DREPTUL CONTRAVENTIONAL II

Exist subieci activi i pasivi: activ este statul prin intermediul AP, pasiv - PF i PJ.
Norma procesual conine procedura de constatare(SA i SP i drepturile i obligaiile lor), de
soluionare i de executare a sanciunii.

Tema 1.
Consideratii generale privind Dreptul Contraventional
1. Constituirea si definitia legii si legislatiei contraventionale
2. Actiunea legii, legislatiei contraventionale
3. Definitia caracateristica dreptului contr.
4. Norma de drept contr, raportul si subiecii.
5. Izvoarele dreptul contr.

Bibliografie: Constitutia RM, Codul Contraventional, Hotararea Plenului CSJ privind unele
chestiuni privind aplicarwa de catre instantele judecatoresti a art 3 din Conventia Europeana a
drepturilor omului nr.8 din 30.10.2009; Declaratia universala a drepturilor omului din 1948:
Conventia Europeana din 1950.

Subiectul 1
Evoluia instoric. Legislatia contravenionala de-a lungul evolutiei si dezvoltarii omenirii
dateaza din perioada revolutiei dranceze (1789) si care si-a gasit oglindirea in codul penal
francez in 1791, iar in 1810 legislatia penala prevede 2 categorii de fapte ilicite: infractiune si
contrventie. In 1865 aceasta clasificare este completata si cu delicte.
Clasificarea tripatrita se regaseste si in legislatia romn din 1865 a CP care eximplifica
contraventie ca abatere de natura administrativa. Pe teritoriul RM aceasta vatiaza in functie
de statutul juridic al acestui teritoriu: Basarabia 1918-1940 - CP roman din 1865. Uniunea
Sovetica codifica legislatia contraventionala astfel incat in 1982 toate republicile unionale in
numar de 15 au fost completate cu coduri administrative. In RM Codul cu privire la
contraventiile administrative a fost adoptat in 29 martie 1985, a fost in vigoare pana 21 mai
2009.
24 octombrie 2008 - adoptat Codul Contraventional publicat in 16.01.2009 si intrat in vigoare
pe 31 mai.
Structura
CC a RM este format din 2 carti, dreptul material, care la randul sau cuprinde partea generala
si cea speciala. Partea generala (art 1-46), partea speciala (47-373). Drept procesual, cartea 2,
- partea generala (art 374-439), partea speciala(art 440-480).

CC este lege conform art 1 al codului contraventional si care cuprinde in continutul sau n.j.
materiale si procesuale stabilind principiile, dizpozitiile generale si speciale ale dreptului
contr, cat si faptele ce constituie contraventii, sanctiunele aplicate de acestea si procesul
contraventional.
Legea contraventional se clasific n urm.categorii:
In raport cu intinderea de domeniul de reglementare:
Legi generale
Legi speciale (standartizare, evidenta militara)
Dupa caracter:
Ordinare (CCO)
Legi exceptionale (in cazul savarsirii contraventiilor, in perioada calamitatilor naturale, in
situatii exceptionale)
Dupa durata:
Legi cu durata nedetermintata permanenta
Cu durata determinata.

Subiectul 2- Actiunea legislatiei contraventionale

Legea contraventionala are drept scop conform art 1 al 3 a Constitutiei RM de a garanta
drepturile si libertatile, dezvoltarea personalitatii umane cat si valorilor pcrotite de LC (legea
contr): proprietatea, ordinea publica si alte valori prevazute in partea speciala de drept
material al Codului Contr prin solutiunea cauzelor contraventionale, precum si prevenirea
cauzelor ce determina savarsirea de noi contraventii.
Art 2 al CCO prevede scopul LC care este in concordan cu interpretarea acestei legi
(materiale si procesuale): extinsiva, restrictiva si declarativa, gramaticala, sistematica,
istorica, judiciara, legala, doctrinara/stiintifica.
LC produce efecte juridice in timp, spatiu si asupra persoanelor, astfel, art 3 si 4 al CCO
exemplifica efectele juridice a LC.

Actiunea LC in timp.
Prin timpul savarsirii contraventiei intelegem timpul savarsirii actiunii si inactiunii ilicite
indiferent de timpul survenirii urmarilor (al 6 art 3 CCO). Caracterul contraventional si
sanctiunea se stabilesc de prezentul CCO in momentul savarsirii faptei ilicite.

LC intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial sau la data indicata in insusi
textul legii contraventionale. Inceteaza in momentul abrogarii, inlocuirii cu o alta lege, la
expirarea termenului sau prin schimbarea dispozitiilor, circumstantelor, care au determinat
adoptarea LC.
LC produce efecte juridice pentru viitor. Exceptie - retroactivitatea si ultraactivitatea.
Retro: LC care inaspreste sanctiunea sau inrautateste situatia persoanei vinovate nu are efect
retroactiv. In cazul in care fapta printr-o lege noua nu mai ete considerata contraventie, iar
sanctiunea stabilita si neexecutata anterior intrarii in vigoare noii legi - nu se executa.
Daca noua lege prevede o sanctiune mai blanda, atunci se aplica aceasta sanctiune, iar in
cazul aplicarii sanctiunii vechi, aceasta se executa in limita sanctiunii mai blande.
LC are efect ultraactiv doar fata de contraventiile continue (art 11 CCO, al 5 art 3)

Pr terotoriul rm, aceasta variaza in functie de statutul juridic al acestui teritoriu: basarabia
1918-1940, isi are aplicabilitate in codul penal din 1875, care prevedea infractiunele,
contraventiile si delictele; uniunea sovietica codifica leg contraventionala astfel incit in 1982,
toate rep unionale (15) au fost completate cu coduri administrative , in rm codul cu privire la
contraventiile administrative , a fost adoptat in 29 martie 1985, sina fost in vigoare pina in 31
mai, 2009. 24 octombrie 2008, a fost adoptat codul contraventional a Rm , publicat in 16 ian
2009 si intrat in vigoare in 31 mai.

