Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Arhiva Someşană - Revistă Istorică-Culturală, 15, Nr. 23, 1938
Arhiva Someşană - Revistă Istorică-Culturală, 15, Nr. 23, 1938
23
ISTORICA-CULTURALA
; ;
;
; .
- .
CUPRINSUL:
Pag.
Virgil Revolta Districtulai Neisudean
: t Maiorul Martian
1755 -1762 261
445
luliu Morariu: Noi numiri popul. romne$ti de plante 453
COMUNICARI
Locot. Teodor Comunei Borgo -
. Bistrita de Popa Vasile Pavel . 469
luliu Moisil: din vremurile trecute . . 476
loan S. Pavelea: Zicale poporane istorice 480
Anton Co.buc: scrisoare din 1843 a Larion -
Savu din Leu fiul Alexandru la 483
. . 486
Muzeul 489
FIGURI NASUDENE
luliu Moisil: Lanolin 493
Silvestru Tond 505
Tabla cuprinsului Vol. VI. Nr. 22-23 521
www.dacoromanica.ro
acestora in cu cardle bratele. Aceste le-au
continuat contrazicere in mai nou, cnd s'a
schimbat chestia salariilor, pi au fost abrogate toate serviciile
gratuite;
3. au pi crat tot lemnul necesar la varnite;
4. au furnizat, ca pi districtul ssesc, lemne de foc;
5. au trebuit furniseze la cldirile orasului toate lemnele
necesare de brad, ca pi districtul ssesc pe cele de stejar;
6. au pus la dispozitie, in proportie districtul ssesc,
curb pentru toate cldirile orapenepti pi pentru trebuintele
militare.
Aflm mai departe o not a secretarului orsenesc Johann
Kleinmann despre modul cum stenii valahi au primit comisia
care venia s publice concesia magistratului de a-si alege
pe juzii comunali. lat-o:
In Mocod au rfspuns, e bine de-i las s-si aleag
ei jude, pi nu-i strapateazd cteva zile prin oras. Zagra : Se
mir c au de ales apa timpuriu jude; ce inseamn aceasta? Suplai:
Au rs la prirnirea poruncii, cci n'a fost obiceiu s se
jude; trebue st altceva la spate pi nu va fi din aceasta nimic ;
Crainicul Ursul a lui Ion sunt principale. Unii
totul e minciun, altii c e s sub cnutul
comisarului; s numai comisarii tot ce aud. Telciu : Nu vreau
s primeascd nici o dela magistrat, ci numai dela
cavei pi dela (Cute) din Feldru, deoarece comisarii numai
minlesc c at fi de a magistratului. : Unul strig:
din aceasta nu va fi nimic. Ce-si nchipue magistratul?
Valahii inc au minte, nu numai domnii. : va
veni dela juratii ca s fac nu vor ei cei din
urm. : Vor vedea ce vor face altii, le pare curios
s fac acum jude. Maieru : S'au adunat toti btrnii
cultat atentie porunca. Rodna : Au ales pe Gaspar
In nu vreau de asculte; judele e un misel (Schelm).
Abia iesi din sat, drumul peste Strimba tot e splat.
Toate satele sunt de-o prere; zic cf au
cavei, dela dela nu cuteze a duce vr'o poruncf
a magistratului dintr'un sat intr'altul, ori s dea cuiva cal spre
acest scop pi mai putin diurne ori alimente, ci singur numai
darea reg. Care va face va fi alungat din sat cu toate ale
sale pi cu copii cu tot.
In 2 lanuarie se ordon recrutri in districtul valah pi
gistratul st gata s raporteze guberniului cea mai opu-
www.dacoromanica.ro
nere. Tot acea zi se hotreste rechizitionarea a 14 din
satele valahe cari - dupce Valahii nu vreau 55 presteze
nimic alta cel putin sa transporteze 132 cubuli de cereale la
E de mirare repetite ones din partea
guberniului, in magistratul e nevoit comunice coman-
dantului garnizoanei Bistrita, c stenii valahi ridic adesea
impotriva ecutorilor cari comit excese hi sate
incasseazA cu forta dri ilegale. Se vede c uneori
mandati a asista la executii, erau incredintati incassarea
; de aceea comandantul rspunde in cazuri abuzive nu
numai va pedepsi pe fptuitori, dar va restitui banii.
In 5 Ianuarie magistratul raporteaz guberniului c Valahii
districtuali se opun recrutrilor de fcut in modul proportia
ordonate de consiliul natiunii ssesti. Tot atunci comunic pierde-
rile greuttile impreunate cu administrarea cerealelor pe care tezau-
riatul le-a acceptat in contul vechilor restante de felurite impozite.
In lanuarie raporteazd a Luchi din c al-
lele trecute cnd judele a voit s incasseze impozitul pe capete
(Kopf-Steuer), cunoscutul Nimigeanu l-a oprit s'o foci
a produs o glceav, toti stenii s'au care
incotr'o, nimeni n'a pltit nici un ban.
Cu data de Februarie soseste la guberniu acuza
de pliesii districtului bistritan impotriva inspectorului Daniel
Klein acesta a deschis drumurile alpine. Tot la aceiasi
primeste guberniul o a comunelor valahe din districtul
bistritan impotriva magistratului ; la sunt anexate unele
ale viceprefectului Mihail de feud din Maramures.
Se plng stenii districtuali toate investigatiile comi-
siilor din urm, magistratul iarsi msurile sale ar-
bitrare, cu pretentii ilegale, incarcerri etc.; apoi pe gu-
bernator cum de permite magistratului s deschid drumul spre
Moldova, cnd primejdia e mare dimpotriv plaiurile ar
trebui fie inchise. Cer ca li-se
lalzilor, nu Sasilor area plaiurilor scutifi de
persecutiile
In din 2 Februarie magistratul desbate hot-
in urmtoarele chestii:
www.dacoromanica.ro
La protestul preotilor valahi sunt diverse bi-
curt, se perceptorului Mich. Hennrich comunice
titor poruncile primite in cauza aceasta.
Gavril Moroan din Zagra fie de plata
rilor; i-se rspunde nu poate fi scutit de quantumul regesc
cel provincial, ci numai de domestic (or4enesc).
Contesei Gyulai, care cere 300 imprumutati orasului, i-se
rspunde e in imposibilitate de-a plti din cauza renitenhi
Valahilor, pe cari numai guberniul poate forta la plata.
La raportul inspectorului depertinentei ca, de
17 incassati, acum Valahii mai dela contribuabil
34 cr. pentru procesului contra magistratului, pri-
marul Klein accentueazA ar trebui se trimit odat
deputatia in chestia Valahilor renitenti. SO se toti ne-
de atre translatorul Keres6 la tabla reg. din la
procuratorul Simenfalvi din Sibiu, care apoi comunice cauza
patronilor mai ales consilierului de curte Ban. Zace mare
pundere pe magistrat. Daniel care aa
la Sibiu care prea bine chestia valah, poate mult
contribui la reuita afacerii. Ar fi bine s ia parte in deputatie
secretarul Teckelt, care de asernenea pleaa la Sibiu, chemat de
Bruckenthal. In bine - zice primarul -
lahii inteleg deschid cale bacsise, iar unul domnii
dela a fcut intrebare dac la Bistrita s'ar putea
gsi un cal frumos ; ar fi consult orasul mai
un pentru buna a cauzei sale.
Cu data de 8 Februarie magistratul guberniului
un lung memoriu,l) in care repet vechile acuze impotriva Rom-
nilor vidicani, altur constatArile comisarilor provinciali din
anul trecut, dar nu rspunde precis documentat are dreptul
priveascA pe Valahii districtuali ca pe iobagii ci cere s
se aplice cele mai severe msuri pentru infamiilorc
acestora.
Urmeaz o discutie in (centum-
viri) privitoare la (Ddiscretii ), care ocazie
ies la iveal disensiuni magistrat ceilalti
V. Nr. 13 pag. 312-320.
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
impreunt putini Maghiari, tar mai mare parte a ei
este locuit de Valahi nu putem cum se
poate ca in unul acelasi s fie
liberi, iar ceilalti iobagi.
5. Din comunicdrile unui om versat in arhive V
putem in aceast chestie, Valahii din acele
cercuri in toate documentele (literale instrumenturn) au
fost priviti dela inceput (de mosi strmosi)
totii ca
II. Privitor la venitele particulare guberniul din Sibiu
in 25 Nov. 1754 numai acele st fie luate
sirul > proventelor particulare cari stint amin-
tite in Cynosura directivd). Dar magistratul,
voind recunoascd Mire aceste uncle indeletniciri negus-
toresti ca spre : fabricarea de pusci de
cu care aci se face mare negot, vinderea de porci de
altele de similard, din care in mod
semnat se sustine poporul contribuabil, nu voeste s last
ca fie luate insemnate aceste negustorii intre veni-
tele particulare.
Ill. Sunt in aceste cercuri : olari
cojocari, fierari, tesetori etc. pe cari am voit st-i
scriem loco taxae apificii secundum schema mediarn taxarn
capitis , dar magistratul, deoarece nu apartin tehurilor (cae-
hales) ne-au oprit quod non habeant liberum exercitium
opificii nici nu vrea s le recunoascd meseria.
ca munci st continua bine, astepttin
rezolutia Dvoastrd. Bistrita Ian. 1755. Supusi servi :
misarii delegati din comitatul Solnocul mediu Scaunul
Muresului, in districtul bistritart.
La acest raport, in 11 lanuarie 1755 dela comisia regeasc
din Sibiu, registratorul regesti provinciale Transilvane
actuarul comisiunei : Stephanus Halmgyi extrd urmtoarea
rezolutie:
Ad I. Non pertinet ad officium D. Censorum se in luris-
dictionem Magistratus immitere, aut conditionem Incolarum mutare,
Incolas perinde Pagorum in annexa Specificatione recensitorum,
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
6. cd am atacat, amenintat moarte pe
executorii militari;
7. cd in sate am instalat judecdtorii speciale, n'am
permis la judecdtoria spre
continua pi finaliza procesul.
Este adevdrat, gubernium crdesc, aceste sunt
strap lice imputri; ci har Domnului tot nu sunt de
grele, merite sabie, ori de care
a judecat c'ar fi Ba,
daca s'ar cerceta chestia din temelie, cum ar pi trebui, s'ar
afla nu dela noi e pricina, ci am fost imbolditi de fap-
tele magistratului la ceeace am Cci oare de unde
vine, cd noi, precum se finalizarea manipulatiei
am plasat protestul la capitlu ? de unde vine noi
neintelegnd dm dijm pe sama magistratului, am
bltit-o la un am ascuns-o biserica
coasted? Sigur vine numai de acolo c: Mai de cnd
tin oamenii minfe, totdeauna au ncercat ne
atace i s ne atribue titlul de iobagi.
Deci alterarea situatiei noastre ne-a fcut ne in
prezent de noi in viitor de urmasii Nici nu poate
fi numit pcdtoasa aceast fapt a cci qui agit
secundum, leges et sibi de lege succurit, nulli videtur in-
ferre violentiam,. Al doilea caz vine de acolo, cd noi
dnd atunci nicio ne-am ingrozit de acestd
inovatie, conform dorintei generale n'am predat
dijma. Totusi am conservat-o, cd dard se va cere, atunci
s'o uncle se va orndui.
Magistratul pretinde noi am fi iobagii lui, in baza
extractului scrisorii guberniale adresate in 24 Mai 1753
Mai. Sale in care se zice: In sede Bistritz Pago Terpen
bene Saxones scribuntur liberi, in Pagis autem Hordo et
Jure possesorio tentis, cum conditio lncolarum loba-
gionalis sit, lobbagiones scribi debeant .
Dar magistratul nu poate s se de acel paragraf,
pi nici nu poate el pretinde iobgirea noastr, acea
determinatie din Mai 1753, iar in Febr. 1755 Exc.
www.dacoromanica.ro
Sa contele cancelar prezidentul directive a
dificat-o, cd noi n'am mai fost ca iobagi, ci ca
Valahi districtuali. E drept neexistand in sistema
de manipulare rubrict pentru aceast conditie, s'ar putea
zice in acest mod, bunul plac putem fi priviti sau
ca iobagi sau ca oameni liberi, deoarece noi admisesem
acel fel de inscriere. Ins noi tinern acea denumire
trebue fim priviti ca oameni liberi, intocmai cum sunt
Sasii districtuali.
Magistratul lust e de ci i cu acea denumire
suntem tot iobagi, care pirere o faptul,
in a. 1475 in timpul fericitului rege Matia orasul ar fi fost
introdus in dominiul acestui district nemine contradicente<;
deci conclude, noi am fi iobagi, pi tot aceasta con-
cluziune in consecintd acest pretins privilegiu - sau
cum si se noi nu I-am niciodatd -a
fluentat (rbirta) magistratul ratiunea guberniului, in
baza citatului paragraf a ordonat fim consc ca iobagi.
Dar noi nefiind la prezentarea acelui privileg,u,
putut vorbim atunci la chestie. Acum
ni-se favoarea s ne intru cit putem,
privitor la acel privilegiu declarim in fata guberniului
mtoarele.
1. Noi acel privilegiu nu 1-am vizut niciodatd, nu ni
s'a cetit nu 1-am auzit; deci nici nu putem
regele Mathia de pie memorie vi privilegii numai
a impreunat (aggremilta) districtul nostru vidicul Bis-
tritii, sau 1-a dat magistratului bistritan ca teritor iobigesc
(jobgyul). Duct numai 1-a impreunat ori anexat, atunci
prin aceasta nu putem fi priviti ca ioabagi, :
2. dupt anexiune a aceea
conditie in care am fost de anexiune,
> qui a aggrematio non solet variare conditinem, nec
potest, sed solum jurisdictionem, atqui ante aggremiationem ,
noi negresit fusesem in conditie
3. am fi fost in iobgeascd, regele n'ar
fi pi nici n'ar fi putut-o face, conform legii
www.dacoromanica.ro
propter notam, vel per defectum aut penes fassio-
nem ca pe noi ne de sub jurisdictia
tarului legitim, ne dea sub jurisdictie, despoaie
pe proprietar nunumai de jurisdictia sa, ci de iobagii sti,
cu acestia pe altii, quia cum damno
alterius nemo locupletari protest .
de anexiune am fost oameni liberi,
nu se poate fi devenit iobagi, cci
4. Craiul o face, dreptul o poate face, in
statu plebeo et jobbagionali, propter virtutem pe cineva
ridice la rangul de nobil (nemis); dar dimpotrivd ca
pe cineva in st tu libero propter alterius gratiam , cu
expceptia cazurilor decrete legi, fi aruncat
in iobgie, aceea n'a nciodatd, nici n'o poate
face, deoarece prima (czimere) a regelui este:
dreptatea.
5. Cu anexiunea, cum scrisesem mai sus, nu
ni s'a alterat nici conditiunea nici existenta patrimoniului,
ci singur numai jurisdictia noastr. In consecintd cu att
mai putin ne poate privi rnagistratul ori orasul ca pe
bagii in forma aceasta am fost noi la vidic
nu la oras; iar orasul nu-i vidicul, ci el numai
in vidic. Dact e metropola vidicului, din aceasta nu
ca vidicul fie iobagul metropolei, a) satele
din vidic nu-i sunt iobage, deci pentru ce st le fim ?
b) mai exist metropole in alte tinuturi vidicuri, dar
pentru aceea tinuturile (helysgek) vidicurile nu sunt
iobage Metropolei, ci numai depind de jurisdictia ei.
amintitul rege glorios nu numai a anexat
vidicul nostru de vidicul Bistritii ci ne-a dat magistratului
ca pe iobagi, pentru dovedirea acestui fapt nu este
cient privilegiul de anexiune, ci trebue dovedit:
a) noi mai de aceea am fost iobagi;
b) proprietarul nostru sau a fost stigmatizat
notztatott), sau in semine deficialt (s'a stins) sau a
fcut vr'un schimb, pe careva din aceste titluri am fost
conferiti orasului ca iobagi ; exceptia unei
www.dacoromanica.ro
donatii ori a cazurilor de mai sus, nu alt titlu pe
care regele se fi obinuit a da cuiva iobagi sau moie.
c) Trebue dovedit aceea, c pe faptul
noastre pe careva din susamintitele titluri, magistratul a fost
statornicit in dominiul districtului nostru modo
et ordine a lege prescriptis ;
magistratul totdeauna a fost in folosinta con-
tinu a acelei pe noi ne-a fortat la munc in
serviciul ca pe iobagi. Cci dac n'a fcut-o aceasta,
atunci per tacitam renuciationem justa decreti Part. 2 tit.
12 6 dania s'a stins trecnd in prescriere, nu ne
poate privi mai mult ca iobagi, chiar dach
ipsius donationis ar fi avut ceva drept fat cu noi.
Deci dac acest prilej nu le poate dovedi magis-
tratul toate aceste in fata guberniului, este cert
dreptul nu ne poate privi trata ca pe iobagi, nu ne
poate constrnge la atari lucruri cari numai pe
bagi. Aadar neputndu-ne forta la nimic, la punctele ri-
dicate impotriva noastr rspundem astfel:
Ad 1. Cu protestul inaintat la capitlu amintitul
an de manipulatie, pe magistrat nu I-am ofensat, cci con-
siderndu-ne noi atunci de oameni liberi, cum ne
considerm acum, acela a vrut sh ne trateze ca pe
bagi, deci ca tot a pro sus-
tentatione liberae conditionis nostrae
Ad. 2. Dijma din acel motiv n'o magistratului,
pentruc nici de aceea n'am fost impovrati
prestarea ; pi chiar dac am fi indatorati la dij m,
aceasta de ipsius terrae natura apartine magistra-
ci ba ex ipsa institutione et terrae natura ,
magistratul inch datorete dijm r2gelui ca pi alti lo-
cuitori pe pmnt regesc. Deci dac pretinde magistratul
dijma apartine, atunci are s dovedeasc: care rege,
cnd, ce formalitate, apoi cota a dijmei, sau
numai o parte a ei, a magistratului ? Dach va
dovedi-o, noi nu vom refuza dijma.
Ad 3 pi 4. Pentru incassarea unui astfel de impozit
www.dacoromanica.ro
277
www.dacoromanica.ro
Premitnd aceste ni-se pare c n'am nimio fr
cauz, deci nu putem fi invinuiti de magistrat. Dim-
potriv noi putem dovedi
1. De multeori ni-se cer astfel de contributii
tatii a urm nu se afl nici darea nici
in ordonantele
2. Ne-au luat Izotarele au fcut din hotare
parcele arabile alodiale (lbfldeket); folosim nostri
proprii pentru ba uneori nici plat nu putem
ajunge la muntii nostri.
3. Pentru c/Idarile noastre de fiert rachiu pltim con-
tributie, ca pi in alte prti ale toate aceste nu
putem s ne ele, nu le putem lua folosul, ba
nici pe sama noastr nu putem fierbe rachiu, ci trebue
cumprrn pe bani dela orasului.
4. Adeseori suntem mnati la vnat pentru oras, pi
dac/ n'avem noroc si prindem un animal mai mare, trelme
s pltim locul aceluia bani scumpi.
Am avea de guberniului multe alte
nelegiuiri, am putea cerceta documentele noastre;
dar deoarece timpul e scurt, rugm pe In. si
binevoiascd a examina sfintenie chestia conditiunii pi
dijmei noastre, care va fi limpedc, celelalte chestii
vor fi numai accesorii. Dac se va afla c suntem veri-
tabili iobagi, atunci trebue s ne capul pi s servim
ca iobagi: dimpotriv dac vom fi liberti, atunci magis-
tratul nu poate ne trateze dect modul cum sunt
tratati pi altii cari tresc in libertate.
Inaintnd chestia aceasta a noastri la scaunul jude-
citoresc al guberniului, la moarte supuse:
23 sate valahe ale vidicului bistritan. 17 Martie 1759.
Pare magistratul prin spionii a avut cuno0inf despre
acest act despre continutul sau, caci stetea gata cu o umflata
pe care o trimise tact Martie guberniului.
Se Valahii notri vidicani arunc toate in spinarea
magistratului, cam cu batjocura, ca i cnd - conform
fabulei esopiene - ei ar bea mai jos din apa, magistratul
www.dacoromanica.ro
mai sus i-ar invinui cd-i turbur apa. Din aceasia apare in
ce reputatie sta magistratul in fata
Dar cu pi mai mare ei mai pe
magistrat, deosebire inaintea Mai. Sa'e; impotriva
acelor acuze, atunci cnd ni-se comunicaserd, am trimis
apelul nostru, pi am dovedit nu pe dreptul ne-au acuzat; acum
nu intoarcem la acele, ci rspundem direct numai la faptele pentru
cari ei in replica se negnd atacurile temerare, sau
clacd le pi recunosc, caut motivul tuturor acelora in
gistrat.
Mai ales accentueazA sumar dou motive fictive impotriva
magistratului, anume:
1. cd magistratul ar voi la numele pi conditia
de iobagi, cnd ei de cnd ipi aduc aminte oamenii totdeauna au
fost oameni liberi de conditie; iar cu toated in informatia trimisd
de guberniu in 24 Mai 1753 Mai. Sale ei au fost ca iobagi,
totusi in Febr. 1755 de ctre cancelarul de curte atunci in calitate
de delegat regesc au fost inscrisi nu ca iobagi, ci ca districtuali,
ceeace nu alta i ei sunt oameni tot de
conditie liber, ca pi Sasii vidicani ;
2. c magistratul a inceput a exercita asupra o atare
jurisdictie, pe care mai huinte n'a exercitat-o, pi a voit forteze
la atari prestatii pi poveri, de cari mai'nainte n'au prestat pi n'au
purtat. :
www.dacoromanica.ro
nu se cuvine s'o incerce cu opunere cerbicoasA, rzvrtire, cu
arme, ciomege cu amenintAri, ci s'o incerce modestie
pi cu cuviincioase.
comisarul regesc delegat, spre scopul linistirei tumultuan-
tilor i-a inscris pe ei numai ca districtuali: Valahi districtuales,
cu aceasta n'a alterat conditia de gubernium,
nici nu le-a dat drepturi similare cu ale districtuali, ceeace
reiese limpede din tabela de manipulatie, unde taxa capitis
nu li-s'a impus ca libertilor, ci ca iobagilor. Lor le-ar placea s
numiti oameni liberi, pi totusi taxa pe cap s'o plateascA nu
ca oameni liberi, ci in medietate ca iobagi. Dar aceasta
nu se poate. Dimpotriv, chiar nu s'ar intitula cu nurnirea
de iobagi, totusi ei nu-si pot aroga drepturi pi libertati similaie
cu ale Sasilor vidicani. chiar incorporarea
Rodnei s'ar explicit asa, c Valea Rodnei a devenit
de aceiasi cu fundus regius ; nici atunci Val,ihii locuitori
Valea Rodnei nu-si pot aroga nici proprietatem nici
similare cu ale Sasilor, cad cum amintisem mai sus,
fondul s'a dat nu Valahilor ci Sasilor. in Valea
Rodnei, de incorporare, Dpmprietas terrae n'a fost
a locuitorilor, cad dac'ar fi fost a atunci nu s'ar fi putut
corpora ad perpetuo possidendam la orasul vidicul Bistritii;
cnd orasul a fot introdus in dominiu, locuitorii ar fi protestat.
Cu toate aceste pro hic et nunc magistratul nu voeste s
poarte procese cu acei Valahi de bono jure , pi nu spre scopul
acesta invoac privelegiul craiului Mathia in
miniu; ci hic et nunc numai aceea o vrea: ca Valahii te-
merari pi increzuti singur nuinai in fortele proprii - cari,
ei multi pentru aceasta in puterea nu pe cale
ci numai cu forta au atentat contra jurisdictiei magistratului,
au incercat se sustrag, cu exceptia contributiei regesti, dela
purtarea oricrei sarcini ce au purtat ab antiquo , pi
dece administratia publicA, s nu se supun repetitelor dispo-
zitii printesti ale guberniului - s fie tratati cu coerci-
tive constrnsi la obedient.
Ad Posterius: Nu este adevrat c magistratul ar fi
exerciteze asupra o jurisdictie, pe care pn atunci n'a
exercitat'o ca ar fi forteze la prestatii de cari mai
n'au purtat; magistratul a cerut dela ei numai ceeace
antiquo au au fost indatorati s presteze, iar ei
la toate s'au opus cerbicie. pentru ca faptul acesta se
vad mai la scuzele din apelul rdspundem aci din
punct in punct:
Ad 1. Protestarea e cum zice zicala, dar protestul
n'are facultatea prejudece dreptul pentru care se protesteazA.
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
282
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
vor
sunt
-
nu vor fi avan (szorosan) intemnitati
ar
ei, ace$tia revolutioneaz
inuti acolo pn se
ce se
sfaturile infame
asigurrile temerare, seduc la continuarea pe
poporul depravat aclncit in neascultare.
Deci ne rugm de repetite ori ca Ex. Vstre guberniul
afle chipul modul ca plebea aceasta pentru cutezanta neas-
cultarea oarb de acum fie pedepsit dup ;
www.dacoromanica.ro
288
www.dacoromanica.ro
acestor, pe care se angajase s'o socrul n'o isprvise,
a murit. Oniga garanteaz e va svr$i cldirea, iar Uifdlenii
ofer pentru munca restant: un cojoc brbtesc bun, o cu$m
neagr, dou care de fn, pi pedeasupra un dac
constructia va fi bine efectuat.
Al doilea. Cotoc Ursul din pre$te in 25 Mai pe
Luca Istrate pentru un prezentnd ca martori pe Luca
Onul pi Todor a Cosmi, cari sub jurmnt depun urmatoarele:
Au auzit dela printii Luca Lupul pi Cosma Lup$a cd
Curutilor a devenit de ndc, mimai
7 In acele timpuri grele pi turburi s'au cerut steni
vite pi cereale pentru lagrul bandelor culute de sat. Stenii
au dat ce au avut pi putut, iar cnd pretentiile nu mai conteneau,
atunci spre a mntui satul, Vase lc cel Mare duse tabra Curu-
tilor o vac, 30 cubuli de gr5u pi tot att ovs, iar satul i-a oferit
pentru aceast fapt acel pmnt de pricin, care pe atunci era
pustiu Pmntul se adjudic lui Cotoc.
Intre actele guberniale din acest an gasify la data de 18 Mai
plnsoarea stenilor din Le$u c sunt impiedecati de Sa$i in dreptul
de pa$ce vitele; la 21 Mai se locuitorii valahi
jurul Bistri(iic de nedrepttirile ce au de suferit partea
magistratului bistritan.
Guberniul ordon in 23 Mai inagistratului ca la publicarea
privitoare la diferendele cu Valahii fie fat delegati
din ambele partide.
In 25 Mai raporteazd slobodnicul Ion Rebrean c
la porunca inspectorului depertinentei a prins begat pe Vasile
Lelut din Rebriwara, acuzat cu nesupunere, acelui au
la clopotele bisericii alarmat intreg satul. Adunati ca albi-
nele la casa judelui, stenii au scos forta pi au liberat pe
Lelut, in considerare protestul slobodnicului.
Maxim din Nasud, spionul sa$ilor or$eni favo-
ritul primarului Klein, ajunsese in conflict cu fratele primarului,
inspectorul plia$ilor Daniel Klein a Straussenburg, care-I
vinuia pe Galan in timpul cnd fusese caporalul plie$ilor a
corals multe malversatii pi Aflnd lan c inspectorul
intentioneaz prind si incarcereze, probabil pi din alte mo-
www.dacoromanica.ro
tive tinuite, imediat alerg la advocatul Balea in leud cerndu-i
scut interventie. Balea in 28 Mai o scrisoare
. rului Klein, in care ia in aprare pe lan, spune c acesta
a scos bani pe cale nepermisg dela cineva, va replgti, pi
n'ar fi bine s sufere oamenii din dorninii persecutii sA fie
alungati de acolo ; apoi c pi Glan la are
fat de inspector pretenIii pi plnsori pendente, deci celce
sap groap altuia, cade in ea. Scrisoarea caracteristicd,
in ungurete, sun astfel :
Bizodalmas Uram Inspector Uram ! Naszdi Maxin nyavalys
sirnkozva jve hozzm panaszolva, hogy Nagys. j Uram tet prosequallya,
ldezi s incaptivltatni akarja, oily s praetextus alatt, hogy az midn
az Plejesknak kplrja ltt volna extorsiokat tett volna, holott mennyi tisz-
tei voltanak elljroi compescltk volne tett, de nyilvn ez tsak praetextus,
inert ha 6 nki megkldettetik mit vett volna extorsive,
magt defendlni s szmot adni, mert 6 ervel senkitl semit sein vett,
nem ha valaki egy mrjsra discretzioval volt hozzja, ugyan azzal megette
s velek klttte, de ha szintn valamiben Succumblna is ante con-
victionem nem sem tett sem mast rabsgban kivlt ejteni,
avagy fldn futov tenni hanem ha szmot nem adhatna, fizessen, ha nem
volna mib6l 's nem fizethetne igenis meglehetne 's nem kellene illy j Gazda
embert s msokat is abbeli injurirt, hogy az Mgtssal az vidk comptl
egyenkint egyenkint el pusztitani, rontani, vesztegetni, 's mind az Fisge
portziojnak megadsra vagy az orszg hasznos szolglattyra nzve s sok
kigytek privatumira is sznt szndkkal szp Dominiumot el pusztitani,
s fldnfutov tenni ; krem annak okrt egsz bizodalomal hogy j Ura-
mot hogy tet kegymben venni, s persecutiojarul supersedelni mltoztassk,
hanem azt mind fellyebb megbiztam ha az praetendensek nem szenvedhetik
scriptotenus kldessk meg nekie kinek-kinek praetensioja ha vtkesnek
recognoscllya magt, s complnllya maga dolgt fizessen, ha pedig nem,
maradjon bkivel msokkal egyt mig Flsges Kirlyn Assz. Kglmetek kztt
az dolgot decidllya. Kglmed ebbli j akarattyt msokban is meg igyekezem
szolglni ; klmben nki is J Uram ellen panasszai, praetensioi s
repraesentatziora valo dolgai vadnak, kik mg representatiora nem mentenek,
azrt ezen beszdre vigyzni a ki ms alatt vermet s maga esik
abban, s nyavaljs ksz mindenkor szemben j de az fog-
sgtol, s az ltal rtatlan raboskodtatstol fl s Ezzel maradok, Jood
die 28 Maj 1759, Bizodalmas J Uramnak Keglmednek Igaz kteles szolgja:
Joodi Balya
www.dacoromanica.ro
sat al valah, pi dup multe au desemnat pe
$tefan Nimigean din Feldru, Irimie Buc$a din Mocod, Pascu din
Zagra pe Ion a Popii din Telci, cari la Viena
spre a promova cauza contra magistratului pi a publicului
$ului). Aceia au plecat Miercurea peste Telciu la
Maramure$. Deoarece pentru purtarea spezelor nu s'a repartizat
nici un ban pe district, Vasioc crede acelor s'au dat bani
din supraimpozitul de 7 cr. din cota intereselor de pltit orasului.
