Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Cap 04 Date Esentiale in Patologia Sarcinii
Cap 04 Date Esentiale in Patologia Sarcinii
CAPITOLUL 4
Date Eseniale In
Patologia Sarcinii
Sarcina induce modificari particulare in organismul matern care pot agrava
conditia morbida preexistenta sarcinii. Sarcina insasi poate sta la baza unei
patologii specifice care trebuie cunoscuta de catre toate persoanele implicate in
mentinerea sanatatii femei. Capitolul este consacrat in intregime acestei patologii
de gestatie.
I. AVORTUL
Avortul si complicatiile sale constituie cauza de deces matern majora la noi in
tara. Complicatiile la distanta ale avortului reprezinta cauze importante de
infertilitate. Nu este lipsita de relevanta latura emotionala a avortului asupra
cuplului parental.
A. Definitie
Avortul este separarea si expulzarea totala sau partiala a produsului de
conceptie si a anexelor sale in afara uterului, inaintea obtinerii viabilitatii
produsului de conceptie.
Limita superioara a varstei de gestatie pana la care se considera avort este 28SA
sau, in unele tari, precum USA, 20-22 SA (greutate fetala <500 g; talie < 25 cm).
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
30-50% din ovulele fecundate sunt avortate spontan
10-15% din sarcinile diagnosticate sunt avortate spontan
avorturile sunt mai frecvente la extremele varstei reproductive: <15 ani sau
>35 ani
2. FACTORI DE RISC
malformatii uterine
49
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Etiopatogenie
In afara faptului ca o mare parte a avorturilor este de etiologie necunoscuta,
cauzele care pot declansa avortul sunt multiple:
anomalii cromozomiale ale produsului de conceptie, raspunzatoare de marea
parte a avorturilor de prim trimestru
hipofunctia de corp galben
disfunctii endocrine
insuficienta cervico-istmica, cauza majora de avort tardiv
malformatii uterine
infectii sistemice
insuficienta placentara
traumatisme intense fizice si psihice
interventii intrauterine terapeutice sau criminale
factori imunologici
D. Forme anatomo-clinice
Avort spontan:
- Amenintare de avort, stare reversibila in care produsul de conceptie
este in stare buna intrauterin.
- Iminenta de avort, stare morbida cu potential reversibil, sarcina
gasindu-se in totalitate in cavitatea uterina.
- Avort in curs de efectuare, potential slab de reversibilitate, produsul de
conceptie find pe cale de expulzare.
- Avort incomplet, produsul de conceptie este partial expulzat, in cavitate
existand resturi ovulare.
- Avort complet, forma destul de rara, caracteristica avorturilor foarte
timpurii, asa-zisele avorturi menstruale.
Avortul indus se refera la evacuarea cavitatii uterine prin metode medicale
si chirurgicale.
Avortul complicat infectios, in care procesul infectios implica produsul de
conceptie si organele genitale interne.
Avortul septic cu diseminarea agentilor patogeni prin curentul sanguin la
nivelul altor organe.
Avortul nemedical, criminal, indus prin manevre empirice.
50
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Avortul habitual (boala abortiva): trei sau mai multe avorturi spontane
consecutive.
D. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
Sangerare vaginala
Dureri lombo-abdominale
Contractii uterine
Dilatatie cervicala
Membrane rupte
Febra (avortul complicat infectios)
Semnele socului hipovolemic (avortul cu sangerare abundenta)
2. PARACLINIC
HCG urinar (diagnostic prezumtiv de sarcina)
-hCG plasmatic in dinamica (diagnostic de sarcina intrauterina in evolutie)
Hb, Ht (anemia posthemoragica)
Uree, creatinina, TGO, TGP, glicemie, fibrinogen (avortul septic)
Culturi endocervicale
Citologie vaginala (index cariopicnotic 20% indica insuficienta
progesteronica)
Progesteronul seric >25 ng/ml este un argument pentru o sarcina intrauterina
in evolutie.
Ecografia este utila in confirmarea existentei sarcinii intrauterine precum si a
viabilitatii sale. Ecografia cu sonda vaginala de 5,5 MHz poate vizualiza
sarcina intrauterina la 5SA.
3. FORME CLINICE
Simptomatologia diverselor forme clinice de avort este prezentata in tabelul
sinoptic de mai jos:
51
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Sarcina extrauterina (ecografia endovaginala evidentiaza sacul gestational
intrauterin ; titrul -HCG plasmatic se dubleaza la 2 zile in sarcina
intrauterina in evolutie). Absenta evidentierii sacului gestational intrauterin
prin ecografie endovaginala la un titru de -HCG plasmatic >1000 UI/l trebuie
considerata sarcina ectopica pana la proba contrarie.
Polipi cervicali
Cancer cervical
Endometrita hemoragica
Boala trofoblastica gestationala
Dismenoreea
E. Evolutie / Complicatii
Amenintarea, iminenta de avort, chiar in conditiile unei terapii corecte pot
evolua spre avort.
Complicatii imediate:
- Sangerarea abundenta
- Soc hipovolemic
Complicatii tardive:
- Retentia de tesut ovular
- Infectia endometrita / BIP
- Infertilitatea
- Sensibilizarea Rh - cu cat varsta de gestatie la care survine avortul este
mai mare
F. Conduita
1. PROFILAXIE
Evitarea efortului fizic intens si a stressului
Regim igieno-dietetic echilibrat
Educatia si pregatirea gravidei pentru sarcina
2. MASURI GENERALE
a) Amenintarea/iminenta de avort:
Spitalizarea nu este obligatorie
Repaus la pat
Evitarea contactelor sexuale
Recoltarea analizelor uzuale de sarcina
b) Avortul incomplet efectuat
Spitalizare
In caz de sangerare abundenta - reechilibrare hemodinamica cu solutii
macromoleculare, sange sau preparate de sange
Antibioterapie
52
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
G. Prognostic
Bun, cu conditia unui tratament corect instituit
Avortul ocupa primul loc in cauzele de mortalitatea materna - prin
hemoragie, soc infectios si tulburari de coagulare
Risc crescut de avorturi ulterioare
Pot apare complicatiile chiuretajului: perforatie, sangerare sau infectie
A. Definitie
Implantarea si dezvoltarea sacului gestational in afara endometrului cavitatii
uterine.
53
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
16,8 din toate sarcinile in USA
1/80 din sarcini in zonele geografice cu populatie paupera
aproximativ 40% din sarcinile ectopice se intalnesc la femeile cu varsta intre
20-29 ani
sarcina ectopica tubara reprezinta 98% din localizarile ectopice
2. FACTORI DE RISC
antecedente de boala inflamatorie pelvina
chirurgie tubara si uterina
aderente pelvine
sarcina ectopica anterioara
dispozitivul intrauterin
tehnicile de reproducere asistata
C. Etiopatogenie
1. SARCINA TUBARA
Fiziopatologia sarcinii tubare implica:
Alterarea (in general prin infectie) a epiteliului ciliat tubar, a functionalitatii
tunicii musculare si creerea unor false cai;
Ingustarea lumenului tubar, sub actiunea factorilor etiologici, care jeneaza
pana la blocare pasajul oului fecundat spre cavitatea uterina;
Transmigratia oului fertilizat de la un ovar la trompa contralaterala, cu
cresterea exagerata a dimensiunilor zigotului, pentru pasajul tubar.
Factorii etiologici sunt:
boala inflamatorie pelvina
endometrioza
chirurgia plastica a trompei
sindromul aderential pelvin
fibromul uterin cornuar
tumorile tubare
tumorile pelvine
2. SARCINA OVARIANA
fecundarea ovocitului in folicul (sarcina ovariana primitiva)
avort tubar cu implantare secundara a sacului gestational pe suprafata
ovariana
3. SARCINA ABDOMINALA
avort tubar cu inplantarea secundara a oului pe peritoneul anselor intestinale,
al fundului de sac Douglas si al mezenterului
fistule utero-peritoneale in cazul uterelor cicatriceale
54
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. Morfopatologie
Sarcina tubara implica in mod inegal segmentele trompei. Oul este localizat in
portiunea ampulara (55%), portiunea istmica (25%), pavilionara (17%) si
interstitiala (2%). Avortul tubar este caracteristic localizarii pavilionare iar
inundatia peritoneala este frecventa in sarcina istmica. Ruptura peretelui trompei
se produce ca urmare a invaziei trofoblastului intr-o structura anatomica
inadecvata nidatiei. Evolutia unei sarcini tubare poate merge pana la aproximativ
4 luni, mai redus daca localizarea este istmica.
Indiferent de localizarea ectopica a sarcinii, endometrul sufera transformarea
deciduala. Biopsia endometriala pune in evidenta atipiile Arias-Stella, atipii ale
celulelor deciduale semipatognomonice pentru sarcina ectopica. Caracteristic
este lipsa tesutului trofoblastic in produsul de curetaj.
Localizarea ectopica ovariana si cervicala este cerificata de examenul
histopatologic daca invazia trofoblastica are loc in tesutul specific fiecarui organ,
stroma ovariana si respective, mucoasa endocervicala.
Sarcina abdominala poate evolua pana la varste avansate de gestatie, chiar la
termen. Majoritatea fetilor sunt insa plurimalformati.
E. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
a) sarcina tubara:
dureri abdominale cu caracter colicativ, cu iradiere in umarul drept
amenoreee urmata de sangerare vaginala redusa cantitativ, brun-
negricioasa
disconfort abdominal
tenesme rectale
formatiune anexiala dureroasa
tensiunea si bombarea fundului de sac Douglas la tuseul vaginal
semnele socului hipovolemic in sarcina tubara cu hemoperitoneu
b) sarcina ovariana:
55
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
56
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
3. FORME CLINICE
Diagnosticul diferitelor forme anatomo-clinice, in functie de localizare sau de
severitate / complicatii (+ hemoperitoneu, soc hemoragic) se regaseste mai sus.
4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Avortul ecografia vizualizeaza continut semnificativ endocavitar
Salpingita TIS negativ
Tumori ovariene aspect ecografic si TIS negativ
Apendicita simptomatologie digestiva mai zgomotoasa
57
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolitie / Complicatii
O parte din sarcinile tubare se opresc spontan in evolutie si sunt
resorbite.
Invazia peretelui tubar pana la seroasa determina efractia sa cu
sangerare in cavitatea abdominala sarcina ectopica tubara rupta cu
hemoperitoneu.
Sarcinile localizate pavilionar pot sa fie expulzate din trompa in cavitatea
abdominala (avort tubar) si chiar sa se retmplanteze secundar la nivelul
ovarului (sarcina ovariana secundara) sau la nivelul altor organe
intraabdominale (sarcina abdominala).
Sangerarea redusa prin ostiumul tubar poate fi la originea unui
hematocel pelvin care, in timp, se poate suprainfecta.
G. Conduita
1. PROFILAXIE
Tratamentul corect si precoce al bolii inflamatorii pelvine al sarcinii
ectopice.
2. MASURI GENERALE
Pacienta cu suspiciune de sarcina ectopica se spitalizeaza
Repus fizic
In functie de caz, reechilibrare hemodinamica cu solutii cristaloide,
macromoleculare si sange sau derivate de sange
3. TRATAMENT CONSERVATOR MEDICAMENTOS
Methotrexat in cazul sarcinii tubare necomplicate, retentiei placentei
dupa sarcina abdominala, daca pacienta este stabila hemodinamic.