C contrav este format din 2 carti, dreptul material care la rindul sau cuprinde partea generala
si partea speciala(art 1-46) si partea speciala (art 47-373). Partea procesula adica cartea 2
cuprinde partea generala (art374-439) si partea speciala (440-480). Codul contraventional al
rm este lege comform art 1 al codului contraventional si care cuprinde in continutul sau
norme juridice materiale si procesuale , stabilind principiile si dispozitiile generale ale dr
contraventional, cit si faptele ce constituie contraventii, sanctiunile aplicabile si procesul
contraventional.

2
In raport cu intinderea domeniului de reglementare acem legi contr de reglementare si cele
speciale(in diferite domenii).
A doua categorie de legi sint legi dupa caracterul lor ordinare- codul contr, si legi legi contrav
exceptionale, in cazul savirsirii contraventiilor in perioada calam naturael, situatii
exceptionale.
Si a 3 categorie sunt legi cu o durata nedeterminata, adica permanenta.

Subiectul 3
Legea contr are drept scop conform art 1 al 3 a const rm de a garanta si libertatile,
dezvoltarea personalitatii umane cit si valorilor ocrotite de legea contraventionala(
proprietatea , ord publica) si alte val prevazute in partea speciala de dr material a cod
contravent. Prin solutionarea cauzelor contravent, precum si prevenirea cauzelor ce determina
savirsirea de noi contraventii, art 2 al c contrav al rm prevede scopul legii contracentionale
care este in concordanta cu interpretarea acestei legi ( materiale si procesuale) extinsiva
restrictiva, gramaticala, istorica, sistematica si judiciara, legala si doctrinara. Legea contavent
produce efecte juridice in timp, spatiu si asupra persoanei. Astfel art 3 si 4 a codului
contraventional exemplifica efectele juridice a legii contraventionale.

Actiunea legii contr in spatiu si asupra persoanei.

In baza principiului teritorialitatii legea contr, conform al 1 art 4, contraventia sav pe

teritoriul rep moldova, se sanctioneaza in co form cu prezentul cod. Aplicarea legii
contraventionale in spatiu si asupra persoanei impune respectarea a 2 principii de baza:
teritorialitatii, cetateniei.
In baza princ teritorialitatii, toate persoanele care au sav contrav pe teritoriul RM sunt
sanctionati conform CC al RM.
Teritoriul rm include: terit terestru( pamintul in limitele frontierelor de stat), spatiul acvatic(
apele interne si cele de frontiera), spatiul aerian(linia de aer asupra suprafetelor uscate ai
acvatice), subsolul( in functie de tehnica accesibila).
Navele nemilitare care navigheaza liber pe mare sau in soatiul aerian(al5 art4). Navele
militare ale rm. Teritoriul reprenzentatelor diplomatice, mijloacele de transport a acestora
care circula sub pavilionul rm.(al 3 art4). Comventia internat cu privure la rel diplomatice din
61 ratificata de rm in 90 si conventia internat privind rel consulare din 63.

Principiul cetateniei.
Indiferent de stat juridic, pe care il are individul( cetatean, cetatean strain, apatrid, refugiat,
miniritate nat, etnica) nu absolva de rasp contravent conform prezentului cod. Exceptii:
principiul realitatii- contraventia savirsita de catre un cetatean strain sau de un apatrid care
domiciliaza pe teritoriul Rm, inafara teritoriul , care domiciliaza pe teritoriul rm, se
sanctioneaza conform codului contravent a rm, daca aceasta contraventie este prevazuta de
legea sttului unde a sav contraventia, si nu a fost atras la raspundere in acea stara.
Al 2 co contravent a rm.
Principiul care exemplifica statutul juridic.
Principiul unicialitatii indiferent de caracterul faptelo ilicite ce constituie contraventie.
Prin loc al sav contraventiei intelegem locul in care sa sav actiunea sau unde trebuia sa se
desf actiunea sau inactiunea, indiferent de momentul survenirii urmarilor.

Prin dr contravent intelegem totalitate normelor juridice adoptate, modificarte si abrogate in

cond legii de puterea legislativa, care stabilesc faptele ce constituie contraventii, sanctiunile si
alte masuri de natura juridico-contraventionala, aplicapile pentru savirsirea contraventiilor in

3
temeiul si limitele rasp contraventionale, precum si conditiile inlaturarii rasp
contraventionale.

In sens reatrins dr contrav cuprinde totalitatea normelor juridice, legiferate de puterea

legislativa si de la care nu se accepta nici o derogare in scopul constatarii, examinarii si
solutionarii cauzelor contraventionale.
Dr contravent este aborbat ca ramura, ca subramura si institutiie de dr.
Dr contravent se caracteriseaza prin: totalitatea de norme juridice, aplicabilitatea carora
impune existenta faptei ilicite-contraventia, care sunt sanctionate conform art 32 cc a rm, prin
aplicarea masurilor procesulale de constringere(art432) si a masurilor de siguranta (439^4); in
temeiul normei materiale si procesuale a codului contraventional; in caz de aplicarea
raspunderii contraventionale, autoritatea competenta este obligata sa tina cont de cauzele care
inlatura caracterul contraventional al faptei( art 19) si cauzele caare inlatura rasp
contraventionala(art 26).