In 20 lunie raporteaza comisarul Samuil Weber, trimis
pe comune incasseze restantele de dare a fost primit, afar
de Nsud unde zic respecteaza ordinul magistratului. In
Salva a sosit o scrisoare dela Macavei din Mocod, pi atunci s-
trail s'au opus. In a zis Nimigean primarul
orasului e tlhar c nu va mai merge la guberniu unde nu se
isprve$te nimic, ci direct la Viena de va scrisoare.
In i-au spas c nu cuteze a cere restantele; nu pl-
tese capul ; pi nu cuteze a le aduce militie pe cap.
Au se Salva (hid judecatd. Vor scoate
din sat pe cornisari pi pe soldati. Aceasta nu-i (dare),
ci
In 27 lunie denunt slobodnicul Vasile Ometit din Maieru,
c in 24 cu executie militar in Maieru a venit
la casa judelui aproape intreg satul in frunte cu Leonte Avram,
care a deschis o scrisoare pecetluita de Toma a Varvari
din Feldru, scrisoare adresat de Blya Milily din Maramurep
ctre guberniu. Dup artarea (Aufzeigung) scrisorii toti s'au in-
tors spre Onietit mai ales Leonte i-a zis cu vorbe dure: Balea
Mihly a poruncit, cd fiecare din district, care n'a jurat
cu ei impreun, fie luat sub jurmnt, ca intreg districtul
pooh/ (agieren) contra Astfel att el,
Ometit, ct pi judele Gaspar Niculae pi ctiva au fost du$i
s fie jurati ; iar cnd el judele au denegat s'o fac, l'au apucat
de cap pi au voit s-1 Atunci denuntatorul i-a intrebat, c
pe ce jure, ori vreau doar catolic, calvin sau altceva,
cci altfel n'ar avea jure, a odat jurmnt ca
fost jude slobodnic, inaintea magistratului. La vorbele acestea
s'au infuriat, inat au srit asupra lui, pi atunci de fria
www.dacoromanica.ro
el pi-a ridicat cu ceilalti mna la Pe jude l-au
lsat in pace. Jurmntul a sunat va tinea laolalt districtul
pi nu cu stpnii din ora$.
In 4 lulie denunt Oniga Fo$lui din Mocod, c bmia tre-
cut au venit la Mocod stenii Gavil leremie din Vrarea Vasile
din Sngeorz, au adunat satul, au scos o scrisoare mare au
artat-o stenilor : Aci este epistoal cu porunca ca toti
s jure in mnile lui Blya Mihly din Maramures, de acum
inainte nimeni nu cuteze s mearg in cauze procesuale ori
alte pri inaintea judectii din Bistrita, ci s mearg la Blya, care
va asculta plnsorile va judeca. Care nu va putea merge la Blya
se lui Macavei, care va causa cu si. La
sa nu mearg nici un orn.
In 5 lulie raporteazA Lazar Bltac din Rebri$oara
cu 14 zile contrarul su Simion Leluta a pornit (aufge-
wigelt) pe ctiva popi, ca pe Popa Latzko din distr. s-
sesc Neudorf, pe Popa Dumitru din Rebri$oara, cari
nur o inchizitie cu 22 persoane jurndu-le, in baza creia Le-
poat relua contra lui Bltac un proces care s'a judecat
cu 10 ani stesti, 2 ani ina-
intea judectoriei depertinentiei, in toamna trecut unor
pi convocati arbitrar de Leluta, mai in urm
inaintea ptrupopului pi a intregului pi totdeauna s'a decis
in favoarea lui Bltac.
Un epizod interesant. din judelui Vasioc din
Mocod ca pe la mijlocul lui lunie delegatii Cute, Pascu
pi Ion a Popii plecaser cu reclamatiile Romnilor no$tri distric-
tuali la Balea in de acolo Viena. Spre a fi
admi$i cu cererile la curte, conform obiceiului trebuia
ia un advocat intermediar care s le deschid u$ile inaltelor dre-
gtorii din capital. Din merser in acest scop
chiar la agentul de curte care pe atunci era nimit de
Sa$ii bistriteni s reprezinte pi apere pe la foruri
in procesele cu vidicani. Dintr'o carte: Das Buch
vom Kaiser de Eduard Breier vol. II. pag. 90 aflm
acel Matolai, cunoscut pi escroc ajunsese s fie agent al
consiliului de curte imperial (Reichshofraths-Agent), dar totodat
www.dacoromanica.ro
293
www.dacoromanica.ro
Era speriat ingrijat magistratul auzind c
'Mihail Balea din Maramure in continuu la dela
vor strns uniti impotriva Bistritenilor.
In 14 lulie i-se scrie primarului Klein, care era Sibiu,
lucrrile privitoare la reambulrile maramureene nu vor putea
fi efectuate din cauza districtului valah revoltant
a jurmntului de curnd luat bine cunoscut lui Blya Mihly.
Dupce Valahii nicidecum nu niai sunt fat cu
tiunea sseasc, nimeni din magistrat nu se poate rezolvi st piece
acolo in
E de remarcat c uneori functionarii .orasului nu erau de acord
privitor la procedurile de urmat fat cu Romnii vidicani. 11
lulie se plnge inspectorul depertinentei Georg Gunesch inspec-
torul pliesilor Daniel Klein a luat dela judele din Nsud cal,
fiindc acesta a rmas in restant cu banii pentru stni.
nesch l-a chemat pe Klein s cerceteze cauza, acesta a
refuzat s se prezente, rspunznd et in cazuri analoage va se-
chestra mai multi cai, c nu se va prezenta dect numai in fata
magistratului. Fiind primarul in Sibiu, se hotrete s fie
c in ce mod are st se procead cu banii de apoi c
unde se extinde instructia inspectorului pliesilor duct acesta
peste tot are, ori nu, dreptul de a porunci judetilor.
Magistratul informeaz in 18 lulie pe primar in Sibiu, c Va-
lahii din Rodna au inceput s-i alunge din sat pe executorii cari
merg st incaseze restantele de impozite. Nu vreau nicidecAt s-i
sufer, e de temut c i celelalte sate vor face la fel, dact nu
se va gtsi grabnict remediere.
In 19 lulie guberniul adreseaz magistratului un ordin semnat
de consilierul conte loan Lazar, cu urmtorul continut in doi peri:
Privitor la temerard a impotriva magistratului,
nefiind deocamdat mijloace corespunztoare spre a-i aduce in
mod eficace la subordinatia datorit, trebue lsat st treact
limp, iar aceia s tratai eu Ce atinge pe Mihail
Balea, guberniul vi-a trimis avertismentul comitatului Maramure,
iar magistratul s caute a pune mna pe scrisoarea acelui s-i
iscodeasa pe corifeii Valahilor, ca la moment potrivit s se
restitui subordinatia.
www.dacoromanica.ro
Pasajul resPectiv din ordin sun in ungure$te astfel:
A mi az olhoknak tselekedett s a Magistratus val
conjuratiojt illeti, nem lvn pro hic et nunc mod benne, hogy a debita sub-
ordinatio efficaciter hozattatassk, vrni kell az idtl, s az alatt tsen-
desen bnni vellek. Interim a menyiben loodi Ballya Mihly lttatik azon Con-
juratio alkalmatossgval in quaestione forogni, irt a Gubernium Maramaros
Vrmegynek pro avertendis similibus attentatis publico notivis ; Kegyelmetek
is azon igyekezzk hogy azon levelet praeprimis mellyet, ut refertur
irt, quoquomodo kzhea keritse a Coriphaeusokat kitanulvn Specifica-
tioba tegye, hogy ugy a midn s alkalmatossg lszen efficax mediumokkal
lehessen a debita subordinationak restitutiojra.
www.dacoromanica.ro
clarat ci curand au piece la pi si alt perceptor
regesc, actualului perceptor ei nu-i mai pltesc pi incredin-
niciun ; mai bine duc banii direct la Sibiu.
In 20 Aug. Peter Roth din Rodna in
scris magistratului urmtoarele Ieri, Duminic in 19 c., a venit
Stefan Nimigean in fata casei sfatului, cu o scrisoare mare in mini,
a poruncit s chemat acolo pi mi-a zis c sciisoarea aceea
o are dela gubernator, apoi a continuat: Din fnul fcut pentru
or, ca parte ce-i revine stpanului (Herrschaft), apar-
tine actun bisericii valahe, junzalate bisericii luterane ;
se straja la casa sfatului, asernenea prestatia in lemne
pentru crma oraului ; de acum rodnean
poate in sfrit streinii adici neromnii pot po-
seda lucra pmnturi numai in cazul dac pot dovedi dela care
principe ori domn le-au luat in primire.
In 21 Aug. denunt slobodnicul Dini din Mocod c
Dumineca cnd a ieit din biserick l-a intmpinat Macavei
cu vorbele: E bine c ai fost in nici nu vrem nici
nu putem s-ti interzicem in biserie. Dac ins nu vrei
recunoti pe mine, Macavei, ca prim
al destrictulai valah, i nu vrei s'o inlarepti aceasta cu ju-
precum au fcut-o pi ceilalti oameni din district, atunci
impreun cu toate lucrurile tale te voi scoate din sat pi n'ai s
mai calci nici in sat pi nici in district. Nunumai tu, ci toti cari
refuz s-mi jure supunere, au s pteasc la fel.
Din nou e de notat despre toate intmplrile aci inpirate,
ba chiar pi despre cele mai incidente, magistratul bistritan
zilnic pi neintrerupt face expediaz rapoarte, denunturi pi infor-
matii gubernatorului, guberniului, universittii altor auto-
ritti, apoi secretarului Bruckenthal tuturor patronilor, agentilor
pi avocatilor oraului. In urma nenumratelor interventii, la cari
sigur joac insemnat rol bacurile, magistratul pare c reuete
pentru moment s exerciteze o presiune mai mare asupra
nilor districtuali, ceeace s'ar putea conchide din acte guber-
niale. In cel dinti, dela Sept., se vorbete despre o scrisoare
a locuitorilor valahi din cele 23 comune ale vidicului bistritan
in care aceia ar anunta de a curma certele
www.dacoromanica.ro
297
www.dacoromanica.ro
In 2 Nov. raporteazA crdsmarul Peter Roth din Rodna
spectorului depertinentiei, Dumineca in 28 Oct.
a venit Nimigean din la Rodna i a adunat bani
dela oameni ; apoi a mers cu 5 oameni din district pi cu aproape
intreagd Rodna la casa ora$ului uncle i-a interzis lui Roth mai
pretind straje ori lemne dela steni, adaugnd c mai
teaz s se amestece in ceva, atunci va porni (aufbieten) intreg
districtul valahpi va duce pe Roth cu tot ce are la ora, cci
casa orasului au trebuit s'o Rodna supusii fdrd
de-a avea sac vr'o bucat de Mai raporteaz Roth a
prins pe Petru Croitor ducnd lemne dela cuptorul de var,
Stefan l-a interpelat, cd de ce a voit s-1 opreasa pe Croitor,
cci doar nu Roth a Ideal lemnele. Apoi Cute a poruncit
gului sat o moar pe socoata biseridi, i
darea regeasc la un ban, mai mull nimic alta. Spuse
i aceea c a fost de ori la Mai. Sa i vrea mearg;
multi au zis c va fi ceeace dac se va intmpla, mcar
va ti c a murit pentru dreptate.
energic neinfricat a lui Cute Nimigeanul
fcea ca districtualii persiste in impotrivirea drz, c
la repetitele somatii ale gubernatorului de a se achita impozitele
restante, magistratul era nevoit rspund c s'a putut
abia a parte din acele restante, din cauza c districtul valah
revoltat (ganz nu vrea plteasa nimic.
In 7 Noemvrie raporteaz loan Filip din Vrarea
Valahi districtuali adec: Nimigean fiul lui Drcil din
Feldru, Marcul diac din N4alu, Lazar din Rebriwara,
leremie din (pe al 6-lea parcurg districtul
ca scoat bani pentru spesele procesuale, repartiznd pe f
care cap odat 34 apoi 14 cr. Deoarece banii nu s'au putut
scoate intregime, aceia sunt imputerniciti acum scoat restan-
tele cu executii. Au fost deja in unele sate, iar pe Lazar l-a trimis
in sus pe Some s vneze cu oamenii ceva slbtdcie mai mare
spre a o duce (prezent) unor amploiati din Osorheiu;
apoi au s cumpere 4 frumoi spre a-i face prezent
unui domn mai mare. In au poruncit, ca dijma de pltit
publicului s'o oamenii la mna ; din aceea o
www.dacoromanica.ro
299
www.dacoromanica.ro
300
www.dacoromanica.ro
301
www.dacoromanica.ro
302
www.dacoromanica.ro
303
www.dacoromanica.ro
304
1760
Ameninttile Bistritenilor - lnvestigatiile Rezo-
lutia guberniului publicarea acelei - 0 lung investigatie -
legatii la Viena - Protopopul Anton bejenari - Diverse inci-
dente - Misiunea calugrului Timandi prepozitului Grigore
www.dacoromanica.ro
Aveau amintitii cancelaristi acum destul de lucru in dis-
trictul nostru, cci dup Nufaldu se ivir alte incidente,
pe cari la rugrile Bistritenilor - guberniul era nevoit s le
cerceteze. in 1759 vidicanii crunt pe Mo-
sina din Rodna, iar in I lanuarie 1760 pe Oniga Foslui din Mocod,
oameni de incredere ai magistratului spionau
tivitatea conducAtorilor districtuali nu voiau s se supun dis-
pozitiilor acestora. Despre cazul lui Foslui se dres de can-
Kerekes i II un lung proces verbal Mocod, iar pri-
vitor la Mosina numitii cancelaristi se prezentar in 23 la
casa lui Macavei a Popii din Mocod, unde se gsea
Cute din Aci cancelaristii la ordinul guberniului dojenir
aspru pe confeii vidicanilor pentru ilegalittile comise de ei i
pentru aranjarea de conventicule secrete, la ceeace Cute rs-
cd vidicand vor asculta de magistrat ce nu li se
vor remedia necazurile nu vor primi ordin imprtesc de
cine au s asculte.1)
Erau expediati cancelaristii s cerceteze alte chestii ca
spre in 25 dreptul de proprietate al unui stean din
Vrarea, unde din celor anchetati iesia la faptul
districtualli nostri aveau legiuitord ijudecdtorii proprd.2)
*
www.dacoromanica.ro
ristii Kerekes iau la fata locului un lung proces verbal,
ascult o de martori actele sunt expediate guberniului
curtii din Viena.
In 15 lanuarie e demis din inchisoare care
avuse certe de proprietate cu Gerasirn Mosina se opuse ho-
trrilor magistratului. Garanteaz pentru el: Nechita Brdan din
George Petrisan, Ion Buburuzan George Furdui
Rodna, Ion Cretu din Maieni, slobodnicul Vasile Ometit Peter
Engler din lad, cari sunt amenintati cu pedeaps de 24
va mai nelinisti pe Mosina in proprietatea sa.
Magistratul hotreste in 28 Ian. ca acei la
rezmerita din le Valahii s se prezente
la scaunul din mare, unde expun gravaminele spre
a-si redobndi armele. Tot atunci este indrurnat primarul Klein
ca in chestia diferendelor cu Valabii s tiateze despre Valea Rodnei
qua fundum nobilitaremg ; iar la caz dac rezolutia ar fi in
favoarea orasului, atunci asecure recursum ad
s uzeze de toate mijloacele posibile ca publicul (orvnii) s
fie linistit.
In 29 Ian. sunt dimisi din temnita orasului Mogovan Vasile
a lui Samson din Maietu, prti de perceptorul Mich.
Hennrich ca restantieri de impozite din 1755. Li se acord termin
de plat peste 2 luni, cu stenilor George le, Lupu .
www.dacoromanica.ro
oraului e in Febr. publice in dis-
trictul valah scrisoarea Sale deoarece in
proximele zile vor fi desbtute rezolvite chestiile litigioase dintre
or Valahii renitenti, acetia s fie avertizati s se prezente
la publicarea rezolutiei. Tot in chestia aceasta scrie primarul Klein
din Sibiu i-se trimit grabnic cu un de incredere toate
privilegiile docurnentele importante ale oraului.
E de notat c privitor la actele documentele cari se
refereau la Valea Rodnei mai ales la scutirea locuitorilor rornni
de plata dijrnei la alte drepturi, conduatorii districtualilor in
frunte cu protopopul Anton Naszodi ceruser mai de mult dela
guberniu ca oraul s le extrdea acele documente pstrate in
arhiva In 15 Febr. notarii Mihail Szsz Toma Tarr se
prezentar in Bistrita la magistrat somatia s libereze peti-
tionarilor documentele necesar, dar sub diferite pretexte se
eschivar dela indatorirea impus.l)
www.dacoromanica.ro
a Bodii din Mocod Marcu din sfrsit
protopopul Naszodi pi popa Latzko din Uifalu.
sosire in translatorul Keres imediat raport
magistratului despre cele petrecute in Sibiu pi-i ceti intreg > deli-
berat-ul, iar primarul Klein - asemenea sosit acas
27 Febr.
-
adres lui Bruckenthal o scrisoare, care poate servi
in
www.dacoromanica.ro
In 8 Martie magistratul expedieze pe pArclabul
Daniel pe secretarul depertinentei Johan Bressler in Valea
Rodnei ca s publice locuitorilor din satele valahe deliberatul
gubernial, stenilor ordinul cu sigilul guberniului, ca oa-
e trimis din Sibiu. Apoi mai publice
urmAtoarele: a) Celce va incunjura contumata (carantina)
dela trecAtoarea spre Ardeal va trece pe drumuri oprite, va fi
nzoarte prin b) se constate ce s'a petrecut
in districtul valah in intervalul dela publicarea deliberatului in
Sibiu azi, mai ales despre ce s'a tratat soborul
- cum se aude - in
nitele din Rodna
c)
la fiertul silitrei. d)
care lemne la var-
se creed dela
protopopul din garantie in scris preotii nu vor primi
in azil nu vor proteja pe niciun desemnat ca recrut.
In cu intortochiatul deliberat, ca emanatie din
acesta, comisarii mai aveau s comunice districtualilor urmAtoarele
ordine : 1. se supun totdeauna jurisdictiei magistratului nefiind
judecti prin unii oameni din sinul cum
se de un timp incoace. 2. Privitor la vizitarea con-
trolul muntilor nu piedeci, ci stea in ajutor. 3.
presteze dijmele. 4. de impozitele pe cari obisnuiau le
din vechime (uralters her), magistratul nu-i va
vera cu aRele. 5. Taxele le plteascA, toate
prestatiile cuvenite din vechime fondului alodial. Toate cele-
poveri extraordinare le vor purta in comun locuitorii sasi.
7. Interesele le a proportione. 8. Taxa pe cap
o presteze ca oameni liberi, i completeze ceeace n'au
prestat de 5 ani incoace, cnd au fost impozitati ca iobagi.
9. Peste tot fie admonestati serios ca se conformeze hotririi
guberniale, se autorittii magistratului contribue
ceeace se cuvine cassei alodiale.
Despre rezultatul acestei delegatii, comisarii urmAtorul
raport :
Dupce subsemnatii in 11 Martie 1760 am fost expediati
de magistratul de aci in districtul valah, ca s Pro
memoria nou, dar mai ales ordinul d. d. 15 Febr. al
guberniului privitor la renitenta manifestatA acel district valah
de lung timp astfel am ajuns :
4
www.dacoromanica.ro
In 12 c. dup masa in pi am publicat
tele ce ni s'au ordonat. Acolo Toader Granci, in numele
gului sat ne raspunse: Vrem s prestm bucuros tot ce privete
serviciul preanalt pi servete spre promovarea acestuia ; ce
ni-se cere de catre magistratul bistritan, conform punctelor cetite,
nu suntem in situatie presidia, merge
la curtea preanaltd i vom primi dela Mai. Sa ordin precis
chestie. Pmnt pentru fiertul silitrei pi lemne voim s
pi aceasta servete la promovarea serviciului preanalt.
In 13 am mers la Mocod la ordinul nostru au
pi satenii din Mititei. La punctele cetite am prirnit dela ambele
sate prin gura lui Dumitru Sacota din Mititei, care purta vorba,
acelap rspuns ca pi dela Nsudeni. Cu adausul : Magistratul
nu cuteze a trimite pe cineva district ca s incasseze impozitul
de 7 cr. ori alte biruri ce nu privesc serviciul preanalt, dac
acela ar pti vr'o nenorocire ori s'ar nate din aceast pricin
rebeliune intre oameni, nu stenii vor purta vina ; deci protesteazd
solemn impotriva unei atari
In 14 am fcut publicarea in Zagra unde dintre stenii con-
vocati pi din Poieni, Suplai au aprut numai unii. Dela
toti acetia, special dela Pascu din Zagra am primit la toate
tele rspunsul ce ni l-au dat pi celelalte sate. In deosebi ne-a im-
prtit judele din Zagra: dupcum a aflat la soborul
a (verleitet) pe districtuali s
poziteze pe fiecare brbat cu cte trei monede de 17 cr.,
s incasseze banii pi s-i inmneze lui, el voiete in
s mearg in afacerea la curtea de
accea districtualii nu vreau se supun ordinelor guberniului.
In 15 s'a fcut publicarea Salva, prezenti pi stenii
din Runc. Rspunsul a fost: Intreg districtul s'a din
fiecare sat st un delegat la carte, ei se vor orienta
dup rspunsul ce-I vor primi de-acolo. atunci, cu exceptia
privitoare la serviciul preanalt, nu voesc si presteze nimic.
Magistratul atunci si aib paciinta.
In aceiai zi am primit in Hordou la publicare, :
Ce privete contributia imp. pi serviciul preanalt, voim s
in tot chipul. Prestatiile cerute dela noi de
gistrat in baza ordinului gubernial cetit nu le vom face, cci
cu o sdptamn, 7 c.. districtul a adunat in
i acolo districtualii s'au ca inc'odat s trimit din snul
cd(iva oameni la curtea cari de-acolo s
informatia, ce au de prestat. Pini atunci nu pot promite ci vor
presta toate cele cerute.
In aceiasi zi am publicat ordinele in Telciu, in prezenta pi
www.dacoromanica.ro
a sAtenilor din Bichigiu. la ambele sate am primit rspuns ca
in Nsud.
In 17 am venit la Rebrioara am primit acelai rspuns.
In aceiai zi am cetit punctele ordinului gubernial stenilor
din Rebra mare am primit rspunsul : Ce vor presta ceilalti
districtuali, vom presta ; ce nu dau altii, nici noi nu dm.
In 18 am sosit in dupi publicare primirirn
ca in Hordou. Cunoscutul Cute zise cu prilejul
acesta in fata intregului : Aci st adunat satul, vorbesc
ca aud toti. Eu am voit s mi las bucuros de toat
cerea aceasta a dar ei nu m las'n pace. Ba s'au exprimat
ci dac voi prsi cauza nu voi merge la Viena, atunci
am s le restitui toate cheltuelile avute, ori m vor cu pietri.
Aceast mrturisire satul o confirm zicnd ci este.
In 20 publicatia in Rodna primirim rspunsul :
Am primit ordin scris dela ptrupopul ca cu exceptia contri-
butiei imp. reg. pn atunci si nu prestm nimic, pn cnd noi
districtualii nu vom merge inc'odat la Cum va veni apoi
de-acolo porunci, vom lucra. Scrisoarea ptrupopului s'a cetit
in public in prezenta noastr. de contributia regeasc
promiser s presteze cele ce privesc ferberea silitrei ser-
viciul preanalt. Ce privete pe Saii Maghiarii de aci, acetia
rspunser: Nu voesc s se nici ordinului gubernial nici
ordinului magistratului, ci vreau s fie intru toate asculttori. Numai
de att se roag ca, lund magistratul in considerare ci ei nici-
odat n'au linut cu revoltantii, nu sufere ei pentru reni-
acelora.
In 21 rspunser stenii din Maieru ca Nsudenii.
In aceeai zi dup publicare am primit in Sngeorz rs-
punsul : Districtul a hotrit s mearg in chestia aceasta
la carte. ce nu vine de acolo rspuns ce s presteze
cu exceptia contributiei reg. celor privitoare la servi-
ciul preanalt, nu presteaz nimic.
In 22 am publicat ordinele in Ilva in prezenta stenilor din
Leu pi primirim rspuns pe care I-am primit in celelalte
sate, c adic cu exceptia contributiei regulate a serviciului
preanalt, nu voesc presteze nimic, pn cnd nu vor merge
la Viena.
In zi am fcut publicatia in Vrarea, unde stenii rs-
punser: Noi tinem ceilalti districtuali; ce vor presta ceilalti
districtuali din satele situate in sus in jos de noi, vom presta
; alta nu, satul nostru e mai mic din district.
Semnati : Daniel pralab; Johann Bressler, secre-
tarul depertinentiei.
www.dacoromanica.ro
Aceti mai adresar din drumul primarului Klein
urmAtoarele scrisori separate:
Din pricina timpului nefavorabil pi a drumului ru n'am putut
ajungem azi mai departe dect pn la Zagra. Ad la ordinul
nostru prealabil au fost adunati pi unii steni din Poieni,
pi Suplai, pi precum publicasem in Nasud, Mititei pi Mocod pi
explicasem toate ce ni s'au impus, mai ales ordinul guber-
niului; aa am fAcut pi aci prezenta tuturor stenilor adunati
din amintitele sate. Dar pi aci primiram tot rspuns
toti, ca dela celelalte sate, adicA: Voim bucuros s prestm totul
ce privete serviciul preanalt pi serve$te la promovarea acelui ; ce
privete allele cerute dela noi catre magistratul bistritan,
nu voim s prestm cnd nu vom trimite delegati
la preanaltd pi nu vom primi ordin precis in privinta aceasta
dela Maiestatea Sa. Ni-se pare dup toate circumstantele, c
intreg districtul nu vom primi alt rspuns, mai ales c'am primit
unele ptiri la soborul tinut mai'nainte conducerea a avut-o
popul. Altminteri oamenii par'c'au abandonat tinuta de pn'acum,
de bun voie contrazicere ofer att intretinerea pentru
noi pi oamenii notri pi pi ovs pentru cai. Chiar pi sru-
mnii e mai obisnuit acum fat cu noi decal mai'nainte,
adica de un incoace. Rmnem etc., Zagra, 14 Martie
supui servi Daniel Johannes Bressler.
www.dacoromanica.ro
313
pentru timp lung. Cnd vor sosi acas vor rfui totul. Altele
vom raporta. etc., Rebrisoara, 17 Martie 1760, supusi
servi : Daniel Johann Bressler.
www.dacoromanica.ro
314
www.dacoromanica.ro
315
www.dacoromanica.ro
316
www.dacoromanica.ro
317
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
319
www.dacoromanica.ro
320
www.dacoromanica.ro
Au rspuns: judele Costan a Nichiti, apoi Vasile
gore Pop jurati lacob Lazar, Costan Fetinca, Dumitru Sacot,
Toader Oarz : Melentia lui Pintelei, locuitori din
Mititei.
Nota: Niciunul dintre acesti locuitori n'a
dentul, ci unul depune despre una, altul despre alta, povestesc
raporteazd general urmAtoarele:
In acel timp a venit aci comisarul Johann Pfingstgrf cu doi
soldati executori, a doua zi sosi slobodnicul Ciot
(cci comisarul luase calul). Dapace comisarul isprvi aci
lucrurile, impreuna cu soldatii executori, pe Ciot
las in urm, nu cu ce ordin. Ciot a beut apoi aci
in sat rachiu la steanul Dumitru Sacotd, apoi a mers la casa lui
lacob bnd acolo bere rachiu s'a Plecnd
de aci calare, dela casa lui Toader l-a vzut preotul nostru
Popa Partenie la chemarea popii Ciot a cobort de pe
cal a intrat in cas. Acolo a aflat pe Otel, pe care
cum auzisem, btuser Zagra Dnil Ciot solia lui.
Astfel dnd Dnil Ciot de omul ce era mnios pe el, ambii
beti, Dnil Ciot a-i adresa lui Toader Otel vorbe
necuviincioase sarnave. Acesta, ca omul beat, i-a rspuns
asemenea vorbe, din cari apoi certndu-se, Toader Otel apucat
de par pe Dnil Ciot, acesta pe Otel, s'au
bine, dar vrsare de sange n'a fost. In fine Toader Oarza, in casa
cruia la rachiul cruia s'a intmplat btaia, aruncndu-se
cei i-a desprtit. Lucrul acesta Toader Oarza in-
depunere sigil, ca s'a intmplat de fapt aa.
Isprvind cercetrile in intelesul descrierii fapteler con-
form ordinului guberniului, cu rdspunsuri, am redijat
acest raport bona fide semnndu-I provzndu-I cu sigilul
nostru in anul, ziva locurile amintite.
