Sunteți pe pagina 1din 5

1) RADIOACTIVITATEA (notiuni generale)

Radioactivitatea reprez. modif. spontana a compozitiei nucleului atomic, care are loc intr-un timp mult
mai mare decat timpul nuclear (10-22s). Aceasta modificare spontana a compozitiei nucleului s.n.
dezintegrare radioactiva.
Sursele radioactive sunt de 2 feluri:
- natural: cosmic, solare, uranium-plumb
- artificiale: industria nuclear, radiografii
La o radiografie incasam in jur de 1 mSv.
In Romania limita de iradiere incasata intr-un an este de 2,4 mSv/an.

Activitatea sursei reprezinta nr. de dezintegrari pe unitatea de timp. =

2) DEZINTEGRARI , ,

Dezintegrarea radioactiv este fenomenul spontan prin care nucleul unui izotop radioactiv
instabil emite radiaii nucleare. n funcie de radiaia emis putem avea dezintegrare alfa, beta
sau gama.

Radiatiile reprez. emisii ale nucleelor formate din 2 protoni si 2 neutroni. Radiatiile sunt
practic niste nuclee de gaz, He (heliu).

A
ZA 4 4
2 + 2

Radiatiile sunt de 2 tipuri: + (pozitroni) si (electroni)

Dezintegrarea este un proces care are loc in interiorul nucleonilor si nu a nucleului.

Aceste radiatii sunt emise de nucleul atomului. Radiatiile au masa de repaus (511 keV)
au sarcina electrica cu + sau dupa caz.
1
0 11 + 10 radiatie
1
1 10 + 01 radiatie +


1 + 01
0
+1 + 1

Radiatiile sunt radiatii electromagnetice (tinand cont de dualismul unda-crepuscul/fotoni) de inalta


energeie, ionizante, penetrate si care apar prin dezexcitarea nucleului atomic. Prin radiatii intelegem
radiatii de inalta tensiune. Radiatiile sunt cele mai periculoase; nu au masa de miscare, nu au masa de
repaus, transporta energie.
3) LEGEA DEZINTEGRARII RADIOACTIVE + FACTORII DE SCHEMA

Constanta de dezintegrare reprez. probabilitatea de dezintegrare a unui radionuclide, raportata la


unitatea de timp. Este caracteristica fiecarui radionuclide in parte. Constanta de dezintegrare nu
depinde de timp.

-dN = N . dt -dN = variatia numarului de nuclee


= constanta de dezintegrare
N= nr. de nuclee
dt = intervalul de timp

N(t) = N0 exp( t) legea dezintegrarii radioactive


Nr. de nuclee ramase nedezintegrate la un moment de timp scade exponential cu timpul.

Constanta de dezintegrare, timpul mediu de viata, timpul de injumatatire, ale


radionuclizilor sunt importante pt specialistul de mediu:
a) Daca timpii sunt mici ( mare) avem de-a face cu o contaminare radioactive a mediului
care genereaza un flux de radiatii puternic, dar pt un timp mai scurt. Trebuie luate masuri
de protective a operatorilor si a populatiei pana la decontaminare sau pana la eliminarea
radionuclizilor.
b) Daca timpii sunt mari ( mic) avem de-a face cu o contaminare radioactive pe termen
lung, pericolul nu este iminent dar poate fi considerat permanent.

Factorul de schema (si) reprezinta nr radiatiilor de tipul i (indiferent de energia lor) care
apar la dezintegrarea unui nucleu.

Timpul de injumatatire reprez. timpul dupa care jumatate din nr. de nuclee initiale au
ramas nedezintegrate.

2
=
1
2
2
T1/2 =

4) TIMPUL DE INJUMATATIRE + TIMPUL MEDIU DE VIATA
N(t) = N0 exp ( - t) : formula dezinteg radioactive
Timpul de injumatatire reprez. timpul dupa care jumatate din nr. de nuclee initiale au
ramas nedezintegrate.
T1/2 =
2

Timpul mediu de viata () se defineste ca raportul dintre suma timpilor de viata ai tuturor
nucleelor radioactive si nr initial de nuclee radioactive (N0).
1
= = constanta de dez.

5) EFECTUL FOTOELECTRIC: interactiunea dintre o radiatie si un electron in urma careia


radiatia isi cedeaza intreaga energie electronului. Efectul fotoelectric ne ajuta la panourile
fotovoltaice (energie regenerativa).

6) EFECTUL COMPTON: interactiunea dintre o radiatie si un electron in urma careia radiatia


cedeaza o parte din energia electronului, ea fiind deviata de la directia initiala de deplasare.