Prin obiect de reglementare intelegem totalitatea de relatii sociale ce cad aub incidenta
normelor de dr contraventional si care exemplifica relatiile juridico- contraventionale care se
formeaza intre membrii societatii si stat, in scopul protectieivalorilor esentiale a societaii
sindezv lor in deplina securitate.
Relatii de conformare, relatii de conflict, relatii de imputernicire (art 393) si reprezentarea.
Prin relatii de conformare intelegem totatilatea relatiilor ce decurg din insasi existenta legii
contraventionale si ele apar din momentul adoptarii.
Relatiile de conflict apar din momentul sav contraventiei( contraventie continua, prelungita.
Rel de inputernicire exemplifica legatura dintre fapta ilicita contraventionala si provocarea
daunei (art 45) cit si competenta autoritatilor statului ( inspectoratul de stat al muncii, min af
interne, casa nat de asig sociale, etc. ) de a constata cauza contravent, sau de a examina si
solutiona aceasta cauza.

Prin metoda intelegem modul in care sunt aplicate normele de dr contraventional in

raporturile juridice de conformare si conflict. Si aceste metode sunt metode de prescriptie
care exemplifica drepturile si obligatiile prticipanilor intrun proces contraventional. Metoda
dispozitiva care permite abordarea unui anumit conportament al participantilor.

DC reprezinta toatlitatea teoriilor, conceptiilor, principiilor Privind dreptul C si care asigura

interpretarea, teoretizarea tuturor institutiilor DC ce permit analizarea conditiilor obiactive
care impun apararea valorilor sociale ce cad sub incidenta normelor DC precum si masurile
ce sunt necesare in scopul prevenirii si combaterii contraventionalitatii.

DC ca doisciplina didactica cuprinde totalitatea teoriilor preluate din stiinta dreptului Contrav
in coraport

Dreptul contravenional reprezint totalitatea noiunilor, teoriilor , concepiilor, principiilor

privind dreptul contravenional i care asigura interpretarea, teoretizarea tuturor instituiilor
dreptului contravenional ce permit analizarea condiiilor obiective care impun aprarea
valorilor sociale ce cad sub incidena normelor dreptului contravenional precum i msurile
ce sunt necesare in scopul prevenirii i combaterii contraventionalitatii.

Dreptul contravenional ca disciplina didactica cuprinde totalitatea noiunilor, teoriilor

concepiilor preluate din tiin dreptului contravenional in coraport cu normele

4
contravenionale in vigoare prevazute in legislaia contravenionala in scopul pregtirii ntr-
un anumit domeniu a specialitilor i care sunt fixate in programa, curicula, ordine de zi
universitare, liceale in funcie de statutul instituiei de nvmnt i scopul urmrit.
Subiectul 2 Norma de Drept Contraventional
Norma de drept contravenional reprezint acea regula de conduita prevzut in legea
contravenionala i care este adoptat, modificata in condiiile prevazute de lege i
reglementeaz raporturile juridice ce reies din contravenie i aprarea social a valorilor
prevazute se legea contravenionala.
Norma de drept contravenional se clasifica in:
1. Norme generale care la rndul sau cuprind: normele declarative care stabilesc scopul,
principiile dreptului contravenional. Norme determinative care formuleaz
instituiile, noiunile dreptului contravenional(art. 10,11,32)
2. Normele contravenionale speciale: Norme contravenionale de Interdicie
(prescrierea i interdicia de la svrirea unor fapte contravenionale (art. 46,47)
Normele onerative care obliga persoanele fizice sa savarseasca anumite aciuni
recunoscute social utile. Normele ce nltura caracterul contravenional al faptei i
abtinerea de la svrirea contraveniilor prevazute de lege. Norme procesuale care
exemplifica procedura de aplicare a msurilor de sigurana, de constrngere,
procedura de administrare a probelor, procedura de constatare a cauzelor
contravenionale, de examinare a procedurii.
Structura tehnico-juridic este format din cri (1 2), titluri, capitole, articole, alineate i
litere i indice.

Subiectul 3 Raportul de Drept Contraventional

Prin raport de drept contravenional nelegem acea relaie de aprare social, reglementat de
norma contravenionala i care apare indiferent de voina destinatarilor legii contravenionale.
Apariia, modificarea i stingerea raporturilor contravenionale, variaz in funcie de
categoria acestor raporturi:
Raporturi juridice contravenionale de conformare apar din momentul intrrii in vigoare a
legii contravenionale, se modifica pe parcursul activitii acestor norme contraventionale de
conformare, astfel nct este extins obligaia de conformare i se sting aceste raporturi odat
cu ieirea din vigoarea a normei contravenionale.
Raporturile juridice de conflict apar din momentul svririi unei fapte ilicite prevzut de
legea contravenionala. Modificarea poate interveni in cazul modificrii normei
contravenionale (retroactiitatea, ultraactivitatea). Stingerea raportului de conflict in
momentul executrii sanciuni contravenionale, decesul contravenientului, prescriptiei
(art.30), mpcarea victimei cu fptuitorul, amnistia.
Elementele raportului juridic de conformare contravenional cuprinde obiectul la raportul de
conformare este conduita destinatarilor normei contravenionale i care exemplifica
conformarea fata de aceasta, subiecii raportului de conformare ( subiectul activ- statul i
subiectul pasiv - destinatarii normei contravenionale), coninutul raportului sunt drepturile i
obligaiile participanilor.
Subiecii raportului juridic de conflict sunt autoritile competente prevazute in art. 393
Cod contravenional care sunt mputerniciti de a asigura, aprarea valorilor protejate de legea