Doza de administrare este de 1 mg/kg corp im in maxim 4 administrari.
Criterii de administrare :
- Sarcina ectopica nerupta cu diametrul < 4cm
- Titru -hCG < 10 000 mUI/ml
- Absenta efectelor secundare de aplazie medulara
Necesita monitorizare in dinamica a nivelului seric al -hCG (eficienta
tratamentului este demonstrata prin scaderea progresiva a titrului, pana
la negativare).
58
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Prognostic
ruptura sarcinii ectopice, prin socul hipovolemic datorat hemoperitoneului,
poate duce la decesul pacientei (risc letal 3,8/10 000 de sarcini ectopice)
infertilitatea apare la aproximativ 40% din cazuri
risc de recurenta 12% de sarcina ectopica la gestatia urmatoare
risc crescut de avort la sarcinile ulterioare (15-20%)
diagnosticul precoce al sarcinii ectopice imbunatateste prognosticul vital (rata
letalitatii a scazut in ultimii 10-15 ani cu aproximativ 85-90%) si functional al
femeii.
59
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
A. Definitie
Initierea spontana a travaliului cu expulzia fatului inainte de 37SA. Se accepta
drept criteriu si greutatea neonatala < 2500g (partial corect, deoarece 1/3 din
acesti fetii sub 2500g sunt maturi, dar hipotrofici).
Limita inferioara acceptata (sub care este avort) variaza:
- 28SA in Romania;
- 1000g, 35cm (OMS);
- 20 SA, 500g in USA (750g FIGO)
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
10-12% Romania
8-12% USA
2-5% Suedia, Finlanda, Olanda
2. FACTORI DE RISC
nivel socio-economic al gravidei scazut
provenienta din mediul rural
igiena si alimentatie deficitara
lipsa educatiei sanitare
carente in monitorizarea sarcinii
varsta < 16 ani sau > 35 ani
greutate inainte de gestatie < 45kg
fumatul
consum cronic de alcool si droguri
antecedente de nastere prematura
gestatii multiple
avorturi spontane multiple, repetitive
vaginite bacteriene
incompetenta cervico-istmica
interventii chirurgicale abdominale in cursul gestatiei
malformatii uterine
placenta praevia
DPPNI
malformatii fetale
polihidramnios
infectii materne severe
sangerari vaginale in cursul gestatiei
60
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Etiopatogenie
Mecanismele fiziopatologice care au drept rezultat expulzia fatului din cavitatea
uterina inaintea termenului nu sunt pe deplin definitivate, dar se recunosc
prezente in fiecare nastere prematura urmatoarele conditii patologice:
contractilitate uterina anormala excesiva, probabil prin dezechilibrul
uterotropine / uterotonine
hemoragia apreciabila dupa 22SA impune evacuarea sarcinii in interes
matern
ruptura prematura de membrane in care travaliul se declanseaza spontan
sau artificial (din cauza riscului corioamniotitei)
Aceste conditii patologice reprezinta si simptome ale nasterii premature, ele fiind
induse de factori determinanti si factori favorizanti (factori de risc, prezentati mai
sus). Identificarea factorilor etiopatogenici poate fi facuta in 35-70% din nasterile
premature.
FACTORI DETERMINANTI
a) Ovulari:
sarcina multipla (risc de nastere prematura 50-73% in sarcina gemelara
si 100% in cazul tripletilor)
polihidramniosul
malformatii fetale
anasarca feto-placentara din sarcina cu izoimunizare Rh
macrosomia fetala (DZ)
ruptura prematura de membrane
corioamniotita (20-30 % din cauze)
prezentatiile anormale (asezarea transversa, oblica)
placenta jos inserata
DPPNI
b) Materni:
malformatii uterine (uter didelf, unicorn, septat)
leiomiom uterin;
incompetenta cervico-istmica
hiperexcitabilitatea uterina (identificata in 30% din nasterile premature)
vulvo-vaginitele
traumatisme abdominale accidentale
arsurile tegumentare (risc > 30%; se produc eliberari mari de PGE 2 din
tegumentele arse, puternic factor ocitocic)
interventii chirurgicale abdominale
infectii severe (virale, microbiene, pulmonare, urinare, etc.)
patologie cardiaca (nastere prematura in 20-30% din cardiopate)
patologie renala, respiratorie, digestiva, endocrina (DZ tip I si DZ
gestational)
61
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. Morfopatologie
Examenul histopatologic al placentelor din nasterile premature deceleaza
aspecte de placentita acuta in caz de corioamniotita, placentita cronica in caz de
afectiune imuna si aspecte de senescenta prematura placentara.
E. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
contractii uterine regulate (la fiecare 5-10 min), dureroase sau nedureroase,
ce persista > 1 ora
jena, presiune sau dureri lombare si suprasimfizare
leucoree abundenta, modificata
pierderi de lichid amniotic
modificari ale colului uterin (stergere si dilatare)
2. PARACLINIC
bilant hematologic si biochimic
sumar de urina
uroculturi in suspiciunea de infectie urinara
serologie sifilis, HIV
examen citobacteriologic al continutului vaginal
pH vaginal, testul cristalizarii si proba Zeiwang in suspiciunea clinica de
membrane rupte, pentru identificarea lichidului amniotic in vagin
culturi endocervicale pentru identificarea corioamniotitei
ecografie (aprecierea varstei de gestatie, greutatii fetale si a volumului de
lichid amniotic)
amniocenteza la sarcinile cu varsta de 32-34SA pentru determinarea
raportului lecitina / sfingomielina (L/S). Daca L/S > 2 boala membranelor
hialine este putin probabila.
3. FORME CLINICE
Amenintarea de nastere prematura contractii uterine nesistematizate,
sangerare redusa pe cale vaginala dar fara modificari cervicale. Este o stare
reversibila sub tratament.
Iminenta de nastere prematura contractiile uterine se sistematizeaza si
incep modificarile cervicale. Este o stare potential reversibila sub tratament
medical.
4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
contractii Braxton-Hicks
infectia urinara
gastroenterite
vulvovaginite
torsiunea anexiala
dureri lombare musculare si prin elongatia ligamentelor rotunde
62
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolutie / Complicatii
Esecul tocolizei induce nastere prematura.
Complicatiile grave se intalnesc la nou-nascut detresa respiratorie prin
deficit de surfactant, hemoragia cerebrala prin fragilitatea vasculara
accentuata, hipotemia, dimetabolisme.
G. Conduita
Este dictata de forma clinica: amenintare de nastere prematura sau travaliul
prematur cert.
1. PROFILAXIE
tratamentul infectiilor vaginale, in trimestrul II de sarcina
dispensarizarea corecta a gravidei
educatia gravidei pentru evitarea factorilor de risc
cerclaj al colului uterin, in cazul incompetentei cervico-istmice
2. MASURI GENERALE
educatia in ambulator a gravidei cu amenintare de nastere prematura sau cu
risc crescut de nastere prematura in scopul evitarii factorilor favorizanti si a
cresterii adresabilitatii in cazul contractiilor care nu cedeaza dupa o ora, a
durerilor lombo-abdominale sau a pierderilor de lichid amniotic
spitalizare cu excluderea factorilor de risc
repaus la pat
interzicerea activitatii sexuale
regim alimentar hidro-zaharat daca nasterea este iminenta
antibioterapie in cazul membranelor rupte
daca nasterea este inevitabila dar nu iminenta, gravida trebuie trimisa intr-un
serviciu spitalicesc cu unitate de reanimare neonatala intensiva
administrare de glucocorticoizi in gestatiile cu varsta 28-34SA pentru
reducerea incidentei detresei respiratorii, hemoragiei cerebrale si a
enterocolitei necrotizante
3. TRATAMENT MEDICAMENTOS
a) Tocoliza de urgenta este apanajul serviciilor de specialitate.
Indicatii
- amenintarea de nastere prematura
- temporizarea nasterii pana la obtinerea beneficiului administrarii de
glucocorticoizi
- prelungirea sarcinii pana la o varsta de gestatie cat mai favorabila nou-
nascutului
63
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Chiar daca membranele sunt rupte, dar lipsesc semnele infectioase se poate
prelungi gestatia prin tocoliza (sub antibioterapie) pana la 4-7 zile.
Protocoale:
- Terbutaline 0.25-0.50 mg subcutanat la fiecare 30 min pana la 3 doze
sau pana cand contractiile uterine dispar. Se continua cu 0,25 mg
subcutanat la 6 ore sau cu 2,5-5 mg po la 4-6 ore. Daca contractiile
persista si/sau pulsul > 120/min este necesar schimbarea tocoliticului.
Contraindicatii relative: aritmii materne, DZ prost echilibrat, hipertiroidia.
Pot fi utilizate si alte simpaticomimetice, care sunt considerate cele mai
potente tocolitice, in special 2-simpaticomimetice (fenoterol,
salbutamol).
- Sulfat de magneziu 4-6 g in bolus si dupa 20 min perfuzabil cu ritmul de
2g/h (40g sulfat de magneziu + 1000ml glucoza 5%). In caz de
ineficienta, se poate creste ritmul de perfuzie cu 0,5 g/h la fiecare 15-30
min pana la doza maxima de 4g/h. Se verifica permanent reflexele osteo-
tendinoase si magnezemia (nivelul seric terapeutic este de 6-8 mg/dl sau
2,47-3,29 mmol/l). Daca reflexele osteo-tendinoase dispar sau se
depaseste nivelul seric maxim, se intrerupe administrarea si se
contracareaza cu Ca gluconic iv. Daca tocoliza este eficienta, se scade
progresiv doza cu 0,5 g/h pana la 2g/h, ritm de perfuzie cu care se
continua 12-24 ore. Se trece pe terapie orala. Contraindicatii relative:
miastenia gravis, hipocalcemia, insuficienta renala.
Contraindicatii:
- preeclampsia severa
- hemoragia
- corioamnionitita
- travaliu avansat
- limitarea cresterii intrauterine
- suferinta fetala acuta
Antispastice anticolinergice (Scobutil 3 f/zi) si musculotrope (Papaverina 3
f/zi; No-Spa 2-3 f/zi)
b) Antibiotice pentru profilaxia infectiei amniotice, daca membranele sunt rupte.
c) Glucocorticoizi pentru reducerea incidentei detresei respiratorii neonatale:
Betamethazona, Dexamethazona 12mg IM, 2 doze la interval de 24 ore
Betamethazona 12mg IM, doza unica, care se repeta la fiecare 7 zile, pana
se atinge varsta gestationala de 34SA
Administrarea glucocorticoizilor este inutila daca varsta de gestatie > 34SA sau
daca nasterea are loc in < 24 ore.
4. ASISTENTA LA NASTERE
Evitarea oricarui traumatism asupra fatului
Epiziotomie larga
Scurtarea expulziei protecia craniului fetal prin aplicatie de forceps in
prezentatiile craniene
64
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Nou-nascutul prematur
In afara dimensiunilor si greutatii mici, prezinta o fragiliate particulara la nivelul
aparatelor si sistemelor, a caror maturizare nu este completa. Punctele
vulnerabile sunt:
Deficienta respiratorie prin cantitatea insuficienta de surfactant pulmonar
boala membranelor hialine
Deficienta de termoreglare hipotermia se instaleaza cu usurinta, datorita
tesutului subcutanat slab reprezentat
Fragilitate vasculara accentuata ce predispune la hemoragii cerebrale (in
conditii de traumatism minim sau chiar in absenta lui), hemoragie digestiva
Deficienta in metabolismul glucidic tendinta la hipoglicemie
Deficiente imunitare predispoziie la infectii, care imbraca forme clinice de
gravitate crescuta
Datorita acestor deficiente, asistenta la nastere trebuie sa fie calificata, de
preferinta in centre de neonatologie pregatite tehnic pentru ingrijirea acestor nou-
nascuti.
