimul alineat avem o cauza de nepedepsire.
26
In cazul infractiunilor prevazute de art 193 si de art 196, actiunea penala poate fi pusa in
miscare si din oficiu, desi impacarea inlatura, totusi, raspunderea penala.
Notiunea de membru de familie este definita de art. 177.
Subiectii
Subiectul activ este circumstantiat, acesta putand fi numai mama copilului.
*Nu poate exista coautorat in acest caz. Cel care inlesneste sau ajuta, va fi complice sau
instigator la infractiunea de omor!!! (nu de vatamare/ucidere a nou-nascutului)
Situatie premisa - nu trebuie sa treaca mai mult de 24 ore de la nastere. Acest termen a
aparut din necesitatea de a mentine o legatura intre nasterea recenta si fapta respectiva, comisa
in starea de tulburare psihica.Acest termen de 24 ore s-a stabilit impreuna cu medicii legisti,
care au convenit, pe baza experientei medico-legale ca acest termen de 24 ore corespunde atat
cu ideea de nou-nascut in termeni medicali, cat si cu perioada in care starile psihice ce
insotesc nasterea pot afecta discernamantul.
Subiectul pasiv este circumstantiat, respectiv copilul nou-nascut. De aceea ne ajuta
termenul de 24 ore.
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material este acelasi ca la infractiunea de omor, respectiv uciderea. Poate fi
vorba de sufocari, strangulari, lasarea copilului intr-un mediu neprielnic etc.
-urmarea imediata este decesul copilului nou-nascut.
-legatura de cauzalitate trebuie foarte clar stabilita, intrucat putem avea de a face cu
nasteri neasistate si sa nu aiba neaparata legatura cu faptele mamei.
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa sau indirecta, dar de catre o persoana aflata intr-o stare
de tulburare psihica. Fara starea de tulburare psihica, vom avea de a aface cu infractiunea de
omor. Aceasta stare poate sa fie preexistenta. La aceasta stare de tulburare psihica pot
contribui si conditiile sociale (copil din afara casatoriei, copil nascut de o persoana tanara) sau
materiale.
27
18.11.2014
Cursul VII Penalicesc Cioclei
Precedentul legislativ: art. 185 din VCPen era un articol ce reprezenta per se o sectiune (a
3a din capitolul I al titlului II), prin efectul abrogarii celorlalte articole din sectiune.
Obiectul juridic: complex, pentru ca avem mai multe valori aparate: (I) se protejeaza
fatul, ca viata in devenire; (II) se protejeaza si integritatea fizica, sanatatea si chiar viata
femeii insarcinate; libertatea ei de a duce la bun sfarsit o sarcina; (III) se protejeaza si
sanatatea, integritatea si viata copiilor nou-nascuti (prin manoperele de avort, se pot naste
ulterior copii cu malformatii)
Obiect material: produsul de conceptie, corpul fatului (varianta tip) + corpul femeii
insarcinate (variantele agravate)
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat, in principiu poate fi orice persoana (inclusiv medicul
de specialitate, daca realizeaza intreruperea sarcinii in alte conditii decat cele stabilite de text)
*Exceptia (noua, pe vechiul cod nu exista) e data de femeia insarcinata, care NU poate
fi subiect activ aici, pentru ca avem o cauza de nepedepsire in (7) daca femeia insarcinata e
instigata sau ajutata, ei vor raspunde => infractiunea subzista, dar nu se pedepseste mama
insarcinata
*Controverse pe vechiul cod: femeia insarcinata poate sau nu sa fie subiect activ al
infractiunii? In opinia lui Valerian, nu era nicio indoiala ca legiuitorul a exclus femeia
insarcinata din aria subiectilor activi, pentru motivul ca in 1966, la reincriminarea avortului,
legiuitorul ar fi adus, pe langa art. 185, si art. 186, care incrimina fapta femeii insarcinate =>
nu a vut sa incrimineze fapta femeii insarcinate nici atunci (problema era ca nu se prevedea
negru pe alb)
Subiectul pasiv: mama insarcinata (mai greu vorbim de produsul de conceptie, pentru
ca subiectul pasiv trebuie sa fie o persoana cu titlu de exceptie il consideram si pe el, dar
mai ales pentru ipotezele in care se naste si, in urma manoperelor, fie are traumatisme fizice,
fie moare) => pe langa femeia insarcinata e subiect pasiv indirect si copilul ce se va naste
Situatia premisa: existenta unei sarcini; art. 201 (1) lit. c: restransa la ipoteza in care
varsta sarcinii depaseste 14 saptamani; pentru toate celelalte ipoteze nu e nevoie de 14
saptamani; oricum, daca nu e sarcina, NU e infractiune
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de intrerupere a cursului sarcinii (fie prin proceduri
medicale chiuretaj uterin, interventie chirurgicala, in conditiile prohibite, fie prin manopere
28
empirice si sigur ca tipic pentru aceste actiuni e realizarea intreruperii cursului sarcinii in
afara unitatilor medicale: introducerea unei sonde)
-in varianta tip, avem conditii atasate elementului material (nu cumulative,
alternative; daca se realizeaza 2 nu avem concurs, ci tot unitate)
(a) in afara institutiilor/cabinetelor medicale autorizate in acest scop (in aceste conditii,
viata/sanatatea femeii ar fi puse in pericol textul nu trebuie gandit ca unul prohibitiv sau
numai din acest punct de vedere; femeia insarcinata are dreptul de a-si exprima optiunea daca
vrea sa aduca pe lume un copil sau nu in cele 14 saptamani si nimeni nu o impiedica sa aiba o
