Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
LUCRARE DE DIPLOMA
Coordonator :
Lector Univ. Dr. ROMITA B. IUCU
2003
1
RELATIA JOC – INVATARE
LA
VARSTA PRESCOLARA
2
RECUNOSTINTA TOTALA SI SINCERE
MULTUMIRI DOMNULUI LECTOR UNIVERSITAR
DOCTOR ROMITA B. IUCU ,
PENTRU TOT SPRIJINUL ACORDAT IN ALCATUIREA
ACESTEI LUCRARI !
3
Motto :
4
CUPRINS
Nr.
Capitolul pagina :
Crt.
1 Introducere ……………………………………………………… 6
3 Invatarea ……………………………………………………… 27
3a 3.1. – definitie …………………………………………………. 27
3b 3.2. – tipologie ………………………………………………… 29
3c 3.3. – particularitatile invatarii la prescolari ………….…. 32
5 Concluzii ………………………………………………………. 68
6 Bibliografie ……………………………………………………. 70
5
I. INTRODUCERE
6
elementare si de munca organizata , dezvoltand spiritul de echipa, de intra -
ajutorare.
Se poate considera ca, focurile constituie o adevarata scoala de educatie, a
conduitei, a fanteziei si imaginatiei. Ele formeaza atentia,spiritul de observatie si
redare(povesiri), perseverenta, indemanarea , ordinea, abilitatea, perspicacitatea ,
darzenia, promptitudinea, contribuind astfel la dezvoltarea si antrenarea
capacitatilor fizice si intelectuale, a trasaturilor de caracter.
Jocul reprezinta in acelasi timp, o activitate in procesul careia se modeleaza
dimensiunile etice ale conduitei. Cinstea, corectitudinea,onestitatea au in joc un
caracter dominant.
Folosit cu pricepere si tact pedagogic jocul reuseste sa inlature si sa previna
ramanerea in urma la invatatura a prescolarilor cu o intelegere mai greoaie.
Toti marii psihologi si pedagogi au acordat o importanta deosebita jocului in
formarea si dezvoltarea copilului pentru viata.
J.Chateau spunea despre copilarie ca acesta este "ucenicia necesara varstei
mature si nu putem ignora din acesta perioada jocul - acest impuls irezistibil prin
care copilul isi modeleaza el insusi propria statuie".
A.I.Makarenko afrma ca " jocul il pregateste pe copil pentru munca de mai
tarziu ", Ed.Claparede spunea ca " jocul pregateste viitorul, satisfacand necesitatile
prezente."
Toate acestea mi-au intarit convigerea ca folosind jocul in procesul instructiv-
educativ voi reusi sa cunosc mai usor si mai bine personalitatea prescolalilor,incat
de la grupa mica si contirbutia pe care acesta o aduce in instruirea si educarea
acestora, ma va ajuta sa cladesc mai usor intregul edificiu al cunoasterii, pe care
prescolarii sa-l dobandeasca cu usurinta si placere.
Lucrarea de fata isi propune sa analizeze rezultatele obtinute de prescolari,in
urma folosirii jocului,pentru a preveni ramanerea in urma la invatatura si pentru
insusirea cu mai multa usurinta a cunostintelor.
Deoarece gradinita este institutia specializata in formarea fizica si intelectuala
a copiilor,ea trebuie sa cultive jocul si invatarea ca forme dominante de de
organizare a activitatii,prin care se clasifica si se largeste orizontul vietii copilului si
nu ca simple momente recreative.
Copii trebuie sa invete jucandu-se caci, asa afirma Henri Walton " jocul este
activitatea prin care copilul cucereste increderea in fortele sale". De aceea , orele
7
de invatare trebuie sa alterneze cu cele de joc. Intre 3 si 6 ani invatarea apare
frecvent in impletirea cu jocul, iar la cei mari si ca activitate de sine statatoare atat in
forme spontane cat si organizate.
In programul zilnic al prescolalilor intervin schimbari impuse de ponderea care
o are acum gradinita , schimbari care nu diminueaza insa dorinta de joc, jocul
ramanand o problema majora in timpul intregii copilarii.
In familie,jocul se desfsoara intra-o maiera distractiva, devenind un mijloc
placut de petrecere a timpului liber. La gradinita , acesta este inlocuit cu jocul
didactic.
Fiind o acitvitate preferata de prescolari mi-am propus sa inlocuiesc momente
importante ale activitatilor cu jocuri didactice sau elemente de joc, care sa
favorizeze adaptarea cu usurinta a prescolalilor la activitatea dominanta-invatarea.
Am organizat jocuri didactice la toate activitatile , in orice moment al acestora ,
in functie de obiectivele urmarite , considerandu - le nu ca simple divertismente, ci,
mijloace pretioase de invatare.
Interesul pentru joc se afla in plina expansiune si se satisface pe deplin in
acest stadiu care este de apogeu, pentru acesta activitate.
Interesul pentru invatare, prezent chiar si la prescolarul mijlociu ,este clar si
frecvent manifestat la cel mare.
La sfarsitul varstei prescolare este important ca jocurile sa reflecte continutul
intern al unei noi activitati - invatarea pe care copiii o vor desfasura in perioada
urmatoare.
8
II . JOCUL DIDACTIC
2.1. DEFINITIE
9
In functie de modul cum copilul participa la joc , din punct de vedere social ,
dupa etapele de varsta, exista sase categorii de comportamente :
_ comportamentul copilului care se plaseaza in "afara ocupatiei" ;
_ comportamentul sau jocul solitar, izolat ;
_ comportamentul copilului care observa jocul si poate comunica cu unii din
partenerii jocului ;
_ comportamentul ludic paralele , in care un copil se joaca la fel ca ceilalti copii , dar
fara sa coopereze cu acestia ;
_ comportamentul ludic de cooperare cu actiuni bine organizate , in care copilul
devine constient de rolul pe care-l are in cadrul grupului .
In timpul jocului se desfasoara un proces de asimilare , ce compara o functie
dubla . Pe de o parte are loc o asimilare de impresii si relatii ce duc la
functionalitate, iar de alta parte asimilarea se organizeaza datorita unor antrenari si
organizari de natura mentala .
Pentru copil , jocul presupune un anumit efort fizic , dar si un anumit consum
nervos - chiar daca este vorba de activitati nesemnificative . Efortul depus
stabileste astfel o relatie stransa intre joc si munca , ambele fiind forme de activitate
specific umane.
Jocul, deci, face legatura copilului cu munca , il fortifica si il abiliteaza cu
numeroase insusiri , cu gustul performantelor si mijloacelor de a le realiza si asa
cum afirma J. Chateau in " Copilul si jocul " este " o punte aruncata intre copilarie
si varsta matura " .
In acelasi timp creeaza la copii deprinderi si obisnuinte pentru colaborarea de
grup , pentru sincronizarea actiunilor cu alti copii , pentru conjugarea efortului in
vederea atingerii scopului propus .
In toate formele de joc are loc o intensa socializare, tocmai datorita faptului ca
" jocul cuprinde si asimileaza dinamica vietii sociale " .
Jocul si munca sunt practic " doua fete ale activitatii umane " , dupa cum
observa J.C. Petrescu . Jocul dezvolta toate fortele omului si este prezent, dupa
parerea lui Lucian Blaga "de-a lungul vietii" .
Ceea ce defineste cel mai bine jocul , este faptul ca el izvoraste din trebuintele
firesti , de miscare si de manifestare a calitatilor fiintei umane , este o activitate
libera , in care primeaza dorinta si necesitatea omului de a se juca, o activitate
spontana , atractiva, care determina stari afective , pozitive si multe satisfactii; o
10
activitate totala care , angajeaza fiinta umana cu toate functiile sale psihice ,
cognitive, afective,volitive, motrice, etc.
De asemenea , fiind considerat o activitate recreativa compensatoare , este
apreciat pentru modul in care creeaza o stare de destindere si distractie .
Prin joc, in interiorul grupului prescolar, se stabilesc multiple si variate interrelatii
capabile sa influenteze comportamentul social al copilului . Jocul reprezinta cadrul
optim de formulare a sarcinilor complexe, prin el putand fi introduse norme mult mai
dificile de comportament , insistand asupra unor elemente definitorii prielnic,
colegialitate, spirit de echipa , grija fata de cel de langa tine, raspundere si
disciplina.
In dinamica procesului de invatare , alaturi de activitate , jocul didactic
constituie o modalitate valoroasa de actiune pedagogica , menita sa duca la
formarea convingerilor moral - civice .
In conditiile unor conduceri competente , jocul creeaza copilului conditiile unor
relatii de grup , de timp .
Un educator abil , inzestrat cu multa mobilitate psihica , valorifica din plin
notiunile , sentimentele, convingerile formate sau in curs de formare prin joc .
Noua , slujitorilor gradinitei actuale , ne revine misiunea dificila de a-l ajuta pe
copil sa treaca dintr-o etapa a copilariei in alta , sa se integreze societatii si sa
paseasca pregatit din toate punctele de vedere , in lumea adultilor .
In felul acesta , in drumul de acasa pana la gradinita si inapoi , iar de aici prin
timp , copilul participa la un adevarat "maraton" pentru integrarea in viata sociala ,
maraton din care el trebuie sa iasa invingator.
"In fata lor vor apare culmile necunosterii, vor trebui sa infrunte
desertul nestiintei si nisipurile inselatoare ale comoditatii , se vor lovi de
arsita indoielilor si vantul naprasnic al confruntarilor , dar pana la urma, la
traditionala rubrica din catalogul vietii , va fi inscrisa nota de OM-
participant devotat la uluitoarea expeditie pe care o va face de la EU - la NOI
- spre deplina afirmare a telurilor noastre , a unei societati pentru care
invatatura , munca , cizelarea si desavarsirea personalitatii reprezinta
suprema satisfactie".
( Iuliu Ratiu , Insemnari de scriitor )
11
2.2. TIPOLOGIA
<< Jocul - spune Claparide - este cea mai buna introducere in arta de a munci .
>>
12
- pune ordine in varietatea, diversitatea si unitatea formelor de manifestare a jocului
la o anumita varsta;
- fiecare forma de joc isi poate gasi locul ce i se cuvine in sistemul din care face
parte ;
- avand imaginea clara a diferitelor categorii sau forme de jocuri si a locului pe care
il ocupa ele in sistem , se pot elabora indrumari metodice diferentiate, prilej de a
arata cum se coreleaza si se determina reciproc in sistemul din care fac ele parte
- cunoscand varitatea si diversitatea formelor de joc, in unitatea lor,se pot gasi
modalitati montate de implicare a jocului in conceperea stiintifico-metodica a jocului
in invatamantul prescolar.
Jocurile se pot clasifica dupa mai multe criterii:
a) dupa continutul si obiectivele urmarite jocurile pot fi clasificate astfel:
- jocurile de completare si consolidare a unor cunostinte, priceperi si desprinderi;
- jocuri pentru formarea unui vocabular in vederea utilizarii lui vorbirea curenta;
- jocuri de orientare spatiala;
- jocuri de pregatire pentru intelegerea unor notiuni;
- jocuri de aplicare a unor deprinderi practice (de igiena, de munca in gradinite, in
familie);
- jocuri de realizare a educatiei estetice;
- jocuri de formare a deprinderilor de educatie morala;
- jocuri didactice cu caracter cognitiv si formativ (la limba romana, matematica);
- jocuri de cunoasterea mediului inconjurator;
- jocuri de creatie, de constructii tehnice;
- jocuri didactice destinate activitatii in completare la prescolarii mari ;
b) dupa materialul folosit jocurile didactice pot fi:
- jocuri cu material didactic;
- jocuri fara material didactic;
- jocuri orale;
- jocuri cu intrebari;
- jocuri cu ghicitori;
c) dupa felul regulilor jocurile pot fi:
- jocuri cu reguli transmise din generatie in generatie;
- jocuri inventate;
d) dupa competenta psihofizica solicitata in mod dominant jocurile pot fi:
13
- jocuri de miscare;
- jocuri de observatie;
- jocuri de gandire;
- jocuri de atentie;
- jocuri de memorare;
- jocuri de imaginatie;
e) dupa numarul participantilor jocurile pot fi:
- cu un singur jucator;
- in perechi;
- in echipe;
- cu mai multi jucatori (in grup);
Jocul, puntea de legatura dintre viata si gradinita, permite prescolarului sa treaca
cu usurinta la munca serioasa?