Jnosi Pter Fogarasi Istvn, asesorii judetului Dobca.
www.dacoromanica.ro
522
www.dacoromanica.ro
piece dela moar va fi instituit un all morar. In ziva
toare 13 lulie sosi in ordinal protopopului, scris in nu-
mele district ca primria satului s cerealele
afltoare in lada morii pi cu banii obtinuti s rfuiasa datoria la
i amenda dictat de comitat, deoarece districtualii cei-
lalti nu mai vreau s contribue cu niciun la datoriile
tractate, pltind pn acum prea destul pentru aceste.
In scrisoarea dela 12 lulie magistratul ii prima-
rului Klein, c decimatorul din Lechinta conspir cu Valahii,
deci ar trebui i-se
In 13 lulie raporteazA Ion Pope lea din Rodna c au
la el stenii Petru Croitor, Ion Filipoi, Istrati Filipoi, Ion Piora
i Gavril Bindea, pi au cerut s le plteasc 48 cota sa pentru
cheltuelile delegatilor la Viena. Au luat dela el ce
va plti.
In 15 lulie magistratul ordon strict judetilor s i-se rapor-
teze imediat dac vr'un districtual valah are de fug din
provincie ; dela acetia nu cuteze nimeni a cumpra vr'o moie.
Find tot incordate raporturile dintre ora pi districtul
mnesc nu e de mirare c din erau pus la discutie att pre-
tinsele drepturi ale oraului asupra acelui district i conditia
www.dacoromanica.ro
pe oameni casa lui pi sA-1 scoat din sat. lar
in 23 lulie, dupce pe protopop, pe popa Mitru pi pe
cavei a Popii din Mocod, adauga urmAtoarele :
ei de mine nu se feresc oamenii, eu le toate; numai
rog s nu vestiti pe mine
rna Voastre, pentru aceasta la nime. ce
va trebui Voastre numai prin scrisoare rumneasca trimiteti
cuvinte. $i m rog Tale s faci Mria Ta bine s-mi trirniti putintel
praf s m pot arta eu la Mria Ta cu ceva vnat, putintel (alice).
pe Protopop bine nu am al mai vedea. Apoi nra rog de-ti
putea pune mna pe luon a lui Lazure Cioti pe lacob a pe
frates'o acum iar se gat luon s la Sibiu. eu vini
tocmai capu meu, tot sunteti Mriilor Voastre pe
mine. Numai ce'mi mai trimite acum scrisoare sa voia Mrii Tale
apoi oi vini pe cuvntul Mrii Tale pe A Mrii Tale mai mic
plecat eu Maxim din Nesout. $i tot dela noi sunt ace$ti oameni
care sunt scri$i mai sus. Ca eu doresc m in casa Tale. 1760
lulie 23.
In 1 August raporteazA Nechita Moldovan din NufalAu in
25 lulie a venit din Nsud un valah Grigore porunca proto
popului s-i duc cele 50 mierte cereale promise acestui pentru
serviciile sale prestate in cauzele de proces ale districtului. Deoarece
40 mierte se vndukr, primi 10,mierte cu care noaptea.
In dela 4 August magistratul discut pi
privitor la urmAtoarele chestii : a) Fipanul grof Teleki pi baronul
Korda trimit in privinta Valahilor din Dumitrita, incarcerati
in pi Despre acetia magistratul, informat
de cAtre inspectorii c vreau s la Moldova, nu
rAspunde contilor ce va primi raporturi detailate despre
tentiile Valahilor prizonieri. b) Se statorete la caz oameni
din districtul valah se pe moii nobiliare, pmAnturile acelor
s se dea in administrarea prietenilor, cari la eventualA intoarcere
a celor mutati, au le restitue. Executorii sositi in pentru
incassarea vechilor restante, s fie expediati districtul valah,
unde s se publicatiile stenii au s plteascA dijmele,
vamsugg-ul 1) pi din fiecare au la ora.
d) se preparativele necesare la varnitele din Rodna.
citete ordinul guberniului privitor la incassarea salgamak-ului 2),
1) Taxa pentru p$unatul pe munti.
2) Taxele pentru intretinerea soldatilor.
www.dacoromanica.ro
despre care perceptorul Hennrich raporteazd n'a putut s se
incasseze hind dominiuk (Valea Rodnei) aproape evacuat. Se
se expedieze guberniului raportul lui privitor la Protopopul,
raport adresat inspectorului depertinentiei.
In 9 Aug. denunt Maxim Protopopul din Nsud
inainte de plecarea sa la Moldova a cu forta bani din
satele districtului valah, extorcnd (ausgepresst) astfel cali-
tatea satului cte 10, 12, 15 16 fiorini, sub pretextul cd i-ar
aduna pe seama cancelaristilor. Fat cu satele cari nu i-au adus
banii la terminul fixat a procedat asa, pe stenii cari voiau s
piece la Dej dup sare oprea nu-i
continue drumul ce nu suma repartizat pe
satul Mai mult au suferit din cauza aceasta satele cercului
din sus. Din banii adunati pe calea aceasta a dat ceva cancela-
ristilor, iar restul - banii si proprii - pus in
pstrare intr'o lad (Kiste). La plecare a luat toti banii la sine
a incuiat lada, tatl scurt dup'aceea voind s scoat
trebuintele casei ceva bani din negsind cheile, a
lost nevoit deschid lada forta, insd in ea nu era niciun
crucer. Tot denunttorul mai raporteazd un din
sosit cteva zile din Moldova, a spus a
pe Protopopul Dorna i a vorbit el. In 20 Aug.
preste din nou pe Popa Mitru, apoi mai altele magis-
tratului.1)
Spre a impiedeca procedeuri arbitrare, guberniul adreseazd
21 Aug. magistratului ordinul, cauze criminale,
de executarea pedepsei, s fie raportate curtii. Tot in acea zi
gistratul ordon ca satele Maieru, Rodna Sngeorzul sA
teased pnea pentru soldatii detasati la Rodna, pentru cari con-
form ordinului gub. dela 16 Sept. Rodna era obligat sA mai
furnizeze iarna 18 stnjeni lemne 78 funti iar vara
6 stnjeni lemne.
Inspectorul depertinentei raporteaz in 3 Sept. c la somatia
sa adresat stenilor din Sntioana sA plteascd dijmele, acestia
nici intr'un chip nu sunt aplecati s plteascd ceva
de ce se va tinea der ; le-a interzis
V. Arh. Som.. Nr. 20 p.
www.dacoromanica.ro
plata $tefan Nimigean, adaugnd vor vedea ce vor ceice
Sasiic.
In 9 Sept. cele 23 comune ale districtului valah adreseazd
guberniului o petitie in care roaga avertizeze pe magistrat,
ca acsta s inceteze cu persecutiile nelegiuirile Ro-
mnii vidicani.1)
In 17 Sept. spionul Glan face denunturi despre noul
primar Simion Capru, despre Popa Mitru pi steanul
Todor Granciu.2)
In 19 Sept. stenii ilveni a lui Precup pi Vrtolomei
grean prezent magistratului un ordin gubernial d. d. Dec.
1759, la intrebarea acestui unde a stat acel timp
rspund, ca tefan Cute adusese lama trecut ordinul din
Sibiu, de plecarea sa la Viena predete curatorului
bisericesc Vasile, care insrcin inmneze magistratului.
In 22 Sept. expeditorul ungar Ladislau o
scrisoare a fibirului Mara Laszl cu un
nial adresat acestui, ca viceppanul George
din comitatul Solnocul interior perceptorul Mich. Hennrich
din Bistrita s mearg in districtul valah s someze pe steni
s plteascd supracot (die Additaments) la taxa libertilor precum
pi ; totodat s informeze pe guberniu dac nucumva
districtualii stint impovrati cu impozite inadmisibile (mit unge-
bhrlichen Impoenen agraviret). Fibirul scrie are de s
la Mocod, unde fie chemati ctiva
din fiecare sat districtual. Inspectorul depertinentiei s publi-
catiile necesare. In 26 Sept. raportead perceptorul Hennrich ea
Valahii districtuali, cari se lung timp in Mocod,
categoric s presteze salgamalg-ul supradirte taxam capitisg,
de$i delegatii comitatensi i-au avertizat in tot felul. In
leremie Buc$a a declarat in numele vidicanilor acestea: Ei
despre acest impozit (Umschlag), pi Ex. Sa Gbor l-a
adus din Viena; gubernatorul le poruncise nu mai pl-
nimic de contributia regal. Cu toate acestea infor-
mndu-se stenii prin in Sibiu in chestia aceasta,
1) V. Som.. Nr. 13 p. 350.
2) V. Arh. Som.. Nr. 20 p.
www.dacoromanica.ro
37
Sunt gata additamentum taxae capitis libertinoruml
pentru anul 1761, dar nicidecum pentru 1760 anii premer-
gtori.
In ziva de 26 Sept. magistratul confirm pentru
pe urmtorii judeti comunali Scridon a Torni, Mocod ; Grigore
a Popii, Mititei ; Tnase Bosota, Runc; Ion Lehaci, Zagra;
Varga, Poieni ; Alexa Bobola, ; Ursul a Ion, Suplai ;
Damian, Bichigiu ; Ion Barte, Telciu; Vasile a Georgi, Ilordou,
Partene a Titieni, Salva ; Simion Capru, Nsud ; Lupul Ciuti,
Rebrisoara ; Ion a Gavril Crciun, Rebra mare ; a Lazar
Vrarea; Origore Marcului, Ilva ; Maftei a Popii, Lesu; Oanea
Nicolae, Sngeorz; Andreas Todt, Rodna; Simiom Sntioana;
Pentru Feldru se confirrn ca primar slobodnicul Todor
la votarea pentru Valahul trirnis la n'au fost prezenti
toti stenii, apoi s'au mai constatat pi unele cazuri de mituire.
In aleser unii steni pe Cotoc Ursul, care ins
joritatea nu era rnutmit. De aceea se hotreste ca Marta viitoare
s trimit satul pe 3 Valahi mai destoinici dintre cari fie con-
firmat viitorul judet. in modul indatinat mnile pe
clabul Daniil pi rostesc astfel jurmntul. Dup acestea
noii judeti sunt aspru avertizati SS comunice inspectorului
tinentiei pe refugiatii in Moldova.
Tot in acea zi oreneti pi servitorul primarului
Bistritii inainteaz magistratului urmtoarea petitie: Se plie c hai-
ducul (paznicul) de a prirnit acum dela fiecare judet
sub titulo discretionisc cte 34 iar slobodnicul cite 48 cr.
Noii judeti nu vreau c considere vechiul obiceiu, deci
sonalul de serviciu roag s-si capete partea cuvenit. Rezolutie:
Noii judeti s mrturiseasc au pimit mai'nainte haiducii pi
slobodnicii sub titulo discretionis pi inspectorul depertinentei
s adune banii pi s-i pstreze la sine pn va fi examinat
pi constatat vechiul uz, cnd apoi se va dispune consecintl.
In Octornvrie cunoscutul Glan denunt din nou pe pri-
marul Capru din Nsud, pe Popa pi pe alti
Primarul orasului magistratului c Valahii din
Nusfalu au luat fo4a administrarea moara de acolo a
V. Arh. Nr. 20 p. 366-368.
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
de guberniu, are drephil s cear dela adevratii vinovati
gubire pentru cheltuelile avute, pierdere de timp, etc.
In din 3 Oct. a magistratului se citeste ordinul gu-
berniului d. d. 16 Sept., care conform rescriptului preanalt,
se porunceste ca Nusflenii inearcerati Posrnusi s fie demisi
eu garantie, punctele cunoscutului deliberat nu fie exe-
cutate pn ce nu se vor expedia toate actele chestie la curte.
Actele se la oficiantii comitatului Dobca, sentinta inc
in lake se trimisese la (scris : Naszszal).
Apoi se ceteste alt ordin gubernial d. d. 16 Sept. impreun
cu un decret regal, in care Maiestatea Sa cere in copii autentice
docurnentele pe cari bazeaz Bistritenii jus ratione 23
gorum in districto valahico existentium spre a se decide ora-
culo Majestatico. Totodat Mai. Sa ordon locuitorii
tului district fie tratati, precum au fost gsiti tempore
, i s presteze toate in comun cu districtul
www.dacoromanica.ro
330
www.dacoromanica.ro
331
magistratul -
pun cnd s-1 astepte druta in Budac, cci - adaug inc'odat
nu s'a auzit sA se fi retractat amintitul ordin. Tot-
odat s i-se scrie guberniului cA deoparte orasul primeste
dine conform cror n'ar fi s se scoat din districtul valah impo-
zitul pe cap, dealtparte are sA se msoare
dupA impozitul pe cap.
PrcAlabul garantase pentru 111 Rh. contributii
de pltit din partea judelui din Rebrisoara. Expirnd terminul,
perceptorul Hennrich cere executie.
In 6 Nov. magistratul discut asupra documentelor de inaintat
in chestia districtului valah renitent. Primarul pune intrebarea :
dac ar fi se copieze trimit curtii privilegiile, mai ales cele
conferite de regele Vladislau, in 1494, indicate in nota Rhorma-
niana expediate inc'odat mai 'nainte cancelariei curtii, im-
www.dacoromanica.ro
332
www.dacoromanica.ro
333
www.dacoromanica.ro
334
www.dacoromanica.ro
335
www.dacoromanica.ro
comisarului de control, nici acesta nu poate insemna in tabele
ceeace nu a fost rfuit. Magistratul replica perceptorului
dele are 55 incasseze multi bani, tabele nu s'au
impozitele rfuite cu atAt mai putin interesele, corijarea s'a
amnat prea lung timp; deci judele att de inspimntat,
nevinovat, ar fi mai bloc s se libereze judele cu garantie,
deoarece din cauza absentrii comisarului de dare nu se poate con-
stata situatia precia In sfrsit perceptorul Hennrich accept pro-
punerea magistratului.
Din Telciu primeste magistratul in 10 Dec. c amintitii
celatores citati nu voesc s piece la oras, de vor fi
incarcerati. Perceptorul Hennrich spune nu i-a supus
tului, deoarece au mrturisit fapta, observarea ca din
pricina cassa nu are cine ce chiar daca
ar fi ei ai draculuig.
Guberniul do.enest in 13 Dec. pe magistrat, deoarece nici
pn acum nu i-a trimis copiile veritabile ale privilegiilor
pi maicuseam copia statutului din 1475.
Dintr'un protocol magistratual din 18 Dec. aflm cprotopopul
care trecuse cu alti bejenari Moldova, acum intorcea
acas, ce 7 sptmni sttuse la carantina din
Tot in 18 Dec. se prezent la magistrat Todor
Timandi, sosit din cu vestea o comisie investigtoare
districtul valah. Calugrul aduce sine dela
Grigore Major prepozit Blaj , o scrisoare, in care acesta
cere Magistratul nu poate extrda niciun
salvconduct, deoarece actuale nici chiar el
insupi nu se simte in sigurant
In 20 Dec. raporteaz slobodnicul Onul a lui Ignat din
brisoara urmtoarele: Plecnd el spre Nsud cu scrisoarea
gistratului preotului valah Maior, a pe
$tefan Cute care i-a strigat aspru Esti slobodnic? Nu ti-am spus
s te de slujb? Iti spun de ultima dat ca de mai
esti in 8 slobodnic, atunci las aprindd casa te
Nu ne mai trebue slobodnici, nu-i mai suferim,
gistratul n'are s ne mai porunceascd. Apoi pi mai tare a strigat
1) V. Arh. Som.. Nr. 16 p. 78-79.
www.dacoromanica.ro
Cute lege, sd-I bat pi tasca, numai apa se va
lepda de slobodnicie. Protopopul substitut a tinut Cute,
i-a zis so arunce tasca s pe partea celorlalti sateni,
cci va fi btut. El nu s'a invoit, invocnd pe
magistrat guberniul, care l-au lsat in pace. Toate acestea
le-a imprtsit cu tnguire pi preotului Grigore Maior, care
i-a rdspuns c venit s se .
1761
Mare teamA de Cute Atacurile districtualilor - o comisie
Bethlen-ianA - Sosirea generalului Buccov - Acuze replici - Din
memoriile lui Heydendorf - Inechitatea com'siei Bethlen-iane - Prin-
derea incarcerarea lui Cute - din - Goana dupA
capii revoltantilor
www.dacoromanica.ro
de Sasi ca autorul tuturor relelor. Ca despre aceasta
servi insemnrile protocolare ale sedintelor magistratului, din 2-7
lanuarie, din cari aflm urmtoarele:
Primarul raporteazd ci deputatii valahi au adus cu sine un
ordin din Sibiu ; apoi propune c in reni-
tenta valah, -- cum se aude - cu 20
soti cutreer districtul pi adun restantele dijmelor ; s se expe-
dieze guberniului un nou protest pi s se expun cu aceast
ocazie executiile pentru dri ar fi mai bine s se
neze comandantul garnizoanei orasului, el ca persoan mili-
tari mai acomodat spre acest scop.
pi ceteste conceptul de expediat la Sibiu
la adresa gubernatorului pi a guberniului. Continutul acelei este
in rezumat urmtorul: La ordinul comisariatului suprem provin-
cial in chestia incasrii restantei vechi de 500 Rh., operatia
executii svrsite de comandantul garnizoanei cdpitanul Makray
cu un caporal pi 4 soldati a reusit in apa msur, inat numai
din cele dou sate valahe Sntioana Nusfaldu s'au incassat
acum 433 Rh. Amintim acest fapt numai pentru ca in. guberniu
se convingi cum abund banii restantelor la Valahii vidicani
renitenti, la cari nu cuteazd mai mearg comisarii executorii
find amenintati cu moarte. Deci ar fi consult s se
executiile, maicuseam ale restantelor vechi, prin militie care
renitenti ar afla ascultare pi ar putea s promoveze alte ser-
vicii publice. Mai raportrn guberniului Ion a Florii din Nsud,
pi Lazar Vrrean din Rebrisoara au mers in 2 Dec. a tr. la
tioana pi chiar cnd iesiau Valahii din biseria le-au artat acestor
o scrisoare pecete mare zicnd in ea se gseste dreptul
copia scrisorii o are in mini pi birul Bistritei, care ca pi ei
Valahii, e citat la Viena. Pentru cheltuelile expeditiei la Viena sunt
repartizati pe fiecare cap cite 48 den. pi susnumitii au incassat
in Sntioana 30 f I. Cnd s incasseze acesti bani pi in
Nusfalu, dela o femeie ceruri pi aceasta le spuse
ci a pltit contributii pi n'are bani, susnumitii o o chi-
nuir pi cmasa de pe ea. Corifeul rebel Nimigeanu alias
Cute din care acum a umblat de vr'o trei ori
Viena, s poporului necioplit pi prost c el i-a
www.dacoromanica.ro
pace absolvire dela orice servidu contributie,
exceptia drilor regesti. la vidicul an dolman
nemtesc pi cu o apoi armat pi de oameni armati,
dad ordine ca pi apoi cu moarte
pe ceice ascuttarea. Pe cei 10 slobodnici din vidicul valah,
cu execuliile contributionale efectuarea diver-
selor porunci, Cute vrea s-i degradeze, persecut pi-i
cu bti, moarte distrugerea caselor, dac in timp
de o nu vor renunta la posturile pi vor continua
s stea la dispozitia Bistritenilor. In 27 Dec. a. tr. se raportase
e amintitul Cute a ordonat la 40 oameni s pe
slobodnicii Nica Butaci pi Pinte din Salva s-i despoaie de
funclia pi s-i determine a i sluji lui Cute pi a tri in
gere cu vidicanii. Pe unul nu I-au gsit acas, cellalt,
vznd intentia oarnenilor trimisi, a fugit ; atunci ace$tia au prins
pi pe un al treilea slobodnic, pe Senie din Salva, pi atta
l-au chinuit, pn'ce a jurat nu va mai asculta de magistrat, va
renunta la slobodnicie pi va duce de scrisorile pi
ordinele lui Cu'e, ori unde vor trimite. De atunci acel slobodnic
nici n'a mai venit la serviciu in ora$. Mai departe numitul
Cute alodiale cum a fcut cu
stupina pi altele, despre cari relataserm guberniului. De curnd
a pus mna pe putina dijm a skmanului ora$, vidicanilor,
cari nu vreau s'o extrdea, le ori alte vite. Multe ar fi
faptele necuviincioase ale acelui orn, daca am indrzni s mo-
pe in. guberniu cu descrierea De aceea ne repetm
rugarea ca guberniul s afle modul de-a impiedeca pe acel
rifeu rebel pi pe ortacii si dela comiterea faptelor scelerate cari
pgubesc pi cauzeaz cheltueli pi prpd vidicanilor. Apoi
Ex. Vstre s binevoiasc a ordona cpitanului Mkrai s small
executie, dac nu mai mult, putin att ban dela renitenti,
ca s putem cumpra 20311/2 cubuli de gru cu cari de
mult magaziei regesti, cci poporul rsvrtit nu mai vrea s pres-
teze nimic in contul restantelor in cereale.
Tot in acele din 3-7
gistratului c s'a gsit omul care se pe Cute, dac
va primi o rsplat bun. Deoarece tefan cea mai mare
www.dacoromanica.ro
neliniste in districtul valah, irnpiedicd serviciul incassarea
drilor etc., magistratul hotreste s i-se permit respectivului orn
ca gratificatie un galbin eventualului ajutor un florin. Este
chemat sasul Herzog, i se spune la caz de poate preda
(liefern) in cteva zile pe Cute in mnile magistratului, atunci pri-
meste remuneratia de galbin. Rzgndindu-se, Herzog observ
o face aceasta, atunci nu-si mai poate fata in acest
tinut, pe doi Valahi : Nica cdror le-ar prinde
bine galbinul oferit. Chemat inaintea magistratului, slobodnicul
Nica la intrebarea ar fi in stare s bona modalitatec
pe Cute, rspunde afirmativ, de va avea un sot bun: pe
Li se promite inc'odat gratificatia statorit li se
opereze cu precautie discretie.
Arnintitii doi trdtori insd nu pond usor mna
pe Cute, intentia meschin a Bistritenilor fu deocamdat z-
drnicit prin urmtorul fapt : In pdd expediate
berniului curtii, se vede cd magistratul pomenise de o even-
tual incarcerare a lui Cute, pe neasteptate primi dela guberniu
un decis d. d. 19 al cancelariei aulice Transilvane din Viena,
in care aceasta guberniului din Sibiu, din scrisorile
Bistritenilor e informat despre sceleratul individ Cute, pe care
Valachii vidicului bistritan in cteva rnduri l-au trimis la Viena,
care din nou att pe Valahii districtuali magistra-
tului. Numitul seductor imediat ar putea fi prins prin aceasta
s'ar curma consecintele uneltirilor sale, continu decizia
porunca Sale n'are
nimeni voie chestie. Deci e necesar s se obtin
permisie ca poat fi prins, judecat pedepsit acel impostor.
Alte In 3 lan. raporteazd Nechita Cotului din
brisoara preotul misionar Grigore Major insotitorii sii le-au
interzis oamenilor s-si ingradeascd satul. Tot au fcut
Nsud, adaugnd cd la caz vor aduce grmdi ei paie
pe garduri le vor arde, dupcum spune slobodnicul Lazar.
Parclabul Georg Gunesch se plnge in 14 16 lan. la
citare slobodnicii nu mai vin in ; au venit in fine trei,
acestia spun greu vor mai putea servi, se de
Cute. Asernenea nu vin nici prirnarii din Nusfalu Santioana
www.dacoromanica.ro
eu de ddri, tot de fric, cci Cute le-a luat
www.dacoromanica.ro
raporteag depertinentei, cd Cute tdrit de
pe Dni l Ciot din Mocod pn la Mititei, uncle a voit
msoare bete, dar la rugarea alor 7 chezei in sfrsit l-a lsat
liber. sd-I pedepseasc pe pentruc acesta promise or-
enilor serveascmai departe ca slobodnic. Tot asemenea
ptesc alti slobodnici, dar mai aspru trateaz Cute cu Onu a
Ignat din Rebrioara, despre care vidicanii zic c este mai
urgisit are multe pe Toate aceste date le adun magis-
comunia in 21 Februarie guberniului. Denuntiul e
le
dreptat maicuseamd impotriva lui Cute despre care se afirm c
co popii, apoi c rostete fraze ca aceste:
Nu mai vidicul ci pen/ru noi apa Rodnei.
Eu sunt Voevodul Moldovei nu-mi porunceste nici magis-
tratul gubaniul, ci numai
Tot in din 7 Febr. raporteaz inspectorul deperti-
Macavei a Florii a vndut casa lui Vasile Corne din
Mocod fiului din Nimigea ungureasc; apoi doi pliei
intentioneaz s-1 in Nsud pe protopopul din Uifalu.
semnificativ ordinul guberniului conform caruia magis-
tratul s trateze contraventiile Valahilor aa, ca cnd nu le-ar
vedea auzic Un alt ordin, pe care il aduce Samuel Trk
se citete in din 8 Febr. in prezenta arhidiaconului Popa
Dnil i a mai multor Valahi, se refei la plnsoarea districtua-
lilor impotriva comisarilor Bressler Theil, cari pretind
dela sate prea mari diurne.
Tot in din 8 Febr. se prezent in oarecare cauz
ctiva Sai din lad. Li-se spune atepte pace va
toarce primarul din Sibiu. La plecare sasul Pifer injur romnete:
in suflet, s ne dea crti afar ! Servitorii dup el,
dar pot prinde.
In 15 Februarie magistratul le cetete inc'odat cornisarilor
Bressler, Theil Sam. Weber ordinul gub. privitor la plnsoarea
Valahilor pentru diurnele prea mari. Comisarii sunt somati s-si
inainteze scris aprarea s la acuze, cci la caz
contrar vor avea de suferit.
Slobodnicii se plng in 29 Februarie c mergnd la percep-
Magistratul scrie in denunt; .regina., cum Cute de sigur n'a zis.
www.dacoromanica.ro
343
torul Hennrich dup leaf acesta i-a tratat cu vorbe dure zicnd
va plti lefuri numai celor ce fac servicii la acestor
inc numai dac se poart bine pi adun bani multi.
Primarul in repetite rnduri pe inspectorul Gunesch
s aduc in pe judetii restantieri din Sntioana.
Deoarece acestia nu vreau s se prezente, se hotreste in 2 Martie
fie detinut incarcerat cel dinti din amintitele sate care
va veni in oras.
In 6 Martie primeste magistratul urmtorul denunt : Macavei a
Florii a prins pe fostul biru domnesc Oniga Foslui din Mocod
i-a cerut banii incassati din dijme. Opunndu-se, Foslui a fost
legat, btut pi tras de pr, apoi i s'au luat patru boi, i-au pretuit
casa, piva pi o iap cu mnz in suma de 180 amenintat
daca nu pred banii dijmelor, atunci i se vinde toat averea ;
iar dac s prasc, atunci ii pun sotia copii pe
un car duc pn la al treilea hotar. In sfrsit la rugarea sa,
Foslui a fost fortat produc 7 garanti pentru eventua-
litate pretentie.
Slobodnicul districtului valah cA pentru multele
Dimpertinente suferite din partea lui Cute, e gata s
cu pra la Sibiu. Magistratul inmneaz in 12 Martie in hac
o scrisoare guberniu. Tot atunci se plng execu-
Mich. Werner pi Dumitru cA Valahii btut cu un lemn
pe Dumitru in ograda judelui din Nsud, iar pe Werner it apu-
caser de piept nu veneau alti ctiva oameni in ajutor,
1-ar fi btut In chipul acesta ei nu mai pot incassa contributii.
Magistratul porunceste lui Werner s-si prezente plnsoarea in
scris, spunnd ins numai adevrul pe care s poat pi jura ;
totodat trimite despre toate informatii consilierului Seeberg, ce-
rndu-i sprijinul ca fi arestati corifeii Valahilor.
In 17 Martie raporteazd crciumarul Peter Roth din Rodna,
c Cute impreun cu Valahii de acolo au asaltat Vinerea
casa i-au ordonat s piece din ea (er solle sich
daher packen). Rezolutie : SA i-se scrie lui Roth cA asistat de
preotul evang. de functionarii minelor un tablou al tu-
turor efectelor afltoare in edificiul si imediat o
copie magistratului, apoi s insemne numele tuturor acelor cari
6'
www.dacoromanica.ro
au comis Vineri attocitti, ori intentioneazA cornitd in viitor,
ca se care Valah renitent a luat forta din acele efecte.
Tot in 17 Martie raporteaa judele din Rodna c Cute i-a
interzis s predea ora$ului banii recrutilor din 1760, dim-
potriv ii va sechestra doi lar Morar din Maieru se
plnge Smbta a venit Cute cu mare asistent la el
i-a cerut recrutilor incassati dela steni in 1759. Legiti-
mndu-se Morar c el predase banii in suma de 20 Rh.
spectorului, mai a fost aspru probozit (mit Scheltworten ernst-
lich derbe gehalten) apoi i s'au luat doi cari se gsesc acum
in Feldru nu-i va reprimi pn ce nu va plti banii.
In 27 Martie raporteaz slobodnicul Onul a Ignat din
urmtoarele: Mercurea trecut in 25 cr. noaptea a venit
in sat Cute din Feldru de o suild mate de districtuali,
i-au incunjurat casa, I-au legat un Ian) de gt pi dus la
mare, unde 1-au tinut o noapte o zi
treag, cnd a venit popa Ro$u popa Dumitru Oanea
au garantat e vor preda in timp districtului
pi lui ca s tin judecat asupra lui. Acestea le-a ptimit
el, slobodnicul, trdat c a fost in pi s'a impo-
triva lui Cute, pi c 1-ar fi denuntat pe acesta c ar fi de origine
iobag din Apafaia.
Sa$ii Maghiarii din Rodna roag in 29 Martie pe magistrat
s le dea ajutor impotriva lui Cute pi a aderentilor si, cari
instituit pe Petru Croitor ca jude comunal. De alt parte arciu-
marul Roth in 30 Martie 4 delegati ai districtualilor valahi
I-au asigurat c deocamdat poate sta lini$tit in locul unde se
gsete; dar el nu vrea s depind de Valahi, deci e gata s piece.