I. Prognostic
prognosticul matern este, in general, foarte bun.
prognosticul fetal este cu atat mai rezervat, cu cat varsta de gestatie este
mai mica. Prematurul are o morbiditate si mortalitate mai mare decat fetii la
termen, cele mai frecvente complicatii fiind detresa respiratorie prin deficitul
de surfactant si hemoragiile cerebrale prin fragilitatea vasculara crescuta.
A. Definitie
Sarcina cu o durata > 42SA (> 294 zile).
Gestatia normala la specia umana dureaza 280 de zile (40 saptamani; 10 luni
lunare ; 9 luni calendarisice) de la ultima menstruatie sau 266 de zile de la
ovulatie. Nasterea la termen este considerata nasterea care survine intre 38-
42SA.
65
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
Aproximativ 10% din totalul nasterilor
2. FACTORI DE RISC
Extremele varstei reproductive
Marea multiparitate
Malformatii fetale de tub neural
C. Etiopatogenie
In prezent neelucidata. Exista ipoteze cum ar fi:
deficienta de secretie a ACTH fetal
deficit de sulfataza placentara
sexul fetal 79% masculin.
D. Morfopatologie
Placenta prezinta aspecte morfologice caracteristice sarcinii prelungite. Se
descriu calcificari cotiledonare, edem vilos, microinfarcte placentare,
degenerescenta fibrinoida vilozitara.
E. Diagnostic
Pentru stabilirea diagnosticului de sarcina depasita este obligatorie, prin toate
metodele ce stau la dispozitia clinicianului,
1. APRECIEREA CORECTA A VARSTEI DE GESTATIE
data ultimei menstruatii
data primelor MAF
examenul clinic al abdomenului gravidei (inaltimea fundului uterin)
biometria fetala ecografica (fideliate foarte buna in trimestrul I de sarcina)
2. SEMNE SI SIMPTOME
diminuarea circumferintei abdomenului gravid
MAF - percepute mai rar si cu intensitate diminuata
3. PARACLINIC
Analizele uzuale de sarcina
Testul non-stress (NST) este un test neinvaziv de apreciere a activitatii fetale,
bine corelat cu sanatatea fetala. Un TNS reactiv semnifica o stare fetala
intrauterina buna pentru aproximativ o saptamana. Este efectuat
bisaptamanal.
66
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolutie / Complicatii
Mortalitatea fetala intrauterina creste semnificativ dupa termen (1,1 la 40SA):
2,2% la 43 SA (de 2 ori);
6,6% la 44 SA (de 6 ori!).
G. Conduita
1. PROFILAXIE
luarea precoce in evidenta a gravidei permite aprecierea cu acuratete
crescuta a varstei de gestatie
supravegherea corecta a evolutiei sarcinii; monitorizarea corect a starii
fetale in cazul suspiciunii se sarcin depasit
2. MASURI GENERALE
Restrictia eforturilor fizice
Gravida se va odihni majoritar in decubit lateral stang
Oxigenoterapie
vitaminoterapie
monitorizarea starii fatului prin :
- test non-stress
- testul de stress la contractie
- amnioscopie
- ecografie
3. INDUCTIA ARTIFICIALA A TRAVALIULUI
1. gel cu prostaglandine aplicat cervical
2. perfuzie ocitocica
4. MASURI CHIRURGICALE
nastere prin operatie cezariana in caz de esec al declansarii sau aparitiei
suferintei fetale acute
67
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Nounascutul posmatur
Cresterea fatului diminua la 40SA si inceteaza la 42SA. Posmaturul este
caracterizat prin:
Pierderea grasimii subcutanate
Piele uscata, zbarcita si crapata (maini de spalatoreasa)
Vernix caseosa in cantitate redusa
Tegumente acoperite de meconiu
Unghii, par lung;
Vitalitate neobisnuita.
I. Prognostic
1. MATERN
Bun, dar pot apare mai frecvent distocii dinamice sau disproportie feto-pelvina.
2. FETAL
Grevat de:
Suferinta fetala
Complicatiile fetale ale postmaturitatii. Prognosticul se depreciaza odata
cu cresterea varstei gestationale.
A. Definiie
Moartea intrauterin a produsului de concepie este stoparea evoluiei sarcinii ca
urmare a aciunii unor factori endogeni i/sau exogeni.
B. Etiologie
1. IDIOPATIC
In aproximativ 30% din cazuri evenimentul nu poate fi corelat cu nici o cauz.
68
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
2. CAUZE MATERNE
traumatisme abdominale
diabet zaharat
HTA cronic i HTA indus de sarcin
insuficiena cardiac clasa III-IV NYHA
insuficiena renal cronic
izoimunizarea Rh
boli infecioase: sifilis, rubeola, toxoplasmoz, listerioza, boala incluziilor
citomegalice
3. CAUZE ANEXIALE
DPPNI
circulare pericervicale de cordon
prolabarea de cordon
noduri adevrate de cordon
placenta praevia
sindrom transfuzor-transfuzat
senescena placentar precoce
4. CAUZE FETALE
anomalii genetice (n special n sarcina de trimestru I)
malformaii fetale
C. Patogenie / Morfopatologie
Indiferent de cauza care a indus moartea produsului de concepie, modificrile
suferite de acesta sunt dependente n principal de vrsta de gestaie i implic
urmtoarele entiti:
1. OUL CLAR
Moartea produsului de concepie survine n primele 12 SA. Structurile
embrionare nu se mai dezvolt i/sau se lichefiaz. Oul este constituit numai din
nveli trofoblastic modificat prin atrofie i edem vilozitar.
2. MUMIFICAREA
Moartea produsului de concepie are loc n prima parte a trimestrului II. Datorit
absorbiei lichidelor tisulare, ftul se ratatineaz, devine pstos i de culoare
glbuie ft de turt dulce.
3. MACERAREA
Este caracteristic pentru feii mori dup 18-20 SA, odat cu apariia epidermului
care impiedica transsudarea lichidian. n condiiile mediului apos i aseptic al
pungii gestatorii se produce necroza i lichefierea esuturilor fetale. Modificrile
macroscopice ale ftului depind de intervalul de timp de la exitus:
48 h - epidermul devine albicios, friabil si se detaeaz n lambouri;
69
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. Evoluie / Complicatii
n mod spontan se produce expulzia produsului de concepie mort, dup o
perioada variabila de timp de la deces:
20-30% n primele 48h
70-80% n primele 15 zile
Ftul mort, retenionat intrauterin mai mult de 15 zile, determin cea mai grav
complicaie, coagularea intravascular diseminat. Alterarea echilibrului fluido-
coagulant este indus de pasajul progresiv cantitativ, spre mam, de
tromboplastin cu originea n esuturile fetale necrobiozate. Fibrinogenul matern,
sub influena tromboplastinei fetale, este transformat n fibrin - cu instalarea
hipofibrinogenemiei materne de gravitate variabil. Eliberrile de tromboplastin
(cu tulburri ale echilibrului fluido-coagulant matern) sunt direct proporionale cu:
vrsta de gestaie a ftului - risc major > 16 SA;
durata reteniei intrauterine - risc major > 4 sptmni (25% dac 5
sptmni).
Ruptura membranelor (de durat mare) implic risc infecios.
E. Diagnostic
Identificarea opririi n evoluie a sarcinii n trimestrul I este dificil. In a doua
jumtate a sarcinii, diagnosticul este mult mai facil.
1. SIMPTOME
a) Prima jumtate a sarcinii
dispariia greurilor, vrsturilor
nmuierea snilor
pierderi de snge pe cale vaginal
b) A doua jumtate a sarcinii
dispariia MAF, declarata de mam
2. SEMNE OBIECTIVE
lipsa de concordan ntre dimensiunile uterului i vrsta de gestatie
diminuarea volumului uterului la examinri succesive
sngerare negricioas pe cale vaginal
colostru la exprimarea mamelonului
neperceperea MAF de ctre examinator
70
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Conduita
Regula este evacuarea sarcinii:
< 14 SA: evacuarea sarcinii prin aspiraie sau chiuretaj uterin
> 14 SA: declanarea avortului / naterii prin:
- ocitocice n perfuzie
71
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
G. Prognostic
Prognosticul matern este bun n condiiile absenei fenomenelor infecioase i de
alterare a echilibrului fluido-coagulant.
n cazul complicaiilor (alterarea echilibrului fluido-coagulant, infecii), conduita
medical corect, reduce semnificativ morbiditatea matern.
A. Definiie
Sarcina multipl se definete ca dezvoltarea simultan a doi sau mai muli
produi de concepie n punga gestatorie.
B. Clasificare / Etiopatogenie
1. ETIOLOGIC
Sarcina multipl poate fi obinut:
Natural
Prin procedee de reproducere asistat
Cu excepia incidenei i a etiologiei, nu exist deosebiri majore ntre cele dou
tipuri.
72
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
2. SARCINA GEMELAR
Varietate particular a sarcinii multiple, ea poate fi:
a) Dizigot: cei doi produi de concepie care se dezvolt simultan n punga
gestatorie au, fiecare, originea ntr-un ovul diferit, fecundat de cte un
spermatozoid. Fecundarea poate avea loc n cursul acelua raport sexual sau n
momente diferite ( parteneri diferii), n acela ciclu menstrual - superfecundaie.
Cariotipul este particular fiecarui produs de concepie.
b) Monozigot: originea sarcinii gemelare este ntr-un singur ovocit fecundat de
un singur spermatozoid, care, la un moment dat, se divide n dou ou distincte.
Produii de concepie rezultai sunt identici genetic. Dup momentul n care are
loc scindarea oului, se descriu urmtoarele varieti anatomo-clinice:
Bicorial, biamniotic - scindarea se produce n primele 72h de la
fecundaie, prin dedublarea blastomerelor. Sarcina este, anatomic, identic
celei dizigote.
Monocorial, biamniotic - diviziunea se produce n stadiul de morul, ziua
4-8; dedublarea intereseaz butonul embrionar i amniosul, corionul fiind
unic.
Monocorial, monoamniotic - scindarea ovulului are loc dup gastrulatie,
n ziua 8-12, numai la nivelul plcii embrionare, corionul i amniosul fiind
constituite. Sarcina este predispus la cel mai mare risc teratogenic.