Alcatuirea de jocuri ditactice si alternarea lor cu iscusinta, in cadrul celorlalte
metode de invatare constituie una din cele mai importante sarcini ale metodologiei
actulale.
Jocul nu poate fi introdus oricum in programul prescolarilor .
Educatoarei ii revine misiunea nobila , dar dificila in acelasi timp, de a sti cum,
cand si ce fel de jocuri sa desfasoare cu prescolarii.
In desfasurarea cu bune rezultate a jocului didcatic se cere stabilirea
continutului jocului si amplasarea lui in sistemul activitatilor instructiv - educative.
Daca prin jocul propus se vizeaza familiarizarea prescolarilor cu anumite
situatii, actiunii, sau daca se preconizeaza deschiderea spirituala catre un continut
informational ce urmeaza a fi asimilat , atunci jocul se amplaseaza in partea
introductiva a activitatii.
Daca prin joc se urmareste aplicarea, exercitiul necesar formarii unor priceperi
si deprinderi, atunci se organizeaza in partea finala a activitatii,deci, va fi un joc cu
caracter aplicativ.
Daca obiectul dominant al activitatii il constituie sistematizarea si verificarea
unui sistem de cunostinte, priceperi si deprinderi, atunci jocul se amplaseaza la un
interval anume de timp, fie sub forma unor concursuri, fie sub forma unor sezatori.
La prescolarii mici si mijlocii, jocurile cu material ocupa un loc insemnat.
O mare parte din materialul didactic necesar jocurilor exista si in comert
(jetoane,jocuri cu scene din povesti, cu litere etc).
14
Indeferent de provenienta lui materialul folosit in jocurile didactice trebuie sa
intruneasca si unele cerinte speciale in afara de cele cunoscute (accesibilitate,
aspect atragator, calitati artistice). Aceste cerinte se rezuma la faptul ca materialele
folosite nu trebuie sa fie incarcate, greoaie din punct de vedere al compozitiei si
trebuie sa se refere la tema propusa in joc.
In jocurile demonstrative colective , materialul trebuie sa aiba dimensiuni mai
mari pentru a putea fi perceput de copii.
Exemplu: materialele folosite la jocurile : "Gaseste cuvantul cu sens opus!",
"Cand?", "Anotimpurile".
Materialul distribuit copiilor si manuit de acestia trebuie sa aiba dimensiuni
mai mici.
Printr-o planificare judicioasa a jocurilor didactice esalonate pe activitati de
invatamant si date calendarsitice, prin pregatirea din timp a materialului necesar
jocului didactic urmarit la o anumita activitate, am putut sa respect aceste cerinte
trezind interesul copiilor nu numai pentru materialul folosit, ci si pentru jocul in sine.
Intelegerea jocului in metodologia generala a activitatilor instructiv-educative
impune cunoasterea logicii didactice specifice fiecarei activitati.
Pentru prima etapa a jocului didactic, activitatea introductiva se poate realiza
si prin folosirea ghicitorilor si versurilor.
Exemplu : " La sunet de clopotel / Jocu – ncepe ; fiti atenti la el ! " sau
" Bate toba : bum , bum , bum ! Jocu - incepe chiar acum ! "
Dupa introducerea in activitate urmeaza comunicarea denumirii , a regulilor si
precizarea conditiilor de desfasurare.
Cu cat regulile jocului implica mai multe situatii problema , cu atat valoarea
formativa va fi mai mare.
Cunoscand regulile jocului in asa fel incat sa asigur intelegerea lui de catre toti
copii, am obtinut intotdeauna de la ei o participare totala.
De pilda , la jocul " Gaseste silabele potrivite!", dupa ce le-am comunicat
copiilor titlul , i-am anuntat ca acest joc se desfasoara pe gupe intr-un timp limitat.
Am explicat regulile jocului, iar copii au alcatuit cu usurinta cuvinte potrivite si alte
variante de desfasurare ale aceluiasi joc complicand in timp desfasurarea lui prin
adaugarea unei silabe in plus.
Explicatia si demonstratia unui joc sunt de mare importanta didactica si
pedagogica.
15
Deci, explicatia si demonstratia se desfasoara simultan, sunt jocuri care cer
folosirea prin succesiune, explicatia precedand demonstratia, modelul actiunii fiind
dezvaluit dupa ce s-a realizat instructia, drumul cunoasterii fiind parcurs de la regula
la exemplu, deci, deductiv.
La prescolarii mari, in unele jocuri se parcurge acest drum pentru ca acestia
au deja un fond de reprezentari, de cunostinte; demonstratia facand-o copii. In
jocurile ca: "La aprozar", "La librarie'', regulile jocului au fost deduse de copii si
astfel invatare a fost mai eficienta.
Daca jocul si regulile lui sunt demonstrate in intregime cu participarea directa
a copiilor, solicitandu-i in asa fel incat ei insasi sa elaboreze fiecare secventa,
fiecare regula, atunci, invatarea dobandeste un caracter integral si devine mai
valoroasa.
Cunoscand atractia deosebita, a copiilor pe care ii conduc, pentru jocul
didactic, le-am cerut sa-si imagineze si ei alte variante de jocuri si sa stabileasca
reguli corespunzatoare.
Este necesar ca, inainte de executarea jocului de catre copii, pentru a avea
convingerea ca acestea au inteles jocul si si-au insusit regulile lui, sa fie puse
cateva intrebari, eventual copiilor cu o slaba capacitate de concentrare sau celor
mai putin activi.
Orice joc se poate realiza la inceput "de proba".
Aceste fapte determina copii sa participe cu mult entuziasm la joc,sa descopere
cat mai multe variante ale jocului propus. Prin jocul "de proba" n-am putut convinge
intotdeauna in ce masura copii au retinut si pot aplica regulile transmise si mi-au
permis trecerea, la timpul potrivit, la o alta veriga a jocului.
Executarea jocului de catre copii, reprezinta etapa fundamentala si, cea mai
importanta, daca o raportam la ceea ce dorim sa realizam prin jocul respectiv.
De cate ori am constatat abateri de la respectarea regulilor jocului, am
intervenit cu promtitudine si tact pedagogic determinand copii sa indeplineasca fidel
regulile jocului.
Uneori am complicat cerintele unor jocuri la care copii se acomodeaza cu
rapiditate.
Fiind solicitati si antrenati sa lucreze uneori si independent, copii isi
mobilizeaza efortul, iar independenta si responsabilitatea lor pentru munca va creste
implicit.
16
Obligati sa rezolve rapid sarcinile impuse de joc, copii se vor obisnui sa observe,
sa descopere prin exercitii solutiile, iar toate acestea le vor trezi interesul si dorinta
de a invinge greutatile.
Descoperirea solutiilor corecte ale unui joc, confirmarea sistematica a
scuccesului obtinut , bucuria inregistrata la rezolvarea fiecarui "pas" in jocul didactic,
sporeste,prescolarului care obtine performanta, incredere in fortele proprii.
In unele jocuri am urmarit alternarea raspunsurilor individuale cu cele colective.
Am incercat sa-mi dozez la minimum interventiile pentru ca jocul sa nu-si
piarda cursivitatea si intensitatea, fapt care ar face ca micii prescolari sa nu-l mai
urmareasca cu interes.
Am observat ca interventiile prea numeroase si conducerea rigida a jocului se
soldeza cu rezultate slabe.
Am organizat jocuri care, prin structura lor, asigurau participarea activa a
copiilor, ei trebunid sa manuiasca permanent materialul distribuit, sa-l selectioneze ,
sa actioneze cu el intra-un anumit fel, de pilda la jocurile:
"Gaseste aceeasi culoare", "Cauta semnul corect" etc.
In unele jocuri copii actioneaza rand pe rand cu materialul demonstrativ .
La aceste jocuri am gasit anumite procedee prin care se mentin atentia si
interesul copiilor, chiar daca ei nu actioneaza direct la joc .
In acest fel am sporit ritmul desfasurarii jocului dand copiilor timizi, retrasi,
materialul demonstrativ pentru a-l manui.
Am urmarit si tipurile de relatii care se stabilesc intre copii, lucru care mi-a
permis o cunoastere a particularitatilor copiilor , a personalitatii acestora .
Ritmul si intensitatea jocului deprind in mare masura de clima-tul de incredere
si sinceritate in care se desfasoara jocul - teama si neancrederea sau revolta ;
inhiband activitatea intelectuala.
Am lasat, in schimb , libertatea copiilor de a-si exprima gandurile, ideile, fara a
face din aceasta motiv de a transforma jocul didactic in haos .
Un moment important al jocului didactic , atractiv si chiar palpitant este
evaluarea rezultatelor .
Aprecierea, pe care educatorul o face ca element de intarire a activitatii
desfasurate de copii , are o mare rezonanta afectiva .
De fapt, copiii nu constientizeaza atat cuantumul informational dobandit , cat
satisfactia propriu-zisa sau non satisfactia .
17
" Dirijarea jocului trebuie sa fie metodica , sistematica , dar in acelasi
18
_ marirea coeziunii grupului antrenat in competitie, formarea unor deprinderi simple
de organizare a actiunilor in cadrul grupului, acceptarea unui conducator din randul
copiilor ;
_ cresterea ritmului actiunii de joc si a participarii efective ;
_ schimbarea creativitatii individuale si a creativitatii in grup .
In cadrul jocului am introdus variante diferite de competitie :
_ o singura forma de competitie in cadrul unei activitati ;
_ combinatii de diferite forme de competitie ;
_ competitia individuala ;
_ competitia in grupuri mici ;
_ competitia intre echipe axata pe competitia individuala ;
_ competitia pe echipe imbinata cu competitia pe grupuri mici .
Punand in prim plan una din cele trei forme de competitie si su-bordonandu-i
cand uneia , cand celeilalte forme , copii au fost pusi in situatia de a-si gasi
independent o solutie , un raspuns la intrebare , cand se vor consulta intre ei , cand
vor coopera pentru dezvoltarea sarcinilor propuse .
In jocurile " Multe-putine", "Eu spun una, tu spui alta ! " , " Unde sunt
greselile ? ", " Jocul silabelor " , " Spune cuvinte in ordinea alfabetica !" - am
imbinat copetitia individuala cu competitia intre echipe , favorizand formarea simtului
de raspundere individuala in stransa legatura cu spiritul de solidaritate , de echipa .
Valorificarea modului in care copiii si-au insusit diferite cerinte de exprimare
corecta am realizat-o in cadrul unor intreceri pe echipe alternand formularea
intrebarilor puse de mine , cu formularea intrebarilor formulate de o echipa altei
echipe .
In acest mod , a devenit obiect al competitiei nu numai gasirea raspunsului
corect , dar si rezolvarea corecta a unei situatii date (mare-mic, usor-greu, mult-
putin).
Indiferent de activitatile la care am aplicat jocurile didactice , rezultatele au fost
foarte bune , atat pe planul determinarii nivelului de cunostinte , cat si pe planul
formarii multilaterale a personalitatii copiilor .
In jocurile : " Ordoneaza numerele ", " Cine lipseste ? ", " Aseaza corect ! " -
competitia individuala a fost integrata in competitie din cele doua grupe
corespunzatoare randurilor de bancute . La inceputul jocului am cerut
reprezentantilor celor doua echipe sa ordoneze anumite numere intra-un sir ,
19
castigatoare fiind echipa al carei reprezentant a fost operativ in rezolvarea sarcinii
primite .
In partea a doua a jocului fiecare copil a primit cate cinci numere spre a le
aseza corect in ordine crescatoare .
Castigatoare a fost echipa care a ordonat cel mai repede numerele . Desi
conlucrarea dintre copii nu este admisa in timpul jocului, prezenta unui scop comun
a declansat simtul de raspundere fata de echipa din care copilul a facut parte ,
mobilizand astfel intregul colectiv.
" Fara joc , intreaga viata a copilului degenereaza ca o floare lipsita de apa si
de soare " .
( Mihai Stoian )
20
2.3. PARTICULARITATILE JOCULUI LA PRESCOLARI
21
Materialele folosite sunt bastonasele si literele alfabetului .
Jocul se desfasoara astfel :
Pe tabla sunt asezate cartonase cu literele alfabetului . Copiii sunt impartiti in
atatea grupe cate randuri de bancute sunt in sala de clasa .