Magistratul ii rspunde c acum n'are de ce s se deci s
rmn in crcium, doar prime$te leaf pi are ce s
treasc. Dac s'ar repeta atrocittile, atunci va putea pleca lsnd
pe rspunderea districtului valah.
Primarul ora$ului raporteazA in 31 Martie c acum pi
districtului voesc ad la Sibiu pi Viena cu plnsori
contra magistratului pi pentru cheltuieli incasseaza dela fiecare
Sas cte 17 (au dela Valahi). Magistratul hotre$te c
toate scrisorile in chestie fie trimise guberniului, care s fie
www.dacoromanica.ro
345
pe rspunderea satului.
In 15 Aprilie raporteazg judele Todor Bo$ota din
Todor a Cosmi c Cute a fost in post la ei in
sat a pretins bani dela oameni. Ace$tia au refuzat s-i
dea, cernd le spun ce a fcut el atti bani. Atunci
Cute a scos un pistol pi l-a indreptat spre Ion a Tompi ; vznd
ins stenii sunt infuriati, s'a retras din sat.
In 19 Aprilie scrie oficiantul comitatens lnosi Pter c
Marti ori Miercuri va sosi la Mocod pi apoi la Nsud spre a
www.dacoromanica.ro
346
www.dacoromanica.ro
347
www.dacoromanica.ro
348
www.dacoromanica.ro
someaz pe primarul sas din raporteze pentru ce
scop a adunare in Alimentele
pentru oaspetii asteptati au le furnizeze deocamdat satele
sse$ti, dar ele vor fi platite de Valahi dup sosirea comisiei.
Inspectorul depertmentiei raporteaz in 23 Mai Maramure-
$enii au somat pe Telcieni prin doi nemi$i nu mai cuteze
a psuna in Gura Fiadului.
Primarului Klein i se anunt de ctre slobodnicul Ciot in
2 lunie Cute comite soup insolente: amenintnd pe
slobdnici ch-i impusc, restante de pi apoi vrea
ortacii (Spiessgesellen) in Magistratul
hotreste ca locotenentul tie investigatie, sh intrebe
pe oameni sub juramnt, iar rezultatul se comunice guberniului.
Tot in 2 lunie perceptorul Mich. Hennrich cere arestarea lui Vasile
Mogovan din Maieru pentru restante de dare din timpul cnd a
fost jude. Este arestat cutoateca actualul jude Leonte Avram
declar ch garanteaza pentru el. In 4 lunie se cetesc depozitiile
bodnicilor privitoare la purtarea (verwegen) a lui Cute,
se hotreste s fie intrebat guberniul ce s se intreprind
impotriva acelui scelerat, deoarece vrea in Moldova.
Inspectorul depertinentei in chestia pretinselor
restante de dare ale primarului din Rebrisoara acestea: Nechita
a mrturisit c parcalabul i-a zis s nu fie ingrijat, deoarece
nunumai c n'are restant, ci dimpotriv are el primeasc
Tot cam declar pi comisarul Mich. Werner trimis
scoat cu forta de pe primarul Nechita amintita
Sunt de retinut dou chestii procesuale, adia: Andrei
Ion Rusu din Rebra Mare, din Dealul Vinului, avnd ceart urmat
de Maftei Ro$can pi Login pentru fnul de pe un
sunt indrumati s mearg 'la la Cute care le va
face dreptatec. In prezenta multor districtuali, dup ce Roscan a
depus jurmnt, se sentinta: Ion Rusu s capete 30
vituri de baston, Andrei 25, lacob fiul lui Ion 15 pi Roscan 15
lovituri, care apoi la rugarea e schimbat au
s plteasca de 98 Magistratul citeaz lunie pe
susnumitii vidicani la oras, pi deoarece au ocolit judectoria ora-
$ului, incarcereaz, dar ctva timp le da drumul. In 16
www.dacoromanica.ro
350
www.dacoromanica.ro
351
www.dacoromanica.ro
352
www.dacoromanica.ro
cuiva, ceeace o dovedeste actul privilegiar al
regelui Matia ci actul statutar confirmat de impratul Ferdinand.
De atunci orasul Bistrita exercitat dreptul in acel domeniu,
nestingherit neintrerupt, iar districtului i s'a dat permanent un
inspector separat, care era unul dintre cei mai btrni senatori
(jurati, magistrati) de ad, pi care intre altele judeca ca prima
stant, Valahii obisnueau s apeleze contra sentintei aceluia,
la magistratul orasului.
Contributiile regesti le administrau, ca districtul ssesc,
orasului pi purtau in proportie toate celelalte sarcini comune.
Afar de aceasta amintitul district valah, ca a
seniei (in recognitionem subjectionis) mai presta urmtoarele:
1. Fiecare sat cam pela Sf. loan prin trimisii si
cereau in fiecare an dela magistrat s-i ca vitele stenilor
poat psuna in , pi pentru aceast permisie
toamna presta magistratului un anumit numr de oi porci.
acesta a durat la a. 1753. Atunci magistratul a
socotit c prin felul acesta de incasare a taxei, cei mai sraci
sunt asupriti de cei bogati, deoarece nu se lua in considerare
numrul animalelor trimise de particulari in munti, ci satelor
se impunea taxa in mod global. Spre a inltura acest incovenient
in amintitul an magistratul a ordonat ca pentru psunatul in munti
s se ia dup un bou ori cal 3 cr., un porc 2 cr., o oaie 11/2
dup un miel 3/4 in moned, ceeace s'a practicat in-
clusive in 1757.
2. Ce e drept de 1754 dela aceste sate nu s'a luat
dijma de cereale in natura, ci ele in fiecare an trebuiau fur-
nizeze o anumild cantitate de cereale (Krner); dela tot-
deuna au dat dijm. In a. 175 dup publicarea ordonantei privi-
toare la augmentarea venitelor domeniale erezite, dijmele s'au luat
in pe cari ei pi in acel an in 1755 le-au prestat fr
opunere (unverweigert).
3. Din vechime aceste sate in fiecare an toamna pri-
lejul secerisului trebuiau le serviascd cu care alt mod
in conlul ceeace refuz au continuat a
presta ce s'a schimbat chestia salariilor s'au curmat toate
serviciile gratuite.
4. Aceste sate valahe au lemnul necesar pentru
varului varnite, la 1754 au crusiile
munca manual necesare la aceast gospodrie.
5. Toate zilele de lucru necesare la cldirea
pi repararea din Rodna a altor edificii orse-
nesti afltoare acolo, le-au prestat continuu fr de nicio
trazicere,
www.dacoromanica.ro
In anul 1750 prilejul conscriptiei domestice ei au fost
conscrisi ca jeleri sau locuitori pe ; cnd in
1755 cu ocazia manipulatiek a voit orasul s-i conscrie
ca jeleri, ei s'au lsat sedusi de anumiti instigatori,
de censorii conscriptorilor, pi au pretins neconditionat s fie
scrisi ca oameni liberi. Pentru aceea Sa cancelarul actual
conte Bethlen, pe atunci comisar regesc, s'a aflat indemnat s
vina in incoace aplaneze chestia ei, ce e
drept, au fost numiti tosi au fost indatorati pia-
taxa de cap iobagilor pi jelerilor. Pe aceasta
pentru transgresiunile comise Valahii au trebuit sa cear ier-
tare dela magistrat s in viitor vor asculta mai bine.
Cutoateacestea ajutorul sfatul diferitilor indivizi de alte
natiuni ei au nizuit ca incet cu incetul s se subtrag dela .obe-
dienta datorit magistratului au cerut s fie priviti ca districtul
liber ssesc, inaintand continuu plnsori la instantele acestei
pi la preanalta curte impotriva magistratului, azi, cu
ceptia contributiei regesti, au denegat toate celelalte prestatii ca:
Salgamal, Praetorianum, Donum nuptiale, Redemtionem Tyronum,
Interese pi toate celelalte taxe; cu toatec au fost somatii la pl-
tirea acestor des repetite ordine guberniale, cari la porunca
guberniului trii s'au publicat prin ai judetelor
invecinate.
In 15 Februarie 1760 fine la ordin preanalt a urmat o
hotrire a guberniului in sensul districtul valah a fost de-
clarat liber, cu adausul ci locuitorii lui au s pltease ca oameni
liberi de praeterito et futuro taxa contributionald. Magistratul
recurs la Maiest. Sa, care urm cunoscutul rescript
d. d. 17 lulie 1760.
Cu tot rescriptul cu ordinele guberniului adresate
acesti Valahi, cu exceptia contributiilor regesti, au net
n'au dat dela Munti magistratului nid in
;
nici in bani nimic pi-au retinut dijmele. Ba pe fostii
mari alodiali, cari in cei doi ani trecuti adunaserd dijma pentru
orseni, i-au sa prezinte socotelile pi apoi au cerut dela ei
contributiile incassate. N'au mai voit si concureze la gospoddria
varnitei, care spre mare pagub a orsenilor a trebuit fie cu
totul suspendatd. La cele poproane ale silitrei, la cari pi
districtul ssese de fapt a lemne a dat rnuncitori,
acesti Valahi de ani nu voiesc lucreze nimic.
In a. 1757 au impiedece manipularea dirilor, s
trateze cu vorbe pe oficiantii de dare (confrontatores), s
atite la contra ci statorirea nu s'a putut
atunci continua, pn cnd la ordinul guberniului prefectul jude-
www.dacoromanica.ro
tului Dobca multe aclmonestri (Vorstellungen) i-a persuadat
se linisteasa
In Mocod au atacat executia
In a. 1759 s'au legal juramit s nu mai juris-
dictia magistratului dect numai in chestii criminale, s fie
in chestii mai de unul dintre conducAtorii (ante-
signanus) din Mocod, anume de Macavei a Popii ; in chestii
mai mari de vicepanul (subprefectul) substitut Mihail Balea din
Astfel au infiintat in district speciale, nu
s'au prezentat lung limp fata primei instante orenesti, au
schimbat diferite sentinte blinde ale acestei instante ale magis-
tratului ; iar pe ceice veniau din satele se plng, i-au mal-
tratat cu arest balli le au luat vitele imobilele.
Pe Vtaeii (Ueberreiter) trirnii pentru incassarea contribu-
tiilor i-au btut tratat ru in alte moduri.
Au pe argatii orseneti angajati in acest district valah,
numiti slobodnici, jure ca nu vor mai servi magistratului.
Au inchis crciuma oraului posedat din vechime in casa
Rodna pe l-au alungat, i-au
luat forta ctiva bani alodiali pe cari avea s-i administreze
oraului.
stupin construit pentru pe teritorul satului Maieru
au drimat-o in mod arbitrar in 1760, au adunat stupii au jfuit
complect att grdina ct stupria.
Au asaltat in mod volnic in 1759 o de fin afl-
toare in Nufalu, zidit de posedat totdeauna de acesta,
au rupt zvoarele de pe au luat coma, au in bise-
rica au imprtit-o apoi de acolo pentru trebuinta Pe
comisarii servitorii orseneti, pe cari acel prilej i-a trimis
magistratul spre a aduce prin$i in pe capii instigatiei,
numai i-au arestat legat lanturi, ci i-au mai trimis
legati in judetul Dobca, in arest. Venitele (vama) acestei mori in
mod atbitrar le beneficiaz in ziva de azi.
Pltirea intereselor privitoare la datoria o orasului
districte au denegat-o cu incepere din 1757 azi,
au comis alte multe excese la cari au fost atitati spri-
jiniti de catre alti oameni, cror nu le-au fost nefolositori, ci dim-
potriv le-au dat acelor multe cadouri (Discretion) le-au fcut
multe prestatii.
II. Restantele ce intentioneaz si pretind orasul tot
dreptul dela acesti Valahi pentru paguba cauzat in urma reni-
tentei inc alte observri privitoare la chestia aceasta, pe
cari magistratul, conform indatorirei sale, le supune judecAtii lu-
minate a innaltei comisil, inc de operatiilor.
www.dacoromanica.ro
Este cert, cu din 1755, inteadevr au
desfiintat dela sine putere robotele orasului pi nu numai
au maltratat pe argatii (vtseii) pi i-au tratat ci
s'au opus pi confruntatorilor ; nunumai au devastat prisaca
de oras, ci au intre sine pi copnitele (in orap 38, in Hordou
15, suma 53); au ocupat crsma din Rodna, pe care a cldit-o pi
a posedat-o totdeauna orasul, apoi au alungat din ea pe crsmar,
pi tot ce a apartinut in ea orapului, pi-au cu violent. Apoi
si-au insusit o moar posedat de in Nusfalu, tratnd ru
pe economul orasului pi lund tot ce a fost in ea. lar taxele de
munti cari din timpuri imemoriale le-au pltit pentru psunatul
vitelor nunumai le-au refuzat subit, ci arogndu-si muntii ca
proprietate a nu mai voiesc s lase pe aceia nici chiar.vitele
districtului ssesc pi ale orpenilor. Nunumai au denegat cu totul
dijma, pe care mai permanent au rscumparat-o pi apoi
ani au dat-o regulat, ci pe cea deja adunat au sustras-o
publicului (orasului) pi au luat-o la sine. In fine au refuzat net s
presteze salgamum praetorianum et donum nuptialeg.
Toate robotele, chiar pi cele districtuale pe cari districtul
ssesc le presteazd pururea, le-au denegat totul, apa
parte pentru restituirea (Ersetzung) celor ce in timpul renitentii
a prestat singur districtul ssesc; parte pentru observarea cti-
venit a distributiei juste la despAgubirea publicului (orasului)
exceptia intereselor datorite pro orasului, (cari interese de
acum li-se vor calcula decursiv, precum pi allele pe cari
trebue s le presteze conform hotArirei comisii); mai de-
parte pe lng restabilirea pi restituirea din Rodna pi a
apartintoare de ea, apoi a morii din Nusfalu, a
priscii ; apoi pe observarea ordinei privitoare la munti apa
cum a fost din vechime, de 1755 ; a dijmei de prestat
orasului in cereale, oi pi porci ; a prestatiei privitoare la arsul
rului ca acum ; a prestatiei taxei anuale de 2/4 din cerealele
proprii ; in fine pn atunci cnd inalta curte va hotri
dac sunt iobagi ori liberti pi au, pi au s presteze in ro-
bote ; pentru pagubele cauzate acum, amintitii Valahi ar fi
datori s plteasc o sum foarte mare.
Pe lng acestea, ei din prestatiile salgamum et prae-
torianume datorite in acesti doi ani rfau pltit nimic, iar donul
asemenea au s-1 plteasca in timpul renitentii, ar
urca suma restantelor pi mai mull; inca adausul, c n'au
rfuit nici taxa pentru recrutri (militare) care are s'o plateasc
districtul valah conform ordinului inaltei comisiuni.
Ar fi de amintit aceea, c corifeii agraveazA pe con-
tribuabili diferite contribuln cari fac mari sume, despre cari
www.dacoromanica.ro
3-57
www.dacoromanica.ro
punsurile noastre devotament omagial st
ne vindece efectiv durerile.
1. magistratul cd pnd la a. 1755
am fost de tot ascultdtori, ar fi poruncit magistratul,
din ceeace reeese cd nu noi suntem cauza rcnitentei
tuale, noi cari totdeauna am fost ; ci cauza
e alta, :Cu prilejul conscrierii (manipulatio) in mod
perfid au ne iobgeascd, ceeace observand noi
i speriindu-ne, am trebuit pornim la apdrarea (man utentio)
libertAtii noastre, neavnd omul comoar mai scamp dect
libertatea. Am aceea din -aditiile rmase dela str-
moii nostri, cd luandu-se Rodna vidicul ei
dela judetul Dobca, s'a ncorporat la orasul Bistrita
locuitorii romni au aceleai privi-
legii ca locuitorii bistraeni. Tot prilej din
matiile oamenilor buni am nteles aceea din gratia
milostivenia Mai. Sale, pentru uprarea
porului contribuabil s'au luat dispozitii foarte sfinte fo-
lositoare, prin ceeace i ni s'a luat de pe marele
jug, pe care strmoii noWi l-au purtat noi.
Nepublicandu-ni-se acele porunci imprdtesti, prilejul
cnd ni se ordona ceva, ca oameni netiutori ne te-
meam dacd mplinim poruncile, prin aceasta
libertdtile vechi consimtim a fi iobgiti, sau cd din nou
ne de cap (ragasztjuk) muncile grtuite, de cari
suntem scutiti prin ordinele gratioase Deci ca
ntotdeauna, aa acum foarte umiliti cd
ce vom ti ce conform ordinelor Mai. Sale,
regulamentelor patriei noastre conform statutelor tinu-
tului nostru, imediat vom fi gata ca, deteriorarea ve-
chilor noastre libertgi, s mplinim tot posibilul. In
secint nu putem fi acuzati nesupunere cd nu am
acceptat impunerea mai ales pentru inte-
reselor dupd datoria ce zace pe district, pentrucd: a) am
pltit exact cei 13 creitari impui fiorin Rh.
din contributia regeascd, cari s'au destinat pentru
intereselor; b) att conform poruncilor Mai. Sale i
www.dacoromanica.ro
ale inaltului guberniu suntem am fost gata
asupra-ne nunumai interesele ci capitalul, tot ce
au imprumutat satele noastre despre ce se vor pro-
duce contracte, precum sumele cari s'au intrebuintat de
vidic pentru acoperirea trebuintelor publice neincunju-
rabile, a cad pe satele noastre.
2. Este et n'am admis continuarea gospo-
driilor alodiale, a crciumilor etc. a) nici-
odat nimeni nu ne-a explicat scopul folosul
acelor gospodrii alodiale; apoi la infiintarea acelor
noi nici in special nici in general n'am fost ascultati,
iar noi ne-am temut exercitarea acelor gospoddrii con-
starea ; b) tinutul nostru
este de pietros, steril necorespunzdtor pentru con-
tinuarea economiei, aci, precum in alte locuri
milare din niciodatd pi nu se pot intretine
astfel de gospoddrii alodiale ; cici doar pi fiscul pi multi
domni asemenea posed astfel de tinuturi muntoase ; e)
nici noi nu putem trai de pe
ci trebue ne pe bani pi cu munch
fnete pe hotarele satelor sseti ori ale
pi
judetelor invecinate, ori trebue ne agonisim im-
bltind, pi numai putem s ne nutrim pe noi, pe fe-
meile pi copiii notri; d) pentruc cu carciumritul ni s'a
izvor de venit, deoarece fierberea pi vinderea
rachiului agoniseam ceva bani pentru achitarea impozitelor ;
e) chiar pi duct s'ar putea practica cultivarea
acestui alodiu, pentru noi n'ar avea nici un
nici un venit are vidicul ori oraul nu ni-se
munick dintre noi nu se institue dregdtori, copiii nopi nu
sunt acceptati pi totui toate cheltuelile
blice ni-se impun pi suntem dijmuiti dupt ele. Deci ne
rugm ca pentru examinarea posibilittii creierii pi conti-
cassei pi gospoddriilor alodiale in urma naturei ti-
nutului nostru pietros pi steril, a pdmnturilor noastre ne-
productive pi a situatiei nefavorabile ; precum pi pentru
examinarea faptului duct il lucrul acela soarta
www.dacoromanica.ro
persoaneler noastre incrcat eu un de mod de traiu,
fr' de-a-ne pustii ; se trimit investigatori
telepti, cari s viziteze pi exarnineze locuintele pi
mnturile noastre, apoi conform naturei acestora se
pi fixeze modul care s'ar putea practica pi
amintitele economii.
dac in forma aceasta se vor putea acele
gospoddrii, atunci noi conform sensului vecizilor noastre
privilegii asemeni liberi pi privilegiati ca locuitorii sasi
bistriteni, unirea pe care acum intregul
nostru vidic a primit-o, divirgente nationale - ne
ca din vidicul nostru s fie introdupi cu drept
de vot ca post stabil palm persoane bis-
tritan. lar azi nu avem noi oameni
putern totusi institui oameni nobili, valahi uniti din
natia atunci, cnd ne vom putea pi noi creste
copii in Mart de acestea se dea pi copiilor
nostri posibilitate, ca pi stenilor sai,
meserii, s in bresle, compere acolo case, s
ca
ca or4enii biseric fonduri parohiale
Sasii de privilegiile venitarile
s name
Aceasta o
aduce cu sine att uniunea civil ct cea religioasd pi
decretul Maiesttii Sale emis in 15 April 1746.
3. De cnd minte din cereale n'am prestat
niciodatd atunci, cnd au voit ne fact iobagi, pi
aceasta a fost caaza de n'am voit ne supunem
Trebue st existe vr'un privilegiu dela regii vechi privitor
la exceptarea dela darea dijmei, care privilegiu
se va gsi la magistratul bistritan, despre ceeace amintim
sub p. 42, 43 din documentul inchizitorial. Aceasta a fost
cauza de nici ei inpipi n'au pretins-o la 1755. A
putut fi un motiv pentru care ni-s'a iertat dijma, care
apare din respectivul privilegiu. De aceea cerem ca docu-
mentul comunice fidel in copie iar pe noi
nu ne tot scie cu dijme, ci s observe documentele
noastre afldtoare la ei. Deci ne-am cu trei
ani dijma scoas dela noi pentru aceea, ei au inceput
www.dacoromanica.ro
3M
www.dacoromanica.ro
362
www.dacoromanica.ro
; dar faptul acesta la celelalte acuze,
c5ci noi n'am fcut asemenea lucru niciodat pi nu
ne-a trecut prin gand s facem ; ci noi socotim pi
aceasta s'a fcut conform principiului axiomei politice:
Calumniare audacter, aliquid adhaeret ; deoarece
acum numai aceea n'am fost acuzati ce nu se poate
nici gndi, pi apa a fost i cu chestia confruntdrii.
Confruntarea nu s'a impiedecat 1757 in intreg vi-
dicul, ci singur numai in satul acolo nu Tel-
cienii au pricinuit-o, ci confrunttorii. Adic satul Telciu
intreg hotarul zace in gura Tiblewlui a altor munti
foarte i reci (recoropi); pi toatec acolo att
ceratul ct i cositul s'a obinuit sh se fach in Septemvrie,
totu comisarul confruntator de atunci a ieit la confrun-
tare la inceputul lui Septemvrie pi n'a inceput con-
fruntarea pe Some in locuri mai calde cum o fcea
de altdatd. Mergnd deci mai la Telciu, unde chiar
a secera i cosi, i adunnd pe jurati, acetia
frumosul comisarului s confrunteze mai
in celelalte sate, iar pe ei lase s cosasc pi
adune cerealele, ca apoi mai precis poat declara
productele. Dar comisarul cdutnd motiv de la mo-
ment a-i insulta i cum de doresc
fach i mai osteneald i prescrie
ce are s fac, ba pe unii a i smnci, a-i bate
drugi i a-i ameninta pistolul. Vznd stenii ch e ne-
induplecat au ieit din cask iar comisarul mnios
sotul su a plecat pe jos din sat pi n'a voit urce nici
pe calul oferit de sat, i toatech stenii cciulele'n
mni l-au petrecut i l-au rugat pn la satul liordou,
totu s'a dus pi numai mai apoi s'a satul pentru
30 fiorini. Cnd a mers acolo a douaorh, neanuntnd
menilor sosirea sa i oamerii pe la
lucru ; ca s nu prilej de a-se mnia pe steni
pe cari ar fi trebuit s-i adune de pe pi munti,
a primit sat o capr slbatich i o piele de vulpe.
Deci n'ar fi fost necesar de-a supra guberniul cu acuze
www.dacoromanica.ro
364
www.dacoromanica.ro
denunte ca primeascd pedeapsa meritatd. c) Pri-
vitor la muntii de Maramures azi suntem in
ferend cu locuitorii deacolo, nu ne-am cu nimeni
Pe Sai nu-i impiedecm dela muntii pe cari
acum i-au ayut la dispozitie; dar decurnd li-s'a
luat Telcienilor un munte s'a dat Crainimtenilor; deci
faptul acesta Telcienii mun-
tele ca pe al de aceasta Sasii s'au obisnuit
mne numdroasele vite la munte peste hotarul sdrmanilor
Valahi, le pricinueascd multe pagube acel prilej,
care s'a putut naste Valahi Sai ceva diferend.
d) Este imposibil cineva dintre noi, ori s-i
mne vitele permisiune pe muntii prohibiti dinspre
Moldova, cici celce trece oficiului de
carantind (contumatd) e spnzurat. Oricare trece dintre noi
pe acolo, scoate permis dela tricesimator numai acela
merge mai departe. De aceea acuza aceasta impotriva
e temeiu, aceea noi am fi acuzat
inaintea Mai. Sale pe guberniul cresc suplici murdare,
la ceeace fereste Doamne ne fi gndit.
In Mocod nu noi, ci un cu numele Oniga Foslui
certat noi, lingusitor toate cu magistratul,
a atacat pe executor bastonul Dintre
noi nimeni nu aprobat, Foslui n'a lucrat
ci de capul lui.
Nu ce s'a ridicat impotriva in 8
Februarie 1759, ne rugrn s ni-se comunice in copie,
ca putem la aceea rspunde in regula.
Pe D-I Mihail Balea de lead nici in gnd nu ne-a
stat punem in fruntea noastr, att mai putin
credintd; nici nu i-am promis nimic, berbecii
i-am dat lui pe bani.
La ridicat impotriva noas in 13 Fehr.
1760 rdspundem umil urmdtoarele:
a) acum a fost la noi obiceiul
diferendele in fata i daci
se iviau cauze grele, chemam dintre satelor
www.dacoromanica.ro
366
www.dacoromanica.ro
367
se gsesc azi.
Pe Todor Lup din Mocod nu pentru aceea l-au
cd n'a stat inaintea judecAtoriei stesti, ci curatorii
bisericeti de aceea l-au pedepsit conform regulamentului
prnd el pa un stean fata judcatoriei
stesti pentru o primind acolo sentint nefavo-
cutoatecd erau prezenti, conform vechiului obiceiu,
jurati inch din sate invecinate, el a zis in public
(salva venia verbis): M spurc pe sufletele, pe biserica
pe legile voastreg.
g) Pe Oniga F4ui, - care la o zi de Pati a btut
www.dacoromanica.ro
pe popa in pentru care magistratul, acela
slobodnic orsenesc, nici azi n'a dat satisfactie,
pcntru aceea 1-au (baricadat) in cash,
samesul satelor la incheierea socotelilor, asignat 180 fio-
rini. Dar nu l-au btut. Pe Ion Scuturici din Telciu de
aceea l-au btut pentrucd, impotriva vointei alegerii
satului, s'a fcut prin a functionat ca
atare ani incheiati, comitnd in timpul acela multe
excese, cum se poate vedea din aldturatele documente.
ce satul l-a alungat din acel post, el din rzbunare
s'a fcut slobodnic a amenintat pe cd-i va
el, s'a strduit in tot chipul s le necazuri.
spre finea lui lanuarie 1760 cliemnd la sine pe un
misar confrunttor, acolo ziva a bent pn's'a
betat, a pe steni i-a apoi noaptea trziu
aprinse a voit s conscrie pentru dare toate
staulele satului, cutoated prilejul conscriptiei, conform
obiceiului, jurati din sat au declarat cireada satului.
Deci stenii neadmitnd ca el st umble beat noaptea cu
lumnri pe la staule, s'au apucat de ceart el astfel
s'a iscat btaia. Nu din aceasta s'a bolndvit, ci din pricina
excesului Mai apoi oamenii s'au el.
7. lncassarea contributiilor n'a suferit intrziare,
de ctiva ani decnd nu slobodnicii ci juratii sa-
tului impozitele, n'a in sate nicio restantd.
Cnd incassau slobodnicii, ei mai scoteau taxele
(extraordinarium, onorar).
8. Raportul lui Onul Ignat din Rebrisoara nu cores-
punde adevdrului, ceeace satul. Plnsoarea
satului contra lui este ca slobodnic s'a fcut numai din
motivul, ca tatl su, care iced e mare tlhar,
s se bucure de Pentru tlhdriile sale dovedite nici
nu se prezent in fata judeatoriei stesti, dar nici magis-
tratul nu procede dreptate.
9. Rdspunsul privitor la moara din Nusfalu a
voltei din pricina ei este aczsta Chestia revoltei a fost
:
www.dacoromanica.ro
tarul satului, in alte vidicul motile
apartin satelor. Dopice aci in satele valahe
de aceasta functionar.i obinuit
pe oameni la grtuitd, deci pi la prestarea muncii
pentru oraul le-a luat stenilor pi venitul morii.
Deoarece Mai. Sa a suspendat munca gratuit pi
tionarilor le-a stabilit lefuri, astfel acest sat, ca pi alte sate,
a pentru sine venitul morii afltoare pe hotarul propriu.
Vama pentru aceea au s'o aeze bisericd, ca acolo
stea pn va fi aranjat diferendul privitor la
intrebrile: a cui este moara; cine e dator s dea pent u
ea muncitori pi din care pdure s fie la ea crengi
pi material pentru zgaz. Privitor la toate circumstantele
revoltei se aci un proces vcrbal.
Vntorile in munti acum nu le-am oprit,
ci respect le-am functionarilor. Dar
muntii afltori pe hotarul nostru noi pltim impo-
zitele toate celelalte poveri, aceia sunt
noastre , in pdurile pi satelor sseti
nu ne este permis nici un iepure sau
tem vr'o nuia ; de aceea noi dorim ca de acum
sa fini statonziciti in proprietatea (birodalmban)
montilor nostri.
