Disciplina Semiologie Medicala

An III, seria A, 2011-2012

Velnic Andreea Alexandra

Manevre Clinice: Semestrul I

1. Examenul Tegumentelor si Mucoaselor

Modificari de culoare:
- Paliditatea : in anemii, leucemii, mixedem, neoplasm.
Anemii - galbena ca paiul – anemia Biermer
- ca varul / ca hartia – anemia posthemoragica acuta
- verzuie – cloroza tinerelor fete – anemia feripriva
- Roseata: - trecatoare – stari emotive= eritem psihic, boli febrile= pneumonii,
intoxicatie cu oxid de carbon= rosu carminat, sdr. Carcinoid ( brusc, in valuri,
senzatie de caldura, dispnee astmatiforma si diaree).
- Persistenta – generalizata (poliglobulia esentiala si limfoleucoza cronica =
“oamenii rosii”), localizata – fata in DZ si etilism cronic
Icterul
Cianoza
Discromii
Leziuni elementare ale pielei
Eruptii cutanate:
a) Erizipel – placa rosie , mg neregulate – streptococica
b) Herpes – vezicule cu lichid clar : in gripa, pneumonie bacteriana, ciclu menstrual
c) Zona zoster
d) Dungi Trousseau – dermografism – prin hiperexcitabilitate a nervilor vasomotori
e) Eritem nodos : in rheumatism, tbc, alergie
Hemoragii cutanate= purpura:
a) Petesii
b) Echimoze
Circulatie venoasa colaterala superficiala – cavo- cav superior= torace (cianoza + edem in
“pelerina”- obstacol pe VCS), cavo-ca inferior= abdominal ( obstacol pe VCI – tumori,
ascita), porto-cav= cap de medusa ( CH, tromboza venei porte).
GGL
Edem
Tulburari trofice cutanate:
a) Degeraturi
b) Gangrena: arterita Burger, ateroscleroza, DZ, emboli arteriale.
c) Escara
d) Ulcer perforant plantar = mal perforant
e) Degete hipocratice
f) Osteoartropatia hipertrofica pneumica- Pierre Marie – in cancer pulmonary
Noduli subcutanati – juxtarticulari, lipoame, xantoame – xantelasma, tumori metastatice

2. Palparea Ganglionilor

1
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

Tehnica: se executa glisant in planul tegumentului pentru prinderea ggl intre mana si
planurile profunde.
Submandibulari + Submentonieri – cu varful ultimelor 4 degete + bolnavul cu capul usor
flectat
Laterocervicali – mg post a SCM
Axilari – decubit dorsal cu mainile pe langa corp

3. Palparea Arterelor = pulsul arterial

Pulsul : Radial, Carotidian, Pedios

Normal : 70-80 batai/min
Forma/Tipul undei de puls:
a) P.Corrigan – saltaret si depresibil, in IA
b) P. in platou – mic, dur si tardiv, in SA
c) P. dicrot – S+D, in febra tifoida, anemii
d) P. anacrot
e) P. bisferiens
f) P. alternant
g) P.bigeminat
h) P. paradoxal

4. Refluxul Hepato- Jugular

Sub rebord costal cu ambele maini cu varful degetelor palpare profunda a ficatului timp de
cateva secunde; pacientul cu fata spre stanga si in decubit dorsal si ortostatism ; urmarim
jugularele care devin turgescente in insuficienta ventriculara dreapta.

5. Reflexul pupilar fotomotor si de acomodare la distanta

a) Fotomotor (de reactie la lumina) – bolnavul priveste in departare, seacopera cu

palmele ochii bolnavului, se asteapta cateva secunde si apoi de descopera brusc, pe rand,
cate un ochi; normal pupilele se micsoreaza (mioza); se poate si cu o lanterna

b) De acomodare la distanta – se cere bolnavului sa urmareasca degetul examinatorului

(15 cm inaintea nasului), care se apropie si se departeaza (mioza/midriaza)
Pierderea R. fotomotor si pastrarea celui de acomodare in sifilisul nervos (semnul Argyll-
Robertson)

6. Reflexele osteo-tendinoase

Reflexul rotulian: percutia tendon rotulian > contractia cvadricepsului;

Reflexul achilian: percutia tendon achilian > contractia tricepsului sural
Reflex bicipital: percutia tendon distal biceps>contractia bicepsului
Reflex stiloradial: percutia apofizei stiloide radius > flexia antebratului

2
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

7. Reflexele cutanate

R. plantar: cu un vf ascutit – marginea externa a plantei dinspre calcai spre degete> flexia
degetelor (leziuni piramidale – semn Babinski- halucele face extensie)
R. abdominal (superior, mijlociu, inferior): cu un vf bont se excita piele regiunii respective
> contractia muschilor abdominali ai regiunii respective (abolit in leziuni piramidale)
R. palmomentonier: stimularea zonei mijlocii a feţei anterioare a gâtului mâinii la baza
policelui produce contracţia musculaturii mentoniere homo- sau bilateral in leziuni
piramidale.