intrerupere legala; incriminarea a aparut din necesitatea de a proteja si mama, si produsul,
dupa ce se scurge un timp care le-ar pune in pericol viata)
(b) intreruperea sarcinii se face de catre o persoana ce nu e medic de specialitate
(diferenta fata de vechiul text, care nu stipula expres ca trebuie sa fie vorba de specialitatea de
ginecologie, cu drept de libera practica)
(c) intreruperea cursului sarcinii sa se faca dupa cele 14 saptamani [dupa aceasta varsta
a sarcinii 3 luni orice interventie e periculoasa fie pentru fat (se poate naste, totusi, cu
malformatii), fie pentru mama (sa nu mai poata naste vreodata sau chiar sa moara) fie pentru
amandoi]
-in varianta agravata: conditia atasata elementului material e si lipsa
consimtamantului femeii
Latura subiectiva
Fapta se comite cu intentie directa. E susceptibila de tentativa [sanctionata in (5)]
atunci cand se exercita manoperele avortive, dar nu se opreste cursul sarcinii. Consumarea
infractiunii are loc in momentul stoparii sarcinii (al producerii urmarii imediate)
Variante
(2) Varianta atipica: poate fi considerata agravata in raport cu (1), dar poate fi
considerata varianta de sine statatoare (asimilata) in masura in care (a) nu exista
consimtamantul mamei, dar (b) nu sunt incalcate nici dispozitiile de la (1)
Deci, pot sa am (2) mama nu isi da consimtamantul in ipoteza in care se realizeaza
in afara institutiilor medicale/nu e realizata intreruperea cursului sarcinii de o persoana
autorizata/daca varsta sarcinii a depasit 14 saptamani (aici am varianta agravata)
Dar pot sa am o intrerupere a cursului sarcinii fara vointa mamei, dar cu indeplinirea
celorlalte conditii intr-o institutie medicala autorizata, de un specialist si pana in 14
saptamani (aici am varianta asimilata, de sine statatoare)
(3) Varianta agravata: se distinge prin urmarea imediata specifica (2 ipoteze): (a)
vatamarea corporala 194; (b) decesul femeii insarcinate 195 si prin forma specifica a
vinovatiei (praeterintentie)
29
Sanctiuni
Cauza de nepedepsire [alin(7)]
Cauza de excludere a infractiunii: intreruperea cursului sarcinii se face in scop
terapeutic de catre un medic de specialitate, in principiu pana la varsta sarcinii de 24 de
saptamani (6 luni). Exista si posibilitatea intreruperii cursului sarcinii ulterioara celor 24 de
saptamani, ceea ce echivaleaza cu provocarea nasterii premature (tot in scop terapeutic). Alin
(4) zice si de pedeapsa complementara a interzicerii unor drepturi.
Procedura
De fiecare data cand avem o infractiune praeterintentionata soldata cu moartea
victimei fapta va fi de competenta procurorului alin (3), teza a II-a (UP de procuror)
Subiectii infractiunii
Subiectul activ: necircumstantiat (inclusiv mama! in situatia premisa in timpul
nasterii)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-element material: vatamarea fatului (pe toate variantele) care poate fi reprezentata atat
de actiune, cat si de inactiune (in principiu, vatamarea presupune aceleasi modalitati ca cele
de la infractiunea de loviri sau alte violente 193, 194 = violente exercitate asupra fatului);
concret, el va avea un specific, in functie de situatia premisa:
30
-urmarea imediata: avem 3 urmari posibile in continutul acestei infractiuni
(alternative)
a) alin (1) impiedicarea instalarii vietii extrauterine (ceea ce coincide in termeni populari cu
moartea fatului, DAR de fapt el nu moare, ca nu s-a putut naste in primul rand)
b) alin (2) vatamarea corporala (cu referire la 194)
c) alin (2) moartea/decesul copilului
In cazul ultimelor doua urmari imediate, exista o agresiune contra fatului, copilul se
naste viu, DAR in urma acelor agresiuni, violente, el fie are o vatamare a integritatii corporale
(un ochi lipsa, un picior rupt), fie moare, dar dupa ce se nascuse viu (nu neaparat viabil, nu e o
conditie necesara)
-legatura de cauzalitate trebuie stabilita
Latura subiectiva
Avem atat fapta comisa cu intentie, cat si fapta comisa din culpa [alin (5)].
Formele infractiunii
Fapta se consuma in momentul producerii uneia dintre cele 3 urmari imediate.
Tentativa nu se pedepseste (si nici nu poate fi posibila la faptele din culpa).
E nou introdus. Infractiunile sunt aduse aici prin reevaluarea obiectului juridic (in
principal, se protejeaza integritatea fizica si chiar viata persoanei).
Art. 203 are totusi corespondenta in art. 315+316 in vechiul cod (lasarea fara
ajutor).
Art. 204 nu are corespondenta in codul anterior; e un text de inspiratie franceza
(origine indirecta in textul de la distrugere).
25.11.2014
Curs VIII Penalicesc Cioclei
Precedentul legislativ
31
Capitolul 2 al titlului II al vechiului cod denumire identica (189 lipsirea de libertate; 190
sclavia o avem la capitolul VII azi; 191 supunerea la munca fortata sau obligatorie o
avem la capitolul VII azi; 192 violarea de domiciliu o avem la capitolul IX azi; 193
amenintarea; 194 santajul; 195 violarea corespondentei o avem la infractiunile de serviciu;
196 violarea secretului profesional o avem tot la capitolul IX azi)
In ce priveste variantele agravate, legea noua e cea mai favorabila (atat pe art. 5, cat si pe
6 situatii tranzitorii).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: lipsirea de libertate a unei persoane (se poate realiza atat prin
actiune, cat si prin inactiune).
