Boala Crohn, cunoscută și sub numele de sindromul Crohn sau enterită

regională, este un tip de boală inflamatorie intestinală (BII) ce poate afecta orice parte
a tractului gastrointestinal, de la gură până la anus.[2] Simptomele includ adesea: dureri
abdominale, diaree (ce ar putea conține sânge dacă inflamația este
severă), febră și pierdere în greutate.[1][2] Alte complicații pot apărea în afara tractului
gastrointestinal și includ: anemie, iritații ale pielii, artrită, inflamarea ochilor și oboseală.
Iritațiile pielii pot apărea din cauza unor infecții, precum pyoderma
gangrenosum sau eritemul nodos. Ocluzia intestinală apare des, iar aceia care suferă de
această boală prezintă un risc mai mare de dezvoltare a cancerului intestinal.[1]

Date epidemiologice și istoric[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn afectează 3,2 din 1000 de oameni din Europa și America de Nord.[3] Este mai puțin
comună în Asia și Africa.[4][5]Istoric vorbind, aceasta a fost mai frecventă în lumea dezvoltată.[6] Însă,
din 1970, procentajele au început să crească și în lumea în curs de dezvoltare.[5][6] Boala intestinală
inflamatorie a cauzat 35.000 de decese în anul 2010[7] iar persoanele cu boala Crohn au o speranță
de viață puțin mai redusă decât a oamenilor obișnuiți.[1] Aceasta tinde să apară la adolescenți și la
persoanele aflate în jurul vârstei de 20 de ani, dar poate apărea la toate vârstele.[1][2] Femeile și
bărbații sunt afectați în mod egal.[2] Boala a fost denumită după gastroenterologul Burrill Bernard
Crohn care, în 1932, împreună cu alți doi colegi ai săi de la Spitalul Mount Sinai din New York, a
descris o serie de pacienți cu inflamații ale ileonului terminal al intestinului subțire, zona cea mai
afectată de boală.[8]

Cauze[modificare | modificare sursă]

Boala Crohn este cauzată de o combinație a factorilor de mediu, imunitari și bacteriali ce apare la
indivizii susceptibili din punct de vedere genetic.[9][10][11] Aceasta duce la o afecțiune inflamalatorie
cronică, în care sistemul imunitar al corpului atacă tractul gastrointestinal, atac probabil direcționat
către antigenii microbieni.[10][12] Chiar dacă boala Crohn este legată de sistemul imunitar, aceasta nu
pare a fi o boală autoimună (în sensul că sistemul imunitar nu este declanșat de către
organism).[13]Elementele exacte care stau la baza problemei legate de imunitate nu sunt clare, însă
ar putea fi vorba de o condiție de imunodeficiență.[12][14][15] Aproximativ jumătate din riscul general
este legat de genetică, având în vedere faptul că sunt implicate aproximativ 70
de gene.[1][16] Fumătorii se expun unui risc dublu de a contracta boala, față de nefumători.[17] De
asemenea, de multe ori apare după o gastroenterită. Diagnosticul se bazează pe un număr de
constatări, inclusiv: biopsie și aspectul peretelui intestinal, imagistica medicală și descrierea bolii.
Alte afecțiuni similare ce pot apărea, includ: sindromul colonului iritabil și boala Behcet.[1]

Tratament și prognostic[modificare | modificare sursă]

Nu există medicație sau intervenții chirurgicale pentru a vindeca boala Crohn. Opțiunile
de tratament ajută la ameliorarea simptomelor, mențin atenuarea lor și previn recidivarea. La cei
diagnosticați din timp, un corticosteroid poate fi folosit pentru o scurtă perioadă de timp pentru a
îmbunătăți rapid starea bolii, alături de un alt medicament precum metotrexat sau tiopurina, folosite
pentru a preveni recidivarea. O parte importantă a tratamentului este constituită de stoparea
fumatului. Una din cinci persoane ce a contractat boala este internată în spital în fiecare an, iar
jumătate dintre cei ce prezintă boala vor avea nevoie de intervenții chirurgicale la un moment dat, în
decurs de zece ani. Deși chirurgia ar trebui să fie folosită cât mai puțin posibil, ea este necesară
pentru a se rezolva anumite probleme precum abcesele, unele obstrucții intestinale și cancere.
O colonoscopieeste recomandată odată la câțiva ani, după opt ani de la apariția bolii, pentru a
verifica apariția cancerului de colon.[1]