8. Inspectia Toracelui

Tip respirator: costal superior- femeie, costal inferior- barbat, abdominal- copil si in somn.
Modificari morfologice:
Simetrice:
a) Torace emfizematos= butoi, in EP
b) Torace astenic – in tbc, Ca.P
c) Torace conoid – in ascita, tumori epigastrice voluminoase
d) Torace adenopatic – in adenopatie traheo-bronsica
e) Torace rahitic – stern in carena, matanii costale, in rahitism
f) Torace infundibiliform – depresiunea extremitatii inf a sternului,in congenital,
traumatisme, professional-pantofar
Asimetrice:
a) Deformatii toracice de origine vertebrala – cifotic- anterior, scoliotic-lateral , cifo-
scoliotic, in congenital, traumatisme, inflamatorii, degeneratice
b) Dilatarea unui hemitorace – in pleurezie, tumori, cardiomegalii
c) Retractia unui hemitorace – atelectazie, pahipleurite, simfize pleura-pericaridce

9. Palparea Toracelui

Tehnica: se aplica fata palmara a mainilor in sp ic de sus in jos pe fata posterioara, laterala
si anterioara.
 Exploreaza tegumentele toracelui – tonus, temp, edeme, frecatura, pulsatii
 Explorare adenopatii
 Sediu + intensitatea durerii toracice
 Palparea str osoase
 Palparea frecaturii pleurale
 Ritmul respirator
 Amplitudinea miscarilor respiratorii
 Transmiterea vibratiilor vocale
- Accentuare – condensare a pulmonului – pneumonie, tbc, infarct pulmonary, tumori,
caverne, bronsiectazii
- Diminuare – stenoze, corpi straini, pneumotorax, pleurezie
- Abolire – obstructive complete a bronhiei

10. Percutia Toracelui

3
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

Informatii legate de:

• Cresterea continutului aerian – emfizem, caverne
Hipersonor
• Existent de aer in cavitatea pleural – pneumotorax
itate
• Cresterea continutului lichidian + elemente figurate in parenchim - condensare
Matita
• Existent unui continut lichidian sau fibros in pleura – pleurezie, pahipleurita
te
Normal: sunet sonor netimpanic
Coasta II – III dreapta – sonoritate mai accentuata
Coasta VI dreapta –scade -> matitate hepatica
Coasta III stg – matitate cardiac
Coasta VI – VII – sunet timpanic – spatiul lui Traube
Sunetele in stari patologice:
Diminuare – submatitate si matitate:
- Pleurezie, tumora, pahipleurita
- Pneumonie, tbc, atelectazie, infarct pulmonary
- Edem, adipozitate
Accentuare – hipersonoritate (EP si criza AB), si timpanism (pneumotorax)

11. Ascultatia Toracelui

Bolnavul respira linistit, profund, ritmic, cu gura cascata. Se cere bolnavului sa tuseasca
pentru evitarea ralurilor de deplisare. Murmurul vezicular (2 faze: inspir- lung si intens,
expir- scurt si putin intens) se asculta pe toata suprafata toracelui cel mai intens in axila si
subclavicular. Suflul laringo-traheal se asculta la nivelul laringelui, traheei cervicale si in
spatiul interscapular partea superioara

12. Inspectia abdomenului

Tehnica: pacientul cu abdomenul dezvelit in decubit dorsal cu capul ridicat pe o perna si

membrele superior pe langa corp, iar cele inferioare usor flectate.
Aspect normal:
• Globulos – nn
• Plat – copii
• Usor convex – adult
Culoare: alb-roz
Modificari patologice:
1. Modificari ale tegumentului: vergeturi, icter, eruptii diverse, manifestari hemoragice
(echimoze, petesii), circulatie colaterala venoasa,
2. Modificari perete abdominal: nodule, hernia si eventratii ( in tuse),
3. Modificari de volum:
a) Marirea abdomenului: globala/partial
b) Escavarea: apare in aderente
4. Participarea abdomenului la miscarile respiratorii: imobilitatea lui: in peritonite si
iritari peritoneale