Educatoarea numeste un copil din prima grupa . Acesta este obligat sa treaca
la tabla si sa ia in mana cartonasul cu litera "A", spunand totodata un cuvant care
care incepe cu litera respectiva .
Pe rand , din fiecare grupa trece cate un copil alegand litera din alfabet care
urmeaza celui cu care a inceput cuvantul spus de copilul dinaintea sa si spune la
randul sau un cuvant inceput cu litera pe care o are in mana . Copiii apreciaza daca
alegerea literei si a cuvantului au fost facute corect .
Jocul decurge in felul acesta pana ce toti copiii au trecut la tabla.
Cei care nu au ales corect litera sau nu pot spune cuvinte cu litera de pe
cartonasul pe care il tin in mana primesc o "pedeapsa" ( de exemplu : sa spuna o
strofa din ultima poezie invatata , sau sa cante un cantec , sau sa faca miscari de
gimnastica cu bratele , etc. ) .
Eficienta jocurilor didactice de dezvoltare a vorbirii depinde insa, in mare
masura , de modul in care educatoarea stie sa le selectioneze in raport cu situatiile
concrete existente in grupa de copii .
Jocurile gramaticale si cele lexicale vizeaza utilizarea unor forme corecte de
exprimare , despartirea in silabe , identificarea sunetelor cu care incep sau se
termina cuvintele s.a.
Un astfel de joc este de exemplu : " Eu spun una, tu spui multe ", avand ca
scop formarea deprinderii de a formula pluralul substantivelor in scopul dezvoltarii
vorbirii corecte .
Materialul didactic folosit : jetoane cu diferite desene reprezentand un singur
lucru ( fiinta ) si altele avand desenate pe ele mai multe lucruri sau fiinte
asemanatoare .
Jocul se desfasoara astfel :
Se da copiilor cate un jeton pe care sunt desenate mai multe imagini
asemanatoare . Educatoarea arata un jeton cu o singura fiinta sau un singur lucru
desenat pe el si cere copiilor sa-l denumeasca . Apoi le cere sa arate un cartonas
cu mai multe imagini asemanatoare celor de pe cartonasul aratat . Copilul care are
22
acest cartonas il arata spunand cuvantul corespunzator ( pluralul substantivului care
fusese spus la singular ) :
De exemplu : masa - mese
copil - copii
iepure - iepuri
Varianta I :
Pentru complicarea jocului se arata un jeton cu imaginea unei singure
fiinte sau lucru cerand copiilor sa spuna cuvinte corespunzatoare imaginii , dar care
sa arate mai multe fiinte ( sau lucruri ) asemanatoare celei desenate pe cartonas
(sau invers , se arata jetoane reprezentand mai multe lucruri sau fiinte si se cere
cuvantul corespunzator unei singure fiinte sau unui singur lucru din cele aratate de
el ) .
Varianta II :
O forma mai grea a jocului este cea orala . Ea poate fi folosita dupa ce
copiii s-au obisnuit sa joace acest joc cu ajutorul materialului intuitiv . In aceasta
ultima forma educatoarea spune un substantiv la singular, copilul intrebat trebuind
sa spuna acelasi cuvant la plural. Se poate proceda si invers , adica educatoarea
spune un substantiv la plural, iar copilul il trece la singular .
Un alt joc didactic este " Traista cu povesti " . Acest joc are ca scop
consolidarea deprinderilor de a face legatura intre propozitii si a reda continutul unei
povesti in mod corect .
Materialul folosit : o traista mica confectionata din material simplu in care sunt
introduse imagini din diferite povesti cunoscute de copii:
"Punguta cu doi bani" , " Scufita rosie" , "Capra cu trei iezi" , "Alba ca Zapada",
" Motanul incaltat " etc.
Desfasurarea jocului :
Se va arata copiilor traista si se va preciza ca in interiorul ei se gaseste
o ilustratie dintr-o poveste cunoscuta .
Traista va trece din mana in mana , de la un copil la altul , iar in
acest timp copiii vor recita in cor versurile :
" Traista minunata
Spune-mi mie indata
Ce se-ascunde-n tine
Ca vreau sa stiu bine ! "
23
Copilul la care a ajuns traista cand s-au terminat versurile o deschide , scoate
ilustratia si povesteste episodul infatisat pe ea . Daca copilul la care s-a oprit traista
nu recunoaste povestea si nu stie sa redea continutul ilustratiei , altul va putea face
lucrul acesta .
Pentru a usura desfasurarea jocului se repeta la inceput in cor de cateva ori
versurile pentru a fi memorate .
La inceperea jocului , traista este data de educatoare copilului din prima
bancuta din partea dreapta , iar acesta o da celui din spate si se continua pana la
terminarea versurilor . Dupa ce s-a ghicit povestea din care face parte scena
reprezentata in ilustratie , educatoarea introduce in traista o alta , dand-o mai
departe . Se procedeaza la fel pana ce se epuizeaza toate ilustratiile care au fost
pregatite pentru activitatea respectiva .
In timpul povestirii , este bine sa fie ajutati de educatoare , copiii care se
exprima mai greu .
Un loc deosebit in activitatile de la gradinita il ocupa jocurile didacto-
matematice . Aceste jocuri urmaresc , pe langa dezvoltarea limbajului matematic ,
consolidarea numaratului in limitele 1 - 10 .
De exemplu , jocul didactic : " Numara mai departe " are ca scop
24
noua . Daca numara corect , ia locul celui din mijloc, imanand acestuia cartonasul
sau . Jocul se reia de la inceput pana cand copiii invata sa numere bine .
Varianta :
_ educatoarea arunca mingea unui copil din cerc rostind un numar. Cel ce prinde
mingea trebuie sa numere mai departe pana la zece . Activitatea se continua in
limita timpului afectat .
Un alt joc matematic este " Cauta-ti casuta ! " , care are ca scop verificarea
insusirii cunostintelor privind denumirile formelor si culorilor predate ; formarea
priceperii de a compara dupa criteriul formei si al culorii .
Materialul didactic folosit : pentru fiecare copil cate o cheie confectionata din
carton , care are pe partea de sus lipita o figura geometrica de o anumita culoare ,
lacate mari din carton pe care sunt desenate figuri geometrice de culori diferite .
Jocul se desfasoara astfel :
Fiecare bancuta reprezinta o "casuta" . Pe fiecare "casuta" se aseaza un
lacat mare pe care este desenata o figura geometrica colorata . Se impart copiilor
cheile din carton . La un semnal dat de educatoare , fie verbal, fie cu ajutorul unui
clopotel , copiii isi cauta "casuta" care trebuie sa aiba desenat pe lacat aceeasi
figura, de aceeasi culoare , cu cea pe care o are cheia lui . Dupa ce si-au gasit locul
, copiii se
aseaza in bancuta respectiva si pun cheia alaturi de lacat , cu figura geometrica in
sus . Educatoarea trece pe la fiecare bancuta si verifica daca imperecherea cheie-
lacat s-a facut corect ; apo cere fiecarui copil sa denumeasca forma si culoarea pe
care o au figurile lipite pe cheia si lacatul sau .
Castigatorii jocului vor fi cei care isi gasesc in mod corect "casuta" si care
indica exact forma si culoarea figurii respective . La confectionarea cheilor ,
educatoarea va avea grija ca aceeasi forma si culoare sa nu aiba mai mult de doi
copii . In timpul desfasurarii jocului , cheile se pot schimba de mai multe ori astfel
incat fiecare copil sa lucreze cu figuri si culori diferite .
De exemplu :
_ jocul didactic matematic " Al catelea lipseste ? " are ca scop formarea
deprinderilor de a numara corect si rapid pana la zece .
Desfasurarea jocului :
_ se aseaza pe tabla de fetru zece ratuste si dedesupt zece iepurasi. Se numara cu
copiii de la stanga la dreapta . La o bataie din palme copiii isi vor aseza capul pe
25
banca . Educatoarea va lua o ratusca sau un iepuras . La doua batai, copiii se vor
ridica de pe bancute si vor trebui sa spuna a cata ratusca ( iepuras ) lipseste .
Pentru complicarea jocului se va lua , deodata , o ratusca si un iepuras ,
fiecare din alt loc , sau doua ratuste alaturate .
Acest joc se poate desfasura si cu alte figuri decupate , de exemplu : brazi
si ciuperci , flori si fluturi etc.
Prescolarii se joaca unii cu altii , colaborand foarte bine , reusesc sa-si
coordoneze actiunile, sa respecte regulile, sa controleze actiunile proprii dar si pe
ale partenerului etc. Dezvoltarea atentiei, a memoriei , a vointei, a capacitatii de
intelegere , toate asigura desfasurarea in bune conditii a jocului . Nivelul jocului
exprima nivelul dezvoltarii psihice a copilului, dar jocul este si un stimulator principal
al dezvoltarii psihice , confirmand si prin aceasta locul lui fundamental in viata
prescolarului .
" Jocul are particularitatea de a crea jucatorilor o dispozitie fericita ,
de a-i scoate din << caracterul temporar al grijii>> si de a-i introduce in <<
caracterul temporar al bunei dispozitii >> "
( O.F. Bolinow , atat de Erich E. Geissler )
26
III . INVATAREA
3.1. DEFINITIE
" Fiti siguri , spuse plugarul ,
Ca nu vindeti mostenirea
Lasata de inaintasi :
Inauntru sta ascunsa o comoara "
La Fontaine
27
-forte in dezvoltare ,care suporta schimbarea si care se implica activ in actul de
transformare personala.
Acceptiunile date procesului de invatare sunt cunoscute in literatura de
specialitate sub doua denumiri:invatarea ca proces si invatrea ca produs:
A) - invatarea ca proces reprezinta o succesiune de operati de actiuni , stari si
evenimente interne constient finalizate in procesul de transformare a
comportamentelor interne in structuri de cunostinte mentale:
-imagine-notiune-act-gandire
-contemplare senzoriala-gandire abstracta
-empiric-stiintific in invatare
-perceptie-reprezentare
Abordarea procesualaa invatarii conduce la elaborarea unor produse ce apar
in calitate de produse noi si care devine in plan interior puncte de plecare si
mecanisme interne ce stau la baza unor noi acte de invatare . Totodata , aceeasi
abordare, genereaza o progresie de schimbari care combina acte constructive si
acte distructive . Invatarea este in permanenta pierdere si castig , elaborare si
reelaborare, retinere si excludere , o continua evolutie progresiva (in spirala) pe
calea cunoasterii , pe baza angajarii si dezvoltarii unor insusiri intelectuale :
creativitate si independenta .
O idee pentru reusita actului de invatare o reprezinta convingerea ca o
"cunostinta" nu este formativa prin ea insasi ci prin procesul prin care se ajunge la
ea . Deplina angajare a individului in actul invatarii este totdeauna un alt factor
determinant pentru producerea invatarii . Orice experienta cognitiva, traita cu interes
genereaza la randul sau nevoia unei noi experiente de cunoastere .
Invatarea ca proces solicita un activism sustinut din partea celui care invata
astfel incat , sarcina cadrului didactic este aceea de a organiza si dirija invatarea in
sensul in care ea poate sa implice , sa angajeze , sa determine participarea activa a
prescolarului .
B) - invatarea ca produs apare ca un ansamblu de rezultate noi, produse de
activitatea procesuala si se refera la cunostinte, priceperi, notiuni , modalitati de
gandire , atitudini si comportamente .
Rezultatele reprezinta o materializare a schimbarilor cantitative si calitative ,
relativ stabile , de natura afectiva sau cognitiva si de asemenea , corespund unor
schimbari intervenite fata de stadiul anterior . Fluctuatia rezultatelor ofera masura
eficacitatii si a eficientei procesului de predare-invatare .
28
3.2. TIPOLOGIE
29
psihologie aplicata" pag. 1526 ) . Ele sunt noi pentru el , nu si pentru stiinta .
Rezolvarea de probleme ne apare astfel ca o combinare a unor reguli invatate an -
terior. Cum se realizeaza pe plan interior aceasta combinare ? Este o intrebare
care depaseste simpla constatare a rezultatului obtinut in urma combinarii .
c) Invatarea senzoriala . Putem spune astfel ca in cadrul invatarii senzoriale se
realizeaza anumite corespondente si articulatii intre datele perceptive si actele
motrice corespunzatoare . Semnificativ, deci, in cadrul acestui tip de invatare este
modelul in care se articuleaza latura perceptiva cu cea motorie . " Din jocul combinat al
factorilor externi si interni – modelul actului, tatonari, exercitiul, autocontrol, corectii etc – va rezulta o
noua desprindere, o noua cucerire."