5
contravenionala. Destinatarii normei contravenionale, persoana care a svrit fapta ilicit
contravenionala.
Obiectul raportului de conflict reprezint totalitatea relaiilor ce reies din svrirea unei
contravenii.
Coninutul raportului juridic de conflict reprezint totalitatea drepturilor i obligaiilor
participanilor la raport.
Subiecii activi i subiecii activi. Prin subiect activ nelegem totalitatea autoritilor
mputernicite de legea contravenionala de a soluiona cauzele contravenionale. Legea
contravenionala exemplifica autoritile competente in partea general a prtii a 2-a codului
contravenional care sunt limitate in drepturi i obligaii privind cauza contravenionala astfel
Instanta de judecat, procurorul, comisia administrativ ct si de agentul constatator are
competent diferit in constatarea cauzei contravenionale in examinarea i soluionarea
acesteia. Art. 400-423 cu indicele 10 exemplifica competent agentului constatator in funcie
de criteriul material i teritorial in funcie de caracterul contraveniei (simpla continua
prelungita).
Subiectul pasiv reprezint destinatarul normei, persoana care a svrit contravenia i care
conform art.16-17 este atras la raspundere contravenionala.
Tema 3 Contravenia ca temei a rspunderii contravenionale.
Rspunderea are drept scop sancionarea publica in numele legii contravenionale a faptelor
ce constituie contravenie i a persoanelor ce le-au svrit prin aplicarea msurilor de
sigurana i de constrngere, astfel rspunderea contravenionala poate fi aplicat cu
respectarea temeiului real- fapta prejudiciabila savarsita- contravenia( art.10) i temeiul
juridic, componenta juridic contravenionala prevzut de legea contravenionala.
Raspunderea mbrac doua forme:prima forma este avertismentul, amenda, munca
neremunerat in folosul comunitii, privarea de drepturi de a desfura anumite activiti de
a conduce i arestul contravenional.
i a doua forma sunt msurile de sigurana: expulzarea, demolarea construciilor
neautorizate, defriarea arbustilor, confiscarea special.
Rspunderea contravenionala este aplicat doar persoanei fizice i juridice vinovata de
svrirea contraveniei ( articolul 14 cod contravenional).
Subiecii activi , statul prin intermediul organelor specializate aplica rspunderea
contravenionala prin intermediul caracterului coercitiv al statului in scopul de a asigura
ordinea de drept i protecia valorilor prevazute de legea contravenionala, astfel rspunderea
contraventionala este aplicat att de ctre autoritile judiciare ct i de autoriti
exatrajudiciare.
Rspunderea contravenionala urmrete urmtoarele scopuri: in prevenirea de svrire de
noi contravenii, constatarea contraveniilor, examinare, soluionarea acestora, exemplificarea
circumstanelor atenuante i agravante ce au contribuit la svrirea contraveniei, aprarea
drepturilor i libertilor a tuturor participanilor procesului contravenionala(victima
fptuitorului etc), aprarea valorilor prevazute in titlul 2 a prtii speciale a codului
contravenional.
Rspunderea contravenionala este asigurata cu respectarea urmtoarelor principii:
1. Principiul legalitii (art.5)
Contravenia este unicul art8

6
Art.6
Al.3 art. 5
Al.2 art.6
Art.7
Art.8 al. 2
Al.2 art.9
Art.28,33
Principiul individualizrii art.9 al. 1
Principiul lrescriptibilitstii Art.30
Principiul prezumiei nevinoviei art.375
Subiectul 2
Prin componenta juridic contravenionala nelegem totalitatea elementelor( obiect, latura
obiectiva, subiect, latura subiectiva ) ce atrage dup sine rspunderea contravenionala, lipsa
uneia dintre acesteia nu permite aplicarea rspunderii contravenionale. Contravenia conform
art.10 reprezint acea fapta manifestata prin aciune sau inactiune savarsita cu vinovatie dar
care are un grad prejudiciabil mai sczut dect infraciunea i care atenteaz la valorile
aparate de legea contravenionala i este pasibil de raspundere contravenionala.
Prejudiciabilitatea faptei contravenionale este determinata de semnele elementelor
componentei juridice contraventionale. Vinovia care este exemplificata de art 14 CC
intenie i imprudenta i sanctiunea contravenionala prevzut de art 32-39.
Trasaturile contraventiei:
Contraventia ca fapta ilicita, atrage dupa sine aplicarea raspunderii contraventionale care
determina subiectul activ de a asigura legalitatea tuturor etapelor procesuale (constatarea,
examinarea, executarea sanctiunilor etc.) Contraventia se caracterizeaza prin:
1. Contraventii neinsemnate
2. Contraventii mai putin grave
3. Contraventii grave
1 In cazul contraventiei neinsemnate intelegem acele fapte ilicite savarsite cu intentie sau
imprudenta pentru care legea contraventionala prevede ca sanctiune avertismentul sau
amenda pana la 10 unitati conventionale. (Art.28)

2 Sunt acele contraventii savarsite din imprudenta sau intentie pentru care legea
contraventionala prevede pentru PF pana la 500 unitati C, PJ pana la 1500 unitati C, persoana
cu funtie de raspundere pana la 1500 UC.