Actiunea presupune ingradirea libertatii de miscare a persoanei si ea se poate realiza in
modalitati concrete diferite persoana poate fi tinuta, pur si simplu, dar poate fi si
transportata dintr-un loc sau altul, incuiata intr-un spatiu etc. Poate fi o actiune directa asupra
corpului, dar si indirecta (incui persoana undeva). Se poate actiona indirect si asupra unor
mijloace de deplasare folosite de victima (se deconecteaza fisele de alimentare de la masina;
se fura rotile)
Inactiunea presupune ca faptuitorul sa aiba obligatia de a elibera o persoana dintr-o stare
de lipsire de libertate legala, normala pana la un anumit moment. Ex.: refuzul de a elibera
persoana din arest sau dintr-o institutie medicala
Conditie esentiala atasata elementului material: lipsirea de libertata sa fie realizata in
mod ilegal. Nu avem infractiune cand e ingaduita (ingradirea libertatii copilului de parini nu
iesi cu masina in oras ca ai note mici) sau ceruta de lege (mandatul de arestare).
*O alta problema in practica s-a pus in legatura cu delimitarea intre infractiunea de lipsire
de libertate in mod ilegal si unele infractiuni cu care ar putea coexista (3 infractiuni):
32
Avem sau nu concurs? Ori de cate ori perioada de lipsire de libertate este necesara sau
folosita pentru realizarea actului sexual, lipsirea de libertate se absoarbe in viol. Daca
depaseste in mod semnificativ timpul necesar violului va fi concurs. Vom avea concurs ori de
cate ori lipsirea de libertate nu (mai) are legatura cu violul (dupa actul sexual, Grigore o mai
tine legata de pat pe Maricica inca 4 ore; daca pe Maricica o ia de pe strada si o violeaza, apoi
o lasa in pace, nu avem concurs). NU am absorbtie daca victima e dusa intr-un apartament si
tinuta acolo 3 zile si violata repetat.
b) Talharia: de cele mai multe ori se absoarbe; talharia e un furt cu violente dar
violentele se pot exercita fie anterior, fie ulterior sustragerii bunurilor. Desi dupa realizarea
talhariei victima continua sa fie privata de libertate, nu opereaza concursul, pentru ca lipsirea
de libertate intra in continutul talhariei, asigurand infractorului scapare
*Situatii de concurs: victima e lipsita o perioada de libertate anterior talhariei (o zi,
doua), apoi e agresata, deposedata de bunuri, dupa care e eliberata; aici am deja consumata
lipsirea de libertate inainte de talharie => am concurs. La fel e si situatia in care dupa talharie,
victima e transportata intr-un loc si tinuta acolo o perioada.
c) Omor: ca la viol
Daca victima e imobilizata de un copac pentru a i se aplica loviturile, lipsirea de libertate
se absoarbe in mod natural in omor.
DAR daca victima e lovita si i se produc leziuni grave, dar nu imediat se produce decesul,
si dupa ce e lovita e imobilizata, legata de copac si abia dupa 10, 20, 24 de ore decedeaza, voi
avea un concurs intre cele 2 infractiuni
Variante
(2) varianta asimilata, prin rapirea unei persoane ce nu isi poate exprima vointa sau nu se
poate apara (nu are corespondent in vechiul cod), dar ratiunea e foarte buna pe vechiul cod
nu puteam vorbi de lipsire de libertate ilegala a unui bebelus, ca nu avea vointa si nu se putea
apara, iar legea nu prevedea varianta asimilata (acum se retine).
(3) prima varianta agravata
a) fapta savarsita de o persoana inarmata aici ne referim si la art. 179 [doua categorii de
arme: (I) cele propriu-zise+legea armelor de foc, unde intra inclusiv o arma alba, precum un
cutit; (II) obiecte ce sunt asimilate armelor aici e necesar ca acele obiecte, orice ar fi ele, sa
fie folosite in atac]
b) asupra unui minor poate intra in concurs cu relele tratamente aplicate minorului
-elementul circumstantial e dat de calitatea subiectului pasiv
c) punand in pericol sanatatea sau viata victimei forma de vinovatie e praeterintentia aici
(cel putin in ce priveste punerea in pericol, altminteri am avea o tentativa la omor!!!)
33
(4) a doua varianta agravata: elementul e dat de decesul persoanei (forma de vinovatie va
fi praeterintentia); aici, decesul trebuie sa survina in urma conditiilor neadecvate in care se
realizeaza moartea persoanei (e tinuta Maricica in mediu insalubru, intr-un subsol
*daca se exercita violente, am (a) fie concurs cu omor (Grigore ii da trei pari in cap, apoi
moare peste 6 ore ea, am concurs intre omor si lipsirea de libertate) SAU am (b) fie concurs
cu violente sau loviri cauzatoare de moarte (daca din culpa Maricica e ucisa: Grigore o
impinge din greseala pe scari, se loveste in piept, dar moare peste 6 ore, timp in care e tinuta
in subsolul casei lui Grigore)
2. Amenintarea [206 fostul art. 193: diferente (a) poate fi savarsita de oricine, pe
vechiul cod, daca era impotriva unui membru de familie, aveam conditii suplimentare;
(b) provoaca o stare de temere, pe vechiul cod provocand o stare de tulburare]
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiuni de amenintare (transmiterea unui mesaj de pericol catre o
persoana poate consta in amenintari verbale, scrise, mesaje sau desene, semne grafice, gesturi,
atitudini!!!)