(I.Radu,"Psihologie scolara", Editura Stiintifica,1974,pag 51)
d)Invatarea prin receptare este cunoscuta si sub denumirea de invatare verbala,de
invatare a conceptelor(notiunilor),de invatare a sensurilor sau de invatare
constienta.
Cel care a studiat acest tip de invatare a fost psihologul David Ausubel. Potrivit
tezei sale fundamentale copiii invata in primul rand cele mai multe prin receptare si
apoi prin descoperire , principiile si ideile ce constituie continutul celor ce urmeaza
a fi invatate sunt prezentate si receptionate de copii si in mai mica masura
descoperite de ei. De aici si denumirea pe care o intalnim de "invatare verbala a
sensului". Deducem astfel ca purtatorul informatiei este cuvantul.Invatarea nu se
reduce la simpla memorare a acestuia, ea presupune in mod necesar intelegera
sensului, prin constientizarea sarcinii de invatat cu ajutorul actunilor mintale
prealabile.
Achizitia de informatii pe care o presupune acest tip de invatare include un
evantai larg de elemente, incepand din imagini si reprezentari privtoare la obiecte si
fenomene concrete si terminanad cu notiuni (concepte) principii si idei abstracte .
e)Invatarea logica este acea alternativa in care achizitia finala a procesului de
invatare(notiune,principiu,idee etc.)poate fi articulata si inclusa in structura
conjunctiva a subiectului,poate fi corelata cu ceea ce subiectul stie dinainte,dandu-i
astfel acestei achizitii un sens. Achizitia devine veriga sau componenta intra-un lant
mai complex imbogatind-o cu nuante suplimentare.
f)Invatarea mecanica e alternativa in care achizitia finala este doar memorata fara
sa fie articulata cu cunostintele anterioare.
g)Invatarea creatoare presupune cu precadere acest din urma aspect ,
descoperirea unei solutii originale pentru rezolvarea situatiilor problematice . Ea
30
intervine atunci cand simpla aplicare a unor raspunsuri automatizate sau algoritmi
nu este suficienta pentru descoperirea solutiei .
Mecanismul psihologic intern implicat in acest proces este prea putin cunoscut .
De cele mai multe ori intervine operatia de combinare intr-o structura cognitiva noua
a regulilor invatate anterior .
h)Invatarea prin descoperire se refera la o situatie in care materialul de invatat nu
este prezentat intra-o forma finala , el urmeaza sa fie descoperit ca urmare a unei
activitati mintale si apoi inclus in structura cognitiva a celui ce invata .
Din punct de vedere al formelor de organizare descoperirea se poate realiza
prin instruire individuala in ritm propriu , pe perechi , in grupe mici , sau prin
activitatea independenta in ritm dirijat cu participarea tuturor copiilor .
Se recunoaste ca din punct de vedere teoretic invatarea prin descoperire
constituie un generator al motivatiei si increderii in sine . Accentul pus pe
descoperire in cazul invatarii "are drept efect calauzirea copilului pe o cale
constructiva" ( D. Ausubel, F. Robinson :"Invatarea in scoala", Editura didactica si
pedagogica Bucuresti ,1971, pagina _578 ) . Conditia necesara este ca situatia de
invatare sa fie bine structurata si adaptata particularitatilor de varsta ale celui care
invata cat si continutul disciplinei stiintifice .
In construirea unei activitati putem efectua , desigur , potrivit noilor conceptii
metodologice , combinarea diversa de metode , precum si a fiecarei modalitati de
folosire a formelor , procedeelor sau mijloacelor de invatamant fie pentru intreaga
activitate , fie pentru parti din ea .
Intreaga problematica a invatarii trebuie sa constituie alaturi de predare o
constanta a preocuparilor cadrului didactic la nivel de organizare si desfasurare a
procesului de invatamant .
31
3.3. PARTICULARITATILE INVATARII LA PRESCOLARI
32
educatorului , al grupului de copii (prieteni si colegi de gradinita) reprezinta factorii
ce influenteaza major evolutia invatarii .
De aici decurg urmatoarele cerinte ale stimularii interesului pentru invatare si
pentru largirea orizontului de conoastere :
_ deschiderea copilului pentru cunoasterea nemijlocita (concret-intuitiva) a realitatii
cu care poate intra in contact direct, pe calea simturilor si a actiunii , a jocului si a
manipularii de obiecte ;
_ largirea cunoasterii prin antrenarea capacitatilor de reflectare la nivelul perceptiilor
si reprezentarilor (dezvoltarea spiritului de observatie , a finetii analizatorilor) ;
_ declansarea curiozitatii epistemice , accentul pe activitati la alegere, care-i trezesc
interesul ;
_ formarea deprinderilor de munca intelectuala accesibile varstei .
Cercetarile au pus in evidenta ca prescolarul are disponibilitati de cunoastere
sporite fata de cele valorificate in gradinita, rezerve de energie neutilizate . Se
impune educarea timpurie si cresterea numarului de conexiuni nervoase (50.000 la
nivel normal) . Generalizarea grupei pregatitoare si , in perspectiva , a gradinitei ar
fi o solutie mai ales pentru situatiile in care familiile nu acorda suficient interes
pentru dezvoltarea intelectuala a copilului . Gradinita de copii ofera cadrul prielnic
pentru organizarea stiintifica a invatarii , esalonarea gradata a sarcinilor de
invatare , conducerea cu profesionalism a copilului pe calea cunoasterii.
Valorificarea experientei de viata a copilului , predominanta jocului ca tip de
activitate si imbinarea activitatilor comune cu cele alese sunt premisele unei invatari
eficiente la varsta prescolara . Recuperarea unor ramaneri in urma , a unor carente
educative din familie , a unor componente gresite se realizeaza numai in cadrul
organizat din gradinita .
Compexitatea invatarii rezulta si din cerintele multiple ridicate de viata scolara
si integrarea sociala viitoare . Copilu este format si informat in domeniul intelectual ,
moral, estetic , fizic, explicativ, religios , s.a. sporind sansele unei adaptari rapide la
activitatea scolara si la exigentele de mediu , integrare scolara si culturala .
Treptat , copiii vor putea trece de la cunoasterea senzorio-motorie la cea
rationala prin valorificarea situatiilor propice invatarii: "curiozitatea vie " a copiilor ,
repetarea, uneori obsesiva a intrebarilor cauzale : "de ce ? ", "cum ? " ,
demonstreaza marea plasticitate a sistemului nervos , capacitatea de a descoperi
relatii cauzale si interpretari stiintifice, daca raspunsurile vor fi formulate adecvat
33
varstei ( de exemplu , copilul de 5-6 ani intelege si poate explica de ce cad frunzele
toamna , de ce pleaca pasarile calatoare , de ce ingheata apa etc. ) , iar la sapte ani
poate intelege transformarea naturii de-a lungul anotimpurilor . Legarea explicatiilor
teoretice de demonstrarea practica si de experienta copiilor va grabi trecerea lor in
stadiul operatiilor formale , accesul lor la abstractiuni si generalizari .
Dezvoltarea limbajului este spectaculoasa : copilul invata notiuni empirice intr-
un ritm ce nu va mai fi niciodata acelasi in toata viata sa ; se dezvolta la 5-6 ani
limbajul contextual ( chiar in absenta materialului intuitiv ) care face trecerea la
notiunile stiintifice . Gandirea se dezvolta in acelasi ritm cu limbajul , legatura dintre
cele doua procese psihice fiind una de conditionare reciproca .
Imaginatia are un rol de compensare a necunoscutului , de inlocuire a ceea ce
nu poate face copilul in plan real cu planul dorintelor si nazuintelor manifestate in
reverie si joc . Treptat, spre varsta scolara, copilul incepe sa discearna intre real si
imaginar , sa se indoiasca de continutul unor povesti, mituri , sa caute explicatii
rationale ale realitatii.
Actiunea reala este cheia de bolta a dezvoltarii intelectuale. O imagine ( un
tablou ) ilustreaza un acces la abstractie decat in situatia participarii reale, motrice,
intelectuale, afective, motivate si sustinute de curiozitate . Orice fortare a
abstractizarii duce la invatare formala , memorare mecanica , fara eficienta practica.
Poate mai mult decat factorii biologici si nativi , conditiile psihologice si
psihosociale joaca un rol important in invatare .
Atitudinile si formele de conduita se constituie in cea mai mare parte de
invatare , desi se vorbeste si despre " stilul personal " in comportare de la varste
34
al individualizarii copiilor in perioade timpurii ( 3-4 ani ) , conturarea prin invatare a
unor atitudini caracteristice , a unui mod propriu de conduita la solicitarile mediului .
La varsta prescolara mare se remarca o "descentralizare" a psihismului , in
sensul depasirii egocentrismului . Apare identificarea sinelui si eului , in trei ipostaze
(Ursula Schiopu - " Cunoasterea copilului prescolar " ) : sinele sau eul perceput de
copil (autoperceput), cel dorit sau ideal si imaginea de sine reflectata in perceperea
de catre cei apropiati ( parinti, educator ) . Totodata apar relatii sociale de tip eu-tu,
eu-noi, eu-noi-voi , etc. Invatarea psihosociala da nastere unor noi comportamente :
comportarea reverentioasa , salutul, exprimarea gratitudinii , adresarea cu
"dumneavoastra" in discutiile cu adultii , atentie si solicitudine in grup ce constituie
temeiul angregarii normale in colectivul clasei intai . Invatarea comportamentelor
civilizate , a regulilor morale elementare si aplicarea lor in practica sunt desigur un
domeniu important al muncii educative din gradinita .
35
IV. RELATIA JOC-INVATARE LA PRESCOLARI
" Dorintele noastre sunt posibilitati ce zac in noi . Visele sunt realizari in
avanpremiera "
Goethe
Conceptia moderna asupra educatiei prescolare presupune folosirea din plin a
invatarii dirijate si spontane considerand invatarea drept actiunea principala a
dezvoltarii inteligentei copilului si o normare de baza a procesului de larga
sociabilizare a copilului . Invatarea are , in acest sens ,un continut foarte larg si este
strans legata de latura psihica si sociala a personalitatii copilului.In lumina acestei
conceptii ,invatarea nu este indreptata spre achizitionarea de cunostinte verbale si
nu este inteleasa ca o activitate bazata pe operatii abstracte,ci se sprijina pe
structura concreta a gandirii copilului.Abia la varsta prescolara mai mare,cand
structura psihicului copilului trece din planul actiunii in planul vorbirii ,invatarea
dobandeste caracterele de invatare propriu-zisa si serveste la formarea si
sistematizarea cunostintelor elementare in anumite domenii.
Baza invatamantului prescolar trebuie sa o constituie activitatea operational
-activa a copilului,care ii ofera copilului prilejul de initiativa si experienta - constituind
o baza pentru formularea verbala a cunostintelor.
Se stie ca invatarea este uneori obositoare-daca nu intelectual, cel putin
fizic.De aceea ,introducand cu mult tact ,cu pricepere,activitati de joc,cream o
legatura ,o continuitate cu perioada de varsta anterioara , iar prin reusita actiunii
intreprinse,ii dam copilului satisfactie , ii captam pentru mai departe intelectul, il
invioram.
In frageda copilarie,invatarea este naturala si spontana.Curiozitatea si
gandirea care-l stimuleaza in joc sunt parte integrata din placerea sa de a
invata.Prin joc ,copilul se aventureza in necunoscut, incercand sa vada cat poate sa
construiasca de inalt un turn din cuburi; cate obiecte diferite poate modela din
plastilina , testand astfel si materialul de joc si pe sine .
Jocul da copilului prescolar "simplu" ideilor importante , care treptat constituie
"mijloacele" cu ajutorul carora el va cuprinde , mai tarziu, mai multe concepte
complexe , cand copilul va dobandi o gandire profunda .
36
Tot jocul este cel care da posibilitatea copilului de a fi mai de graba un initiator
in propria sa lume decat o persoana manipulata si disciplinata tot jocul determina
cresterea increderii in sine a copilului, cat si dorinta de autodepasire, lasindu-i la
indemana libera optiune, libera directionare, fantezia si imaginatia.
Imbinarea judicioasa a elementelor de joc cu cele de invatare constituie un
mijloc important de pregatire psihologica a copilului pentru scoala.