Motivul suspenddrii vndtorilor este acesta:
de aceasta steti autnd favoare, prilejul tuturor
srbdtorilor pi praznicelor pi alte ocaziuni,
scoteau intreg satul la iar satul care nu prindea
animale, trebuia plteascd un galben. Dar acum
nndu-se in toate in ornduiald pi suspen-
dndu-se munca gratuitd, s'a sfirpit pi iobgia
noastri; pi dopice functionarii oraului iobagi pe
cari le vneze pi nu voesc tocmeascd
pe bani, nu e mirare acum nu mai apa uor ca
mai'nainte in orap ursul pi capra
11. Protopopul pe cinstea sa preoteasc
el niciodati nu s'a asociat vidicanii pentru n'a
comunitatea la pi nici n'o ofdtuepte, pi rezer-
www.dacoromanica.ro
vndu-si isprdveasc el modul detractorii
onoarei sale - spune, cd att el ct popii din vidicul
valah cari stau sub crma sa, oameni bstinasi din
vidic pi descedenti ai acestora, iar preotia
de brul (colanul) descendentilor, el, protopopul, are
torirea le ocroteascd libertatea personald bdtrnetele.
pe bunicul su I-au acuzat asa, de sub care acuz,
conform documentului aldturat, chiar pi curtea impiri-
teased I-a absolvat. Stnd lucrurile astfel, reiese c magis-
tratul putea si fie pi aceasta acuz, pi ci n'a expus
lucrurile cum ele aievea sunt pi au fost.
apelat ordinul d. d. 15 Febr. al guber-
pi nid din a magistratului
niului reg., nid din partea vidicului
orsenesc nu era nevoie de interpretare de a urma
decizia Apoi numitul nostru protopop ar fi impus
contributii, nu corespunde adevdrului, dimpotrivd pi
el contribue la cheltuieli. Dela poporeni niciodatd n'a luat
trei cutoatecd pentru de a se mntui de
multe necazuri, s'au fcut trebue se zilnic multe
cheltueli ; dar poporenilor le std in voie si le
le pot face, propriu.
Perceptorul regesc trimetind pe sate la executii pe
slobodnici fiede nicio instructie ori asignare, acestia
datce sosesc vidic, aci atac ca Ttarii fr osebire
pe si nu se uit cine a pltit impozitele
cine nu: ci nvlese in casa aceluia pe care sunt mniosi,
bat, il vatra; ba
mai mult, necinstesc neveste pi fecioare; multor le-au spart
cu forta au pungile goale aflate acolo pi li-
sndu-si jos pantalonii, le-au tras peste prtile geni-
tale, hrtuind astfel femeile. Ceeace oameni de
ace$ti, au s multmeascd pe slobodnici
cari proced pe cale niciodatd nimeni nu i-a atacat.
perceptorul regesc nicidecum nu se poate plnge
de restantii in contributii, pi juratii le incasseazi
pi slobodnici.
Salgamalul (contributia pentru intretinerea militiei),
www.dacoromanica.ro
nuptiale donum (darul de leafa deaceea
n'au vrut s le plteascd n'au et impunerea
aceste a urmat la ordinul Mai. Sale a trii ; apoi
asigurati fiind prilejul introducerii noului sistem de
impuneri de impozitele stabilite in acel sistem nu
vor mai fi altele. Dar ei acum baza
acelor noi contributii, le-au prirnit bucurosi se nizuesc
le plteasc.
Rdspundem acum la acuzele inaintate in 21 Febr. 1761
impotriva la guberniu, aldturate :
www.dacoromanica.ro
nicH Onul a lui Ignat din Rebrisoara Nica Butaci
din Salva. Dar fiind acuza din cale de grea,
gistratul nu-si revoaci acuza inaintatd, atunci noi rugim
cercetare spre a dovedi nevinovgia noastr. Cci
de-ar fi apa lucrul, noi pe noi ne-am osndi. Chestia
a fost urmtoarea:
Numitul Onul Ignat din Rebrisoara ntre multe alte
excese comise satul Mititei, fiind foarte beat a legat
foarte strasiic pe srmane viduve, cari ambele
torau numai patru polture; legate le-a dapi
sine pe drum frig mult timp scotind dela femei cele
4 polture a mai stors dela ele 3 polture, apoi a plecat
la Mocod. Dapice cu 2 luni jurase inaintea
Valahilor vidicani el va nizui si lecueascd
vidicului, nu numai Cute, ci juratii din Mititei
au trimis patru oameni la el in Mocod, cari de a-1
bate pi forta, ci cu frumosul l-au chemat la Mititei s
spunk ci pentru ce a chinuit pi batjocorit pe cele
srmane El a mers de alare acolo,
dar foarte beat, l-au nchis intr'o ce pi-a
venit in fire. Dup'aceea umblnd stenii, a
denuntat in fata acestor pe Nica Butaci din Salva
aceea, cd ndimit dregdtorii din Bistrita sd omoare pe
pi apoi s la Bistrita unde-1 vor ocroti.
Indat rostirea acestei acuze Nica Butaci foarte beat
in casa care era Cute intinse acestuia
dreapta, in mna un catit ca care
avea sd pe tefan Vznd aceasta oamenii
strigar: Je pi-i lui Butaci
din cutitul, pe care-I pdstreaz pi azi, Cnd
s-1 el fugi, iar pentru aceea au stenii si
jure tata, ma na pi ceilalti ai lui Butaci c dealt-
nici ei nici copii nu vor mai comite
de acestea.
Onul Ignat din Rebrisoara de a aruncat
ta$ca (de slobodnic) pi pi-a oferit serviciile vidicului. Ba a
mai spus ci mimai s-1 accepte, cici el cunoa$te toate
www.dacoromanica.ro
373
www.dacoromanica.ro
cu aceast scrisoare asupra
toate poverile aceluia.
Nu numai nu s'au adunat in vidic bani gr-
mada, ci dimpotrivd pi acum oamenii bani
prumutati pentru trebuintele zilnice, cnd Dumnezeu
le va ajuta s-i replteascd.
d) Indat ce se vor statornici pi noi poruncile
Mai. Sale publicate legile terii pi normele privi-
toare la legea municipald, atunci noi avem si predim la
spnzurdtoare pe acela, care va sidi intre magistrat
pi popor pi care nu se va subordona. Nici acum ne
plngem contra subordondrii ci impotriva subjugdrii.
Intruct n'am putut rs,:unde aci satisfcdtor,
la memoriile, declaratiile pi gravaminele noastre
inaintate pini acum, ne numele lui D-zeu,
ca ascultndu-ni-se plngerile ni se remedieze injuriile
indurate; iar daci sau din netiint sau dintr'o pornire
cauzat de multele mizerii am fi grOt in general s'au in
special ceva, aveti mila de a-ne ai Ex. V.
pi ai comisiunei sup4 sirmani servi, toti locuitorii celor
23 sate valahe din vidicul bistritan. Bistrita 29 lulie
www.dacoromanica.ro
375
www.dacoromanica.ro
trict, dupi incorporare, din partea publicului bistritan privitor la
venitele economice (wirtschaftlichen Genusses), nu o deoarece
n'au rmas scrisori hrisoave din acele timpuri. In secolul ur-
mtor, al 15-lea, regele Ladislau a druit lui loan Corvin irnpreun
orasul Bistrita districtul ssesc cu numirea liber baronatus.
acestui Matia Corvin ca rege al Ungariei revocnd
natia baronatul liber, din pe Bistriteni dreptu-
rile liberttile vechi, deci in posesiunea Viei Rodnei.1)
cipele Sigismund Bathori, la schimbrile intmplate in Ardeal la
renuntarea sa la tron, Valea Rocinei ca proprietate a sa
unde va sta dup retragere, ceeace staturile i acordar. Soarta
www.dacoromanica.ro
377
www.dacoromanica.ro
378
www.dacoromanica.ro
mai batrni inaintea comisiei, in care functionam eu ca
actuar. La intrebarea pentruce se in
armat, rspunse c tot in acest mod s'a prezentat in cteva
rnduri pi in jata Viena. Continuandu-si comisia
interogatorul, fu intrebat de cauzele renitentei Rodnei, la
ceeace el raspunse cu motivele sus amintite, declarnd
Rodnei mai vreau stea sub Szaszi dat cuvntul
stea firm pe aceasta s facse grniceri In urmare att acest
Kutja Stephan intreaga sa dimisi liberi neatin$i (un-
beschadigt) din in valea deoarece sosi ci la
caz de nu vor fi liberati, tori locuitorii Rodnei fi gata
asalteze (erst si-i cu din Bistrita.
au fost in statul nunumai
locuitorii din Valea Rodnei, ci alte sate apartiitoare
districtului bistritan, locuite de Sasi, acum lush complet
valahe, desi erau situate departe de Valea Rodnei fir' de nicio
locali ori privilegial cu aceea. Prin acesta s'a
redus mai Fundus regiusc.
Numitul Kutja Stephan, in semn de pentru ser-
viciile sale prestate in amintitul scop, la infiintarea a fost
numit sublocotenent in regimental de dragoni ; iar mai
trziu, cu ocazia trecerii companii sale prin Media$, veni la mine,
investit cu acel caracter rang, dar cu barba
Comisia s'a ocupat cu acele chestii din lunie la finea
August, in Bistrita. poate oricine am avut de
ca actuar, scrieam ateodat Arhivele bistritene vor
poseda inch acte provazute cu iscalitura mea. In modul
acesta prezidentul comisiei contele deveni patronul meu
interveni la guberniu s fiu candidat la diferite posturi si fiu numit
in diverse comisiuni importante din Chiar pi in castelul de
Tarnave manifest prietenia fat cu mine pi familia mea.
membri comisiei cu pi a
miliei sale, - impreun cu pi copiii apoi cu musafirii
zilnici, laolalt peste 20 persoane, luau masa pe cheltuiala Bis-
tritenilor,i) care adaugnd cafeaua pe care, la
1) Adid in realitate pe chelluiala srmanelor sate romnesti. - Dir.
Arh.
www.dacoromanica.ro
380
www.dacoromanica.ro
381
www.dacoromanica.ro
382
www.dacoromanica.ro
383
www.dacoromanica.ro
384
n'au dat.
17. 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
10 56 3/4 lui Vaile Mteoae.
18. Poieni, 23 Sept. - 1 pi 2 ca ceilalti. Banii p. recruti:
15 18 cr. predati lui Macavei a Florii din Mocod.
19. Suplai, 23 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
predati lui Vasile Mteoae in suma 8 II. 30 cr. din .cari 2
15 revin altor cheltueli.
20. Mocod, 24 Sept. - 1 pi 2 ca precedentii. Banii p. recruti
9 22 2/4 lui
21. Runc, 25 Sept, pi 2 ca Banii p. recruti:
10 51 cr. lui
22. Sntioana, 1 Oct. Au nizuit s incasseze ceva, dar n'au
putut s tot, roag rgaz vor aduna pi restul. Banii
p. recruti: 18 cr. i-au lui Chifor a Florii din satul
23. Nufalu, 1 Oct. - Ad ca Sntioana, ad 2 nimic, ad
3 Banii de recruti ; 29 R. 41 1/4 cr. i-a adunat din sat Marcu
a Brritii.
www.dacoromanica.ro
Dupce in pirurile precedente a vorba de o parte a sar-
cinilor grele ce apsau districtul romnesc, s vedern acum cu ce
partialitate nedreptate procedase judecase comisia bethlen-ian,
cnd - fr vr'o examinare verificare mai detailat serioas -
accept confirm lunga a fictivelor drepturi exageratelor
pretentii, pe cari magistratul formula asupra Romnilor dis-
strictuah.
intr'o specificare a tuturor foloaselor pe cari Bistrita
le trgea anual din districtul valah, aflm urmtoarele date instructive:
1. Dijma anual a cerealelor fcea 924 R. 27
Taxa vitelor cari pe ora$uluk sau
mitul vamsug: 1000
3. 100
4. Arenda cr4mritului din 20 sate, cu exceptia Rodnei: 316
5 Arenda pentru mcelaria din Rodna : 41 40 cr.
6. Arenda pentru dreptul de crsmrit mcelrit acordat
administratorului minelor din Rodna: 100
7. Profitul din vinderea rachiului crsma din
Rodna: 500
8. Productia varului : 141
9. Ferestrul din Rodna : 85 29
10. Vama cele 82 pietri de : 49 12 cr.
11. Fnul de pe locurile din Rodna, Maieru
Sngeorz: 80
12. pentru Lu$ca Crsti: 7
13. Pretul celor 40 stnjini lemne uscate furnizate brutriei
alor 100 st. lemne verzi furnizate pentru fabricarea
silitrei: 120 30 cr.
14. Taxa de cap a celor 37 familii de : 31 20 cr.
15. Rdscumprarea muncii datorite ora$ului la semnatul
realelor cositul conform numrului familiilor 3,895, a
vAduvelor 369 cum s'a constat in 1703 - face: 3.312
42 2/4 cr.
16. Lemnul de furnizat pentru repararea zidurilor ora-
$ului a or$ene$ti: 100
17. in bani, vrsate in cassa alodial a ora$ului :
300
www.dacoromanica.ro
Suma total, calculndu-se crucerii dup valoarea de atunci,
face : 7.209 f I. 20 2/4 cr.
Urmeaz apoi alt despre pagubele suferite de
in timpul rellitentei, la 1762, care in bani face: 38.481
43 2/4 cr. plus valoarea a 609 stnjini lemne de furnizat pentru
fabricarea silitrei. In aceea sum se cuprind pagubele cauzate
la moara din Nufalu, apoi cu intretinerea slobodnicilor alte
mai mrunte. Se mai adaug acel tablou cA districtul
valah mai e obligat despgubeasc ssesc pentru
inunca prestat singur de atre acesta in timpul renitentii. Mai
departe trebue s despgubeasc pe pentru cerealele
drate din lada vmii dela moara din Nufalu, a natur
valoare cu greu se poate constata acum. In fine e dator
teasa oraului multele cheltueli pe sari acesta le-a avut cu pri-
lejul nenumratelor investigatii fcute de oficiantii comitatensi, a
comisiilor expediate in district a delegatiilor la Sibiu.
In iarai in alt tablou constat magistratul, c din dato-
fcute de din dobanzile capitalelor imprumutate,
Valea Rodnei cu satele Nufalu Santioana trebue s
plteasc ca repartizat pe ele la 1762: 42.743 153/4
www.dacoromanica.ro
reformat din Cluj c orasul nu-i poate plti dobnzi 200 f I. Rh
din cauza renitentii Valahilor acum a Sailor districtuali.
In 29 Sept. sunt trimii vteii Mich. Pfingstgrdf Kis
in depertinent s aduca la din toate satele pe
candidatii la posturile de judeti, alti cAtiva steni,
precum catastifele privitoare la interesele din 1700-61. Mai
departe din cauza molimilor s stea continuu pdzitori la portile
satelor.
In 2 Octomvrie se urmdtorii noi judeti: Mocod -
losip, Mititei - Istrate Opre, Runc - anase
Zagra Bila Zinvel, Poeni Chira Varga, Gureni
lomei a Manii, Suplai - Tnase Dmbu, Bichigiu - Todorlleni,
-
Telciu - Ion Barte, Hordou - Vasile Alexi, Salva - Pinte a
Scridon, Nsud - Grigore Lupu, Rebrisoara - Nechita Popii.
Rebra Mare Ion a Gavril a George Nicolae,
Feldru, - Grigore Meciuha, Lesu - Salagi Busului,
georz Grigore a Popii, Maieru - Scridon Rodna Botskai
Santioana Vargrean, Nusfalu - Luca Onut.
Pe o fila separat aflm : Juramentum pro judicibus et ju-
ratis districtus Valachici Bistritiensisc : Eu N. N. jur pe
Dumnezeu ca la porunca preanaltd a domnitoarei terii noastre, la
toate intrebrile ce mi se vor pune - nunumai ce m privete
pe mine voi mdrturisi totul, dela cel mai de cdpetenie lucru
la cel mai ; nu voi ascunde nimic, ci voi bga
bine de seam la depozitiile celorlalti steni, ca nimeni dintre
ei s nu ceva, iar cineva ar cuteza s ascund ceva
atunci considerare la religie, natiune, persoand, prietenie ori
dumnie, toate le voi descoperi constiincios. s-mi ajute
Dumnezeu.
Birul Klein scrie in 1 Oct. din Valabii trebue pedep-
siti in mod exemplar ; apoi ci a vdzut acolo pe Marcu, pe
altul cu surf, pe negrul Ingnat din pe un Wean
din Lechinta.
Din 4 Oct. avem urmAtoarea scrisoare curioasd, adresat
flenilor : Domnilor din Nufalu imi recomand serviciile: Domnul
Director precum altii ca pe Marcu Brritii,
care a ptimit in urma mandatelor Voastre, nu-I singur
www.dacoromanica.ro
se prApAdeascA, nu lute, pierderea
folosul comun obisnuesc sa mearg mn'n Dzeu s
scuteascA. Sibiu, 4 Octomvrie 1761, Medve
www.dacoromanica.ro
389
www.dacoromanica.ro
niciodat n'a Jost ca asematoare ca condi(ia
sa$i. Cu toate acestea Sasii cereau de jurati.
Spre satisfacerea Valahilor reclamanti s'au demis 10 slobod-
nici clri s'au instituit in locul acelor 4 cAlreti orsene$ti, cu
ajutorul cu greu ori ajar in nici un chip nu se vor putea
serviciile necesare. Slobodnicit ridicaser impotriva Vala-
hilor renitenti mai ales impotriva corifeilor acestor acuze
mult mai grele mai bazate, pentru care unii dintre aceia au
fost btuti de moarte chinuiti pgneste de ctre rdsvrtiti. Dar
satisfactia acestor a constat in faptul acuza s'a rezolvat
vorbele: In posterum non excedent (Deacum nu
excedeze).
Astfel Valahii revoltati inc din 1755 aproape in
zurile ce s'au ivit azi au fost favorizati totdeauna intentia
bunk ca s se mulcomeascd s nu mai revolteze. Dar ei n'o
fac nici nu vor face-o niciodat, cnd guberniul nu va
ordona fie pedepsiti ctiva dintre revoltantii cei
(grbsten) cnd nu se vor lua msuri ca toate dispozi-
vechi inovatiile de introdus s fie puse curs asis-
tent militar.
La cererea comunittii s'a ordonat prejudiciul
magistratului, pzitorii de vii, precum mai niciodat nu
s'a intmplat, s fie instituiti in viitor consensul comunittii,
iar mierenii (prisecarii) senatorilor, contra obiceiului din alte orase
fie mnati la toate serviciile ca$i prisecarii celorlalti
orseni. In fine comunitatea de aci va participa la ornduirea
tuturor serviciilor oficiilor, va s-i ia totul magis-
tratului, care dintre toate magistratele natiunei st mai ru abia
poate
Deoarece districtul valah precum unii contribuabili din
districtul ssesc parte au tras la indoial, parte au negat vechile
restante de contributii impuse la 1754; s'a ordonat ca
doi cu persoanele cari in 1754 de ultima
oar precis cum era numai posibil, notaser acele restante
in prezenta restantierilor, s cerceteze din nou chestia, pe chel-
tuiala acuzatorilor. la amintita ultim conscriere nu s'au
putut desemna alti oameni cari s mnueze peana la o lucrare att
de grea, astfel comisarilor atunci in trei grupuri in amin-
titul scop, li-s'au ata$at trei fo$ti colegi de destoinici de-a
svr$i lucrarea, dintre cari azi unul este preot, notar in
Bistrita pi al treilea Prediger tot aci; deci niciunul dintre ace$tia
nu va putea absenta timp ct e necesar pentru lu-
crrii. Dac nu ne-am extinde prea mult, s'ar putea aci inc
alte foarte multe piedeci cari se pun in calea acelei intentii, dar
www.dacoromanica.ro
satkface se aminteascd numai urmtoarea: Restantele att acelor
cari acum le neag rutate, ct pi acelor cari nu le neag, au
fost insemnate cu aceiasi constientiositate, trud pi ingrijire,
cercetarea att va fi mai grea ct a trecut de atunci mai
indelung timp ; apoi va fi cu att mai costisitoare, nu va
duce la mai mare satisfactie a acuzatorilor. Ei au fost de repe-
titeori impozitati de se din ct oste-
neal, pierdere de timp cheltuial o astfel de lucrare.
Nu gresim deci sigur lui Dumnezeu dac constiint
curat dorim pi ne s fie absolviti contribuabilii de acest
iar ceeace ei ar cheltui in scopul acesta, mai bine pl-
in contul restantelor. Apoi mai avem o experient : adia
in iarna trecut, cnd Bistritenilor li s'a ordonat incassarea
executii a 500 fL R. de astfel de restante, pi comandantul de atund
al garnizoanei, Makvai merse in cteva din sate
nitente ; acuzele c restantele nu s'ar fi insemnat corect au durat
numai pnce ele au fost incasate, iar mai apoi contribuabilii,
fr' de-a li s'ar fi fcut nedreptate, multmiau lui D-zeu
pi de grija aceasta.
*
www.dacoromanica.ro
caute pe seama ofiterilor locuinte in Rodna Zagra. In
zi sose$te ordinul gubernial cu rescript dela curte, ca precis
ziva Sf. Martin magistratul prezente prin delegati la labia reg.
de canditione Valachorum Bistritiensium , Valahilor
li se publice, cd ei lard au la terminul
statorit; va fi fat, desemnat de curte, Directorul cauzelor fiscale.
In 2 Noemvrie cere guberniul documentele privitoare la muntii
din Ardeal, ocupati de Moldoveni.
In 14 Nov. scrie avocatul Simenfalvi se intereseaz de
chestia conditio Valachorum, iar in 16 c. ca acea
nu va fi luat la pertractare in sesiunea actual
dat Directorul va dojeni att pe Bistriteni ct pe Valahi.
Cr$marul Peter Roth in 20 Nov. c viforul a cauzat
mari pagube la casa din Rodna, a ora$ului ; cere ca inspectorul
depertinentei trimit din vidicul, incepnd din Mocod,
oameni cari raperatiile necesare.
www.dacoromanica.ro
aceea ca omul care datoreste ceva, trebuie pi
Tocmai pentru aceasta, pentru alte cazuri de renitentA
comise din partea Valahilor nostri, s'a c Dvstre
compania ce o comandati ati detasati In special
faptul, c Mierenii timpul tinerii dietei trecute n'au voit
insemne pe rvase interesele pro 1760 1761, a ca coin-
pania s fie dislocat mai intdiu in Rodna, Maieru Sangeorz.
Toate msurile s'au luat cu intentia, ca aceast prostime (Pbel),
care in lung rstimp prin nicio sentint n'a putut fi
adus la supunere, s fie constrns prin asistenta militar la
subordinatia cuvenit la respectarea acelor dispozitii pe cari
i le-a lsat orasului comisia Bethlenian ce a fost aci vara trecut,
pi cari au fost pi guberniului. le dispozitii au fost
confirmate pi de guberniu cu aprobarea Ex. Sale gene-
comandant atunci, pn cnd preanalta curte ori
vor afla in viitor cu cale s dispun altfel, ceeace se vede
limpede din alturatul ordin gubernial.
Din toate aceste Dvstre vedea limpede Cute
cu aderentii devotati a venit spre a produce pi mai multe
www.dacoromanica.ro
guberniu, nunumai putem pune pe interesele in Maieru,
precum s'a fcut in alte locuri, ci le putem in
districtul valah, precum s'a fcut un inceput bun in districtul ssesc.
Dac nu veti afla cu cale s satisfaceti noastre,
atunci la tot cazul fi necesitati importunm, contra vointei
noastre, instantele cu expediarea corespondentelor noastre
cu alte informatii in chestie, s a$temptm de acolo
hotrirea
Jude le consiliul comunal al cettii reg. libere al dis-
trictului bistritan. Bistrita, 21 Noemvrie 1761.
In aceeasi zi cApitanul Oschitz rspunde c nu poate da
asistenta militar nu va primi ordin dela comanda
general, iar comisarul Schneider informeaz pe magistrat c
Cute cu alti 14 Valahi determinat pe Oschitz s nu
acorde asistenta Soseste intmpltor ordinul comandei
generale adresat cpitanului Szilvsi, comandantul garnizoanei Bis-
tritii, in care se zice ct militia din districtul ssesc
cel valah n'ar fi suficient pentru infrnarea Valahilor, se recurg
la cum cnd va avea nevoie magistratul. Atunci
acesta neamnat expediazA pentru incassarea intereselor din
districtul valah pe comisarii Martin insotiti de
4 soldati. lar in 23 Nov. trimite alti doi insotiti de 7
soldati din regimentul Gyulai , tot pe titlul c ar pleca scoat
interese, ins -- cum spusesem mai sus - cu scopul deghizat
diabolic s pe Cute, ceeace apare limpede din urmtoa-
rele instructii date acelor :
www.dacoromanica.ro
395
www.dacoromanica.ro
396
www.dacoromanica.ro
397
www.dacoromanica.ro
398
www.dacoromanica.ro
399
www.dacoromanica.ro
400
www.dacoromanica.ro
9. 0 scrisoare din Lesu. privitor la jurati
semnati la porunca districtului valah.
10. Un memoriu al Feldrihanilor adresat Ex. Sale
gubernatorului conte Kemny Lszl privitor la certele de
hotar dintre lad
scrisoare a locuitorilor valahi din Rodna adre-
sat cercolui inferior al districtului valah rugarea ca
locul folosit de Vasile Pomohaci s-1 acorde bisericii va-
lahe din Rodna.
12. Un raport d. d. 3 an) a lui Petru Croitor
ctre Cute, in care ii acestui c Ilvenii
Mari i-au 5 51 cr.) pe cari
ung trimite
lui Cute cu rugarea s le cstige ajutor contra lor
privitor la multele prestatii ce au s le fac acestor.
13. 0 scrisoare a protopopului, trimist din Moldova,
urmtorul contirut :
Dumitale bade mult bine! Mi-a spus nepotu
din Nimigea alaltieri Cmpulung mi-ai adus o
carte dela Beciu. Trimitemi-o pe acesta, ce-ti va da aceasta.
lar de nu umbl lucru vidicului spre bine spre usor,
ad-o, vin dect la Dorna; ie cu Dumneta ceva
nisor de cheltuial, la mine nu-i prea mult. Vin
in grab s ajungem in iarn acolo. tii c
ad nu-i dreptate. Mai bine-i acolo toate cte cer Sasii,
dect aci in Moldova lard de am putea ajunge
acolo la crestini, acolo c ne-o fi bine, numai
ne locu tocmeala. Fd ce vei face in grab. De-i
bine scrie-mi, c voi veni eu, nu m a lsa,
macar mie unuia aci mi-ar fi destul de bine.1)
sntos, bun viitor Ptrupop Antonie.
Aceasta, dect s te arzi, mai bine o foc,
vei ceti.
Intreaga scrisoare e cam neclark redijat ca s'o inteleag
numai ei : Protopopul Cute. Totu5i cum se spune in petitia d. d. 23
Dec. a magistratului guberniu, sub cuvntul scris de prima dat,
ar putea s se'njeleag : Rusia. Deci : la caz in vidic stau ru lucrurile,
atunci arnndoi s in Rusia ; dac in vidic s'au ameliorat strile,
atunci protopopul intoarce acas. Dir. som.
www.dacoromanica.ro
14. Un raport din veche (mic5) despre
buirile fcute.
15. Un raport adresat protopopului, c Chifor Strugar
s'a desfcut de ceilalti locuitori ai districtului tine cu
magistratul.
16. 0 specificare a banilor incassati
cr.
www.dacoromanica.ro
17. Un memoriu adresat de Feldrihani directorului
cauzelor fiscale Nicolae Endes chestia certelor de te-
ritoriu cu ladul, (continnd multe plnsori impotriva
gistratului a ledinilor).
Not Specificarea de sub p. 16, apoi scrisorile de p. 2, 4, 7, 10,
18, 19, 20 22, in total 9 scrisori extrdat judelui a
Neamtului din Feldru.
Ill. Specificarea banilor predati de ctre satele districtului valah bis-
tritan in mnile lui Cute :
Maieru a dat de prima dat 20 a doua oar 19 Sngeorzul 12 11.30 ;
de prima 40, a doua oar 4 ; Lesu de prima oar 6 11
a doua 3 ; a dat lui banii de pe doi ani, a cror sum
ins nu s'a putut constata ; Vrarea 14 04 Mocod, Mititei 9 51 ;
www.dacoromanica.ro
Despre tratamentul aplicat lui Cute in temnita din Bistrita,
ne prezint o sumbr icoan urmtoarele
In 28 Noemvrie 1761 arestantul Cute a rugat pe pri-
marul orasului sd-i dea permisiunea de-a vorbi cteva cuvinte cu
el singur. Cu toatea primarul chiar intentiona s piece, la
dinul guberniului, la Reghinul ssesc spre a lua parte la o
misiune prezidat de Ex. Sa prezidentul staturilor conte loan Lazar
de ; el ls toate la o parte, merse la casa sfa-
tului, ne pe subsemnatii ca martori pi ne porunci s des-
chidem apa camerei centumvirilor, s ne insemnm precis con-
vorbirea ce va urma pi s'o redijm in scris. Noi am implinit
dinul primit. Primarul rmase in camera sfatului, noi ins mer-
serm in locul amintit pi, fr ca arestantul s ne fi putut observa,
am vzut pi auzit urmtoarele
Stefan Cute veni legat in fiare in camera sfatului in
genunchi, se iarup la porunca judelui. Acesta zise
arestantului c desi a fost gata de drum, totu la rugarea lui a
venit aci. Apoi reprosindu-i pentru ce nu s'a mai
l ce vrea.
Cute rug mai pe jude nu Valahilor din
district dac vor veni vor (verdammen) pi mai mult,
unul e tot bun ca pi altul intreg ca el.
Judele combtu ntre altele cu faptul el numai deaceea
aminteste intreg districtul, hind de credinta c districtul nu
poate fi spnzurat, astfel pot scpa att ct ceilalti corifei
(antesignani).
Arestantul se rug de jude 55 se milostiveascd o sin-
gur dat pi s-1 elibereze pe lng chezesie. Intre multe jur-
minte promise se indrepte in viitor.
zise cd aceasta nu se poate face din cd
trebue s i-se pond inc diferite intrebri, la cari va avea s rs-
pund, pi acum nu este limp pentru aceasta. Deci s aib
paciint.