Monocorial, monoamniotic cu gemeni conjugati - scindarea - dup a
12-14 zi de la fecundaie, la nivelul discului embrionar - este incomplet
rezultnd gemenii conjugai sau malformai (montri dubli), alipii ntr-o
anumit regiune cu pierderea total sau segmentar a individualittii:
- toracopagi: alipire n regiunea toracic (cel mai frecvent)
- pigopagi: alipire n regiunea sacral
- craniopagi: alipire n regiunea cranian
- xifopagi: alipire n regiunea xifoidian
- cefalotoracopagi
C. Epidemiologie
1. INCIDENA
a) Sarcina gemelar: 1/80 1/90 din nateri (1,2-1,6%); frecventa sarcinii
multiple diagnosticate ecografic n trimestrul I este aproape dubl fa de cea
observat la natere (fenomen explicat prin avortul unui singur produs de
concepie sau moartea intrauterin cu resorbia unui ou n timp ce produsul de
concepie rmas i continu dezvoltarea);
Sarcina gemelar dizigot: 70-75% din totalul sarcinilor gemelare;
Sarcina gemelar monozigot: 1/250 nateri:
- Bicorial, biamniotic: 30%
- Monocorial, biamniotic: 70%
- Monocorial, monoamniotic: 1-2%
73
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. Evolutie / Complicaii
Avort spontan (uneori numai al unui produs de concepie)
Natere prematur - la 30-60% din gravidele cu sarcini gemelare. n
evoluia sarcinii multiple nu se cunoate sarcina prelungit.
Polihidramnios - 10% din sarcinile gemelare (crete riscul de natere
prematur, distocii de prezenaie, prolabare de cordon i atonie uterin n
postpartum)
Placent jos inserat
HTA-IS - de 4 ori mai frecvent dect n sarcina unic; n 20-30% din
sarcinile gemelare
Anemie feripriv matern prin necesar crescut de Fe fa de sarcina unic
Limitarea creterii intrauterine fetale (LCIU) i prematuritate fetal
Anomalii congenitale - de trei ori mai frecvente n sarcina gemelar, n
special n cea monozigot
Sindrom transfuzor-transfuzat - entitate patologic particular sarcinii
gemelare monozigote monocoriale, biamniotice (15% din aceste sarcini).
Unul dintre fei este transfuzor (anemic, cu LCIU i oligoamnios) i cellalt
este transfuzat (poliglobulie, cardiomegalie, polihidramnios) datorit furtului
de snge prin anastomozele vasculare arterio-venoase cotiledonare
profunde dintre cele dou circulaii fetale. Mortalitatea perinatal este de
aproximativ 50-80%. Moartea in utero a unui ft induce leziuni viscerale de
tip vascular la geamanul supraveuitor, n special neurologice (75%),
digestive si renale (15%), ca urmare a transferului de tromboblastin de la
ftul mort la cel viu.
74
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
E. Diagnostic
Diagnosticul sarcinii gemelare este adesea dificil, datorit raritii. Cel mai
frecvent diagnosticul este o descoperire ecografic. Ereditatea (sarcini gemelare
pe linie matern) sau antecedentele personale (sarcinile gemelare anterioare)
pot induce suspiciunea diagnostic.
1. CLINIC
a) simptome (valoare diagnostic mediocr):
greuri, vrsturi: mai intense, mai precocce i se ntind pe o perioad mai
lung de gestatie
astenie fizic mai important;
micrile fetale sunt descrise de mam cu intensitate crescut
b) inspecie
volum uterin mai mare dect cel corespunztor vrstei de gestaie; la termen
inaltimea fundului uterin (IFU) > 40cm; circumferinta abdominala (CA) >
100cm.
abdomen mare, globulos
vergeturi numeroase
diastaza drepilor abdominali - constant intlnit
cicatrice ombilical deplisat
edeme i varice membrelor inferioare - frecvente
c) palpare
Manevrele Leopold sunt dificil de efectuat datorit hiperdistensiei i hipertoniei
uterine. Frecvent sarcina gemelar este asociat cu polihidramnios, care
amplific tensiunea pereilor uterini. Diagnosticul este sigur cnd se palpeaz:
3 poli fetali
2 poli fetali dac:
- au acelai nume
- sunt anormal de apropiai unul de cellalt
- sunt foarte deprtai
d) auscultaia - metoda de diagnostic cu rezultate mediocre:
perceperea a dou focare distincte de auscultaie a BCF
BCF cu ritm n patru timpi dac cele 2 focare se suprapun
e) tact vaginal
dehiscen precoce a colului uterin
ampliatia precoce a segmentului inferior
identificarea polului fetal prezent la strmtoarea superioar
2. PARACLINIC
a) nregistrarea simultan a dou ritmuri cardiace fetale diferite cu doi
captatori fonocardiografici.
b) Ecografia
75
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Conduita
Datorit frecvenei mai mari, intre sarcinile multiple, a sarcinii gemelare, conduita
i se va adresa cu precdere.
1. ANTEPARTUM
Obiective:
prevenirea naterii premature:
- evitarea efortului fizic intens si diminuarea activitatii sexuale
- adaptarea activitii profesionale
- repaus la pat dup 27 SA
- -mimetice
- cerclaj al colului
depistarea intrauterin a LCIU i a anomaliilor congenitale
prevenirea anemiei - administrarea profilactic, mamei, de Fe, Ca i
vitamine, cu doze mai mari cu 50% fa de sarcina unic
2. INTRAPARTUM
Naterea gemelar poate fi considerat n general o natere normal dar n care
fenomenele de acomodare fetal sunt mai complexe, cu risc de distocii dinamice
i mecanice.
76
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
3. POSTPARTUM
Risc crescut de atonie uterina
Dificultate matern n asigurarea hrnirii optime a doi gemeni prin alptare -
foarte important datorit frecventei prematuriti.
CONDUITA N SARCINILE MULTIPLE, CU > 2 FEI
Incidena este mai mic fa de sarcinile gemelare, dar problemele sarcinii sunt
amplificate odat cu creterea numrului de fei suplimentari. Opinia general
este n favoarea terminrii naterii prin operaie cezarian.
G. Prognostic
Mortalitatea perinatal n sarcina gemelar este:
de 5 ori mai mare dect sarcina cu ft unic;
semnificativ crescut n cazul sarcinilor monozigotice (2,5 ori);
direct proporional cu gradul de prematuritate fetal i indicele de
discordan al greutii ntre cei doi fei gemeni.
Mortalitatea matern este redus, iar morbiditatea, dei crescut comparativ
cu sarcina unic, poate fi diminuat prin asistena prenatal de calitate, atitudine
adecvat intra i postpartum.
A. Definitie
Implantarea joasa a placentei, la nivelul segmentului uterin inferior, inaintea
prezentatiei.
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
0,5-0,8% din toate sarcinile in USA; 4-8% placente jos inserate in sarcinile
precoce; <10% din sarcinile la termen.
1-2% Romania
2. FACTORI DE RISC
marile multipare: 5%
gestatii mutiple
77
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Etiopatogenie
Nu se cunoaste un mecanism etiopatogenic coerent care sa explice implantarea
joasa a placentei. Una din ipoteze este invazia trofoblastului placentar in zona
cea mai favorabila a uterului, care ar fi in segmentul inferior, in conditiile in care
decidua segmentului superior uterin este compromisa (curetaje multiple, sinechii
uterine, endometrite cronice).
E. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
caracteristic, sangerare in a doua jumatate a sarcinii in absenta contractiilor
uterine dureroase, cu sange rosu, coagulabil, ce survine fortuit, de obicei in a
doua jumatate a noptii.
Uneori pot apare si contractii dureroase
Prima sangerare este de obicei autolimitata
Daca sangerarea este abundenta apar semnele socului hipovolemic:
tahicardie, hipotensiune, astenie fizica, tegumente si mucoase reci,
transpirate.
Examenul cu valve evidentiaza sangerarea
Examenul prin tuseu vaginal poate fi efectuat doar in conditiile unei sali de
operatie. In principiu, este interzis.
2. PARACLINIC
Hb, Ht, trombocite
78
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Timp Qiuck-Howell
fibrinogen
Grup sanguin, Rh (importante deoarece placenta praevia este o mare
urgenta obstetricala, cauza de sangerare fudroaianta ce pune in pericol
prognosticul vital al gravidei si fatului)
Analize biochimice uzuale: glicemie, uree, creatinina
Amniocenteza pentru determinarea maturitatii pulmonare fetale (L/S > 2)
Ecografie: localizarea placentei, varsta gestationala, prezentatie, biometrie
fetala, maturitate fetala. Poate fi realizata cu sonda vaginala de 5,5-6,5 MHz
in absenta sangerarii sau cu sonda abdominala de 3,5 MHz, cu vezica
urinara in semidepletie si golita.
RMN. Buna acuratete dar este o metoda scumpa.
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
DPPNI: prezenta hipertoniei uterine, sindrom algic socogen, sangerare
redusa, necoagulabila, ecografie (hematom retroplacentar).
Vase praevia. Se determina prezenta hemoglobinei fetale in sangele
exteriorizat vaginal (Apt Test: se hemolizeaza eritrocitele prin amestecul
sangelui recoltat cu apa distilata; supernatantul se amesteca cu 1cc NaOH
1% ; culoare roz Hb fetala ; culoare galben-bruna Hb materna)
Coagulopatii de alte cauze
Amenintarea de avort si nastere prematura
Solutii de continuitate vaginale postcoitale si traumatice (pot fi excluse prin
anamneza atenta si examenul cu valve)
Vaginitele hemoragice
F. Evolutie / Complicatii
Fara monitorizare corecta a sarcinii si tratament de specialitate,
sangerarea in placenta praevia este cauza important de mortalitate
materna si infantila
G. Conduita
1. PROFILAXIE
Evitarea manevrelor intrauterine care pot denatura caliatea
endometrului: curetaje uterine pentru intreruperi de sarcina, controalele
instrumentale ale cavitatii uterine in postpartum
Profilaxia complicaiei majore (hemoragia) este realizat printr-o conduit
corect (descris mai jos)
2. MASURI GENERALE
Spitalizare pana la nastere (ideal), intr-un serviciu cu unitate de reanimare
nou-nascuti; practic, externarea poate fi acceptata in cazul absentei
sangerarii, bunastarii fetale, corectei supravegheri la domiciliu si a posibilitatii
transportului rapid la spital;
79
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Prognostic
Risc crescut de nastere prematura
Frecvent asociata cu hipotrofia fetala
Incidenta crescuta a atoniei uterine in postpartum
Anemie in perioada de lehuzie
Risc crescut de placenta praevia cu aderenta anormala la viitoarele
sarcini (15%)
A. Definitie
Separarea placentei normal inserate de peretele uterin inainte de expulzia fatului.
80
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
1/100-200 de nasteri
2. FACTORI DE RISC
HTA indusa sau preexistenta sarcinii
Antecedente de DPPNI
Fumatul
Etilismul cronic
Consumul de droguri
carentele vitaminice, in special de acid folic
multiparitatea
sarcina multipla
cordon ombilical scurt
ruptura prematura a membranelor
C. Etiopatogenie
Separarea placentei de peretele uterin se produce prin ruperea vaselor
retroplacentare si imposibilitatea uterului de a se contracta eficient pentru a
realiaza hemostaza, cu formarea unui hematom retroplacentar, de volum
variabil, care progresiv decoleaza fata placentara materna de patul uterin. Este
un eveniment fortuit, mai frecvent asociat cu urmatoarele circumstante
patologice :
traumatismele abdominale din accidentele rutiere sau violenta domestica
decompresia brusca a uterului la evacuarea polihidramniosului sau dupa
expulzia primului fat din gemelara
consumul de droguri
versiunea externa in asezarea transversa
81
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
E. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
Sangerare vaginala in a doua jumatate a sarcinii, cantitativ variabila, cu
sange negricios, necoagulabil. Pot surveni si sangerari abundente cu sange
roasu, coagulabil.