3 este prevazuta sanctiunea maxima, arestul contraventional

Legea Contraventionala exemplifica savarsirea contraventiei sub forma de contraventie

simpla, continua, prelungita
Contrav continua presupune acea fapta ilicita neintrerupta pe un timp determinat si nu exista
pluralitate de contraventie si care se consuma in momentul incetarii actiunii sau inactiunii sau
a survenirii unor evenimente care impiedica aceasta activitate.

7
Contraventia prelungita si cea continua atrage dupa sine aplicabilitatea raspunderii contrav in
funtie de momentul savarsirii unor actiuni sau inactiu in raport cu ultraactiv sau retroactiv
legii contraventionale.

Contraventia simpla reprezinta un sistem de actiuni si inactiuni , pluralitatea de contraventii

reprezinta acea activitate ilicita succesiva si demodata a incalcarii normei materiale.

Pluralitatea imbraca doua forme: savarsirea a doua sau mai multe contraventii identice sau
omogene prevazute de aceleasi norma contraventionala, conditia ca persoana nu a fost
sanctionata pentru una dintre
Obiectul contraventiei si latura obiectiva
Prin obie tul contraventiei intelegem totalitatea valorilor protejate de legea contraventionala
si prevazute de partea speciala de drept material a codul contraventional cat si relatiile ce rees
din valorile protejate de legea contraventionala. Astfel obiectul contraventiei inpreuna cu alte
elemente a componentei juridice contraventionale formeaza temeiul juridic al raspunderii
contraventionale. Permite deosebirea contraventiilor una de alta determinand gradul de
prejudiciabilitate al contraventiei.

Obiectul juridic reprezinta valorile care sunt protejate de legea contraventionala in funtie de
structura tehnico juridica a normei de drept contraventional. Obiectul se clasifica in:
1. General (totalitatea valorilor ocrotite de legea contraventionala art2)
2. Obiectul juridic generic-totalitatea valorilor si relatiilor de aceiasi natura omogene si
care sunt aparate de normele de Dcontrav (drepturile politice, de munca, de sanatate
etc.)
3. Obiectul juridc special -voarea sociala contreta care este lezata prin savarsirea
contraventiei.
4. Obiectul juridic complex-sunt lezate doua sau mai multe valori sociale.
5. Obiectul material-valoarea, lucrul, persoana asupra caruia se executa fapta contrav.

Obiectul componentie juridice contrav. Prin esenta sa imbraca mai multe forme prevazute in
partea speciala de drept material care sunt prezente in 15 capitole.

Fapta prej poate fi realizata sub forma de actiune care permite subiectului de drept de a-si
manifesta conportamentul asupra obiectului. Inactiunea este conportamentul pasiv ce reese
din obligatia de a actiona intr-un anumit mod prevazut fie de lege fie de contracte, acte
subierdonate. Si daca a avut sau nu posibilitatea de a actiona in modul corespunzator.

Latura obiectiva se caracterizeaza prin urmatoarele semna facultative, timpul locul metoda
imprejurarile conditiile mijloacele, raportul de cauzalitate si consecintele contraventiei.
Semnele facuktative au o inpkrtanta deosebita care permit calificarea contraventiilor si care
pot fi luate in consideratie ca circumstante atenuante sau agravante.

Latura obiectiva permite subiectului activ de a incadra fapta ilicita contraventionala in functie
de caracteryl semnelor principale si semnelor facultative. Caracterul ilegal si prejudiciul

8
cauzat. Art.29 Ccontrav. Permite incetarea procesului contraventional in anumite cazuri ce tin
de impacarea faptuitorului cu victima chiar daca toate aceste semne sunt prezente.

Subiectul prin subiect al contraventiei intelegem persoana care a savarsit contraventia si care
conform legii contraventionale este obligata sa poarte raspunderea contraventionala, astfel
subiectul general si subiectul special.

Subiectul general este lersoana fizica care a implinit varsta de 18 ani, caracterul fizic, subiect
nu poate fi pasarea, obiectele.
Varsta 18, exceptie 16
Responsabilitatea-art.17 prim, iresponsabilitatea nu atrage dupa sine raspunderea
contraventionala.

Raspunderea contraventionala a PJ nu excude raspunderea contraventiona a persoanei fizice

sau a persoanei cu functie de raspundere pentru contraventia savarsita.

Subiectul special care se caracterizeaza prin semnele principala fixate la subiectul special cu
semne suplimentare speciale prevazute de dispozitia normei contraventioanale. Persoane cu
functie de raspundere art.16 Cc, minorii (2-3), militarii (4) si alte categorii de persoane cu
dezabilitati.

Latura subiectiva reprezinta atitudinea psihica sau partea interioara a contraventiei sic are
determina atitudinea faptuitorului fata de fapta prejudicabila, urmarile cat si emotiile
constiinta si vointa cestuia. Latura subiectiva se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
vinovatia care include constiinta si vointa faptuitorului astfel elementul intelectiv reprezinta
constiinta persanei-intelegerea de catre acesta a caracterului faptei ilicite Contrav.

Intentia si imprudenta
Intentia directa conform art. 14 CC preuspune ca persoana isi da seama de caracterul
prejudiciabil. La intentia direceta elementul intelectiv se caracterizeaza prin inevitabilitatea si
elementul volitiv doreste survenirea urmarilor si care poate imbraca fie un scop, o etapa sau
un mijloc de atingere a scopului.

Intentia indirecta-persoana isi da seama de caracterul lrejudiciabil al actiunilor si inactiunilor

sale si le admite in mod constient. Elementul volitiv admite urmarile printr-o atitudine pasiva.
Accepta realitatea survenirii urmarilor dar nu si inevitabilitatea acestora.