4
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

5. Prezenta miscarilor peristaltice: in ocluzii si stenoza pilorica -> valuri pe suprafata

abdomenului
6. Pulsatii vizibile ale peretelui abdominal

13. Palparea abdomenului:

Tehnica: decubit dorsal cu gambele usor flectate pe coapse si acestea pe bazin, iar
medicul la dreapta bolnavului.
Incepem prin palparea superficiala dintr-o zona nedureroasa, pornind din fosa iliaca.
Normal: peretele este suplu, elastic si nedureros.
Patologic:
1. Puncte dureroase:
a) xifoidian
b) epigastrice
c) cystic
d) duodenal
e) pyloric
f) solar
g) mezenterice
h) apendicular
i) uterin
j) tubo-ovariene
2. Apararea musculara
3. Contractura – nu cedeaza la insistenta in plapare. In: peritonita generalizata secundara
perforatiei unui viscer = abdomen de lemn, localizata( in Hc.dr. -> colecistita acuta, in F.i.dr
-> apendicita acuta
4. Impastarea – coca unui aluat in procese inflamatorii
Palparea profunda – normal palpam doar lobul stang al ficatului si uneori colonel ascendent.
Patologic:
1. Tumori intraabdominale: sediu, marime, forma, suprafata, contur, consistenta,
sensibilitate, mobilitate, caldura locala, pulsatii, ascultatia
2. Formatiuni pseudotumorale
3. Rezistenta pastoasa
4. Clapotaj gastric – lichide in stomac si gaze – stenoza pilorica
5. Fluctuienta
6. Sensibilitate prin destindere – semnul Blomberg
!!! nu omite orificiile herniare!!!

14. Examenul clinic obiectiv al FICATULUI

Faciesul: varicozitati la nivelul pometilor si stelute vasculare indica: CH, HC

Tegumente si mucoase:
• Paloare – hemoragii digestive – ruperea varicelor esof la cirotici
• Subicter/ icter – rosietic (hepatita virala acuta), verzuie (icter obstructive), inchisa
(hemocromatoza, CA.H)

5
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

• Diminuare pilozit axiala si pubiana/ pectoral

• Ginecomastie
• Eritem palmar/ plantar
• Stelute vasculare
• Purpura hemoragica
• Circulatie venoasa colaterala
• Xantelasma, xantoame
Edem hepatic
Stare de nutritie
Inspectia: decubit dorsal, coapse flectate
Palpare: !!! normal palpam doar fata antero-sup a lobului stang hepatic
Tehnica:
Procedee monomanuale: monomanual simplu, monomanual prin acrosare, prin lovire,
procedeul policelui=Glenard
Procedee bimanuale: simplu, prin balotare, Gilbert, Mathieu
Informatii privind: volumul, mobilitate, sensibilitate, consistenta, suprafata
Percutia: pentru determinarea limitei superioare a ficatului
Tehnica: se percuta usor, superficial, dinspre p.sup a toracelui in jos pe liniaparasternala,
mamelonara, axilara, scapulara.
Ascultatia:
Patologic: suflu systolic, frecaturi peritoneale sincrone cu respiratia
Rezumat: - proiectia cutanata a ficatului: limita superioara reperata prin percutie si limita
inferioara prin palpare
- Marginea inferioara: ??regulata, ascutita??
- Fata Anterioara: regulate, consistenta- dura , elastic, moale??
- Durerea provocata: mg inf – nedureroasa
- Existent suflu
- Existenta reflux hepato-jugular

15. Examenul clinic obiectiv al splinei

Tegumente si mucoase:
- Paloare
- Subicter/icter: hemolytic, HVa
- Roseate – poliglobulie
- Petesii/ echimoze
Adenopatie: leucemii, Hodgkin
Febra: leucoza, Hodgkin
Inspectia: splenomegalie -> bombare hipocondru stang
Palpare: !!!Normal nu palpam
Palpam in: ptoza, procese patologice ce coboara hemidiafragmul stang ( afectiuni pleurale,
pulmonare), splenomegalii.
Pacientul in decubit dorsal sau lateral dr, genunchii flectati, medical in dreapta. Se va aseza
mana dreapta a examinatorului in Hc stg cu degetele spre umarul stang avansand succesiv
catre rebordul costal in timp ce bolnavul respire profund, iar mana stanga ridica usor
regiunea lombara.

6
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

Alte procedee: prin acrosare, policelui

Percutia: valoare doar in cazul splenomegaliilor.
Tehnica: decubit lateral drept cu mana stg la cap si genunchii flectati si percutam pe linia
axilara anterioara, medie si posterioara -> ±zona submatitate intre coastele IX-XI. Pt mg
ant -> intre spatiul Traube spre axial.
Ascultatia: frecaturi splenice, sufluri sistolice

16. Ascultatia cordului

Focar mitral (apex); Focar tricuspidian (baza apendice xifoid); Focar pulmonar (sp 2
ic stg parasternal); Focar aortic (sp 2 ic dr parasternal)
Zgomote: Z1- sistolic (mitral, tricuspidian); Z2- diastolic (aortic, pulmonar); intre Z1-Z2 >
sistola; intreZ2-Z1 > diastola; Z1- tonalitate joasa,durata mai lunga; Z2- durata scurta,
tonalitate mai inalta
Se precizeaza prezenta zgomotelor supraadaugate, suflurilor, unde iradiaza (aortic > in
carotide si cel mitral > in axila)si frecventa cu care apar.

