RAPORT DE PSIHODIAGNOSTIC ŞI EVALUARE CLINICĂ ŞI/SAU

PSIHOEDUCAŢIONALĂ

(ANXIETATE DE SEPARARE)

1. Informaţii despre Client:

Alex, în vârstă de 11 ani, se prezintă la cabinetul de consiliere psihologică, împreună cu

mama lui adoptiva în vederea efectuării unui program de evaluare şi consiliere
psihologică, deoarece acesta prezinta tulburari de somn, deseori trezindu-se din somn
tipand, acuzand cosmaruri repetate.

1. Obiectivul Psihodiagnosticului şi Evaluării:

– identificarea factorilor psihologici cu relevanţă pentru învăţare şi contextul

psihoeducaţional,

– identificarea stărilor psihologice de sănătate şi/sau boală şi a mecanismelor

psihologice de etiopatogeneză şi/sau de sanogeneză .

Evaluarea psihologică a minorului s-a realizat prin intermediul anamnezei clinice,

Testul arborelui, Desenul familiei, prin interacţiunea mamă-copil, Fabulele Duss,
Matricile Progresive Color, testele : Vocabular, Rationament matematic, Atentie
concentrata şi activitatea de joc.

Anamneza clinică a evidenţiat următoarele aspecte:

Structura familială a minorului se prezintă astfel: S. locuieşte împreună cu parintii

adoptivi, cei doi copii ai acestora si menjera. Parintii naturali sunt divortati si locuiesc in
localitati separate .Se vede cu ei o data pe luna la initiativa parintilor adoptivi care-l
duce sa se intalneasca cu ei, sperand ca asa ii vor reduce anxietatea .

Istoric personal:

– Copilul a rezultat dintr-o relatie care nu s-a finalizat cu o casatorie, desi parintii au
locuit impreuna pana la varsta de 5 ani a copilului. A fost recunoscut legal de tatal
natural,care a fost de acord sa-i plateasca pensie de intretinere si dupa ce s-au
despartit, copilul fiind luat de tatal sau in fiecare week-end.

– In copilăria mică minorul nu a avut probleme semnificative de sănătate;

– Intre 5 si 8 ani a locuit cu mama si bunica, dar apoi mama s-a casatorit si el a ramas
sa locuiasca in continuare cu bunica, week-endurile petrecandu-le cu mama sau tata .
La vârsta de 9 ani, a mers sa locuiasca cu tatal, intrucat bunica se imbolnaveste si nu
se mai poate ocupa de el, iar mama abia nascuse si sustine ca ,,nu se poate ocupa si
de el” .

– nu se acomodeaza la tata , intrucat acesta fiind recasatorit si avand un copil de 6 ani,

nu se intelege cu acesta, dar nici cu mama vitrega,incepe sa aiba cosmaruri noaptea,
se scoala tipand. Despre tata vorbeste cu emotie : ,, cand avea timp ne jucam, uneori
mergeam la pescuit….” dar ,,cea mica ma enerva, tot ce strica arunca pe mine iar
mama ei ma certa si ma pedepsea….”

– o verisoara din partea mamei, care mai are 2 copii de 4 si 7 ani se ofera sa infieze
copilul , motivand ca o face spre binele copilului (il da la o scoala buna si se ocupa de
educatia lui) iar cei doi parinti isi dau acceptul .

– La 1 septembrie 2010, copilul este adus in Bucuresti la parintii adoptivi .

La parintii adoptivi copilul continua sa aiba cosmaruri, se scoala noaptea tipand, acuza
oboseala in permanenta, nu se poate concentra la scoala si cu toate ca este ajutat in
permanenta de mama adoptiva, ia note mici.

Relaţiile cu părinţii:

– Din relatarile mamei adoptive si ale copilului reiese ca actuala familie nu face
diferenta intre el si ceilalti copii ai familiei, mama adoptiva fiind preocupată în mod activ
de creşterea şi educaţia lui , dar el nu aminteste despre ceilalti doi copii ai familiei, nici
despre tatal adoptiv.

– Cu parintii naturali se intalneste o data pe luna, datorita departarii distanţei.