Dureri intense lombo-abdominale
Agitatie psiho-motorie a gravidei
Hipertonie uterina
Contractii uterine intense fara raspuns la tocoliza, cu perioade scurte de
relaxare incompleta sau fara relaxare (uter de lemn).
Semnele socului hipovolemic, chiar in absenta sangerarii vaginale, prin
sechestrarea la nivelul hematomului retroplacentar a unui volum sanvin de >
30% din volumul circulant al gravidei.
Suferinta fetala acuta
BCF, MAF absente
Echimoze, sangerare la locurile de punctie, hematurie, hematemeza daca s-
au instalat tulburarile de coagulare
2. PARACLINIC
Hb, Ht (diagnosticul si aprecierea severitatii anemiei)
Grup sanguin, Rh (probabilitatea necesitatatii transfuziilor de sange)
Tr, fibrinogen, Timpi Quick-Howell, monomeri de fibrina (diagnosticul
tulburarilor de coagulare)
Analize biochimice uzuale
Testul Kleihauer-Betke pentru identificarea transfuziei fat-mama
Testul Apt
Ecografia poate vizualiza, daca starea clinica a gravidei permite examinarea,
hematomul retroplacentar, viabilitatea fetala.
3. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Placenta praevia
Ruptura uterina
Ruptura de vase praevia
Nasterea precipitata
Solutii de continuitate vaginala
Apendicita acuta
Pielonefrita acuta
82
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolutie / Complicatii
1. FETALE
Suferinta fetala acuta
Moartea produsului de conceptie
2. MATERNE
Soc hemoragic prin hemoragie exteriorizata sau, mai grav, prin acumularea
unui volum mare de sange in hematomul retroplacentar
Tulburari de coagulare: CID urmata de fibrinoliza secundara
Apoplexia uterina
Necroza ischemica a organelor la distanta (IRA - 3%)
G. Conduita
1. PROFILAXIE
Urmarirea corecta a gravidei pe toata durata sarcinii
Tratamentul adecvat al HTA in sarcina - DPPNI este una dintre
complicatiile majore ale bolii hipertensive
2. MASURI GENERALE
Spitalizare
Repaus la pat in decubit lateral stang
Oxigenoterapie
Monitorizare maternal si fetala
Reechilibrare cardiocirculatorie intensiva cu solutii cristalode,
macromoleculare, sange, derivati de sange si crioprecipitat pentru a mentine
Ht > 30% si diureza orara > 30ml.
Hb, Ht, teste de coagulare repetate la 1-2 ore.
3. NASTEREA
DPPNI grad 1 Sher nasterea poate decurge normal
DPPNI grad 2 Sher nastere urgenta prin operatie cezariana
DPPNI grad 3 Sher nasterea pe cale vaginala este optiunea optima, daca
gravida este stabila hemodinamic.
4. MASURI CHIRURGICALE
Sectiune cezariana daca gravida este stabila hemodinamic si fatul viu sau
daca se deterioreaza statusul hemodinamic si hemostatic al gravidei
Histerectomie totala cu/fara anexectomie bilaterala in apoplexia uterina,
sangerare in postpartum sau aparitia coagularii intravasculare diseminate.
H. Prognostic
DPPNI este a doua cauza de mortaliate materna prin risc obstetrical direct
83
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
A. Polihidramniosul
Diagnosticarea in cursul gestatiei a unui polihidramnios implic riscul de
malformatie fetala a sistemului nervos central (anencefalie, hidrocefalie)
sau digestiv (atrezia esofagiana, cheilognatopalatoschizis sau stenoza
duodenala). Patologia are riscuri specifice pre i intrapartum.
1. DEFINITIE
Cresterea volumului lichidului amniotic in trimestrul III de gestatie peste 2000ml.
2. INCIDENTA
Polihidramniosul cronic complica 1% din sarcini.
3. ETIOPATOGENIE
Cauzele polihidramniosului pot fi clasificate in:
a) Cauze fetale - raspunzatoare de polihidramnios in 20% din cazuri:
84
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Defecte de tub neural. Malformatiile care implica sistemul nervos pot induce
deficit de sinteza a ADH cu scaderea resorbtiei tubulare renale ADH-
dependente si poliurie fetala.
- Menigomielocelul
- Anencefalia
- Hidrocefalia
Anomalii ale mecanismului de deglutitie sau obstructii digestive inalte. Fatul
participa prin deglutitie si absorbtie digestiva la circulatia lichidului amniotic.
Blocarea acestui mecanism determina acumulare excesiva de lichid
amniotic.
- Atrezie esofagiana, duodenala
- Hernie diafragmatica
- Labiognatopalatoshizis
- Omfalocel
- Laparoschizis
b) Cauze materne - raspunzatoare de aproximativ 20% din etiologia
polihidramniosului:
Diabet zaharat
Izoimunizare Rh
Lues
c) Cauzele neidentificate - in 60% din cazuri: polihidramnios idiopatic.
3. MORFOPATOLOGIE
Forme anatomo-clinice de polihidramnios:
Cronic. Instalarea sa este progresiva pe durata trimestrului III al sarcinii
Acut. Instalare rapida, in citeva zile, la o varsta de gestatie de 16-22 SA
4. DIAGNOSTIC
a) Semne si simptome
Supradistensia cavitatii uterine (abdomen voluminos, impresionant)
Vergeturi
Dificultate la palparea polilor fetali
Senzatia de balotare a polilor fetali
Dispnee
Edeme
Varsaturi
constipatie
Durere, de intensitate mare - in polihidramniosul acut
b) Paraclinic
Ecografia apreciaza volumul de lichid amniotic - diametrul celei mai mari
pungi > 8cm sau indexul amniotic (suma diametrelor verticale maxime in cele
4 cadrane uterine) > 24cm - si poate identifica o parte din cauzele
polihidramniosului
Serologia luesului, toxoplasmozei
85
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Glicemia
Test de incarcare la glucoza
Amniocenteza pentru cariotip si dozarea AFP
c) Diagnostic diferential
Sarcina multipla
Excesul de volum fetal
Tumori abdominale in sarcina
5. CONDUITA
a) Masuri generale
Spitalizare in formele medii si severe
Repaus la pat
Restrictie moderata hidrica, sodica
Diuretice usoare
Sedative
Antispastice
b) Masuri specifice
Evacuare prin amniocenteza, mai ales in forma acuta (200 -300 ml/sedinta),
preferabil sub ecoghidaj
In travaliu - evacuare lenta prin ac de punctie la nivelul polului inferior al oului
6. PROGNOSTIC
Risc crescut de malformatii fetale grave
Risc crescut de travalii hipodinamice, sangerari in postpartum
Risc de prolabare de cordon la ruperea artificiala a membranelor in travaliu
Risc crescut de DPPNI la decompresia brusca prin amniotomie
B. Oligohidramniosul
Oligohidramniosul este intotdeuna prezent in cazurile de obstructie ale cailor
urinare fetale sau de agenezie renala i implic riscuri specifice.
1. DEFINITIE
Diminuarea volumului de lichid amniotic sub 200ml in trimestrul III de gestatie.
2. ETIOPATOGENIE
Oligohidramniosul recunoaste ca mecanism fiziopatologic activitatea deficitara a
surselor de lichid amniotic.
Cauzele principale de oligohidramnios:
Insuficienta placentara
Malformatiile de tract urinar ale fatului: agenezia renala bilaterala
(malformatie incompatibila cu viata), hipoplazia renala bilaterala, rinichii
polichistici congenitali, atrezia de uretra
Suferinta fetala cronica
86
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
87
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
A. Definitie
Ruptura membranelor survine inainte de debutul travaliului cu cel putin 24 de
ore.
Ruptura prelungita a membranelor se defineste ca deschiderea oului cu
maxim 24 de ore inaintea debutului travaliului.
Ruptura precoce a membranelor se defineste ca deschiderea oului la debutul
travaliului.
B. Epidemiolgie
1. INCIDENTA
2,7-17 % din totalul nasterilor
30% din nasterile premature
2. FACTORI DE RISC
nivel socio-economic si educational scazut
igiena genitala deficitara
infectiile vaginale
malformatiile uterine
incompetenta cervico-istica
placenta jos inserata
polihidramniosul
prezentatiile distocice: asezarea transversa, prezentatia pelviana
activitate sexuala intensa
examene vaginale frecvente
88
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Etiopatogenie
Mecanismul principal implicat in ruptura prematura a membranelor consta in
reducerea rezistentei membranelor amniotice prin:
fragilizarea membranelor prin actiunea proteazelor bacteriene (infectii
genitale joase)
lipsa de suport mecanic (incompetenta cervico-istmica)
cresterea presiunii intraamniotice (polihidramnios, malformatii uterine)
diminuarea elasticitatii (placenta praevia)
D. Morfopatologie
infiltrat inflamator corio-decidual
ruptura membranelor poate fi situata la polul inferior al oului sau inalt, pe
peretele uterin (fisura inalta de membrane)
aspectele de corioamniotita apar odata cu trecerea timpului (lichidul se
modifica, devine fetid)
E. Diagnostic
1. SEMNE SI SIMPTOME
gravida acuza pierderi de lichid in val
diminuarea cantitativa a pierderilor de lichid in orele urmatoare
diminuarea dimensiunilor abdomenului gravidei
palparea cu dificultate a polilor fetali
uterul se muleaza pe fat
MAF diminuate si percepute dureros de gravida
tampon de vata imbibat cu lichid (proba torsonului in suspiciunea de
membrane rupte)
examenul cu valve obiectiveaza in cele mai multe cazuri scurgerea de lichid
amniotic prin canalul cervical
amnioscopia vizualizeaza direct polul inferior al oului si verifica
integritatea/ruptura membranelor
corioamniotita adauga tablului clinic:
- febra (valori ale temperaturii > 38C)
- tahicardie materna si fetala
- lichid amniotic tulbure, urat mirositor
- sensibilitate uterina la palpare
2. PARACLINIC
pH vaginal alcalin
cristalizarea continutului vaginal pe lama sub aspect de frunza de feriga
(influenta estrogenilor crescuti din lichidul amniotic asupra glerei cervicale)
izolarea diaminoxidazei in continutul vaginal, enzima prezenta doar in lichidul
amniotic
89
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolutie / Complicatii
Marea majoritate a travaliilor debuteaza spontan in primele 24 de ore dupa
ruptura de membrane
Riscul de corioamniotita creste odata cu intevalul de timp scurs de la ruptura
membranelor
Poate fi la originea prematuritatii fetale, detresei respiratorii fetale si infectiei
neonatale.
G. Conduita
1. PROFILAXIE
masuri riguroase de igiena vulvo-vaginal
diminuarea frecventei raporturilor sexuale in ultima parte a gestatiei
tratamentul precoce si corect al infectiilor genitale joase la gravide
2. MASURI GENERALE
spitalizare
reducerea numarului de examene vaginale
toaleta riguroasa vulvo-vaginala la fiecare examinare
antibioterapie cu spectru larg
administrare de glucocorticoizi pentru accelerarea maturitatii pulmonare,
daca sarcina nu este la termen
tocoliza pana la beneficiul optim al glucocorticoizilor administrati, in lipsa
corioamniotitei
nastere pentru sarcina la termen
3. MASURI SPECIFICE
declansarea travaliului medicamentos prin perfuzie ocitocica sau gel
prostaglandinic cervical, in lipsa declansarii spontane la maxim 6 ore de la
ruptura membranelor
nastere prin operatie cezariana daca:
90
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Prognostic
1. MATERN
cu terapie corecta prognosticul matern este favorabil
risc crescut de corioamniotita (5-10%)
riscul de corioamniotita creste cu durata de timp trecuta de la ruperea
membranelor
- 1,7% la 24 ore
- 7,5% la 48 ore
- 8,6% > 48 ore
2. FETAL / NEONATAL
risc crescut de prematuritate fetala cu detresa respiratorie
risc crescut de infectie neo-natala
A. Cordonul scurt
Lungimea cordonului < 32cm nu permite nasterea pe cale vaginala.