Imprudenta se caracterizeaza prin incredere exagerata si neglijenta. Sine increderea sau

increderea exagerata, persoana isi da seama de caracterul prej al urmarilor dar considera ca
pot fi evitate usor. Elementul intelectiv consta in intelegerea caracterului prej.

9
Cele 4 elemente (obiectul, latura...)
Legitima aparare, starea de extrema necesitate, constrangerea fizica sau psihica si riscul
intemeiat.

Art.26 Ccontrav. Exemplifica categoriile de cauze care inlatura raspunderea contraventionala

chiar daca sunt prezente cele 4 elemente a componentei juridice contrav. (Renuntarea
benevola la savarsire, starea de iresponsabilitate, impacarea victimei cu faptuitorul,
contraventia neinsemnata sau tentativa de contraventie, incheierea tranzactiei conform legii
cu privire la mediere, prescriptia raspunderii contrav. Amnistia)

Raspunderea contrav. Este aplicata in conformitate cu prevederile codului contrav care poate
fi inlaturata influentata in funtie de caracterul prejudiciabil al faptei si al cauzelor care
influenteaza raspunderea, circumstantelor atenuante si agravante.

Cauzele care inlatura carcaterul contrav a faptei sunt situatiile, impreujurarile, starile care
formal includ in sine toate trasaturile unei contraventii, insa sunt savarsite pentru inlaturarea
unui pericol, astfel legitima aparare, art.21 ccontrav exemplifica, acea fapta pentru care atacul
urmeaza a fi respins si care intruneste urmatoarele conditii:
1. Atac direct
2. Atacul sa fie imediat (sa declansat sau urmeaza sa se declanseze)
3. Material (actiuni fizice materializate)
4. Real
Starea de extrema necesitate art.22 exemplifica persoana ce savarseste o contraventie in
scopul salvarii vietii, integritatii corporale, sanatatea sa, viata cat si altor persoane, un bun
pretios, pericol grav si iminent care nu poate fi inlaturat altfel, astfel extrema necesitate poate
fi invocata in cazul in care exista pericolul manifestat prin actiunile oamenilor, animalelor sau
actiuni ale diferitor mecanisme procese fiziologice. (Foame, sete, boala)

Extrema necesitate urmeaza sa se realizeze in limitele de timp, adica actiunea de salvare sa

aiba loc in intervalul de timp de la momentul aparitie pericolului pana la momentul disparitie.
Actiunea de salvare sa nu cauzeze urmari mai grave decat cele care s-ar fi putut produce daca
pericolul nu era inlaturat. Astfel actiunea de salvare sa fie singurul mijloc prin care poate fi
inlaturat pericolul si care cade sub incidenta legii contraventionale.
Constrangerea fizica, psihica poate fi invocata daca sunt respectate urmatoarele conditii:
1. Sa existe o actiune de constrangere asupra fizicului sau psihicului persoanei.
2. (caracterul grav al constrangerii) ce determina savarsirea unei contraventii
Riscul intemeiat art.24 cod contrav urmeaza a intruni urmatoarele conditii, fapta urmareste
protectia unui scop socialmente util, si care nu putea fi realizat decat prin savarsirea
contraventiei si daca a luat toate masurile necesare pentru a preveni alte daune ocrotite de
legea contraventionala. Cat nici sa nu puna in pericol viata sau provocarea unui dezastru
ecologic sau social.

Cazul fortuit existenta unor imprejurari care nu depaind de vointa faptuitorului. (Calamitati
naturale)

10
Renuntarea benevola la savarsirea unei contrav. Conform art.27 include incetarea actiunii
contraventionale. Starea de iresponsabilitate include urmatoarele conditii:
1. Daca aceasta sufera de tulburari mintale fizice, starea psihopatologica confirmata prin
examenul medical
Starea de iresponsabilitate poate fi invicata chiar daca persoana in momentul savarsirii
contraventiei se afla in stare de responsabilitate dar pana la pronuntarea hot. De sanctionare
sa imbolnavit de o boala psihica.

Art.27 cu indicele 1 exemplifica conditiile starii de iresponsabilitate. Contraventia

neinsemnata conform art.28 poate fi invocata pentru orice contraventie pentru care legiuitorul
prevede o sanctiune pana la 10 unitati conventionale, dar autoritatea competenta nu este
obligata sa accepte in orice cauza contraventionala. Impacarea victimei cu faptuitorul poate fi
doar in conditiile art29 ccontrav.

Prescriptia raspunderii contraventionale imbraca doua forme:

1. M
2. Termenul special -18 luni
Pentru minori este de jumate de an, in cazul in care persoana savarseste noi contraventii
pentru fiecare contraventie termenul se calculeaza separat. In cazul in care persoana se
sustrage de la procesul contrav pe motive intemeiate, atunci termenul de lrescriptie se
calculeaza de la data retinerii sau autodenuntarii.

Contraventia continua si orelungita, termenul de lrescriptie se se calculeaza din momentul

savarsirii unei actiuni sau inactiuni. Termenul de prescriptie pentru executarea sanctiunilor
contraventionale este de 1 an de zile si se calculeaza din momentul in care hotararea sau
decizia de sanctionare a ramas definitiva.