b) amenintarea sa fie indreptata impotriva subiectului pasiv sau a altei persoane (ca sa
transmita o temere si sa fie serioasa, conditia urmatoare, trebuie sa fie contra unei persoane
apropiate daca Grigore o ameninta pe Maricica ca va ucide un copil din Polonia, nu prea e
amenintare, ci doar exteriorizarea rezolutiei faza orala a actelor preparatorii)
c) amenintarea sa aiba un potential real intimidant (nu se va realiza conditia aceasta daca
amenintarea se refera la o cale legala de urmat contra altei persoane te dau in judecata!; o sa
ma duc la DNA)
34
-legatura de cauzalitate nu se probeaza
Latura subiectiva: intentie directa (clara)/indirecta (se poate crea o amenintare, dar V
Cioclei e minoritar in opinia asta ex.: Grigore o ameninta pe Maricica ca da foc la bloc, iar
vecinul Misu aude si el => fata de Misu am intentie indirecta)
3. Santajul (art. 207 corespondent art. 194: diferenta art. 194 avea o formulare
pleonastica constrangere prin violenta sau amenintare; - art. 207 face distinctie intre
scopul urmarit, acela de a obtine un folos patrimonial sau nepatrimonial)
Situatiile tranzitorii
Pe varianta tip, codul vechi e legea mai favorabil.
Pe varianta asimilata [alin (2)], codul actual e mai favorabil (vechiul cod o retinuse ca
agravata)
Obiect material exista doar daca se actioneaza direct asupra corpului persoanei (violente)
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: actiunea de constrangere (prin violenta fizica constrangere fizica
sau prin violenta morala constrangere morala). In primul caz, avem o suprapunere intre
elementul material de la loviri/vatamari si elemental material de la santaj, iar in al doilea caz
avem o suprapunere intre elementul material de la amenintare si de la santaj.
*scopul: persoana (a) sa dea; (b) sa faca; (c) sa nu faca sau (d) sa sufere ceva
Daca am violente, dar FARA aceasta conditie a scopului, pot avea alta infractiune, dar nu
santaj (pot avea amenintare sau loviri, violente)
Forme: fapta se consuma in momentul crearii starii de pericol (nu conteaza daca scopul se
realizaza au ba; ca la amenintare, nu conteaza daca victima se lasa au ba influentata, daca
intra sau nu in starea de temere ex.: o persoana e santajata, i se zice ca va fi omorata daca nu
indeplineste o sarcina; persoana reclama la politie; santajul e realizat, in ciuda cedarii
presiunilor). Tentativa nu se pedepseste.
Variante
(2) asimilata cu o arie mai larga (si contra unui membru de familie)
(3) agravata le reia pe cele doua anterioare (tip si asimilata) si le transforma, pe baza
unui element circumstantial al urmaririi unui folos patrimonial
35
4. Hartuirea (art. 208 e noua, fara coresondenta)
E o infractiune care a fost inspirata din realitate o amenintare specifica, insidioasa.
Incriminarea are la baza fapte concrete, ce nu putusera primi incadrare juridica pe vechiul
cod.
Variante
(1) Tip
-elementul material: urmarirea sau supravegherea unei persoane a locuintei, a locului de
munca sau a altor locuri frecventate de acea persoana; e un element material ce trebuie sa se
repete, sa arate naravirea faptasului, cum zice Mitrache, deci e o infractiune de obicei
Conditie suplimentara: urmarirea sau supravegherea sa se faca fara drept (fara temei
legal urmarirea penala) sau fara interes legitim (sa nu fie cazul in care e un interes public
un jurnalist urmareste, e atent, supravegheaza lucrarile unei firme pentru a strange probe
despre ilegalitatea actiunilor sale
-urmarea imediata: mesajul de pericol e transmis in mod insidios; nu orice
urmarire/supraveghere ne duce cu gandul la hartuire; trebuie sa fie un complex de fapte
(2) Speciala nici asimilata (nu are aceeasi pedeapsa), nici atenuata [nu se raporteaza
la alin (1)]
-elementul material: efectuarea de apeluri telefonice sau de comunicari prin mijloace de
transmitere la distanta (facebook, skype, whatsapp, mail, alte retele)
Conditie a elementului material: aceste acte sa aiba o anumita frecventa sau un anumit
continut care sa creeze temere persoanei
Si aici e vorba de transmiterea insidioasa a unui mesaj daca Grigore o suna pe Maricica
si ii zice te omor, atunci e amenintare. De aceea ultima teza a alineatului (3) prevede
daca fapta nu constituie o infractiune mai grava (gen amenintare sau santaj)
02.12.2014
Curs IX Penalicesc Cioclei
Structra:
-debuteaza cu art. 209 sclavia articol important al vechiului cod (art. 190);
-urmeaza 2 infractiuni la 210, traficul de persoane si 211, traficul de minori care nu
au corespondent in vechiul cod (ci in legi, 768/2001);
-art. 212 supunerea la unca fortata sau obligatorie) corespondent al vechiului 191;
-art. 213 proxenetismul e o infractiune cu corespondent in art. 329 (titlul IX)
-art. 214 exploatarea cersetoriei
-art.215 folosirea unui minor insop de cersetorie
-art. 216 folosirea serviciilor unei persoane exploatate
36
-art. 217 sanctionarea tentativei
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: 5 variante, anume
recrutarea (=ademenirea unei persoane si selectarea ei pentru o anumita activitate din
cele care reprezinta exploatare: se duce Grigore intr-un loc de unde racoleaza victima,
poarta discutii si ii propune sa presteze o munca, sa se prostitueze, sa cerseasca);
transportarea (=deplasarea unei persoane dintr-un loc in altul; trafic; de obicei, pentru