Jocul de asemenea, trebuie indrumat de adult, fara ca prin aceasta
spontanietatea copilului sa fie stingherita.
Rolul educatoarei consta in orientarea si conducerea jocului nu numai pentru
clarificarea scopurilor urmarite, dar si pentru sporirea efortului constient in
directionarea efectelor educative.
In functie de particularitati de varsta ale prescolarilor, insusi procesul de
invatare prezinta anumite particularitatile. Aceste particularitati sunt, de fapt, un
rezultat al legaturilor ce se stabilesc intre joc si invatare pe parcursul perioadei
prescolare. Aceasta corelatie intre cele doua forme de activitate nu ramane
constanta. Ca regula generala, pe masura ce se trece de la o grupa prescolara la
alta, activitatile obligatorii castiga termen din ce in ce mai mult. Chiar si in jocurile
copiilor, motivele invatarii la scoala incep sa apara net exprimate(la prescolarii
mari). La aceasta varsta copii manifesta un vis interesant pentru o forma mai
organizata de activitate, pentru invatatura, ceea ce dovedeste ca ei au atins sub
aspectul dezvoltarii psihice nivelul corespunzator spre a putea intra in scoala.
Acest fapt se poate constata comparand felul in care se joaca prescoarii din
grupa mijlocie si cei din grupa mare " de-a scoala ". Se observa ca sensul
principal al invatarii nu este inca oglindit in jocurile prescolarilor de varsta mijlocie.
Cand se joaca " de-a scoala ", elementul dominant il constituie rolurile si
actiunilece decurg din actiunile jocului (trezirea la timp pentru a nu intarzia la scoala,
drumul spre scoala, asezarea in banci, etc). Invatarea ca atare nu apare de loc in
jocurile copiilor.
Astfel se reprezinta lucrurile in jocurile prescolarilor mari. In centrul jocului se
afla activitatea propriu-zisa de invatare. Actiunile de joc constau in a "scrie", a "citi",
a "calcula", intra-un cuvant, in a face tot ceea ce preocupa un copil care invata. Prin
urmare, in jocul copiilor din grupa mare, invatarea ocupa un loc central. Semnificativ
este si faptul ca rolurile preferate de copii sunt acelea de elevi, adica, toti vor sa des
37
fasoare o activitate specifica vietii scolare, aceea de a invata. Aceasta dovedeste
noua atitudine a copilului fata de activitatea de invatare, faptul ca el s-a ridicat la o
noua treapta de intelegere a semnificatiei acestei activitati de raspundere.
Corelatia dintre joc si invatare la diferite etape ale varstei prescolare este
conditionata de nivelul general de dezvoltare psihica a copilului. Dar pe masura
introducerii treptate a elementelor de invatare, se produc schimbari vizibile in
activitatea psihica a copilului; la varsta prescolara mica asimilare cunostintelor si
formarea deprinderilor in cadrul activitatilor obligatorii sunt indistubil legate de joc.
Copilul manifesta tendinta de a transforma in joc activitatile programate de
educatoare pentru a-i transmite cunostinta si a-i forma deprinderilor. De pilda copilul
manuieste cu multa placere creionul pe hartie,dar fara intentia de a "desena" ceva.
Pe el il captiveaza insusi procesul operarii cu creionul, faptul , ca, trasand cu
creionul pe hartie diferite linii intortocheate. La fel se intampla si cu celelalte
activitati. Pe el nu-l intereseaza inca obtinerea unui anumit rezultat, de exemplu,prin
asezarea cuburilor realizarea unei constructii, prin modelarea plastilinei
confectionarea unei jucarii. De asemenea, asimilarea cunostintelor si insusirea
deprinderilor nu constituie pentru copil o problema de rezolvat Cu toate acestea,
prin imbinarea elementelor de invatare cu cele de joc copilul isi insuseste unele
cunostinte si face pasi in directia formarii deprinderilor de munca intelectuala.
Aceasta particularitate psihologica a invatarii la varsta prescolara unica face
necesara includerea "procedeelor de joc" in desfasurarea activitatilor obligatorii. Pe
aceasta cale se capteaza mai usor atentia, se intesifica procesele de analiza si
sinteza, se dirijeaza miscarile si actiunile, se mentine viu interesul copiilor pentru
activitatea desfasurata Jocul devine astfel un important mijloc pentru insusirea
cunostintelor si deprinderilor, daca este imbinat in mod rational cu elemente de
invatare.
Jocurile si invatarea sunt formele de activitate sub influenta carora copilul
prescolar se formeaza si se dezvolta. Intre aceste forme exista o stransa legatura.
La diferite etape ale varstei prescolare,corelatia dintre joc si invatare se realizeaza
in forme specifice. La varsta prescolara mica jocul ocupa in preocuparile copilului
locul central. Chiar si invatarea implica anumite elemente de joc. Totusi in formele
cele mai simple motivele invatarii incep sa se constituie chiar si la prescolarii mici.
Aceste motive nu sunt dominante fata de motivele jocului. La prescolarii din
grupa mijlocie si din cea mare, interesul pentru invatare creste din ce in ce mai mult.
38
Cu toate acestea jocul nu-si pierde din insemnatate nici la aceasta varsta. El
ramane si mai departe tipul fundamental de activitate prescolara, care indeplineste
importanta functiei educative. Astfel, in procesul jocului, copilul isi insuseste mai
bine semnificatia sociala si isi formeaza mai usor unele deprinderi practice
elementare.(De pilda, in cadrul unor jocuri,presolarii confectioneaza din diferite
materiale cadouri pentru altii).
Jocul si invatarea exercita o influenta pozitiva asupra dezvoltarii psihice a
copilului. La randul lor, ele sufera influenta pozitiva a acestei dezvoltari. Nivelul tot
mai inalt al dezvoltarii psihice generale a copilului actioneaza pozitiv asupra nivelului
la care se desfasoara cele doua forme de activitate. In aceasta consta influenta
reciproca, relatia dialectica intre joc si inavatare , pe de o parte si dezvoltarea
psihica generala a prescolarului, pe de alta parte. Fiind factori importanti ai
dezvoltarii psihice, jocul si invatarea sunt in acelasi timp si un efect al acestei
dezvoltari. In felul acesta , in procesul desfasurarii activitatilor obligatorii se
creaza premisele psihologice ale pregatirii precolarului pentru activitatea de invatare
in scoala.
In procesul de invatamant, jocul este conceput ca mijloc de instruire si educare
a copiilor ,ca procedeu de realizare optima a sarcinilor concrete pe care si le
propune procesul de invatamant si ca forma de organizare a activitatii de
cunoastere si dezvoltare a capacitatilor psiho-fizice pe toate planurile.
"Prin joc , ca activitate inrstuctiv educativa , se realizeaza adapterea
39
jocul - ca forma a invatarii-contribuind astfel la dezvoltarea proceselor si insusirilor
psihice.
Prin joc, copilulu isi exerseaza pronuntia, isi imbogateste vocabularul invata sa
faca unele generalizari care duc la precizarea continutului notional. Imbinand
elementele de invatare cu cele de joc si invers, copilul isi imbogateste sistematic
cunostintele.
Jocul creeaza premisele comporatarii constiente a copiilor, conditie esentiala a
invatarii.Indiferent de forma pe care o imbraca,jocul dezvolta capacitatea de
cunoastere a copilului, cultiva sentimentele dintre cele mai variate, educa
vointa,pune bazele, insusirii pesonalitatii, incat toate aceste modificari aparute in
viata psiho-fizica au o inraurire pozitiva asupra desfasurarii tot mai eficiente a
activitatii organizate in scopul invatarii.Relatiile dintre invatarea sistematica si joc
este suportul pe care se sprijina intreaga activitate instructiv-educativa din gradinita.
Participarea activa, optionala si libera la jocuri a copilului duce permanent la
invatarea noului,invatarea sistematica la aceasta varsta nu poate fi conceputa in
afara jocului.
Sintetizand cele relatate mai sus privind raportul dintre joc si invatare dirijata in
anii prescolaritatii , putem retine urmatoarele coordonate generale :
a)_ la varsta prescolara activitatea de invatare dirijata nu se poate realiza decat in
sprijinul jocului , ea trebuie sa contina elemente ludice pentru a se inscrie printre
ocupatiile preferate si sa poata fi finalizata in cele din urma ;
b)_ invatarea dirijata nu se poate realiza in mod strict -independent ci numai in
prezenta si sub indrumarea atenta, pas cu pas, a educatoarei;
c)_ invatarea , sub aspectul continutului , nu se poate ridica decat pana la nivelul
real de a gandi si actiona ( obiectual, verbal, afectiv ) al copilului , teoria structurilor
mintale a lui J. Piaget fiind convingatoare din punct de vedere stiintific .
Jocul si invatarea influenteaza pozitia dezvoltarii psihica generala.
Influenta lor este reciproca , pentru ca intre joc si invatare exista o relatie dialectica .
Intre dezvoltarea comportamentului psihic si invatare , la varsta prescolara se
stabilesc raporturi de interdependenta si conditionare reciproca . Forma specifica de
realizare a invatarii in aceasta perioada este jocul . Prin el copilul invata , iar prin
intensificarea invatarii se ating nivelurile progresive de dezvoltare psihica si implicit ,
forme si tipuri , progresiv superioare de joc ( de la jocul de manipulare simpla de
40
obiecte si jucarii, la jocul cu subiect imitat, la cel cu subiect creat de copil, de
constructie, iar in final la jocul de dramatizare si cel cu reguli ) .
In perioada prescolara , desi jocul detine importante functii formative, el nu
este unica forma de activitate prin care se asigura dezvoltarea psihica a copilului .
Activitatea de invatare de tip scolar organizata sub forma activitatii comune,
intregeste si desavarseste functia formativa a jocului .
Relatia dintre joc si invatare se schimba pe masura ce copilul inainteaza in
varsta , in sensul ca activitatea comuna castiga din ce in ce mai mult teren (de la
durata de 10-15 minute la durata de 25-30 minute).
Datorita schimbarilor ce se produc in psihicul copilului , jocul se poate schimba
trecand de la un stadiu de dezvoltare la altul, devenind treptat o forma de activitate
tot mai complexa , intre joc si dezvoltarea psihica , existand un raport corelativ -
stimulator . Deci, invatarea imbraca forme diferite potrivit particularitatilor
caracteristice dezvoltarii psihologice a copilului . In perioada prescolara copilul
invata in mod spontan , dupa un program propriu - prin joc si alte activitati - si dupa
programul adultilor , in activitatile comune .
La varsta prescolara mica , pentru a facilita insusirea cunostintelor , formelor si
deprinderilor prin activitati comune , este indispensabila folosirea elementelor de joc
pentru a le capta usor atentia si pentru a-i antrena in activitatile intregului parcurs.
Trecand la grupa mijlocie , procesul insusirii cunoasterii , de formare a
deprinderilor si obisnuintelor incep sa se detaseze de actiunile cu caracter de joc .
Acum prescolarii dovedesc interes in urmarirea explicatiilor transmise verbal ,
pun intrebari - solicitand precizari cu privire la realizarea temei , toate acestea fiind
posibile datorita intensificarii functiei reglatoare a sistemului verbal si a experientei
dobandite anterior . La aceasta varsta se pune accent pe integrarea copiilor in
activitatea de invatare sistematica, organizatorica, in care procedeele de joc sunt
folosite in mai mica masura , fara insa a se renunta la ele .
La grupa mare , invatarea incepe sa fie privita ca activitate dominanta ,
realizandu-se asimilarea activa a cunoasterii , conturandu – se anumite procedee
mintale de lucru , copiii intelegand mai bine problemele supuse spre rezolvare,
straduindu-se sa gaseasca solutii proprii, sporind astfel rezistenta la efortul
intelectual .
Asa cum rezulta din cercetarile lui J. Piaget , invatarea este un fenomen
specific adaptarii omului la viata sociala .
41
In concluzie, din punct de vedere educativ, trebuie sa fie asigurata o justa
proportionare a jocului cu invatarea, a elementului distractiv cu efortul fizic si
intelectual. Desi jocul este activitatea dominanta la varsta prescolara, totusi ea se
imbina cu anumite forme de munca intelectuala accesibila acestei varste.
" Unele jocuri sunt inventate chiar de spiritul copiilor, altele sunt
(I. Gavanescu) .
42
4.2. PROIECTE DIDACTICE
Raspunde repede si bine!