17. Masurarea TA

Normal: 100 mmHg + varsta individ

Copii: 70-90 mmHg
Adolescent: 90-110 mmHg

18. Redoarea cefei:

Imposibilitatea flexiei anterioare a extremitatii cefalice prin limitare algo contracturala (sdr
meningean)

19. Semnul Kernig:

Ridicand membrele inferioare complet intinse , se flecteaza gambele pe coapse si coapsele

pe abdomen.

20. semnul Brudzinski:

Tentativa de flexie a cefei antreneaza tripla flexie a membrului inferior.

21. Manevrea de elongatie a sciaticului:

Evidentiaza o serie de puncte dureroase la presiunea pe traiectul sciatic de la emergenta

(zona fesiera) pana la gatul peroneului.
Lasegue: durere la flexia gambei pe abd cu gamba in extensie.
Bonnet: durere la flexia coapsei pe abd insotita de adductie

22. Proba Romberg:

7
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

Bolnavul in pozitie verticala cu picioarele apropiate (vf si calcaiele lipite) este rugat sa
inchida ochii.
Negativa la cerebelosi.
Pozitiva (nu poate mentine pozitia) in leziuni vestibulare, tabes, polinevrite.

23. Probe de dismetrie:

Proba index-nas: se cere bolnavului sa aduca indexul pe vf nasului

Proba calcai-genunchi opus: bolnav in decubit dorsal
Proba inchiderii si deschiderii rapide a pumnului si proba moristii (invartirea rapida a unui
index in jurul celuilalt).

24. Nistagmusul:

Reprezinta instabilitatea motorie a globilor oculari, compusa din doua secuse(latenta-

deviaza privirea, rapida- de reintoarcere la punct fix); se pune bolnavul sa urmareasca pixul
.

25. Probe de identificare a paraliziei faciale:

Miscarile automate- ras, plans si cele active- aratarea dintilor, accentueaza semnele de
asimetrie facial.
a) Paralizia faciala periferica: asimetrie faciala, bolnavul nu poate fluiera, increti fruntea
si incrunta pe partea bolnava, ochiul deschis iar globul ocular merge in sus si in afara
( semn Charles Bell ).
b) Paralizia faciala centrala: bolnavul poate increti frumtea si inchide ochiul.

26. Clonusul:

Clonusul rotulian: aparitia unor contractii si decontractii succesive si rapide ale

cvadricepsului, cu deplasarea sus-jos a patelei, provocate de apasarea energica a marginii
superioare a patelei in sens distal (in jos), cu mentinerea pozitiei acesteia. Este o
manifestare a exagerarii reflexelor miotatice ca urmare a leziunilor piramidale. Prezenta
clonusului rotulian denota o leziune deasupra L2.
Clonusul plantar: flexia (pasiva) dorsala energica a piciorului, care determina elongarea
tendonului achilean, declanseaza un reflex miotatic de contractie si relaxare a tricepsului
sural, in secuse succesive.

27. Palparea rinichilor:

In stare normala rinichii nu sunt palpabili (doar la cei slabi)

Procedeul bimanual Guyon: bolnav in decubit dorsal cu gambele flectate; mana opusa
rinichiului (cu ultimele 4 degete) in unghiul costo-vertebral, iar cealalta pe peretele abd la
marginea externa a dreptilor, cu degetele orientate in sus cu vf sub rebordul costal; se
palpeaza in inspir profund

8
Disciplina Semiologie Medicala
An III, seria A, 2011-2012
Velnic Andreea Alexandra

Palpare monomanuala Glenard: bolnav in decubit dorsal cu coapse flectate pe abd;

examinatorul cu mana opusa rinichiuluiare cele 4 degete in regiunea lombara iar policele
pe abd sub rebordul costal

28. Semnul Giordano:

Evidentiaza sensibilitatea dureroasa prin percutia cu marginea cubitala a mainii pe

regiunea lombara, in litiaza renala, flegmonul perinefritic..

29. Semnul Murphy:

Degetele de la mana dreapta se aplica sub rebordul costal, aproximativ la jumatatea

acestuia, si se invita bolnavul sa faca un inspir adanc, daca vezicula este sensibila, bolnavul
isi opreste brusc inspirul din cauza durerii; apare in colecistita acuta/litiazica.

30. Semnul Homans:

Caracterizeaza discomfort in muschii gambei sau la dorsiflexia piciorului pe gamba. Este

prezent la mai putin de o treime dintre pacienti. Se regaseste la peste 50% dintre pacientii
fara tromboza venoasa profunda si de aceea este nespecific.