Din nefericire, nici o metoda paraclinica nu poate stabili lungimea cordonului,
astfel incat diagnosticul acestei anomalii este o surpriza in timpul nasterii, cand
obstructioneaza angajarea si coborarea fatului.
Cordonul scurt poate determina unele complicatii, precum:
lipsa angajarii;
91
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
B. Circulara de cordon
1. DEFINITIE
Infasurarea cordonului ombilical in jurul unor segmente fetale (gat, membre,
trunchi).
Circularele de cordon pot fi unice sau multiple. Cele mai frecvente sunt cele
pericervicale.
2. EPIDEMIOLOGIE / INCIDENTA
circulara pericervicala simpla - 20%
circulara pericervicala tripla - 0,2%
3. ETIOPATOGENIE
Lungimea excesiva a cordonului ombilical
Mobilitate exagerata a fatului
Polihidramnios
Relaxarea peretilor uterini la marile multipare
Suferinta fetala cronica. Sub efectul hipoxiei cronice fetale se diminua
spiralarea cordonului ombilical, permitand infasurarea sa in jurul
segmentelor fetale (comportament asemanator firului de telefon). Circulara
de cordon, in lumina acestei ipoteze, este considerata marker al suferintei
cronice fetale.
4. DIAGNOSTIC
Circularele de cordon pot fi diagnosticate antenatal prin ecografie
bidimensionala sau tridimensionala. Examinarea Doppler color certifica
diagnosticul.
Frecvent, diagnosticul este pus retrospectiv dupa expulzia fatului sau la
nasterea prin operatie cezariana.
5. EVOLUTIE / COMPLICATII
In cursul travaliului poate determina suferinta fetala acuta sau obstructionarea
mecanismului de nastere.
6. CONDUITA
Circularele pericervicale laxe pot fi trecute dupa expulzia craniului peste
capul fetal.
Circularele stranse se sectioneaza intre pense dupa expulzia craniului fetal.
92
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Nodurile de cordon
1. DEFINITIE / CLASIFICARE
False - sunt dilatatii varicoase, angiomatoase ale vaselor ombilicale si
mimeaza aspectul de noduri pe traiectul cordonului ombilical.
Adevarate - sunt rar intalnite si se pot datora mobilitatii exagerate a fatului,
lungimii excesive a cordonului ombilical, polihidramniosului.
2. DIAGNOSTIC
Posibil antenatal prin ecografie si examinare Doppler simultana
Semne de suferinta fetala in timpul travaliului
D. Prolabarea de cordon
1. DEFINITIE
Situarea ansei de cordon ombilical inaintea prezentatiei, asociata cu membrane
rupte.
93
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
2. ETIOLOGIE
Prezentatia transversa
Polihidramniosul
Prezentatia pelviana
Placenta praevia
Cordonul ombilical excesiv de lung
Ruptura prematura de membrane
3. EPIDEMIOLOGIE
Prolabarea de cordon complica in special prezentatia umerala si pelviana
4. DIAGNOSTIC
Suferinta fetala acuta, mai ales daca apare in prezentatia craniana, prin
compresiunea cordonului intre doua planuri dure - craniul fetal si bazinul
osos.
Vizualizarea ansei de cordon in vagin la examenul cu valve
Palparea cordonului ombilical la tuseul vaginal
Pulsatiile cordonului ombilical la palpare
5. CONDUITA
Gravida este asezata in pozitie anti-Trendelenburg
Un cadru medical impinge prin tact vaginal prezentatia in sus, pentru a
reduce compresiunea cordonului ombilical
Nastere prin sectiune cezariana de urgenta, mai ales in prezentatiile
craniene
F. Laterocidenta de cordon
Situatie patologica in care cordonul ombilical este situat lateral de prezentatie,
fiind de asemenea comprimat pe peretele osos al bazinului.
Situatia poate complica determinarea diagnosticului etiopatogenic de suferinta
fetala.
Conduita terapeutica este dictata de suferinta fetala acuta.
94
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
A. Definitie
Boala trofoblastica gestationala (BTG) este termenul general pentru o serie de
anomalii trofoblastice cu originea in trofoblastul placentar.
95
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Epidemiologie
1. INCIDENTA
1/1200 nasteri pentru mola hidatiforma (USA)
1/20 000 nasteri pentru NTG (USA)
n antecedentele pacientelor cu NTG se regsesc:
- mola hidatiforma - in 50% din cazuri;
- nastere - in 25% din cazuri;
- avort spontan, sarcina ectopica - in 25% din cazuri.
2. FACTORI DE RISC
Nivel socio-economic scazut al gravidelor
Varsta > 35 ani
Carentele de vitamina A, E
96
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. Mola hidatiforma
1. DEFINITIE / MORFOPATOLOGIE
Mola hidatiforma este o entitate patologica specifica gestatiei, caracterizata prin
proliferarea anormala a trofoblastului si edemul stromei vilozitare, cu
transformarea vilozitatilor coriale in structuri veziculare. Vilozitatile sunt lipsite de
axul vascular.
2. DIAGNOSTIC
a) Semne si simptome
Hemoragia este semnul dominant
Uterul frecvent mai mare in dimensiuni decat marimea corespunzatoare
varstei de gestatie
uterul in armonica, variatia in volum a uterului la examinari repetate, mai
ales dupa episoadele de sangerare
fenomenele neuro-vegetative de sarcina sunt de intensitate crescuta si mai
persistente
HTA, edemele, proteinuria (preeclampsia) apar cu o frecventa crescuta de
aproximativ 27% gravide - si mult mai precoce
Manifestari clinice de hipertiroidism (tahicardie, tegumente calde, tremor al
extremitatilor) prin efectul -hCG competitiv pentru receptorii de TSH
Dureri abdomino-pelvine, prin chisturile ovariene luteinice de suprastimulare
Dispnee in 2-4% din cazuri, prin emboliile cu vezicule molare
Exteriorizarea prin vagin, odata cu sangele, a veziculelor molare, cu aspect
de boabe de struguri. Este semnul patognomonic al sarcinii molare.
b) Paraclinic
Titrul -hCG > 100 000 mUI/ml
Radiografie pulmonara pentru depistarea metastazelor pulmonare
Ecografia vizualizeaza aspecte caracteristice pentru mola:
- Ecouri multiple in cavitatea uterina, cu aspect de fulgi de zapada
- Chisturi ovariene foliculinice bilateral, cu diametre > 6 cm
- In mola partiala: produs de conceptie, structura partiala de placenta
normala, lichid amniotic sau cordon ombilical
3. EVOLUTIE / COMPLICATII
evolutia spontana a molei totale este spre avort in apropierea varstei de 16-
18 SA
mola partiala cu fetus prezent poate evolua pana la termen, dar fatul este de
obicei plurimalformat
pacientele cu mola prezinta risc crecut de anemie, preeclampsie / eclampsie,
embolii trofoblastice pulmonare
in 20-25 % din cazuri transformare in NTG
4. CONDUITA
a) Masuri generale
97
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
Spitalizare obligatorie
Recoltare analize uzuale
Echilibrare hemodinamica
b) Masuri chirurgicale
Evacuarea molei prin aspiratie asociata cu perfuzie ocitocica, pentru
reducerea riscului de complicatii metastatice
Histerectomie in bloc la femeile care nu mai doresc sarcini sau in caz de
sangerare dupa evacuarea prin aspiratie
c) Masuri medicale
Chimioterapie cu Metotrexat, Actinomicina in scop profilactic, la evacuarea
molei sau in cele 20% din cazurile de mola la care nu se obtine remisia
spontana, dupa evacuare
d) Monitorizare posterapeutica
Urmarirea in dinamica a titrului de -hCG dupa evacuare :
1. Saptamanal pana se obtin 3 valori consecutive normale
2. Lunar, valorile trebuie sa ramana normale 6 luni consecutive
3. Intr-o evolutie favorabila a molei, valorile normale se obtin la 9 saptamani
de la evacuare
Contraceptie cel putin un an cu contraceptive orale
Examene pelvice si ecografice la fiecare 3 luni pentru un an de la evacuare
Radiografie toraco-pulmonara la un an de la evacuare
5. PROGNOSTIC
risc crescut de complicatii ale evacuarii: perforatie uterina, hemoragie,
evolutie spre coriocarcinom
E. Mola invaziva
1. DEFINITIE / MORFOPATOLOGIE
Mola invaziva presupune invazia peretelui uterin de catre tesutul molar si
producerea de metastaze la distanta.
2. DIAGNOSTIC
Penetrarea peretelui uterin este dovedita doar prin examenul histopatologic al
uterului si poate fi suspicionata prin ecografie, RMN, CT.
3. EVOLUTIE
frecvent spre oprire in evolutie si expulzie prin avort.
4. CONDUITA
Evacuarea molei prin aspiratie
Chimioterapie daca titrul -hCG se mentine ridicat la 4 saptamani de la
evacuare
98
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
G. Coriocarcinomul
1. DEFINITIE
Tumora trofoblastica extrem de maligna ce apare la un interval de pana la 2 ani
dupa :
Nastere cu sarcina normala
Avort spontan
Sarcina ectopica
Mola hidatiforma, in care riscul de coriocarcinom este mult mai mare fata de
sarcina normala
2. MORFOPATOLOGIA
Morfopatologia particulara a acestei neoplazii este caracterizata de penetratia
celulelor trofoblastice inconjurate de celule sincitiale (cu absenta organizarii
vilozitare si anaplazie, frecvent severa) in miometrul adiacent si lumenele
vasculare.
3. EVOLUTIE / DISEMINARE
Calea de diseminare este majoritar hematogena. Metastazele apar precoce in :
Plamani - 75%
Vagin - 30%
Ficat - 10%
Creier - 10%
4. DIAGNOSTIC
a) Semne si simptome
Sangerare uterina anormala, anemianta, ce succede unei nasteri sau avort.
Este semnul cel mai frecvent.