Grupa: Mare si Pregatitoare
Obiective operationale:
- sa constituie multimi dupa criterii comune;
- sa aprecieze cantitaea numarare si punere in corespondenta in vederea formarii
sirului crescator ;
- sa formeze conform algoritmului sirul crescator si descrescator(0-10, 10 - 0),
precizand locul fiecarui numar in sirul de numeric ;
- sa raporteze cantitatea la numar, respectiv la cifra corespunzatoare, recunoscand
si stabilind vecinii numerelor;
- sa contina si sa descompuna un numar dat in variante posibile;
- sa efectueze operatii simple de calcul oral recunoscand semnificatia simbolurilor
aritmetice(+; -; =);
Sarcina Didactica
- formarea sirului crescator si descrescator in limitele 0 -10, numararea
constienta in limitele 0 -10; operatii de calcul matematic in limitele 0 -10.
Reguli de joc
- toate sarcinile jocului incep si se termina la semnalul educatoarei raspund
copiii desemnati de aceasta sau de copii; toate sarcinile propuse in " asigurarea
performantei" sunt considerate probe de concurs; castiga echipa care rezolva
"repede si bine" sarcinile propuse prin probe; fiecare proba va fi punctata cu bulina
corespunzatoare pe tabla de evidenta a rezultatelor.
Elementele de joc:
- clopotel, trompeta, toba,teme de concurs,mascote distinctive.
Continutul matematic:
- sir crescator, descrescator, numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica.
Strategia didactica
Metode si procedee:
- conversatia, explicatia, demonstratia, problematizarea, exercitiul.
Material didactic:
a) demonstrativ: multimi de jetoane(fructe, 1-10), flanelograf, cifrele 0 –10 , tabla
magnetica , siluete cu magnet, tabla pentru evidenta rezultatelor , medalioane cu
fructe pentru recompensa.
43
b) distributiv: cosulete, jetoane(flori de sezon) cifrele 0 -10, simbolurile (+ , - , =),
diagrama colorata, panou cu buzunare orizontale, fisa individuala, creioane
colorate.
Strategie simulativ-evaluativa;
- aprecieri, recompense.
Resurse temporare : 30 de minute.
44
CONTINUTUL ACTIVITATII
MOMENTE
ACTIVITATEA
PEDAGOGICE ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
Introducerea in _ creeaza conditii optime de _intra ordonat in sala de
joc desfasurare a activitatii grupa si isi ocupa locurile.
PREGATIREA _ aranjeaza masutele si
ACTIVITATII scaunele in forma de semicerc ;
_ pregateste si distribuie
materialul
PREZENTAREA _anunta titlul jocului : _repeta titlul jocului propus
OBIECTIVELOR "Raspunde repede si bine!" spre desfasurare
SI A _solicita denumirea materialului _denumesc materialul demon
REGULILOR demonstrativ strativ;
JOCULUI _prezinta scopul si obiectivele, _recepteaza cele enuntate.
Captarea atentiei jocului in termeni accesibili.
Enuntarea
scopului si a
obiectivelor
DEMONSTRARE _la semnalul sonor(clopotel) _constituie multimi dupa
A JOCULUI propune constituirea de multimi forma la masa educatoarei;
Reactulizarea dupa forma; _compara multimile stabilind
cunostintelor cu _cere compararea cantitatii multimea cu cele mai multe
privire la global si prin numarare; elemente(10) si multimea cu
compararea _propune compararea prin cele mai putine elemente (1),
cantitatii, punere in corespondenta in apoi multimea fara nici un
punerea in vederea realizarii sirului element(0-vida);
corespondenta crescator; _numara prin gest de
locul numerelor _solicita formarea sirului incercuire
in sirul numeric. descrescator la tabla magnetica; _enunta algoritmul de
_la semnal ( trompeta ) cere formare a sirului crescator,
raportarea cantitatii la numar , lucreaza la flanelograf ;
respectiv la cifra corespunza- _rezolva sarcina motivand
toare (antreneaza cat mai multi algoritmul de formare ;
copii); (lucreaza simultan la _asociaza cifrele numarului
cele doua siruri, respectiv la din multime ;
45
flanelograf sir crescator si la _verbalizeaza corect actiunile
tabla magnetica-sir descresca- _caracterizeaza multimile in
tor; limbaj matematic adecvat ;
_solicita precizarea locul _sesiseaza greseala produsa
fiecarui multimi in sirul numeric, caracterizeaza si verbalizea-
stabilind vecinii, numere pare si za actiunea (ex: multimea cu
impare; _propune exercitii de 9 elemente nu poate fi
tipul " Gaseste greseala " asezata intre multimea cu 3 si
producand greseli intentionate 4 elemente , deoarece
in asezarea multimilor in sir multimea cu 9 elemente se
crescator , respectiv a cifrelor afla intre multimea cu 8 si 9
corespunzatoare . elemente )
EXECUTAREA _ propune desfasurarea jocului _ recepteaza enunturile
JOCULUI pe echipe distribuind mascote educatoarei
distinctive (fluturasi si buburuze) _"echipa fluturasilor"
_precizeaza regulile si sarcinile realizeaza sirul crescator 0-
jocului stabilind ideile de reusita 10 ;
si sistemul de evidenta a _"echipa buburuzelor"
rezultatelor (fiecare lucru se realizeaza sirul descrescator
puncteaza si se considera proba 10-0
la concurs ); _realizeaza sarcina utilizand
(toate probele incep la semnalul corect nr ordinal (1-10) ;
"repede si bine" ) . _rezolva sarcinile in timpul
PROBA Nr. 1 acordat .
"Colorati pe tabel atatea
patratele cat indica cifra !"
(sarcinile sunt rea- lizate pe fise
de evaluare) .
PROBA Nr. 2
"Ordonati margaretele pe
diagrama colorata , numarati-le"
a)"Luati margareta cores-
punzatoare insir numarul de zile
dintr-o sapatamana asezati-o in
46
buzunarul corespunzator al
punctului; asociati-i cifra " (7)
b) " Luati din sir margareta
corespunzatoare nr. degetelor
de la ambele maini , asezati-o in
buzunarul corespunzator ;
asociati-i cifra corespunzatoare"
(10) ;
c) " Numarati in gand cate
picioare are un catel ! ; luati
margareta corespunzatoare nr.
de picioare si asezati-o in
buzunarul corespunzator
asociati-i cifra (4) ;
COMPLICAREA PROBA Nr. 3 _Rezolva sarcinile propuse la
JOCULUI "desenati in caseta libera , prin semnal (clopotel) !
Realizarea feed- corespondenta, bulinele de pe _Rezolva operatia de
back -ului si domino Ce nr de buline ati adunare si incercuieste
obtinerea obtinut?" semnul corespunzator !
performantei "incercuiti cifra corespunzatoare _Receptioneaza exercitiul si
nr de buline obtinut ! " (9) ; rezolva operatia de scadere
"descompuneti grupa florilor in utilizand simbolurile
subgrupe ! Incercuiti cifra matematice adecvate ! ( 8-
corespunza – toare numarului 2=6 ) .
de flori din inimioara ! " (10)
PROBA Nr. 4
"puneti toate ciupercile in cos ,
desenati pe eticheta atatea
liniute cate ciuperci sunt ! (6+1),
incercuiti semnul potrivit
operatiei facute " .
PROBA Nr. 5
_propune spre rezolvare o
problema inregistrata pe
47
casetofon :
" Pe o racheta zboara iuti
Opt viteji cosmonauti .
Doi coboara pe o planeta
Cati au ramas in racheta ?"
INCHEIEREA _participa la evaluarea
ACTIVITATII _Apreciaza calitatea rezolvarii rezultatelor alaturi de
sarcinilor , stabileste echipa educatoare;
castigatoare, ofera recompense; _ies ordonat din sala de
grupa intonand un cantec
numaratoare
PROBA 1
0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 1
0 0
PROBA 2 - 3
PROBA 4
48
49
PROIECT DE ACTIVITATE
Data :
Grupa : pregatitoare
Denumirea activitatii:Activitate de educatie a limbajului
Tipul activitatii:memorizare
Tema:"De pe-o buna dimineata"de Otilia Cazimir
Scopul :
-exersarea functiile memoriei si educarea calitatilor ei prin memorarea
poeziei
-formarea deprinderilor copiilor de a recita expresiv ,de a respecta pauzele
gramaticale,si logice marcate de sensul propozitiei sau al frazei ritmate;
Obiective operationale :
O1:Sa precizeze unele aspecte caracteristice anotimpului primavara
O2:Sa-si insuseasca noile cuvinte si expresii din textul poeziei (de exemplu
"mustati de ata","care-si poarta fiecare ochelarii pe spinare","carabus cu barba")
O3:Sa recite corect,logic,expresiv respectand intuatia , accentul, pauza, ritmul,
tonul si nuantarea vocii in timpul recitarii poeziei
O4:Sa memoreze poezia "De pe-o buna dimineata",de Otilia Cazimir
Strategii didactice : mixte
Metode si procedee : conversatia euristica , exercitiul verbal , explicatia demon-
stratia .
Mijloace de invatamant : _ textul poeziei
_ plansa reprezentand un tablou de primavera
Forme de organizare : frontal , individual
Durata activitatii : 30-40 minute
50
Cu mustatile de ata
MOMEN STRATE-
TELE ACTIVITATEA GII
ACTIVITATEA COPIILOR
ACTIVI- EDUCATOOAREI DIDACTI-
TATII CE
_copiii vor ajuta la
ORGANI _vor fi antrenati copiii pentru
asezarea scaunelelor sub
ZAREA asezarea mobilierului (a
forma de semicerc si vor
ACTIVI- scaunelor) in forma de
ocupa locul stabilit de
TATII semicerc ;
educatoare sau dorit de ei ;
INTRO-
DUCE- conversa-
_copiii vor fi intrebati in ce _"noi ne aflam in anotimpul
REA IN tie
anotim ne aflam noi acum primavara"
ACTIVI- euristica
TATE
CAPTA- _"eu v-am pregatit o surpriza _"In imagine este vorba de
REA : o plansa in care sunt anotimpul primavara"
51
_"noi ne-am dat seama ca
este primavara pentru ca
prezentate multe lucruri soarele straluceste pe cer,
frumoase . Despre ce zapada s-a topit, copacii au
ATEN- credeti voi ca este vorba in inflorit, copiii sunt imbracati
TIEI imagine ?" mai subtire, se intorc
_"dupa ce v-ati dat seama ca pasarile calatoare, oamenii
este primavara?" incep muncile agricole de
primavara, iar insectele au
revenit la viata "
_"Copii, astazi, la activitatea
de educatia limbajului , as
ANUNTA
vrea sa invatam impreuna o
REA Explicatia
poezie care se numeste
TEMEI
<<De pe-o buna dimineata>>
scrisa de Otilia Cazimir "
PREZEN _"Daca o sa ascultati cu _" Da " exercitiul
TAREA atentie sunt sigura ca o _Copiii vor fi atenti sa verbal
CONTI- puteti invata si voi foarte usor retina cat mai multe si mai
NUTU- si repede ." Educatoarea va corect din poezie ;
LUI recita o data poezia dupa _se vor anunta cativa copii
care o va explica pentru a recita strofa .
folosindu_se de imaginea Copiii vor recita, pe rand,
prezentata anterior . Ea va strofele poeziei.
explica expresii si cuvinte noi
din text . "Vreti sa
invatati aceasta poezie ? "
"Atunci o s-o mai recit iar voi
veti incerca s-o retineti !"
Educatoarea mai recita o
data poezia dupa care reia
prima strofa .
"Cine doreste sa recite prima
strofa sa pofteasca in fata !"
Se va continua memorarea
52
celorlalte strofe , de fiecare
data reluandu-se strofa
anterioara ;
In final se va propune un joc,
"Contiuna tu" _ in care copii Copiii numiti vor continua
Evalua- exercitiul
numiti vor recita poezia de sa recite de unde a ramas
rea verbal
unde a ramas copilul solicitat copilul care a recitat inainte
inaintea lor .
In incheiere, copiii care au
Incheie-
memorat corect poezia vor
rea
primi , drept stimulent, un
activitatii
gandacel prins in piept,
PROIECT DE ACTIVITATE
MULTE – PUTINE
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
53
_ sa constituie multimi dupa unul sau mai multe criterii date ;
_ sa compare multimile din punct de vedere cantitativ, utilizand limbajul matematic
corespunzator ("multe", "putine", "tot atatea") si sesizand constanta cantitatii
indiferent de locul multimii ;
_ sa raporteze numarul la cantitate , respectiv la cifra corespunzatoare ;
_ sa rezolve itemii propusi in fisa de lucru individuala .