Din punct de vedere somatic:

Minorul are o sănătate fizică bună. Parintii adoptivi i-au facut toate analizele, pentru ca
S. acuza dureri de cap si de stomac, iar de cateva ori a si vomitat . Cosmarurile apar
numai noaptea, de 1-2 ori pe saptamana , desi totdeauna sta cineva langa el pana
adoarme si-i lasa o veioza aprinsa. Cand are cosmaruri alearga tipand in camera
parintilor adoptivi ,este dus cu greu in camera lui , atunci este obosit toata ziua si nu se
poate concentra la scoala.

Din punct de vedere simptomatologic: minorul are dispoziţie depresiv-anxioasa .

Antecedente heredocolaterale:
Tatăl natural al copilului este consumator de alcool, manifesta frecvent stări de
irascibilitate şi nervozitate ce culminau în acte violente faţă de mama sa , acesta fiind
motivul pentru care cei doi s-au despartit .

Comportamentul social-afectiv:

Minorul este necomunicativ la inceput, apoi răspunde la intrebari, manifestă interes

pentru jocuri şi activităţi , e multumit de noile achizitii (face meditatii la engleza, franceza
, iar de curand si la chitara, cadoul primit de la parintii adoptivi de ziua lui ). Recunoaste
ca ii e bine la parintii adoptivi , ca are conditii pe care nu le-ar fi avut niciodata la parintii
lui naturali,dar pe fata lui exprima tristete , se vede ca sufera dupa acestia , ii lipsesc
momentele cand tatal se juca cu el . Are o teama permanenta ca va fi trimis inapoi si
face eforturi sa se achite de sarcini, dar uneori se simte coplesit. Mama
adoptiva relateaza ca are momente cand refuza sa-si faca lectiile, cand cade pe
ganduri, nu comunica , si-l scoate din starea asta dupa ce o suna pe mama lui . Printre
amintirile lui, revin cu prioritate clipe petrecute in compania parintilor naturali , prietenii
de la fosta scoala , bunica. In prezenta mamei adoptive i se adreseaza cu ,, mama’’, in
absenta acesteia vorbeste despre ,,matusa’’. Nu a reusit sa se acomodeze foarte bine
la scoala, tanjeste dupa vechii colegi, nu se poate imprieteni cu cei de la scoala noua
pentru ca are impresia ca unii colegi rad de el(,,ma striga taranule”) a fost chiar
provocat de unul dintre ei, dar a refuzat sa raspunda provocarii.

In cosmarurile lui apar gandaci, in special urechelnite, care-l fac sa se trezeasca din
somn tipand si-l face sa fie agitat ziua. Uneori viseaza ca a fost rapit in Mall in timp ce e
la cumparaturi cu ,,matusa’’, care se intoarce fara el si-i suna mama sa-i spuna ca a fost
pierdut .

III. Descrierea Succintă a Componentelor Psihologice

Nivel Subiectiv/Emoţional (inclusiv Satisfacţia/Calitatea vieţii)

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Stări depresiv-anxioase Anamneza clinică

Nivel Cognitiv
 Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau
Ce s-a evaluat?
interviuri)

Matricile Progresive ColorTest vocabular

Rationament matematic

Atenţie, memorie, gândire, limbaj, IQ

Atentie concentrata

Anamneza clinica

Nivel comportamental

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Comportamentul Anamneza clinică

Activitatea de joc

Desen

Nivel psihofiziologic

Ce s-a evaluat? Cu ce s-a evaluat?

Nu se aplică

Nivel de personalitate şi Mecanisme Defensive/Adaptare

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Personalitatea şi mecanismele de adaptare Testul Arborelui

Desenul Familiei

Fabulele Duss

Anamneza clinică

Nivel de relaţionare interpersonală (inclusiv, de cuplu, familie, grup etc.)

Cu ce s-a evaluat?(teste/sarcini/probe şi/sau

Ce s-a evaluat?
interviuri)

Calitatea relaţiilor interpersonale Anamneză clinică

Activitatea de joc

Desen

Interpretarea rezultatelor testelor:

Testul de inteligenţă Matricile Progresive Color a evidenţiat următoarele:

Scor total CPM=36 ; Percentile =95 –NIVEL I ,, Intelect de nivel superior”.

Comportamentul verbal: limbajul este articulat cu exprimare corectă;

Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată vârstei

cronologice, capacitate perceptivă şi spirit de observaţie dezvoltate conform varstei .
Analizează , compară, face analogii, are capacitate de sinteză, modul de operare este
unul bine dezvoltat.

Capacitate mnezică şi concentrare a atenţiei bine dezvoltate.