Sangerari de la nivelul localizarilor secundare ale tractului genital inferior
Simptomatologia clinica din partea organelor metastazate (dispnee,
hemoptizie, convulsii)
99
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
a) Medico-chirurgical
chimioterapie in cure repetate, cu asocieri chimioterapice (Metotrexat,
Actinomicina, Acid folinic)
histerectomie
radioterapie pelvica si centrata pe metastaze
b) Monitorizare posterapeutica
titrare -hCG bilunar 3 luni, lunar 3 luni si bianual pn la negativare
examen pelvic la 3 luni
radiografie toracica
contraceptie orala cel putin un an dupa negativarea -hCG
6. PROGNOSTIC
Rata recurentelor:
NTG nemetastatica - 2%
NTG metastatica cu prognostic bun - 5%
NTG metastatica cu prognostic sever - 20%
B. DEFINITIE / CLASIFICARE
HTA indusa de sarcina sau agravata de sarcina, disgravidia tardiva sau de ultim
trimestru, gestoza EPH (edem, proteinurie, HTA), toxemia gravidica si
100
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. EPIDEMIOLOGIE
INCIDENTA
6-12% in Romania (5-10% in Franta, 0,5-15% in USA)
FACTORI DE RISC
Primiparitate 11% dintre primipare dezvolt HTA in raport cu 7% secundi- si
tertipare
Sarcina multipl
Mola hidatiforma
Conditii socio-economice precare (alimentatie defectuoasa, carenta de acid
folic)
Luare in evidenta si monitorizare defectuoasa
Varsta > 40 de ani sau <16 ani in aproximativ 70% din cazuri, HTA-IS este
ntlnit la primipare tinere
Rasa neagra
Aria geografica incidenta maxima in Puerto-Rico
Antecedente familiale de HTA si mai ales HTA-IS
101
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
D. ETIOPATOGENIE
Cresterea marcata a fluxului sanguin uterin in gestatie este indusa si intretinuta
de fluxul crescut in sectorul vascular utero-placentar. Prin cresterea placentei tot
mai multe arteriole spiralate sunt transformate in artere utero-placentare.
Transformarea are loc prin invazia trofoblastului in lumenul si peretii arteriolelor
spiralate, cu distructia tunicii musculare arteriolare si pierderea spiralarii
caracteristice. Apar astfel conducte vasculare dilatate cu rezistenta vasculara
scazuta si, foarte important, cu incapacitate de reactie la stimuli vasopresori.
Acest fenomen de invazie trofoblastica a vaselor se extinde si in sectorul
vascular miometrial corespunzator situsului placentar, alterand peretele
musculoelastic al arterelor radiale.
In gestatiile care ulterior dezvolta HTA-IS invazia trofoblastica este deficitara
fata de modelul prezentat, trofoblastul si modificarile tunicii medii
arteriolare ramanand cantonate doar la nivelul stratului compact al
deciduei. Astfel, portiunea din stratul spongios al arteriolei spiralate
ramane activa la simulii vasopresori. Incompleta invazie vasculara a
trofoblastului reprezinta suportul fiziopatologic pentru preeclampsie (si
restrictia cresterii fetale intrauterine).
Vasospasmul actioneaza initial la nivelul vasa-vasorum, determinand ischemia si
necroza peretelui arteriolar. Orice leziune intimala este un trigger pentru
agregarea plachetara in scop reparator. Trombocitele agregate sintetizeaza si
elibereaza TxA2, prin a carui actiune este favorizata agregarea plachetara si
vasoconstrictia. Se constata astfel o actiune concertata la nivel corio-decidual in
favoarea vasospasmului local, mai ales ca sinteza de PGI2 endotelial (cel mai
activ vasodilatator si antiagregant plachetar) este mult deficitara prin alterarea
severa a endoteliului vascular. Consecinta acestui fenomen este dezechilibrul
TxA2/ PGI2 cu efect cert vasopresor in sectorul vascular matern.
HTA-IS este strans legata de prezenta trofoblastului in cavitatea uterina - i
dispare dupa expulzia fatului si a anexelor fetale. In cazul molei hidatiforme totale
si sarcinii multiple (mai mult esut trofoblastic), HTA-IS apare precoce, in general
inainte de 20 SA. Revenirea la normal a valorilor tensionale este mai rapida daca
dupa expulzia anexelor fetale s-a practicat curetaj al cavitatii uterine.
E. MORFOPATOLOGIE
Modificarile morfopatologice placentare principale in HTA-IS pot fi sistematizate
astfel:
Arteriopatia deciduala - ateroza arteriolelor spiralate, necroza fibrinoida i
obstructia intraluminala prin tromboza.
Infarctele placentare - intreruperea aportului sanguin in vasele utero-
placentare si necroza consecutiva a vilozitatilor coriale - cel mai frecvent in
placa bazala, cu dimensiuni de la ctiva milimetri pana la 5-6 cm. Infarcte
mici apar in aproximativ 25% din placentele provenite din sarcini normale.
Incidenta lor este mult crescuta in gestatiile complicate cu HTA si
preeclampsie (preeclampsie usoara - 11,7%; preeclampsia severa - 67%).
102
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. EVOLUIE/COMPLICAII
Evoluia HTA n sarcin este dominat de riscul apariiei complicaiilor materne
paroxistice:
Eclampsie
DPPNI
HELLP sindrom ( Hemolysis, elevated liver enzymes, low platelets)
IRA (insuficienta renala acuta)
CID (coagulare intravasculara diseminata)
EPA (edem pulmonar acut)
Dezlipirea de retin
Hematom intrahepatic subcapsular
Ruptura de ficat
Hematom voluminos vulvo-perineal
Hemoragie uterina incoercibil
Hemoragie cerebral
Asupra ftului, HTA n sarcin poate induce:
Suferin fetal cronic (SFC)
Prematuritate (datorit conduitei prin evacuarea sarcinii n cazul HTA greu
controlabile medicamentos)
Moarte intrauterin a ftului
Moartea neonatal precoce (prin prematuritate)
Sechele neurologice - 10% din cazuri, fiind consecina SFC, prematuritii
spontane sau iatrogene.
G. DIAGNOSTIC
1. CRITERII DE DIAGNOSTIC SI CLASIFICARE
a) HTA-IS - modificarile tensionale, prezente in sarcina dupa 20 SA, constatate la
minimum doua masuratori succesive si separate de cel putin 6 ore:
Presiunea sistolica 30 mm Hg fata de valorile anterioare sarcinii
Presiunea diastolica 15 mm Hg fata de valorile anterioare sarcinii
Presiunea sistolica 140 mm Hg
Presiunea diastolica 90 mm Hg
b) Preeclampsie
HTA-IS
Proteinurie > 0,3 g/l/24h (1g/l/24h pe eantion randomizat)
103
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
104
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. CONDUITA
1. OBIECTIVE
Prevenirea accidentelor materne
Prevenirea accidentelor fetale
Pot fi realizate prin:
- Luarea precoce n eviden a gravidei
105
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
106
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
4. INTERNAREA
Se impune dac:
- TA > 140 / 90 mmHg
- edeme importante
- proteinurie > 1g/zi.
- apariia oliguriei, cefaleii, acufenelor, fosfenelor i epigastralgiilor.
5. TRATAMENT CURATIV
trebuie s menin un flux sanguin adecvat utero-placentar:
- Reducerea vasospasmului
- Meninerea ta ntre 130140 / 90 mmHg
- Evitarea scderilor brutale ale ta care pot ucide ftul
- Reducerea complicaiilor materne acute
Tratament hipotensor
1. Hidralazina cel mai utilizat (medicament de elecie n HTA-IS). Induce
vasodilataie periferic prin aciune asupra musculaturii netede vasculare. Se
administreaz:
- iv: 510 mg n bolus repetat la nevoie la intervale de 1520 min
(doza zilnic: 40200 mg) sau PEV a 180mg/500ml ser fiziologic, n ritm lent
- po.: 50100 mg/zi n doze egale la 68 ore, dup normalizarea
valorilor tensionale pe cale iv. (Hipopresol tb a 25mg)
2. Alfametildopa (Dopegyt tb a 250 mg, Aldomet) - hipotensor de elecie n
HTA asociat sarcinii - blocheaz decarboxilarea Dopa n Dopamin. Reduce
rezistena vascular periferic fr a scdea fluxul renal. Administrare:
- po.: 500 1000 mg /zi n prize la 12 ore
- iv.: 250mg/6h
3. Diazoxid hipotensor energic cu aciune rapid. Doza: 300 mg iv., urmat de
-metildopa.
4. -blocantele (Propranolol, Labetolol, Atenolol) - precauie datorit efectului
inotrop negativ i de stimulare a contractilitii uterine.
5. Nifedipin, Captopril, Hydergin, Clonidin - folosii, n general, n
tratamentul HTA anterioar sarcinii, sub controlul cardiologic (efecte secundare:
scderea brutal a presiunii, cu diminuarea perfuziei placentare).
Tratament antiagregant:
doze mici de aspirin controversat, n prevenirea HTA.
Heparina - n prezena semnelor clinice / de laborator ale CID; 5 000
UI/4h i.v.
Tratament sedativ
1. Diazepam (maxim 100200 mg/zi):
- po. 410 mg /zi
- iv. 5 10 mg n preeclampsie, eclampsie, repetat la nevoie
2. Fenobarbital (maxim 300 mg/zi):
- po. 5060 mg x 3/zi
- parenteral 100 mg/zi.
107
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
108
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
I. PROGNOSTIC
1. MATERN
HTA i complicaiile sale ocup locul I n mortalitatea matern prin risc obstetrical
direct n rile occidentale i locul II n Romnia (dup hemoragie). Conduita
profilactic i eficiena tratamentului curativ a dus la scderea mortalitii
gravidelor cu accidente eclamptice de la 20% n urm cu 2-3 decenii la 5%.
HTA-IS disapre de regul dup natere. ntr-un procent mic de cazuri se constat
persistena HTA dup natere sau dup o perioad variabil de timp.
2. FETAL
Rmne n continuare destul de grav - mortalitatea perinatal atinge valori de
40%. Mortalitatea crete dac naterea se produce nainte de 36SA sau n
condiiile asocierii suferinei fetale cronice i/sau hipotrofiei fetale.
Morbiditatea prin sechele neurologice poate atinge 510 %.
109
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
XIV. IZOIMUNIZAREA Rh
Exista peste 400 antigene sanguine, din care o treime pot determina conflict Ag-
Ac intre fat si mama.
Incompatibilitatea in sistemul ABO este raspunzatoare de 2/3 din
izoimunizarile feto-materne. Are o inciden de 20% (5% boala hemolitica) dar
induce forme clinice usoare, deoarece:
hematiile fetale incompatibile sunt eliminate (distruse) mai rapid din sangele
matern;
situsurile antigenice A si B fetale sunt diminuate (fata de viata adulta);
majoritatea Ac materni anti-A si anti-B sunt IgM, care nu trec bariera
placentara.
Izoimunizarea Rh prezinta o deosebita importanta din cauza frecventei si a
posibilelor consecinte grave ale bolii hemolitice neonatale (mortalitate perinatala
de 4-25%) - ceea ce o face sa devina o problema de sanatate publica. Relevanta
studierii si diagnosticului sau corect rezida si in posibilitatea profilaxiei
A. Definitie
Stare patologica in cursul gestatiei caracterizata de aparitia anticorpilor materni
anti-antigene eritrocitare fetale din sistemul Rh, cu pasajul transplacentar al
acestor Ac si distructia eritrocitelor fetale purtatoare de antigen. Sistemul genic
Rh este constituit din 6 gene alele, Cc, Dd, Ee, din care cel mai antigenic este D,
restul fiind putin imunogenice. Se asimileaza, de aceea, izoimunizarea Rh cu cea
anti-D.
Izoimunizarea in sistemul Rh este responsabila de aparitia a 97% din cazurile de
boala hemolitica fetala grava, forma severa de icter hemolitic si icter nuclear.