Sarcina didactica :
_ sesizarea diferentelor dintre elementele multimilor prin compararea globala si
punerea in corespondenta ;
Regulile de joc :
_ prin vocea iepurasului-jucarie educatoarea indica toate sarcinile verbal-actionale ,
propuse prin obiectivele jocului ; raspunsurile corecte vor fi recompensate prin apla-
uze .
Elementele de joc :
_ prezenta iepurasului-jucarie , instrumente muzicale , inchiderea si deschiderea
ochilor.
Continutul matematic :
_corespondenta , compararea globala a doua multimi .
Strategia didactica :
Metode si procese :
_ conversatia, explicatia, demonstratia, exercitiul, problematizarea, invatarea prin
descoperire .
Material didactic :
a) demonstrativ : jucarii diferite ca forma, marime, culoare si dimensiuni, tabla
magnetica, figuri magnetice , flanelograf, panou etajera, cifrele 1-5, fluier, toba ;
b) distributiv : cosulet cu jetoane , 4 veverite, 5 brazi, cifrele1-5, panou cu buzu-
nare, diagrame din sarma, carioca, fisa individuala .
Strategie stimulativ - evaluativa :
_aprecieri , recompense
Resurse temporale :
_ 30 de minute
CONTINUTUL ACTIVITATII
MOMENTE
ACTIVITATEA
PEDAGOGICE ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
54
_aeriseste sala de grupa ;
INTRODUCE-
_aranjeaza masutele si
REA IN JOC _ intra ordonat in sala de
scaunelele sub forma de
Pregatirea clasei grupa si isi ocupa locurile,
semicerc ; _pregateste si
pentru activitate
distribuie materialul didactic .
ANUNTAREA
_ iepurasul propune denumirea
TITLULUI SI A
materialului demonstrativ (prin
SARCINILOR _denumirea materialului ;
descoperirea partiala) ;
JOCULUI _repeta titlul jocului ;
_anunta titlul jocului "Multe-
Captarea atentiei _recepteaza si repeta cele
putine" _enunta , in termeni
Enuntarea enuntate de educatoare .
accesibili , scopul si obiectivele
scopului si a
jocului ;
obiectivelor
_ constituie multimea fetelor
_propune constituirea de si baietilor ( figurine
multimi dupa criteriul formei la magnetice )
DEMONSTRA_ tabla magnetica ; _sesizeaza diferentele
REA JOCULUI _propune compararea celor cantitative (mai multi baieti
SI JOCUL DE doua multimi prin aprecierea decat fete) ;
PROBA globala ; _solicita copiii in _realizeaza corespondenta
REACTUALIZA_ compararea multimilor prin intre elementele celor doua
REA punerea in corespondenta dupa multimi, motiveaza actiunea
CUNOSTINTE algoritmul cunoscut (1-1) ; (un baiat ramane fara
_LOR CU _propune celor doua multimi pereche) _stabilesc
PRIVIRE LA prin numarare ; neechivalenta (cu un element
CONSTITUIREA _cere asocierea cantitatii la mai mult , respectiv mai putin)
DE MULTIMI numar, respectiv la cifra ; ; _motiveaza actiunea in
DUPA CRITERII _la semnalul "Iepurasului" limbaj corespunzator ;
DATE ; (bataia in toba ), sarcina _rezolva sarcina enuntata
APRECIEREA propusa este de a constitui _contine submultimi
CANTITATII submultimi dupa criterii (submultimea mingilor
considerate simultan ( forma - mari_rosii si submultimea
marime - culoare ) ; mingilor mici_galbene);
_motiveaza actiunea ;
DEMONSTRA_ _propune realizarea _sesizeaza echivalenta prin
55
trasarea liniilor de
corespondenta de la 1 la ; _la
echivalentei celor doua multimi
semnalul "Iepurasului",
REA JOCULUI prin adaugarea sau suprimarea
sesizeaza echivalenta ;
SI JOCUL DE unui element ; _solicita
_contituie multimile dupa
PROBA desfasurarea unei probe-
criteriile date ;
REACTUALIZA_ exercitiu avand ca sarcina
_compara multimile prin
REA "Unde am asezat multimile ?" si
aprecierea globala si
CUNOSTINTE "Ce stii sa spui despre ele ?"
numarare ;
_LOR CU _propune compararea a trei
_sesizeaza neechivalenta
PRIVIRE LA multimi constituite pe criterii
multimilor ;
CONSTITUIREA simultane
_motiveaza toate situatiile
DE MULTIMI (forma_culoare_dimensiune)
create in constituirea
DUPA CRITERII folosind diagrame din sarma ;
multimilor si in comparare;
DATE ; _la semnalul "Iepurasului"
_inchid si deschid ochii la
APRECIEREA (bataia din toba), schimba
semnal, sesizand echivalenta
CANTITATII configuratia unei multimi , doua ,
multimilor indiferent de
ramanand neschimbate .
configuratia elementelor (au
tot atatea elemente) .
EXECUTAREA _ "Iepurasul" (educataora _denumesc materialul din
JOCULUI solicita copiii sa denumeasca cosulet ;
Intensificarea materialul din cosulet ; _constituie multimea
retentiei si _cere constituirea multimilor veveritelor si a brazilor ;
asigurarea dupa criteriul formei ; _formeaza perechi dupa
transferului _la semnalul sonor (fluier) algoritmul cunoscut , pe
propune realizarea flanelograful individual ;
corespondentei intre ele- _motiveaza actiunea utilizand
elementele celor doua multimi ; limbajul matematic adecvat
_solicita raportarea numarului la (multe- putine) ;
cantitate , respectiv la cifra _rezolva sarcina , motivand-o
corespunzatoare ; corespunzator; _obtin multimi
_la bataia in toba le cere copiilor cu"tot atatea elemente" ;
sa descopere posibilitatile de _verbalizeaza actiunea ;
realizare a echivalentei celor _aseaza in cosulet multimea
56
doua multimi (prin adaugare si
suprimare); _printr-un
exercitiu rapid , propune copiilor
adunarea materialului de pe
masute spunand : "Asezati in cu 4 elemente; _aseaza in
cosulet multimeaa care are tot cosulet multimea cu 5
atatea elemente cate picioare elemente .
are iepurasul !" ;
_"Asezati in cosulet multimea
care are tot atatea elemente
cate degete aveti la o mana !"
_prezinta fisele de lucru si
solicita rezolvarea itemilor
COMPLICAREA
propusi: "Formati prin
JOCULUI
incercuire,multimi dupa forma !"
Realizarea feed- _rezolva itemii propusi in fisa
"Formati perechi intre
back-ului si de lucru , in timpul acordat .
elementele celor doua multimi !"
obtinerea
" Daca sunt mai multi iepurasi
performantei
decat morcovi colorati patratul,
daca nu , colorati cercul !"
_apreciaza modul de
desfasurare al activitatii ; _participa la aprecierea
INCHEIEREA _evalueaza si apreciaza rezultatelor ;
ACTIVITATII rezolvarea itemilor din fisa ; _repeta titlul jocului si ies
_fixeaza titlul jocului "Multe- ordonat din sala de grupa.
putine"
57
PROIECT DIDACTIC
NUMARAM SI SOCOTIM
GRUPA MARE SI PREGATITOARE
Obiective operationale :
58
_sa alcatuiasca multimea de obiecte raportand numarul la cantitate si
apoi la cifra;
_sa numere in limitele 0-10
_sa identifice semnul operatiei si sa-l localizeze in functie de situatia
ilustrata;
_sa efectueze calculul oral cu 1-2 unitati ;
_sa rezolve oral probleme prin rationamentul de tip ipotetico-deductiv a-
vand ca material intuitiv o situatie ilustrata ;
_sa rezolve independent eternii propusi pe fisa.
Sarcina didactica :
_rezolvarea exercitiilor de adunare si scadere,oral si cu suport intuitiv,
reprezentarea grafica a operatiei cerute de continutul problemei.
Regulile de joc :
_toate momentele jocului incep si se termina la semnalul educatoarei.
Elementele de joc :
_RITA VEVERITA (marioneta)
Continutul matematic :
_numar, cantitate, cifra, operatie aritmetica .
Strategia didactica :
Metode si procese :
_explicatia,problematizarea , invatarea prin descoperire.
Material didactic :
a) demonstrativ : probleme ilustrate , tabla magnetica , figurine
magnetice , semnele " + " , " - " , " = " (magnetice) , caseta cu probleme
inregistrate.
b) distributiv : cosulet cu jetoane cu semnele operatiilor aritmetice,fisa
individuala,creioane colorate,flanelograf individual.
Strategie stimulativ - evaluativa :
_aprecieri , recompense
59
Resurse temporale :
_ 30 de minute
8 + 1 =
10 - 1 =
9 + 1 =
7 - 1 =
5 + 2 =
6 - 2 =
CONTINUTUL ACTIVITATII
MOMENTE
ACTIVITATEA
PEDAGOGICE ACTIVITATEA COPIILOR
EDUCATOOAREI
INTRODUCERE _aeriseste sala de grupa
A IN JOC _aranjeaza masutele si _intra ordonat in sala de
Pregatirea clasei scaunelele in forma de clasa grupa si isi ocupa locurile
pentru activitate _distribuie materialul
PREZENTAREA _anunta modul de desfasurare a _denumesc materialul ;
60
activitatii si solicita denumirea
materialului ;
_solicita formarea sirului
crescator 0-10dupa algoritmul
_formeaza sirul crescator 0-
cunoscut ( se lucreaza la
10, motiveaza actiunile
flanelograf ) ;
efectuate ;
_solicita numararea elementelor
_numara elementele prin
OBIECTIVELOR multimilor prin asocierea
incercuire , asociaza cifra
SI A numarului, cifrei , la cantitate ;
corespunzatoare ;
REGULILOR _solicita numararea crescatoare
_numara crescator si
JOCULUI si descrescatoare in limitele 0 -
descrescator in limitele 0-10
Captarea atentiei 10 , respectiv 10 - 0 ;
si 10 - 0 ;
Reactualizarea _le propune caracterizarea unei
_caracterizeaza multimea
cunostintelor cu multimi din sirul numeric ,
propusa , stabilind numarul
privire la precum si a unui numar in sirul
de elemente , vecinii . cifra
formarea sirului numerelor naturale prin cerinte
corespunzatoare , numere
crescator ca " "Ce stii sa spui despre
pare si impare ;
multimea cu 7 elemente ? "
_recepteaza cele enuntate de
sau "Ce stii sa spui despre
educatoare ;
numarul 8?" _anunta titlul
_repeta titlul jocului .
jocului "Numaram si socotim"
precizand obiectivele pe
intelesul copiilor ;
_ precizeaza regulile jocului .
EXECUTAREA _ solicita denumirea materialului _denumesc materialul ;
JOCULUI din cosulet ; _rezolva problema sub forma
Intensificarea _ propune rezolvarea unor de exercitii utilizand cifre si
retentiei si probleme de adunare si scadere simboluri matematice (6+1=7)
asigurarea cu 1-2 unitati (enumturile ; _formuleaza enuntul "citind"
transferului problemelor au ca elemente ilustratia , gasesc solutia si
materialul individual al copiilor : redau operatia folosind
ex. <<Andrei are 6 cartonase , simbolurile corespunzatoare ;
Ionut ii mai ofera un cartonas. _audiaza enuntul , gasesc
Cate cartonase are acum Andrei solutia si rezolva operatia
61
?>> etc.)
_cere rezolvarea unor probleme
ilustrate care contin operatii de
adunare si scadere cu 1-2
unitati;
respectiva ;
_propune rezolvarea unor
_rezolva probleme propuse
probleme inregistrate pe caseta
de colegi; _redau
audio;
operatia folosind cifre si
_solicita copiii in formularea de
simboluri;
probleme cat mai diverse in
_rezolva operatiile folosind
continut si rezolvare (operatii de
semne grafice cunoscute;
adunare si scadere cu 1-2
unitati);
_solicita rezolvarea itemilor de
pe fisele individuale (operatii de
adunare si scadere) .