Cute ipi repet de mai multeori rugarea, in fine chiar
genunchind, cu adausul, c ar fi mai tare legat prin chezesie deal
prin arest.
Judele contest aceasta. Atunci arestantul se rug ca pri-
marul se milostiveascd a lua msuri ca ori s fie demis din
arest pe lng chezesi, ori s fie executat grabnic.
Primarul zise c niciuna din dou nu se poate face. Ci
s-i supoarte soarta in pace pn la intoarcerea lui, a primarului,
s roage dela Dumnezeu iertarea pdcatelor pe cari le-a comis
prin faptul cd s'a rsculat contra legilor divine pi contra supe-
riorittii sale instituite de Dumnezeu, a sedus la acestea pi pe
www.dacoromanica.ro
; apoi prin faptul c a dispretuit cu rutate aver-
tizrile adresate lui de repetite ori prin guberniu prin multi
lionari judeteni, i prin comisiunea Bethlenian aci in Bistrita
pi in Sibiu.
Arestantul ipi recunoscu vina (Vergehen) zise c inch de
mult propusese s vin in oras, dar s'a temut. Smbta tre-
cut rugase pe protopopul s vorbeasc primarul in cauza sa.
Atunci judele zise : Dac pretextul ar fi temeinic, atunci
el ar fi putut s dea aviz, primarul ar fi trimis dup el
argati clri pe titlul aduce cu forta in atunci n'ar
fi avut de ce s poarte de districtul valah.
astfel rugrile repetite ale lui Cute n'aflar
ascultare, el rug in fine pe primar trimit dup un fiu al
crui s-i dea ordine privitoare la afacerile gospoddriei sale.
Aceast rugare fu incuviintat de primar. care Cute
fu dus in arest. lar nou ne porunci birul s foarte
bine de seam, ca fiul lui Cute, dac va veni, s nu vor-
beasc singur tatl su, ci totdeauna s fie fat doi
cari au s improtocoleze conversatia. Aceste le confirmm : Samuel
Saal, notar ; Teckelt, vicenotar.
In 29 Nov. scrie din primarul Klein senatorului
Bedeus, delegat la Sibu, au sosit in Sntioana pi Nusfalu pi
cei doi investigatori trimii de Director la cererea Va-
lahilor. Au fost adusi de Ion a Florii din pi vor incepe
investigatiile numitele dou sate, apoi vor merge pe Somes.
Cu toateacestea s continue lush mijloace incassarea
tereselor dela Valahii indrtnici.
La data de Decemvrie sunt insemnate in protocolul
gistratului urmtoarele chestii :
Se cancelaristii fiscali Joh. Ferenczi Paulus Todt
trimisi de tabla reg. citeze pe magistrat la procesul ce
va incepe dup la tabl in chestia controversei privitoare
la conditia Valahilor. de aceasta amintitii cancelaristi anunt
c au mai pi investigatii districtul valah. Li se
spune conform ordinului gubernial trimis Directorului fiscal,
n'au voie fac nicio investigatie fr de (persoan
care s asiste din partea orasului). Cancelaristii replia cu ordinul
expres al Directorului s investigeze fr regiuse, deoarece
gistratul ssesc e parte interesat, iar ordinul e adresat special
de atre Mai. Sa la persoana Directorului ztamquam protectione
www.dacoromanica.ro
Aturici magistratul roag pe cancelariti s.i dea pro
futura cautela o copie a ordinului, investigatia s'o
pe teritor comitatens, va sosi rspunsul guberniului la protestul
magistratului in aceast chestie. Cancelaritii se s depr-
teaz cu observarea li-se comunice iniediat rspunsul guberniului.
La scrisoarea administratorului Szoika dela minele rodnene
care afirmk c conform ordinului tezauriatului surd scutili
de plata dobnzilor orasului, s i se rspund cd aceia nu sunt
scutiti pi trebue plteascd.
Comisarul Werner raporteaza ca dela Rodneni pretinde cd-
pitanul Oschitz o mare gratificare in ovz, porci, etc.
Se hotreste dups intoarcerea primarului s se protesteze.
Directorul Tolnai chestia detinerii lui Cute
d sfat sd fie demis pe chezesie. S se expiedeze o copie
a acestei scrisori primarului care se in Reghinul ssesc.
Cancelaristul Todt roag pe magistrat s-i permit ca
sd cteva Cute. Deoarece i se d voie
s'o numai in prezenta alor doi sasi, mai Todt
zice ci nu e nevoie de ace0a, cci el vrea numai s cunoasc
persoana arestantului, dup'aceea ins cd n'are nimic
potriv chiar pi dac ar fi fat intreg magistratul la conversatia
co Cute. La plecare dela casa sfatului Todt pe senatorul
Strecker comunice magistratului acestea : cd n'are
atta omenie s poat vorbi cteva cuvinte singur care
zace hztr'o de ; cunoate bine ordinele Mai.
Sale pi va actiona mai departe in chestia aceasta.
In 4 Decemvrie magistratul primarului Klein a
sosit ca un trznet pentru oras ordinul ca soldatii s asiste
numai la incassarea contributiunilor pentru stat, nu la a
toriilor, dobnzilor etc. particulare ale Acum Schanke-
bank (dusmanul senatorilor) va publica momentan acest
districtului valah pi celui ssesc, spre mizeria oraului. Mai
parte, lui Klein incidentul cancelaristul Todt,
din cauza arestantului Cute, pi adaug ca ambii cancelariti Todt
Ferenczi, au plecat clare din Bistrita spre Nsud, r de aci
spre satele comitatanse, de sigur vor putea scoate
pozilii bune.
www.dacoromanica.ro
In 5 Decemvrie raporteaz Gunesch ch din moara din
falAu a scos trei sAnii de cereale le-a adus ora;
pe mielul de morar destituit inlocuit cu altul.
Primarul Klein vestete in 6 Dec. magistratului ch
cu agentul Tri, care vrea ridice suma de 500 Rh.
consistorului reformat. SS stea cu banii gata, mai ales c
Tri este to Viena Valahilot
Comisarul Hanes Gross raporteazA ch Valahii districtuali
s plteascA dobnzile. A cerut dela Salveni o chruth s'o
trimit in ora dup asistentA militar; au refuzat zicAnd ch 10
oameni sunt trimii la Sibiu, nu dau nimic On'ce nu se'ntorc
aceia. In fine a trimis 6 cai din cari s executorii.
Mih. Pfingstgrff cei doi cancelariti fiscali
au poruncit Valahilor s nu niciun creitar in contul
bAnzilor. Magistratul deoarece de s'a interzis
de Ex. Sa comandantul general executia dobAnzilor prin soldati,
in consecintA comandantul garnizoanei ref asistenta militar;
s fie retinuti cei cai ai Nsudenilor la sosirea primarului.
Senatorul Bedeus in 9 Decemvrie din Sibiu magistra-
tului ch vorbind despre Cute bar. Seeberg, acesta zise
bine a lucrat magistratul I-a arestat, dar acum s-1
zeasch sever s nu-1 extrdea ci s se statueze
un exemplu acela demult era vrednic de
apoi ar fi bine s mai fie prini 2-3 corifei, intre
cari cu
in scrisoare Bedeus.
Probabil
arestati inch
pe - adaugh
www.dacoromanica.ro
Cine a adunat aceti ban0
Satul Feldru mi-a 10 din s'au dat 4 mi
did tari 2 am lsat acas pentru plata unei datorii. In Mara-
am aflat pe cei camarazi, cari aveau la sine ceilalti
bani. Dela cine i-au adunat, nu Pentru altoria aeasta mi-a
fost promis districtul 60 dar nu mi-a pltit nici un ban din
aceast sum promis.
Ali mai fost inc'odatA in Viena?
A oar am mers numai cu leremia si am prirnit din
district 250 ung.
Spre ce scop au fost intrebuntati acesti bani ?
Am cheltuit pe mncare am dat procatorilor (advo-
catilor).
Ali toti acesti bani in Viena ?
Nu, ci din prima sum am adus indrt 90 iar din cea
din urm 30
La ce s'au intrebuintat aceste sume ?
Am dat procuratorului Sombatfalvi 50 iar restul
trebuintat oamenii cari au cltorit incoace-incolo in procesele
Ce bani din district ai intrebuintat in casa ?
Circa
De unde ai avut acesti bani cine i-a adunat ?
Din districtul, crui i-s'au impus sumele; parte eu
parte alti Valahi ca: Ignat, Maxim Glan I) leremie Buc$a, Sandul
Nacului, Marcul Brritii etc. am cam 30 dela oameni
pe cari din vedere cunosc dar nu le numele.
De adnnat bani ?
Nu, ci cu prilejul cnd a stat aci comisiune bethlenian
am imprumutat dela tricesimatorul de aci 120 dela administra-
torul minelor rodnene 120 dela Vasile Domide din Rodna 6 gal-
bini adic 30 suma 270 la care adaugndu-se 60 rest
din cei 300 adunati ca bani de face suma total 330
Ace$ti bani au intrebuintati : parte pentru pltirea procurato-
rului, parte cheltuiti cu Valahii citati comisiei, iar 300
au fost administrati pe lng chitant inspectorului depertinentiei
in contul banilor recrutilor pro 1761. Pentru repltirea celor 120
www.dacoromanica.ro
409
www.dacoromanica.ro
410
www.dacoromanica.ro
411
www.dacoromanica.ro
412
www.dacoromanica.ro
413
www.dacoromanica.ro
414
www.dacoromanica.ro
415
www.dacoromanica.ro
416
www.dacoromanica.ro
tenti pedeapsa meritat, dupt pilda altii s nu continue
renitenta, dup ani in fine s se restabileasc supunerea
cuviincioas regulat. Pentru ceeace Dumnezeu s binecuvinteze
pe guberniul reg.
www.dacoromanica.ro
ce furnizeauf soldatilor. Stenii replied cd de dau toate
mod gratuit. Atunci primarul, cu consensul magistratului, le pro-
mite c se va protesta la cuvenit, dar stenii fie la
s-i stea ajutor magistratului ca fi adusi
cu in Hogea din Maieru, apoi Petre
Croitor, Mogovan, Maftei Crdan fiul lui Petre Jugan
din Rodna, cari vor avea s promit firm cd in viitor pe nimeni
vor mai indemna la opunere (Widersetzlichkeit).
In 31 Dec. primarul orasului, c cei doi
lariti cari investigatii in districtul valah, fr' de regiuse,
att prin ct prin alte locuri brfesc flearesc multe de
toate, cari stau in contrazicere cu rezolutiile guberniului ale
comisiei Bethleniane. Chemati in fata magistratului cancelaristii
ar fi pe Valahi s refuze plata intereselor.
www.dacoromanica.ro
pi s se opund ordinelor precise ale magistratului, comandantul
garnizoanei de aci a ad expedieze azi un detasament de
80 soldati doi locotenenti, care s aduc prin$i pe urzitorii
principali pi instigatorii plebei la fapte neru$inate; pentruca
peditia s lucreze cu reu$it, se stabile$te fie observate
precautie aceste puncte:
Soldatii pleac de aci la 30 d. m. merg in la
Terpiu, unde ar fi necesar se posteze pe drumul spre Mocod
un pichet pi doi vt$ei cari grijeascd ca nimeni s
n'aib de sosirea trupei.
Ajuns la Some$, deta$amentul va avea se despart a$a,
ca locotenentul Ss cu 40 soldati treac la Mocod, iar locot.
Pothorani ceilalti 40 soldati, la Mititei.
In Mocod trebule s fie detinuti: leremia Bucpa, Costan a
Florii, Gerasim a Petri, Ion Pampa pi Martian ; apoi vor fi
sechestrate cele dou ori snii pe care 14 zile
Mocodenii au refuzat s le pun la dispozitia Magya-
rosi
In Mititei sunt de detinut : Dumitru Sacota pi Todor Fontu,
precum pi acei steni cari pe susnumitul Magyarosi l-au impie-
decat in serviciul su, pi i-au luat vehiculul, care acum asemenea
are s fie adus in ora$. Indeosebi trebue pus mna pe acel
divid, care a vorbit despre boul negu (primarul Klein). Andrs
mearg la Mititei, cci el cunoa$te pe oameni.
Din Zagra fie prin$i: Luca Zinvel, Dumitru Zinvel pi
Pascu, prin soldatii cari tree la Mocod.
In Salva fie detinuti : Zgrean, Dnil Macavei,
Flore David, Ion Fetinca, Nicolae Matei pi Tnase Filimon, prin
soldatii cari la Mititei.
Ar fi foarte bine totul s'ar isprvi in noapte.
Ambele sectii ale deta$amentului, dup implinirea misiunii pot ad
se intruneasc in Mocod, pi s vin mne la ora$.
lar arestantii din Mocod pi Mititei noaptea aceasta ar putea
s spre Terpiu, escortati de ctiva soldati pi de vt$eii
pi Marton.
In cazul dae dintre susnumitii indivizi unii n'ar fi gsiti
acas, sau ar incerca s fuga, atunci in locul trebue
www.dacoromanica.ro
prini altii dintre fruntaii satelor. Comisarii s bage seama
ca s fie alei dintre ceice au ceva parte la revolt/
Instructiile aceste au fost semnate de cpitanul Johann
Szilvasi.
not adaugat la act in lanuarie 1762, se zic acestea:
Pe lng amintitii arestanti s mai fie prini la 11 o. a. m.
adui in urmtorii : Din Mocod: Turete Gavril Ttar,
care va avea s dea seam despre dijme; din Salva : Drban
Grigora, Tnase Fil.p, lacob Todic, Gavril Ginca, George Matei
Vasile Zgrean.
Cu ocazie spune leremie Buca la finea lui Nov.
a. tr. au fost in Sibiu : Ion Floroae din Nsud, Vasile Calugrul
din - cum afirm Dumitru Zinvel - Marcu din
Nufalu.
Ordin : Aceti 8 Valahi s fie bgati in de lemne,
iar ceilalli in carcera nou.
1762
Prindereassi incarcerarea lui Marcu a Brritii - Raportul informatiile
magistratului-Vntoarea din Telciu-Misiunea colonelului Schrder
- Un ordin remarcabil - In preajma granitei militare
www.dacoromanica.ro
In 1762 s'au luddrile pentru granitei mili-
tare, apoi au inceput pertractrile de mai multi ani privitoare la
cedarea Viei Rodnei din partea oraului Bistrita, chestii cari
vor fi tratate in studii separate, rmnnd ca in celece
aci s ne mrginim la intmplrile cari stau strns
revolta ce avea acum s se curme.
*
www.dacoromanica.ro
Un exemplu de cras : In magistratului, din
4 Ian., se citete un rescript regal trimis un ordin gubernial
in chestia privilegiului referitor la fabrica de bere. Se vede ca in
acele ordine era despre un drept de acordat nunurnai ora-
plot ci pi >districtului, cci hotArirea magistratului astfel:
E intrebare de nu va servi ca prejuditiu faptul daca privilegiul se
va referi pi la district, deci - chiar pentru incunjurarea chel-
tuelilor - s se privilegiul numai pe seama
www.dacoromanica.ro
423
www.dacoromanica.ro
7. 0 scrisoare a lui Maxim adresatA lui Marcu,
in care il face atent se de Sasi i s astepte
maghiare
1. memorii adresate guberniului pentru demi-
terea arestantilor.
2. Un act de din 1759.
3. Altul din 1701.
4. 0 rugare adresat magistratului de Ignat Mo-
rosan fost pstor in Dipsa.
5. 0 semnat de contele Teleki Pl despre
suma de 164 ung. de Sntioaneni
i
28 Dec. 1760.
6. Scrisoarea Nusflenilor patch in chestia
Diacului Marcu, d. d. 20 Martie 1757.
www.dacoromanica.ro
425
scrisori maghiare
1. 0 scrisoare a lui Medve Mihly din Sibiu in care
i se recomandd lui Marcu Berdritii nu singur
de pagabo.
2. 0 scrisoare a Directorului in care atrage
atentia ca, nainte de a se pronunta sentinta guberniald
in procesul ce curge ntre districtul valah magistrat,
Marcu altii s nu provoce piedici petitiilor in
chestia dreptului ci ambe partidele s pe
calea obisnuit
3. Un adresat directorului cauzelor fiscale
cu o rezolutie pe dorso, in care Marcu Simion a
se plng magistratul, amenintarea executiei
tare, le-a impus restituirea cerealelor scoase din moara din
dei, ei, moara apartine satului.
Despre toate cele intmplate in aceste zile, precum despre
demersurile fcute msurile luate de magistrat, acesta adreseaz
in 14 Ian. guberniului urmtoarea scrisoare:
In raportul nostru inaintat guberniului reg. in anul trecut in
23 Decemvrie am instiintat pentru cari frdelegi pe ce motive
a trebuit s detinem cu asistent militar in 24 Nov. 1761 pe
Cute din Feldru, pe instigatorul poporului nostru vidican,
care impiedec executarea dispozitiilor guberniale; zdrniceste
serviciul regesc, att din nou la nesupunere pe vidicul nostru
intructva mulcomit dispozitiile printesti ale
guberniului, pe contribuabil cu facerea de
multe datorii stoarcerea de pe poporeni a bawlor de repltit,
www.dacoromanica.ro
426
www.dacoromanica.ro
427
www.dacoromanica.ro
428
www.dacoromanica.ro
atta timp se gsia pe mosia nobilitar in urmare, ca parte a
acestui judet, era fr un bun al Regelui Mati.
Locuitorii de pe aceasta mosie, fie c au fost iobagi, fie c au
fost oameni cu dreptul de liber migratiune, au fost obligati, con-
form uzului strvechiu, presteze stpnilor cror le erau
serviciile obisnuite. Districtul valah apoi, din ordinul Matia,
a fost scos din judetul Dobca transpus in starea in care se
gsise mai in posesiunea orasului Bistrita. tran-
spunere s'a fkut cu ceremonialul solemn obisnuit azi la
transpunere de bunuri: prin delegatul regelui reprezentantii
capitulului din Mnstur-Cluj prezenta nobililor vecini, sta-
bilindu-se urmtoarea conditiune: Opidul Rodna toate aparti-
nentele sale devin supuse pe vecie orasului Bistrita, cum se vede
aceasta din actele de donatiune inregistrare eliberate in anul
1475, precum pi din copiile confirmrilor dale de alti regi.
Astfel acest district a fost scos pi eliberat din judetul Dobca
din jurisdictiunea, privilegiile, libertkile, prerogativele, veniturile
si impozitele acestuia, a fost transpus, incorporat anexat la
orasul supus domeniului se bucure de drep-
liberttile, impozitele, veniturile privilegiile sale. Modul
cum au sa se bucure de acestea locuitorii din district, potrivit
sociale, se explic in urmtoarea propozitie din
actul de donatiune suscitat: Radon) apar-
tenentele sale se considerd ca pe veci susnumitulm al
etc.
pna acum locuitorii mentionatului district s'au bucurat
de aceleasi privilegii, drepturi, venituri. impozite libertti ex-
plicate in actul de donatiune, adec n'au fost fortati la
iar contributiunea au prestat-o nu ci
Bistrita. Ba au avut alte privilegii, privilegiul, ca dis-
trictul bistritan sa nu fie luat de ctre Coroana ungal, privilegiul
de a se folosi de isvoarele srate (slatine), de a nu da inapoi pe
iobagii care petreceau printre fra
gistratului, precurn alte privilegii de asemenea hatura, potrivite
cu starea social. In urmarea acestora ei totdeauna
cunoscut starea de supusenie pi au considerat ca stapn al
orasul Bistrita, apoi totdeauna au prestat domnilor de
serviciile obisnuite a se face acestora. de aceasta n'au pro-
testat impotriva serviciilor nici ei in de ei, nici prin altii
vreme magistratul orasul s'a numit att in graiul viu ct in
actele publice Ba ei intrebati ai cui iobagi sunt,
totdeauna rspundeau: Noi nu suntem iobagii nimnui, a
www.dacoromanica.ro
430
www.dacoromanica.ro
431
www.dacoromanica.ro
432
www.dacoromanica.ro
menea vorbele nu-i bun s triasc ci ar tocat in
cap. Atunci frates-o Ion Blidar de-acol temndu-se
aceia vor face vr'un In fine ajar cnd se deprta, mai
zise Petru a Popii : Ce mai iau in sam pe un astfel de Sas
netrebnic, care n'are s le porunceasc nimic, ci ei lucreze
cum vor afla de bine. Cnd apoi fusese trimis adineaori in sat
locotenentul Soos, el, Blidar, a fost dispus s sania
; iar cnd la amiaz a plecat Ion Scuturici la
vames, ca s primeasa ordine dela locotenentul care chiar dejuna
acolo, atunci Flore Bugnar ctiva altii steteau la o
parte degetul spre ei doi ziser, e ambii sunt demni
sa fie omoriti, cAci Scuturici s i se magistratului
nunturile, iar Blidar i le duce. Mai departe spune martorul:
precum inaintea vntorii statorite, Ion a Popii Andrei Mol-
dovan noapte n'au durmit acas, in noaptea cnd
locot. Soos a venit cu soldatii la Telciu spre a prinde pe ceice
s'au opus vntorii, n'au dormit acas ci la o nu-
mele Maria a lui Macavei Andrechi ; iar indatace au auzit de
sirea soldatilor, impreun cu alti 12 steni s'au ascuns in p-
dure la oi.
Dintre Telcienii prinsi 7 a fost apoi interogat unul
numele Lupu a Popii punndu-i-se aceleasi intrebri ca celui
dinti, el rspunse:
Cnd a sosit Kelp oamenii stenii au iesit din
locuinta judelui s'au adunat in satului, atunci pe Kelp
oprit dela vnat fratele su Ion a Popii Andrei Moldovan,
dar dintre ceilalti nimeni. Neaga preciz ca sau el sau altcineva
fi injurat pe Kelp. In fine mai aduce aminte de unii cari
au fost prezenti ca: Grigore Buriac, Ion Ignat, Nechiti,
Oanea Pupaza, de altii nu Este intrebat mai departe ca
oamenii ce au rspuns cnd Kelp a protestat s impiedece
dela vntoare. Spune ca luon a Popii zise: Cari Telcieni vreau,
pot rnearg la vntoare, fie asigurati c vor fi de
moarte.
acest al doilea martor confruntat Kelp cu primul
martor acesti doi spuser c el Lupul a Popii, impreun
Ion a Popii Andrei Moldovan pe Kelp, mrtu-
riseste ca fratele sau a Popii Andrei Moldovan in-
jurat, el, nicio vorb. Aceia pe Kelp cu
tot de titule urte de maia suflek, apoi
i-au zis nu e mai mult ca ei, deci pentru ce
cinsteasc. Motivul pentru care impiedecat dela vnat ar fi
c ei au fost astfel indrumali de cancelariti cari pe atunci
www.dacoromanica.ro
erau la cercetri in Nsaud. In sfrsit mai mrturiseste cd ratele
su Maftei a Popii i-a zis lui Blidar, cd nu-i bun s traiasc, ci
ar trebui fie omort.
In 9 Febr. la Bistrit urmtorii Telcieni : Ion Barta
jude, Ion Scuturici, Blidar, Ursu Andras, Miron
a Nacului, Vasile Lupu Ganea, Andrei a Grigore, George
Donize a Filip. pe care au venit in
seara i-au trimis acas cu Petrea a Popii Vasele, Ignat
Posuc, Ion Dunca, Ion Posuca, Moldovan pi Ion Danci, a
a doua zi, in 10 Febr. s'au prezentat in fata magistratului, unde
au fost adusi pi arestantii : Lupu a Popii, leremie Bumbu,
Natu Bugnar, Ion I3redan, Boglte, Andrei lugan, Ion
Tompa, Costan Cute, Todor Grigore Scuturici. Stenii
mai sus numiti veniser s roage pe magistrat ca constenii
arestati s fie demisi cu promitnd de acorn
inte nunumai cei prezenti, ci satul va asculta de ordinele
gisti atului. Acesta le Telcienilor toate contraventiile
de ei, dar cumpnind cei doi corifei n'au putut fi ;
www.dacoromanica.ro
colonelul Schrder, sosit cu o misiune Astfel
compania apitanului Oschitz va fi dislocat in Rebrisoara, Nsud
Salva.
In sedinta din 13 Febr. a magistratului la propunerea vicepri-
marului Georg Gunesch sa altele urmatoarele
a) La cererea colonelului Schrder ca orasul s-i furnizeze pre-
pelite pe Ex. Sale com. general Buccov, s se ordone
satelor districtului valah ca sa 300 bucati. b) Cu ocazia
dragonilor Rodna s fie detasat un oarecare numr
din aceia in Cepan, unde se de unde pleacd la Moldova
bejenarii. c) fie in Oniga Foslui din Mocod
fie despre adunarea pusd la cale acolo de cane Costan
a sotii, despre hotaririle importante luate cu acea ocazie.
In primarului orasului a secretarului loh.
este confruntat in 14 Febr. Oniga Foslui cu Martian inca ctiva
alti Mocodeni, Foslui le spune in fat ca Martian
vorbeste inaintea magistratului altfel in sat,
potriva orasuIui. In 15 Februarie se face investigatie in chestia
vorbelor rostite de Costan a Florii in prezenta lui Oniga Foslui
Maftei a Lupului din Mocod, adic ce se va deprta
militia din satele districtului valah, acesta va continua cu
renitenta.
Magistratul ceteste in 18 Febr. petitia pe care o inaintase
un popa valah, ginerele lui Macavei a Popii din Mocod,
Directorul cauzele fiscale, in care se cerea restituirea celor
hoi dela Macavei.
Din 18 Febr. avem un interesant document, o scri-
soare adresat magistratului de ctre Tolnai lnos directorul cau-
zelor fiscale, care observnd acum tinut binevoitoare
cu Rornnii districtuali, deodat coplesit de nedumeriri,
pasaj al acelei scrisori face, intre altele, prea curioas spo-
vedanie: Eu am avut parte de misiunea s chem pe magistrat la
interogatoriu privitor la conditia acestor Valahi. Dar acum
n'am putut ptrunde chestia, trebue s bag seama ca s nu
gresesc impotriva legilor fundamentale, a uniunii obiceiurilor
acestor patrii. Deci inc dela inceput mi-am intocmit procedeul
ca s evit acele gre5eli. Sofronie le-a predicat lor la
www.dacoromanica.ro
; cd Valakii au posedat Or4tia inc de sap-
terea lui Hristos, ba chiar Ardealul; Magkiarii Sa$ii sunt
venetici. Observ c ei (Valahii) au imbibat acea
si-au o mare indrAznealA. In ungureste sun pasaj
astfel :
Nekem ugyan komissiom, hogy a Tek. Nemes Magistratust de
conditionibus istorum Valachorum producaltassam, de ez bizony eddig is mi
vgre nem penetralhattam, vigyznam kell, hogy az fundamentalis
Trvnye s ab be vett Unioja s consvetudoja ne errllyak.
fogva illyennek evitatiojra nzve intimaltam compozitiot. Sopkronius Szsz
Vrosann a Rumunyoknak azt praedicalta, hogy ante Christum natum Szsz
Vrost az Olhok st Erdlyt is; a Magyarok s a Szszok adventi-
tuisok; ugy observalom ezt az obliqua Dotrinat imbibltk, edj szoval igen
nagy ausust concipialtak magoknak.
www.dacoromanica.ro
Ziegler e trimis la Osorheiu cu scrisorile privitoare la certele
cu Valahii.
Procatorul Simenfalvi in 7 Martie din Sibiu cd chestia
valah greu va lua sfrsit, deoarece avertizarea dat
gistratului, guberniul din nou vrea s cauza. Strmtorat,
magistratul lui Ziegler s protesteze impotriva investiga-
tillor valahe disconsiderarea ordinului gubernial, a
fi fat un regius (reprezentant) al orasului. lar translatorului
>
www.dacoromanica.ro
c a somat pe Ion Mogovan, s piece cu sania. Acesta pentruc
n'a ascultat, e pus in fiare trimis in ora spre a fi
depsit. Pentru repararea ferestraelor s'a dat porunc in 7 c. Sn-
georzenilor Maierenilor, azi Rodnenilor. La dela
varnite arat Peter Roth un ferestreu in captul din sus al satului,
care e in stare bun. L-au construit administratorul minelor
Maftei Crdan la inceputul renitentei. Gaspar Georg zice c el
nu le-a dat permisie. Li se ordon judelui juratilor, ca necon-
ditionat s fie duse lemnele necesare la poduri. Azi, multe
porunci se aduna abia o parte a satului. Li se ordon stenilor
c la chiemare au se prezente imediat asculte de porunci.
Li se improspteazd iarsi ordinele privitoare la contumat, lemne
la varnite, lemne la poduri, repararea drumurilor pi ferestrae. Pri-
marul Bocskay Mihly raporteaza administratorul minelor i-a
interzis, c tirea lui s trimit vr'o porunc vr'unui minier.
Peter Roth cere s i se porunceasc satului, ca lucreze pmn-
turile In aceeai zi spre seara venir din
in Rodna, ordonar c mne la 9 ore dim. s fie intruniti
spre a le publica poruncile aduse, ins pn seara au fost
adui numai ctiva. Ion Filipoi, somat de judele satului s piece
la vin, n'a ascultat. Interogat pentru neascultare a fost
pus in fiare subt dar s'a desfcut a fugit. Deoarece ins
el e implicat in chestia unei datorii pentru fn luat dela Sin-
georzeni, impreun cu Mogovan, - au crezut el altii c
a fost arestat din causa fnului. Mogovan ca berreiter des Berg-
schaf se luda chiar cu atrocitti comise fat de Sngeorzeni.
Acestui Mogovan, pentru neascultarea dezertarea lui Filipoi,
i se doi boi se trimit in 10 c. la ora Din causa aceasta
certuri pi suprri cu administratorul care e neinduplecat
(sprde) pi cere ca minerii s fie interogati numai in prezenta sa.