exploatare pe alte plaiuri);
transferarea (=deplasarea persoanei dintr-un loc in altul, DAR aici la momentul la
care e preluata, persoana se afla deja sub autoritatea altei persoane; la transport persoana era
libera inca; ex.: victima traficului de persoane e mutata dintr-un oras in altul, dar sub
autoritatea aceluiasi traficant; e posibil sa se modifice si traficantul, adica persoana sa fie
pasata de la unul la altul)
adapostirea (=asigurarea unui loc temporar unde sa locuiasca locuinta clasica, dar si
alte spatii)
primirea unei persoane (=intrarea in contact fizic cu persoana, preluarea persoanei,
concomitent cu impunerea autoritatii asupra persoanei respective; ex.: primirea inseamna si
cumpararea efectiva a unei persoane vine Misu la Grigore si ii preda persoanea, pe
Maricica, dar contra unei sume sau altei prestatii)
37
vadita vulnerabilitate a acelei persoane (persoana nu e in masura sa ia o atitudine, sa
riposteze)
C. oferirarea, darea, acceptarea sau primirea de bani ori de alte foloase in
schimbul consimtamantului persoanei care are autoritate asupra acelei persoane (se
asemeana aceste actiuni cu cele de la luarea de mita stimulente financiare: se
comercializeaza persoana traficata)
4. Proxenetimsul (art. 213) preluat din vechiul cod, unde coexista cu prostitutia
Structura: 6 infractiuni
-art. 218 violul (fostu 197)
-art. 219 agresiunea sexuala (creatie noua a codului)
-art. 220 actul sexual cu un minor (fostul 198)
38
-art. 221 coruperea (nu coruptia! ) sexuala a minorilor
-art. 222 racolarea minorilor in scopuri sexuale
-art. 223 hartuirea sexuala (fostul 2031)
Corespondentul acestui capitol era capitolul 3 din vechiul cod (neizbutit capitol):
cuprindea infractiuni ce nu se mai regasesc azi perversiunea sexuala (e adevarat ca unele
variante agravate se regasesc acum la viol sau la agresiunea sexuala); seductia; incestul (acum
a trecut la un alt titlu, prin reconsiderarea obiectului juridic).
Probleme de exprimare: pe vechiul cod se intitula infractiuni privitoare la viata
sexuala, pentru ca nu cuprindea acest titlu numai infractiuni contra libertatii (cum ar fi
perversiunea acolo erau acte sexuale consimtite); acum avem numai contra libertatii (si
integritatii), desi la anumite infractiuni e discutabil (actul sexual cu un minor/coruperea
sexuala a minorilor tot contra libertatii e, fiind mica persoana, e lipsita de libertatea de a
alege).
Situatii tranzitorii: la varianta tip nu pune probleme (pe ambele coduri avem aceleasi
pedepse); la variantele agravate, preluate legea noua e mitior (pedepse mai reduse, logic).
Continutul constitutiv
Latura obiectiva
-elementul material: consta intr-o actiune in 3 modalitati tip: (a) raportul sexual, (b)
actul sexual oral; (c) actul sexual anal cu o persoana; *caracter de noutate: modalitate
asimilata de la alin (2): (d) orice alte acte de penetrare vaginala sau anala comise in
conditiile alin(1).
Problema interpretarii actului sexual si actele nefiresti, de perversiune sexuala (pe
vechiul cod, de exemplu, inainte de 2001 relatiile homosexuale erau incriminate). A fost si un
RIL prin care Curtea Suprema incerca sa defineasca ce se intelege prin act sexual de orice
natura (totusi, el inseamna => raport sexual: conjunctia intre cele doua organe sexuale
diferite; amorul clasic, istoric; => act sexual oral: conjunctia intre organe sexuale si
cavitatea bucala; => act sexual anal: conjunctia intre organul sexual barbatesc si cavitatea
anala a unei alte persoane, fie feminine, fie masculine; => varianta asimilata: aduce in prim-
plan ca si actele din varianta tip sunt de penetrare; aceste alte acte de penetrare se pot referi
fie la penetrarea cu parti ale corpului, fie la acte de penetrare cu alte obiecte)
Conditia atasata elementului material (in ambele variante): fie (a) prin
constrangere, fie (b) prin punerea victimei in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima
vointa (ca la traficul de persoane, vulnerabilitate fizica sau psihica) fie (c) profitand de
aceasta stare.
1
39
In doctrina veche, a existat o dezbatere cu privire la posibilitatea existentei sau
inexistentei coautoratului la aceasta infractiune. Elementul material la vremea aia era doar
raportul sexual => doctrina si jurisprudenta au zis ca nu. In actuala configuratie, actiunile sunt
alternative (pot sa am o singura varianta realizata, dar si mai multe), iar daca am mai multe,
unitatea infractionala se pastreaza => poate exista coautorat v. si varianta agravata de la
alin(3), lit. f).
Cioclei considera ca nu pot vorbi de coautorat NICI cand se pot realiza doua sau mai
multe variante ale elementului material, nu ca fizic nu se poate, DAR avand in vedere obiectul
juridic incalcat, nu se poate vorbi de o unitate; fiecare infractor, autor ce realizeaza un act
sexual, desi e vorba de acte simultane, comite o infractiune distincta de viol (si din ratiuni
morale). Explicatia poate fi si in lasarea, pastrarea intentionata a legiuitorului a variantei
agravate de la alin(3), lit. f) DOAR aici (la toate celelalte infractiuni, e circumstanta agravanta
generala). Motivul ar fi ca se lezeaza libertatea sexuala a persoanei mai mult si ca trebuie
retinute doua sau mai multe infractiuni distincte.