_apreciaza modul de
INCHEIEREA _ies ordonat din sala de
desfasurare al activitatii ; ofera
ACTIVITATII grupa
recompense .
PROIECT DIDACTIC
62
_ exersarea deprinderii de a formula propozitii corect din punct de vedere gramatical
si cu sens logic, cu unele cuvinte date si dupa imagini ;
_ dezvoltarea exprimarii curente , fluente in propozitii corecte din punct de vedere
gramatical ;
_ stimularea operatiilor gandirii , a memoriei, a atentiei ;
_ dezvoltarea promptitudinii , a rapiditatii in actiune si a spiritului competitiv.
OBIECTIVE OPERATIONALE :
1. Sa discrimineze propozitii , cuvinte , silabe si sunete .
2. Sa indice corect sunetul cu care incepe cuvantul, despartind cuvintele in silabe .
3. Sa alcatuiasca propozitii cu ajutorul imaginilor si al cuvintelor date .
4. Sa enunte cuvinte care incep cu un sunet dat si care au atatea silabe cate indica
cifra de pe jeton .
5. Sa reprezinte grafic propozitia , cuvintele din care aceasta este formata si
despartirea cuvintelor in silabe prin linii orizontale .
6. Sa "scrie" pe tabla magnetica , cu litere date , cuvintele cerute .
FORMA DE ORGANIZARE : concurs pe echipe
STRATEGII DIDACTICE :
_explicatia
_conversatia
_exercitiul
_problematizarea
_jocul
63
REGULI DE JOC : jocul se desfasoara sub forma de concurs pe doua echipe;
raspunsul corect va fi recompensat prin aplauze si cadouri din carton ; pentru
raspunsurile incorecte nu se vor da recompense .
MOMEN
TELE STRATEGII
CONTINUTUL ACTIVITATII EVALUARE
ACTIVI- DIDACTICE
TATII
1
_asigurarea conditiilor pentru
ORGANI _copiii vor fi asezati pe
buna desfasurare a activitatii
ZAREA scaunele in semicerc , pe
_pregatirea colectivului de
ACTIVI- doua echipe ;
copii
TATII
Conversatia
2 _crearea unei stari _se va prezenta musafirul :
CAPTA- psihoafective pozitive de mesagerul lui Mos Craciun
REA concentrare in vederea _se va purta o discutie
ATEN- realizarii obiectivelor opera- despre pregatirea si
TIEI tionale propuse ; integrarea copiilor in clasa
intai .
_ copiii vor fi solicitati sa
3 discrimineze propozitii ,
REAC- cuvinte, silabe, sunete ;
TUALIZA "_Ce-am spus eu?" _Conversatia ;
REA "_Mama face cozonac " (o _Intuirea materialului frontala
CUNOS- propozitie) didactic;
TINTE- "_Gheata" (un cuvant) ;
LOR "_Ma" (o silaba) ;
"_R" (un sunet)
4 _se prezinta sarcina _Explicatia ; frontala
ANUNTA didactica si regulile jocului sa _se anunta tema jocului si
REA recunoasca , sa obiectivele operationale
TEMEI denumeasca obiectele pentru interesul copiilor ;
desenate ; sa alcatuiasca instructaj prvind regulile de
64
desfasurare a concursului :
_copiii vor fi impartiti in
doua echipe ; va raspunde
pentru fiecare echipa ,
copilul la care va suna
propozitii , sa faca analize si
clopotelul dupa terminarea
sinteze fonetice ;
versurilor :
"_Astazi ne vom juca cu
"Clopotelul suna tare
propozitii , cuvinte , silabe si
La copilul care
sunete , jocul :<<Raspunde
Va raspunde iute
repede si bine !>> " ;
La o intrebare" ;
_Inregistrarea raspunsurilor
corecte se va face pe
panou, cu ajutorul
cadourilor din carton .
5 VARIANTA 1 Explicatia : individual
DESFA- _cosuletul contine capsule _un copil desemnat de
SURA- de oua "Kinder" cu imagini clopotel va extrage o
REA reprezentand diferite obiecte capsula si va "citi" imaginea
JOCU- specifice anotimpului iarna ; din interiorul ei;
LUI _copiii vor "citi" imaginea, vor Exercitiul jocului :
spune cu ce sunet incepe Vor raspunde cate trei copii
cuvantul respectiv, cate de fiecare echipa ;
silabe are si va forma cu _se vor atribui cadouri pe
acesta o propozitie . "_Ce parcursul variantei de joc,
este desenat pe jeton (sanie) pentru fiecare raspuns
. "_Cu ce sunet incepe corect _aplauze .
cuvantul ? " (sunetul << s Explicatia, exercitiul,
>> ) ; "_Cate silabe are problematizarea :
cuvantul ? " (trei silabe) . _fiecare echipa va da trei
"_Alcatuieste o propozitie cu raspunsuri , enuntand
acest cuvant" (Sania cuvinte care incep cu
aluneca repede pe derdelus.) sunetul dat si au atatea
VARIANTA 2 silabe care indica cifra de
65
_copiii desemnati de clopotel
vor extrage capsule si vor
"citi" jetoanele , vor enunta
cuvinte care incep cu sunetul
dat si cu atatea silabe care
indica cifra de pe jeton ;
exemplu :"M-2" (ma-ma), "B-
pe jeton ; pentru fiecare
1" ( brad ).
raspuns corect copiii vor fi
VARIANTA 3
recompensati cu aplauze si
_cate un reprezentant de la
cadouri de carton ;
fiecare echipa, desemnat de
_vor raspunde la intrebari
clopotel, va "citi" cele doua
doar copiii desemnati de
imagini si va reprezenta
clopotel ; nu au voie sa
grafic propozitia , cuvintele
raspunda decat copiii din
care formeaza propozitia si
echipa anuntata ;
silabele ce formeaza
_ pentru antrenarea
cuvantul; vor "scrie" pe tabla
copiilor, aceasta varianta
magnetica, cuvintele cerute ;
va fi realizata simultan de
exemplu: "Copilul trage
cele doua echipe, la
sania." .
sarcinile variantei de joc
_____________________
participand mai multi copii .
_______ _____ _______ _
_ _ _ _ _ _ _ ; _se
va verifica si corecta pe tot
parcursul activitatii , expri-
marea copiilor si vor fi
antrenati toti copiii intr-un
ritm vioi .
6 _ se vor face aprecieri Conversatia : frontala
APRECI asupra felului cum au _rezultatul intrecerii va fi
EREA participat la activitate , cum aflat pentru verificarea
ACTIVIT s-au comportat pe parcursul numarului de cadouri
ATII activitatii . acumulate de cele doua
echipe ;
66
_echipa castigatoare este
aceea care a acumulat cele
mai multe cadouri ;
_copiii vor fi felicitati si
aplaudati ;
7
INCHEIE _ se va intona un cantec
Cantecul : " Zurgalai ,
REA pentru "Mos Craciun" la
zurgalai "
ACTIVIT iesirea copiilor din clasa
ATII
5. CONCLUZII
67
cum sunt : curajul , hotararea, combativitatea , spiritul de colaborare , spontaneitatea …
insusiri foarte necesare pentru viata .
In joc copilul descopera lucruri noi , iar cele cunoscute cauta sa le aplice incat pe langa
miscare si bucurie mai intervine si un effort al gandirii . Jocul este un bun prilej de a
cunoaste copilul sub diferite infatisari , pentru ca el isi arata in mod spontan aptitudinile
fizice si inclinatiile sufletesti .
In procesul jocului copilul dobandeste numeroase si variate cunostinte despre mediul
inconjurator si domeniul celorlalte obiecte de invatamant – limba romana si matematica .
Totodata se dezvolta procesele psihice : perceptia , reprezentarile , memoria , imaginatia
, gandirea , limbajul .
Deosebirea dintre joc si invatare nu se rastrange doar la substratul motivational diferit al
celor doua situatii . De cele mai multe ori rezultatul invatarii se proiecteaza in timp , fapt
care-i reduce mult din forta sa propulsiva .
Straduinta educatorului de a-l face pe copil sa inteleaga scopul invatarii lui nu va putea
suplini efectul rezultatului iminent al jocului .
Prin joc se dezvolta limbajul si se imbogateste vocabularul copilului . Jocul colectiv nu
poate fi conceput fara comunicare verbala intre copii . Tot prin joc copilul isi dezvolta
emotiile , trasaturile sociale , conduita si trasaturile de caracter .
Jocul este un mijloc de insusire activa de cunostinte . In cadrul jocului copilul este
capabil sa obtina performante pe care in alte activitati exterioare jocului nu este in stare sa le
atinga . El invata sa-si fixeze un scop , sa depuna eforturi voluntare in vederea realizarii lui,
sa depaseasca obstacole ivite in cale .
Se poate spune , deci ca jocul devine activitatea principala a copilului deoarece
dezvoltarea acestuia stimuleaza si intretine cele mai importante modificari ale psihicului
copilului, in cadrul caruia se dezvolta procesele psihice ce pregatesc trecerea copilului pe o
treapta superioara de dezvoltare .
Consecintele pedagogice ce se desprind din cele mai sus ar putea fi contractate in jurul
a doua idei principale : crearea conditiilor pentru trecerea treptata de la activitatea de joc la
cea de invatare si imbinarea lor potrivit principiului copilului sa se joace , invatand si sa
invete , jucandu-se .
68
" Intrarea in scoala este intrarea in antecamera unei lumi deosebite , o lume inteligenta
pe care adultul a construit-o pe deasupra lumii sensibile si care depaseste ceea ce se poate
vedea si atinge . "
PAUL OSTERRIETH
BIBLIOGRAFIE
69
6. Claparide Eduard , "Psihologia copilului, pedagogic experimentala" ,
Editura Didactica si Pedagogica , Bucuresti 1972
7. Claparide Eduard , "Educatia functionala" , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1973
8. Cojocaru Ioana , "Influentele jocului didactic in procesul instructiv -
educativ" - culegerea "Invatamantul primar" , 1994
9. Cristea S.,"Dictionar de termeni pedagogici",E.D.P.,Bucuresti,`98
10. Cretu C. , "Psihopedagogia succesului", Editura Polirom, Iasi,`97
11. Dottreus Robert, " A educa si a instrui " , Editura Didactica sI Pedagogica ,
Bucuresti , 1970
12. Elkanin, Danut Barisovici, "Psihologia jocului" Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 1980
13. Florina E.A. , "Jocul si jucaria", Editura Didactica si Pedagogica,
Bucuresti_1976
14. Golu M. , "Indrumator metodic pentru dezvoltarea vorbirii ,
cunoasterii mediului inconjurator , jocuri si activitati libere " , Editura
Didactica si Pedagogica , Bucuresti , 1970
15. Gohi P. , "Invatare si dezvoltare" , Editura Stiintifica si Enciclopedica ,
Bucuresti , 1985
16. Ionescu M. , "Strategii de activizare a elevilor in procesul didactic"
Universitatea din Cluj-Napoca , 1980
17. Incu R. , "Managementul clasei de elevi" , Bucuresti , 1999
18. Incu R. , "Instruirea scolara" , Editura Polirom , Iasi , 2001
19. Incu R. , Manolescu M. , " Pedagogie " , Bucuresti , 2000
20. Jinga J . , Negret I . , "Invatarea eficienta", Editura Aldin , Bucuresti , 1999
21. Libolean I. , "Jocuri didactice matematice pentru gradinita" , - Editura
Integral Bucuresti , 1998
22. Nicola I. , "Tratat de pedagogie scolara", Editura Aramis , Bucuresti , 2000
23. Neacsu I. , " Instruire si invatare " , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti 1999
24. Paun Ghe. ,"Intre matematica si jocuri", Editura Albatros , Bucuresti ,
1986
25. Piaget Jean , " Psihologie si pedagogie " , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1972
70
26. Popescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1995
27. Popovici C. , " Culegere de jocuri didactice " , Editura Didactica si
Pedagogica , Bucuresti , 1971
28. Radu N. , " Invatare si gandire " , Editura Stiintifica , Buc.,1976
29. Schiopu V. , " Psihologia copilului " , Editura Didactica si Pedagogica ,
Bucuresti , 1965
30. Verzea E. , " Omul , jocul si distractia " , Editura Stiintifica si Enciclopedica ,
Bucuresti , 1978
31. Voiculescu E. , " Pedagogie prescolara " , Editura Aramis ,Bucuresti, 2001
71