Testul arborelui: indică o personalitate introvertita, cu dificultati de adaptare , cu

conflicte afective recente sau vechi pe care incearca sa le cenzureze,cu simptome
nevrotice si depresive . Aspiratiile lui sunt fanteziste, inconstante , uneori manifesta
complexe de inferioritate , considera scopurile lui prea inalte pentru nivelul posibilitatilor
sale .
Fabulele Duss: indică ataşament insecurizant faţă de ambii părinţi, se simte dat la o
parte, neiubit, abandonat(puiul incearca sa zboare, nu poate, striga dupa ajutor dar
parintii nu-l aud; ) ; rivalitate fraternală (l-a lasat putin sa manance, dar se supara si
mananca el restul, ca doar e mama lui); caracter obsesiv si incapatanat (nu-i da obiectul
confectionat mamei pentru ca vrea sa-l puna la expozitie, iar mama n-ar sti sa-l
pastreze- probabil si aluzie la faptul ca mama n-a stiut sa-l pastreze langa ea) ;
angoasa ( frica de gandaci, monstri ,duhuri).

,,Desenul familiei’’evidentiaza dificultati de comunicare si tensiune fata de anturaj,

tendinte narcisiste, lipsa de atasament fata de familia adoptiva , care nu a dobandit
suficienta semnificatie simbolica pentru el (isi deseneaza familia naturala), dificultate in
a investi figurile parentale, dificultati de adaptare, angoasa , careia incearca sa-i
raspunda prin negare, creand astfel defense pentru a-si pastra echilibrul (omiterea din
desen a surorilor sale ),nemultumire fata de sine. Cauta siguranta la tata, cu care se
identifica , dar acesta are secrete neelucidate de copil .

În activitatea de joc minorul pune în scenă dorinţa de a nu mai avea cosmaruri pentru
a nu mai crea probleme familiei si dorinta de a petrece de sarbatori cu parintii lui
naturali .

Mecanisme de adaptare: prin negare, copilul isi creaza defense pentru a-si pastra
echilibrul, pentru ca existenta celor doi frati ai sai ii creaza o angoasa intolerabila,
probabil in existenta lor vazand motivul separarii sale de parintii sai naturali . Atat prin
desen cat si in activitatea de joc, copilul incearca sa faca fata conflictului emotional prin
 refuzul de a recunoaste un aspect dureros al realitatii sale externe pentru o mai buna
stapanire a realitatii si o linistire a angoasei interne .

1. Psihodiagnostic: Anxietate de separare

Argumente:

– simptomele emoţionale şi comportamentale au apărut ca reacţie la factorii stresori

reprezentaţi de: separarea de casa si de cei dragi lui , schimbarea domiciliului, scolii ;

– refuzul de a merge la culcare fara sa aiba alaturi o persoana in care are incredere ;

– cosmaruri repetate implicand tema separarii, acuzarea repetata de simptome

somatice;

– acuzarea de simptome somatice (dureri de cap, de stomac, senzatii de voma)

– simptomele sunt semnificative clinic, provocând detresă marcată şi deteriorare

semnificativă în funcţionarea socială şi şcolară;

Diagnostic diferenţial: – perturbarea nu se datorează efectelor fiziologice directe ale

unei substanţe, sau unei condiţii medicale generale.

1. Concluzii: Funcţia cognitivă este reprezentată de un nivel de inteligenţă adecvată

vârstei cronologice. Minorul prezintă ataşament insecurizant faţă de părinţi, sentimente
de abandon, sensibilitate, dificultăţi de adaptare, anxietate şi sentimente de
culpabilitate; rivalitate fraternală;
2. Recomandări:
3. Consiliere familiala pentru a constientiza familia de problemele cu care se confrunta
minorul si a se constitui intr-un suport afectiv al acestuia , precum si a acorda sprijinul
necesar familiei care se confrunta cu aceasta problema .
4. Interventie psihologica avand urmatoarele obiective:

– implicarea minorului in activitati de monitorizare a comportamentelor sale ;

– evaluarea emotiilor si comportamentelor problematice pentru construirea vocabular al

emotiilor si sentimentelor;

– ajutarea copilului sa faca distinctie intre fapte si presupuneri.

Interventia psihologică a minorului susţinută prin joc, desen, joc de rol, activitati
ca:,,Fapte,fapte,fapte”, ,,Vederea in tunel”, ,,Imagini”, ,,Rational sau irational”.