Latura subiectiva: Cioclei zice ca se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu
intentie indirecta.
Ne uitam la celelalte ipoteze, in afara de constrangere punerea victimei in
imposibilitate de a se apara/de a-si exprima consimtamantul si profitarea de aceasta situatie
=> daca autorul profita de intoxicatia/somnul/lesinul victimei, intotdeauna daca am admite
numai intentia directa, el s-ar putea, ar putea invoca ideea ca nu a urmarit sa lezeze
integritatea sexuala a persoanei respective si ar putea dovedi aceasta, in absenta unei riposte a
victimei; daca admitem si posibilitatea intentiei indirecte, argumentele lui pot fi rasturnate cu
ideea ca nu ai urmarit, dar ai acceptat.
(4) A doua agravata: diferenta pe urmarea imediata (rezultatul mai grav, neurmarit si
neacceptat de faptuitor decesul victimei) => infractiune praeterintentionata
(atentie: faptuitorul trebuie sa fie in culpa cu privire la rezultatul mai grav, ca daca
40
prevede si accepta sau nu accepta, din greseala, am concurs intre omor calificat si
viol/tentativa la viol).
Tentativa: la primele 3 alineate se pedepseste. La (4) nu mai e reluata ideea, pentru ca e
text in partea generala, art. 36 (3), cand tentativa se sanctioneaza ca o infractiune consumata.
09.12.2014
Curs X Penalicesc Cioclei
Elementul material e dat de actul de natura sexuala, oricare altul decat cel de la viol
Act de agresiune sexuala=orice act ce are legatura direct sau indirect cu organele
genitale si/sau cu activitatile acestora, DAR alt act decat cel ce ar putea intra la elementul
material al violului raportul sexual, act sexual anal sau oral; orice alte acte de penetrare
vaginala sau anala
La acest element material se ataseaza conditiile esentiale (ca la viol) fie prin
constrangere; punere in imposibilitate de a se apara sau de a-si exprima vointa; profitand de
imposibilitatea de a-si exprima consimtamantul sau de a se apara.
O fapta mai grava nu poate fi absorbita de o fapta mai putin grava => agresiunea nu
absoarbe violul
Singura diferenta intre viol si act sexual cu un minor dpdv obiectiv e data de lipsa
conditiei atasate elementului material in cazul actului sexual cu un minor
(constrangerea/punerea victimei in imposibilitate etc.). In alte cuvinte, aici e vorba de un at
voluntar, cu acordul minorului (ca elementul material e la fel ca la viol penetrare, raport
sexual, act sexual oral sau anal).
Variante
(1) tip: subiect pasiv minorul intre 13 si 15 ani
(2) agravata: subiect pasiv minorul sub 13 ani (dar pana cat? Coboram in limitele
bunului-simt si ale logicii elementare; daca varsta e prea mica, o sa am viol,
pentru ca varsta prea frageda nu permite un consimtamant valabil; conteaza gradul
de dezvoltare psiho-fizica a persoanei, ca sa vedem daca nu exista deloc
41
consimtamantul viol sau daca exista, dar e diminuat2 caz in care avem doar un
act sexual cu un minor)
(3) asimilata celei agravate: subiect pasiv intre 13 si 18 ani (urca peste 15 ani),
doar in conditiile in care exista o relatie de autoritate asupra victimei
(4) agravata 2: subiect pasiv minor, dar
a) minorul e ruda in linie directa, frate/sora: doar in modalitatea raportului sexual aici
absoarbe incestul; daca se realizeaza celelalte acte sexuale (penetrare orala, vaginala)
nu am absorbtia incestului pentru ca incestul se realizeaza doar prin raport sexual
b) minorul se afla in ingrijirea, ocrotirea, educarea, paza sau tratamentul faptasului
c) fapta a fost comisa in scopul producerii de materiale pornografice
(5) cauza de nepedepsire: ipotezele in care diferenta de varsta intre partenerii actului
sexual nu depaseste 3 ani (fapta minorului nu se pedepseste, dar daca am o
persoana majora care instiga sau e complice, acea persoana va fi pedepsita)
Variante
(1) Tip: dpdv al laturii obiective, avem doua modalitati ale elementului material:
a) Comiterea unui act de natura sexuala, altul decat cel de la 220 act sexual cu
minor aici nu mai am conditia atasata a constrangerii, ca as avea agresiuni
sexuale (se exclude actul de penetrare, la fel ca la agresiunea sexuala, cu diferenta
mai sus precizeaza)
b) Determinarea minorului sa suporte/efectueze un astfel de act ceea ce
echivaleaaza cu o instigare la acte de antura sexuala pe care sa le realizeze sau se
lae fsufere minorul (subiectul activ nu e cel ce in mod direct are contactul sexual,
ca am avea prima modalitate; subiectul activ e cel ce il impinge pe minor in gla un
contact sexual cu alta persoana )
(2) Agravata
a) Minorul e ruda in linie directa, frate/sora niciodata varianta aceasta de la a)
nu va absorbi incestul pentru ca nu vom avea incest, pentru ca el presupune
numai raport sexual si la varianta asta nu avem raport sexual
b) Si c) sunt la fel ca la varianta agravata de la viol
(3) Varianta speciala actul sexual de orice natura, savarsit de un major in prezenta
unui minor (minorul e spectator, numai oricum, trebuie sa fie diferenta de 3 ani
actul sexual poate fi de orice natura intre cele doua persoane; totusi, poate si una
din cele 2 persoane sa fie minor caz in care am si o alta infractiune act sexual
cu un minor => in sarcina majorului adult se va retine un concurs)
-aici avem acte sexuale de penetrare ale violului + actele de natura sexuala specifice
agresiunii sexuale
2
Asta e si ratiunea pentru care se incrimineaza fapta asta, logic prezumandu-se ca minorul, desi are
discernamant, el e redus si mai usor influentabil
42
a) Instigare: determinarea minorului de a asista la o gama relativ larga (acte cu
caracter exhibitionist expuneri, reprezentatii, spectacole)
b) Punerea la dispozitie de materiale cu caracter porno
(5) Cauza de nepedepsire: daca diferenta de varsta intre subiectul pasiv si activ nu e
mai mare de 3 ani, fapta nu se sanctioneaza desi se fce referire la (1)
Subiectii infractiunii: activ persoana majora, din start (protectia trebuie oferita vis-
a-vis de o persoana ce are un plus de maturitate, ca la coruperea sexuala a minorilor; nu se
protejeaza un minor fata de un alt minor cu varsta apropiata, dar mai mare)
pasiv minorul ce nu a implinit 13 ani
Elementul material: actiune propunerea de intalniri de catre major adresata
minorului (ea se poate face direct sau indirect).