B. Epidemiologie
1. INCIDENTA
15% din populatia feminina caucaziana este Rh negativa
10 % din cupluri sunt incompatibile in sistemul Rh
0,5 - 1,5% din totalul nasterilor
2. FACTORI DE RISC
sarcina cu fat Rh pozitiv la gravida Rh negativa
partener Rh pozitiv homozigot (DD) risc de incompatibilitate feto-materna
100%
compatibilitate feto-materna in sistemul ABO
avort (2% avort spontan, 5% avort indus medical)
sarcina ectopica
amniocenteza
biopsie trofoblastica
110
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Etiopatogenie
1. IZOIMUNIZAREA GRAVIDEI
Fenomenul (cu sinteza de Ac anti-D) se poate produce prin trei cai principale:
a) pasaj de eritrocite fetale ce exprima antigene Rh-D in cursul sarcinii
(incepand inca de la 13SA, dar mai mult in trimestrul III), avortului sau mai
ales in timpul nasterii
b) transfuzie cu sange Rh pozitiv
c) pasaj de eritrocite materne Rh pozitive spre fatul feminin Rh negativ, care,
mai tarziu, ajuns la maturitate, poate dezvolta o reactie imunologica
anamnestica in cursul gestatiei cu fat Rh pozitiv - mecanism rar intalnit
(teoria bunicii buclucase).
Debutul fenomenului imunologic are loc in primele 72 ore de la initiere.
Daca fatul Rh pozitiv este incompatibil cu mama si in sistemul ABO, eritrocitele
fetale care ajung in circulatia mamei sunt rapid distruse de aglutininele materne
(Ac) din acest sistem, fara a mai putea declansa raspunsul imunologic matern
anti-D. In aceasta situatie, riscul de izoimunizare a mamei scade de la 17% la
2%.
2. REACTIA IMUNA ANAMNESTICA / HEMOLIZA
Dupa izoimunizare, orice sarcina Rh pozitiva (in general ulterioara), induce (prin
pasajul de eritrocite fetale Rh pozitive, chiar minor) o reactie anamnestica
intensa de sinteza a Ac anti-D (IgG), dupa 16 SA IgG anti-D traverseaza cu
usurinta bariera placentara (au masa moleculara mica), se ataseaza antigenului
D eritrocitar fetal si determina hemoliza cu icter si anemie consecutive, de
diverse gravitati.
In general, prima sarcina Rh pozitiva la o gravida Rh negativa neimunizata nu
este afectata chiar daca exista pasaj de eritrocite fetale la mama, deoarece
izoimunizarea induce in prima etapa sinteza de Ac anti-D de tip IgM, cu masa
moleculara mare, care nu pot strabate placenta spre fat.
111
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
E. Diagnostic
1. ANAMNESTIC
Incompatibilitatea partenerilor;
Factori de risc.
2. SEMNE SI SIMPTOME
disproportie intre varsta de sarcina si marimea uterului
moarte fetala
coloratia icterica intensa a nou-nascutului
anemie neonatala
3. PARACLINIC
a) Determinari sanguine
Grup sanguin si Rh pentru gravida;
In cazul gravidei Rh negative, determinarea, la partener, a grupului sanguin
si Rh;
fenotiparea antigenelor Rh ale partenerului
112
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
113
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Evolutie / Complicatii
Nediagnosticata si fara o conduita adecvata, patologia poate evolua conform
celor descrise la fiziopatologie / morfopatologie - pana la complicatii severe sau
fatale pentru fat - la 5-6% din gravidele cuplurilor incompatibile
G. Conduita
1. PROFILAXIE
a) Generala
Pregestational: educatia pacientelor pentru cunoasterea si evitarea factorilor
de risc;
Intragestational: pastrarea primelor sarcini la parteneri cu incompatibilitate
Rh; urmarite ca sarcini cu risc crescut.
Per- si postpartum: evitarea utililizarii ocitocicelor, a manevrelor obstetricale,
a operatiei cezariene si a extractiei manuale de placenta.
b) Speciala
Administrarea de imunoglobulina anti-D la femeile Rh negative neizoimunizate
imunosupresie prin acoperirea situsurilor antigenice fetale.
Indicatii
avort
sarcina ectopica
sarcina molara
hemoragie in gestatie
amniocenteza
biopsie vilozitara
transfuzie accidentala cu sange Rh pozitiv
sistematic la 28 SA
in primele 72 ore dupa nastere:
- gravida cu Rh negativ;
- fat Rh +
- anticorpi materni anti D absenti
114
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
115
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
H. Prognostic
matern bun
risc crescut de prematuritate fetala, anemie severa, complicatii si sechele
neurologice tardive
monitorizarea si tratamentul corect creste rata de supravietuire a nou-
nascutului provenit din izoimunizare severa la peste 80%
in cazul administrarii de Ig anti-D, riscul izoimunizarii scade de 10 ori. Cu
toate aceste masuri de profilaxie, 7% din aceste paciente sunt izoimunizate.
A. Definiie
Reprezint o afeciune specific sarcinii manifestat prin exacerbarea paroxistic
a tulburrilor neurovegetative de sarcin, caracterizat prin vrsturi repetate,
multiple, cu intoleran total de aport alimentar. Este o afeciune auto-limitativ
care dispare odat cu depirea primului trimestru de sarcin.
B. Etiologie
Este necunoscut, fiind incriminate:
deficiena de vitamin B6
deficiene ale metabolismului proteic
116
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
C. Patogenie
Vrsturile incoercibile determina apariia de tulburri hidro-electrolitice i
deficiene nutriionale. Aflat n imposibilitatea de a se alimenta, organismul
gravidei va utiliza ntr-o prim etap proteinele i lipidele endogene, la 34 zile
aprnd fenomene de caren proteic - cu utilizarea predominent a lipidelor,
tulburri ale ciclurilor metabolice energetice i apariia acidocetozei. Ulterior apar
tulburri parenchimatoase celulare care determin ireversibilitatea procesului,
ducnd, in absena terapiei, la deces.
D. Forme clinice
1. PTIALISM, SIALOREE
Variaz de la sialoree discret pn la salivaii abundente (1000 ml/zi), izolate
sau asociate cu vrsturi.
2. VRSTURI GRAVIDICE (DISGRAVIDIA EMETIZANT)
Dup gravitate pot fi:
Vrsturi simple, rare, de obicei matinale, survenite pe stomacul gol. Nu
mpiedic alimentaia i nu altereaz starea general.
Vrsturi moderate - mai dese, suprtoare, survenite att pe stomacul gol,
ct i dup ingerare de alimente. Se nsoesc de greuri, sialoree i tulburri
senzoriale. Permit femeii s rein o parte din alimente i lichide, starea
general meninndu-se bun.
Vrsturi grave, incoercibile, caracterizate prin intoleran gastric complet
i fenomene de inaniie consecutiv i tulburri grave de metabolism.
E. Evolutie / Complicaii
n evoluia disgravidiei sunt descrise trei etape care corespund unor stadii bine
individualizate:
1. PERIOADA I (de debut / reflex / de slbire)
Vrsturi repetate persistente, nsoite de efort, fcnd imposibil
alimentaia i hidratarea;
Slbirea progresiv observat prin cntrirea repetat care arat
scderea masei cu 300500 g/zi;
Constipaie;
Dureri epigastrice datorate spasmelor musculare;
Durat circa 810 zile.
117
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
F. Diagnostic
1. CLINIC
Greuri, vrsturi, sialoree, aprute la o gravid, ncepnd cu 5-6 SA, n absena
unor suferine digestive anterioare.
2. PARACLINIC
Important n special pentru perioada a II-a:
hemoconcentraia (hematocrit i VSH crescute)
acidoza (rezerva alcalin sczut)
dezechilibrele ionice (hipokaliemia, n principal)
cetonemia (corpii cetonici urinari dozabili).
118
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
4. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL
Apendicita, colecistita, gastroenterita acut, ulcerul gastric (anamneza
sugestiva pentru o suferinta digestiva)
Toxiinfeciile alimentare (ingestie recenta de alimente susceptibile de a
induce toxiinfectia alimentara)
Meningite, tumori cerebrale, rabia (varsaturi in jet, fara efort si fara a fi
precedate de greata)
Boala trofoblastic gestaional, sarcina multipl (ecografie)
Pielonefrita (leucociturie, urocultura pozitiva)
G. Conduita
1. MSURI GENERALE
a) n ambulator:
Linitirea pacientei
Mese mici i dese bogate n carbohidrai i sczute n lipide. (Se vor evita
mirosurile puternice.)
Terapie psihologic (psihoterapie sau hipnoterapie)
b) Spitalizare (in regim de urgenta) in urmatoarele situatii:
Deshidatare sever i intoleran oral la lichide
Diselectrolitemie sever
Acidoz
Infecie
Malnutriie
Pierdere n greutate
Pacientele pot necesita nutriie parenteral pentru a menine o stare anabolic.
2. TRATAMENT MEDICAMENTOS
a) Izolarea gravidei de mediul familial sau de persoanele cu potenial influen
duntoare asupra psihicului
b) Sedarea sistemului nervos i diminuarea hiperreflectivitii utero-gastrice
fenotiazine (+ antiemetic foarte eficace) - folosite doar pentru tratament de
scurt durat, din cauza riscului teratogen (medicament clasa C):
Clorpromazina, Proclorperazina, Tietilperazina
antihistaminice de sintez: Prometazina.
Ondansetron (antagonist serotoninic)
Metoclopramid
Droperidol
Antispastice: Papaverin, Scobutil
amestecuri litice - frecvent utilizate:
119
V. Tica Curs de Obstetrica si Ginecologie. Patologia sarcinii.
- fenotiazin (Plegomazin)
i.m. 23 ml la 6h sau
- antihistaminic (Romergan)
n P.E.V.
- antispastic (Papavrin / Scobutil)
acupunctura - pentru interceptarea reflexelor nociceptive;
combaterea hiperaciditii gastrice, aerofagiei i dispepsiei: bicarbonat de
sodiu, bismut subnitric, ulcerotrat, citrat de sodiu, poiunea Rivieri,
anestezin 1% n poiune (efect antiemetic local).
c) Corectarea tulburrilor de metabolism i a carenelor vitaminice
Reechilibrarea hidroelectrolitic cu ser glucozat 5%, ser fiziologic 4000
6000 ml / 24h
Corectarea hipopotasemiei: clorur de potasiu soluie 2040 mEq/l (maxim 3
mEg/kgc/zi), sub controlul ionogramei sanguine / urinare,
electrocardiogramei;
Combaterea acidozei: bicarbonat de sodiu (14%), THAM;
Combaterea deproteinizrii organismului: perfuzii de plasm i aminoacizi
(aminofuzin, trofazin);
Vitaminoterapia, n special vitaminele din grupa B (B 1, B2, B6) i vitamina C -
pentru compensarea carenelelor prin lipsa de aport i facilitarea corectrii
tulburrilor metabolice i energetice;
Hormonoterapia - n special hormoni mineralocorticoizi (favorizeaz resorbia
apei / electroliilor la nivelul tubilor renali);
3. TRATAMENT OBSTETRICAL
Dac evoluia disgravidiei nu poate fi corectat i apare riscul evoluiei spre
perioada a III-a, se decide, ca ultim soluie, evacuarea sarcinii prin aspiratie /
curetaj uterin.
H. Prognostic
Tratamentul modern antiemetic i de reechilibrare a perturbrilor metabolice
se dovedete, de regul, eficace n formele severe.
Excepional este necesar golirea cavitii uterine pentru a prentmpina
evoluia fatal a afeciunii. Dup golire vindecarea este spectacular.
Sarcina nu este incluenat de ctre disgravidia precoce - nici chiar n
formele sale grave.
120