7) MARIMI SI UNITATI DOZIMETRICE:


Dozimetria masoara marimile care permit evaluarea efectelor biologice, asa cum fotometria
masoara marimile fotometrice care permit evaluarea senzatiilor luminoase.
Doza absorbita (D) este marimea dozimetrica fundamentala si se defineste cu raportul dintre
energia medie cedata de radiatia incidenta unui volum de substanta iradiat si masa acelui

volum . D = . In cazul iradierii unei personae, doza absorbita reprez. doza mediata pe un tesut

sau organ. In S.I. unitatea de masura a dozei absorbite este , care se numeste gray (Gy):
1Gy=1 J/Kg.
Debitul dozei absorbite () se defineste cu raportul dintre doza absorbita in intervalul de timp

dt (dD) si intervalul de timp: = . Unitatea de masura a debitului dozei absorbite in S.I. este


Gy/s. (1 =1=1). Ca unitate speciala se foloseste .

Doza echivalenta reprez. doza absorbita inmultita cu factorul de pondere al radiatiei. H= D
<H>S.I. = j/ kg = Sv
Tipul si energia radiatiei
Fotoni (toate energiile) 1
Electroni si miuoni, toate energiile 1
Neutroni cu eng : < 10 KeV 5
10 KeV pana la 100KeV 10
>100 KeV pana la 2MeV 20
>2MeV pana la 20 MeV 10
>20 MeV 5
Protoni cu eng < 2MeV 5
Particule , fragmente de fisiune sau nuclee grele 20

Doza efectiva (E) este suma ponderata a dozelor echivalente provenite din expunerea externa
si interna, efectuata pe toate tesuturile si organele corpului. E = D . <E> S.I.= j/kg = Sv.
Doza efectiva tine cont si de tipul tesutului iradiat.
Tesut/organ
Gonade 0,20
Maduva osoasa (rosie), Colon, Plamani, Stomac 0,12
Vezica urinara, Sani, Ficat, Esofag, Tiroida 0,05
Piele, Suprafata osoasa 0,01
Restul organelor si tesuturilor 0,05

8) DEBITUL DOZEI EFECTIVE LA DISTANTA FATA DE O SURSA RADIOACTIVA PUNCTIFORMA:


Toate sursele de radiatii emit cu egala probabilitate pe orice directive. Contributia la iradierea
unui corp aflat la distanta X fata de o forta este data doar de radiatiile care ajung la acel corp.

(x) = 2

= Constanta ce inglobeaza informatii despre: tipul radiatiei, energia radiatiilor, calculele
privind geometria de detective
= activitatea sursei
X = distanta de la sursa pana la punctual la care se face masurarea.

Activitatea sursei reprezinta nr. de dezintegrari pe unitatea de timp. =

Ecranele de protectie au rolul de a micsora doza efectiva si debitul acesteia intr-un
anumit spatiu. Functionarea acestora se bazeaza pe interactiunea radiatiilor cu substanta prin
ef. fotoelectric, Compton sau generare de perechi electroni-pozitroni (+imprastieri elastice) .
Prin diminuarea nr. radiatiilor care ajung in acel punct se micsoreaza energia cedata de
acestea, deci scade doza efectiva si debitul acesteia.
Un ecran de protectie care are grosimea egala cu cea de injumatatire, injumatateste si
doza si debitul dozei efective. Grosimea de injumatatire depinde de materialul din care este
facut ecranul ( adica de densitatea acestuia).
Material Densitatea [kg/m3] Grosimea de injum [cm]
Plumb 11000 1
Cupru 8900 1,2
Aluminiu 2700 4,4
Ciment 2200 5


K=
.
q= nr. straturi de injumatatire

9) EFECTUL RADIATIILOR ASUPRA ORGANISMELOR VII (IRADIERE EXTERNA + IRADIERE INTERNA)


Iradierea interna: D.p.d.v. radiologic iradierea interna este cea mai periculoasa forma de
iradiere. Acest lucru se explica prin faptul ca indifferent de directia de emitere a radiatiilor sau
de tipul acestora (, , ) intreaga energie a acestora va fi cedata prin interactiune celulelor
corpului uman.
METODE DE PROTECTIE IMPOTRIVA IRADIERII INTERNE:
- evitarea inhalarii si/sau ingerarii substantelor radioactive
- evitarea contactului cu pielea a surselor de radiatii
- ramanerea in locuinte pe perioada indicata de autoritati
- pentru operatori, purtarea costumelor de protective si a mastilor de respiratie
- folosirea surselor de apa de mare adancime sau imbuteliate inainte de producerea
incidentului.
Pt iradierea interna se defineste timpul de injumatatire biologic al unei substante radioactive.
Acesta tine cont atat de timpul de injumatatire al radionuclidului, cat si de timpul necesar
metabolizarii respective substante.

Iradierea externa a organismului se datoreaza unor surse de radiatii aflate in exteriorul acestuia
(de ex: echipamente si aparatura medicala: radiografii, tomograf, RMN, etc.)
mpotriva iradierii externe, exist trei posibiliti de protecie:
- Creterea distanei expunerea este invers proporional cu ptratul distanei fa de surs.
- Micorarea timpului de expunereiradierea este direct proporional cu timpul de expunere.
- Utilizarea unui ecran de protectie se produce o slbire a intensitii radiaiilor denumit i
atenuare.