In incriminarea noastra, legiuitorul a lasat deschisa si calea racolarii directe (au fost
cazuri in care persoanele majore in mod direct, nu doar prin internet, au racolat minori
iesirea din scoli, de la antrenamente, de la locurile de joaca, din parcuri, de la gogoserii si
patiserii, shaormerii) => sfera trebuie extinsa.
Conditie atasata laturii obiective: notiune inselatoare, scopul, care ar duce cu
gandul catre latura subiectiva; de fapt, e vorba de o conditie a laturii obiective, adica
propunerea de intalnire sa fie insotita de detalii explicite in legatura cu ce urmeaza a se
intampla, adica fie un act sexual cu minorul (220), fie o corupere sexuala (221), in acest sens
spunem ca scopul e o conditie a laturii obiective.
Daca nu exista aceasta prezentare detaliata nu am infractiune. Nu doar in mintea
faptuitorului trebuie sa rezulte scopul, ci si in manifestarile obiective (sigur, subliminal,
indirect, dar dovedibil). Scopul nu califica intentia, nu antreneaza intentie directa => fapta
se poate comite atat cu intentie directa, cat si cu intentie indirecta.
6. Hartuirea sexuala (sedes materiae: art. 223, fostul 203 indice 1 al VCP, dar
corespondenta se limiteaza la denumirea marginala, ca textul a fost total reformulat
=> nici aici nu avem situatii tranzitorii, ca practic avem o noua infractiune)
3
Valerian zice ca doua acte sunt suficiente pentru a rezulta o infractiune de obicei. Motivul e ca la momentul
respectiv, al vechiului cod, altfel erau reglementate infractiunile de obicei cel putin 3 acte era vorba de o
cerinta a repetarii, a duratei indelungate.
43
Favoruri de natura sexuala: se refera la actele de natura sexuala, lato sensu (fie acte
sexuale, pur si simplu raport sexual; fie acte de natura sexuala ce intra in sfera agresiunii
sexuale).
Relatie de munca = orice relatie bazata pe un raport juridic pe baza caruia o persoana
presteaza o anumita activitate contra unei remuneratii (mari, familii mici, zice Ghita).
Relatiile similare = se stabilesc intre membrii unui grup ce participa impreuna la realizarea
unei activitati (ONG, colegi) diferenta fata de vechiul cod, unde acolo era nevoie de o
relatie de subordonare (sa fie un sef si un subaltern); acum, e suficienta relatia de colegialitate.
-urmarea imediata a faptei e un dublu rezultat: fie victima a fost intimidata (1), fie a
fost pusa intr-o situatie umilitoare (2)
-legatura de cauzalitate trebuie dovedita
Latura obiectiva
-elementul material: actiune (patrunderea fara drept in domiciliu) sau inactiune
(refuzul de a parasi domiciliul la cererea unei persoane).
Exista o conditie generala ce se ataseaza elementului material (valabila atat
actiunii, cat si inactiunii): acestea sa se faca fara drept, adica sa nu fie o situatie care sa
permita in mod legal patrunderea in domiciliu sau ramanerea acolo (pompierul ce stinge un
incendiu).
Conditii speciale
-la actiune: patrunderea fara drept trebuie sa se faca fara consimtamantul persoanei
vatamate
-la inactiune: refuzul trebuie sa intervina in urma unei cereri exprese a persoanei care
domiciliaza sau foloseste spatiul respectiv (nu e nevoie sa fie proprietarul! ex.: bona,
servitoarea poate sa impuna unei persoane care a venit fara drept sa plece din casa
proprietarilor care au angajat-o, care sunt plecati la acel moment in oras)
16.12.2014
Curs XI Penalicesc Cioclei
Last tango, then Christmas
Somnul ratiunii naste monstri
Precedentul legislativ
Pe vechiul cod aveam 2 titluri ce protejau patrimoniul titlul III (infractiuni contra
avutului personal) si titlul IV (infractiuni contra avutului obstesc).
In noul cod penal se revine la o impartire pe capitole a acestui titlu (titlul III nu aveau
capitole, fara o alta structura). Codul din 2009 revine la impartirea din 1936 (Codul Carol II),
sistem care era avut in vedere si dupa intrarea in vigoare a codului 1968.