In fine se domole0e. Mai trziu, 30 Martie, la rugarea lui Georg
Andreas Todt neasculttorului loan Filipoi i se sentinta:
ori 25 lovituri de baston, ori amend de 6 restituirea
mncat de sechestrati.
Primarul Klein in 10 Martie c Cute a cerut
si fie mutat din arestul comun cmara de lemne (Holzkammern),
dar a fost sftuit de cancelaristul Todt Pl s renunte la cerere,
www.dacoromanica.ro
E curios acel Todt, primind permisia vorbeascA cu
Cute, i-a dat acestui un astfel de sfat suspect, desi - zice pri-
marul - n'ar fi consult s fie lsati in arest acei trei corifei.
Tot atunci mai primarul Klein prin
i s'au semnalat numele celor 14 celatoresc din cari in
tain le predau judetilor contributiile adunate. Hotrire: se
predea chestia perceptorului Hennrich, care s caute figu-
in tabelele de dare numele acelor tAinuitori.
In 10 Martie pleach in districtul valah colonelul Baron
Schrder, a sosire rnisterioas in Bistrita griji
magistratului. Numitul colonel, incredintat din partea autoritAtilor
superioare militare cu studiarea initiarea lucrrilor necesare pentru
Wiintarea granitei cu acest prilej magistra-
tului are la sine un memoriu al Valahilor districtuali, primit
dela comandantul general interimar. Magistratul pe colonel
s-i permit s a o copie a acelui memoriu, apoi hotreste s'o
trimit arhivarului Hennrich la Sibiu, care Va avea s'o comunice
lui Seeberg altor protectori.
Pe o fila gsim urmtoarea not Salva a contribuit pro
1761 suma de 944 Rh. 33 cr., Nsudul 942 33 cr., Rebri-
soara 1048 18 Rebra Mare 469 51 cr., Vrarea 271
17 cr. Feldru 632 05 cr. Total : 4307 57 cr.
Feldrihanii se pentru militia detasat in Maieru,
Rodna s'au repartizat 45 care Le este impo-
sibil so furnizeze acum foarte putin urmare
foarte scump. Magistratul dupce militia pe o
tate de are s : 85 mierte 85 m. ovs
421/2 care centenare), acestea s se repartizeze in ur-
mtorul : Feldru 13 +13 61/2, Vrarea 2, Rebra
Mare 9+9+41/2, Rebrioara 21+21+101/2, 19+19
91/2, Salva 91/2.
Translatorul Keres scrie c va veni ora, iar in
Osorheiu va aranja lucrurile ca s nu sufer
In 14 Martie din Beclean c nu poate trece
Somesul, deoarece apa curge peste ghiat nu se poate expune
primejdiei de moarte.
www.dacoromanica.ro
Ouberniul trimite data de 12 Martie 1762 o scrisoare
magistratului, un ordin al comandantului general, la
care ordin este anexat plnsoarea Valahilor districtuali inaintat
general ului.1)
Locuitorii intregului district nsudean descoper masinatiile
puse la cale de magistrat pentru oprimarea numindu-I chiar
la inceput Intolerabilis Magistratus Bistriciensis. Arat
guirile stenilor numai cu mare greutate au putut ajunge la ure-
chile Mai. Sale, care in sfrit a ordonat s fie revzute chestiile
districtului, la tabla regeasa. Se iveau semnele oarearei ameliorki
a situatii, cnd Saii impacienti din nou incepur cu icanele
hrtuelile de tot felul. Astfel prind aresteazA pe toti ceice
lucreaz in interesul districtului. Cute,
Marcu sunt prizonieri din anul trecut,
dei n'au alt vin dect c au expus gravaminele districtului Mai.
Sale inaltului guberniu. Tot aa au prins dup acestia pe
Floroae din care ins a fost salvat de constenii
apoi expunerea mai detailat a incidentului dela Telciu,
prilejul vntorii aranjate de Kelp, accentundu-se atrocittile
comise acolo de argatii oraului de soldatii trimisi s prind
duc la ora pe ceice s'au opus a lua parte la vntoare.
In fine suplicantii spun de frica prigoanelor
multi dintre locuitori stau ascuni departe de ; deci s
www.dacoromanica.ro
441
www.dacoromanica.ro
442
www.dacoromanica.ro
443
www.dacoromanica.ro
444
www.dacoromanica.ro
IMaiorul lulian Martian I
www.dacoromanica.ro
Cuvnt funebru rostit de di Dr. Dianui)
Am venit dela Cluj spre a impreuna cu sentimen-
tele in acest ceas de duioas solemnitate cinstirea
memoriei fruntasului intelectual lulian Martian. Am venit in nu-
mele unui grup de prietini, btrni pi tineri, ai scumpului rposat
pi in temeiul unei prietenii de o intreag, care trece pi din-
colo de mormnt. orict socotiti pe lulian Martian
drept o personalitate proprie Nsudului pi grniterilor, pe
care el a cultivat-o in tot ce a avut mai scump in trecut pi
prezent, el totusi n'a fost mimai o figur regional. Nu. Prin
activitatea sa, el s'a integrat in integralitatea romnismului larg al
Romniei Mari, a fost cunoscut pi apreciat in cele mai largi
cercuri ale culturii rornnesti, doar a fost ales chiar membru de
onoare al Academiei Romne. $i dac Nsudul nu ar avea o ase-
zare de periferic pi o de comunicatie apa de dificil,
sunt sigur, cd in acest ceas solemn, ar fi aci de sicriul
su reprezentanti ai multor societti culturale, in tot cazul un
delegat al Academiei dela
Ne seam in caz, lulian Martian a fost o per-
sonalitate mult mai pregriantd, dect ne-am obicinuit a o socoti
noi prietenii pi concettenii deprinsi a-1 vedea zilnic alturea de
noi. dac api o expresie resumativd pi de sintez a fiintei
lui, nu api gsi alta, dect cd el a fost insumarea perfect
armonie: condeiu i spada, infrtirea pacinia a armelor pi muzelor.
De profesiune soldat, din in militark
iesit ofiter pi avansat pn la rangul de el a fost in acelap
limp, un de studiu neobosit, un cercettor neodihnit, care
alturea de slujba sa fcea o necontenit slujb cultu- .
www.dacoromanica.ro
447
www.dacoromanica.ro
448
www.dacoromanica.ro
deaproape. La aceste- sentimente prietenesti nu ca
s impletesc la rugciunile distinsei familii, ce-I jeleste,
nile noastre prin care cerem dela bunul Dumnezeu, ca pentru tot
ce a suferit, pentru tot ce a muncit, a adunat, a scris, a tiprit, in
slujba binelui obstesc, s-i rsplteasc din prisosinta harurilor sale
ceresti, cum numai Dumnezeul milelor indurrilor htie di poate.
Odihneasc in pace in veci pomenirea lui !
www.dacoromanica.ro
Despre maiorul Martian se un intim prietin a
zicnd cd este: neobosit cercettor colectionar, mind de
aur, din care multi muncitori priceputi vor avea ce exploata mult
www.dacoromanica.ro
Noi, amicii colaboratorii lui, in aceast clip
a desprtrii de veci tributul nostru de stim de recunotint
pentru prea frumoasele lui infptuiri, pentru vrednicia vietii lui,
exprimnd cele mai sincere sentimente de nobilei sale
solii iubitului frate, zicem :
Numele va fi intotdeauna cu regret amintit in sufletul
nostru, numele va fi pstrat vecinic de institutia ce ai !
www.dacoromanica.ro
Cu un cuvnt, a fost un permanent zelos factor cultural
in tinutul cu trecut att de insemnat bogat, prin caracterul
strAvechiu particular al vietii sale nationale, - tinutul Somesului
Mare. De aceea Academia RomnA, la propunerea celui ce are
diireroasa sarcin a rosti acest necrolog, a linut s cinsteasc
activitatea stiintific cu desinteresat, dar neasemnat de
votat a acestui orn, pentru studiul cunoasterea trecutului
porului romnesc din tara sa de origink alegndu-1 membru de
onoare.
www.dacoromanica.ro
Noi numiri populare romne0
de plante
Iuliu Morariu
cunotintelor floristice a unui popor poate fi misura
finetei (acuittii) spiritului de observatie pi ne poate da pre-
tioase indicatiuni generale asupra spiritualittii inteligentei sale.
Altoit pe un anurnit fond psiho-intelectual, spiritul de observatie
evoluiaza individual colectiv pe grupuri social-etnice, se trans-
mite urmailor prin filiera legilor ereditare ca pi alte progrese sau
perfectiuni inerente caracterelor umane. Cu devine mai
trunzator att nevoia unui mai bogat, cu observatia
popular va distinge pi cunoate mai multe specii, cu att voca-
bularul botanic va fi mai amplu pi numirile de plante mai multe.
Poporul nostru eminamente agricol. pastoral
in naturii, in contact permanent ea, posedi o
mare capacitate de a distinge nuantele mai delicate ale plantelor pi
florilor. Viata pastorala pi agricoli puternic desvoltata a determinat
o mare desvoltare a cunoOntelor botanice floristice, nevoile vietii
zilnice obligndu-1 pi diversele plante 'bone.
pi ce se in culturi, in ogor, fnete, in
etc., s sesizeze caracterele speciilor uneori apropiate pi chiar
putin distincte pentru spirite empirice neobipuite cu analiza mi-
nutioas
a poporului nostru la derivi nu
numai din nevoi pastoral-agricole ci dinteun spirit mai larg de
13
www.dacoromanica.ro
tainice mioritice, de suflet snge cari cu
codrul, valea, pdurea, muntele, cu cmpia, cu dealul
lunca, s le fiinta, viata, prefacerile a tot,
ce costituie peisagiu in cadrul naturii lui.
de pe vremea strmoilor geto-daci pricepatori iscusiti in
tainele fertilittii gliei a magice a florilor de a goni
inltura bale, botanice autohtonilor Daciei au im-
presionat pe invtati, dela Discoride care pomeneste de
geto-daci delinAtorii tainelor lui Aesculap pOnO in zilele
noastre (dup 2000 de ani) la savantul botanist Pax dela Viena,
care cunoscndu-ne mai deaproape cu ocazia excursiunilor fcute
pentru studii cercetari in tara noastra, desi german, nu se sfieste
s afirme c poporul romn cunoaste mai bine lumea plantelor
dect poporul german, pricepndu-se s foloseasca proprietatile
vindecatoare sau cromatice a multor plante. Aceasta o pune in
seama unui ascutit spirit de observatie a poporului.1)
C. al vocabular botanic ed.
11. Casa Scoalelor 1929) a rernarcat, poporul romn cunoaste
vre-o 2000 de speed le corespund peste 4600 de numiri
populare.
textual ce scrie Dr. F. Pax in lucrarca Pflanzengeographie von
Halle 1920 pag. 127 (207) .Vielleicht die weitaus grsste Zahl der
heimischen Pflanzen fand Verwendung und es ist nicht zu viel behauptet
wenn man sagt dass die Pflanzenwelt fast alle Bedrfnisse der heimischen
Bevlkerung befriedigte. Der erwhnte Aufsatz ist von kulturgeschichtlichem
Interesse, weil jezt die Verhltnisse sich gendert haben, obwohl
noch gegenwrtig der Pflanzenwelt im Volke eine viel grssere Bedeutung
zukommt als etwa in Deutschland und sterreich-Ungarn. Noch heute braucht
z. B. die Rumnin des Landes Salvia glutinosa zum fangen der Flhe, Ori-
vulgare zum frben der und vieles andere. Damit in Zusamen-
hange steht die Tatsache, dass das Volk die Pflanzenwelt im Allgemeinen
besser kennt als in Deutschland und zahlreiche volkstmliche Namen exis-
tieren die Bartolomeu Borza, Pantu u. a. sorgfltig gesammelt haben .
2) lucrrii lui Pantu o putem aprecia in complecta ei va-
loare numai deco ne la serviciul adus traductorilor prin indicele
alfabetic cu numirile franceze germane, cu numirile corespunztoare in ro-
mneste, implinind prin aceasta cu prisosint miele insuficiente ale culturii
noastre stiintifice biologice. Totusi traductorii romni majoritatea n'au
disciplina muncii migloase exacte pentru a da o limb corect.
sesc intr'un manual de liceu pentru planta napi (ciocarApe), lianthus
www.dacoromanica.ro
455
www.dacoromanica.ro
456
www.dacoromanica.ro
457
2) V. Arhiva Nr.
www.dacoromanica.ro
458
www.dacoromanica.ro
bild, creste pe rzoare, pe lng garduri pi mai ales prin
spineturi de cotobrel (Prunus spinosa).
usturzoi, alb Z. Lactarius piperatus Fr. Creste
prin pduri pi dumbrave, se
diferite soiuri veninoase de bureti pi ciuperci.
se numesc fructele de rug Rosa canina L.
le Z fructele de pducel (Crategus monogina) Jaeg.
de ciocoladd, praful de Theobroma cacao L, ce se vinde
in comert.
Caisin (Sic jud. Somes) Prunus armeniaca L, cultivat pentru
fructele sale.
lap& de Z (Tib les) Hypochaeri uniflora, planta
creste prin psunile alpine.
lci Z. ltha L. Creste pe lng praie. Prim-
vara se oilor pi amestecat cu sare pi psat) in
credinta vor da mult lapte.
Crligtea Z. Lythrum salicaria L. Creste prin locuri umede
pi mlstinoase, fnate, blti, tufisuri.
Cdrliga(ele Z. Phascolus vulgaris L, o varietate cu pstaia
arcuit.
(floarea de crete cu rusinea fetelor) Z. Dancus carota L
pe cmpuri, rzoare, prin fnate. Btrnii spun, c pe vremea
pata rosii centrale ce reprezint rusinea fetelor era
mare ct moneda de un Leu.
se numesc ramurile cu frunze ale coniferelor brad,
mold pi
Ciocarape, ciocardbe, Z cociorbe (Nepos) guruline (Soimus),
Sorin Bucuresti. Helianthus tuberosus <, L cultivat origi-
nar din America. Tuberculii ei se primvara chiar cruzi.
Z. Orclds elegansHeuff. Prin fnate umede.
Ciucoare Z. inthybus L. Creste prin fnate, pe
lng drumuri, prin prunduri, tietori. Florile se smulg de pe re-
ceptor pi se pun pe rnile cauzate prin tiere.
Ciucurani Z. Polygonum orientale L. ornamental
nar din India orientald.
Ciucuru popii (Mnstur-Clup protense L.
C'oarne de mare Z. C'eratonia siligua L sub acest nume se
www.dacoromanica.ro
460
www.dacoromanica.ro
461
www.dacoromanica.ro
462
www.dacoromanica.ro
463
www.dacoromanica.ro
464
www.dacoromanica.ro
de Z (Tibles). Aster alpinus L. Creste lo-
curi stncoase ierboase in Tible.
buja albd Z. Paeonia aestiva L. Cultivatd ca
namentald.
Raja baja Z. Paeonia officinalis L. Cultivat ca orn.
Ruji de barabou, Georgine (Valea Zgrii). variabilis
Desf. Plarit ornamentald, cultivat mult prin
fatale Z. Lactuca saliva L. Plant alimentard cultivat
grdinile de zarzavat.
(Vide Cucurbila maxima Plant ali-
cultivt.
Smburi de Z. Astfel se numesc semintele de Amyg-
communis L sin. Prunus amygdalus Stockes. Aceste seminte
se dau bolnavilor sub form de lapte de manduleg.
lupului (Sieut jud. L.
Creste prin fnate umede, in lunci poeni.
Z. Gabingsoga buruian
originard din America s'a la noi prin vile umede
nisipoase foarte mult. Valea Somesului am gsit-o in
Valea Vinului sub munte. In Valea pna in Poenile Zgrii
(1937) deabia de vre-o 3 ani. Prin porumbistele de
prin grdinile de zarzavat tinde se inlocuiasc alte plante
(cum sunt Costreia Panic= gallie L Mohorul Setaria-
Bcauv.
(jud. Nsud). sessili flora. arbores-
cent ce dumbrave.
pduri
lafe (Muntii Rodneil). Leontopodium alpinum Coss. Planta
crete in munti, in locuri stncoase cu substrat de calcar.
I) Planta este amenintatd disparitie mai ales pe Corongi locurile
vecine cercetate mai mult de turisti, nu att din cauza mai
ales din cauza culesului. In vara anului 1937 pe de abia am vzut
(2-3) fire, pe Saca ceva mai multe. Disparilia fi cu mai
pentru cari le dau .domnii turisti , ciobanii se
pe primejdioase Stelute, c domnii le apreciazd at ;
www.dacoromanica.ro
Steregoaie Z. Veratrum album L. Cre$te prin fnate
$uni in regiunea alpind. Se vindec cu ea.
teag ($tege) Z. Rumex alpinus L. Creste regiunile
tane pi subalpine in locurile gunoioase din jurul stnilor. Rumes
conglomeratus Murr. Creste prin fnate umede si ml$tinoase.
$avar Z. Cara sivatica Huds. Cre$te prin pduri.
Tdrsoci Z. (Parva). Deschampsia caespitosa L. (Beaov).
in regiunea inferioard a pd$unilor alpine.
caprii (Chintdu), vacii
officinalis Prin livezi, pe dealuri mai ales in apropierea
durilor.
Tremurici vezi Lacrimile nziresei.
Tinzurd Z. Gendana lutea L. Se culege din muntele Galati.
Rddcinile se pun in ap sau vinars ce se bea in contra
durerii in plontru.
Unguri Z. Echiwn vulgare L. Cre$te in locuri necultivate pe
dealuri. In cantitate mare mai ales pe miri$tele rmase in anul al
doilea necultivate.
de Z larba Salvei). Dian-
compactus (W) Kit. Cre$te pe cmpuri, prin fnate in regiunea
montan
lai alb, Vilai cola, Vilai gol Z, cruel,
(Salva). la incana L. culti-
vat mult prin grdini.
(Parva). GalCopsis versicolor Curt. Cre$te in locuri
broase, umede prin pduri pe La fel se mai nume$te
Galcopsis pubescens Bess.
www.dacoromanica.ro
Biblioagrafie
1. Borza Al. Flora grdinilor romne
Bot. 5. 1925.
2. Notite etnobotanice. Numiri populare de plante.
Bot. 11. 1931.
3.Bujorean G. leacuri plante de leac. Pop.
Asoc. 1936.
4. Plante de leac din regiunea Mocanilor de pe
Aries. Notite etnobotanice. Grd. Bot. Cluj. 13. 1933.
5. V. Plante cunoscute intrebuintate de Romnii
din Ardeal. Grd. Bot. Cluj. 15. 1935.
. Morariu I. Despre ornamentica floral in Valea ZAgrii.
Arhiva Nr. 20. 1935.
. Z. C. Plantele cunoscute de poporul romn. (Voca-
bular botanic) Bucuresti. Casa $coalelor. Ed. 1929.
8. Pax Pfanzengeographie von Rumnien. Nova Acta.
Abh. der Leop. Deutschen Academie der Naturforscher
Bd. 110 2. 1920.
9. Prodan L Flora pentru determinarea descrierea plantelor
ce cresc in Romnia. Cluj. 1923.
10. Flora ilustrat a Romniei. Cluj 1928.
www.dacoromanica.ro
par Dioscoride jusqu'au professeur F. Pax de Vienne. La plupart
des noms populaires de plantes et de connaissances ethnobota-
niques ont t recueillie dans diverses dont nous sigma-
Ions celle de Zacharia Panju qui a runi dans son dictionaire
botanique (Vocabular botanic) plus de 4600 noms populaires
roumains de plantes, se rfrant aproximativement, 2000
connues.
Il est remarquer que la plupart des noms de plantes sont
des noms anciens. Parmi ceux-ci il y en a qui sont d'une faon
presque certaine d'origine geto-dace. D'antres sont d'origine rou-
maine, forms dans l'esprit de notre langue. Un petit nombre
seulement est d'origine rcent, emprunts au aux peuples voisins.
s'agit surtout de plantes nouvellement introduites dans le pays;
comme par exemple, les noms des plantes ornamentales. Nous
avons dress une liste contenant aproximativement 140 noms de
plantes qui ne se trouvaient pas, jusqu'ici, mentions dans la
literature ethnobotanique roumaine. Chelques de ces plantes sont
utilises dans des buts medicaux. en a t fait mention quand
leur utilisation tait peu connue.
www.dacoromanica.ro
Comunicdri
Locot. Teodor : storia Comunei Borgo-Bistrita,
de Popa Vasile Pavel
Acest istoric al comunei Borgo-Bisrita a fost dup
anul 1876, ultimul an care este amintit de preot. Conti-
nutul acestei istorioare, redat stil arhaic, provincial cro-
nicresc, ne red in mod succint vremurile trecute ale acestei
mune, auzite de autor, dup cum aminteste din
www.dacoromanica.ro
furor apitanilor locotenentilor amintiti in manuscris pe cari nu
putea dect dela sediul cornpaniei sau plutonului mai
sus amintite.
Ortografia manuscrisului este cea ciparian. Continutul ur-
meaz aci transcris cu modificrile necesare ortografice.
Manuscrisul este unal din putinele documente pe care le
are Valea Bargului despre trecutul sdu. Este pstrat de nepotul
popei Vasile, domnul director de scena dela Opera din
Bucuresti, Constantin Pavel.
Dela btrnul patriarh, popa Vasile, numia poporul,
a rmas o autobiografie, care fi publicata alt numar
al acestei reviste.
Vrednic de retinut este preotul Vasile a fost un foarte
bun un realizator de lucruri mari utile in comuna sa
a luat parte la toate nationale din anii 1848 1849,
luptnd de armata lui Urban, pentru izgonirea generalului
Bargului.
www.dacoromanica.ro
471
www.dacoromanica.ro
drum pe valea lui $tefu. In anul sub comanda
Bezmann, la Colibila tot pe Dogs In
ziva de Sf. Maria am fost eu preotul Vasile Pavel
mnddluit de domnul protopop Bogatu am fAcut o sfestanie
rugciune in gura pdrului Petri. Acolo au fost strnsi feciorii
din amndou compniile care era sub arme. De fat au fost
iorul doi cdpitani, doi obri-lecmani doi lecmanit). 0
panie deoparte una de parte. Tisturile2) in milloc. A fost
gAtit o unde am fAcut rugAciunea, toti de fat.
Dup rugciune unde a stat masa, am pus o cruce pentru adu-
aminte, de atunci locul acela s'a numit Poiana Crucii <
www.dacoromanica.ro
473
Decilin separat.
Forposturile= avanposturi.
www.dacoromanica.ro
474
www.dacoromanica.ro
475
9 Desfcut desfiinat.
www.dacoromanica.ro
476
www.dacoromanica.ro
477
mult carte, din care aproape toti trebuiau si-pi faca mai intAi
serviciul militar ani de zile, trimisi in lungi, care nu se
mai isprAviau, intorcndu-se adesea cu obiceiuri moravuri cari
nu cadrau cu morala cre$tin.
astfel gsim fel de fel de tipuri de preoti, ignoranti, lacomi,
ptimasi, dar o stare de plns a poporului de pe acele vrernuri
ceeace o dovedste predica, care urmeazA, mai la vale care indic
multe din metehnele timpului atM, ce priveste poporul cel alt
de oropsit de neglijat, ct preotimea illo tempore. Date le
sunt luate din unele scrisori documente pstrate de persoane
particulare, ca vorbe pi expresii de pe atunci. lat predica :
lubitii mei zisi crestini vai, din nenorocire, popo-
renii mei!
ne uitam acuma putin la chipul de pe pretele cela, poate
ci v veti cutremura in sinea pi v ingrozi de
voastre, de patimile diavolepti, care v'au cuprins, ofta
pi suspina va pocai de groaznicele nelegiuri in care v'ati
scufundat.
Caci adevar 7iC voua, c va veni timpul cnd Domnul la
judecata cea urma se va arMa in spre a judeca pe
cei vii pe cei morti, il vedeti aici, in chipul de pe
paretele cela, in toat slava lui in marea lui putere pi
in toaM maretia sa, cum in sfnta evangelie scris este.
Eu v'am citit acuma sfnta evangelie de astazi, dar pun
masag, c n'ati ; cAci unii dintre voi clipociti ori durmili
www.dacoromanica.ro
478
www.dacoromanica.ro
479
www.dacoromanica.ro
480
www.dacoromanica.ro
In unele comune, sistemul de economie extensiv, ade-
seori chiar femei pi fete sunt silite o parte a anului pe
la case in cmp (colibi, maieristi, hodi). rand o femeie
mai in a spus : M duc acum acas (in sat) s m lau
(pieptn) Wain din fuga . Adec tare de
demult. Expresiunea ne spune despre o nenorocire cnd tinutul
nostru era bntuit de invaziunea Tatarilor. poporatia se
refugia la munte pi codru, fr a avea timp de lua
cu sine ceva unelte necesare. Deci din fuga Ttarului
tare de mult, de abia tin minte.
IL
Am auzit expresiunea : 0! Hulia! Am
mii de combinatii, dar pn nu am fcut exercitii militare pe
renal oraplui (1915 in pentru a dou oai
la rzboiu) nu mi-am putut explica aceasta expresiune. Dup
semnarile facute de intelectualii tinutului nostru, o parte din
munele din Valea Rodnei pe un tiinp oarecare au fost alipite la
comitatul (judetul) Solnocul interior (azi o parte a judetului Somes).
De sigur delicventii erau i in Dej, la ceva
chisoare de pe hotarul orasului urmare
presiune analogia cu Mncate-ar ! Causa ammtitei ali-
temporare se pare a sta in fluctuatia situatiei oraselor Rodna,
Dej mai Bistrita), cari cu comunele apartin-
toare formnd pe vremuri apanajul reginei, al regelui
ori al Voivodului din Ardeal, mai rar al unor familii nobile.
www.dacoromanica.ro
1V.
V.
VI.
www.dacoromanica.ro
Anton Cobuc: scrisoare din 1843 a Larion
Savu din Lesu fiul su Alexandru la
Larion Savu, din neamul vechi vrednic al din Lesu,
a avut tin cu numele de Alexandru, care a invtat la Institutul Militar din
Nsud. Dup ce a servit limp ca feldwebel (sergent) in Regimentul
2 grniceresc, a fost detasat la Agentia din Iasi, mide pe
a fost inaintat la grad. de locotenent. Un fiu al lui Alexandru Savu,
cu numele Anton, a fost inginei al Din lui am avut bucuria
s cunosc pe dl Mircea Savu, profesor la Facultatea de din Iasi. D-sa
a avut bundvointa s-mi predea o scrisoare a btrnului ft din Lesu, scris
cirilice, se pare de mna preotului Anton Malai, nasul de cAstorie al lui
Alexandru Savu.
Scrisoarea este nu un interesant document de psihologie
neasc, ci o dovad de vrednicie pentru locotenentul Alexandru Savu, care
a tinut continue familia sti de nastere. El a donat
ricii din Lesu 1842 un chivot o carte de predici.
www.dacoromanica.ro
nu cunoastem nemic hasn fr numai din pung trim,
smnturile au esit frumoas din pmnt pi ni-am fos(t) bucurat
foarte tare CS (sunt) bucate bune pi multe, pintru ploa, dar
bucuria noastr so in jele cnd s hrana, toat
vara a tot a pluat pi a fost frig pi o mici pi n'au crescut
pintru rceala la svarsitul lui avgust, apoi o prins mlaele
a lega pi este de bute a inspica. apoi o czut brum in
September pi prjolit, apoi o ornt pi ele pi li-o culcat
toate la prnnt pi (au) sttut in Obr. 15 apoi li-am
cerat o fos(t), gruntu nu-i in punoi,
pi ovsu n'are fr numai i de 4 zile no
fost nernic fr numai cocianu gol fr nici un ; numai
din grdin am luat in lapte putintel, fr numai s fim sntosi
tot a griji D(u)mnezu de noi.
Frate-tu Ion, surorile Docie pi Maria, cumnatii Ion pi Tnase
pi cumnatta Nastasie totii s de santate v poftesc
tot binele dela Durnnezu, pi losif nepotu srut badii pi a
pi verisoare in gurut pe Fridrica pi pe Elena pi amu
dat la fra tat Ion ii tot beteag pi s'a bolnvit in
grumazi, pi acuma cat sp-I pe fumuri doar el sa face
sinatos, c I-am la rgment-flceri ce au fost la noi, pi o
zis s-I duc pe 14 zile in Nsud, da pe mna
flcerului ca tot na ave nici un numai s dea bani
in zdar.
Domnul Printe pi D(oamna) Preutias Nasii Durnn(voastre)
s inchina Dumilovoastre, pi v pofteste dela Dmn(e)zu
tot norocul pi fericirea pi sintatia pi
pe toti impr(e)una pi pe pi doreste ca v fericiti
sintosi ct la Tara noastr, pi s roag Domnul
Printe s faci bine de-t va da mna gsesti o cruce frumoas
s va inturna banii din lada bisericii, ori ct de
numai sa fie frumoasa ca pela noi nu se afl lucruri
frumoas ca la Tara Moldovii.