Amnistia confirm art.31 presupune inlaturarea raspunderii contraventionale. Si care nu

influenteaza asupra masurilor de siguranta si nici asupra drepturilor victimei. Dreptul victimei
de a cere despagubiri. Amnistia este actul emis de catre parlamentul RM si se refera doar la
categoria de contraventii care nu prezinta un mare pericol social si daca persoanele care au
savarsit aceste contrav sunt minori sau femei ce au la intretinere etc. Obligatoriu urmeaza sa
existe acordul persoanei asupra amnistiei.

Delimitarea contraventiei de alte fapte ilicte

Tema 3: Sanctiunile contraventionale si ordinea aplicarii lor

S1-Noriunea si trasaturile
S2-Sistemul si caracterisitca sanctiunilor aplicabile persoanei fizice
S3-Sistemul si caracteristica sanctiunilor contrav aplicabile PJ
S4-Ordinea aplicarii sanctiunilor contrav.
S5-Efectele sanctiuniilor contrav asupra prejudiciilor si altor obligatii

11
 Subiectul 1-Notiunea si trasaturile
Sanctiunea Contrav este prevazuta de legea contrav in art 32 si care se caracterizeaza prin
urmatoarele trasaturi:
1. Este o masura de constrangere statala
2. Este prevazuta de legea contrav
3. Are un caracter personal
4. Este un mijloc de corectare si educare a contravenientului se aplica doar pentru
savarsirea contrav
5. Are un caracter public
6. Se aplica doar persoanelor vinovate de savarsirea contrav.
7. Consta in anumite lipsuri si restrictii a drepturilor persoanelor ce au savarsit
contraventia
8. Se aplica doar de catre aut. Prevazute de legea contrav. (Art.393-423)
Scopul sanctiunii contraventionale:
1. Restabilirea exhitatii sociale
2. Corectarea contravenientului prin restrictionarea unor drepturi
3. Reincadrarea contravenientul in societate, prevenirea generala si prevenirea si
speciala
Sanctiunea contraventionala are drept scop corectarea si reeducare persoanelor vinovate de
savarsirea contrav. Si este un element al raportului contraventional de conflict este o
consecinta a incalcarii dispozitiei normei contrav.
Astfel sanctiunea contrav reprezinta acea instituie contraventionala reglementata de legea
contraventionala precum si coraportul aplicarii sanctiunii contraventionael cu masurile de
constrangere aplicate in procesul contrav. (Inlaturarea de la conducerea vehicolului si
examenul medical)

Subiectul 2: Sistemul si caracteristica sanctiunii aplicabile PF

Art.32 (2) Ccontrav a RM exemplifica categoriile de sanctiuni aplicabile PF:
1. Avestismenul
2. Amenda
3. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate
4. Privarea de dreptul de a detine anumite functii
5. Aplicarea punctelor de penalizare
6. Munca neremunerata in folosului comunitatii
7. Privarea de dreptul special
8. Arestul contraventional
Categoriile de sanctiuni aplicabile persoanei fizice, au statut de sanctiuni principale si
sanctiuni complementare, astfel incat aplicarea sanctiunii principale atrage dupa sine
aplicarea sanctiunii conplementare, iar lipsa sanctiunii principale nu permite aut. Aplicarea
sanctiunii conplementare.

1. Punctele de penalalizare
2. Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate
3. Privarea de dreptul de a detine anumite functii

12
4. Privarea de dreptul special
Sanctiunea contraventionala aplicata PF are drept scop inlaturarea contraventionalitatii si
reeducarea faptuitorilor in scopul protectiei valorilor prevazute in partea speciala de drept
material (temeiul juridic si temeiul real). Legea Contraventionala prevede in mod expres cu
caracter exhaustiv sanctiunile contraventionale pentru persoana F si PJ.

Astfel incat caracterul de trimitere in coraport cu sanctiunea contraventionala nu poate fi

prezenta exceptie minorii vis a vis de protectia de care beneficiaza. Minorii pot fi sanctionati
complementar doar cu privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate. Instanta de
judecata si aut. Extrajudiciare, sunt obligate sa aplice doar acele sanctiuni prevazute in
structura logico-juridica a normei de drept material, a partii speciale, chiar daca aplicarea
altora ar fi mai rationala si mai efectiva.

In functie de caracterul prejudiciabil al contrav. Sanctiunea contrav. Isi asa aplicabilitatea cu

lrevederile partii speciale de drept material. In caz de neconcordanta art.32,39,41-46.
Sanctiunea contrav, aplicata PF cat si persoanei juridice prevazuta in partea speciala de drept
material si care vine in contradictie cu prevederile partii generale de drept material, prioritate
are partea generala de drept material.

Art.33 Ccontav prevede sanctiunea, avertismentul aplicabila doar categoriilor de contraventii

lrevazute in mod expres in (3) si obligativitatea aut competente de a aplica avertismentul in
forma scrisa si recomandarii prin atentionare de a respecta pe viitor dispozitiile legale.

Amenda este o santiune pecuniara prevazuta in art.34 in valoare de 50 de lei aplicata

persoanei F de la o unitate pana la 500 uc. Pentru persoana cu functie de raspundere de la
100-1500. Amenda aplicata PF poate fi executata in termen de 30 de zile de la data stabilirii
acesteia. Persoana este in drept sa achite in termen de 72 de ore din momentul stabilirii, in
valoare de jumatate din amenda stabilita daca persoana nu achita in termen de 30 de zile se
aplica prevederile codului de executare. Daca persoana nu dispune de bunuri suficiente in
valoarea amenzii sau se eschiveaza cu rea vointa de la achitarea amenzii atunci instanta de
judecata este in drept sa dubleze amenda dar sa nu depaseasca prevederile partii speciale de
drept material sau art.34

Munca neremunerata in folosul comunitatii calculanduse o ora cu o unitate conventionala.