Acest titlu cuprinde 5 capitole
(1) furtul; (2) pirateria si talharia; (3) infractiuni contra patrimoniului prin nesocotirea
increderii; (4) fraude comise prin sisteme informatice si mijloace de plata electronice; (5)
distrugerea si tulberarea de posesie
*Diferente: tainuirea a trecut la titlul de infractiuni contra justitiei; delapidarea a
trecut la titlul de infractiuni de serviciu
Capitolul I Furtul
Are in structura 3 infractiuni (i) furtul; (ii) furtul calificat; (iii) furtul in scop de
folosinta (fosta varianta a furtului simplu pe vechiul cod) si 5 articole pe langa cele 3, (iv)
plangerea prealabila si impacarea; (v) sanctionarea tentativei
Unul din scopurile reasezarii
45
1. Furtul (sedes materiae: art. 228 fostul art. 208)
Obiect juridic=relatiile privind posesia sau detentia unui bun; mai concret, se
protejeaza stapanirea de fapt a bunului (deci nu neaparat proprietatea).
*Categorii atipice: bunuri mobile sunt si energia de orice fel, undele etc. + bunuri
mobile prin anticipatie (fructe).
**Bunurile imobile prin natura lor sunt definite la fel ca pe vechiul cod, DAR
problema e aceea a bunurilor care raman (materialele de constructie scoase din imobil;
instalatiile de la un imobil scoase si depozitate pentru a fi repuse dupa reparatii) sau devin
imobile (aduse pentru a fi incorporate instalatii electrice, geamuri, usi odata puse langa
casa si au acea destinatie, ele sunt socotite bunuri imobile).
***Problema accesiunii
Toate aceste bunuri POT constitui obiect material al furtului, pentru ca:
-ele de fapt sunt bunuri mobile prin natura lor, doar printr-o fictiune sunt considerate
imobile
-acest caracter se justifica in raporturile civile, dar care nu se impun in legatura cu cele
penale
-dreptul penal opereaza cu notiuni autonome; nu trebuie sa fie identitate intre notiunea
de bun imobil din civil cu cea din penal
-ar fi vid legislativ, faptele nu ar fi infractiuni (argument de politica represiva)
46
-vechea doctrina, indiferent de denumire, considera aceste bunuri ca facand obiect
material al infractiunii de furt
Poate fi orice inscris (nu neaparat cu valoare patrimoniala, ci utile patrimoniului celui
ce le poseda) sau energie (care trebuie sa aiba o valoare economica (energia electrica)/
Pasiv
Pluralitatea de subiecti pasivi nu duce la pluralitatea de infractiuni, in masura in care
sustragerile au loc cu aceeasi ocazie (Grigore se duce la Maricica si fura 10 lucruri din casa ei,
dar 4 erau ale ei, 5 ale sotului si 1 al copilului => am o singura deposedare, caci posesiile nu
sunt individualizate).
Continut constitutiv
47
(exemplu clar al femeii de serviciu ce face curat intr-o casa; daca ea sustrage un bun, ramane
furt fapta ei, ca nu se intrerupe posesia initiala a proprietarului).
a) Latura obiectiva
48
nimic, ramane poker face victima, consimtamantul se prezuma si fapta nu e prevazuta de
legea penala, dpdv obiectiv furtul nu mai exista, nici nu mai am voie sa ma duc pe latura
obiectiva).
Urmare imediata=schimbarea starii de fapt a bunului prin scoaterea acestuia din sfera
de stapanire a victimei, ceea ce o face pe aceasta sa nu mai poata dispuna de/se mai poata
folosi de bun.
De regula, aceasta schimbare a starii de fapt duce la o paguba (echivalentul valorii
bunului). Numai ca, uneori, paguba poate fi nesemnificativa: daca un angajat ia un bun de la
persoana juridica unde lucra, dar il ascunde in aceeasi incinta acolo tot furt e, desi paguba e
practic inexistenta sau redusa, daca avem in vedere ca persoana juridica (societatea) avea mii
de alte bunuri la dispozitie
=> la furt e mult sa zic ca urmarea imediata e o paguba (spre deosebire de inselaciune,
unde e nevoie neaparat de paguba).
Opinia separata, lui Cioclei e ca am un singur furt, chiar daca in palton se aflau mii
de alte lucruri. Ne-ar interesa cu ce intentie s-a comis furtul paltonului doar in ipoteza in care,
printre obiecte, ar fi un bun ce ar face din infractiune furt calificat (Grigore fura paltonul
stiind sigur ca acolo se afla un cec de mare valoare; un bun de patrimoniu cultural).
49
contrario); nu conteaza ca nu dispune, in concret, ca victima chiar se supune si executa ceea
ce i s-a cerut.
Argument a fortiori: daca legiuitorul sanctioneaza chiar fapta proprietarului ce ia un
bun din posesia sau detentia legitima a altei persoane (Gigore ii imprumuta televizorul
Maricicai si apoi i-l fura), cu atat mai mult trebuie sanctionat cel ce ia un bun care nu ii
apartine cuiva dintr-o posesie asa-zisa legitima, desi motiveaza ca exista un raport
obligational anterior, o datorie din partea victimei
Argument de bun-simt: haos in societate fiecare ar putea sa sustraga bunuri, in
virtutea unor creante.
=> Cioclei nu crede ca lipsa consimtamantului e o conditie atasata laturii subiective, ci
laturii obiective (cum am si vazut mai sus).
Participatia e posibila sub toate formele.
50