Pentru toate care mi-ai trirnis pi nu ne lasi la uitare it mul-
tmesc de bani, 3 nfrmi: una mare ciucuri, un testemel
pi una de niagr la grumazi, s v blagoslo-
veasc pi s v dea spor Mira toate pentru cele ce cheltuiti pentru
www.dacoromanica.ro
noi, c t-am fost trimis carte pe la Sntdmrie pentru toate mai
intru numite, nu sau ba. acum ati trimis carte
pe (cineva), n'am nimica a venit la Dumiavoastr,
si nu gindepti doari ci eu m'am supirat pe Ds: (Dumiavoastr)
pi ti-am lsat la uitare la Dumiavs. in tot ciasul cum
in strindtate nu aveti ceva ore care, ori s nu fiti
betegi ori s n'aveti alti intmplare pe cum is multe ncazuri in
lume. te rog fiule si nu te cheltueti pentru noi pi s
in lips pentru noi, ci pi de noi a griji cum s'a indura,
numai aceasta te rog fiule ca s m s ptiu triti
pi in ce stare v aflati cu toti pi ce rind te rog fiule si
purtati bine pi s v rugati lui ziva pi noaptea pi
in tot ciasul s v fie la la Maica Precurat,
ci cel ce uit pe pi Sfintia Sa, ci el este ajuttori
pi sprijinitor tuturorcelor ce fiule s nu lcome0 la ceva
ca s nu intro pi de vei pute ajuta pe cineva, ca
zic s-ti ajute pi s te tile multi ani, aceea mai mult
plitepte de pi arvintul, greu
omul pi in pi te foarte bine ca s ai laud
dela cei mai mari pi dela bine cuvantare pi mai pe
urm iar$i v srut pe toti pi pe dragile moului cucoane in
gurut s se poarte bine, s la coal pi s asculte bine,
ci eu nu voi ave acela noroc ca s v ci's foarte slab pi eu
pi maica Dv. pi Ion, plie ce va fi cu el, ci cu dnsul
am o de mangere, pi al Dumilorvoastre cu dor mult
pi adevirat printe, oi oi muri pi s
to$i cu toti al Dv. Larion Savu Fit.
18
www.dacoromanica.ro
Comemordri grnitereti Nsud
In anul acesta s'au tinut cteva comemorri a unor
vrednici ai nostri, cari prin talentele faptele au
contribuit la ridicarea neamului nostru din Nasudului.
1. Despre neamul nostru grniteresc marele invtat Nicolae
zice, co e o ras de oameni tare, cu liniile alese cu
teptciune in Din neamul din urmasii din Hordou,
de-asupra a pentru tot poporul romnesc aceea
natura sntoas puternic de mare poet, de mester al graiului
nostru al tuturor felurilor de cntece, care e George
a trunchiului
Acesti grniteri, populatie romneasa omogen, curat, sever
crescut disciplinat au devenit un neam de oameni
iubind mai presus de spiritul de personal
libertate nalional, nelsndu-se intimidati, nici nedrepttiti, oameni
constienti de drepturile strvechi fcndu-se
oameni de ordine hotrti, sfintenie limba, legea
obiceiurile portul. erau vechii !
www.dacoromanica.ro
numele), sub conducerea dlui profesor Emil Comemo-
rarea s'a fcut in aula liceului, sub auspiciile Astrei,
mntul Nsud a fost ilustrat cu 30 proectiuni luminoase.
2. In ziva de Dumineca, 3 Octomvrie a. Desprtmntu1
Nsud al Astrei a comemorat pe trei din grniteri creatori
anume pe:
a) Vicariul loan Marian, la o de ani in acest
an, de cnd vestitul Vicar a primele cursuri pedagogice
pentru formarea de invttori necesari tinutului grniteresc
dean, cursuri cari mai trziu au fost baza preparandiei, a
$coalei de din Nsud (1858), de reputatul
nostru pedagog Vasile Petri.
b) Vasile Navu, lupttor pentru
terea drepturilor rec$tigarea grnitere$ti, la 70 de ani
dela moartea lui (2 Octomvrie 1867).
r) Profesorul meritosul publicist lacob Mareanu, redactor
al Gazetei Transilvane al Foii pentru minte, inim
ratur aproape o jumtate de secol, la 50 ani dela moartea lui
Septemvrie 1887).
Comemorarea s'a fcut printr'o procesiune printr'un pa-
rastas, - pentru pomenirea acestor decedati grniteri - in
mitirul Comoara din Nsud, la mormintele primilor doi, unde
Rev. Domn Vicar a tinut o cuvntare funebr oca-
zional.
Apoi comernorarea s'a continuat in localul liceului unde a
vorbit dl Julia Moisil despre viala faptele vicariului I.
ale lui lacob Mure$ian. Dl directorul pri-
mare V. Na$cu, a vorbit daspre viata faptele dasaului V.
Na$cu. Dl Groze, pre$edintele Asociatiei invttorilor din
judetul Nsudului a adus, cuvntare omagiul
dscAlimii marilor figuri. In fine dl Vasile Bichigian, directorul
ceului Cobuc din Nsud, a fcut o istoric asupra
tinutului nostru, insistnd asupra fondurilor grnitere$ti a
Idor nsudene formate sustinute din acele fonduri.
Desprtmntului al Astrei a
printr'o adres trimis tuturor preotilor directorilor
primare din cele 44 comune grnitereti, s comemoreze dnO
www.dacoromanica.ro
pe acevti mari pi vrednici grniteri, ne-au asigurat o existent
national, material apa de frumoas cum o avem
pi
tzi in granita noastr, artnd poporului faptele frumoase pi
exprimnd prin cuvinte recunovtinta noastr.
Despre comemorri in satele grniterevti primit nurnai
din vase pi anume dela harnicii vrednicii preoti: Proto-
popul Pamfiliu Orapini din ; Protopopul Simion Pop din
Rodna; Protopopul Pop din ; preotii Or. Pop pi
Valeriu C. din preotul Octavian din
Penile Zdgrii i invttorul-director Valentin din Mititei.
www.dacoromanica.ro
Muzeul grniteresc nsudean
Donatiuni fcute Muzeului nsudean
1. DI Dr. Carl din Bistrij, o brosur: Das Armen-
in Bistritz.
2. DI loan S. lea, din Runcul Salvei, dou brosuri rela-
tive la Toponimie.
3. Dl Dr. Emil advocat din Bistrit, acte foto-
grafii (6+20) relative la familia Dr. Victor Mihailas.
4. Doamna luliana Ti,sca. Diverse acte.
5. Dr. Tit Pop, medic in Rodna, un mare mojar de lemn
revistele: Viata Anii 1921-1929 complecji
hivele Olteniei Anii 1-X complecli.
. DI profesor Satu mare, o brosur rela-
tiv la Probleme najionale la de vest.
7. DI Morariu, confer. univers. Cluj: 2 brosuri rela-
tive la Focul viu.
8. Emil Precup, director liceal Revista Scnteia
Anii 1936 1937 Anuarul liceului din Anii 1927/28
pn la 1935/36 (9 volume).
*
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
IULIU MOISIL
FIGURI
Nsud 1938
www.dacoromanica.ro
www.dacoromanica.ro
Leontin Luchi
1809-1879
discordia nu
domneasca voi, ci armonie
tasc in toate lucrrile voastre Dzeu
ne va ajuta.. L. Luchi
www.dacoromanica.ro
494
www.dacoromanica.ro
Cuvntarea dlui pretore Leontin Luchi adresat adu-
narea consultatoare din 11 Februarie st. n. 1860
representantii a 18 comune, din cercul Abrudului In pri-
vinta sistemisrei unui fond gimnasial
Muntenilor! dup intrarea mea in serviciul de pretore
in cercul Abrudului, mai multi barbati inteligenti pi de
aceia, cari posed increderea poporului, m rugar, ca dorinta (in
anul 1856 intreprinsd, insa prin nein(elegere pentru
crearea unui de collard in miediul muntilor din
se proiecteze, deoarece necesitatea unui institut de
educatiune in acest jur montan e de ob$te cunoscutd, prin
mare este, ca propusetiune la autoritatea preturei
pi in popor ipi va afla conglAsuire.
lo insumi, avnd de mai ori ocasiune a m convinge
despre lipsa unui astfel de institut pentru cultivarea numeroasei
tinerimi romne din ace$ti munti, aflai cu cale a provoca
nele muntene, ca acest lucru interesant in s-1 iee de
nou sub consultatiune prin representantii incuno$tinteze
despre resultat pe autoritatea preturei.
Acesta este scopul conchiemarii domniilor vwstre de astdzi.
A spori vorbe despre lipsa unui gimnasiu acest e
de tot prisositor ; eu numai la unele jurstri voi strui a face
atenti pe domniavoastr.
Romnii in intreaga (a Ardealului) au numai singur un
gimnasiu suprem (liceu) in pi un subgimnasiu 4 clase) in
Aceste dou institute pentru numeroasa natiune din
treaga tar, de$i o parte mare din tinerii no$tri afl primirea
in gimnasiul statului, apoi in gimnasiile pi ale Ungurilor,
nu de ajuns ; deci noi deve (trebue) s ne ingrijim
ridicarea unui institut de jurul in apropierea noastrd,
aici
foarte putini pdrinti au mod sustine la depr-
tate, sute de tineri cu distincte spirituale din cauza srciei
printilor nu sunt in stare a cerceta $coalele. Aceasta e cauza
principal de natiunea rornna, de$i e cea mai numeroas, foarte
putini brbati de renume inteligenti poate arta in proportiunea
numerosittii sale.
Deci la implinirea acestui defect important numai prin redicarea
unui girnnasiu aici in jurul acesta putern ajuta ; un astfel de institut
pentru acest popor muntean, care din causa, cd pe
e nefructificator sterp, numai prin industria pi lucrul
procur necesariele pentru sustinerea vietii - e o necesitate
pentru tinerimea s-$i poat afla intrinsul desvol-
tarea cerut spre a putea imbrtioa alte cariere sau profesiuni,
www.dacoromanica.ro
496
www.dacoromanica.ro
se depun in tot in capitalul fondului, cnd interesele
pentru pltirea lefelor profesorale spre altor recerinte
vor fi de ajuns, ceealalt parte de interese remane proprietatea
comunelor pentru suportarea speselor comunale. La toat
plarea in acest mod se vor cere zeci de ani capitalul
va fi in stare s corespunda dorintei noastre, deci
desi nu mai totusi ne ajunge scopul. La
lucru! Numai la lucru dar pentru asezaminte de ! singur
aceste sunt pi au fost de cnd susist lumea, conductore
la fericirea pi imbunattirea soartei popoarelor.
discordia sd nu doinneascd Mtre voi, ci
lucrdrile voastre; pi Dumnezeu ne va ajuta!
Puneli-v dreapta pe cuget, luati consideratiune
acest mare recunoasteti cea mai mare a voastr pi
apa spernd in Atotputernicul de sigur ne vom ajunge scopul !
Apoi posteritatea va binecuvnta faptele voastre ; ma inpipi copiii
pi nepotii vostri secernd fructele multmire vor
aduce aminte de binefctorii cari apa grele, nitre
osteneala, lips au avut curaj pi virtualitate pentru fundarea
binelui pi fericirei viitorului
Pe eu aceast ocasiune in acest object
propusei nescari preluminari, nu am fcut aka, mi-am
chernarea datoria unui pretore, care debe s considereze
dorintele interesele poporului, pentru indestulirea acelora a
lucra la autorittile superordinate, fcnd necesarele relatiuni pi
propuneri in cugetului.
Provocarea la acest lucru momentos mi-a propus'o mai multi
barbati de incredere dm snul vostru, aceasta determinatiune
(hotarire), pe care acum de nou au ocasiune a o dovedi, au fost
a demna dorint.
v zic muntenilor! Faceti, ca ziva de astzi pentru
voi pi vostri s fie de srbatoare in vecii vecilor!
www.dacoromanica.ro
A98
www.dacoromanica.ro
ce comuna orsan Abrud, apoi Rosia de munte Abrudsat
ca comune cornulativ nu au fcut, vor face la timpul ca pri-
vate). Frumos capital, dar tare departe, ca interesul s poat
corespunde recerintelor unui gimnaziu; sperm, c se vor
afla brbati in romnime, care acest propus al nostru, dup ce
se va confirma de cane in. c. r. gubern, vor sprijini, ni-
mene ipi va retrage banul dela acest lucru mntuitor pentru toV.
Armonia buna care au domnit noi mun-
poate servi de model la toll La propusul (propu-
nerea), gimnasiul fie de rehgia gr.-orientala, conform cu pro-
portiunea populatiei de aceasta religie, Romnii de religia
reflectar s fie gimnasiul de religie, numai fie ro-
a sosit sau va sosi pi acel timp, care va reinvia
buna intelegere pi armonia intre Romni, desi soartea
i-am imprtit in doua confesiuni; veniva pi acel timp, cnd Ro-
mnii in lucruri folositoare natiunei vor fi una, trupeste
sufleteste: deci fie gmlnasiul de religia gr.-orientala, fie paritetic,
cd totap ca romnese e al nostru al tuturor.
Acest act al muntenilor nostri subscrise in 10 Martie
a. c. s. n., cand in memoria acestei zile glorioase pentru noi mun-
in 11 Martie se in gr.-orientala de aici un
Te Deum , apoi finirea sfmtei liturgii protopopul tractului
de religia gr.-orientala, dl loan rosti o cuvntare de
entusiasm, prin art, ca de cultur pi propasire
cere astzi noi naliunea pi prezentul, singur numai aceste
pot scpa poporul lui Israil din sclavia Egiptului. Cuvntarea
aceasta a ininuiat inimile tuturor, se parea o nului, ca au ajuns
epoca fericirei comune, cnd va fi numai o ma pi un pastor.
Pe urma sub conducerea dlui protopop onorar Nicola"
Begnescu se intona: Imnul popular.
In onoarea acestei.zile judele local dl Nicolae Szab dete
strlucit, la care parte toui reprezentantii comunelor
muntene. La masa se toaste foarte insufletitoare pentru
indelungata viat a zustului nostru Imprat, pentru intreaga
cas austriaca, pentru Serenitatea Sa Principele pi in
fine pentru pretorul Cercului dl Leontin Luchi, pe care il alese
provedinta sa fie conducdtor la acest lucru
inaintea noastr pi chiar a nume nemuritor.
Acum numai la lucru fratilor munteni ! cci de acum vi se
deschide calea de regenerare, care v duc la acel viitor
de progres fericire ce apa indelungat Urmati zisa
dlui pretore L. Luchi: neintelegere pi discordie nu domneasc
voi, ci armonie in toate lucrrile voastre pi Dum-
nezeu ne va ajuta.
www.dacoromanica.ro
Din cuvntarea rostit de L. Luchi, la 11 Februarie 1860,
se vede ce frumoase idei preocupau. oriunde a ac-
tivat in viata a fost mult apreciat, respectat i s'a artat
recunNtinta.
De sigur alti functionari, de neam strin, nu s'au interesat
de dorintele psurile Romnilor din acele prti, cum au fcut
grniterii nostri in tot locul, cum se dovede$te din alte
izvoare. Astfel inteo corespondent publicat in Tran-
silvaniei din 1853, Nr. 39 vorbindu-se despre infloritoare
a $coalelor din protopopiatul Becleanului (judetul Some$), la ce
au contribuit mai mult functionarii i Gavril Pop,
grniteri e$iti din nsudene, la adresa acestora se zic
urmtoarele: fac sa lacrimi de bucurie, fericind
rele, in cari au brbatii pe pmntul nostru. Serveasc
publico aceast recuno$tint, fcut in numele a 35 de
a zecilor de sute de invtcei, de reveneal (aducere aminte)
de inpinten la asemenea fapte, brbatilor aLestora fie-le mo-
nument de etern aducere aminte de binecuvntare. (Istoria
$coalelor nsudene de V. N. Drgan, 1913,
pag. 67).
www.dacoromanica.ro
acest post l-a purtat cea mai mare vrednicie, era
de o corectitudine din cele mai severe.
www.dacoromanica.ro
De acum putem s nici tin talent nu
va mai apune nedesvoltat din lipsa ocaziunii, precum s'a
aceasta acum, fiinda cei mai putini se afl in stare
a intrelinea pe tinerii in timp indelungat la institute straine.
De astzi acest impediment nu mai exist. S'a pus,
nu numai pentru populatiunea Districtului nostru, ci pentru
romnimea din vecinAtate, fundamentul culturii intelectuale, prin
aceasta i-s'a dat posibilitatea de a-$i c$tiga pi in viata public
acea valoare politicA, care i-se cuvine numrul ei, dup
terea ei material msura, in care ea contribue, pe ct cu
bani, att sngele su, mai mult dect oricare alt natiune
a acestei spre lipsele spie aprarea comune. In viitor
numai dela noi va s mai atrne desvoltarea intelectual
totodat pi cea material, prin urmare intrirea inflorirea
nationalittii noastre rornne.
Pe cnd dar salutm strAlucit zi cu cea
mai vie profund multrnire atotputernicu Dumnezeu ;
pe cnd pe Dumnezeu ca tin in etern institutul, care-I
deschidem astzi sub scutul su slant, se cuvine ca totodat
s ne aducem aminte de acela, crui dup
infiintarea institut, nu numai ne-a
conces deschiderea lui, ci pi pentru aceea, ca dela el s'a dat
putinta de sustinea; ba ce e mai el in prin-
ingrijire pentru binele credincio$ilor grniteri a de-
mandat anume, ca venitul regal, care ni s'a restituit, s-I folosim
exclusiv numai spre scopuri scolastice. poftim dar dela pa-
rintele luminilor, ca luminarea, care ni s'a aprins astzi aici s
dureze in sedi seclilor, in spiritul cre$tinismului al evangheliei:
deie, ca brbati, cari vor sa-pi iee de fundamentul
telor, mai trziu s devin a fi purttorii pi rdspnditorii luminii
celei adevArate Dumnezee$ti, ai moravurilor bune ai tuturor
virtutilor civile poporul nostru. S rugam pe Atotputernicul
Dumnezeu, ca pe Impratul pi Mare-Principele nostru Francisc
losif I scuteascA, s-1 ajute intru intreprinderile sale ;
deie mini$tri sinceri, cari cu cugetul curat s-1
s-I ajute in guvernarea sale s-i zile indelungate,
ca s poat ajunge a se bucura de bunAstarea staturilor sale, la
www.dacoromanica.ro
care a pus o tare pi temelie, druindu-le pe toate
constitutiune.
In fine ca petal actual al districtului declarnd acest gim-
naziu de deschis, nu mai rdmne alta de a pofti, dect ca tine-
rimea s se foloseascd in cel mai mare numr de oca-
ziunea, ce i s'a dat cu acest institut spre a se pregti la studiile
in toat privinta prescrisele ; s se
poarte cu ascultare profesori superiorii si pi s studieze
cea mai mare pi intensiv diligint. Despre Domnii profesori
sunt convins pi incredintat c, cunoscndu-si sfnta mi-
siune fal cu tinerimea noastrd, vor face tot spre a corespunde
asteptrii guvernului pi-a publicului nostru.1)
*
www.dacoromanica.ro
neral functionarii erau foarte corecti,
cinstiji, bine tratati cuviincios Nu se pomenea
rectitudini.
*
www.dacoromanica.ro
Cpitanul Silvestru Torni
1821-1885
A incerca s faci lumea mai bun
din punct de vedere, dect cum
ai gisit-o, este a da un scop vietii.
A. Carnegie
www.dacoromanica.ro
506
valah
al unei
-
neamul nostru, din marele numr de ofiteri austriaci, tocrnai un
fOri protectii 5i foarte bun rornn -a fost numit director
militare austriace - ceeace dovede$te destoinicia
capacitatea acestui cpitan
www.dacoromanica.ro
507
www.dacoromanica.ro
508
www.dacoromanica.ro
de vanitatea tineretelorn. Apoi, din lista carfilor vei vedea
ch nu vin nu ce crfi, insa pentru sermanul nostru unghiu
cartea cea mai poate face ceva Din cele 25 vo-
lume tritnise de asta data notam : Brockhaus Conversationslexikon,
complet 10 volume. Die slavischen Elemente im Romanischen.
Vorbilder der Vaterlandsliebe, des Hochsinnes und der
Thatkraft. Liviu Patavinu. Die Volksschule, anul 18b1. F( aia pentru
minte, inim literaturh, Brasov, anii 1860-1862. Dienstregle-
ment fr die k. k. Infanterie, u. 2 Theil din anul 1807. La aceasta
carte Tomi face urmatoarea observatiune: Dienstreglement-ul
contine uncle morale neresturnabile, cari vor
pentru toate timpurile adevrate morale curate, pe cAnd cele-
norme (regule) de serviciu sunt supuse necesitafilor timpului
a modificari. Apoi eu in convingerea bibliolecile
noastre nu vor dispretui o carte militark ne vom
aminti noi am fost soldati bravi credinciosia. Apoi mai scrie:
Multi colari nu au vazut vr'un ochian (telescop), eu am
cumprat unul (cu preful de 8 florini a.) trimit deodat cu
Mai trimite doria perini pentru altar, una biserica
din alta pentru cea din satul Mocod (natal natal),
adaugAnd : in bisericile am ridicat adeseori rugciuni
incoronate de succesee.
In scrisoarea lui Tomi, dela 31 Decembrie 1863, ctre Vicarul
altele: Acuma la punctul bibliotecii. Eu
Moisil, scrie
din parte-mi
se va inmulti barem
fi socotit, ca s fie de o data
la 500
-
munai
nu
www.dacoromanica.ro
510
www.dacoromanica.ro
Die Geschichte der ungar. Revolution. Die menschlichen Leiden-
schaften. Lessing, dramatische Werke. Smmtliche Werke.
Tausend und Eine Nacht. Spinozza's Werke. Ueber die Selbstaus-
bildung.
www.dacoromanica.ro
512
www.dacoromanica.ro
srbtori acas la Salva... Dela Italia am ptire, c voiu merge
de curnd la regiment, merg mai mare drag, ca s vad
Italia, unde nu am fost niciodat, iti voiu scrie de acolo... Cu
rugare de a saluta in numele meu toti amicii de acolo, deosebi
Dornniei Tale multarnitor pi de pururea oblegat, pi nu-
al D-Tale sincer Torni Capitan.
lntr'o list de arti trirnise la 15 Octombrie 1868 de api-
tanul Torni, acurna trecut pensie, pi un manuscript de
istoria universala (Weltgeschichte) (prescurtare) cum se preda
odinioar la supei (Oberschule) din Nsdud. Dease-
menea gasim un din Nopile Qirpaline sau istoria mar-
tirilor hbertatii (Horia, Clo$ca Cri$an) de I. Drgescu. Acest
autor, pe atanci student universitar a tiparit acest roman istoric
in in Pesta a avut de scop sa redestepte amintirea acelor
martiri in strdnepotii pi a impintena pe ace$tia spre fapte mari
de dernnitate marire nationala. In adevar toti gimna-
romne$ti din Ardeal au cetit acest roman, care a avut o
influenta enoi ma asupra tiueretului pi i-a desvoltat in mai
grad sentimentul national. Cpitanul Tomi a foarte
bine importanta acestei carti, pi a procutat-o pi a timis-o
la Nsud. Dar setea citirii acestui istoric de colari era
apa de mare, de nu s'a putut stnipara pi profesorii pi alti intelec-
au cumprat-o pi se afla in toate casele grniterilor.1)
www.dacoromanica.ro
Negresit aceasta alegere a fost motivat de experienta pe
care cstigat-o cdpitanul in serviciile sale, in special ca director
al militare din Kamenitz, dar pi ca un fel de omagiu bine
intemeiat. Dar capitanul, care s'a distins printr'o prea mare
destie, n'a primit foarte onorabild functiune.
www.dacoromanica.ro
primit suma a doua, neavnd potori (bani) pentru
restabularii a lsat spre dauna lui s mai figureze ca ingreunare.
Eu rog de inclitul Senat scolastic districtual sa mi se
conceada parcelelor mele 1808 4133 cu a lui Puica
a lui a muerii aceluia numita Puica Titiana nscut
(hrtia aci e Nr. 6569 6570, fr ca dupa drisele s
treac ingreunamentul inferat in piotocolul crtilor funduare
Nr. 177 sub litera C. alaturnd totodata decheraciunea
ratiullea) Senatului scolastic de aici contractul de schimb, spre
bun orientare, acea rugare ca declaratiunea Senatului
lastic de aici s se aprobeze incuviinteze o clausul din partea
Senat scolastic districtual, spre care sfrsit aclud timbru
de 50 a.
In fine nu intrelas a aminti c sau in original sau in copia
funduar Nr. 177, la Nr. top. 4401 s'a vart o eroare,
fiindc casa lui a lui nu e de ci de peatr
hipoteca (hrtia e rupta mai mare. Actele acludate m
rog a mi le retrimite, ca s le pot ascerne incolo. Mocod
18 Septembre 1875. Silvestru Thomi, r. capit in pensiune.
www.dacoromanica.ro
in locul
vis-a-vis dela sf. biserica,
mai corespunzAtor - in centrul cornunei
pret de 300 florini
-
a., solvind
potorii (banii) acestia din al meu. aceasta poate servi
cu timpu
vor
ca - de model -
ramul acesta de instruire
domnii
aplecare
dragoste. aceasta, cuprins Cartea funduarA din
Mocod sub Nr. 72 73. A, I. Nr. top. 146 147, voesc a o
infera (inscrie) imediat pe Mocod, pe
fondul care o sustine - pentru acea am contractul
: Domnul Basiliu Muresianu muerea sa Maria,
liangea, deadreptul nurnele confesionale gr. cat.
Mocod, ca intre irnediat in posesiunea resp. proprietatea
ei, eschizAnd periclul, ca dupa moartea mea sa
gradina aceasta de cearta neamurile mele sau alti
pretendenti necalificati.
raport desprea aceasta cumparare salutarie aclud
contractul respectiv umilita rugare, sa binevoiti asterne
Prea Venerabilului Ordinariat episcopesc Oherla spre aprobare,
dnsul forul acela dela care depinde aprobarea sau repro-
barea tuturor treburilor scolastice, privesc acelea coalele
gr. cat. din diecesa Mocod 26 April 1883. Silvestru
c. r. emerit.
Consistoriul episcopesc cumpararea din banii proprii,
pe seama gr. cat. din Mocod o in pret de 300
a. pentru zelul sacrificial marinimos fata de acea
acest Consistoriu prin aceste esprim recunostinta sa. Gherla
8 Mai 1883. (Nr. 3277). Semnat Szabo, Episcopul gr. cat.
de Gherla.I)
www.dacoromanica.ro
517
www.dacoromanica.ro
vor aplica stipulatiunile (conditiunile) acele ca la fondul de sti-
pendii stabilite de dnsul la 30 Dec. 1875.
4. Dispozitii relative la intrebuintarea capitalului,
5. depus la banc Aurora din Nsud, cu 60/o sau
6. 7. din hrtiile de stat, efecte...
La punctul 7 mai scrie c drueste surorei sale Veronica,
Criciun, niste hrtii Obligatiuni apoi adaug: rudelor
nu pot lsa nimica (mostenirea) lsmantul meu este nein-
semnat - dar scopul pentru care destinat este mult mai
sfnt dect ca putina avere s o pot micsora prin alte legate.
Eu in viata mea am avut in vedere numai mi-am impus
multe privatiuni (lipsuri), numai numai ca s pot face (indruma)
un organism pe ct posibil de satisfctor am (econo-
misit) crutat pentru acest scop cteva sute de florini acurna
ar fi pcat s fac cteva fundatiuni anume pentru oameni, cari
se numesc numai rudenii cari de nu 5i-an cstigat nici un
merit pentru persoana mea. bun in localitate va
face bine, va folosi rudeniilor mele rudeniile ca toti locui-
satului s se consoleze, c s'a aflat unul din mijlocul care
a jertfit intreaga lui avere - desi neinsemnat - pn la ultimul
creitar pentru acest scopc.
In punctele 8- 11 sunt diferite dispozitii in privinta adminis-
fondurilor de mai sus aminteste, dac vr'un (bilet
de loterie) din diferitele imprumuturi de stat sau particulare, notate
detailat in testament, ar cstiga vr'un premiu, pe mrirea fon-
durilor s se dea Asociatiunei transilvane (Astra) pentru
fiintarea Academiei romne de drept. Cpitanul Torni se interesa
deci de aceast institutie rornneasc, pe care Romnii ardeleni
voiau de pe la inceputul deceniului al din secolul
al XIX-a s o infptuiasc.
In punctul 12 dispune ca hrtile alte scrieri ale
sale s se predee Bibliotecii dela liceul din Nsud.
In punctul 13 dispune cum s se administreze mosia sa
pe care el o numeste Mosia din Mocod.
In punctul 14 dispune ca executor testamentar pe Leon Piciu,
conduatorul de atunci al Crtii funduare din Nasud,
www.dacoromanica.ro
519
Adaus
Un articol de Torni: N'sud 11 Noembrie 1850
Institutul de educatie de aci a fost ridicat in anul 1784 cu ocazia
reorganizrii institutelor militare de educatiune prin Impratul losif II
pi a fost nceput menit pentru copii Regimentului al doilea
la
romnesc. Dela 1828 s'au primit in acest institut pe jumtate pi
copii din Regimentul I romnesc, cea ce avu de urmare, c dra-
gostea de invttur de mai nainte a luat un avnt mai mare.
Rezultatele s'au vzut la eximenele anuale pi inc mai mult la
infiintarea alor trei batalioane din amndou regimentele:
un nsernnat numr dac nu cel mai mare al nou avansatilor
au fost elevi ai acestui institut.
In 1832 a ars institutului militar, din un caz
prevzut, dar in vara acelui an fu iari La 23 Martie 1849
insurgentii unguri au aprins din nou acest institut numai din
sub acest populatia grnitreasc a impus
printr'un proces verbal memorabil, unei comisii alese, s exprime
credinta pi devotamentul pentru casa imperial. Din acel timp pn
la reocuparea terii de armata imperial nu s'a putut recldi localul
institutului militar, dusmanii aveau de s-I distrug
pn in fundament. Astfel ateptau timpuri mai bune. Revolutio-
au mai aprins un sat
pi vatra revolutiei din Nordul Ardealuluic
dumanii, a fost ars de tot,
-
altul; cuibul
cum il numiau
esceptia ctorva cldiri ale statului.
Sate le arse din cuprinsul acestui regiment au fost dup putint
refcute, dar institutul militar pi astzi (Noembrie 1850) ca in
24 Martie a. - hornurile se ca pi ar cere
blstmul asupra criminalilor.
Pentru reedificarea acestui institut nu s'a fcut inc nimic.
Clasele superioare, care erau etajul de jos ale institutului, s'au
www.dacoromanica.ro
520
www.dacoromanica.ro
IVA
REVIST ISTORIC CULTURALA
TABLA CUPRINSULU1
Vol. VI. - Nr. 22-23
1937-1938
www.dacoromanica.ro