Arestul contraventional o zi de arest egala cu doua unitati conventionale. Exceptie privind
aplicarea arestului conventional este in cazul in care aceasta sa nu depaseasca termenul de 30
de zile.
Neachitarea amenzii in cazul savarsirii contraventiilor prevazute la art.228-245 (contraventii
in domeniul circulatiei rutiere) persoana poate fi privata de dreptul de a conduce de la
6luni1an de zile. (Doar instanta de judecata). In cazul in care persoana fizica nu achita
marimea dubla a amenzii nu executa munca neremunerata in folosul comunitatii si nici
arestul contraventional persoana poate fi privata de dreptul de a desfasura o anumita activitate
pe un termen de la 6 luni la 1 an si aceasta are statut de sanctiune complemntara.

13
Orice inlocuire a amenzii poate fi realizata doar de catre instanta de judecata in raza
teritoriala in care isi are sediul autoritatea din care face parte agentul constatator. In cazul in
care cauza a fost examinata de catre instanta de judecata in baza demersului executorului
judecatoresc.

Privarea de dreptul de a desfasura o anumita activitate-este aplicata ca sanctiune

complementara pe un termen de la 3 la un an de zile doar de catre instanta de judecata si daca
aceasta activitate sau functie a fost folosita la savarsirea contraventiei, art.35 ccontrav
exemplifica conditiile.
Punctele de penalizare ca sanctiune complementara si privarea de dreptul special, sunt
aplicate doar pentru contraventiile prevazute in art.228-245, iar numarul de puncte de
penalizare variaza in functie de structura logico juridica a normei speciale. In cazul
acumularii 15 puncte de penalizare in termen de 6 luni de zile din momentul stabilitii
acestora, agentul constatator remite cauza instantei de judecata aplicand privarea de dreptul
special de a conduce vehicule pe un termen de la 6luni la un an de zile ca sanctiune
complementara.

Astfel privarea de dreptul de a conduce vehicule nu poate fi aplicata persoanei cu dizabilitate

care foloseste vehicolul ca unicul mijloc de deplasare. Exceptie daca isi atribuie cu buna
stiinta un numar de inmatriculare fals, conduce in stare de ebietate produsa de alcool sau alte
substnte , a parasit locul accidentului rutier si refuza examenul medical. Odata cu expirarea
termenului de 6 luni de zile, punctele de penalizare se anuleaza calculanduse din momentul
constatarii cauzei contraventionale sau din momentul privarii de dreptul de a conduce.

Dreptul special de port arma si de a detine arma poate fi privat doar de catre instanta de
nudecata pe un termen de la 3 luni la 1 an de zile in functie de gravitatea cauzei
contraventionale. In momentul expirarii termenului de privare, persoana este rupisa in acest
drept, munca neremunerata in folosul comunitatii prevazuta in art.37 reprezinta o sanctiune
contraventionala aplicata pe un termen de cel mult 6 luni din momentul luarii la evidenta a
contravenientului si punerii in executare a hot judecatoresti.

Munca neremunerata este aplicata doar de catre instanta de judecata si doar in baza acordului
de vointa al contravenientului. Contravenientul intocmeste in forma scrisa un angajament prin
care se obliga ca in termen de zece zile din momentul stabilirii sanctiunii muncii
neremunerate in folosul comunitatii sa se prezinta la organul de probatiune in raza teritoriala
unde isi are domiciliul, astfel incat acest angajament il obliga sa stabileasca de comun acord
unitatea admin teritoriala, munca ce urmeaza sa o realizeze si care nu poate fi mai mare de 2-
4 ore pe zi exceptie la initiativa contravenientului poate fi marita pana la 8 ore pe zi.

Munca neremunerata in folosul C are o durata de la 10 ore pana la 60 ore dupa pronuntarea
hot judecatoresti contravenientul este anuntat de catre presedintele sedintei de judecata
explicandui-se drepturile si obligatiile acestuia ce sunt consemnate in procesul verbal al
sedintei, astfel incat ora, munca, timpul este stabilit de oficiul de probatiune.

14
MNFC nu poate fi aplicata minoriilor care nu au atins varsta de 16 ani. Militarii in termen si
cei cu termen redus sanctionati cu minca neremunerata executa aceatsa sanctiune in jnitatea
militara. Munca neremunerata in folosul comunitatii este sanctiune alternativa, iar in cazul in
care persoana se eschiveaza, aceasta se inlocuieste cu arest contraventional. O zi de arest =cu
doua ore de munca nerem. Arestul contraventional ca cea mai dura se aplicata tot de catre
inst, de judecata si se executa in conditiile prevazute de codul de executare si este aplicat in
cazul neexecutarii muncii neremunerate in folosul comunitatii. Cat si in cazul in care este
prevazut in mod expres in structura logico-juridica a partii speciale de drept material de la 3-
25 zile, exeptie cumulul de hotariri de sanctionare sau concursul de contraventii.
Arstul contav nu poate fi aplicat:
1. Persoanelor la pensie
2. Pers care sunt si gurul intretinator a copilului pana la 16 ani
3. Femeile care au copii pana la varsta de 8 ani
4. Femeile insarcinate
5. Minorii
6. Persoanele cu dizabilitati severe si accentuate
7. Militarii in termen
8. Militarii si angajatii cu statul speciala a Min afaceriilor interne
Durata retinerii persoanei se incadreaza in termenul arestului.

15